Sunteți pe pagina 1din 48

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM ION MINCU

BUCURESTI

PROGRAME
URBANISTICE
(CURS ANUL II)

PETER DERER
PROF. PETER DERER

PUNCTAJ CURS
I. INTRODUCERE

DEFINIRE, OBIECT, INSTRUMENTAR


- definitii in raport cu localitatea, cu programele propriu-zise
- programe de arhitectura, programe urbanistice
- localitatea ca suma de programe articulate
- formule de cunoastere a programelor
- tipologia programelor urbanistice
- delimitarea spatiala, tipuri de limite

COMPONENTA TEMEI PROGRAM


- date de recunoastere
- justificarea in context
- inregistrarea situatiei existente
- descrierea comenzii comunitare
- dimensionare in spatiu si timp
- acordul partilor

MULTIMILE DE UTILIZATORI
- evolutia vietii comunitare
- comanditar, beneficiar, utilizator
- caracteristici ale multimilor de utilizatori
- forme de manifestare ale multimilor
- modalitati de utilizare a programelor urbanistice
- unitati de masura pentru dimensionare

II. PROGRAME REZIDENTIALE

GENERALITATI
- locuinta in existenta individuala si colectiva
- ponderea in avutia nationala
- folosirea locuintei, locuirea actuala
- definitii ale programelor

FORMARE SI EVOLUTIE
- locuinta ca nucleu generator
- gruparea locuintelor, delimitarea loturilor
- de la locuinta individuala la cea colectiva
- prelungirile locuintei (Le Corbusier), locuirea
- politici privind locuinta si locuirea

LOCUL SI PONDEREA IN LOCALITATE


- situarea initiala
- deplasarea zonelor de locuit in localitate
- tipuri de amplasamente interioare
- amplasamente exterioare
- ponderea in localitate in raport de marime

RELATII CU ALTE PROGRAME


- functiunile urbane, etapele de evidentiere
- relatiile dintre functiuni: conglomerare, segregare, reintegrare
- modalitati de ocupare a spatiului
- tipuri de relatii intre functiuni si programe
- relatii de invecinare si suprapunere

COMPONENTA
- spatiul construit si amenajat (cladiri, constructii, amenajari)
- componentele definitorii: locuintele
- schema de relatie cu celelalte componente
- componentele adiacente: echipamente, dotari
- dimensionare si grupare
- forme de conlucrare
- cladiri si constructii anexe
- amenajari specifice programelor rezidentiale
- dispunerea in spatiu a componentelor

TIPOLOGIE POSIBILA
- criterii de diferentiere a programelor rezidentiale
- de la locuinta individuala pe parcela la cvartalul de locuit
- demantelarea cvartalului si constituirea ansamblului rezidential
- unitatea de vecinatate (Perry), alte unitati urbanistice complexe
- schema morfo functionala a unitatii urbanistice
- programe rezidentiale cu locuinte mici
- programe rezidentiale cu locuinte colective

DIMENSIONARE
- unitati de masura (Ac, Ad, Al)
- evolutia si tendinte privind marimea ariei locuibile
- lotul pentru o existenta autonoma
- suprafata de teren necesara in locuinta colectiva
- echipamente, dotari: tipologie
- dimensionare si amplasare

ELEMENTE DE BILANT TERITORIAL


- definitie si utilitate
- tipuri de bilanturi teritoriale
- capete de tabel pentru bilant
- indicatorii specifici (POT, CUT, RMI)

- plansa de bilant teritorial

III. PROGRAME DE PRODUCTIE

GENERALITATI
- artizanat, manufacturare, productie, activitate (productiva etc.)
- munca clasica, o forma de activitate
- informatizarea muncii, diferentierea produselor
- definitii ale programelor de productie
FORMARE SI EVOLUTIE
- caracterul generator al functiei de productie
- primele concentrari de unitati productive
- abordari teoretice (Garnier, Miliutin, Syrkus etc.)
- procesul de industrializare clasica
- transformarile cauzate de inovarea tehnologica

LOCUL SI PONDEREA IN LOCALITATE


- fondul construit industrial: parte a avutiei nationale
- dinamica zonelor de productie in localitate
- tipuri de amplasamente interioare
- exteriorizarea functiei de productie
- ponderea in intravilanul localitatii

RELATIILE CU ALTE PROGRAME


- criterii de grupare a productiei
- opozitia dintre localitate si industria clasica
- protectia zonelor de locuit, a celor de agrement etc.
- relatia cu programele de circulatie si transport
- noile forme de activitati si relatiile cu orasul

COMPONENTA
- criterii determinante pentru gruparea unitatilor industriale
- zonificarea parcelei, organizarea zonei
- traseul procesului tehnologic
- squarul, piata preuzinala
- componenta definitorie: zona de productie
- constructii auxiliare, amenajari anexe
- unitatile edilitare (apa, canal, statie de epurare, energie etc.)
- sistemele de circulatie: forta de munca, materii, produse

TIPOLOGIE POSIBILA
- deplasarea sectoarelor industriale
- categorii de unitati productive
- criterii de clasificare a zonelor industriale clasice
- experienta industrializarii socialiste
- noi tipuri de zone de activitati

DIMENSIONARE
- modalitati de calcul (densitate lucratori, cuantum suprafata)
- densitati medii la hectar (industrie, depozite)
- suprafete medii in localitati, pe amplasamente exterioare
- cuantum de suprafata la mia de locuitori
- aprecierea teritoriului de rezerva

ELEMENTE DE BILANT TERITORIAL


- bilant pentru zone industriale clasice
- indicatori specifici
- modificari in bilantul zonelor de activitati

IV. PROGRAME DE ODIHNA SI AGREMENT


GENERALITATI
- definitii, scop, mijloace
- spatii publice pentru refacerea fortei de munca
- principalele functii ale spatiilor plantate
- functii secundare (protectie, educatie, estetica)

FORMARE SI EVOLUTIE
- spatiile libere proprii urbanismului deschis
- urbanismul inchis: solutii specifice
- perioada baroca: aliniamente stradale, parcuri private
- exploatarea cvartalului, urbanismul Chartei de la Atena
- centura verde, padurea urbana

LOCUL SI PONDEREA IN LOCALITATE


- spatii plantate publice, spatii verzi private
- ponderea in teritoriul intravilan
- sisteme de spatii plantate
- ponderea tipurilor de plantatii (squar, gradina, parc, fasie plantata)
- raze de servire, accesibilitate (zilnica, saptamanala, sezoniera)

RELATIILE CU ALTE PROGRAMME


- programe autonome, programe de acompaniament
- spatiile plantate, de joc si odihna in zonele rezidentiale
- proiectarea ecologica a zonelor de productie si activitati
- spatiile plantate de productie
- plantatii de aliniament, retele plantate

COMPONENTA
- plantatii, amenajari, ape, constructii
- relatia dintre tipul de program si ponderea componentelor
- tipuri de plantatie (dupa functie, marime, densitate)

- amenajari principale sau de acompaniament


- constructii si cladiri pentru diferite programe

TIPOLOGIE POSIBILA
- programe autonome: squar, gradina, parc, fasie plantata
- caracteristici: situare, plantatii, amenajari
- programe diverse: parc sportiv, gradina zoologica, cimitir
- mod de organizare si dotare
- plantatii de acompaniament: esplanade, cheiuri, drumuri umbrite

DIMENSIONARE
- modalitati de calcul: pe cap de locuitor, pondere in localitate
- criterii de dimensionare
- dimesiuni medii pentru programe autonome
- recomandari (ha/ 1000 loc.) pentru localitati de diverse marimi
- repartitia pe categorii de programe in localitati de diferite marimi
ELEMENTE DE BILANT TERITORIAL
- specificitatea bilantului teritorial
- valori medii de bilant
- indicatori specifici

V. PROGRAME DE CIRCULATIE SI TRANSPORT

GENERALITATI
- definitii
- importanta si valente generatoare
- mobilitatea populatiei, marfurilor, energiei, informatiilor

FORMARE SI EVOLUTIE
- circulatia in antichitate si evul mediu
- programe specifice postmedievale (calea regala, esplanada)
- noi mijloace si cai de transport (trenul, automobilul)
- rolul garilor in orasele moderne, reteaua de metro
- circulatia aeriana, alte mijloace de comunicare
- sisteme integrate de circulatie si transport

LOCUL SI PONDEREA IN LOCALITATE


- circulatie interioara si exterioara
- specificul ocuparii spatiului
- functiile programelor in localitate
- ponderea ocupata in intravilan

RELATIILE CU ALTE PROGRAME


- specificitatea relatiilor (programe subsidiare)
- reteaua cailor de circulatie si transport
- dispunere si densitate in celelalte programe
- programe cu solicitari mari de accesibilitate

COMPONENTA
- cafea, coridorul, culoarul, tunelul de deplasare
- statia, halta, gara de contact
- cadrul arhitectural si natural riveran
- echipamente si amenajari
- spatii anexe si de servicii

TIPOLOGIE POSIBILA
- reteaua cailor rutiere (stradala)
- tipuri curente de cai rutiere si intersectii
- cai rutiere speciale, cai pentru pietoni, handicapati, biciclisti
- spatii auxiliare: statii, parcaje, garaje, intretinere
- reteaua cailor ferate interioare si exterioare
- caile navigabile si caile aeriene
- organizarea acceselor la statii (gari, aerogari, gari fluviale etc.)

DIMENSIONARE
- culoare de circulatie pentru pietoni, biciclisti, diverse vehicule
- categorii de strazi, latimi, distante intre intersectii
- dimensionarea pietelor de circulatie
- suprafete de circulatie la mia de locuitori in orase
- suprafete de circulatie diversa la 1 ha (Bucuresti)

ELEMENTE DE BILANT TERITORIAL


- caracterul specific al bilantului
- suprafete de circulatie diversa la 1 ha (Bucuresti)
- circulatia la nivelul localitati in functie de programe

PROGRAME URBANISTICE
URBANISMUL are rolul de a compartimenta spatiul functional si din
punctul de vedere al intereselor personale si de grup. Se
leaga de proprietate.
URBANISTUL trebuie sa apere colectivitatea.

CADASTRU relatia intre aspectele fizice si cele juridice.

Programele urbanistice se pot compara cu programele de arhitectura.

ARHITECTURA URBANISM
obiect ansamblu (sunt relatii zona
directe intre elemente)

PUD
PUZ
Obiecte unicat si de serie Cateva obiecte unicate si
multe de serie

PROGRAM URBANISTIC poate sa fie o componenta a unei localitati care


se defineste printr-o omogenitate functionala in
limite organice.
compartiment spatial construit si amenajat,
avand o destinatie majoritara si limite organice

- utilitate
Arh. Urb
- program tema proiect (documentare)

-2-

PROGRAME DE ARHITECTURA PROGRAME DE URBANISM


- Date de recunoastere - Date de recunoastere
(Titlu (subtitlu)) (Titlu (subtitlu))
(Amplasament (locatie, destinatie)) (Amplasament (locatie, destinatie))
(Comanditar / Beneficiar) (Comanditar / Beneficiar)
(Proiectant) (Proiectant)
(Data) (Data)
- Date functionale - Date functionale
- Date geometrice (bilantul teritorial) - Date geometrice
(indicatori economici:
POT, CUT, RMI)
- Date privind utilizatorii - Date privind utilizatorii
- Date privind resursele - Date privind resursele
- Date privind executia - Date privind executia

Arh. Urb.
PATC (IC) plan de amenajarea teritoriului PUD plan urbanistic de detaliu
comunal
PATJ - plan de amenajarea teritoriului PUZ plan urbanistic zonal (PJ)
judetean
PATR (Z) - plan de amenajarea teritoriului PUG plan urbanistic general
regional
PATN - plan de amenajarea teritoriului
national

Date privind resursele de unde vin fondurile


Date privind executia
Tema program
Consultare operatii in cadrul carora autorul documentatiei incearca sa
se apropie de solicitarea reala
Avizare
Aprobare
Autorizare

PROGRAMUL o descriere nepersonalizata


TEMA o descriere catre personalizare textul pe care ar trebui
comanditarul sa-l dea proiectantului
DOCUMENTARE facuta de proiectant
- 3 tipuri de documentary
- legislatie tehnica
AVIZARE traducerea intr-un act administrativ
(aviz cu recomandari si aviz cu conditii)
APROBARE documentatie urbanistica
AUTORIZARE proiectare de arhitectura

-3-

Definitia orasului: Orasul este o suma; este mai mult decat o juxtapunere
de sume de programe.

Definitie, Tema de program, Normative

NORMATIVE reguli de dimensionare a spatiilor ocupate de programe si


parti din programe
NORMATIVE => Dimensionarea, Delimitarea, si Subimpartirea
(zonificarea)

Constituie Cadrul Construit si Amenajat


CONSTRUCTII - principale
CLADIRI - secundare
- anexe

SPATII - constructii
- amenajari
- elemente naturale

LIMITE
1. FUNCTIONALA delimitarea unui spatiu cu destinatie de un spatiu
cu o alta detinatie
zone in care functiile se suprapun pot fi delimitate

-4-
2. OPERATIONALA in general e vorba de limite pentru programe
urbanistice de dimensiuni mai mari care se
executa in etape.

- limita nu desemneaza suprafete compacte


- Orasul capitalist se dezvolta in sensul cailor de acces

-5-

3. FICTIVE SAU CONCRETIZABILE limita trebuie marcata printr-un


element (printr-un drum, o
liziera de padure, o apa sau
proprietati)
- din 1974 a intrat Legea sistematizarii si nu s-a mai tinut cont de
proprietate
4. REGLEMENTARE separa unitati de reglementare
5. COMPOZITIONALE care se leaga de limita operationala (cand citesc
orasul altfel)
6. ADMINISTRATIVE a circumscriptiilor sanitare
liniile sa delimiteze zone concrete, compacte si
concretizabile
Limitele sunt spatii iar multimile folosesc spatii.
Modul de folosire.
Multimile de utilizatori marimea multimii, multimi extreme, cuplu,
familie, gospodarie, colective, comunitati.
- fiecare are un anumit tip de manevra
Colectivitati au caracter comun
Mase multimi numeroase care au o compozitie eterogena
Gradul de coeziune tipurile de relatii intre indivizi; au o motivatie
comuna
deriva si din omogenitate

-6-

Multimi considerate din punct de vedere al organizarii - spontan


- organizate

- omogenitatea tine si de educatie


Multimi care se caracterizeaza printr-un anumit dinamism.
Tipuri de structura de multimi.
- multimi nestructurate

Structura de tip pom (arbore) este intalnita in armata


- gradul de ocupare al terenului

MULTIMI
Cum se comporta multimile in spatiile exterioare.
- Spatii de tip piata
- Spatii de tip incinta

-7-

Lipscani 10m
Kiselef 45m
Piata Sf. Petru 4ha
Place de l`Etoile 5,7ha
Piata Arcului de Triumf 1,10ha
Piata Navona 1,5ha
Piata Tien An Men, Beijing 10ha
Piata Capitoliului 0,3ha (intre squar si piata)

Incintele in ansamblurile de locuit colective

terenurile sportive 1000 3000m2


locurile de joaca 0,01 0,03ha
Densitatea
- densitati geografice (cand se compara tari intre ele)
93 locuitori/Km2 Romania
2 locuitori/Km2 Islanda
380 locuitori/Km2 Olanda
5000 locuitori/Km2 Gibraltar
- densitati urbanistice
- sunt legate de densitatile geografice si de cele regionale

DENSITATE GEOGRAFICA - teritoriu administrative


DENSITATE - intravilan(15
50l/ha)
URBANISTISTICA - zone functionale
DENSITATE REGIONALA (80 120l/ha) parcela
(200 300l/ha) ansambluri
de locuinte colective

NECESAR DE SPATIU PENTRU UN INDIVID

-8-

- 3 4 persoane incap pe un metru patrat daca stau in picioare si 2 3


daca stau jos (in locurile de rugaciune)

UNITATI MILITARE IN MARS


-9-

- la alergare

- persoane cu dizabilitati
- pentru biciclisti

- 10 -

DENSITATI IN DEPLASARE
- densitate degajata sub 0,3 persoane/m2 duce la un flux de: 1 individ
la 12m
- densitate suportabila intre 0,3 0,6 persoane/m2 (viteza nu mai este
la alegere)
- densitate mare intre 0,6 1 persoana/m2 un flux pe culoar de un
pieton (la 2 secunde trece un pieton)
- densitate foarte mare (intr-un minut trec 50 de persoane)
- densitate de 1,5 persoane/m2 circulatie
- densitate aglomerata aglomerata
- densitate de 3 persoane/m2 duce aproape
la stationare (deplasare obositoare)

MODALITATI DE UTILIZARE A SPATIILOR DIN PROGRAMELE


DE URBANISM DE CATRE MULTIMI

TIMP spatii folosite permanent (programele de arhitectura)


spatii folosite temporar (de productie, de agreement)
simultaneitatea sau alternarea in folosirea spatiilor (pe langa
ansamblurile de invatamant)

UTILIZARE DIRECTA ansamblurile de locuit folosesc toate


SAU INDIRECTA componentele

FORME CONCRETE DE UTILIZARE IN SPATIILE PUBLICE

Majoritatea spatiilor urbane sunt sau ar trebui sa fie multifunctionale.

ORGANIZATE
- procesiuni religioase
- funeralii
- demonstratii
- greve
- parade
- marsuri
- defilari la carnaval
- miting-uri
- manifestari sportive
- inainte: executii publice
- concerte
NEORGANIZATE
- lupte de strada
- mineriade
- Rowdies
- contrademonstratii
- greve si demonstratii spontane
- situatii in care multimi de oameni fug de un pericol

- 11

PROGRAME REZIDENTIALE
IMPORTANTA programele rezidentiale pot ocupa 40 70% din marimea
localitatii
LOCALITATE DE RENTIER localitate in care principala functiune este cea
rezidentiala
Constructiile pot ocupa intre 25 40% pana la 60% din care 50%
reprezinta fondul de locuit.
In majoritatea tarilor subdezvoltate necesarul de locuinte nu este
satisfacut.
In tarile dezvoltate populatia are mai multe locuinte (la oras locuinta de
baza, la munte, la mare)
(intre 1/5 1/4 din populatie are o locuinta secundara)
- o problema importanta din punct de vedere social
- in 1900 s-a introdus conceptul de locuinta economica si sociala, fara
fonduri economice
- locuinte pentru cadrul de necesitate
- locuinte resurse pentru imigratia economica
politica
- locuinta mediana
- locuinta bogata (institutiile publice trebuie sa tempereze investitiile cu
caracter abuziv)
- problema industriei propriu-zise
a proiectarii propriu-zise
Definitie:
PROGRAMELE REZIDENTIALE programe cu pondere majora in localitate
care grupeaza ca functie majoritara
locuirea in sensul gruparii locuintei cu
serviciile anexe.
I pentru locuinte autoeficiente (depinde de nivelul si forma de dezvoltare
a tarii respective)

- 12 -

problema autoeficientei I-a interesat atat pe urbanisti cat si pe sociologi


Bardet a apreciat ca pentru a fi eficienta o locuinta trebuie sa stea pe un
lot cu suprafata de 800m2.

- se pot gasi si separate

III zone de locuit preponderent de locuire rezidentiala


zona productie preponderent de productie
Situarea in raport cu localitatea a acestor programe
- centrala
- pericentrala
- de periferie (suburbana) renuntarea la fortificati si extinderea in
teritoriu (dupa 1850).
- in afara orasului (colonii pe langa unele industrii)
PRINCIPALELE COMPONENTE
- o evolutie spatiala a componentelor
- formele in plan locuinte individuale

- 13 -

- locuinta nu poate fi acceptata in afara iluminarii


- cladirile se impart dupa inaltime
forma
FORMA
- punct bara
- turn lama

INALTIME
- joase (unifamiliala, duplexuri, triplexuri)
- medie (cand nu au nevoie de nivel tehnic intermediar)
- mare

CIRCULATIA
- 14 -
SIMPLU TRACT posibilitatea unei singure iluminari

- 15 -
- 16 -

Locuinte individuale locuinte colective


Parcelare ansambluri de locuinte colective
ilot echivalentul cvartalului (ochi stradal)

- formarea cvartalului este gruparea locuintelor individuale


- 17 -
- 18 -
- 19 -
- 20 -

LOCUIRE SEMICOLECTIVA
Compacta

Dispersata
Societati utopice
Cercetari urbanistice
- 1870 la Berlin Baumeister
- baza rezolvarii functiei de locuire din localitati
- orasul se imparte in zone functionale cercetari urbanistice 1970
- cercetari dupa categoriile locuintelor Viena inelul de delimitare
limita elementelor de legatura

- 21 -

DEMANTELAREA CVARTALULUI (explozia cvartalului)

CIAM Congres pentru locuinta minimala Expozitia de la


Weissenholf primele locuinte inalte (turn 1930 Olanda).

- Carta de la Atena Separarea functionala


- Probleme de transport individual / colectiv separarea in pieptane (Rad
Burn)
- separarea circulatiilor evolutia dotarilor si democratizarea lor.
- Clarence Perry Teoria unitatilor de vecinatate 1929 in planul de
dezvoltare al orasului New York

- 22 -

Clarence Perry a constatat anumite organizari, regrupari (intr-un oras


aproape de marimea New York ului)

- unitatea de vecinatate a stat la baza


- prima formula folosita la noi a fost - cvartalul
- microraionul
- complexul
curte incinta ciorchine
- 23 -
- 24

STRUCTURI ORGANIZATORICE
Christopher Alexander
Kevin Lynch The image of the city transpunerea orasului in scheme

- 25 -
PUR
Suprafata afectata - locuintei
- dotarilor
- circulatiei
- plantatiilor
DOTARILE plelungiri ale locuintei
Dotarile de activitati sanitare
educatie + invatamant - gradinita
- scoala primara
- gimnaziu serviciile publice
- liceu
cultura
comert - alimentar
- nealimentar
servicii
restauratie
joaca si sport
administratie
financiare

- 26 -

Cladirile se impart dupa: - functie


(Dotarile) - importanta
- frecventa/ vizitare cotidiana
periodica
ocazionala
- public/ privat
- adresabilitate categorii de varsta
categorii sociale
- amplasare zone retrase
in raport cu tipurile de
circulatie
din punct de vedere al
repetabilitatii
- forme de servire zone de servire

fluctuante
mixte
Ex: - scoala dinamica familiei grupeaza dupa
numarul membrilor
- compatibilitatea functionala gruparea
cladiril
or
- exploatarea terenului
- gradul de complexitate

Home school educatie acasa prin intermediul radio ului


Se pot face doua calcule unul cu amplasare
unul fara amplasare

Dotarea poate fi marita prin aria construita la sol


aria locuita => POT
suprafata de teren CUT
aria construita desfasurata
P => Pa => Pv
varsta viziteaza

- 27 -

Pv X Acd/ pers.
Pv X St/ pers.
Gruparea se poate face in doua feluri

Subzona de locuit
Subzona de dotari
Subzona plantata
Subzona circulata

- 28 -
Programul urbanistic rezidential plantatia are mai mult rol de
acompaniament
- plantatia de incinta

PROGRAME DE PRODUCTIE
1. Programele de productie PP
2. Programele de odihna si agrement PO
3. Programele de servire publica si centrala PS
4. Programele de locuire PL
5. Programele de circulatie PC

PROGRAMELE DE PRODUCTIE totalitatea spatiilor care sunt afectate


activitatilor de productie si intretinere a
localitatii zone industriale si zone de
gospodarie locala in mod traditional/
azi zone de activitati
Produsele de prima necesitate (vestimentatie, alimentare, etc.) au saturat
piata datorita zonei industriale care produc masini si bunuri de larg consum.

Zone industriale = parcuri industriale

- deosebirea intre zone industriale traditionale (Faur, Republik) spatiu


urban cu POT ridicat lipsit de o calitate arhitecturala si ambientala a ansamblului;
pret minim => randament maxim
parc industrial => zona de activitati tehnician, laborant

PONDEREA IN LOCALITATE BILANT TERITORIAL AL LOCALITATII


PL: 40 60%
PP: 10 25% se urmareste ponderea mica sau foarte mare
PO: 10 15% mai mare in localitatile turistice
PC: 15 25% modificate radical la orasele asezate pe apa (Budapesta,
Viena)
PS: 8 15%

- 29

PL PP PO PC PS
40 60% 10 25% 10 15% 15 25% 8 15%
100%
Sl
Sd
Sp
Sc
ISTORIC
Programele de productie cele mai vechi erau santierele navale si
arsenalele in nevoie de securitate,
control, aparare
fabrici de armament evul mediu
orasele industriale apar abia in 1820 1890
in UK, Franta
industria metalurgica, extractiva foarte
poluante => s-a propus o grupare cu
sprijinul statului zona industriala
zona industriala preluata de Carta de la
Atena
in Romania mai ales in Transilvania
(Resita, Prahova)
zone excesiv de mari s-au format

Industrie principale hale de constructii


secundare cladiri de servicii (energie, prelucrare primara)
platforme, parcaje, drumuri, cai ferate
anexe depozite

Industrie pentru elementele unicat (vapoare, turbine)


pentru serie

Industrie principale hale


secundare cladiri de servicii
anexe depozite
parcaje

- elemente principale caile


secundare cladirile
plantatie de aliniament
de delimitare
de protectie fonica
(drumuri de
umbra) solara
amenajari

- 30 -
PIATA PREUZINALA:

- control
- administratie
- poarta
- parcarea
- cercetarea
- servicii sociale asistenta sanitara
- servicii de invatamant pentru recalificare sau organizare
- restaurant cantina
- spatii culturale

- daca e una pentru mai multe loturi ele pot coopera

- 31 -
- administratia preia functia pietei preuzinale
se afla intr-un ochi al parcului
- cand isi extinde activitatea concesioneaza si o hala alaturata

DIMENSIONARI
- se accepta densitati medii la ha
- in zonele normale: 150 200 salariati/ha
- in zonele de depozitare: 50 100 salariati/ha
- in zonele de gospodarie comunala: 50 100 salariati/ha

- spatii de depozitare si desfacere, spatii de aprovizionare (gradini, sere),


spatii anexe pentru zonele detransport, spatii pentru sistemele edilitare (H2O, gunoi),
zone de alimentare cu energie(uzine, centrale electrice), cimitire,+ crematorii, spatii
pentru pompieri;
Zone de activitati
- in interiorul localitatii: maxim 1000 1500 ha
- in exteriorul localitatii: 100 500 ha
Zone de productie de importanta regionala 1 ha/1000 locuitori
locala < 0,5 ha/1000 locuitori

PROGRAME DE ODIHNA SI AGREMENT


PROGRAMELE DE ODIHNA zona spatiilor publice si private care sunt
destinate plantarii, amenajarii cu rol in
ocuparea timpului liber pentru sine
(detenta, loisir)
odihna + agrement + sport
loisir inafara orasului
detenta fizica = refacerea fortei de munca
reechilibrare + confort urban

- 32

ISTORIC
Programele de odihna erau in imediata vecinatate a orasului
existau spatii verzi goale in incinta fortificata
numai cand se extindea orasul pana ce se
ocupa si acesta
biserica avea parcul ei Roman, Buzau
s-a constatat necesitatea programelor de odihna
in aceeasi perioada cu demantelarea cvartalului
s-a acordat o importanta asa mare incat in Carta
de la Atena se prevedeau locuri foarte mari intre
case => oras
reconversia zonelor industriale => devin spatii
plantate
green belt (green yellow belt azi)
paduri urbane (protectia de sus a plantatiei)

dimensionarea padurii urbane pentru a satisface


nevoia de echilibru si confort urban

- spatii cu caracter sportiv cladiri


platforme
amenajari

- spatii de odihna platforme


(cimitir, amenajari
gradina zoo) elemente naturale

COMPONENTA PROGRAMELOR DE ODIHNA SI AGREMENT


- denumirea generica parc de odihna si agrement unde predominanta
este plantatia, iar restul sunt subordonate.

- 33

Acces principal (de spatiu de transport)


secundar
servicii
- acces principal dinspre strada de transport, squar
- drum care colecteaza toate accesele
- accesul principal strans legat de piesa principala (apa)

Subzone de joaca (S1)


de lectura (S2)
de sport (S3)
expozitional (S4)
alimentatie publica (S5)
- subzone tangente la
traversate de circulatii principale
- drum de halaj -> secundar

- squar
- gradina publica in ordinea marimii
- parc de agrement

Plantatii dupa inaltime


dupa densitate

FUNCTIILE PLANTATIEI
Principale
1. influenta asupra climei (microclimatul orasului)
plantatiile trebuie marite in oras -> pe spatiile nefolosite (pe
maidane)
intre eliberarea terenului si realizarea altei constructii temporar se
pot face plantatii
2. influenta asupra compozitiei aerului
CO2 > O2

Secundare
1. estetica
2. protectie contra poluarii fonica
gazoasa
contra luminii solare
a solului ( fixeaza solul)
(impiedica desertificarea)
3. educativa (gradina botanica)
cicluri anuale, ale vietii

- 34 -
Se recomanda sisteme de spatii verzi (nu cele dispersate pentru ca se
potrealiza drumuri de umbra, pietonale, circulatia aerului (ventilarea zonei centrale))
Spatiul verde public 8 15m2/locuitor -> invers proportional cu marimea
localitatii.
- in Bucuresti: 5 8m2/ locuitor
PATN plan de amenajare a teritoriului national
- orase medii 50000 150000 locuitori: 7 8 ha/ 1000 locuitori
- orase peste 300000 locuitori: 6 7 ha/ 1000 locuitori

- 35

spatii verzi parcuri 1/2


gradini si squaruri 1/3
fasii plantate de protectie
de aliniament
PROGRAME DE CIRCULATIE SI TRANSPORT
PROGRAMELE DE CIRCULATIE totalitatea spatiilor destinate deplasarii
de persoane, de bunuri, de marfuri, de
informatii
mai vechi decat programele de odihna si
cele de productie
sprijina dezvoltarea
coeziunea localitatii + contact intre
elementele localitatii
Programele de servire sunt numai in localitatile mici
Programele de circulatie reteaua traditionala de circulatie la sol
pe apa (sunt numeroase tari Uk etc., care au
fost retele de canale pentru transport in
sec. XVIII
cantitati mari de materiale + combustibil solid
1820 apare calea ferata care afecteaza
suprafata oraselor mai mult decat restul
(amplasarea garii nu se facea intamplator
Gara cladire reprezentativa (deseori in
relatie cu palatul)
gara monumentala Burdujeni (langa
Suceava) era capat de linie
garile din Bucuresti un fel de halte
gari cu peroane acoperite
calea ferata in raport cu orasul istoric si apoi
cu rol de dezvoltare
transport aerian a ramas in extravilan
inafara de transportul cu elicopterul
1900 s-au dezvoltat aeroporturile (pana
atunci erau niste campuri)
transport de materii transport edilitar
transport postal
reteaua telefonica, TV
modul in care se amplasau in spatiu strazile,
calea ferata etc., erau intamplatoare dupa
`60 - `70 se vorbeste de coridoare complexe de
transport

- 36

Reteaua carutabila
- carutabil carosabil
- exista o diferenta a cailor de transport in evul mediu
reteaua pietonala
reteaua mixta
- Renastere apare calea regala (strada domneasca) cea mai importanta
(strada noua proiectata dupa regulile renascentiste care
leaga centrul existent al orasului medieval cu prima
extindere
- Place Royale Maidan Domnesc
- in evul mediu strada era maidanul
piata era un maidan mai lat
- Baroc esplanada strada (spatiu) cu caracter reprezentativ pentru
cortegii, defilari, plimbari)
- esplanada loc de promenada in timpul liber
- 1900 bulevard, piata garii, ringul (inelul) noi termini
Metroul primul la Londra, al doilea la Budapesta in piata garii, in subsol
Sec XX aeroport
statii transfer pentru a integra pietonul cu autobuzul, metroul
autogara
traseu pentru bicicleta

Cele mai noi retele de transport: traseul pentru biciclete; transportul


pentru personae cu handicap.
Componente spatii construite (cladiri si constructii) principale
secundare
anexe
spatii libere platforme
spatii amenajate cu elemente naturale
(ape, spatii plantate)
amenajari

Constructiile toate elementele care nu adapostesc.


Circulatii spatii reticulare
spatii circulare
statii de contact intre diversele suprafete
cadru construit sau amenajat intre spatiii
zona de intretinere a materialului rulant

- sisteme de circulatie exteriorizate interioare


integrate exterioare

TIPURI DE COMPONENTE ALE SPATIILOR DE CIRCULATIE PROPRIU-


ZISE
- dupa importanta

- 37

- dupa functiune strada de colectare


de distributie
de descarcare/ degajare
ocolire de deviere (rocada)
de deviere (acces)
de racord intre caile de acces
de dublura (preiau o parte din
trafic)
de legatura (racord) diagonale
de servire (aprovizionare)
- intersectii intre 200m si 500m

Nu se trece de la categoria I la categoria III!


- cai speciale de halaj aleea din jurul cladirilor care e mai accidental
carosabila (semicarosabila)

- artere importante de circulatie bulevardul


prospectul
calea
esplanada

- 38

Kevin Lynch The Image of the City


Strazi colectare
deviere
distributie
degajare
racord intre caile de acces
dublura
legatura
servire

Schema de functionare in jurul unui punct de atractie principal

Piata statie de transport feroviar


naval
operei
teatrului
primariei

- 39 -
Amplasare
- amplasamentele nu au caracter fix (ele se pot schimba)
- amplasamente in intravilan centrale
pericentrale
extravilan tangente
exterioare
Circulatiile se leaga: retele libere, peisagere
planificate inelare
radiale
reticulare

Cauza devierii strazilor: relieful


evitarea monotoniei tratarea tuturor partilor
traseu
profile longitudinale
transversale

- 40 -
DIMENSIONAREA STRAZILOR
Program de transport totalitatea spatiilor pe categorii de transport.
Orase sub 50000 locuitori: 11 13 ha/ 1000 locuitori
Orase medii: 9 11 ha/ 1000 locuitori
Orase mari: 7 9 ha/ 1000 locuitori
Pentru Bucuresti: 200m liniari de carosabil/ 1ha
20 m liniari autobuz
7,5 m liniari tramvai
4 m liniari troleu
3 m liniari metrou

BILANTUL TERITORIAL

- pentru zone de productie 25%


- pentru amenajari platforme 5 10%
- pentru preuzinal + utilitati 15%
- pentru strazi + circulatii 10 15%
- pentru spatii libere (plantate) 10 20%

Plantatii Amenajari Constructii


(oglinzi de apa) circulatii
70 80% 15 20% 3 4% autonome
(plantate) => parcuri
30% 50 65% 10 15% acompaniament
60 70% 20 35% 1 3% gradini, squar-uri
70 75% 10 30% 0 1% fasii plantate

- 41
Ordine de marime
N 20 30%
L restul
Locuire servicii
productie
Productie servicii
odihna
circulatii
Odihna
C
S

Gradul de socializare in programele de productie era maxim.

BIBLIOGRAFIE:
Radu Laurian Urbanismul 1965
Ing. Cincinat Sfintescu
Arh. Alexandru Davidescu
Frederik Gibberd Towndesign
Andre Gutten Conversations sur l`Architecture (tomul VI)
Cezar Lazarescu Urbanismul in Romania
Simonds Arhitectura peisajului

SFARSIT

S-ar putea să vă placă și