STRUCTURA CURSURILOR:

EXAMENUL NEUROLOGIC (pe scurt)

SEMIOLOGIA NEUROLOGICA: sindroame
neurologice elementare (ex: piramidal,
cerebelos, senzitive, ..)
SEMIOLOGIA TOPOGRAFICA: (ex: sdr
medulare, de trunchi cerebral,
corticale)
PATOLOGIA NEUROLOGICA
BIBLIOGRAFIE

Geraint Fuller Examinarea clinica

neurologica, Editia a 3-a
Netters concise Neuroanatomy
Bogdan Popescu, Ovidiu Bajenaru
Elemente esentiale de neurologie
clinica Editura Amaltea 2009
Book des ECN Editura Medicala
Universitara Iuliu Hatieganu 2012
Adams and Victor Principles of
Neurology
 EXAMENUL NEUROLOGIC
A. ANAMNEZA
B. EXAMEN OBIECTIV NEUROLOGIC

A. DIAGNOSTIC DE SINDROM
B. DIAGNOSTIC TOPOGRAFIC
C. DIAGNOSTIC ETIOLOGIC
A. Scaderea fortei musculare pe partea
dreapta brusc instalata
B. Hemipareza dreapta, semn Babinski
prezent in dreapta, ROT vii pe drt

A. Sindrom piramidal drept

B. Leziune subcorticala in emisferul
stang
C. AVC ?
 A. ANAMNEZA

Cheia diagnosticului neurologic in 80%

din cazuri din analiza simptomelor
descrise de pacient
inregistrarea precisa a simptomelor
neurologice f importanta
Calitatea datelor depinde in mare parte
de gradul de cooperare al pacientului
* demente, tulburari ale starii de
constienta, tulburari de limbaj
* heteroanamneza +++
Scop

Identificarea
simptomului /
problemei principale a
pacientului
ex. cefalee, durere in membrul
inferior
primul indiciu al localizarii si cauzei
bolii neurologice
restul anamnezei tintite in jurul
acestui simptom
 Principii:
Relatie de incredere medic / pacient
Lasati pacientul sa-si descrie liber
simptomele
Interveniti pt a obtine o descriere mai
precisa a acuzelor spontane (ex: vertij)
Intrebati despre simptome care nu sunt
descrise uneori (tulb sfincteriene.)
Fiti atenti la comportamentul spontan
(economie de gesturi in Parkinson, atitudini
antalgice, etc.)
 B. EXAMENUL OBIECTIV
Are drept scop verificarea ipotezei
formulate in cursul anamnezei (gasirea de
semne clinice care confirma simptomele)
examinarea se face tintit (se
incepe cu partile din sistemul nervos
presupus afectate); ulterior se
completeaza cu restul ex neurologic (se
verifica daca restul sist nervos functioneaza
normal)
C. DIAGNOSTICUL DE SINDROM

Simptomele si semnele evidentiate

in etapele anterioare se vor incadra
in sindroame neurologice cunoscute
(ex sindromul piramidal,
parkinsonian, cerebelos, radicular,
)
D. DIAGNOSTICUL TOPOGRAFIC

Consta in corelarea simptomelor si

semnelor / a sindroamelor in termenii
de localizare anatomica (gasirea
sediului presupus al leziunii)
esential pt alegerea ex
complementare !!
Ex: durere pe traiect sciatic + semne
de elongatie radiculara pozitive =
leziune a radacinilor lombare L5 / S1
E. DIAGNOSTICUL ETIOLOGIC

Precizeaza cauza afectiunii

neurologice:
* vasculara: AVC
* inflamatorie: scleroza multipla
* tumorala
* degenerativa: Parkinson,
dementa
* traumatica
EXAMENUL OBIECTIV
NEUROLOGIC
 ETAPELE EXAMENULUI NEURO
Examinarea mersului
Examinarea ortostatiunii / echilibrului
Testarea fortei musculare
Testarea tonusului muscular
Examenul reflexelor
Testarea coordonarii miscarilor
Testarea sensibilitatii
Examenul nervilor cranieni
Testarea functiilor sfincteriene
Examenul functiilor cognitive
 1. EXAMINAREA MERSULUI
- Activitate motorie complexa ce necesita
participarea mai multor structuri:
- sistemul piramidal
- sist extrapiramidal
- sist cerebelos
- sist vestibular
- sensibilitatea profunda
- sist muscular
- ap vizual
 Se examineaza:

- amplitudinea, viteza, simetria pasilor

- directia (dreapta sau nu)

- oprirea si intoarcerea pe loc
- balansul automat al bratelor (absent in
fazele precoce ale bolii Parkinson)
 - mersul pe o linie dreapta trasata
pe sol, cu un picior in fata celuilalt

- saltul uniped
- mersul pe varfuri / pe calcaie
- mersul pe scari
 2. ORTOSTATIUNEA
proces activ care limiteaza oscilatiile
corpului la baza de sustinere (perimetrul
picioarelor)
Implicate mai multe sisteme:
- piramidal
- cerebelos
- vestibular
- sensibilitatea profunda
 Se examineaza prin:
Pacientul sta in ortostatism, cu picioarele
alaturate (varfurile si calcaiele lipite) si
bratele pe langa corp: initial tine ochii
deschisi, dupa cateva sec ii inchide =
proba Romberg
Se urmareste axa corpului: oscilatii,
devieri in lateral, in sens A-P
Proba e + daca pacientul se
dezechilibreaza inainte sau dupa
inchiderea ochilor
 Se poate examina si echilibrul intr-
un picior (monopodal): testarea
riscului de caderi la varstnici
Se examineaza mentinerea
echilibrului in cazul dezechilibrarilor
efectuate de examinator (pull-
test): pacientul in picioare,
examinatorul sta in spatele sau cu
mainile pe umeri, face o miscare
brusca de retropulsie ; (testul se
explica inainte)
3. TESTAREA FORTEI MUSCULARE
Efectuati comparativ dreapta / stanga
Evaluare globala: probele de pareza
- Membrele superioare: proba bratelor
intinse
- Membrele inferioare: proba Grass
(decubit dorsal, mentine MI intinse), proba
Mingazzini (dec dorsal, mb inferioare flectate la
90 grd), proba Barr (decubit ventral, gambele
flectate din genunchi la 50 grd)
Proba Mingazzini
 Evaluare segmentara: se
examineaza forta musculara a fiecarui
muschi, la membrele superioare si
inferioare (comparativ si simetric)
- examinatorul opune rezistenta
miscarilor efectuate de pacient
 La mb superioare:
- deltoid: abductia bratului
- biceps: flexia antebratului
- triceps: extensia antebratului
- extensia degetelor
- flexia degetelor in palma
- abductia si opozitia policelui
SCALA DE COTARE A FORTEI
MUSCULARE (BMC)

0 absenta contractiei
1 - contractie perceptibila, fara
deplasarea segmentului de membru
2 contractie cu deplasarea membrului
(care nu invinge gravitatia in plan
orizontal)
3 contractie contra gravitatiei (ridica
membrul)
4 contractie contra rezistenta
5 - forta normala.
4. TESTAREA TONUSULUI MUSCULAR

Tonusul = stare permanenta de tensiune

/ contractie involuntara a muschiului
striat
prezent in repaus
asigura mentinerea posturii (membrelor
si corpului)
suport pentru contractiile musculare
voluntare
 Se examineaza prin:

mobilizare pasiva a segmentelor de

membre: se apreciaza rezistenta
musculara la mobilizarea pasiva a
articulatiilor
miscari de balans din articulatiile distale
palpare
 HIPOTONIA
mobilitate exagerata a articulatiilor cu
rezistenta scazuta la mobilizarea pasiva
muschiul e flasc la palpare
Apare in:
- leziunile sistemului nervos periferic
- leziunile brusc instalate din sistemul
nervos central
- sindromul cerebelos
 HIPERTONIA
SPASTICA: vezi sindromul piramidal
- selectiva pe anumite grupe
musculare (flexorii M.S. si extensorii
M.I.), caracter elastic (in lama de
briceag)
RIGIDA: vezi sindromul parkinsonian
- globala, caracter plastic (in teava
de plumb)
5. EXAMENUL REFLEXELOR
 activitate involuntara a unui efector
(muschi) aparuta ca raspuns la
stimularea unui receptor (tendon, piele,
mucoasa).
Reflexe osteo-tendinoase (ROT)
- normale / patologice
Reflexe cutaneo-mucoase (RC)
- normale / patologice
 Reflexe osteo- Reflexe cutaneo-
tendinoase mucoase
 IMPORTANTA PRACTICA A REFLEXELOR

semne neurologice pur obiective, nu pot

fi influentate voluntar
se pot utiliza si la pacientii necooperanti
/ comatosi
ofera informatii despre localizarea
leziunilor in sistemul nervos (indica
daca leziunea este centrala sau
periferica)
 PRINCIPII DE EXAMINARE A
REFLEXELOR
Se aplica un stimul adecvat (ciocanelul de
reflexe; uneori prin intermediul degetului
examinatorului)
Reflexul este facilitat prin relaxarea
muschiului explorat (pe care o obtinem
asezand membrul in semiflexie sau prin
tehnici de facilitare)
Technicile de facilitare: o contractie
musculara intr-un teritoriu la distanta
5.1.Reflexele osteo-tendinoase
ROT
 5.1.1REFLEXUL MASETERIN
(n trigemen, centru pontin)

- gura intredeschisa
- percutia policelui
examinatorului asezat pe
menton
inchidera gurii /
contractia ms. maseter
 5.1.2.REFLEXUL BICIPITAL
(centru C5-C6, n. musculocutanat):

-antebratul in semi-
flexie
- se percuta policele
asezat pe tendonul ms
biceps brachial
raspuns: flexia
antebratului prin
contractia bicepsului
 5.1.3. REFLEXUL TRICIPITAL
(C7; n. radial)

- antebratul in semi-
flexie sustinut de
examinator
- se percuta tendonul
ms triceps deaupra
olecraniului
extensia cotului prin
contractia ms.
triceps
 5.1.4. REFLEXUL STILO-RADIAL
(C5-C6, n. radial):

- antebratul in semiflexie
- se percuta epifiza
distala a radiusului
flexia antebratului si
supinatia mainii prin
contractia ms brahio-
radial
5.1.5. REFLEXUL CUBITO-PRONATOR
(C8; n. ulnar)

- antebratul in semiflexie si
usoara supinatie
- percutia apofizei stiloide
ulnare
pronatia mainii
 5.1.6. REFLEXUL ROTULIAN
(centru L2-L4; n. femural):

- pacient asezat / decubit

dorsal, gambele in
semiflexie sustinute de
catre examinator
- percutia tendonului
rotulian
extensia gambei prin
contractia ms cvadriceps
 5.1.7. REFLEXUL ACHILIAN
( centru S1; n. tibial)

- Pacient decubit
dorsal, piciorul in
abductie, planta in
semiflexie, sustinuta de
examinator
- Se percuta tendonul
Achille
- flexia plantara a
piciorului prin contractia
ms. triceps sural
 ROT PATOLOGICE

ROT vii global, intalnite izolat (fara

alte semne neuro): subiecti anxiosi
ROT vii (amplitudine excesiva a
raspunsului, difuziunea zonei
reflexogene,mai mult muschi
implicati ) in asociere cu alte
semne patologice = sindrom
piramidal
 ROT PATOLOGICE

ROT diminuate sau abolite global,

fara alte semne: varstnici
ROT abolite:
- intreruperea arcului reflex
(leziune spinala, radiculara, trunchi
nervos)
- cauza centrala: leziune acuta a
sistemului piramidal
5.2. Reflexele cutaneo-mucoase
5.2.1.REFLEXUL CUTANAT PLANTAR
Stimularea marginii externe a plantei
dinspre calcai spre degete
Raspuns normal flexia halucelui si a
celorlalte degete cu adancirea boltei
plantare.
Raspuns patologic = semnul
Babinski extensia lenta a
halucelui cu rasfirarea in evantai
a celorlalte degete (vezi sdr
piramidal)
 5.2.2. REFLEXUL CORNEAN
(n. V; n. VII; punte)
Stimularea corneei cu un tampon de
vata efilata
raspuns: reactie de clipit bilateral
 5.2.3.REFLEXUL VELO-PALATIN
SI FARINGIAN POSTERIOR
(n. IX; n. X; bulb)
stimularea valului palatin / a peretelui
posterior al faringelui cand bolnavul
spune aaaaa cu o spatula
Raspuns: contractia si ridicarea hemi-
valului / peretelui post al faringelui de
partea stimulata, asociata cu tuse,
extensia capului
 5.2.4. REFLEXELE CUTANATE
ABDOMINALE

stimularea transversala a
peretelui abdominal (cu
un varf bont) dinafara
inauntru
Raspuns: contractia
scurta a peretelui
abdominal cu devierea
ombilicului spre partea
stimulata
 5.2.5.REFLEXUL CREMASTERIAN
(L1-L2)

Stimularea tegumentului fetei

interne a coapsei
raspuns: ascensiunea testiculului
 5.2.6. REFLEXUL ANAL
(S4-S5)

Stimularea marginii externe a

anusului cu un tampon de vata
Raspuns: contractia sfincterului anal
extern
6. TESTAREA COORDONARII
MISCARILOR

Coordonarea inseamna armonia

gesturilor prin care se realizeaza un
act motor precis si adecvat unui
scop
Structura responsabila: cerebelul si
conexiunile sale
Coordonarea la membrele superioare:

Proba indice-nas
Proba indice-nas-indice
Proba indice-indice
Proba liniilor ll
 Coordonarea la membrele inferioare:

Proba calcai-genunchi
 7. TESTAREA SENSIBILITATII

Sensibilitatea are rol de protectie sau

alarma si intervine in cunoasterea
mediului exterior si interior
Testarea sensibilitatii este minutioasa,
necesita timp si rabdare +++; uneori
trebuie repetata
Pacientul sa fie fara tulburari cognitive
 Testarea sensibilitatii include:
- anamneza pentru simptomele
specifice:
* parestezii (perceperea unor
senzatii anormale: intepaturi,
furnicaturi, amorteli, arsuri, etc )
* durere
- examenul obiectiv
 Examinarea sensibiltatii se face
comparativ intre:
- partea dreapta si partea stanga
- segmentele proximale si distale ale
membrelor
O rezultatele se traseaza pe o harta a
schemei corporale
O se examineaza mai multe tipuri de
sensibilitate
Tipurile de sensibilitate
1. Superficiala / cutanata :
* tactila
* dureroasa
* termica
2. Profunda (proprioceptiva):
* pozitia si miscarea unui
segment de membru in spatiu =
artro-kinetica
* vibratorie
3. Elaborata
 7.1.1. Sensibilitatea tactila

se examineaza cu ajutorul degetului

examinatorului aplicat pe tegumente
7.1.2. Sensibilitatea dureroasa

Se examineaza prin inteparea

tegumentelor cu un ac
7.1.3. Sensibilitatea termica

Se examineaza folosind 2 eprubete,

una cu apa calda (40C) si alta cu
apa rece (4C), aplicate la
intamplare pe tegumente
 7.2.1. Sensibilitatea profunda
(artro-kinetica)

Detectarea pozitiei unui segment de

membru in spatiu si a directiei de
miscare a acestuia: (la pacientul cu
ochii inchisi):
- se cere pacientului sa precizeze
care deget este miscat si in ce directie,
la membrele superioare si inferioare
7.2.2. Sensibilitatea profunda
vibratoire

Se testeaza cu un diapazon in
vibratie asezat pe proeminentele
osoase ale membrelor
 7.3. Sensibilitatea elaborata

Produsa la nivelul ariilor senzitive

corticale (parietale) prin prelucrarea
formelor elementare de sensibilitate
- 1. extinctia senzitiva:
examinatorul atinge simultan 2 puncte
simetrice de pe tegumentele
pacientului, care are ochii inchisi; daca
fenomenul e prezent, pacientul nu
percepe decat o singura stimulare
- astereognozia (identificarea
obiectelor tinute in mana doar prin
simtul tactil)
 - dermolexia:
recunoasterea cifrelor
desenate de examinator
pe tegumentul
pacientilor
8. EXAMENUL NERVILOR
CRANIENI
1. NERVUL OPTIC (EXAM. VEDERII)
2. NERVII OCULOMOTORI (III, IV,
VI)
3. NERVUL TRIGEMEN
4. NERUL FACIAL
5. NERVUL VESTIBULO-COHLEAR
6. NERVII IX, X
7. NERVUL SPINAL XI
8. NERVUL XII
8. 1. NERVUL OPTIC
ACUITATEA VIZUALA
- Se exploreaza separat la ambii
ochi cu scale standardizate
- vederea de aproape (citeste un
ziar de la 30 cm) / de departe (de
la 5 m)
- planse standardizate pt vederea
culorilor
CAMPUL VIZUAL
- Proba
confruntarii (uni
si bilateral):
 - campimetrie (campimetrul
Goldmann)
 8. 2. EXAMENUL NERVILOR
OCULOMOTORI

MOTILITATEA OCULARA EXTRINSECA

- voluntaira: pacientul este rugat sa
priveasca la dreapta / stanga / sus / jos
- automata = miscarile de urmarire:
pacientul este rugat sa urmareasca
degetul examinatorului care se
deplaseaza in cele 4 directii
- reflexa: pacientul se uita intr-un
punct fix, examinatorul ii deplaseaza
capul
 MOTILITATEA OCULARA INTRINSECA:
-examenul taliei si diametrului pupilar
 - reflexul fotomotor: proiectia unui
fascicul luminos asupra pupilei determina
mioza ei (r. direct) si mioza controlaterala
(r. consensual)
- reflexul de acomodare-convergenta
(mioza la vederea de aproape)
Rx. fotomotor
8.3. EXAMENUL N. TRIGEMEN
 Examenul sensibilitatii tactile / termice/
dureroase la nivelul celor 3 ramuri: V1,
V3, V3
- Testarea reflexului cornean
- Testarea reflexului maseterin
- Testarea fortei musculare a ms
maseter (deschiderea gurii contra
rezistenta)
8.4. EXAMENUL N. FACIAL

STATIC: inspectia fetei in repaus,

cautand asimetrii stanga / dreapta
DINAMIC: pacientul e rugat sa faca
anumite mimici faciale: ridica
sprancenele, strangae ochii, arata
dintii
8.5. EXAMENUL N. VESTIBULO-
COHLEAR
Examenul echilibrului (neuro +
ORL)
Examenul auzului (ORL)
 8.5.1. Examinarea
echilibrului

Proba Romberg
Proba mersului in
stea: 3 pasi inainte,
apoi 3 pasi inapoi cu
ochii inchisi
Proba deviatiei
indicelor
8.6. EXAMENUL N. IX, X FONATIA
SI DEGLUTITIA
Din anamneza: tulb de deglutitie
(refluxul lichidelor pe nas in timpul
alimentatiei, tuse in timpul
alimentatiei), voce nazonata
Examenul motilitatii valului palatin:
pacientul spune AAAA cu gura
deschisa, se observa lueta si contractia
valului
Testarea reflexelor de fund de gat
 Paralizie de X dreapta: semnul
cortinei
 8.7. EXAMENUL N. SPINAL XI

Pacientul ridica
umerii contra
rezistenta
 Pacientul intoarce
capul intr-o parte,
contra rezistenta,
cu evidentierea
corzii ms sterno-
cleido-mastoidian
8.8. EXAMENUL N. HIPOGLOS XII

Pacientul face
protruzia limbii
si miscari a
Fonatia,
masticatia
9. EXAMENUL FUNCTIEI
SFINCTERIENE

Anamneza: de intrebat despre

mictiuni prea dificile sau
incomplete, incontinenta, poliurie,
controlul sfincter anal
Examenul sensibilitatii perineale
Examenul reflexelor cremasterian si
anal
Consult urologic ++
10. EXAMENUL FUNCTIILOR
COGNITIVE

10.1. EXAMENUL STARII DE

CONSTIENTA
* starea de vigilenta (de
activitate corticala) poate fi
apreciata in timpul anamnezei
(somnolent? incoerent?..)
* examinata cu ajutorul scalelor:
Glasgow(vezi comele)
 10.2. EXAMENUL FUNCTIILOR COGNITIVE
PROPRIU-ZISE
Examenul limbajului
Examenul gesturilor
Examenul schemei corporale
Examenul capacitatilor vizuo-spatiale
Examenul calculului
Examenul memoriei
Examenul functiilor executive
Examenul limbajului

Exprimarea orala
Intelegerea limbajului vorbit
Exprimarea in scris
Intelegerea limbajului scris
Limbajul: exprimarea orala
Vorbirea spontana: evaluata in cursul
anamnezei
Vorbirea automata: lunile anului,
zilele saptamanii
Repetitia: cuvinte simple, fraze
Denumirea unor obiecte uzuale (ceas,
pix, ochelari.) sau a unor imagini de
obiecte prezentate
Limbaj: intelegerea vorbirii
Desemnarea unor obiecte uzuale:
aratati-mi ceasul, ua, fereastra.
Executarea unor ordine: intai simple
(inchideti ochii, deschideti gura),
apoi complexe (puneti degetul
aratator de la mana stanga pe
urechea dreapta) sau foarte
complexe (3 obiecte cu care sa faca
3 actiuni diferite)
Limbajul scris

Exprimarea in scris: copiat, dupa

dictare, spontan

Intelegerea scrisului: executarea

unor ordine date in scris
 Examinarea activitatii gestuale
Gesturi cu semnificatie:
- gesturi simbolice: salut militar, la
revedere
- mimarea unor gesturi: sa arate cum
bate un cui, cum se piaptana,
- efectuarea de gesturi cu obiecte: o
coala A4 de pus intr-un plic, de facut un
sandvich
Gesturi fara semnificatie:
- imitarea gesturilor examinatorului
Examinarea schemei corporale
Se cere pacientului sa-si arate si sa
denumeasca partile corpului
Examenul capacitatilor vizuo-
spatiale
Desenul unui obiect: margareta,
cub
Positionarea oraselor mari pe o
harta
Testul de baraj al unor litere (toate
literele A de pe o foaie) sau linii
(marcarea mijlocului unei linii
orizontale)
Examenul memoriei

Discutie cu pacientul si anturajul sau

Situatii in viata cotidiana in care apar
tulb de memore : uita de intalniri,
uita sa ia tratamentul, probleme la
cheltuieli, pierderi de obiecte);
afectarea autonomiei?
Teste de memorie

Memoria imediata: invatarea a 5

cuvinte
Memoria faptelor recente: ce ati
mancat la micul dejun, ce ati facut
week-endul trecut?
Memoria evenimentelor indepartate:
ultimele vacante
Memoria sociala: fapte de actualitate
Memoria semantica: capitala tarii.
 Examenul functiilor executive
Rezolvarea de probleme: 9 carti de
aranjat pe 2 rafturi, pe un raft de 2 x
mai multe carti decat pe celalalt, 300 : la
4
Fluenta verbala: toate cuvintele care
incep cu literap sau s (10 in 2)
Comenzi contradictorii: cand bat cu
degetul in masa o data, dv bateti de 2 x,
cand bat de 2 x, nu bateti deloc
Teste globale:

MMSE pentru ansamblul functiilor

cognitive
BREF pentru functiile executive
PARKINSON DISEASE
Pre-diagnostic phase in PD

patients have classic PD symptoms

and clinical features but do not
fulfill PD diagnostic criteria
Have mild parkinsonian signs
As tests such as dopamine transporter (DAT) imaging become
more widely used, patients with mild parkinsonian signs and
biomarker evidence of dopamine deficiency may come to be
diagnosed with PD, and this category would be reclassified as

early, minimally symptomatic disease .

Pre-motor phase in PD
non-motor symptoms such as decreased sense of smell,
depression, and various gastrointestinal and other
systemic features which have been shown to predate the
classical motor features of Parkinsons disease
Recognizable clinical features, including neuro-psychiatric
and sleep symptoms, autonomic dysfunction, and
olfactory loss often precede motor symptoms of PD
Pre-motor features that have been strongly linked to PD
include olfactory disturbance,68,9 excessive daytime
sleepiness,10 RBD, 11,12,13 constipation,14,15 and
depression.1618 The pre-motor phase may also have other
features that have been linked less strongly to PD
including subtle changes in cognition and personality or
increases in fatigue or anxiety
Strongest evidence Suggested links
Olfactory deficit Other autonomic dysfct
(cardiac)
constipation Visual disturbancies
Sleep disorders (EDS, RBD) Cognitive dysfunction
Depression and anxiety apathy
fatigue
Personality changes
Pre-clinical phase

refers to physiological changes that

can be detected using biomarker
techniques in the absence of any
clinical features:
Changes on neuroimaging test such as DAT SPECT and [18F]-
fluorodopa PET
Evidence of cardiac sympathetic denervation demonstrated by
metaiodobenzylguanidine (MIBG)SPECT imaging of post-
ganglionic sympathetic neurons
Transcranial ultrasound of the midbrain
Biopsy of peripheral tissue such as autonomic plexi in the colon
(Lewy bodies and Lewy neurites occurs in intrinsic, post-
ganglionic neurons in the myenteric and submucosal plexuses
from the esophagus to the colon.)
Pre-physiological phase

patients have no evidence suggestive

of PD but possess traits, such as a
genetic mutation, which confer high
risk of developing PD in the future
no signs of disease can be detected
either clinically or by physiological
probes such as dopamine imaging.
Ex: testing for mutations in the
parkin and LRRK2 genes / pesticide
and other environmental exposures
 RISK FACTORS FOR PD
The two strongest risk factors for PD are having
a family member that has a known genetic
mutation (he risk of PD in a LRRK2 carrier is still
approximately 20 times higher than in a non-
carrier) and having a diagnosis of idiopathic
rapid eye movement behavior disorder (RBD)
Life-style risk factors for PD including not
smoking and drinking less caffeinated beverages
have been extensively documented
less mid-life adiposity,65 greater calcium
consumption,65 fewer bowel movements in mid-
life66 and environmental exposure to pesticides
Pre-motor PD

dopaminergic deficits are present

prior to the onset of clinical motor
features of PD. One simple proof of
this idea is that bilateral striatal
dopaminergic deficits can be
demonstrated in patients with
unilateral clinical signs of PD
onset of a dopamine deficit in the
striatum is 2-8 y before clinical
onset
 Pre-Motor Parkinsons Disease:
Concepts and Definitions
Andrew Siderowf, MD, MSCE and
Anthony E. Lang, MD
Movt dis, 2012