Sunteți pe pagina 1din 13

SFATURI:

1. nainte de semnat pregtii bine pmntul, sfrmnd bulgrii i ndeprtnd pietrele


2. Legumele nu trebuie s se umbreasc unele pe altele. Plantele cele mai nalte vor fi
aezate la nord, cele mai scunde la sud;
3. Cultivai doar legumele adaptate regiunii dumneavoastr;
4. Alegei cu atenie seminele. inei cont c, de regul, hibrizii sunt productivi dar sunt
sensibili la boli i duntori, iar soiurile btrneti sunt mai puin rezistente, ns prezint
o rezisten mai bun la duntori;
5. Nu semnai aceleai legume, n aceeai locaie mai muli ani la rnd, pentru a evita
dezechilibrarea chimic a solului i proliferarea duntorilor;
6. Lsai loc pentru alei;
7. Nu plantai/nsmnai "dup ochi", ci folosii sfoar i pichei. Dac vei proceda aa, la
var v vei felicita;
8. Fii inventivi! Nu ezitai s combinai legume cu cpuni, flori etc. Imaginai-v cum
arat unele lng altele, inei cont de dimensiuni.

Gradina de familie pentru patru persoane

O gradina de familie pentru patru persoane are o suprafata de 400 mp si


dimensiunile de 25 x 16 m.

A fost calculat suprafata gradinii tinand cont de consumul zilnic de legume al unei
persoane, care este de 350-500 grame. Asta inseamna ca revine cca 130-180 kg legume pe an
pe un membru al familiei.

Tinand seamna de cele de mai sus, pentru o familie formata din patru persoane, sunt
necesare cca 620-720 kg legume anual.

Pentru un consum de legume proaspete esalonat pe o perioada cat mai mare a


anului trebuie sa fie incluse urmatoarele sortimente si cantitati pentru fiecare peraoana:
35-50 kg rosii; 25-30 kg varza; 20-25 kg ceapa si usturoi; 10-15 kg castraveti si dovlecei; 8-10
kg de ardei din diferite tipuri; 5-10 kg de vinete; 10-15 kg de radacinoase (morcovi, telina, sfecla
rosie, ridichi); 5-10 kg de mazare si fasole; 6-10 kg verdeturi (spanac si salata); 6-10 kg diferite
alte legume.
Daca socotim ca fiecare metru patrat de gradina asigura in medie 2 kg de legume,
insemana ca suprafata de 400 de mp este suficienta pentru o familie compusa din patru
persoane.

Pentru aceasta este bine sa facem un plan de gradina de la inceput si sa o impartim in


sase sole. Rezulta ca fiecare sola are o suprafata de 8,3 x 7,5 m.

Este indicat ca speciile de legume sa le grupam in trei diviziuni principale:

sectiunea plantelor perene (sparanghel, revent, leustean)


sectiunea culturilor de baza (rosii, ardei, vinete, etc)

sectiunea culturilor succesive, formata din: culturi pentru sezonul rece (spanac, salata,
ceapa, usturoi); culturi pentru sezonul cald (fasole de gradina, bame, castraveti,
dovlecei)

Pe langa cele trei sectiuni ar trebui sa existe un colt al plantelor aromatice si


condimentare perene: lavanda, rosmarin, menta, maghiran, tarhon,etc.

Fasolea Borlotto Lingua di Fucco este incontenstabil una dintre cele mai gustoase pe care le-
am crescut pana acum. Imi plac pastaile fierte, in salate, boabele proaspete in sosuri de rosii
si in fine, in inima iernii, un castron de fasole uscata batuta este de neegalat. Boabele sunt
mari, plantele sunt usor de ingrijit iar Borlotto Lingua di Fucco s-a permanentizat in
gradina mea. In plus e greu sa gasesti o fasole mai frumoasa.

De exemplu daca in familie mancati 2-3 castraveciori pe saptamana, nu trebuie sa plantati decat 2 plante.

La cumprturi pine pentru sandviul copiilor

Chandeleur Srbtoarea cltitelor

Obinerea rsadurilor de legume ghid pentru nceptori


31 January, 2012 by Laura Frunza

V-am promis categorii noi pe blog anul acesta, iar una din ele este cea de Grdinrit. Articolele
despre grdinritul n grdin vor fi scrise de noua colaboratoare a blogului, Liviana, iar cele despre
grdinritul n locuri mai puin obinuite vor fi scrise de mine i de, posibil, ali colaboratori. Pentru c
timpul trece i mai e doar o lun pn vine, oficial, primvara, Liviana ne povestete astzi despre
cum se fac rsadurile din legume.

Disclaimer: acest ghid nu este unic i poate suferi mbuntiri.

Grdinritul este una din pasiunile mele i mi d satisfacia c pot oferi copiilor mei legume bio,
crescute n aer liber (nu n solar) i desigur proaspete. i mulumesc Laurei c mi-a permis s
mprtaesc cu voi din cunotinele mele i trag sperana c aceste rnduri vor inspira pe cititorii ei.

Acest articol are la baz experiena mea de grdinareas amatoare cu practic de 3 ani pe propria
tarla. n decursul timpului am adunat informatii din diferite surse i le-am folosit cu un oarece grad de
adaptare la resursele proprii.

Se spune c fazele lunii influeneaz att germinarea seminelor ct i creterea plantelor. Suntem
deja n faza de cretere (23.01.12 07.02.12), aa nct am hotrt s ncep operaiunea
rsaduri n week-endul ncheiat. Unele persoane consider luna februarie ca fiind mai
potrivit pentru debutul ei, ns eu am constatat c rsadurile vor fi mai dezvoltate i mai
bine pregatite pentru transplantarea ulterioar n grdin dac fac nsmnarea acum.

O legum de calitate se obine de la o plant dezvoltat dintr-o smn bun, aa nct v recomand
s facei rost de semine sntoase de la soiurile de plante care v plac i eventual crescute bio, anul
trecut.

Rsadurile fcute n cas au nevoie de temperatur moderat i lumin ct mai mult. Rsadniele
pot fi cutii/lzi/tvi cu fundul plin (ca s nu curg apa din ele), n genul celei de mai jos:

Este bine ca rsadul s creasc n pahare cu pmnt de florrie, universal. Pmntul poate fi i n
amestec cu cel de grdin, sau doar de grdin, ns e mai bun cel de florrie deorece are mai multe
substane hrnitoare; eu am obinut plante mai viguroase procednd aa n decursul timpului.
Paharele de 150-250 grame rmase de la iaurt/smntn sunt cele mai bune deoarece sunt mai
tari/ferme i nu plesnesc, de exemplu, cnd se fac orificiile pentru drenajul apei. Drenajul este foarte
important deoarece mpiedic reinerea umezelii excesive n pmnt, lucru care ar putea duce la

mucegirea rdcinilor sau la favorizarea bolilor.

Pentru gurirea paharelor, folosii un obiect metalic ascuit sau vrful unui cuita:
Urmeaz umplerea lor cu pmnt, pn la circa 2 degete de marginea superioar i apoi aezarea n
ldi:

Este bine ca seminele s nu depeasc un numr de 3-4 buci per pahar. Cnd plantele vor crete,
se va face rrirea/repicarea lor, lucru care va permite o dezvoltare mai bun a plantei. Plasarea
seminelor n interiorul paharului se poate face prin apsare cu degetul sau prin adugarea unui strat
foarte fin de pmnt peste ele (cca 5*nalimea seminei).

O alt operaiune necesar este etichetarea paharelor cu semine, astfel nct s recunoatei soiurile
plantate. Eu am pus, de exemplu, semine de roii (4 soiuri), ardei (3 soiuri), vinete i gogoari.
Etichetele sunt lipite cu scotch transparent peste ele astfel nct la udare, apa care s-ar putea
prelinge, s nu deterioreze hrtia sau scrisul de pe ea.
Dup ce seminele au fost acoperite, este necesar udarea din abunden a paharelor, astfel nct
germinarea rapid s fie posibil. Urmeaz ca la fiecare 2-3 zile aproximativ (sau chiar mai des n
funcie de ct de uscat e pmntul) udarea s se fac doar cu un pulverizator reglat la viteza mica
astfel nct micua plant s nu fie drmat de jet.

Ultimul pas este plasarea ldielor lng ferestre unde rsadurile s aib suficient lumin, atenie
ns la sursa de caldur, temperatura n camer nu trebuie s depeasc 21-22 grade.
Ca not de ncurajare, v destinuiesc c, dei grdina noastr are cca 250mp, ea hrnete cei 4
membri ai familiei timp de 2/3 din an (iarna gtesc legumele congelate), ceea ce a zice c aduce un
aport important la sntatea noastr. Recomand oricrui deintor de curte/teren agricol s ncerce
practicarea grdinritului chiar daca necesit ceva preocupare i timp. Sunt sigur c daca exista
voin, sigur se gsete timp i putin. n plus, puin micare fizic prinde bine oricui.

Succes tuturor!

Dac avei o floare deosebit pe balcon sau cultivai plante aromatice sau avei un lmi care face o
mulime de lmi parfumate chiar n sufrageria voastr sau avei n grdin o plant sau o legum mai
special i vrei s ne mprtii din secretele voastre, putei deveni i voi colaboratori ai blogului pe
partea de grdinrit. Tot ce trebuie s facei este s-mi trimitei un articol pe adresa blogului, scris cu
diacritice i la care s ataai i cteva poze relevante!

Share this:
Facebook9

Like this:
Like

Posted in Grdinrit | Tagged gradina mica, gradinarit, idei practice, rasaduri | 20 Comments

20 Responses
1. on 31 January, 2012 at 12:53 pm | Reply cris

eu gauresc ghivecele / paharele de plastic cu un cui incins, asa nu mai e riscul sa plesneasca
1. din experienta bunicii mele stiu ca atunci cand nu avem o zona ca cea din poza unde sa avem

si caldura dar si lumina multa, putem sa tinem recipientele in care am pus semintele undeva la

caldura pana cand rasar plantutele apoi sa le mutam undeva la lumina; dupa ce rasar plantele au

nevoie mai mult de lumina decat de caldura alfel vor creste inalte si anemice

1. on 5 April, 2012 at 9:32 am | Reply crissy77

M-am trezit si eu in al 12-lea ceas sa multumesc pentru articol, mi-a fost foarte util. Noi am inceput
sa punem semintele un pic mai tarziu, pe la mijlocul lui martie. Avem paharele cu: dovlecel (care
creste uimitor de repede), rosii de mai multe soiuri (cherry am pus si intr-un ghiveci, pe ala il voi
tine in casa, rosii lunguiete si rotunde), brocoli, conopida, menta (nu a iesit, desi semintele le-am pus
in prima tura), ardei iute (inca nu a iesit), oregano, rosmarin (inca nu a iesit), busuioc, bostan turcesc
(pt placinta, nu a iesit inca pt ca abia am pus semintele de vreo 3 zile, am mai incercat intr-un an si
nu s-au facut, locuiesc in zona de munte si banuiesc ca de asta, dar anul asta o sa punem si in solar).
Avem avantajul ca locuim la casa, etajul e nelocuibil si avem o camera unde si cand au fost gerurile
alea mari, temperatura nu a scazut sub 16 grade (desi caloriferele sunt oprite), iar lumina este din
belsug.

Am incercat sa ud cu pulverizatorul, dar ma durea mana asa ca am improvizat o stropitoare dintr-o


sticla de 0.5 l la care am gaurit capacul (cu o agrafa de birou incalzita la flacara aragazului). Daca nu
se exercita presiune prea mare sticlei, rasadurile nu vor avea de suferit .

1. Le ud cu apa statuta (2-3 zile), pentru care am sacrificat o galeata de 10 l (nu gasesc

articolul in care te plangeai ca nu ti-au iesit rasadurile pe balcon). Eu nu ud la interval de un

anumit nr. de zile, ci verific pamantul di pahar, daca e uscat atunci ud.

Primele straturi ale gradinii mele (cele din pozele de mai jos), pe care anul asta s-ar putea sa le
modificam si sa le facem mai frumoase, le-am imprejmuit cu sipca lata si apoi le-am imbracat la
exterior cu caramida tip Termobloc, cumparata de la Bricostore. Straturile le-am umplut apoi cu
pamant negru adus de langa raul care trece prin sat, si le completez cu pamant in fiecare an. Asta
este unul dintre avantajele gradinilor cu straturi inaltate, ca poti cu usurinta completa sau
schimba pamantul, astfel incat rotatia culturilor nu mai este necesara.
Intre straturi am lasat alei late de aproximativ 40 cm pe care le-am umplut cu pietris marunt.
Daca ar fi sa o iau de la capat, as pune sub pietris o folie impotriva buruienilor. Uneori a fost
nevoie sa smulgem iarba sau alte buruieni din pietris, lucru de care m-as putea lipsi fara regrete.

Celelalte cateva straturi, construite anul trecut, sunt facute integral din lemn lacuit, iar aleile sunt
imbracate cu piatra. Aici nu mai exista problema buruienilor. Vi le arat si in poze.
Intreaga mea gradina de legume contine acum 4 straturi de aproximativ 16 mp (4/4), 2 straturi de
8 mp (2/4), 4 straturi de 20 mp (4/5), 1 strat pentru radacinoase de 4 mp (1/4) si inca unul de
aproximativ 10 mp (4/2,5). Daca fac un calcul, rezulta o gradina de 175 mp. Nu este mare, insa
este exact cat imi trebuie mie si familiei mele pentru consum. Daca ar fi mai mare, probabil nici
nu am face fata sa ne ocupam de ea, din moment ce ii alocam timp doar in weekend.

O sa va spun si ce avantaje am observat eu ca ofera modelul de gradina romana:

In primul rand aspectul Gradina arata mereu ordonata, straturile fiind drepte si frumos
imprejmuite
Straturile de mici dimensiuni sunt mai usor de ingrijit, deoarece ofera acces facil din toate
partile la legumele plantate
Problema noroiului pe incaltaminte dispare, datorita aleilor pietruite
Completand cu usurinta straturile cu pamant proaspat nu este nevoie sa rotesti culturile
Am conceput un strat special pentru radacinoase, si aici ma refer in special la morcovi
pe el l-am umplut cu nisip amestecat cu pamant, in cantitati egale. Pana acum imi
cresteau niste morcovi strambi si cam micuti, insa anul trecut am avut morcovi lungi de
20-30 cm, drepti si frumosi.
Materialele imprejmuitoare se comporta ca o bariera in calea multor daunatori:
coropisnite pana acum nu am gasit nici una la mine in gradina (banuiesc ca asta este unul
dintre motive), cand s-au infestat ardeii sau dovleceii cu purici, acestia nu au migrat din
stratul lor spre alte plante. Asupra cartitelor nu au avut nici un efect, de ele nu se poate
scapa.

Daca imi mai aduc aminte de ceva, voi completa lista.


Mie imi place acest model de gradina si nu as renunta la el. Doar l-as imbunatati fata de ce am
acum. Mi-ar placea cateva straturi sa le imbrac la exterior cu buxus, dar deocamdata l-am gasit
cam scump. Sau as face si cateva straturi micute, special pentru plantele aromatice. Si cateva cu
flori, printre cele cu legume

1.
o
s-aconstatat ca plantele de pe marginea stratului au totdeauna
productivitatea cea mai mare, deoarece beneficiaza de mai mult spatiu si
lumina fata de plantele aflate in interiorul stratului.De aceea s-a creat un
strat care are doar margini ) Citez de pe permacultura.ro
Rzoarele nguste sunt cele mai raionale i productive din toate formele
de straturi. Limea lor nu este mai mare de jumtate de metru. Iar crrile
dintre ele aproape de un metru. Pe fiecare rzor se cultiv numai dou
rnduri de plante, dispuse de-a lungul marginilor, n form de ah,
conform unei scheme ndesite (detalii mai trziu). ntr-o atare geometrie
este ascuns un potenial enorm de productivitate. Demult s-a constatat:
plantele de pe margini se dezvolt aproape de dou ori mai bine, dect cele
din mijlocul culturii ele dispun de mai mult soare i spaiu pentru
cretere. Prin aceasta se explic inconvenientul amplasrii reuite a
plantelor ntr-un rzor lat cu o cultur mixt. Iar aici toate plantele sunt de
margine. Crarea lat de aceea i este necesar, pentru a le facilita accesul
la lumin i suprafa. Metoda rzoarelor a fost elaborat detaliat de ctre
Jacob R. Mittleider, aveam si un link cu gradina unui rus care a aplicat
metoda asta, arata f bine si productia era mare, din pacate nu il mai gasesc
din cate stiu osb-ul e de diferite grosimi, si daca se da cu ulei ars cred ca
tine destul de mult.S-ar putea, intradevar, sa nu fie asa de aspectuos ca si
lemnul, dar ar fi mai ieftin


andreea

4 martie 2013

S-o fi constatat, dar iti dau seama ce inseamna asta ca spatiu si costuri?
Practic injumatatesti gradina cu aleile. Daca fac acelasi calcul de mai
devreme, la o lungime de gradina de 17,5 m, cu straturi de 0,5 m si alei tot
de 0,5 m, rezulta un spatiu de gradinarit de nici 9 m. Productivitatea pe
fiecare planta probabil va creste, dar productia per total va fi sigur mai
mica. In plus, eu trebuie sa tin cont si de spatiul pe care il am disponibil,
nu as putea sa injumatatesc gradina si asa mica. Poate tu ai mai mult
spatiu, de aratat frumos cred ca va arata.

Martha

4 martie 2013

intradevar, eu as dori ca 300 mp sa ii dedic gradinii de legume. Mi s-a


parut logic tot ce spune in articol, de aceea as vrea sa incerc.O sa calculez
exact cate straturi mi-ar iesi. Foto dintr-o astfel de gradina, si recolta, am
pus aici http://www.casutacupridvor.blogspot.ro
sper sa putem discuta anul viitor la modul concret in ceea ce ma priveste,
deocamdata eu sunt doar cu planurile,tu detii deja experienta practica

andreea

4 martie 2013

Gradina ta va fi mai mare, poti sa jonglezi altfel cu straturile. Am citit


articolul tau (multumesc pentru mentionare), si daca am retinut bine scriai
ca la 1 ar de teren obtii cu astfel de straturi 30 mp de gradina, deci la
suprafata ta ar fi in jur de 100 mp de gradina efectiva. Superba gradina
rusului, parca toate soiurile erau gigant. Sa stii ca si eu sunt destul de
incepatoare in gradinarit, imi pare rau daca ti-am lasat alta impresie. Si eu,
ca si tine, am pornit de la zero, doar cu o dorinta foarte mare, cu un teren
complet neamenajat si cu informatii gasite si spicuite de peste tot. Cred ca
m-a ajutat si ceea ce s-a transmis prin sange de la strabunicii mei, care
erau gradinari vestiti. Dar eu eram prea mica ca sa retin mare lucru. Totusi,
sunt chestii pe care le stiu pur si simplu, fara sa cercetez. Pentru asta, le
multumesc lor. Pacat ca nu mai sunt ca sa imi vada gradina.