We help you try. We do whatever it is we can to help.

And in the percentage where

nothing helps, in primary lactation failures, we say, Its okay for you to say uncle. We cry with
them. [Imagine] the relief on womens faces, on their cheeks, when they find out that there was
a real reason they struggled, that they were not failures. Corky Harvey, MS, RN, IBCLC, The
Pump Station and Nurtury

CAUZE MEDICALE REALE DE LACTATIE SCAZUTA

Este important sa recunoastem ca desi marea majoritate a femeilor pot sa alapteze, exista totusi femei
care au o lactatie insuficienta. Procentul acestora se ridica undeva la 2-5%. Este insa mai important sa
identificam cauzele, deoarece marea majoritate a femeilor care pot sa alapteze dar nu alapteaza ofera
motive false.

Mai intai sa vedem cateva din motivele false mentionate de mame:

1. nu am sfarcurile formate-au verificat asistentele(!),

2. nu a venit decat foarte putin colostru la inceput, si asistenta mi-a spus ca asta nu-i lapte,

3. nu am avut decat putin lapte (lipsa de informare cu privire la procesul de formare a laptelui,
fazele de lactogeneza),

4. nu reusesc sa scot cu pompa decat 5/10/20/50/x ml,

5. nu se satura bebelusul,

6. bebelusul se agita la san,

7. strang de sfarc si nu iese nimic,

8. nu reusesc sa ma mulg manual, iar daca scot ceva e doar apa,

9. am facut proba suptului si e clar ca nu am suficient comparativ cu cat scrie pe o cutie de lapte
praf

10. am sani mici,

11. bebelusul se trezeste des noaptea,

12. bebelusul goleste un biberon dupa ce-l alaptez,

13. bebelusul vrea non-stop la san

14. sanii sunt moi, fleasca, nu mai curg.

Scopul nostru este sa le incurajam pe acele mame cu cauze reale, nu sa le blamam, iar prin identificarea
motivelor reale sa incercam sa le oferim solutii si sprijin pas cu pas. O mama care-si doreste sa afle de ce
se confrunta cu probleme ale lactatiei, sau de ce nu a putut alapta, este o mama care se afla pe drumul
cel bun. Toatemamele isi iubesc copilasii indifferent de modul de hranire a bebelusului.

Acest document prezinta motive medicale reale pentru o posibila lactatie scazuta, cu mentiunea ca in
marea majoritate a acestor cazuri, o mama care-si doreste sa alapteze va reusi. In cele putine cazuri in
care o mama chiar nu poate alapta, cu toata vointa ei, cel mai bun lucru pe care-l putem face e sa-I fim
alaturi.

Cauzele de lactatie insuficienta sunt de 2 feluri: hipogalactie primara si hipogalactie secundara.

I. Hipogalactia primara tine de starea fizica si hormonala a mamei.

Cauze de hipogalactie primara sunt: hipotiroidism, sindromul ovarelor polichistice, hipoplazie

mamara, diabet,obezitate, retentie placentara, hipertensiune, anemie, chirurgie mamara, in special
reductia mamara, mastita severa sau abscese anterioare, folosirea de anticonceptionale combinate.

1. cand cauzele hipogalactiei sunt de natura hormonala, acestea trebuie verificate si se recomanda
un tratament adecvat, in special in cazul tiroidei si al ovarelor polichistice, si se poate alapta.
diagnosticul de sindrom al ovarelor polichistice se pune de multe ori foarte usor, e bine sa se ceara
mai multe pareri pentru confirmarea diagnosticului. si in cazul acesta cu ajutor avizat, se poate
alapta.
mai multe despre sindromul ovarelor polichistice (PCOS):
http://kellymom.com/bf/concerns/mother/pcos/
http://www.lalecheleague.org/llleaderweb/lv/lvaprmay05p27.html

cum se face testul pentru sindromul ovarelor polichistice:

http://www.breastfeeding-problems.com/polycystic-ovarian-syndrome.html

2. hipoplazia mamara reprezinta dezvoltarea incompleta sau insuficienta a glandei mamare. este
corelata cu sindromul ovarelor polichistice si alte tulburari hormonale. ca si caracteristici : sani fff
mici (e vorba de dimensiunea GLANDEI MAMARE, nu strict dimensiunea sanilor per ansamblu), sani
de forma tubulara, foarte separati, cu putine vene, sani ce prezinta asimetrii mari si/sau areole
bulboase.

mai multe informatii despre hipoplazia mamara:

http://www.llli.org/llleaderweb/lv/lviss2-3-2009p4.html

un podcast aici: http://motherloveblog.com/tag/breast-hypoplasia/

exista insa suplimente care ajuta la stimularea lactatiei, in cazul acesta:

Goat's Rue e un supliment care a ajutat si femeile adoptive si pe cele cu operatii la san, sa
porneasca/creasca lactatia.
http://www.motherlove.com/product/540-Goats-Rue.html
sau picaturile Motherlove More Milk
http://www.motherlove.com/product/3302-More-Milk-Plus-Alcohol-Free.html

alte plante considerate galactologe:

http://kellymom.com/bf/can-i-breastfeed/herbs/herbal_galactagogue/

Ex: Schinduf (fenugreek): http://kellymom.com/bf/can-i-breastfeed/herbs/fenugreek/

de asemenea medicamentul Domperidone este recunoscut ca si un foarte bun stimulant al lactatiei,

si pentru hipoplazie mamara, si PCOS dar si in general. La PCOS se poate lua si Metformin.

http://www.canadianbreastfeedingfoundation.org/induced/howlong.shtml

3. in cazul diabetului si al obezitatii, aparitia laptelui poate sa intarzie. la fel si la retentie placentara
(fragmente ale placentei raman lipite de uter).
e important de retinut de asemenea ca exista multe femei cu diabet sau sufera de obezitate si
alapteaza fara probleme. atat femeile cu diabet cat si cele cu probleme ponderale, pot alapta, au
lapte, chiar daca UNELE experimenteaza intarzierea laptelui. alaptatul este recomandat si-n cazurile
acestea, este f benefic si pentru mama.

4. in cazul chirurgiei plastice de marire a sanilor: poate afecta nervii si canalele, situatia mai dificila
apare cand inciziile s- au facut in jurul areolelor si cand implantul este subglandular. dar chiar si asa
se poate alapta.

5. in cazul chirurgiei plastice de reductie: probabil nervii au fost afectati in mod sever. sfarcul abia
mai primeste stimulii, ca atare nu mai trimite creierului semnalul productie de lapte. alaptarea este
periclitata.

aici mai multe informatii despre interventiile chirurgicale mamare:

http://www.llli.org/nb/nbsurgery.html

6. sindromul Sheehan poate sa apara cand mama are o hemoragie masiva la nastere (peste 500ml la
o nastere naturala si peste 1000ml la o nastere prin cezariana). hemoragia poate sa fie asociata cu
retentia placentara. hemoragia afecteaza glanda pituitara care secreta prolactina, hormonul implicat
in procesul de lactatie.
acesta poate sa apara imediat dupa nastere, sau la catva timp. un endocrinolog bun va putea pune
un diagnostic corect. una dintre solutiile pentru stimularea lactatiei ar fi utilizarea de exogenous
 prolactin , 2 studii vorbesc despre asta:
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/20718766
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21262884

II. Hipogalactia secundara, are de-a face mai mult cu bebelusul, relatia lui cu mama imediat dupa

nastere, relatia cu sanul, si probleme medicale ale bebelusului, care pot duce la o stimulare ineficienta a
sanului, deci la o lactatie insuficienta.

Hipogalactia secundara poate fi consecinta unuia sau a mai multor factori, dintre urmatorii:

1. nastere (prea) intervenita, medical, medicamentos. la punctul acesta multe mamici se grabesc sa
spuna ca au primit multe medicamente, perfuzii, etc. e important de stiut ca marea majoritatea a
medicamentelor data in timpul nasterii sunt compatibile cu alaptarea. cu alte cuvinte, nu ar trebui sa fie
o scuza.

2. confuzie san-tetina, refuzul sanului daca bebelusul a simtit altceva in gura in afara de san, mai ales la
primul contact in viata extrauterina . o singura mentiune este necesara, aceea ca de fapt pentru bebelus
nu este o confuzie, el stie ca-si doreste clar biberonul si nu sanul. in cazul acesta, se va scoate biberonul,
uneori brusc, alteori gradual, incepand cu hranirea din timpul noptii si dimineata, si se va oferi doar
sanul, memoria ultimului supt il va ajuta pe bebelus sa-si doreasca sanul. contactul piele-piele intre
mama si bebelus , purtarea bebelusului intr-un wrap, sau folosirea altor metode de hranire(SNS- sistem
suplimentar de nutritie) va ajuta la readucerea bebelusului la san.

3. fren lingual scurt (ata limbii este scurta si nu trece peste gingii, ca atare bebelusul nu reuseste sa
cuprinda frumos areola la atasare, si sa imbratiseze sfarcul cu limba sub forma de barcuta ). este o
problema care de multe ori rezolvata printr-o interventie chirurgicala rapida, imbunatateste simtitor
atasarea corecta la san, ca urmare si stimularea lactatiei.
procedura de taiere a atei :
http://www.nbci.ca/index.php?option=com_content&view=article&id=336:tonguetie-release-
rom&catid=26:video-clips&Itemid=63

de asemenea, se poate discuta cu cel mai mare specialist din SUA pe problema fraului limbii si a buzei ,
Dr. Lawrence Kotlow. site-ul lui e http://www.kiddsteeth.com
raspunde la toate mail-urile, se poate scrie aici:
http://www.kiddsteeth.com/contact_us.html#First_Name si poate confirma daca intr-adevar aceasta
este diagnosticul. odata identificat, se merge la un chirurg pediatru si se taie ata in cateva minute.
4. infectii. acestea sunt tratate, iar daca copilasul nu poate fi pus la san, exista alte solutii pentru a
stimula lactatia (mulsul, exista tehnici speciale pentru un muls eficient ) si i se ofera bebelusului laptele
muls, nu cu biberonul, ci cu seringa, canuta speciala cu bordura, sau lingurita.

5. anomalii anatomice, disfunctii orale (retrognatism, anchiloglosie, cheiloschizis - "buza de iepure" si

alte fisuri).

6. supt slab si imatur. se corecteaza cu usurinta, prin verificarea atasarii la san, prin pozitionarea corecta,
prin invatarea a diverse pozitii de alaptare.

7. oboseala (hiper/hipotonie) si probleme respiratorii, (la faza cu oboseala, din nou mentionez ca prea
usor se spune ca bebelusii obosesc la san si nu sug. dar chiar daca obosesc si adorm, si e clar ca nu au
mancat suficient- doar daca e clar ca nu au mancat suficient, prin urmarirea miscarilor de supt si pauze
specifice de Barbie care indica inghititul, exista metode de trezire blanda, care sa-i ajute sa mai suga).
altfel nu se recomanda trezirea bebelusului.

un exemplu aici:
http://www.youtube.com/watch?v=-hMkYIUnXG4&feature=youtube_gdata_player

8.prindere si pozitionare incorecta la san.

9.nerespectarea cererii de a fi hranit a bebelusului, cu impunerea unui program de alaptare. alaptarea

din 3 in3 ore poate infometa bebelusul, care odata pus la san este foarte agitat, nu va dori sa suga, ca
atare sanul nu va fi stimulat, si nu se va produce lapte suficient. alaptatul din 3 in 3 ore sau orice alt
program impus nu tine cont de nevoile bebelusului si nici de mecanismul de formare a laptelui.
bebelusul trebuie hranit la cerere, adica atunci cand bebelusul cere, cand cauta sanul cu gurita. Cea mai
simpla metoda de aflare daca isi doreste la san, este ca mam sa-l puna la san, inainte sa inceapa sa
planga de foame.

10. starvation jaundice - icter prelungit, in care bebelusul doarme mai mult, se hraneste putin,
stimuleaza putin sanul.
mai multe informatii despre icter prelungit de forma aceasta:
http://www.nbci.ca/index.php?option=com_content&view=article&id=79:breastfeeding-and-
jaundice&catid=5:information&Itemid=17

si aici

http://kellymom.com/health/baby-health/bfhelp-jaundice/
http://www.drjen4kids.com/soap%20box/jaundice.htm
hipogalactia secundara poate aparea singura, ca urmare a unuia sau a mai multor factori, dar poate
aparea insotita si de hipogalactie primara.

de exemplu, o mama cu diabet care a suferit o reductie mamara, care a avut si o nastere complicata, cu
un bebelus despartit de ea imediat dupa nastere, al carui fren lingual este scurt. in cazuri de genul
acesta, precum si in altele, e cruciala identificarea tuturor factorilor, si aplicarea solutiilr , pas cu pas,
pana la rezolvarea completa.

III. SITUATII EXCEPTIONALE IN CARE NU ESTE RECOMANDATA ALAPTAREA

1 . un bebelus diagnosticat cugalactosemie,o boala genetic rara

2. mama are tuberculoza activa, netratata

3. mama este infectata cu virusul limfotropic al celulelor T umane I sau II

4. mama este dependenta de droguri

5. mama este sub tratament de cancer, chemoterapie in care sunt implicati agenti
antimetabolici care interfereaza cu replicarea ADN-ului si divizarea de celule

6. mama urmeaza un tratament cu radioterapie, desi de regula se recomanda doar o

intrerupere temporara a alaptarii (ex. scan de tiroida cu I131)

7. mama a fost infectata cu HIV*

*conform noului ghid emis de Organizatia Mondiala a Sanatatii, o mama care are HIV
poate alapta daca are acces la medicamente antiretrovirale
mai multe aici:
http://www.who.int/mediacentre/news/releases/2009/world_aids_20091130/en/index.
html

http://www.blacktating.com/2009/12/new-recommendations-for-breastfeeding.html

8. diverse metode de diagnosticare

mai multe info aici despre metode de diagnosticare:

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1952588/

http://kellymom.com/bf/can-i-breastfeed/meds/radioisotopes/

mai multe despre situatii nerecomandate:

http://www.cdc.gov/breastfeeding/disease/index.htm

http://www2.aap.org/breastfeeding/policyOnBreastfeedingAndUseOfHumanMilk.html