Sindromul Asperger

Ce este sindromul Asperger

Sindromul Asperger, cunoscut de asemenea si sub numele de tulburare Asperger, face parte dintr-un grup de tulburari de
neurodezvoltare care au efecte asupra comportamentului unei persoane, la nivel de limba si comunicare, precum si la modul de
interactiune sociala a acesteia. Tulburarea Asperger este caracterizata ca una dintre tulburarile mai usoare din spectrul autismului,
insa are o arie mai larga de raspandire. Exista inca unele controverse cu privire la sindromul Asperger, daca ar trebui sa fie privita ca
o entitate clinica separata sau pur si simplu reprezint o forma specifica de autism. Persoanele cu sindrom Asperger au in mod
obisnuit inteligenta peste medie, insa au mari dificultati in ceea ce priveste interactiunile sociale.
Sindromul Asperger este denumit dupa Dr. Hans Asperger, un pediatru austriac, primul care a descris boala in 1944. Dr. Asperger a
descris evolutia a patru baieti, care au aratat o lipsa de empatie, capacitatea mica de a forma prietenii, conversatia unilaterala,
absorbtia intensa cu un interes deosebit pentru cunoastere, miscari stangace. Din cauza interesului lor obsesiv pentru cunoastere, dar
si pentru subiecte specifice, el a denumit acesti baieti micii profesori. Asociatia Americana de Psihiatrie (APA) a recunoscut
tulburarea Asperger ca o entitate specifica si a publicat criteriile de diagnostic din Manualul de Diagnostic si Statistic al Tulburari
Psihice-IV (DSM-IV) in 1994. Cel mai recent, dupa deliberari seminificative, APA a recomandat subsumarea tulburarii Asperger in
tulburari din spectrul autismului pentru urmatoarea editie a DSM-V. Cu toate acestea, decizia a generat o intreaga dezbatere
academica si deoarece editia DSM-V nu este de asteptat sa fie aprobata si publicata in 2013, vor exista cu siguranta mai multe
dezbateri pe aceast tema.
Astazi, multi experti in domeniu evidentiaza aspectele pozitive ale sindromului Asperger si considera ca nu reprezinta neaparat un
defect, ci un alt mod de gandire. Caracteristicile pozitive ale persoanelor cu sindrom Asperger au fost descrise ca fiind benefice in
multe profesii si acestea includ:
cresterea capacitatii de a se concentra asupra detaliilor,
capacitatea de a persevera in interesele specifice, fara a se lasa influentat de altii,
capacitatea de a lucra independent,
recunoasterea de modele pe care alte persoane le-ar putea rata,
intensitate, si
un mod original de a gandi.
Dr. Temple Grandin, un cunoscut inginer, autor, si profesor care sufera de tulburare Asperger este de parere ca starea aceasta a fost un
activator pentru viata ei profesionala.
Desi diagnosticul de sindrom Asperger nu este posibil fara teste directe si de observare a unui individ, s-a sugerat de catre unii autori
ca multe figuri istorice de succes este posibil sa fi avut sindromul Asperger, inclusiv Mozart, Albert Einstein, Benjamin Franklin,
Thomas Jefferson, si Marie Curie. Desigur, diagnosticul definitiv de figuri istorice cu sindromul Asperger nu este posibil fara o
testare. o parte din figurile publice actuale au fost diagnosticate cu sindrom Asperger: cantareata britanica Susan Boyle, actrita
americana Darryl Hannah, fotbalistul Lionel Messi . Multe dintre trasaturile oamenilor cu sindromul Asperger pot aparea, de
asemenea, si la copiii supradotati intelectual sau chiar cu deficit de tulburare de atenie (ADD).

Cauzele in sindromul Asperger

Daca se accepta concluzia ca sindromul Asperger este una dintre tulburarile din spectrul autist, atunci cauzele
sindromului Asperger ar fi de asteptat sa fie aceleasi ca si cauzele autismului. Cauzele exacte ale tulburarilor din autism
nu au fost identificate, desi mostenirea genetica este o componenta care se considera a fi implicata. Sustine aceasta
idee faptul ca s-a observat ca sindromul Asperger ruleaza de obicei in familii. De asemenea, in aceste familii apar
membri cu afectiuni cum ar fi depresiile sau bipolar disorder, dar lucrul acesta nu este obligatoriu.
In unele cazuri, tulburari de autism pot fi legate de expunerile toxice, teratogeni, probleme cu sarcina sau nasterea,
precum si infectiile prenatale. Aceste influente din mediu pot actiona impreuna pentru a modifica sau a creste potential
gradul de severitate al defectelor genetice care stau la baza.
Unii autori au sugerat un rol cauzal in autism expunerea la mercurul folosit la unele vaccinuri, mai putin vaccinul rujeolic
i thimerosal. Totusi, majoritatea covarsitoare a dovezilor epidemiologice nu arata nici o dovada pentru o asociere intre
imunizari si autism, iar expertii au discreditat aceasta teorie.
Momentan, nu exsista tratament pentru acest sindrom. Totusi, la maturitate, multi duc o viata productiva, traiesc
independent, au un loc de munca (multi devin profesori, programatori, dentisti) , isi intemeiaza o familie.
Sindromul Asperger cat de des este intalnit si care sunt riscurile
Sindromul Asperger este de 5 ori mai frecvent la baieti decat la fete. In ultimii ani, numarul de tulburari din spectrul autismului a
crescut dramatic in SUA. Motivul aceastei cresteri nu este pe deplin clar, dar este datorat cel mai probabil atat imbunatatirilor si
modificarilor din procesul de diagnosticare, ceea ce duce la o crestere a numarului de copii identificati cu autism, precum si un
anumit grad de crestere reala a incidentei tulburarii insasi. Cele mai
recente studii arata ca 1 din fiecare 110 copii din Statele Unite are o tulburare de spectru autist.
S-a estimat ca sindromul Asperger afecteaza 2.5 din fiecare 1000 copii, in functie de numarul total de copii cu tulburari de autism.
Asa cum am mentionat anterior, sindromul Asperger poate coexista cu alte afectiuni psihice, cum ar fi tulburarea de deficit de atentie,
hiperactivitatea sau tulburarea de anxietate. Chiar si atunci cand tulburarea de anxietate nu este prezenta, oamenii cu sindrom
Asperger pot suferi de anxietate sau de hipersensibilitate la anumiti stimuli, cum ar fi zgomote puternice. In unele cazuri, pot aparea
comportamente disruptive (istericale, auto-vatamare, agresiune) i/sau depresie, ca raspuns la anxietatea si frustrarea resimtita de
suferinzii de sindrom Asperger. Alte comportamente care au fost raportate la persoanele cu sindrom Asperger includ
comportamentele obsesiv-compulsive si dificultatile de management al furiei.
Ca la orice alta boala de acest gen, gradul de severitate al simptomelor poate varia foarte mult, astfel incat nu toate persoanele cu
acest sindrom vor experimenta tulburari psihiatrice asociate, depresie, sau comportamente disruptive.
Tratamentele sindromului Asperger
Tratamentul sindromului Asperger implica o abordare multidisciplinara.
Terapia medicala nu este eficace in tratarea sindromului Asperger, desi unele medicamente pot fi prescrise pentru a ajuta la controlul
simptomelor tulburatoare sau simptomele altor afeciuni psihice care pot co-exista cu sindromul Asperger. In unele cazuri, sunt
utilizati selectivi ai recaptarii serotoninei inhibitor (ISRS), ca medicamente pentru ameliorarea starilor de anxietate sau depresie. De
asemenea, poate fi incercat tratamentul medical pentru ADHD, daca exista hiperactivitate semnificativa.
Anumite interventii comportamentale si educationale pot ajuta persoanele cu sindrom Asperger, desi nu toate acestea pot fi neaparat
eficace la un anumit individ. Tipul de interventii alese trebuie sa fie in functie de varsta si de nevoile individuale. Tipurile de
interventii care s-au dovedit a fi benefice includ:
eforturile de a reduce suprastimularea sau supraincarcarea de intrare senzoriala;
sprijinirea competentelor executive in functie de dispozitie, intr-un mediu previzibil, structurat, si organizat;
organizare in formarea de abilitati;
folosirea vorbirii/limbii in terapie, cu evitarea folosirii ambigue a limbilor straine;
stimularea aptitudinilor sociale prin programe de formare, formare profesionala, inclusiv in gradul de constientizare a cognitiei
sociale, prin utilizarea de gesturi si expresii faciale, si prin limbajul de conversatie;
crearea de abilitati adaptative de viata sau de formare de competente;
sprijin educational, cum ar fi asistenta cu organizarea, luarea de notite, permitand examinarile orale, mai degraba decat testarea
scrisa, utilizarea de script-uri, si asistenta la intelegerea lecturii si a subtilitatlor de utilizare a limbii;
auto-advocacy de formare.
Semnele i simptomele sindromului Asperger
Simptomele social-comportamentale pot sa inceapa cat mai curand in copilarie. Diferente caracteristice pt fi vazute in dezvoltarea
sociala, dar aceste schimbari sunt mai greu de identificat la copiii mici si pot fi atribuite la o alta conditie sau nu sunt percepute ca
anormale. Cele mai multe cazuri de sindrom Asperger sunt identificate atunci cand copilul este de varsta scolara sau chiar mai mare.
Studiile au aratat o varst medie la diagnostic de 11 ani. Unele dintre simptome care pot fi prezente sunt:
lipsa de constientizare sociala;
lipsa de interes in socializare / si in a face prietenii;
dificultatea de a face si a sustine prietenii;
incapacitatea de a deduce gandurile, sentimentele, sau emotiile altora;
privirea este fie prea intensa sau evita contactul cu ochii;
lipsa de schimbarea a expresiei faciale, sau folosirea de expresii faciale exagerate;
lipsa de intelegere sau de utilizare a gesturilor;
nerespectarea limitelor interpersonale;
sensibilitate deosebita la zgomote, atingere, mirosuri, gusturi, sau stimuli vizuali;
inflexibilitatea si/sau supra-aderarea la dependenta de rutine;
stereotipuri si modele repetitive motorii.
O alta caracteristica definitorie a sindromului este prezenta unor interese perseverative si obsesive in subiecte speciale (cum ar fi
masini sau trenuri, sau chiar mai multe subiecte inguste, cum ar fi aspiratoare), care pot fi de putin interes pentru altii.
Aceste interese sunt neobisnuit de repetitive si intense in comparatie cu interesele altor copii.
Interesele specifice inguste tind sa ramana in centrul de interes al copilului si in conversatie, in ciuda eforturilor pentru a redirectiona
atentia copilului.
Dezvoltarea limbajului la copiii cu sindrom Asperger este, in general, normala, in contrast cu alte tulburari din autism. Copiii cu
sindrom Asperger au scoruri normale la testele pentru functia lingvistica, implicand vocabularul, sintaxa, si gramatica. De fapt, unii
experti cred ca prezenta dezvoltarii limbajului obisnuit distinge sindromul Asperger de autismul inalt functional. Totusi, utilizarea sau
aplicarea competentelor lingvistice este modificata ln oamenii cu sindromul Asperger, si anume:
Vorbirea lor poate fi dezorganizata, poate fi sau nu relevanta pentru discutie, sau se pot concentra prea intens pe domeniul lor definit
de interes (a se vedea mai sus) in conversatii.
Pot fi vazute de asemenea modificari in voce si in vorbire (de exemplu, vorbind prea tare sau dramatic, folosind un ton invariant,
tare pitch, vorbind prea repede sau prea lent).
Limba poate fi interpretata literal, si pot aparea dificultati de limba la interpretarea intr-un context specific.
Exista dificultati cu utilizarea de subtilitati de limbaj, cum ar fi ironia sau sarcasmul.
La scoala, copiii cu sindrom Asperger au tendinta de a excela la invatatura adesea in clasele mici. Pe masura ce imbatranesc, ei pot
avea mai multe dificultati la scoala datorita necesitatii de a citi si a intelege mesajul scris. Sprijinirea educatiei speciale este necesar,
uneori, dar nu ntotdeauna.
Uneori, persoanele cu tulburare Asperger au si alte conditii psihice asociate
psihice sau pot arata comportamente care sunt tipice pentru alte condiii. Unele conditii comune asociate includ urmatoarele (dar
acestea nu sunt intotdeauna prezente):
Deficitul de atentie si tulburarea de hiperactivitate (ADHD)
Anxietatea
Atitudinea de opozitie sfidatoare sau alte tulburari disruptive de comportament
Depresie sau alte tulburari de dispozitie
Diagnostic diferential
1.cu toate celelalte tulburari si sindroame incluse n Tulburarile Pervazive de dezvoltare;
2.cu tulburarile de nvatare
3.cu tulburarile de limbaj si comunicare
4.cu bolile genetice si de metabolism care pot prezenta tablou autist
5.cu tulburarile de personalitate de tip schizoid si schizotipal.
Astfel, n primul rnd, se va diferentia tulburarea Asperger de Autismul infantil, iar principalul criteriu de diferentiere este limbajul si
dezvoltarea cognitiva. Copilul cu tulburare Asperger are un limbaj bine dezvoltat, cu exprimare gramaticala corecta (n timp ce
copilul cu autism vorbeste la persoana a II-a sau a III-a). Functia de comunicare esueaza cteodata, dar nu n totalitate, asa cum se
ntmpla la copilul cu autism. Adaptarea sociala si nivelul interactiunii sociale este mult mai eficace, cu posibilitatea de educare si
dezvoltare a acestor calitati. Se poate educa si creste capacitatea de relationare empatica, n timp ce la copiii autisti, cu toate eforturile
noastre, ei ramn n lumea lor.
Copilul cu tulburare Asperger poate parea n ochii celorlalti timid si rusinos, n timp ce copilul cu autism este considerat bizar sau
ciudat.
Unii copii sunt capabili sa urmeze cursurile scolilor normale, n timp ce altii pot necesita program de educatie speciala pentru a-si
modela comportamentul, care uneori poate prezenta si raptusuri de agitatie. Ca si n autism, se considera ca tulburarea Asperger este
o conditie psihopatologica ce afecteaza pe viata functionarea sociala si profesionala.