Sunteți pe pagina 1din 4

De la lume adunate...

Povesti, povestioare pentru copii


Ursul pclit de vulpe
de Ion Creanga

Era odata o vulpe viclean, ca toate vulpile. Ea umblase o noapte ntreag dup hran i nu gsise
nicieri. Fcndu-se ziua alba, vulpea iei la marginea drumului i se culc sub o tuf, gndindu-se ce s
mai fac, ca s poat gsi ceva de mncare.
eznd vulpea cu botul ntins pe labele dinainte, i vine miros de pete. Atunci ea rdic puin capul i
uitndu-se la vale, n lungul drumului, zrete venind un car tras de doi boi.
- "Bun!" gndi vulpea. Iaca hrana ce-o ateptam eu. i ndat iese de sub tuf i se lungete n
mijlocul drumului, ca i cum ar fi moart.
Carul, apropiindu-se de vulpe, ranul ce mna boii o vede i creznd c-i moart cu adevrat, strig la
boi: "Aho !Aho!" Boii se opresc. ranul vine spre vulpe, se uit la ea de aproape, i vznd-o c nici nu
sufl, zice: "Bre, da cum naiba a murit vulpea asta aici ?! Tii!... ce frumoas caaveic am s fac nevestei
mele din blana istui vulpoi". Zicnd aa, apuc vulpea de dup cap i trnd-o pn la car, se opintete -o
arunc deasupra petelui. Apoi strig la boi: "his! Joian, cea! Bourean". Boii pornesc.
ranul mergea pe lng boi i-i tot ndemna s mearg mai iute ca s ajung degrab acas i s ieie
pielea vulpii.
ns cum au pornit boii, vulpea a i nceput cu picioarele a mpinge petele din car jos. ranul mna,
carul scria i petele din car cdea.
Dup ce hoaa de vulpe a aruncat o mulime de pete pe drum, biniii...or! sare i ea din car, i cu
mare grab, ncepe a strnge petele de pe drum. Dup ce l-a strns grmad, l ie, l duce la vizuina sa i
ncepe a mnca, c taaa...re-i mai era foame.
Tocmai cnd ncepuse a mnca, iaca vine la dnsa ursul.
- "Bun masa, cumtr! Tiii! da ce mai de pete ai! D-mi i mie c taaa...re mi-i poft!"
- "Ia mai pune-i pofta-n cui, cumtre, c doar nu pentru gustul altuia m-am muncit eu. Daca i-i aa
de poft, du-te i-i moaie coada-n balt, ca mine, i-i avea pete s mnnci."
- "nva-m, te rog, cumtr, c eu nu tiu cum se prinde petele."
Atunci vulpea rnji dinii i zise:
- "Alei, cumtre! da nu tii c nevoia te duce pe unde nu i-e voia i te nva ce nici nu gndeti?
Ascult, cumtre: vrei s mnnci pete? Du-te desar la bltoaga cea din marginea pdurii, vr-i coada n
ap i sti pe loc, fr s te miti, pn despre ziu; atunci smuncete vrtos spre mal, i ai s scoi o
mulime de pete; poate ndoit i ntreit dect am scos eu."
Ursul ne mai zicnd nici o vorb, alerg-n fuga mare la bltoaga din marginea pdurii, i-i vr n
ap toat coada!...
n acea noapte ncepuse a bate un vnt rece, de nghea limba-n gur i chiar cenua de sub foc.
ngheaa zdravn i apa din bltoag, i prinde coada ursului, ca ntr-un clete. De la o vreme, ursul ne mai
putnd de durerea cozii i de frig, smuncete odat din toat puterea. i srmanul urs! n loc s scoat pete,
rmne fr de coada!
ncepe el acum a mormi cumplit, -a sri n sus de durere. i-nciudat pe vulpe c l-a amgit, se duce
s-o ucida n btaie. Dar ireata vulpe tie cum s se fereasc de mnia ursului. Ea ieise din vizuine i se
vrse n scorbura unui copac din apropiere; i cnd vzu pe urs c vine far de coada, ncepu a striga:
- "Hei, cumtre! Dar i-au mncat petii coada, ori ai fost prea lacom, -ai vrut s nu mai rmn peti
n balt?"
Ursul, auzind c nc-l mai ie i-n rs, se nciudeaz i mai tare, i se rpede iute spre copac; dar gura
scorburii fiind strmt, ursul nu poate s ncap nuntru. Atunci el caut o creang cu crlig i ncepe a
cotrobi prin scorbur, ca s scoat vulpea afar, i s-i deie de cheltuial... Dar cnd apuca ursul de
piciorul vulpii, ea striga: "Trage, ntrule! mie nu-mi pas, c tragi de copac"... Iar cnd anina crligul de
copac, striga: "Vleu, cumtre! nu trage, c-mi rupi piciorul!"
n zadar s-a ncjit ursul, de-i curgeau sudorile, c tot n-a putut scoate vulpea din scorbura copacului.
i iaca aa, a rmas ursul pclit de vulpe!
Povetile au att valoare formativa, cat si etica, contribuind la formarea contiinei morale; copiii
descoper trsturi de caracter, i aleg modele de viaa, cunosc ntruchipri si manifestri ale binelui si ale
rului ( de exemplu, in Scufia Roie de Charles Perrault, Pungua cu doi bani, Capra cu trei iezi si Ursul
pclit de vulpe de Ion Creanga, Povesti de Hans Christian Andersen s.a.)
Multe basme au ca tema relaia dintre copii si prini ( de exemplu: mama vitrega, mprteasa rea
din Alba-ca-Zapada si cei apte pitici de Fraii Grimm, baba din Fata babei si moneagului de Ion Creanga
s.a. ).
Expunerea povetii / povestirii de ctre educatoare:
- educatoarea anuna titlul si autorul povetii / povestirii sau basmului; - expunerea trebuie sa fie
clara, accesibila si expresiva pentru a capta atenia, pentru a trezi emoii si pentru a asigura motivaia
nvrii. Expresivitatea expunerii se brealoizeaz prin: - modularea vocii; - schimbarea ritmului vorbirii pe
parcursul expunerii; - accentuari si scaderi ale intensitatii vocii:; - repetiii; - mimica si gesticulaie; -
mijloace imitative si intuitive: diafilm, caseta audio-video, siluete si machete
Educatoarea trebuie sa verifice pe parcursul activitatii daca se menine interesul copiilor pentru
poveste / povestire, dar si sa sublinieze intelesul cuvintelor, propoziiilor si frazelor. Educatoarea trebuie sa
se transpun in rolul personajelor, sa ncerce sa le transmit permanent emoii copiilor. Pe msur ce se
deruleaz expunerea, li se prezena copiilor si imagini ce sugereaz coninutul sau se deruleaz un diafilm,
n caseta video, se mnuiesc siluete, ppui, marionete sau se folosete un alt procedeu modern. Expunerea
trebuie adaptata nivelului de nelegere al copiilor, pstrndu-se ns stilul autorului, chiar unele cuvinte
mai vechi, mai puin utilizate in zilele noastre, dar care dau farmec basmelor. Nu se recomanda
atenionarea copiilor prin formule: ,,Fii ateni!, ,,Ascultai!, ,,Nu mai vorbi! etc., ci trebuie folosite
metodele si procedeele care sa le capteze interesul acestora pentru poveste / povestire: ton, mimica,
intonaie, ntrebri retorice, material didactic adecvat, formule de genul:,, Sa vedem ce s-a mai ntmplat!
sau: ,,Oare cine l va ajuta? etc.
ncheierea activitii se axeaz pe fixarea coninutului povetii. Aceasta se poate realiza prin: -
reinerea momentelor principale ( pe baza de imagini si ntrebri ). Exista pericolul ca unele educatoare sa
prelungeasc prea mult aceasta parte, punnd prea multe ntrebri, dorind sa cunoasc tot ce au reinut
copiii si astfel sa transforme ncheierea intr-o repovestire, ceea ce va conduce la plictisirea copiilor, la
scderea interesului pentru activitate si poate chiar anula efectul mesajului transmis de coninut. Astfel,
pentru povestea Legenda ghiocelului, ntrebrile pot fi de genul: ,, Cine s-a suprat pe ghiocel si a vrut sa-l
pedepseasc?, ,,Ce reprezint ghiocelul si de ce l numim astfel?. - Precizarea personajelor principale cu
trasaturile lor reprezentative. Educatoarea poate pune doua-trei ntrebri cum ar fi: ,,Ce personaje v-au
plcut si de ce?, ,,Ce personaje nu v-au plcut si de ce?, ,,Care sunt personajele pozitive? ( ntruchipri
ale binelui ), ,,Care sunt personajele negative? ( ntruchipri ale rului ), ,,Cu ce personaj ai dori sa
semnai si de ce?, ,,Cu ce personaj ai dori sa nu semnai si de ce? etc. - integrarea noilor cunotine in
sistemul celor nsuite anterior si asigurarea reteniei si a transferului. Educatoarea poate face permanent
referire la povesti care au acelai mesaj, personaje sau ntmplri asemntoare. Exemplu: ,,n ce alta
poveste ai ntlnit personajul mama vitrega? sau ,,Spunei titlul unei alte povesti/povestiri in care este
pedepsita neascultarea (sau lenea, ngmfarea, egoismul etc. )!
Educatoarea poate face permanent referire la povesti care au acelai mesaj, personaje sau ntmplri
asemntoare. Exemplu: ,,n ce alta poveste ai ntlnit personajul mama vitrega? sau ,,Spunei titlul unei
alte povesti/povestiri in care este pedepsita neascultarea (sau lenea, ngmfarea, egoismul etc. )! Retenia
si transferul se pot realiza in cadrul povestirii Legenda ghiocelului prin solicitarea copiilor de a gsi
modaliti de a-l apra pe ghiocel de frigul iernii. - mimarea unor aciuni ce definesc anumite personaje
alese de copii. Aceasta este o modalitate des ntlnit la grupele mici. Exemplu: ,,Cum cnt lupul la ua
iezilor?, ,,Artai cum mergea cocosul ano cnd se ntorcea de la curtea boierului cu alaiul de psri
dup el.

EXEMPLIFICARE Plan de ntrebri dezvoltat pentru povestirea Ursul pclit de vulpe de Ion
Creanga. - Unde se afl vulpea? - Cine venea pe drum? 23 - Cum i-a fcut rost de mncare vulpea? - Ce a
facut taranul cnd a vzut vulpea in mijlocul drumului? - Cum l-a pacalit vulpea pe urs? La grupa mare,
planul de ntrebri este mai redus: - Cum a reuit vulpea s-i gseasc hrana? - Cum l-a pclit vulpea pe
urs? Planul verbal pentru basmul Alba -ca- Zpada si cei apte pitici de Fraii Grimm. 1. mprteasa
dorete sa aib o feti. 2. mprteasa mama vitrega hotrte sa scape de Albaca Zpada. 3. Alba
ca Zpada ajunge la casa piticilor. 4. mprteasa cea rea ncearc sa o omoare pe prines. 5. Prinesa este
salvat de un fiu de mprat. 6. mprteasa cea rea este pedepsita. 3. ncheierea activitii se poate realiza
prin: - povestirea integral a coninutului povestii / povestirii; - aprecierea faptelor personajelor din poveste
/ povestire ( fapte bune fapte rele si motivarea acestora ); - alegerea unui personaj preferat si motivarea
alegerii; - redarea, prin desen, a unei secvene din poveste / povestire sau a unui personaj ndrgit; -
recompensarea din fragmente a unei imagini din poveste / povestire ( puzzle ). c. Repovestirea pe baza unui
text citit Prin lectura expresiv a unui text literar, educatoarea i ajuta pe copii sa descopere frumuseea
limbii literare, stimulndu-le interesul pentru carte, prin aceasta pregtindu-i pentru activitatea colara. 24
Pentru copii este dificil aa urmreasc lectura unui text literar, aceasta presupunnd atenie si memorie de
lunga durata. Dupa citirea textului literar, educatoarea accesibilizeaza nelegerea mesajului prin intrebari
adecvate, clarte si simple. ntrebrile trebuie formulate astfel nct rspunsul sa nu se reduc la cuvintele
monosilabice: ,,da, ,,nu. Prin ntrebri si rspunsuri, se stabilesc momentele principale ale aciunii,
personajele si trsturile acestora desprinse din faptele lor. Concomitent cu prezentarea coninutului
textului literar se explica cuvintele si expresiile necunoscute sau cu diferite conotaii in text. Dup
familiarizarea cu textul literar, se recomanda recitirea integrala ( daca textul n u este de dimensiune mare )
sau pariala a acestuia. Demersul didactic urmtor este desprinderea / nelegerea mesajului. n ncheierea
activitii, se reactualizeaz alte texte literare nrudite tematic, ca tip de personaje si ca mesaj, mcar prin
simpla menionare a titlului si a autorului. d. Repovestirea liber Repovestirea liber se caracterizeaz
printr-o mai mare libertate a imaginaiei copiilor. Ei repovestesc in funcie de preferin si de receptarea
afectiva. Totui, este necesar sa se asigure o succesiune logica a repovestirii si sa se acorde atenie
exprimrii corecte, nuanate. B. Povetile create de copii Povestirile create au evident valoare formativa,
contribuind la dezvoltarea gndirii si a imaginaiei creatoare, la dezvoltarea unei vorbiri corecte, fluente,
expresive. n grdinia de copii povestirile create de copii au diverse forme: a. povestire creata pe baza unui
sir de ilustraii; b. povestire cu nceput dat; c. povestire pe baza unui plan dat; d. povestire dup modelul
educatoarei. Cele mai frecvente tipuri de povestiri create si practicate in grdinia de copii sunt povestirile
copiilor create pe baza unui sir de ilustraii si povestirile cu nceput dat. 25 a. Povestire creata pe baza unui
ir de ilustraii n povestirile create pe baza ilustraiilor este necesar ca numrul ilustraiilor sa se situeze
intre 3 si 5, sa fie necunoscute copiilor, sa nfieze momente reprezentative, in succesiunea logica, sa
prezinte personajele principale. Ilustraiile trebuie sa ndeplineasc si urmtoarele condiii: s fie simple si
accesibile copiilor; s nfieze aspecte cat mai apropiate de experiena de via a copiilor; s aib
valoare educativa si estetica; s emoioneze; s fie vizibile pentru toi copiii. n construirea povestirii
trebuie valorificate toate elementele componente ale ilustraiei ( cadrul aciunii, personajele, aciunile
acestora, gesturile, eventual stri sufleteti ale acestora ); povestirea sa conin evenimente in succesiune
logica; ntmplrile si personajele sa corespunda temei si coninutului ilustraiei. Etapele activitii de
povestire creata de copii pe baza de ilustraii sunt: 1. Organizarea activitii presupune asigurarea cadrului
optim si pregatirea materialului didactic. 2. Desfurarea activitii conine urmtoarele secvene:
Introducerea n activitate, moment la fel de important ca si la celelalte tipuri de povestiri, ntruct trebuie sa
trezeasc interesul copiilor si dorina unei participri active. Acest moment se poate realiza prin: - discuii
libere pe tema aleasa; - prezentarea unui personaj cunoscut dintr-o poveste / povestire, desen animat, din
teatru de ppui; - folosirea unor jucrii; - nfiarea unui cadru de poveste, a unei machete. Expunerea
tuturor ilustraiilor ce urmeaz a fi folosite n aceast activitate. Dirijarea observaiei copiilor. Cu ajutorul
ntrebrilor, educatoarea orienteaz atenia copiilor spre fiecare imagine, ei trebuind sa retina cadrul
actiunii, personajele 26 principale, ntmplri importante si fapte ale personajelor din care se desprind
trsturile lor. Se vor surprinde emoiile si sentimentele personajelor, prin aceasta realizanduse participarea
afectiva a copiilor, dezvoltarea unor trasaturi de caracter. Educatoarea trebuie sa stimuleze creativitatea
acestora si formarea unei opinii personale, prin ntrebri ca acestea: ,,Ce ntmplri pot avea loc?, ,,Cum
pot aciona personajele?, ,,Ce ai face tu in aceste mprejurri?. Compunerea povestirii de ctre copii
Aceasta secven a activitii se poate desfura astfel: - crearea povestirii pe fragmente, corespunzator
teblourilor, moment in care sunt antrenati mai multi copii; - povestirea integrala realizata de un singur
copil. n funcie de nivelul grupei, povestirea integrala poate fi reluata de alt copil. Copiii sunt solicitai sa
dea un titlu corespunztor povestirii. 3. ncheierea activitii consta in actualizarea unor povestiri nrudite
prin tema cu povestirea creata de copii si sublinierea mesajului. Activitatea se poate finaliza cu un joc de
micare sau cu un joc muzical. b. Povestirile cu inceput dat n aceasta activitate li se solicita copiilor sa
realizeze, cu mijloace lingvistice proprii, o povestire al crei nceput este dat de educatoare. Specificul
acestei activitati consta in schimbarea rolului copiilor; din ascultatori ei devin povestitori, care trebuie sa
continue povestirea nceput de educatoare. Realizarea acestei activiti impune ndeplinirea urmtoarelor
obiective: s asculte cu atenie expunerea educatoarei; s sesizeze si s rein elementele semnificative
ale naraiunii; s prezinte corect, logic, coerent evenimente si personaje cu trsturi adecvate; s-i
imagineze ntmplri si personaje adecvate nceputului povestirii. Reuita activitii este determinata de
calitile nceputului dat si de deprinderile copiilor formate n activitile anterioare. 27 nceputul dat
trebuie: - s trezeasc interesul copiilor; - s le strneasc imaginaia; - s sugereze subiectul pe care copiii
trebuie sa-l dezvolte in expunere; de aceea se recomanda sa fie inspirat din viata copiilor, a adulilor, a
animalelor. Reuita activitii este condiionata si de momentul in care educatoarea ntrerupe expunerea;
acest moment trebuie sa corespunda intrigii si sa faciliteze continuarea povestirii in mod personal si
atractiv. La ntreruperea relatrii, educatoarea trebuie sa pun cteva ntrebri ajuttoare sau sa dea sugestii
suplimentare. n ncheierea activitii, educatoarea va evalua povestirile, apreciind-o pe cea mai reuita. n
cazul in care nici o povestire nu ndeplinete cerinele didactice, educatoarea trebuie sa compun o
povestire care sa fie model pentru copii.