E ? Cc. 1. BRATIANU RAZBOIUL ECONOMIC $I _ INDRUMARI PENTRU VIITORUL NOSTRU a ZRH lire Cre & 8.003545 cvneal DF ae 1 iy 7. Bay Bike c B, Gg ir, 1667197 PL l ieRAZBOIUL ECONOMIC Si INDRUMARI PENTRU VIITORUL NOSTRU Singura bazé temeinick a unei conferinfe eco- ‘nomice este aceia rezemati pe cifre de statistica. “Stiu ins& cd daca in citire numeroase cifre nu au nici un inconvenient, la ascultare inst ele ostenese atentiunea; de aceia neputind urma exemplul ami- - cului meu Diamandi, care intr’o conferinfa de alti natura, lea putut suprima la citire, eu ma voi margini in a le reduce numai la acele din cari “se pot trage imediat consecinte. in ultimele timpuri se pare c& teoriile econo- mice cari pareau bine stabilite, sunt controversate $i inlocuite prin formule noi si variate. Razboitl a creat stare de fapt anormal, dar si stare moral cu totul deosebita. Necesitatea de a ascunde maselor mari ale nafiuuei, nenuma- ratele perderi ce el causeazi, ca astfel si se im- pedice demoralizarea sufletelor ; precum si dorinja de a influenfa statele neutre, au ficut sd se nasca pretinse principii in complecta discordan{a cu tot -celace se clidise in trecut. Cum principalul object’ al cuvantarii mele este comerciul exterior al popoarelor in lupta, voi in=cepe cu citeva consideratiuni de ordin general asupra importantei acestui factor economic. -Puterea economica a unei fri, sté in prima li- nie in exploatarea rational si intenst a propriilor: sale bogitii; totusi, unele {Ari foarte inaintate iri cultura lor industriali, au ajuns s& exploateze si si transforme resursele altor iri mai putin inaintate. Cultura si calitatile unui popor il fac st&pan pe viata economicd al farei sale si in acelas timp il fac s& radieze si in afara de limitele statului. O {ara care ar avea pe solul siu si in subs lul sau toate elementele necesare desvoltarii di- feritelor ramuri de activitate. adicd tot ceeace tre- bue pentru hrana populatiunii si in acelas timp: toate cele necesare pentru desvoltarea industriei sale, pare sii fie o fari care si se poala dispensa de relatiuni comerciale cu alte (ari. Totusi, numai din coniactul nafiunilor, din. re- latiunile economice ce se nase intre popoare cu insusiri diferite, vine cel mai mare imbold al pro- gresului si imbogifirei omenesti. Atmosfera inte- rloard prea ingust& in&buseste spiritul de si dorinfa de progres. Din rivalitatea. economica si Iupta pe tiramul comercial se naste concurenta, care a creiat cele mai puternice organizari eco-- nomice dupa supraiata pamantului. Comertul exterior, sprijinit pe o organizatie in- terioara care sd permita ca natiunea sd profite cat: de complect de produsele {arii,. constitue indiciul. cel mai sigur al prosperitafii.a Iuam efiteva exemple: 1. O {ara care pe te- rritoriul sau are toate cele necesare gi care gtie si. Je puna singura in valoare: Statele-Unite cu o populatie de 98 milioane, desi unul din statele cele mai noi ale lumei, a ajuns la un comerciu exterior de 22'/, miliarde si poate servica exem- plu de cea mai vertiginoasa crestere in populatie, in desvoltare economici si in bogifie. Anglia cu o populafie numai de 45 milioane locuitori, are un comerciu de import si export de aproape 354/, miliarde lei. Coloniile sale complec- teaz4 in mod fericit lipsurile pamantulut situ. Germania cu o populafie de 63 milioane {o- -cuitori, are un comerciu exterior de 20 miliarde lei. Fran{a cu 39'/, milioane locuitori are 20 mi- liarde comerciu. Alte {iri mici ca tntindere gi populatie dovedese o extraordinara putere economic’, prin comertul lor exterior ca: Belgia cu T'/, milioane locuitori cu 8 miliarde comerciu. Olanda cu 7), milioane locuitori si 15 miliarde -comercit, In schimb Rusia cu 166 milioane locuitori si aumai cu 6?/, miliarde comert exterior. Mai ca- racteristieé este Turcia, cu 23° milioane locuitori si cu 1!/, miliard comerciu. Sa nu ne ratacim de teorii inventate pentru o cauza anumitd si sd continudm a crede cd comer- cciul sporeste bogifiile produse de munca ome- measca gi razboiul le distruge.6 Voi imparti conferinfa mea in trei parti: i. Ce a fost tnainte de razboiu; 2. Situatia de razboiu; 3. Probabilita{i asupra celor ce vor fi dupa razboiu Voi examina mai intaiu situafia economica mon- dial, apoi pe aceia a farei noastre si la sfarsit voi ciuta sé arat cum trebue s% ne preparam pentru a face fafa nouei stari de Iucruri. Perioada care a precedat razboiul este carac- terizata printr'o mare desvoltare a industrii si co- mer{ului si prin cresterea bogifii tutulor farilor civilizate. Aceia insé care a luat avantul cel mai mare este Germania. Favorizatd prin spiritul metodic si organizator al populafiei sale, agezati intr’o situatie geogra~ ficd centralA tnire Occidentul si Orientul Europei, atat de diferite ca productie; aceasta fara, prin. crearea unei remarcabile refele de cai de apa si de uscat, a sciut sa profite de toate ocaziunile favorabile ce i s’au prezentat. Bogatele sale mine de carbuni si de fer tau dat mijlocul si-si desvolte extraordinar industria, a c&rei prim& bazi serioasi a pus-o cu cele 5 miliarde uate Franciei dup& razboiul dela 1870. Prin tratatul dela Francfort a impus Franciei clauza comercialé a uatiunei celei mai favorizate, impedicand ‘pe rivala sa si se poati apara in contra invaziunei produselor sale industriale, fara a stanjeni in acelas timp relatiile sale comerciale cu alte firi.7 In 1913 Germania exporta in Franta_ marfuri pentru 1 miliard 13 milioane lei si importa din Franta numai pentru 832 milioane lei. Liberul schimbism al Angliei si redisten{a colo- niilor de a adera la un regim vamal cu metro- pola lor, a dat Germaniei prilejul sa-si desvolte astfel comerciul. In Anglia incat si-i trimeatt in 1913 marfuri pentru 1 miliard 786 milioane si sa primeascd marfuri numai de 1 miliard 86 milioane, Razboiul Mandeiurian a dat Germaniei prilejul si obfina dela Rusia, tn 1904 un tratat de co- mert, care face ca Germania si exporte tn Rusia iarfuri pentru 1212 milioane lei, si sa importe pentru 1,822 milioane lei. Acest schimb dupa cum voi arata mai jos este numai in aparenfa favorabil Rusiei, care tnainte de declararea razboiului ho- tirase si-l denunfe la expirare. Daca privim in general comerciul Germaniei vedem ca, dintr’o cifré totald de 13.354 milioane lei, ea import dela adversarii sai de astazi: 6.386 milioane sau 48 °/,. In schimb exporta in aceleagi fari: 5.982 mi- lioane sau 47.8%, din totalul exportului sin de 12, miliarde lei. In acelag timp comerciul cu aliatii sai este de 1.528 milioane lei la export sau 12.2%, din ex- portul total al Germaniei gi de 1.126 milioane sau 81), /, din totalul importului Germanic Cand examinezi schimburile intre {ari, nu tre~ bue s& te preocupi numai de valorile relative aleimportului $i exportului, dar mai cu seama de natura articolelor schimbate. {ara industriala are un mare folos cand poate importa materiile prime necesarii industriei sale, pe cari apoi le transforma gi le reexporteaza sub o forma mult mai rentabild si avantajoasa eco- nomiei sale generale. O activitate economica intensa ii permite sa crease’ populatia ce locueste teritoriul sau si pe care trebue sao alimenteze prin import de ali- mente. In aceste conditiuni sporeste si imboga- teste populatia sa. Piala interioara cu cat este mai puternici cu ~ atat mai mult este un stalp mai tare al agricul- turei si industriel unui stat. Ea da debuseul cel mai sigur productiumei nationale, plitegte chel- juelile generale si amortizeazi fondul instalafiu- nilor, Exportul are ca efect si desvolte, si per- fectioneze gi si faci mai rentabile isvoarele de productie nationala. Trebue asiguratd piafa interna industriel nafio- nale si dus& fupta de concurenfa in special pe pietele straine. Propria ta piafé nu trebue sa de- vind cap de Inpta intre industria proprie si cea straina. Germania mai mult ca oricare alt stat a orga- nizat aceste lucruri. Printr'un regim protectionist iniens, si-a creat industria, prin punerea stiintei la dispozifia tecnicei, prin legatura creaté intre toate ramurile sale de activitate, prin intensificarea cai- for de transport pe uscat gi pe apa si print’o9 -organizare financiara si comerciala extraordinara a ajuns la progrese uimitoare, intrebuinfand tn desvoltarea sa economicd nu numai propriile sale capitaluri, dar si pe acele ale altor tari, fa- -candu-le ins sa piarzd nationalitatea lor. Incetul -cu incetul {ari mai inaintate si mai vechi ca ci- vilizafie erau ameninfate sa intre sub dependinta economica a Germaniei. Sa examinam repede comerciul imperiuiui du- pa categorii de articole. Dansul import dela p: terile grupate imprejurul triplei intelegeri, materii prime pentru 3.676 milioane lei sau 49 %/, din importul stu de 74), miliarde lei materii prime si semifabricate, fabricind o parte din articolele necesare pietei interioare si putind spori expor- tul su de articole fabricate !a cifra de 7.177 mi- lioane lei din cari 2,900,000 lei sau 40 °/) fa pu- terile cu care este in lupta. Aceste cifre nu dau o idee precist de cagti- gurile industriale si comerciale realizate, pentru ci ar trebui si se find compt de cstigurile ca- selor germane cari s’au instalat ataét de nume- roase in farile striine si de beneficiile flotei de «comercit’ germana. Imperiul importa dela adversarii sai de a: ‘pentru 1.800 milioane alimente. sau 45,3 °, din totalul ce consuma pentru sporul siu de popu- Tatie care era de peste 1 milion de suflete anual. Importul Germaniei in materii prime gi semi- sfabricate de la aliafii sai se sue la valoarea dew 449 milioane sau 6 °/, din total, si in alimente- la 363 milioane sau 9 °/, din total. Este caracteristic insd.faptul c4 desvoltarea ex- portului german in {arile adversare a crescut foarte mult faj& cu importul stu din aceste {arii in ultimii ani tnainte de razboiu : Export geeman tw Import german din Belgia. . 161 %p crescere 116°), crescere Franca . 176 Ig ii 129 °/y , Anglia. . 136% OO. Kalla 2, 150%, WL 4s Rise. 200% |, 129 %y " Prin urmare exportul german a crescut Intre- 130 si 201 °{,, pe cand importul din aceste {ari in Germania numai inire 90 si 129 %,. Este evident cd daci cresterea ar fi continuat in aceste proportii inck zece ani, firile de mai sus ar fi devenit economiceste tributarii rivalei lor. De aceea st nu ne surprinz’ c& cei mai con- stienti oameni politic’ din Anglia, Francia si Ru-- sia considera jertfele de sange, ce fac popoarele lor in razboiul actual, ca o rascumparare a vii- torului lor economic. Pe paméntul nostru adeseori farile cele mai blagoslovite de natura si cari par a fi destinate viefei celei mai linistite si fericite, sunt supuse ta cataclisme cari distrug int’o clipa ceeace veacuti. au creat ca frumusefe si ca bogatie. Reamintifi-va acele insule vuleanice, cari par ‘bucafi smulse din rai, cari impodobese astazi pa- mantul si cari in sanul lor contin rezervorii de1 foc si de cenusi destinate si distruga tot ceeace se afla pe suprafata lor. Cu trecerea anilor ins lava si cenusa ce au distrus eri, se descompun gi formeazi un nou sol mai fertil incd ca cel pe care'l au acoperit si pe care va creste 0 noua vegelatie si va trii o populafie tot atat de feri- cita ca acea din trecut. Tot asa in istoria natiunilor, civilizatiile cele mai inaintate si prospere sunt distruse de razboaele aprige, cari las4 pustiu si sdracie acolo unde in ajun domnea fericirea si belsugul. In mijlocul oraselor mandre ridicate de ome- nire, in mijlocul campiilor facute manoase de geniul omului, s'au ridicat usinele puternice cari pareau un isvor de progres si bun trai pana eri, dar cari faureau armele formidabile de distrugere a vietelor utile si aceeace cu atata munca si rab- dare crease munca geniului uman. Mane pe ruinele si mormintele acumulate de nesifioasa ambitic omeneasca, va trai si prospera omenirea uititoare a unui trecut sangeros. Daca trecem la partea a doua a conterinjei adicad la examinarea situatiei de astazi, vedem ca deslintuirea razboiului a creat o stare de com- plect desechilibru atat in comert cat si in indus- tria lumei. Relatiunile de schimb au incelat intre beligeranfi, iar acelea cu firile neutre s'au_tran- sformat dup& necesititile militare. Jarile beligerante au c4utat sa-si menfind pro- ducfia agricola pentru a asigura hrana numeroa--1 selor armate si populatiei lor. Industri gice gi acelea ale produselor chimice au tuat o enorma desvoltare, transformandu-se pentru fa- bricarea armamentului, munifiunilor si explosibi- lelor. In schimb multe alte industri, din lips’ de lucratori sau materii prime, ’si au redus produc- fiunea sau au incetat sa functioneze. Industria de productiune s’a transformat ta in- dustrie de destructiune. Tarile cu marea libera au putut sa-si continue in parte comerful exterior gi sa se alimenteze cu cele necesare, insa importul lor a sporit dispro- portionat cu exportul lor. Yarile blocate pe mare s'au alimentat pe o ‘scara foarte redusa sau prin farile neutre, sau spo- rind productia interna a materiilor prime, dar in -acelag timp ’si au consumat stocurile acumulate dinainte. Din aceste lipsuri a rezultat o scumpete care loveste greu populatia siraca si imbogiteste cdfiva speculanti, acaparatori si pe cei ce fabrica arti- cole de razboi. Pentru a putea plati un import pe care expor- tul nu-l mai putea compensa, farile beligerante, au trebuil s& recurg’ la imprumuturi in strain tate, la export de aur sau la lichidarea valorilor «straine ce aveau in portofoliu. Consecinfele financiare ale starei de me i sunt multiple. Cele imediate sunt: Saracirea beligerantilor gi inbogafirea neutrilor veari pot profita de avantajele de astiizi. Aceste13 {ari din urma ‘si rescumpara rentele si efectele ce~ au emis in alte ari. Consecinfele economice sunt si mai importante- prin consolidarea si sporirea industriei in farite~ neutre si prin faptul cd ele pun mana pe debu-. seurile acelora ce nu mai pot exporta. America a Statelor-Unite si Extremul Orient al Japonezilor devine un fapt concret. Forme noi de aliante economice se pun ta cale. Pe de o parte puterile Quadruplei cauta sa organizeze in contra puterilor centrale un raz- boiu economic, excluzand in special pe germa- nia dup& pietele lor si creandu-i concurente se- rioase in farile neutre. Coloniile Engleze cari altadata refuzau o uniune: vamal& cu metropola lor, astizi unite prin rizboi, se declara gata sé se infeleagé pe terenul co- mercial, Celelalte puteri aliate cauta sa stabileasca bazele unor organizafiuni economice si finan- ciare, care sd le permitd sd ducd fnainte acest» gen de lupta. Din cifrele ce am dat mai sus se poate vedea ce consecinfe pot decurge din atari intelegeri. Comertul si industria Germana vor fi reduse a-- proape la jumatate, numai prin inchiderea piete- lor adversarilor sti, In acelas timp va fi aproape imposibil ca imperiul cel mai industrial din Eu- rapa sa’si mai poaté procura cele 3.676 milioane materii prime necesare pentru ca industria sé’si’, rescastige situatia din trecut,Germania cauté s& se apere in contra acestui «pericol incheind o alian{é economicd cu Austro- Ungaria, Turcia si Bulgaria. Dacd Germania re- prezinti o putere economica gi financiara de pri- mul ordin, In schimb aliatele sale, mai cu seama dupa razboi, vor fi departe de a compensa ma- car o parte din pierderile blocusul economic al adversarilor. Este evident c& si tn sdnul puterilor quadru- plei vor fi defectiuni gi se vor naste schimburi prin intermediarul altor {ari neutre, Interesele o- menirei vor face ca lupta economicd sa nu du- reze cat Jumea. Cum noi generatiuni de oameni producitori vor tnlocui pe cale decimate de razboi, cum cla- diri noi vor inlocui pe cele distruse, cum plugu- rile vor brizda cdmpurile de batae de astazi, niveland transeele ce gaurese pamantul; ca gi le- gile naturei, legile economice vor aplana multe din asperitatile create de situatia de astizi. Totugi este de prevazut c& se prepara o era noua de care nu se poate si nu finem compt. : Pentru a putea examina situatia economica vii- toare, trebue s& ne punem in ipotesa ca pacea nu va aduce o prea mare sugrumare a puterilor invinse sau cari n’ar mai avea numéarul de sol- dati necesari. Lueru care pare foarte probabil. Tarile beligerante cu populatia lor redusa nu isi vor putea restabili situatia lor economica si financiara decat reducind consumatia lor pe cat ,posibil si sporind gradat productia lor.15, Nepuland pliti un import ca cel dinainte de razboi, trebuie si se dispenseze de a aduce din afara {ot ceeace pot poduce ele insisi. Pericolul vazut mai clar in situafia de astizi le va impinge ‘s¥gi creeze izvoare noi de productie si sa ’si complecteze industrille pentru a face fafa mai intai cerinfelor pietei interioare si apoi exportu- lui, Ele vor cauta sa se emancipeze de strainatale pe cat posibil de obiectele de prima necesitate si de articolele utile intr’un caz de razboi viitor. Alianfele economice vor complecia ceeace fara insasi nu va putea produce; dar chiar astfel schim- ‘burile intre farile aliate vor fi de natura a nu im- piedica la fiecare producfia obiectelor esenfiale. Vom trece prin urmare o perioada de protec- tiuni intense, de reculegere si de concentrare a mijloacelor de productiune si in acelas timp de lichidare a avutului ce se gaseste in tari straine. Pe de alta parte farile neutre nestanjenite in des- voltarea lor vor ciuta sa’si consolideze situatiu- nile castigate Consecinfele economice ale razboiului vor fi de sigur mai importante decat cele politice, Sa examiniim acuma pentru aceleasi_perioade situafia economic’ a Roméniei. Pana in 1914 exportul nostru se concentra mai cu seamd in grane gsi petrol. In 1913 exportul acestor articole reprezenta o valoare de 614 mi- lioane lei sau 91%, din totalul de 670,705.000 lei Cerealele propriu zis cu o cifra de 448.412,00016 lei reprezinta singure 66.852Jy din total: iar pe~ trolul 131,480,000 lei 16.6°/, din total. Exportul- nostru este prin urmare bazat pe recolta cerea- lelor. Cresterea vitelor pentru export a incetat in 1884 cu inchiderea granifelor Austro-Ungare. Ins& in. 1906, in urma incordarei relafiunilor sale cu Ser~ bia, Monarhia vecina’ nemai putand sa satis~ faci consumatiunea interni cu turmele sale, din cauza exportului ce ficea in Germania, ne-a deschis granifele pentru o anumiti cantitate de carne de vaca, de pore gi de oae. Acest export ar fi trebuit s& fie anual in perioada actualé de 35.000 boi, 120.000 porci si 100.000 oi, reprezen- tand cam 30 milioane de kgr. de carne. In 1913 nu am exportat de cat a zecea parte din aceasti cifri adici 3 milioane de kgr. Sporul consumafiei interioare care se poate evalua dela’ 1008 la 1913, la cifra de 14 milioane kgr. si nu- méarul crescand al boilor intrebuinfati in agricul- tura noastra mai perfectionati, a absorbit sporul ce ar fi putut fi disponibil la export. Este imbucurator ci nu am perdut in trecut vitele necesare agriculturei noastre gi consumatiei interioare, totugi s’ar fi putut intensifica mai mult eregterea vitelor, in special a porcilor, pentru a putea profita si de export. Exportul nostru fiind bazat pe niste produse depinzind de elementele naturei este prea variabil.. Cu tot sporul continuu in exportul pene el a variat infre cifrele urmatoare:374 milioane lei 262 » 554 me A 379 091 ” . 671 ” ” Constatém o crestere generala care depinde de tmbunatatirea culturei; dar diferentele de 313 mil. dela un an la altul intr’o serie de zece ani, arata ce variatiune de venituri cauzeazi proprietarilor rurali, Cum agricultura este temeiul economic al (irei noastre, industria si comerciul suferd de pa gubele ei. In exportul altor (ari bine organizate ca Ger- mania gasim un spor continuu dela an la an de peste un miliard : 8.176 milioane lei 9.207 10.051 * » 11,105 ” ” 12.519 ” ” Mai avem o mare paguba prin faptul c& nu industrializim destul materiile noastre prime gi le exportam sub forma bruta, reimporténdu-le ca fabricate pentru irebuinfele populatiuei noastre. Pe de alt parte nu producem destule materii, prime de si le-am putea produce in condifiuni mai avantajoase decat cele ce importam, Exportém 1.536.000 kgr. lin bruta in valoare dé 1.860.000 lei si importim: articole de falsifi- care land artificiala, petece de lana gi tort de a1 Jani 1 #/, mil. kgr. in valoare de 3'/, mil. lei in afark de 2.000.000 kgr. tesdturi si pasle de lana in valoare de 24,800,000 lei, Fabricele noastre de postav fac tortul de lana numai pentru trebuinfele lor; iar fabricele de tri- cotaj import tortul necesar. Exporlim 1/, mil. kgr. piei brute in valoare de 21), mil, lei si importim : 3 mil. kgr. piei sa- tate in valoare de 3 milioane lei si piel lucrate dar neconfecfionate 725.000 kgr. in valoare de lei 8.818.000. Exportim 3 milioane kilograme carne in va- loare de 3 milioane lei si importim seu, stearina, sipunuri ordinare, gunci gi unt pentru aceagi va- loare. Exportim ramasite dela fabricarea _uleiurilor (lurle oleginoase) si horhot de povarn’ peste 4,000 de vagoane in valoare de 800.000 lei in Joe sti le intrebuinfam fa hrana insuficienti ce dam vitelor noastre. Exportim 230 vagoane ingrasa- minte pe care ar trebuti sé le intrebuinfam in agri- cultura. Cu o crestere mai intensiva a vitelor noastre, sporind numarul oilor dela 6 la 8 milioane, acela al boilor nostri dela 2.800.000 ecapete la 3.200.000 capete si acela al porcilor nostri dela 1.400.000 capele la 2 milioane, am putea face un export de carne mai mare decat ni se cere in Austro- Ungaria, am putea avea land pentru a inlocui tortul gi multe din jesaturile si pasiele ce impor- tim, am avea pieile necesare tabacariilor noastre19 si am produce tn ari seul, untul, sapunurile si ‘stearina ce importim astazi. Exportim seminte de in si canepi 630 vagoane in valoare de 1.300.000 lei si nu producem firu! de in si cinepa necesarii consumatiei noastre, im- portand 2'/, mil. kgr. calf si tort de canepa, iuta si in, in valoare de 2'/, mil. lei si tort de bum- bac 9 mil. kgr. costand 20 milioane lei. Importul nostru total in textile si festituri din- tr'insele se sue 1a 86 milioane lei sau 14 %/, din total. Ce lesne ar fi si rispandim cultura cinepei si inului pentru fir, s& instalim filaturile care si ne produca tortul, pe care apoi si-l lucrim i sii fa- bricim cu materia noastra prima: sfoara, fran- ghia, afa si multe din esiturile ce astizi importam, Importim urmatoarele produse chimice de vate din sarea ce posedim in atata abundenja si in condifiuni de exploatare extraordinar de eftine ; acid chloridric, soda caustici, soda calcinata, sul- fat de soda si hipochlorit de calciu pentru 2.300.000 lei, pe cand am putea exporta aceste articole, Lipsa de acid sulfuric si de sulfat de cupru a pus In valoare mina dela Altan Tepe din Do- brogea si sper ci ne putem dispensa si impor- tam pe viitor din aceste articole pentru valoarea de 2.100.000 lei. Exportém petrolul din care se fabricd in Ger- mania atatea derivate pretioase ca culori, explo- \ -zibile si medicamente. Comerciul nostru principal s'a facut pand acuma20 cu puterile centrale, in proportie de 41,59°;, dim ioial gi dacd am fine compt de cerealele ce trec numai in tranzit prin Belgia si Olanda, ne-am sui pentru Austro-Ungaria si Germania la un procent de aproape 50°, din tofalul nostru. Caracteristica situafiei noasire economice de as- tazi este aceia a {arilor neutre, dar pentru ca sun- tem inconjura{i din toate partile de beligeranti si pentru cd suntem inchisi despre marea libera, suferim lipsuri_ mai mari pentru importul artico- lelor necesare comerciului, industriel si agricul- turei noastre. Abunden{a productiei noastre agricola de tot felul, a sarei si aceia a petroleuluine pune la ada- postul lipselor celor mai grave. Importul nostru foarte insuficient este pe dea- supra supus gj la o speculatie care scumpeste si mai mult articolele fabricate. Cu toate castigurile realizate de comerciu, care sia putut desface chiar marfurile declasate, pre- cum gsi de acelea ale multor industri cari au pro- fitat de comenzile Statului sau de putinfa de a exporta, totugi lipsa de import creazé o situatie ingrijitoare pentru viitor. Raul vine din faptul ca suntem silifi si importam prea multe lucruri pe cari ar trebui si le producem noi insine, daci am fi mai bine organizati. In schimb nu ne putem plange de exportul no- stru. Cerealele gi in special leguminoasele si 0,co- ginoasele au ajuns la prefuri necunoscute in tre-2t «ut. Articole, ce nu puteam altadata exporta cu prime, sunt astazi tn miisura sa pliteascd taxe mari fa export. Faina, pastele fainoase, alcoolul, semin{ele oleoginoase, tara{ele chiar gozurile sunt foarte cerute la export. Blocarea puterilor centrale de catre Anglia a creat din acest punct de vedere o situatie atat de favorabilé pentru export, in cat suntem silifi sa prohibim multe marfuri cari nu au mai ramas in tard tn cantiti{i suficiente pentru consumatia noa- stra. Tristul exemplu cu contrabanda boilor ne poate servi ca pilda pentru viitor. Prin urmare, situatia de razboiu se poate re- zuma pentru noi in modul urmator : lipsa de im- port, cerere mare de export si scumpete exce- siva a tuturor articolelor, in afara de alimentele cari sunt reglementate. Pentru a putea examina care va fi situatia e- conomica viitoare a Romniei, trebue sé cunoaslem ari sunt trebuinjele sale. Putem clasa articolele de import dupa importanta lor si dupa natura lor in urmatorul tablou, dand cifrele medii pe anii 1911, 1912 si 1913. ; 1. Metale si obiecte de metal masini si vehiculo. . . . . 42 milioane loi 40,37% din toval 2. Testile vewetale si obiecte, Hartii, Uleiuri vegetale . 110 milioane lei 16.52%, din total “3. Land, par, piei, miltase gi obiecte. 88» » 14.68%)»mne si obiecte, Legumi, flori, se- Coreale Produse chimnice, culori, explosibile, 35), milioane lei 6'/, din total oi RBA ese >» 130% » » 7. Caucinenri, fruc te sicoloninlo .. 23,» mentare mentare . 2 6. ag. > Beep, 9, Paaninturi, pietee: dinele. 7 > » 180%» eae » L188» » jucii- strmmmente de BY, + 1.10%» Us ee Total. . . 599 milioane 100%, Din tabloul de mai sus se poate vedea ce im- portan{a au in importul nostru, metalele si obiec- tele fabricate dintrinsele. Ele reprezinta 40,37"), din totalul importului nostru si cu cat vom pro- gresa cu atat va fi mai mare nevoe de aceste- articole. Este in interesul arei ca importarea celorialte articole sa se micgoreze prin productia noastra nafionali, in afara de cautciucuri, coloniale §/ alte obiecte ce trebue si ne procuram prin im~ port.23 Dupa terminarea razboiului, industria metalur- gica care s’a desvoltat intr’o propor{ie extraor- dinari, va irebui s fabrice alte lucruri decat arme si munitiuni. Ea va caéuta prin urmare de- buseuri comerciale. Germania, Statele-Unite i Anglia, vor concura mai cu seama pe pietele Statelor celorlalie. Daci uniunea economic’ se va face intre Anglia, Franta si Rusia, productia metalurgica a Angliei va fi absorbita in mare parte in satisfacerea cererilor aliatelor sale. Cu Statele-Unite nu vom putea face un mare schimb de marfuri grete si relativ eftine, pentru ci a- ceasté {ara nu are ce importa dela noi. Sa ne agteptam prin urmare ca Germania careia avem posibilitatea sa-i trimitem cereale si petrol, in schimb, si fie principala noastra furnisare in a- ceste articole. Produsele chimice, culorile, medicamentele, etc., din care importam pentru 32 milioane lei sau 5.22 /, din total, sunt tot produse din Germa- nia, care va ciula si-si menfint debugeul siiu. Pentru celelalte articole, vom avea pe piata noastra o concuren{a mai mare ca in trecut dupa cum vom ardta mai departe. In exportul nostru de cereale, vom intéfni din nou concurenfa poate si mai intens% a Argenti- nai si intr’un viitor mai departat pe acea a Tur- ciei din Asia; dar concurentul cel mai setios va fi ins4si fara importatoare, care va cdauta prin toate mijloacele sa-si sporeasc& productia agri- cola si s&-si micsoreze importul de alimente.24 Productia cerealelor poate cregte repede, nu va fi ins4 acelas lueru cu refacerea turmelor de vite, micgorate de enorma consumatie in carne a armatelor si de lipsa de nutret. Va lipsi intr’un sir de cativa ani carnea gsi toate produsele ani- male ca lana, pielea, etc., fapt care va mentine un pret urcat al acestor articole. Cererea tuturor materiilor prime necesare in- dustriei va fi cu atat mai mare cu cat Anglia si Francia vor cauta sa consume pe acelea ale co- loniilor lor, Rusia va c&uta s& se industrializeze mai mult si sa consume pe cele ce produce, Sta- tele-Unite vor drena pentru o industrie covarsi- toare pe toate acelea ale Continentului American gi Japonia pe cele din Extremul Orient. De aci rezulta marele interes ce avem sa ne organizim cat de repede, sa introducem in cultura noastré cat mai mult plantele oleoginoase si textilele, sa spo- rim cresterea noastra de vite, de pisiri si pro- ductia de oud, unt si de branza. In acelas timp sa industrializim prunele, fruc- tele gi legumele noastre. SA cream un export mai variat, mai pufin dependinte de secete sau de ploaie si repartizat astfel incat si-l putem vinde cu preturi mai constante. Cu modificdrile ce vom aduce agriculturei noastre vom putea sporti valoarea exportului nos- tru, micsorand greutatea lui totala si vom putea miegora importul nostru cu articolele necesare industriei nationale. In acelas timp vom imbuna- t{i cultura solului, avand vite mai multe, ingra-25 saminte mai multe si in acelas timp cultivand plante mai variate. ; Sa organizam comertul nostru de export astfel incat si nu mai fie compromis si depreciat prin “intermediarii cari-i desfac in streindtate. Sa se cu- noasea tipuri de grane roméanesti cum sunt ace- jJea Americane. Prin magaziile cu silosuri, ce se pot face pe scara cat de mare, vom putea regula debitul ce- srealelor la esirea din fara, astepta preturi mai bune si varanta miarfurile depozitate pani la van- zarea lor. Apoi trebue si complectim industriile noastre -astfel incat sd satisfacd cit de complect cererile din fara, si le emancipim de o prea mare de- ~pendin{& de streinatate, producand in tara mate- stile prime si fabricate de cari au trebuin(a. S& creedm industriile ce sunt in intinsd lega- tnra cu ccle existente ca: aceia a’'sodei si deri- vatelor sale, aceia a acidului sulfuric, si facem “topitoriile si toreatoriile cari st lucreze atat ca- nepa si inul ce putem produce cat si bumbacul ‘brut ce putem importa. Nu putem in deajuns face reparatiile necesare ‘maginelor noastre, nici turna piesele de ofel- tre- sbuincioase; din aceasté cauzi sufera industria noasta, caile noastre ferate si apararea nationala. ‘Exportim anual aproape 480 vagoane fonta si “fer vechiu si 90 vagoane arama, alama plumb si ezine vechi. Facerea unui cuptof Martin ar pro- -duce o mare parte din ofelul. ce ne este nece-sar intrebuin{and mai cu seam& materii prime de- preciate astazi. Capitalul Roménese si fie plasat si in industrie, cum a luat in mare parte in finance locul capita- Jului strain cu atét mai mult cu cat situatia viitoare- va permite acest lucru. Trebue incurajata si intemeerea industriilor ce nu avem ined; chiar facute de striini cu condi- fie insd ca si nu formeze corpuri straine in sa- nul statului nostru. Exemplul Germaniei care a intrebuintat capitalul francez pentru intreprinde- rile sale, fara ca acest capital s4 aibi o nationa- litate, este de urmat. De altminteri si statul nostru a dat acest exemplu cu rescumpararea industriilor Regiei monopolu- rilor Statului si a C. F. R. Pe langa marea industrie si desvoltim cat mai mult mica industrie si meseriile. Ca sa fim mai stapani pe comertul nostru ex- terior, ca sa putem introduce mirfurile noastre pe piefe mai indepartate, trebue sa sporim con- siderabil marina noastra comercialé. SA sporim in in acelasi timp refeaua si capacitatea de transport a c&ilor noastre ferate si sd nu neglijam, ca pana acum, caile de navigatie interioara si soselele cari aduc mérfurile statiunilor de drum de fier. Comertul nostru intern este foarte slab si con- stitue o cauzi reali de scumpirea viefei.— Pro- duc&torul vinde depreciat si cump&ratorul plateste exagerat, —Intermediarii preleva beneficii foarte mari, mul{umindu-se cu afaceri restranse. Prin aju--27 torul coperafiunilor gi sindicatelor, prin case de- comert bine organizate se pot stabili relatiuni mai directe intre cumparatori si producatori. Pan& acuma cele doui principale ramuri de ac- tivitate economica : agricultura gi industria in loc s4 lucreze impreund sd se ajute si sd se com- plecteze, au lucrat intr’o rivalitate daundtoare in- tereselor {arei.— Mai intai cestiunea capitalului le despartea; agricultura lucreaz& cu capital roma- nese, industria in cea mai mare parte este creata gsi Iucreaz4 cu capital strain. Orice beneficii a celei de a doua este privit cu ochi rai de pro- prietari, cdrora ii se pare cd aceste beneficii sunt smulse dela dansii. Este de un mare interes eco- mic gi national ca capitalurile agricultorilor sa fie plasate si in industrie. S'au putut forma partide agrare, cari sunt o absurditate economica. — In farile tnaintate tn ci- vilizatie s{_ creazd legaturi stranse de intercse intre agricultura si industrie. — Cea dintai furnizeaza materiile prime necesare celei de a doua, care cautd sa incurajeze productia si perfectionarea lor. Sunt indusirii cari raspAndesc gratuit sau cu pret de revenire reproductori, seminfe, masini agricole eic. si cari creazi forfa motrice pentru munca pamantului. Agricultura poate sa’si desfaci o multime de articole cari ar fi de altminteri depreciate si ga- seste in deseurile sau produsele secundare ale industriei ingrasiminte pretioase. Cultura intensiva cu metoadele-ei perfectionate-28 si cu utilajiul stu modern sunt creatiuni strans ‘legate de desvoltarea industriei. O fara pur agricola este o {ari care este intro varsta putin inaintata a desvoltarei sale economice. Nu toate organele unui copil nou nascut lu- creazi: sistemul digestiv si circulator sunt sin- garele cari au o importanta capitala. Insemneaza oare acest lucru c& dansul trebue si fie toata viata lui orb, surd, olog si fara inteligenta ? Animalele din clasele inferioare, reduse de multe -ori la organele lor digestive si circulatoare, erau primele viefuitoare dupa globul nostru. Gradat insé au aparut animalele din ce in ce mai com- plecte si perfectionate. Omenirea, care constitue fiintele cele mai perfecte de pe pdmant, nu este ea oare in constant mers de progres si perfec- ‘tionare. Nu este o absurditate si se gaseasci oameni cari si sustina, in mijlocul popoarelor cari inain- teaz& repede fn cultura si civilizafie, c&4 noi sin- guri trebue si stim pe loc. Am ardtat ca cel mai sigur si bun client al ac- tivitéfei de productie unei {ari este insaigi popu- ‘Jatia sa, in urma exportul complecteaza activitatea -economica si imbunatafirea ei. © desvoltare mai mare industriald nu micgo- -reazi comertul extern al unei {ari chiar la im- port, ea il sporeste, il transforma. O fara mai “bogata isi creazi un schimb mult mai intens de emarfuri cu alte fari, decdt o tard sdracd. In loc s& importim articolele ce putem sa fa-bricim poi insine, vom aduce in fari cele ce ne- trebue pentru a spori activitatea noastra viitoare. Vom inlocui céteva zecimi de mifioane din im- portul nostru de lana, piele, canepa, in, bumbac si obiecte fabricate dintr’insele, prin mai multe- masini industriale si agricole, mai mult fer, mai multe sini, locomotive, ete. Cu o productie mai intens’ nu vom avea acel desechilibru intre cerere si oferta care scumpeste atat de mult obiectele de prima necesitate. Cei cari calatoresc in strainata{i sunt surpringi si vaza cA in orasele mari din Occidentul Europei, in a- fara de eftindtatea articolelor fabricate ca cele de imbracaiminte, chiar produsele agricole ca: lap- tele, untul oudle sunt mai eftine ca fa noi. Nu- mai painea gi carnea pe cari acele {ari nu le produc in cantitati suficiente sunt ceva mai scumpe. Noi cari le producem toate si le-am pu- tea si exporta vom putea imbunata{i traiul po- pulafiei nevoiase, déndu-i in acelas timp putinta unei munci mai remuneratorii $i o eftinatate mai mare a obictelor ce consuma. Indata ce vom indrepta slabiciunile noastre din _treeut, vom asigura venituri mai constante si par- - fticularilor si statului si vom putea rascumpara > titlurile noastre depe pietile straine, cum a facut Italia, cand si-a imbunat&fit prin industrie econo- mia sa mentionata. Va fi mult de Iucru pentru a executa un pro-- - gram atat de vast. Insa noi care traim in situatia3% -actuald nu ne dam bine seama ca in multe sun- tem pe cale de a-I realiza Situatia de astazi ne-a deschis ochii si condi- tiunile viitoare par a fi mai avantagioase ca cele din trecut. : Am aratat lupta economica ce se poate pre- vede pentru viitor intre diferitele {ari ale Euro- pei. Vom suferi noi oare de noua situatie ce va crea? Puterile centrale si in special Germania vor avea trebuin{% de produsele noastre mai cu seama de materiile prime si de vitele ce trebue sa pro- ducem. Ele vor avea si mai mare trebuinta de piafa noastra pentru articolele Jor manufacturate. Tureia si Bulgaria impreunad nu au avut in tre- cut o putere de consumatie pentru articolele ger- mane nici micar egala cu a Roméaniei. Dupa raz- boi vor insemna si mai putin pana ce-si vor pu- tea pliti pagubele. Puterile occidentale vor gasi in fara noastra un punct de reazém economic pe drumul comercial intre ele rasaritul Europei si Apusul Asiei. Situatia noastr’ geografici la gurile Dunarei, fertilitatea solului nostru, isvoarele lui de petrol, cresterea cea mare a populatiunei noastre, inte- ligenta sa pentru orice lucrari tecnice gi ravna ei de progres ne asigura un rol de frunte nu nu- mai in Orientul Europei, dar gsi in viitorul con- -cert al marilor puteri.