Sunteți pe pagina 1din 4

Elemente de statistica matematica

Cum am putea prevedea rezultatele alegerilor parlamentare?


Cum am putea folosi un studiu pe un numar finit de cazuri (esantion) pentru a anticipa un rezultat?
Ce e statistica matematica?
Satistica este disciplina care se ocupa cu culegerea, inregistrarea, gruparea, analiza si interpretarea datelor
referitoare la un anumit fenomen precum si cu formularea unor previziuni privind comportarea viitoare a
acestuia
Activitatea de grupare, analiza si interpretare a datelor precum si formularea unor previziuni privind
comportarea viitoare a unui fenomen reprezinta obiectul statisticii matematice
Elemente de limbaj in statistica matematica
Populaie statistic
Pentru a face o cercetare statistic este necesar n primul rnd a avea o populaie.
Prin populaie nelegem de fapt o mulime (finit) oarecare P.
De regul se consider mulimile definite drept totalitatea unor elemente cu o proprietate i nu printr-o
enumerare.
Exemple de populaie:
muncitorii dintr-o interprindere;
elevii unei uniti colare;
populaia unei localiti.
Este nevoie ca elementele populaiei s aib o caracteristic sau mai multe. Fiecare individ trebuie s aiba
caracteristicile bine determinate. Deci trebuie s avem o mulime C de caracteristici si o funcie f : P C
Ce sunt caracteristicile calitative sau cantitative?
Exist doua feluri de caracteristici: cantitative i calitative. n cazul n care caracteristicile sunt numere,
caracteristica se numete cantiativ. n cazul n care caracteristicile nu apar ca numere, caracteristica se
numete calitativ.
De obicei se face un sondaj adica, se alege din populaia statistic o submulime i pe aceast submulime se
realizeaza un studiu restrns.
O asemenea submulime a unei populaii statistice este numit eantion sau selecie.
Gruparea datelor statistice
Datele statistice, la nceput sunt o mas dezordonat de date.
Ele pot fi obinute prin anailza n timp. Rezultatele obinute de elevii unei clase de matematic pot fi
prezentate intr-un tabel ca cel de mai jos:
Nota 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Nr. 1 1 2 6 4 7 2 1 1
elevi

Din acest tabel putem trage concluzii referitoare la nivelul la


care s-a prezentat clasa respectiv la teza.
Diametrul in mm 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Nr. de uruburi 1 4 6 8 5 3 2 10 2

Din tabelele 1 i 2 rezult ca analiza statistic a unui fenomen, n raport cu o singur caracteristic, ne
conduce la o serie de perechi de valori, pe care o vom numi serie statistic
2.Frecven absolut i frecven relativ
Definitie: Numrul tuturor elementelor unei populaii statistice se numete efectivul total al acelei populaii
i se noteaz cu N.
Definiie: Se numete frecven absolut a unei valori a caracteristicii
numrul de uniti ale populaiei corespunztoare acelei valori.
Definiie: Se numete frecven relativ a unei valori x a caracteristicii raportul dintre frecvena absolut a
valorii i efectul total al populaiei i se scrie : f(x) =n/N, unde f(x) este frecvena relativ a valorii x, n este
frecvena absolut a acestei valori iar N efectul total al populaiei. Deseori frecvena relativ este dat n
proporii.
Exemplu:
Un numr de 30 de elevi de la o unitate colar au fost ntrebai la cte meciuri de fotbal au participat. Elevii
au dat urmtoarele rspunsuri:
4,6,6,5,9,3,2,4,3,3,2,4,7,1,5,8,6,1,12,6,9,9,10,8,2,12,5,1,5,8.
mprim intervalul de variaie al datelor obinute ntr-un numr de subintervale pe care le numim clase.
[1,3), [3,5),[5,7),[7,9),[9,11),[11,13). Fiecare clas are limite i un centru. Un interval se va nota cu [xi,xi+1) ,
centrul clasei cu xi i frecvena cu ni.
k
Evident N= n
j1
Definiie:
1. Frecvena relativ a intervalului i este ni/N.
2. Frecvena cumulat corespunztoare clasei i este: Se ntocmete un tabel n care se ilustreaz
repartiia frecvenelor pe diferite clase. Acest tip de tabel se numete tabel de frecvena.Pentru
exemplul nostru tabelul arat astfel:

Numarul Limitele Mijlocul Frecventa Frecventa Frecventa Frecv


Clasei clasei clasei ni cumulata Relativa a Rel cumul a
clasei clasei
1 [1,3) 2 6 6 1/5 1/6

2 [3,5) 4 6 12 1/5 2/5


3 [5,7) 4 8 20 4/15 2/3
4 [7,9) 8 4 24 2/15 4/5
5 [9,11) 10 4 28 2/15 14/15
6 [11,13) 12 2 30 1/5 1

3.Cum reprezentam grafic datele statistice cu o singur caracteristic?


Reprezentarea grafic a unei serii este uneori foarte sugestiv, ea contribuind la o prim interpretare
intuitiv, pe cale vizual a datelor.Deseori reprezentarea grafic sugereaz insi legea pe care o urmeaz
fenomenul studiat
Graficul corespunztor unei serii statistice poart numele de diagram.
S considerm de exemplu distribuia mediilor de pe primul semestru la o coal general.

1 Sub 5 12 Reprezentare prin coloane

2 Intre 5 si 6 89
400
350
3 Intre 5 si 6 149 300
250
200 Series1
4 Intre 5 si 6 356
150
100
5 Intre 5 si 6 137 50
0
6 Intre 5 si 6 28 Sub 5 ntre 5 ntre 6 ntre 7 ntre 8 ntre 9
i 6 i 7 i 8 i 9 i 10

1 2 3 4 5 6
Reprezentare prin benzi

6 ntre 9 i 10

ntre 8 i 9
5

ntre 7 i 8
4

Series1
ntre 6 i 7
3

ntre 5 i 6
2

Sub 5
1

0 100 200 300 400

Reprezentare prin sectoare de cerc

1 Sub 5
2 ntre 5 i 6
3 ntre 6 i 7
4 ntre 7 i 8
5 ntre 8 i 9
6 ntre 9 i 10

Poligonul frecventelor
400
350
300
250
200 Series1
150
100
50
0 4.Elemente caracteristice ale unei serii statistice
Valoarea central
Sub 5 ntre a unei
ntre clasentre
ntre de variaie
ntre
5 i 6 6 i 7 7 i 8 8 i 9 9 i
10

1 2 3 4 5 6

Definiie:Se numete valoare central a unei clase de variaie media aritmetic a extremitilor acestei
clase.
Exemplu:
Valoarea central a clasei 180-185 din tabelul 4 este 182,5.
Mrimi medii
Dac n cadrul unei selecii am obinut n valori distincte x,x2,x3,...,xn, se tie c media lor aritmetic este:
x1 x2 ... xn
marit A
n
Dac valorile variabilei x=(x1,x2,,xn) apar respectiv cu frecvenele y1,y2,...,yn, atunci valuarea medie a
variabilei x este:
x = x1 y1 x2 y2 ... xn yn (1)
y1 y2 ... yn
Formula (1) se numete media aritmetic ponderat a numerelor x1,x2,...,xn, iar numerele y1,y2,...yn,
ponderile respective ale acestor valori.
Elemente de date statistice
O mare importan n realizarea unor prognoze ct mai exacte l constituie studierea valorilor caracteristice
analizate n jurul mediilor. Modul de a analiza nu este unic, iar semnificaiile care se desprind depind de
modul de organizare i de metodologia de calcul.
1)Amplitudinea se definete ca diferena dintre cea mai mare valuare i cea mai mic valuare caracteristic,
adic A=nmax-nmin.
n

2)Abaterea medie liniar se definete prin d = x x


i 1
i

n

n 2
1
3)Dispersia se definete prin expresia xi x
2 2

n i 1
4)Abaterea medie se definete ca rdcin ptrat a dispersiei,adic 2
5)Coeficientul de variaie care se definete ca .

x
BIBLIOGRAFIE
www.epsilon.ro
www.didactic.ro
http://google.ro
http://office.microsoft.com/ro-ro/clipart/results
1.Burtea M., Matematica. Manual pentru clasa a X-a. Editura Carminis,Pitesti, 2005.
2.Cingu P. Duncea M. Constantinescu M. , Matematica. Manual pentru clasa a X-a. Editura
Carminis,Pitesti, 2000
3.Cheasca I , Constantinescu D., Statistica Matematica si calculul probabilitatilor pentru gimnaziu si
liceu, Editura Teora 1998