SUB I

1.Neuronul. Este unitatea anatomica si functionala a SNC. E format din:

-corp
-prelungiri(axon si dendrite)
Prin aglomerare corpii neuronali realizeaza structuri nervoase numite nuclei la nivelul SNC si ganglioni la nivelul
SNP.
Prelungirile lor formeaza in SNC cai de conducere ascendente, descendente iar in SNP fibre nervoase.
Neuronul se caracterizeaza prin prezenta unor organite celulare specifice:
a)corpusculii NISSL(substanta cromatofila, corpi trigoizi), fiind situati in jurul nucleilor in dendrite si in emergenta
axonului;
b)neurofibrile si neurotubuli, cu rol in transport de impuls nervos, in reparare, in crestere etc.
Clasificare:
1)functie: -motori(eferenti)
-senzitivi(aferenti)
-de asociatie(interneuroni)
-secretori(medulo-supra-renala)
2)nr. prelungiri: -unipolari
-pseudounipolari
-bipolari
-multipolar
3)forma: -piramidali
-stelati
-fuziformi
-rotunzi
4)lungime axon: lung GOLGI I
scurt GOLGI II
lipsa celula amacrina
5)lungime dendrite: -izodendritici
-alodendritici
-idiodentrici
2.Nevroglia
Celula asociata neuronului la nivelul SNC si are doua origini embriologice diferite:
-ectodermala: MACROGLIE, ce poate fi astroglie si oligodendroglie
-mezodermala: MICROGLIE, formeaza celule ependimare ce captusesc peretii sistemului ventricular, ele formand si
plexurile coroide ce produc lichidul cereblo-spinal.
Functii:
a)controleaza metabolismul neuronal
b)controleaza activitatea simpatica
c)realizeaza o bariera fiziologica intre neuroni si sange/lichidul cereblo-spinal.
3.Fibra nervoasa
Clasificare:
1)dupa cantitatea de mielina inconjuratoare:
a)mielinizate
b)nemielinizate

2)dupa viteza de conducere:

a)A+B(mielinizate, rapide)
c)C(amielinice, lente)
A este cea mai rapida, fiind subimpartita in I, II si III fibre aferente si alfa, beta si gamma fibre eferente.
B este fibra preggl. vegetativa.
C este fibra eferente postggl. si aferente viscerale, termice, dureroase.

3)dupa functia indeplinita:

a)somatice aferente
b)somatice eferente
c)vegetative aferente
d)vegetative eferente
4)dupa natura mediatorului
a)colinergice(ACTH)
b)adrenergice(noradrenalina)
c)purinergice(purina)
In SNC exista fibre dopaminergice, serotoninergice, GABAergice.
4.Dezvoltarea maduvei spinarii
Celulele neuroepiteliale sunt situate in peretii tubului neural, din ele dezvoltandu-se neuroblastele. Acestea vor forma
un strat de manta in vecintatea stratului neuroepitelial si unul marginal in zona periferica.
Din stratul de manta se va dezvolta substanta cenusie, iar din cel marginal substanta alba.
Prin cresterea numarului neuroblastelor apare o placa bazala, situata ventral si cu rol motor, si o placa alara, situata
dorsal si cu rol senzitiv; acestea sunt despartite de sulcus limitans.
Intre cele doua arii apare cornul intermediar ce contine neuroni autonomi simpatici si este situat in regiunile toracala
si lombara superioara.
Desi initial sunt apolare, neuroblastele devin multipolare, formand neuroni; axonii neuronilor din placa bazala vor
forma radacina anterioara a n. spinal, iar cei din placa alara vor deveni interneuroni(neuroni de asociatie).
Prelungirile celulelor din crestele neurale formeaza radacina posterioara a n. spinal.
5.Dezvoltarea encefalului
Extremitatea cefalica a tubului neural prezinta 3 dilatatii numite vezicule cerebrale primare:
-prozencefal(creier anterior)
-mezencefal(creier mijlociu)
-rombencefal(creier posterior)
Prozencefalul formeaza in S5 telencefalul si diencefalul.
Rombencefalul formeaza metencefalul(de unde se va dezvolta puntea si cerebelul) si mielencefalul(bulbul).
Diencefalul se caracterizeaza prin lipsa placii bazale.
Placa alara formeaza talamusul si hipotalamusul.
Hipofiza are origini embriologice diferite: adenohipofiza din ectodermul stomodeumului, iar neurohipofiza din
diencefal.
Ariile de la baza emisferelor cerebrale vor proemina in ventriculii laterali si vor forma corpul striat, acestea fiind legate
intre ele prin cosmisuri dezvoltate din lamina terminalis.
6. Malformatiile sistemului nervos
La nivelul maduvei spinarii:
-rachischisis(partial/complet) = defect de inchidere a tubului neural
-sinus dermal congenital = arc vertebral incomplet
-spina bifida = arc vertebral incomplet posterior
-mieloschizis = tub neural cu solutie de continuitate
-meningocel = hernierea meningelui
-mielomeningocel = hernierea maduvei si a meningelor
La nivelul encefalului:
-meningocel = lipsa partii scuamoase a occipitalului
-meningoencefalocel = hernierea meningelor si a creierului
-encefalocel = anterior, glabelar
-pseudocefalia = lipsa totala sau partiala a oaselor craniului
-anencefalia = lipsa encefalului
Variatii de volum:
-microencefalia = creier mic, craniu normal
-microcefalia = creier mic, craniu mic
-macrocefalia
-hidrocefalia = dilatatie ventriculara.
7. Maduva spinarii-configuratie externa-
La nivelul maduvei spinarii substanta cenusie e dispusa central(sub forma literei H) iar substanta alba periferic(sub
forma a 4 cordoane: ant, post si 2 laterale).
Substanta cenusie prezinta o parte centrala in jurul canalului medular si prelungiri anterioare si posterioare(coarne ant
si post intre care se afla coarne laterale).
La nivelul substantei cenusii neuronii se grupeaza sub forma unor coloane nucleare care se intind pe intreaga lungime
a maduvei sau doar la nivelul anumitor etaje.
In total exista 10 lame a substantei cenusii in maduva spinarii descrise de Rexed.
8. Meningele spinale
Meningele imbraca intreg sistemul cerebrospinal. El este alcatuit din:
1.Pahimeninge(dura-mater):
-corespunde stratului intern al durei mater cerebrale
-culoare alb-stralucitor, fiind alcatuit din t. conjunctiv dens
-intre ea si peretele osos se delimiteaza spatiul epidural, unde gasim plexul venos vertebral intern
-este inervata senzitiv de nn. spinali
-se continua superior cu dura mater cerebrala
-se continua inferior invelind elementele cozii de cal formand o teaca in jurul a filum terminale.
2.Leptomeningele, alcatuit din:
a)arahnoida:
-t. conjuntiv fin, avascular
-continua pe o mica distanta pe nn. spinali
-intre ea si pia mater gasim lichid cefalo-rahidian;
b)pia mater:
-mai groasa si putin vascularizata
-inveleste maduva patrunzand in santuri si fisuri
-e alcatuita din doua straturi(intern si extern), intre cele doua gasindu-se o banda de tesut conjunctiv.
9. Vascularizatia maduvei spinarii
1.Vascularizatia arteriala:
-e asigurata de a. vertebrale, a. cervicale ascendente, a. intercostale posterioare si a. lombare
-din aceste artere se desprind ramuri spinale ce patrund in canalul vertebral prin gaurile intervertebrale
-aceste ramuri(in numar de 4-10) pot fi ramuri radiculari anterioare sau posterioare
-artele constante sunt in numar de una cervicala, doua toracice inferioare si una in zona superior-lombara;
2.Vascularizatia venoasa
-venele maduvei spinarii se gasesc in pia-mater, formand un plex cu 6 canale venoase
-aceste canale comunica liber intre ele, drenand in plexul venos peridural, care dreaneaza in venele extrarahidiene
intercostale lombare si sacrale
-la baza craniului se varsa in venele cerebrale
-sangele venos poate circula in ambele sensuri datorita lipsei valvulelor
3.Vascularizatia limfatica
-limfa circula in tecile perivasculare care se deschid in spatiile subarahnoidiene.
10. Laminatia substantei cenusii medulare
La nivelul substantei cenusii neuronii se grupeaza sub forma unor coloane nucleare care se intind pe intreaga lungime
a maduvei sau la nivelul anumitor etaje medulare.
Exista 10 lame numerotate de la I la X.
Lama I este situata in vecinatatea varfului cornului posterior, fiind o statie modulatoare pe cale spino-talamica laterala.
Lama II este situata la nivelul capului cornului posterior, fiind un centru de asociatie a impulsurilor aferente.
Lama III este situata intre lamele II si IV si este considerata o zona de asociatie, continand interneuroni.
Lama IV este situata la nivelul corpului cornului posterior, fiind deutoneuronul caii spino-talamice.
Lama V este la nivelul colului cornului posterior si corespunde nucleului reticular.
Lama VI este la nivelul bazei cornului posterior, dar lipseste la nivelul T4-L2, si prezinta o zona mediala(statie pe
calea aferenta) si o zona laterala(statie pe calea eferenta).
Lama VII este la nivelul substantei cenusii intermediare laterale, si prezinta mai multi nuclei.
Lama VIII se gaseste la baza cornului anterior, aici terminandu-se multe fascicule descendente, cu rol in modularea
activitatii motorii.
Lama IX reprezinta capul cornului anterior si prezinta neuroni alfa, gamma si interneuroni.
Lama X corespunde substantei cenusii centrale care inconjoara canalul medular central si apartine substantei reticulate.
11. Funiculul anterior
Substanta alba este formata din axoni si celule gliale interfasciculare; acestea se organizeaza sub forma a trei
funicule(cordoane).
Funiculul anterior:
1)este alcatuit predominant din fascicule DESCENDENTE:
-fasciculul piramidal direct Turk(corticospinal anterior)
-fasciculul tectospinal medial
-fasciculul reticulospinal
-fasciculul vestibulospinal medial
2)fascicule ASCENDENTE:
-fasciculul spinotalamic anterior
-fasciculul spinoreticular anterior
-fasciculul spinovestibular anterior
-fasciculul spinoolivar
3)fascicule de ASOCIATIE:
-fascicule proprii

12. Funiculul lateral

 Substanta alba este formata din axoni si celule gliale interfasciculare; acestea se organizeaza sub forma a trei
funicule(cordoane).
Funiculul lateral:
1)Alcatuit in mare parte de fascicule ascendente, majoritatea incrucisate:
-fasciculul spinocerebelos dorsal
-fasciculul spinocerebelor ventral
-fasciculul spinotalamic lateral
-fasciculul spinoreticular lateral
-fasciculul spinovestibular lateral
-fasciculul spinotectal
2)Fascicule descendente:
-fasciculul piramidal incrucisat
-fasciculul rubrospinal
-fasciculul tectospinal lateral
-fasciculul reticulospinal lateral
-fasciculul olivospinal
-fasciculul vestibulospinal lateral
3)Fascicule de asociatie:
-fascicule proprii
13Funiculul posterior
Substanta alba este formata din axoni si celule gliale interfasciculare; acestea se organizeaza sub forma a trei
funicule(cordoane).
Funiculul posterior:
1)cai ascendente:
-fasciculele gracil si cuneat
2)caile de asociatie sunt grupate pe regiuni topografice:
-fasciculul semilunar > se gaseste in maduva cervicala si toracica superioara
-bandaleta periferica Hoche > se gaseste in maduva toracica inferioara
-fasciculul septo-maginal > se gaseste in maduva lombara
-fasciculul triunghiular > se gaseste in maduva sacrala.
NU PREZINTA CAI DESCENDENTE
14 Nervul spinal
Prezinta doua radacini:
a)dorsala(prin care influxul nervos ajunge la centrii medulari):
-originea reala in ganglionul spinal de pe traiectul n. spinal
-originea aparenta in santul lateral dorsal medular
-contine circa 500.000-550.000 fibre senzitive:
70% fibre exteroceptive
28% fibre proprioceptive
2% fibre interoceptive
b)ventrala(prin care raspunsul efector ajunge la organul de executie):
-originea reala in coarnele ventral si lateral ale substantei cenusii
-originea aparenta in santul lateral anterior al maduvei
-contine circa 100.000-115.000 fibre motorii somatice si simpatice.
Neuronul pseudounipolar aflat in ganglionul spinal reprezinta protoneuronul caii ascendente, prelungirile axonice
intrand in maduva prin doua contingente:
1)contingent ventro-lateral(fibre subtiri si scurte) pentru sensibilitatile:
-tactila protopatica
-presionala
-termoalcezica
-dureroasa
2)contingent dorso-medial(fibre groasa, mai lungi) pentru sensibilitate:
-tactila epicritica
-proprioceptiva
15 Arcul reflex spinal
Arcul reflex poate fi:
a)monosinaptic(2 neuroni): receptor neuron senzitiv neuron motor efector
b)disinaptic(3 neuroni): receptor neuron senzitiv interneuron neuron motor efector
c)polisinaptic (n neuroni): receptor neuron senzitiv interneuroni neuron motor - efector
16. Reflexe medulare
La nivelul maduvei spinarii se inchid reflexe:
1.Cutanate:
-diafragmatic C3-C5
-cutanat palmar C8-T1
-epigastrice T6-T12
-cutanat plantar L4-S2
-cremasterian L1-L2
-bulbocavernos S3-S4
-anal S4-S5
2.Osteotendinoase:
-sternocleidomastoidian C3-C4
-bicipital C5-C6
-tricipital C6-C8
-supinator C5-C6
-cubital pronator C8-T1
-radial C7-C8
-patelar L3-L4
-tibial anterior L4-L5
-tibial posterior L5-S1
-achilean L5-S2
3.Viscerale:
-mictiunea S3-S5
-retentia urnii T12-L2
-defecatia S3-S5
-ejacularea L5-S1
-erectia S2-S4
17 Cai ascendente sisteme leminscal si extralemniscal
Caile ascendente sunt grupate in doua sisteme:
1.sistemul lemniscal, care contine:
-fascicule spino-bulbare(gracil, cuneat) ce vor forma lemniscul medial
-fascicule spino-talamice lateral si anterior ce vor forma lemniscul spinal
-lemniscul trigeminal
-lemniscul lateral(acustic)
Acest sistem are urmatoarele caracteristici:
-filogenetic nou
-viteza mare de transmitere
-precizie mare topografica
2.sistemul extralemniscal, care contine:
-fascicule spinocerebeloase
-spino-olivare
-spino-vestibulare
-spino-tectale
-spino-reticulare
Acest sistem are urmatoarele caracteristici:
-filogenetic vechi
-viteza mica de transmitere
-grad mare de difuzie
-conduce sensibilitate grosiera, protopatica si viscerala.
18 Fasciculele gracil, cuneat, lemniscul medial
Fasciculele gracil si cuneat (Goll si Burdach) sunt fascicule spino-bulbare si transmit:
-sensibilitate kinestezice(simtul pozitiei si al miscarii), receptorii fiind de tip proprioreceptori: corpusculii
neurotendinosi Golgi, corpusculii Ruffini, Pacini si terminatii nervoase libere;
-sensibilitate exteroceptiva tactila epicritica, receptorii fiind de tip exteroreceptori: terminatii nervoase incapsulate,
discurile Merkel, corpusculii Meissner, Golgi, Vater-Pacini.
Protoneuronul(N1) este situat in ganglionul spinal.
Deutoneuronul(N2) este situat in bulb, in nucleii gracil si cuneat.
Al 3-lea neuron(N3) este situat in nucleul central postero-lateral talamic.

19. Fasciculul spino-talamic lateral

 Transmite sensibilitatea termica si dureroasa, receptorii fiind reprezentati de:
-pentru durere: terminatii nervoase libere
-pentru cald: corpusculii Krause
-pentru rece: corpusculii Ruffini
Protoneuronul(N1) este situat in ganglionul spinal.
Deutoneuronul(N2) este in situat in lama IV.
Al 3-lea neuron(N3) este situat in nucleul ventral postero-lateral talamic.
20. Fasciculul spino-talamic anterior
Transmite sensibilitatea exteroceptiva tactila protopatica, grosiera, nociceptiva si presionala usoara.
Receptorii sunt reprezentati de terminatii nervoasa libere, discuri Merkel, corpusculi Meissner, Golgi si Vater-Pacini.
Protoneuronul(N1) este situat in ganglionul spinal.
Deutoneuronul(N2) este situat in lama IV.
Al 3-lea neuron(N3) este situat in nucleul postero-lateral talamic.
21. Lemniscul trigeminal
Lemniscul trigeminal reprezinta un sistem echivalent fasciculului spino-talamic, dar transmite sensibilitatea de la
nivelul fetei, avand aceeasi receptori.
Protoneuronul(N1) este situat in ganglionii nervilor cranieni V(ggl. trigeminal), VII bis(ggl. genicular), IX(ggl. superior)
si X(ggl. superior).
Deutoneuronul(N2) se afla in nucleul senzitiv superior trigeminal situat in punte.
Al 3-lea neuron(N3) este situat in nucleul ventral postero-medial talamic.
22 Fasciculul spino-cerebelos anterior
Fasciculul spino-cerebelos anterior Gowers are protoneuronul situat in ganglionul spinal, deutoneuronul in lamele V,
VI si VII situate inferior de nucleul toracic.
Fibrele decuseaza si urca in funiculul lateral de parte opusa unde formeaza fasciculul spino-cerebelos anterior.
23 Fasciculul spino-cerebelos posterior
Fasciculul spino-cerebelos posterior are protoneuronul in ganglionul spinal si deutoneuronul in nucleul toracic din
lama VII.
Fibrele sale urca in cordonul lateral medular si ajung la cerebel.
24 Configuratia externa a trunchiului cerebral
Trunchiul cerebral este alcatuit din bulb rahidian, punte si mezencefal, cu o directie cranio-ventrala, cu o lungime de
8.5-9 cm si o latime de 3 cm.
El este situat impreuna cu cerebelul in fosa craniana posterioara si continua superior maduva spinarii.
LIMITE: inferior: limita sup. a maduvei spinarii
superior: tractul optic(anterior) si un plan orizontal ce trece deasupra coliculilor cvadrigemeni(posterior).
Cele trei etaje ale trunchiului sunt despartite prin: santul bulbo-pontin si santul ponto-peduncular.
25 Ventriculul IV
Reprezinta o cavitate asezata intre fata posterioara a trunchiului cerebral si cerebel, aparuta prin largirea canalului
ependimar. El prezinta:
-2 pereti: podeaua(fosa romboida) si tavanul
-4 laturi
-4 unghiuri(2 laterale, unghiul inferior-corespunde deschiderii canalului central, unghiul superior-continua apeductul lui
Sylvius).
Fosa romboida este formata din doua triunghiuri, unul inferior(bulbar) si altul superior(pontin)m acestea fiind despartite
de striile medulare(substanta alba). Prezinta un sant median ce imparte fosa in doua parti simetrice.
Tavanul ventriculului IV este alcatuit din trei parti:
-valul medular superior, ce se intinde intre cei doi pedunculi cerebelosi
-fata inferioara a cerebelului, apartine vermisului cerebelos
-valul medular inferior, format dintr-o foita dubla a piei mater.
26 Clasificarea nucleilor trunchiului cerebral
Sunt nuclei care nu au echivalenti la nivel medular. Unii dintre acesti nuclei sunt conectati cu nucleii nervilor cranieni
si coordoneaza si moduleaza activitatea reflexa a trunchiului cerebral. Altii sunt situati pe traiectul cailor ascendente si
descendente. Acestia sunt:
1.Bulb:
-complexul olivar
-nucleii arcuati
-aria postrema
-nucleii gracilis, cuneat si cuneat accesor

2.Punte:
-nucleii pontini
3.Mezencefal:
-substanta neagra
-nucleul rosu
-nucleul interpeduncular
-nucleul interstitial
-nucleul comisural
27 Nucleii echivalenti ai trunchiului cerebral
-coloana somato-eferenta generala-
Nucleii SEG inerveaza musculatura derivata din somitele occipitale:
-bulb: nucleul hipoglosului(XII)
-punte: nucleul abducensului(VI)
-mezencefal: nucleii oculomotorului(III) si trohlearului(IV).
28 Nucleii echivalenti ai trunchiului cerebral
-coloana viscero-eferenta speciala-
Nucleii VES inerveaza musculatura derivata din arcurile branhiale:
-bulb: nucleul ambiguu(IX, X, XI)
-punte: nucleul facialului(VII) si nucleul motor al trigemenului(V).
29 Nucleii echivalenti ai trunchiului cerebral
-coloana viscero-eferenta generala-
Nucleii parasimpatici(VEG) prezinta in:
-bulb: nucleul dorsal al vagului(X), nucleul salivator inferior(IX)
-punte: nucleul salivator superior(VII), nucleul lacrimomuconazal
-mezencefal: nucleul accesor al oculomotorului(III).
30 Nucleii echivalenti ai trunchiului cerebral
-coloane aferente-
I.Nucleul senzitiv al trigemenului(SAG) reprezinta o coloana nucleara ce se intinde pe intreaga lungime a trunchiului
cerebral si prezinta un nucleu senzitiv principal pontin.
II.Tractul solitar este VAG preluand semnale de la viscere, glande, vase si este VAS, la acest nivel sosind aferentele
nervilor cranieni VII, IX si X.
III.Nucleii acustici si vestibulari(SAS) sunt situati la limita dintre bulb si punte, corespunzator recesului lateral al
ventriculului IV. Acesti nuclei apartin nervului cranian VIII si sunt reprezentati de nuclei acustici(cohleari) ventral si
dorsal; si de nuclei vestibulari superior, inferior, medial, lateral.
31 Complexul olivar inferior
Complexul olivar reprezinta un releu intre etajele superioare, maduva spinarii si cerebel.
Este format din mai multi nuclei:
-nucleul olivar principal(mai nou filogenetic, situat antero-lateral in calota bulbara, fiind format din doua lame de
substanta cenusie)
-nucleul olivar accesor medial(situat intre lemniscul medial si nucleul olivar principal)
-nucleul accesor olivar dorsal(situat dorsal fata de nucleul principal).
AFERENTE:
-spino-olivare
-cortico-olivare
-rubro-olivare
-vestibulo-olivare
-talamo-olivare
EFERENTE:
-olivo-cerebeloase
-olivo-spinale
-TTC
32 Nucleul rosu
Este localizat in partea dorso-mediala tegmentului mezencefalic, preocupat cu modularea miscarilor si a tonusului
muscular, are doua parti:
1.magnocelulara, paleorubrica, inferioara, neuroni mari
2.parvocelulara, neorubrica, superioara, neuroni mici.
AFERENTE:
-cortico-rubrale
-cerebelo-rubrale

EFERENTE:
-rubrospinale
-rubro-olivare
-rubro-reticulare
33 Substanta neagra
Este situata in partea mediala a bazei mzencefalului, are forma semilunara cu concavitatea postero-medial.
Prezinta doua parti:
-compacta, dorsala, reprezinta originea eferentelor
-reticulata, ventrala, primeste aferente.
AFERENTE:
-strio-nigrale
-subtalamo-nigrale
-tegmento-nigrale
EFERENTE:
-nigro-striale
-nigro-talamice
-nigro-tectale
-nigro-tegmentale.
34 Coliculii inferiori, superiori
Coliculii inferiori functii reflexe acustice, localizare sunete. Conexiuni:
-lemniscul lateral
-corpul geniculat medial
-tecto-spinal.
Coliculii superiori functii reflexe vizuale. Conexiuni:
-corticale
-corpul geniculat lateral
-tecto-pontine, tecto-spinale.
35 Fascicule de asociatie ale trunchiului cerebral
1.Fasciculul longitudinal medial(FLM) coordoneaza miscari oculofalogire, reflexe vestibulo-oculare si are rol in
echilibru.
CONEXIUNI:
-nucleii ariei pretectale
-nucleii III, IV, VI, XI, VIII, striat, cerebel, substanta reticulata
2.Tractul tegmentar central(TTC) reprezinta o conexiune extrapiramidala cu:
-diencefalul
-complexul olivar
-nucleul rosu
3.Fasciculul longitudinal dorsal(FLD) reprezinta o conexiune extrapiramidala cu rol in reflexe digestive, viscerale,
salivatie si lacrimale;
CONEXIUNI:
-hipotalamus
-coloana VEG(VII, IX, X) parasimpatica
36 S.R. nuclei rafeului si paramediani
Nucleii din:
1.BULB:
a)ai rafeului: n. obscur, n. palid, n. mare al rafeului
b)paramediani: n. intercalat, n. prepositus, n. Roller
2.PUNTE:
a)ai rafeului: n. central inferior, n. central superior, n. dorsal al rafeului
b)paramediani nu exista
3.MEZENCEFAL:
a)ai rafeului: n. central inferior, n. central superior, n. dorsal al rafeului
b)paramediani: n. tegmentali dorsal si ventral.
37 S.R. nuclei reticulari mediali
Nucleii mediali (centrali) sunt reprezentati de neuroni mari, astfel:
1.BULB: n. reticular ventral, n. reticular gicantocelular
2.PUNTE: n. reticular pontin caudal, n. reticular pontin oral
3.MEZENCEFAL: n. pedunculopontin, n. cuneiform, n. subcuneiform

38 S.R. - nucleii reticulari laterali

Prezinta neuroni mici, astfel:
1.BULB: n. reticular lateral, n. reticular parvocelular
2.PUNTE: nn. parabrahial medial si lateral, locus coeruleus si subcoerulus
Nucleii sunt dispusi in jurul apeductului cerebral, formand conexiuni cu scoarta cerebrala si talamus, avand rol
important prin reactia de trezire.
39 S.R. generalitati: aferente, eferente
Caracteristici S.R.:
-neuronii au mare capacitate de convergenta si divergenta
-neurnii au dendrite lungi care se ramifica in T, formand fibre ascendente si descendente
-o parte a nucleilor(ai rafeului si paramediani) contin serotonina, cu rol in reactia de trezire
-coloana nucleara mediala e efectoare
-coloana nucleara laterala e senzoriala
AFERENTE S.R.:
-spino-reticulare
-de la nucleii echivalenti
-cerebelo-reticulare
-talamo-reticulare
-subtalamo-reticulare
-strio-reticulare
-cortico-reticulare
EFERENTE S.R.:
-reticulo-spinale mediale
-reticulo-spinale laterale
-nucleii echivalenti
-reticulo-cerebeloase
-reticulo-striate
-reticulo-talamice
40 Circulatia lichidului cerebro-spinal
Secretia si absorbtia lichidului cerebro-spinal se face in plexurile coroide de la nivelul ventriculilor III, IV si in cornul
inferior al ventriculului lateral.
Aceste se mai gaseste si in apeductul cerebral, orificiile intraventriculare si in spatiul subarahnoidian, acesta din urma
prezntand spatii numite cisterne: superioara, cerebelomedulara, pontina, interpedunculara, chiasmatica, lamei
terminale.