SSM Aparare de Mal

PLAN DE SECURITATE I SNTATE N MUNC
CUPRINS
A. PIESE SCRISE
CAP.1 GENERALITATI
CAP.2 DERULAREA UNEI INVESTIII DE GOSPODRIREA APELOR
CAP.3 TERMINOLOGIE
CAP.4 FACTORII IMPLICAI N PROMOVAREA I APLICAREA MSURILOR
DE SSM
4.1 Responsabilitile Beneficiarului de lucrare
4.2 Responsabilitile Managerului de Proiect
4.3 Responsabilitile Proiectantului
4.4 Responsabilitile Antreprenorului General
4.5 Responsabilitile efului de antier
4.6 Responsabilitile angajatorului
4.7 Responsabilitile Coordonatorului de SSM
CAP.5 LEGISLAIE SSM
CAP.6 INFORMATII TERITORIALE
CAP.7 CALENDARUL GENERAL de EXECUTIE
CAP.8 DATE GENERALE DESPRE OBIECTIV
CAP.9 ORGANIZAREA GENERAL A ANTIERULUI
9.1 INSTALAREA ANTIERULUI
9.2 CERINE MINIME SPECIFICE.
CAP.10 DETERMINAREA FACTORILOR DE RISC PENTRU ANTIERUL DE C-TII
CAP.11 MSURI DE SNTATE I SECURITATE PROPUSE
11.1 CI I ZONE DE DEPLASARE / CIRCULAIE PE ORIZONTAL
11.2 SEMNALIZAREA LUCRARILOR
11.3 MIJLOACE DE MANIPULARE / RIDICARE
11.4 DEPOZITAREA MATERIALELOR
11.5 PROTECIA COLECTIV IMPOTRIVA CDERILOR
11.6 PROTECIA INDIVIDUAL
11.7 INSTALAII ELECTRICE PROVIZORII
CAP.12 IDENTIFICAREA RISCURILOR. MSURI DE PREVENIRE
CAP.13 INSTRUCTIUNI PROPRII. LUCRRI DE TERASAMENTE
CAP.14 INSTRUCIUNI SPECIFICE SSM PENTRU UTILAJELE FOLOSITE
FRECVENT N CONSTRUCTII
CAP.15 ORGANIZAREA N CAZUL SITUAIILOR DE URGEN
15.1 PREVENIREA INCENDIILOR
15.2 PROTECTIA CIVILA
15.3 ORGANIZAREA PRIMULUI AJUTOR
ANEXE
1. REGULAMENTUL DE ANTIER
2. REGISTRUL JURNAL DE COORDONARE (RJC)
3. DOSARUL DE INTERVENII ULTERIOARE (DIU)
4. DECLARAIA PREALABIL
5. LISTA CATEGORIILOR DE LUCRRI
1
2
PLAN DE SNTATE I SECURITATE N MUNC

-FAZA DE PROIECT-
- CAP 1. GENERALITI
Denumirea obiectivului de COMBATEREA INUNDATIILOR IN SUBBAZINUL

investiie: CRICOVUL DULCE, JUDET DAMBOVITA
Amplasament: Lucrrile cuprinse in prezenta documentatie sunt
situate in subbazinul hidrografic al paraului Cricovul
Dulce, pe cursul paraului , pe teritoriul administrativ al
comunelor Visinesti, Valea Lunga, Moreni,
I.L.Caragiale, Cornesti, judetul Dambaovita
Ordonatorul principal de credite: MINISTERUL MEDIULUI I PDURILOR
Autoritatea contractant ADMINISTRAIA NAIONAL APELE ROMNE
/Beneficiar:
Manager de proiect Administratia Bazinala de Apa Buzau Ialomita
Proiectant: S.C. CONSITRANS S.R.L. BUCURETI
In asociere cu
S.C.CONALID S.R.L. IASI
ef Proiect: Ing. Anca DRAGHICESCU
Coordonator n materie de SSM: S.C. CONSITRANS S.R.L. BUCURETI
pe durata elaborarii
Ing. Ruxandra GRUIA
proiectului
Rezultatele nesatisfctoare n materie de securitate i sntate constatate, n spe, n

activitile antierelor temporare i mobile, au determinat Comunitatea European s
stabileasc, prin Directiva 92/57din 24-06-1992 (a opta Directiv Special n sensul art. 16
al.1 din Directiva Cadru 89/391/CEE) msuri obligatorii pentru statele membre, n scopul
diminurii numrului i gravitii accidentelor i a bolilor profesionale precum i a
mbuntirii condiiilor de munc n acest sector de activitate.
Directiva 92/57CEE, a fost transpus n legislaia romn prin HG 300 / 2006.
Coordonarea n materie de SSM n faza de proiectare constituie o etap

esenial pentru punerea n practic a principiilor generale de prevenire a
accidentelor de munc i a bolilor profesionale pentru a mbunti condiiile de
munc n timpul fazei de realizare a obiectivului.
n faza de proiectare coordonatorul urmrete organizarea securitii
antierului i materializeaz aceast organizare ntr-un document intitulat PLAN
3
DE SECURITATE I SNTATE (PSS) care cuprinde ansamblul de msuri ce trebuie

luate n vederea prevenirii riscurilor care pot aparea n timpul desfurrii
activitilor pe antier.
Elaborarea PSS presupune, o cooperare strns a coordonatorului de SSM cu
antreprenorul sub autoritatea managerului de proiect.
n scopul de a asigura securitatea i pentru a proteja sntatea tuturor persoanelor care
vor interveni pe antierul de construcii, managerul de proiect, antreprenorul i coordonatorul
de SSM trebuie ca, att n faza de proiectare, ct i ulterior, pe perioada de realizare a
lucrrii, s pun n aplicare Principiile generale de prevenire.
Aciunea de prevenire presupune maximum de eficien i de calitate a muncii, n
condiiile reducerii riscurilor la limite acceptabile pentru ntreprindere.
Principilei generale de prevenirie reprezint un concept larg care se dorete a fi aplicat

de ctre toi factori implicai n derularea proiectului n vederea gestionrii aparitiei riscurilor
pe parcursul desfasurarii lucrarilor de construire a obiectului. Acestea sunt:
1. Evitarea riscurilor;
2. Evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
3. Combaterea riscurilor la surs
4. Adaptarea muncii la om, n special n ceea ce privete proiectarea locurilor de munc,
alegerea echipamentului tehnic i a metodelor de munc, pentru a evita activitile monotone
i cele desfurate ntr-o caden prederminat i a reduce efectele lor asupra sntii;
5. Adaptarea la progresul tehnic;
6. nlocuirea unui factor periculos prin unul nepericulos sau prin unul mai puin periculos;
7. Dezvoltarea unei politici de prevenire cuprinztoare i coerente, care s cuprind
tehnologiile, organizarea muncii i a condiiilor de munc, relaiile sociale i influena
factorilor de mediu;
8. Adoptarea cu prioritate a unor msuri de protecie colectiv i apoi a msurilor de
protecie individual;
9. Furnizarea de instruciuni adecvate lucrtorilor.
Obiectul prezentului Plan de Securitate i Sntate const n definirea msurilor

care trebuiesc aplicate pentru realizarea lucrarilor de consolidare a malurilor si a lucrarilor de
recalibrare a albiei paraului Cricovul Dulce n scopul asigurrii securitii i proteciei sntii
lucrtorilor, precum i a condiiilor optime de munc a deservenilor obiectivului n timpul
exploatrii.
Planul general de sanatate si securitate este un document evolutiv ce va f
tinut la zi pe toata durata santierului.
4
Prezentul plan general de sanatate si securitate face parte din documentele

de lucru si toate persoanele implicate trebuie sa tina seama de prevederile lui.
CAP.2 DERULAREA UNEI INVESTIII DE GOSPODRIREA APELOR

Obiectivele de investiii de Gospodrirea Apelor (lucrri de regularizare a rurilor,
ndiguiri, aprri de maluri, acumulri, etc) au un specific anume, diferit de construcuiile
civile i industriale, ceeea ce conduce deseori la dificulti n aplicarea normelor i
reglementrilor n domeniul construciilor.
Aceste investiii se realizeaz exclusiv cu fonduri bugetare sau externe prin programe
dezvoltate prin Ministerul Mediului i Padurilor (MMP).
n subordinea Ministerul Mediului i Padurilor exist, Administraia Naional apele
Romne (ANAR) cu rolul de a gestiona i gospodri resursele de ap ale Romniei.
n subordinea Administraiei Naionale Apele Romne sunt 12 Administratii bazinale de
ape, (ABA) organizate pe principalele bazine hidrotehnice.
n subordinea Direciilor de ape exist Sisteme de Gospodrirea Apelor (SGA), cu rol de
exploatare i ntreinere a lucrrilor de gospodrire a apelor.
Derularea unei investiii de gospodrirea apelor are loc astfel:
-Reprezentanii SGA sesizeazzonele n care sunt necesare astfel de lucrri i
ntocmesc o Not de Fundamentare.
-Nota de Fundamentare este nsuit de ctre ABA Buzau Ialomita i aprobat de ctre
ANAR.
-ABA Buzau Ialomita scoate la licitaie ntocmirea Studiului de Fezabilitate i
desemneaz proiectantul.
-Studiului de Fezabilitate este avizat n ordine de ABA Buzau Ialomita, ANAR i MMDD,
aprobndu-se n final indicatorii tehnico-economici.
-ABA Buzau Ialomita scoate la licitaie ntocmirea Proiectului Tehnic i desemneaz
proiectantul.
- ABA Buzau Ialomita scoate la licitaie execuia lucrrii i desemneaz antreprenorul.
-ncepe execuia, n limita alocaiilor bugetare existente. (Experiena arat c timpul de
execuie este ntodeauna mai lung dect cel preconizat la ntocmirea proiectului).
-Dup recepia lucrrilor, acestea intr n patrimoniu ABA Buzau Ialomita i sunt
exploatate i ntrinute de SGA.
antierele de construcii pentru lucrrile de regularizare a cursurilor de ap (aprri de
mal, consolidari, ndiguiri) sunt n general de mici dimensiuni, desfurnd un numr relativ
redus de muncitori care i desfoar activitatea pe un spaiu ntins n lungul malului.
5
Utilajele folosite sunt reduse ca numr. Operaiunile de construcii se desfoar cu

precdere succesiv, i nu concomitent. Nu exist concomitent pe antier mai multe
antreprize.
antierele de construcii pentru lucrrile de regularizare a cursurilor de ap sunt
amplasate de obicei n intravilanul localitilor, n amplasamente puse la dispoziie de
autoritile locale., nu sunt antiere izolate.
CAP. 3 TERMINOLOGIE
innd seama de specificul activitii de construcii hidrotehnice, la investiia pentru care
se ntocmete Planul de Sntate i Securitate, se definesc urmtorii termeni:
Intervenienti
B Beneficiar, Investitor
Administraia Naional Apele Romne
Persoan juridic pentru care se execut lucrarea i care
asigur fondurile necesare
MP Manager de Proiect
Administratia Bazinala de Ap BUZAU IALOMITA
Persoan juridic n subordinea benefciarului nsrcinat cu
organizarea, programarea, planifcarea i controlul realizrii
lucrrilor pe antier, find responsabil de realizarea proiectului n
condiiile de calitate, costuri i termene stabilite;
P Proiectant
SC CONSITRANS Bucureti in asociere cu S.C. CONALID
S.R.L.
Persoana fzica sau juridic competent care, la comanda
benefciarului, elaboreaz documentaia de proiectare;
A Antreprenor (Sef de Santier)

Persoana fzica desemnat de ctre antreprenor sa conduc
realizarea lucrrilor pe antier i sa urmreasc realizarea acestora
conform proiectului;
CSSp Coordonator de Sanatate si Securitate pe durata

elaborarii proiectului
SC CONSITRANS Bucureti in asociere cu S.C. CONALID
S.R.L.Iasi
Persoana fzica sau juridic competenta, desemnat de ctre
managerul de proiect pe durata elaborrii proiectului
6
CSSr Coordonator Sanatate si Securitate in faza de executie a

lucrarii
Persoana fzica sau juridic competenta, desemnat de ctre
managerul de proiect pe durata execuiei
AG Antreprenor General raport juridic cu Managerul de

proiect
Persoana juridic competenta care executa lucrri de
construcii-montaj, n baza unui proiect, la comanda benefciarului;
ef de antier
Persoana fzic numit de ctre antreprenor s conduc i s
supravegheze realizarea lucrrilor pe antier, n conformitate cu
proiectul.
Documente
PSS Plan de Sanatate si Securitate
Planul de securitate i sntate este elaborat de coordonatorul
n materie de securitate i sntate pe durata elaborrii proiectului
lucrrii.
RJC Registru (Jurnal) de Coordonare

Registrul de coordonare cuprinde ansamblul de documente
redactate de ctre coordonatorul n materie de securitate i
sntate, informaii privind evenimentele care au loc pe antier,
constatrile efectuate i deciziile luate.
DIU Dosar de Interventii Ulterioare

Dosarul de intervenii ulterioare se ntocmete nc din faza
de proiectare a lucrrii de ctre coordonatorul n materie de
securitate i sntate pe durata elaborrii proiectului lucrrii sau
de ctre proiectant, dup caz.
Dosarul de intervenii ulterioare trebuie sa cuprind
prevederi i informaii utile pentru efectuarea interventiilor
ulterioare n condiii de securitate i sntate.
PPSS Plan Propriu de Sanatate si Securitate

Planul propriu de securitate i sntate cuprinde ansamblul
de msuri de securitate i sntate specifce antreprenorului.
CAP.4 FACTORII IMPLICAI N PROMOVAREA I APLICAREA MSURILOR DE

SSM
7
Responsabilitile pentru aplicarea corect i operant a msurilor de prevenire a

riscurilor pe antierele de construcii revin, dup caz, urmtorilor factori:
-Beneficiarul de lucrare
-Managerul de proiect
-Proiectantul
-Antreprenorul i Subantreprenorii
-eful de antier
-Coordonatorul SSM att n faza de proiectare
-Coordonatorul SSM att n faza de execuie
4.1 Responsabilitile Beneficiarului de lucrare (n spe

Administraia Naional Apele Romne)
Benefciarul de lucrare este persoana juridic pentru care se execut
lucrarea i care asigur fondurile necesare.
Responsabiliti
- Numete un Manager de Proiect pentru a-l nsrcina cu organizarea,
planifcarea i controlul lucrrilor pe antier, aa nct obiectivul s fe realizat n
condiii de calitate, costuri i termene stabilite.
- Comand Studiul de Fezabilitate / Proiectul Tehnic i aprob documentaia
tehnico-economic necesar realizrii lucrrii, n parametrii tehnico-economici i
de siguran stabilii.
- ncepnd cu proiectarea, execuia, recepia i exploatarea obiectivului
fnanat, poart rspunderea pentru riscurile la care i expune pe toi participanii
la procesul de munc.
- Verifc direct sau prin intermediul Managerului de Proiect ca nainte de
deschiderea antierului s fe elaborat Planul de Securitate i Sntate n munc.
- Asigur coordonarea n materie de sntate i securitate att n faza de
elaborare a proiectului, ct i pe perioada executrii lucrrilor i desemneaz
direct sau prin intermediul Managerului de Proiect :
o un coordonator n materie de securitate i sntate pe durata elaborrii
proiectului lucrrii
o un coordonator n materie de securitate i sntate pe durata realizrii lucrrii
8
4.2 Responsabilitile Managerului de Proiect (n spe Administratia

Bazinala Buzu-Ialomia)
Managerul de Proiect este persoana juridic n subordinea beneficiarului nsrcinat cu
organizarea, programarea, planificarea i controlul realizrii lucrrilor pe antier, fiind
responsabil de realizarea proiectului n condiiile de calitate, costuri i termene stabilite;
El este responsabil de realizarea proiectului n condiii date de calitate, de costuri i la
termenele de execuie stabilite.
Managerul de Proiect l poate substitui pe Beneficiarul de lucrare. El este persoana
tehnic competent i responsabil de modul n care se elaboreaz i se urmrete
realizarea planului de sntate i securitate.
Responsabiliti
- se asigur c nainte de deschiderea antierului s fe elaborat Planul
General de Securitate i Sntate n munc i c acest plan include i planurile
proprii de SS ale celor care au sarcina intocmirii acestora.
- S coopereze, n permanen cu coordonatorul de SSM, att n timpul
fazelor de proiectare, ct i n perioada realizrii lucrrilor.
- S consulte Registrul de coordonare, n scopul rezolvrii msurilor
consemnate.
- S redacteze un document de colaborare practic cu coordonatorii n
materie de securitate i sntate.
4.3 Responsabilitile Proiectantului (n spe SC Consitrans

Bucureti )
Proiectantul lucrrii este o persoana fzica sau juridic competent care, la
comanda benefciarului, elaboreaz documentaia de proiectare.
Proiectantul, ca elaborator al documentaiei tehnico-economice comandate
de benefciar, poart rspunderea privind calitatea proiectului, sigurana modului
de realizare a soluiilor propuse, precum i sigurana obiectivului realizat.
Responsabiliti
- S ia n considerare principiile generale de prevenire n materie de SSM n
cazul alegerii soluiilor constructive, planifcrii diferitelor lucrri sau fazr de lucru
care se pot desfura simultan sau succesiv.
9
- Pe toat durata elaborrii proiectului, trebuie s evalueze riscurile

previzibile legate de :
o Desfurarea simultan sau succesiv a unor lucrri sau faze de lucru
o Modul de lucru
o Materiale utilizate
o Modul de organizare al antierului
i s ia msurile ce se impun.
Aceste msuri vor f incluse n PSS. Se va ine cont de msuri specifce
anumitor riscuri precum cderea de la nlime, prbuirea de taluze, nnec, etc.
Proiectantul colaboreaz n acest sens cu coordonatorul n materie de SS
numit de ctre managerul de proiect.
n situaia n care proiectul este elaborat de un singur proiectant, acesta
rspunde de elaborarea planului de securitate i sntate.
- Elaborarea PSS la solicitarea coordonatorului SSM, innd cont de
activitile ce vor avea loc n cadrul antierului de construcii.
- ntocmirea DIU adaptat caracteristicilor lucrrii
- Adaptarea PSS sau DIU n funcie de evoluia lucrrilor i de eventualele
modifcri intervenite n perioada execuiei lucrrilor.
4.4 Responsabilitile Antreprenorului General

Antreprenorul General este persoana juridic competenta care executa
lucrri de construcii-montaj, n baza unui proiect, la comanda benefciarului.
Acesta pune la dispoziie utilaje, for de munc, materiale necesare realizrii
obiectivului.
Responsabiliti
-S elaboreze un plan propriu de sntate i securitate care va f armonizat
cu planul antierului i va f pus la dispoziia managerului de proiect i a
coordonatorului n materie de SSM.
-n planul propriu de SS antreprenorul trebuie s prevad :
-amenajarea i organizarea antierului, inclusiv a obiectivelor edilitar-
sanitare
-modaliti de depozitare a materialelor
-amplasarea i deplasarea utilajelor necesare la realizarea lucrrilor
propuse
10
4.5 Responsabilitile efului de antier

eful de antier este persoana fzic numit de ctre antreprenor s
conduc i s supravegheze realizarea lucrrilor pe antier, n conformitate cu
proiectul.
Responsabiliti
-S aplice msurile de securitate i sntate la locul de munc :
Locul de munc trebuie conceput astfel nct s asigure lucrtorilor condiii
corespunztoare de siguran i sntate.
Elementele de securitate i sntate cu privire la locul de munc se refer la:
- stabilitate i rezisten, n sensul c elementele de spaiu ale locurilor de
munc (suprafee de lucru, transport i depozitare) s prezinte o structur de
rezisten corespunztoare naturii activitilor desfurate n acele locuri de
munc;
- libertatea de micare la posturile de munc.
n toate cazurile, att pentru lucrrile i activitile din subteran ct i de la
suprafa, spaiile locurilor de munc trebuie s permit libertatea de micare a
operatorilor, astfel nct s-i ndeplineasc sarcinile de lucru fr riscuri pentru
integritatea, sntatea i confortul lor.
- fecare loc de munc trebuie prevzut cu cel puin dou ieiri;
- cile de circulaie trebuie amplasate, dimensionate, amenajate i marcate
astfel nct s asigure un acces uor, sigur i adecvat pentru lucrtori sau
autovehicule;
- la locurile de munc vor f prevzute platforme sau spaii destinate
depozitrii materialelor necesare procesului de munc;
- locurile de munc, n msura n care este posibil, trebuie s aib lumin
natural sufcient i s fe echipate cu corpuri de iluminat, care s permit un
iluminat artifcial adecvat fecrui post component de munc, att n zonele de
lucru, ct i pe cile de acces i de circulaie;
- locurile de munc aflate n spaii nchise vor f prevzute cu instalaii de
aerisire, cu asigurarea condiiilor de alimentare permanent cu aer proaspt.
- Instalaiile de aerisire trebuie s asigure, de asemenea, calitatea normal a
aerului, precum i eliminarea, prin purifcare, a unor noxe rezultate din procesul
de munc.
11
La locurile de munc de la suprafa vor f prevzute operaii de curare a

mediului ambiant din zona de lucru, dar eventualele noxe (praf industrial, gaze
toxice i periculoase).
- condiiile de microclimat la locurile de munc trebuie s asigure echilibrul
termic al organismului uman, corespunztor cu nivelul activitii desfurate,
precum i sigurana fluxului tehnologic din cadrul procesului de munc;
- n organizarea activitilor din cadrul unui loc de munc trebuie s se
urmreasc i s se realizeze urmtoarele:
o eliminarea poziiilor forate, nenaturale ale corpului operatorului, prin
amenajarea ergonomic a postului de munc,
o optimizarea fluxului tehnologic,
o utilizarea raional a echipamentelor tehnice;
- verifcarea existenei semnalizrilor de securitate adecvate, a
interschimbabilitii i complementaritii lor, precum i a condiiilor de utilizare
i meninere a efcacitii acestora.
Locurile de munc izolate vor f prevzute cu mijloace tehnice de legtur
permanent sau periodic, dup caz.
- la locurile de munc cu pericol de explozie i incedii se vor lua, suplimentar
fa de cele prevzute anterior pentru:
o prevenirea formrii focurilor sau a atmosferei explozive,
o evitarea aprinderii atmosferei explozibile sau a declanrii
incendiului,
o limitarea efectelor duntoae ale exploziei/incendiului;
- asigurarea operatorilor cu toate informaiile necesare realizrii sarcinilor de
munc n condiii de siguran, i anume:
o informaii privind sarcina/obiectivul de munc;
o informaii privind modul de ocupare a fecrui operator n procesul de
munc;
o informaii privind felul n care se desfoar operaiile stabilite i
participarea fecrui operator la acestea;
o informaii privind modul de exploatare, ntreinere i reparare a mijloacelor
de munc;
o informaii privind regimul de aprovizionare cu materii prime, materiale etc.,
necesare procesului de munc;
12
o informaii privind sigurana fecrui post de munc, ce se dau n cadrul

programului de informare, instruire, formare i perfecionare a operatorilor;
o informaii privind regulile ce stabilesc relaiile funcionale ntre locurile de
munc din cadrul unei uniti, n scopul asigurrii unui climat de siguran pentru
toi participanii la procesul de munc.
Aceste informaii se transmit prin:
o instruciuni specifce de lucru, ce pot f consultate la locul de munc. Ele
sunt nsuite de ctre operatori nainte de nceperea activitii (n cadrul instruirii
la locul de munc), la instruirile periodice i n cadrul activitii de formare
perfecionare;
o permisele / autorizaia de lucru, n cazul operaiilor cu grad mare de
complexitate;
o planul propriu de securitate i sntatea sau al locului de munc;
o panouri / afe pentru activiti cu caracter general;
-echipamentele tehnice vor f certifcate d.p.d.v. al siguranei n funcionare i
vor f adecvate sarcinii de munc sau adaptabile cu uurin pentru ndeplinirea
acesteia; ele vor putea f utilizate de ctre operatori fr a prezenta riscuri pentru
securitatea i sntatea lor.
-n acest sens, se vor lua toate msurile necesare pentru ca echipamentele
tehnice s fe meninute n stare de funcionare, n condiii de siguran, pe toat
durata de utilizare, printr-o ntreinere adecvat.
-Echipamentele tehnice vor f amplasate, instalate i utilizate astfel nct s
asigure spaiile necesare ntre prile sale mobile i structurile fxe sau mobile din
apropierea sa.
-Cartea tehnic a echipamentului este elementul de baz prin care se
stabilesc msurile i condiiile de exploatare sigur i sntoas.
-Msurile de siguran i sntate trebuie s conin, pentru fecare faz a
utilizrii echipamentului tehnic (montare, punere n funciune, probe
experimentale, exploatare, reglare, verifcare, remediere, ntreinere, demontare,
reparare), cel puin urmtoarele:
o instruciuni de siguran,
o indicatoare de securitate,
o lista mijloacelor tehnice de protecie asociate echipamentului tehnic i
menionarea funciilor pe care le realizeaz,
13
o echipamentele individuale de protecie necesare, dup caz,

o msurile de prim ajutor,
o msuri de combatere a noxelor (substane toxice, periculoase, praf,
vibraii, zgomote, radiaii etc.),
o cile de acces la echipamentele tehnice, pentru explotarea, ntreinerea,
revizia i repararea lor,
o mijloacele tehnice de siguran utilizate la operaiile de intervenie la
echipamentele tehnice.
Organele de comand ale echipamentelor tehnice trebuie s fe vizibile i
identifcabile cu uurin. Ele vor f amplasate astfel nct operatorul s aib
posibilitatea de a se asigura c nici o persoan nu se afl n zona de aciune a
acestora.
4.6 Responsabilitile angajatorului

Oricare ar f el, Antreprenor General, ef de antier , Benefciar (n cazul
lucrrilor executate n regie proprie), angajatorul are obligaia s respecte Legea
319/2006 care prevede la Cap. III Obligaiile angajatorilor Seciunea 1
Art. 6
(1) Angajatorul are obligaia de a asigura securitatea i sntatea lucrtorilor
n toate aspectele legate de munca.
(2) n cazul n care un angajator apeleaz la servicii externe, acesta nu este
exonerat de responsabilitile sale n acest domeniu.
(3) Obligaiile lucrtorilor n domeniul securitii i sntii n munca nu aduc
atingere principiului responsabilitii angajatorului.
Art. 7
(1) n cadrul responsabilitilor sale, angajatorul are obligaia sa ia msurile
necesare pentru:
a) asigurarea securitii i protecia sntii lucrtorilor;
b) prevenirea riscurilor profesionale;
c) informarea i instruirea lucrtorilor;
d) asigurarea cadrului organizatoric i a mijloacelor necesare securitii i
sntii n munca.
14
(2) Angajatorul are obligaia sa urmreasc adaptarea msurilor prevzute la

alin. (1), innd seama de modificarea condiiilor, i pentru mbuntirea
situaiilor existente.
(3) Angajatorul are obligaia sa implementeze msurile prevzute la alin. (1)
i (2) pe baza urmtoarelor principii generale de prevenire:
a) evitarea riscurilor;
b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
c) combaterea riscurilor la sursa;
d) adaptarea muncii la om, n special n ceea ce privete proiectarea
posturilor de munca, alegerea echipamentelor de munca, a metodelor de munca
i de producie, n vederea reducerii monotoniei muncii, a muncii cu ritm
predeterminat i a diminurii efectelor acestora asupra sntii;
e) adaptarea la progresul tehnic;
f) nlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu
ceea ce este mai puin periculos;
g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care sa cuprind
tehnologiile, organizarea muncii, condiiile de munca, relaiile sociale i influenta
factorilor din mediul de munca;
h) adoptarea, n mod prioritar, a msurilor de protecie colectiv fata de
msurile de protecie individual;
i) furnizarea de instruciuni corespunztoare lucrtorilor.
(4) Fr a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, innd seama de
natura activitilor din ntreprindere i/sau unitate, angajatorul are obligaia:
a) sa evalueze riscurile pentru securitatea i sntatea lucrtorilor, inclusiv la
alegerea echipamentelor de munca, a substanelor sau preparatelor chimice
utilizate i la amenajarea locurilor de munca;
b) ca, ulterior evalurii prevzute la lit. a) i dac este necesar, msurile de
prevenire, precum i metodele de lucru i de producie aplicate de ctre
angajator sa asigure mbuntirea nivelului securitii i al proteciei sntii
lucrtorilor i sa fie integrate n ansamblul activitilor ntreprinderii i/sau unitii
respective i la toate nivelurile ierarhice;
c) sa ia n considerare capacitatile lucrtorului n ceea ce privete securitatea
i sntatea n munca, atunci cnd i ncredineaz sarcini;
15
d) sa asigure ca planificarea i introducerea de noi tehnologii sa fac obiectul

consultrilor cu lucrtorii i/sau reprezentanii acestora n ceea ce privete
consecinele asupra securitii i sntii lucrtorilor, determinate de alegerea
echipamentelor, de condiiile i mediul de munca;
e) sa ia msurile corespunztoare pentru ca, n zonele cu risc ridicat i
specific, accesul sa fie permis numai lucrtorilor care au primit i i-au insusit
instruciunile adecvate.
(5) Fr a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, atunci cnd n
acelai loc de munca isi desfoar activitatea lucrtori din mai multe
ntreprinderi i/sau uniti, angajatorii acestora au urmtoarele obligaii:
a) sa coopereze n vederea implementarii prevederilor privind securitatea,
sntatea i igiena n munca, lund n considerare natura activitilor;
b) sa isi coordoneze aciunile n vederea proteciei lucrtorilor i prevenirii
riscurilor profesionale, lund n considerare natura activitilor;
c) sa se informeze reciproc despre riscurile profesionale;
d) sa informeze lucrtorii i/sau reprezentanii acestora despre riscurile
profesionale.
(6) Msurile privind securitatea, sntatea i igiena n munca nu trebuie sa
comporte n nici o situaie obligaii financiare pentru lucrtori.
4.7 Responsabilitile Coordonatorului de SSM

Coordonatorul de SSM este persoana fzica sau juridic competenta,
desemnat de ctre managerul de proiect pe durata elaborrii proiectului i a
execuiei lucrrilor pe antier, coordoneaz aplicarea principiilor de prevenire a
riscurilor profesionale n construcii i punerea n alicare a msurilor necesare de
securitate i sntate. i nsuete pentru realizare, PSS.
Pentru a-i putea realiza sarcinile, Coordonatorul SSM, pe durata elaborrii
proiectului sau a execuiei lucrrilor pe antier trebuie:
- s participe la toate etapele de elaborare a proiectului, respectiv de
executare a lucrrii
- s fe invitai la toate ntrunirile ce privesc elaborarea proiectului sau
realizarea lucrrii
- s primeasc i s solicite managerului de proiect i antreprenorului, dac
este cazul, elementele necesare ndeplinirii sarcinilor ce le revin
16
- s ntocmeasc i s in la zi registrul de coordonare.
4.7.1 Responsabilitile Coordonatorului de SSM desemnat pe durata

elaborrii proiectului
- s urmreasc modul n care sunt aplicate principiile generale de prevenire
a riscurilor profesionale n ceea ce privete alegerea soluiilor constructive i
planifcarea diferitelor lucrri i faze de lucru ce se vor desfura simultan sau
succesiv precum i s estimeze timpul necesar pentru realizarea lucrrilor
- s urmreasc elaborarea de ctre proiectant a PSS innd cont de
particularitile antierului respectiv. PSS iniial face parte din Documentaia de
Licitaie a execuiei. Acest plan va fi adaptat la fiecare modificare adus
proiectului.
- s urmreasc elaborarea de ctre proiectant a unui proiect DIU adaptat la
caracteristicile lucrrii
- s transmit elementele PSS tuturor persoanelor cu responsabiliti n
domeniu.
- s deschid i s completeze la zi un Registru-Jurnal de Coordonare (RJC)
de SS, s informeze treptat i pe msura derulrii operaiunilor i s transmit
fecare observaie managerului de proiect i efului de antier pentru luare la
cunotin i vizare.
- s predea PSS, RJC i DIU documentele ctre coordonatorul SSM pe
perioada execuiei, dac el e diferit de cel responsabil pentru faza de proiectare,
notifcnd aceast aciune printr-un proces verbal i menionnd-o n RJC. O copie
se va transmite ctre managerul de proiect.
- s participe la toate ntrunirile organizate de managerul de proiect.
- S stabileasc n colaborare cu Managerul de Proiect, msurile generale de
securitate i sntate aplicabile antierului de construcii, n special n ceea ce
privete :
o meninerea antierului n ordine i curenie
o defnirea, pentru antierele nenchise i independente, a instalaiilor
sanitare, vestiarelor i locaiilor pentru folosina personalului
o precizarea cilor de circulaie a personalului, a utilajelor, i a materialelor
o manipularea materialelor n condiii de siguran
o stabilirea consemnelor de securitate
17
o ntreinerea i controlul periodic al utilajelor

o delimitarea i amenajarea spaiilor de depozitare a materialelor necesare
la executarea lucrrilor
o evacuarea deeurilor i a materialelor rezultate din demolri
o organizarea grafcului de lucrri funcie de evoluia antierului
o organizarea i corelarea interaciunilor dintre activitile ce se realizeaz n
zona antierului
4.7.2 Responsabilitile Coordonatorului de SSM desemnat pe durata

realizrii lucrrii
- Coordoneaz aplicarea principiilor generale de prevenire stabilite la faza de
proiect.
- Stabilete mpreun cu Managerul de Proiect i cu Antreprenorul msurile
generale aplicabile antierului
- Coordoneaz punerea n aplicare a msurilor necesare pentru ca angajatorii
s aplice n mod coerent i responsabil PSS precum i principiile generale
aplicabile antierului pe toat durata realizrii lucrrii
- Adapteaz i completeaz PSS, DIU i RJC n funcie de evoluia lucrrilor i
eventualele modifcri intervenite.
- Coordoneaz activitile care urmresc aplicarea corect a instruciunilor
de lucru i de SSM (de exemplu activitatea de control, activitatea de instruire,
etc)
- Ia msurile necesare pentru disciplinarea accesului n antier
- ine seama de toate interferenele activitilor din perimetrul antierului
sau din vecintatea acestuia
- Stabilete mpreun cu antreprenorul mijloacele de protecie colectiv,
precum i accesul pe antier
- Efectueaz vizite pe antier cu antreprenorul nainte ca acesta s redacteze
Planul propriu de SS.
- Avizeaz Planul propriu de SS elaborat de antreprenor precum i
modifcarea acestuia.
- La recepia lucrrilor, coordonatorul de SSM trebuie :
o s remit ultima versiune a PSS managerului de proiect, acesta find
conservat timp de 5 ani
18
o s fnalizeze DIU n colaborare cu antreprenorul.

o s transmit DIU la recepia lucrrilor ctre managerul de proiect printr-un
PV adugat la dosarul remis. Dac DIU nu este complet, se remite un DIU
provizoriu indicnd lista documentelor lips
o s completeze i s vizeze Registrul Jurnal i s-l conserve timp de 5 ani.
19
CALENDARUL GENERAL AL ACTIVITATII COORDONATORULUI

PROIECT EXECUIE EXPLOATARE
STUDIU PERIOADA
LUCRARI DE
EFEZABILITATEI MOBILIZARE RECEPTIE DEMOBILIZARE DE EXPLOATARE
CONSTRUIRE
PROIECT TEHNIC GARANTIE
INTOCMIRE
STUDIU DE
FEZABILITATE I
PROIECT TEHNIC
EXECUIA
OBIECTIVULUI
REGISTRUL
JURNAL DE
COORDONARE
PLAN GENERAL
DE
COORDONARE
SSM
DIU
CSSM SI
CONSTITUIRE
PROIECT
CSSM
REGULAMENT
PLAN PROPRIU
SSM
REGISTRUL
JURNAL DE
COORDONARE
Misiunea coordonatorului n perioada de proiectare
Misiunea coordonatorului n perioada de execuie
20
PLAN GENERAL DE COORDONARE N MATERIE DE SNTATE I SECURITATE N MUNC
CAP.5 LEGISLAIE SSM

1. HOTARAREA nr. 300 din 2 martie 2006 privind cerintele minime de
securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile
2. LEGEA nr. 319 din 14 iulie 2006 a securitii i sntii n munca
3. HOTARAREA nr. 1.425 din 11 octombrie 2006 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr.
319/2006
Referinte legislative lista non exhaustiva :
4. CODUL MUNCII
5. LEGEA nr. 426 din 18 iulie 2001 pentru aprobarea OUG nr.78/2000 privind regimul
deseurilor;
6. HOTARARE nr. 1.146 din 30 august 2006 privind cerintele minime de
securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a
echipamentelor de munca
securitate si sanatate pentru locul de munca 7. HOTARARE nr. 1.051 din 9 august
2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea
manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni
dorsolombare
securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor
individuale de protectie la locul de munca
9. HOTARARE nr. 971 din 26 iulie 2006 privind cerintele minime pentru
semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca
21
10. HOTRREA nr. 273 din 14 iunie 1994 privind aprobarea Regulamentului de
recepie a lucrrilor de construcii i instalaii aferente acestora;
11. HOTRREA nr. 493 din 12 aprilie 2006 privind cerinele minime de securitate i
sntate referitoare la expunerea lucrtorilor la riscurile generate de zgomot ;
12. HOTRREA nr. 1.876 din 22 decembrie 2005 privind expunerea lucrtorilor la
riscurile generate de vibratii;
13. HOTRREA nr. 1.051 din 9 august 2006 privind cerinele minime de securitate i
sntate pentru manipularea manual a maselor care prezint riscuri pentru lucrtori
14. HOTRREA nr.1218 din 06/09/2006 privind riscurile prezenei agenilor chimici;
15. HOTRREA nr. 971 din 26 iulie 2006 privind cerinele minime pentru semnalizarea
de securitate i/sau de sntate la locul de munc ;
16. HOTRREA nr. 1.028 din 9 august 2006 privind utilizarea echipamentelor cu ecran
de vizualizare ;
17. HOTARAREA nr. 457 din 18 aprilie 2003 privind asigurarea securitii utilizatorilor de
echipamente electrice de joasa tensiune;
18. HOTARAREA nr. 1.022 din 10 septembrie 2002 privind regimul produselor i
serviciilor care pot pune in pericol viata, sntatea, securitatea muncii i protectia mediului ;
19. HOTARAREA nr. 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sntii lucrtorilor
20. ORDINUL nr. 3 din 3 ianuarie 2007 privind aprobarea formularului pentru
nregistrarea accidentului de munca;
21. ORDINUL nr. 242 din 23 martie 2007 privind formarea de coordonatori n SSM;
22. ORDONANTA DE URGENTA nr. 96 din 14 octombrie 2003 privind protecia
maternitatii la locurile de munca ;
CAP.6 INFORMATII TERITORIALE

Informatiile teritoriale sunt alctuite din date de interes referitoare la institutii publice i
private inplicate in realizarea obiectului ce urmeaza a fi construit i pus in exploatare.
6.1 PARTILE CONTRACTANTE
1. Autoritatea contractanta/Beneficiar
denumire ADMINISTRAIA NAIONAL APELE ROMNE
adresa
reprezentat de
telefon
fax
e-mail
2. Managerul de proiect
22
denumire Administratia Bazinal de Ape Buzau Ialomita

adresa Buzau, Strada Bucegi, nr. 20 bis, Buzau
reprezentat de
telefon
fax Fax. 0238/427237
e-mail dispecer@daib.rowater.ro
3. Diriginte de antier / Consultanta

denumire
adresa
reprezentat de
telefon
fax
e-mail
4. Coordonatorul de sntate i securitate faza de proiectare

denumire S.C. CONSITRANS S.R.L. BUCURETI
in asociere cu S.C. CONALID S.R.L. IASI
adresa Str.Polon nr. 56 sect. 1 Bucureti
reprezentat de
telefon 021/210 89 06
fax 021/210 79 66
e-mail
AUTORITATILE LOCALE
1. Inspectoratul Teritorial de Munca

denumire INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCA ..
adresa
reprezentat de
telefon
fax
e-mail
2. Inspectia de Stat in Constructii

denumire
adresa
reprezentat de
telefon
fax
e-mail
3. Medicina muncii
denumire DIRECTIA JUDETEANA DE SNTATE PUBLICA .....
adresa
reprezentat de
telefon
fax
e-mail
23
4. Spitalul de urgenta
denumire SPITALUL JUDETEAN .....
adresa
reprezentat de
telefon
fax
e-mail
5. Serviciul local de pompieri

denumire INSPECTORATUL PT. SITUATII DE URGENTA,
adresa
reprezentat de
telefon
fax
e-mail
6. Serviciul de prevenire i protectie de pe amplasament

denumire
adresa
reprezentat de
telefon
fax
e-mail
SERVICII de CONCESIUNI
1. Serviciul de furnizare a apei i de canalizare

denumire
adresa
reprezentat de
telefon
fax
e-mail
2. Servciul de furnizare a energiei electrice

denumire
adresa
reprezentat de
telefon
fax
e-mail
3. Serviciul de colectare a deseurilor

denumire
adresa
reprezentat de
telefon
fax
e-mail
SERVICII PUBLICE
24
4. Prefectura biroul Prefectului judet Dambovita

denumire
adresa
reprezentat de
telefon
fax
e-mail
5. Primaria localitatilor Visinesti, Valea Lunga , Moreni, I.L.Caragiale, Cornesti

denumire
adresa
reprezentat de
telefon
fax
e-mail
6. Administratia locala teritoriala a beneficiarului

denumire Sistemul de Gospodrire a Apelor Buzau Ialomita
adresa
reprezentat de
telefon
fax
e-mail
7. Serviciul local de meteorologie

denumire Serviciul Meteorologic ..
adresa
reprezentat de
telefon
fax
e-mail
SERVICII GENERALE DE PREVENIRE DE PE AMPLASAMENT
8. Serviciul de stingere a incendiilor

denumire
adresa
reprezentat de
telefon
fax
e-mail
9. Serviciul de acordare a primului ajutor

denumire
adresa
reprezentat de
telefon
fax
e-mail
25
10. Serviciul de prevenire i protectie

denumire
adresa
reprezentat de
telefon
fax
e-mail
CAP.7 CALENDARUL GENERAL de EXECUTIE
Calendarul previzional de desfasurare a lucrarilor de construire a obiectului, cuprinde in

principal urmatoarele elemente temporale:
data inceperii lucrarilor de construire
data previzionata a incheierii lucrarilor de construire
durata prevazuta a lucrarilor in care sunt incluse si 36 luni

perioadele de intrerupere datorate conditiilor meteorologice
perioada de intretinere a obiectului aflat in garantia 1 ani

constructorului
Durata de exploatare normat a obiectului receptionat 30 ani
GRAFICUL DE EXECUTIE AL OBIECTIVULUI CU DEFALCAREA PE CATEGORII DE

LUCRARI
Anul I lucrarile prevazute in obiectele 1, 2, 3 cu o lungime totala de 4871 ml.
PERIOADA DE EXECUIE
Denumirea obiectului U.M. Cant
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
CATEGORIA DE LUCRRI
Obiect 1
Organizare de antier
Obiect 2
Lucrri hidrotehnice de baz
Lucrri pentru protecia mediului
Lucrri de aprare de mal ml 4871
Anul II lucrarile prevazute in obiectele 4, 5, 6 cu o lungime totala de 3262 ml.

26
PERIOADA DE EXECUIE
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
CATEGORIA DE LUCRRI
Obiect 1
Obiect 2
Anul III lucrarile prevazute in obiectele 7, 8, 9 cu o lungime totala de 914 ml.
PERIOADA DE EXECUIE
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
CATEGORIA DE LUCRRI
Obiect 1
Obiect 2
Previziuni ale efectivului global in perioada de vrf a lucrrilor

Pentru realizarea proiectului, lund in considerare termenul alocat, s-a estimat un efectiv
de ;
- 100 lucratori la demararea lucrarilor
- 150 lucratori in perioada de varf
Numarul estimat al echipelor specializate care vor interveni pe santier

Numarul estimat al echipelor specializate care vor interveni pe santier este de 2, una
specializat n lucrri de terasamente i cealalt specializat n lucrri de construcii.
Costul estimat al lucrarii

Bugetul global al lucrarii este estimat la cca ............ lei.
CAP.8 DATE GENERALE DESPRE OBIECTIV

Lucrrile propuse in studiul de fezabilitate aprobat prin Avizul CTE nr. 12 din
05.02.2008 al Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile constau n:
recalibrri de albii ;
consolidri de maluri cu gabioane;
27
consolidri de maluri cu ziduri de sprijin din beton simplu;

praguri de rupere de panta pentru reducerea pantei ;
Lungimile totala pentru lucrrile propuse n cadrul acestei investiii sunt prezentate
centralizat n tabelul de mai jos:
Lucrri UM Obiect 1 Obiect 2 Obiect 3 Obiect 4 Obiect 5 Obiect 6 Obiect 7 Obiect 8 Obiect 9
propuse Total
Zona Zona zona zona I.L. zona zona zonele zona zona
Crivu Cristeasca Postrnac Caragial Moreni, Moreni, Valea Urseiu Urseiu
-Ungureni u e centru sat Tisa Lung i
civic Gorgota
Recalibrari ml 740 1815 3178 468 465 2680 910 322 270 10848
albie
Ziduri de ml - - - - 465 - - 644 270 1379

sprijin din
beton
Protectii de ml 1304 1295 2272 368 - 2429 510 - - 8178
mal cu
gabioane
Praguri de buc 2 6 10 - 1 3 3 4 4 33
rupere de
panta
Prin executia lucrarilor propuse se dau in functiune urmatoarele capacitati :
Lungimi de consolidare de mal pe o lungime de 9557 ml.

Zonele propuse pentru amenajare cu lucrri de consolidare i aprri de maluri pe
pr.Cricov au fost puternic afectate n urma ploilor abundente din ultimii 15 ani. Procesele de
degradare i distrugere se manifest prin eroziuni puternice pe cursul principal al pr.Cricov,
coborrea cotei talvegului pn la roca de baz i surpri de maluri.
Cursul pr.Cricov pe sectorul studiat prezint urmtoarele caracteristici :
- curs meandrat i foarte meandrat cu limi variabile ale albiei i o pant a talvegului
foarte mare ;
- albia pr.Cricov a fost supus unor fenomene intense morfo dinamice la fiecare
viitur, ceea ce a dus la apariia eroziunilor regresive, coborrea cotei talvegului pn
la roca de baz n unele zone ;
- malurile sunt foarte nalte cu o stabilitate relativ, cu frecvente alunecri de teren.
Principalele cauze care au dus la producerea degradrilor enumerate mai sus au
fost :
28
- ploile abundente ;
- panta talvegului foarte mare ;
- eroziuni puternice pe cursul praielor cu coborrea cotei talvegului pn la roca de
baz i surpri de maluri ;
- natura geologic a patului albiei pr.Cricov ;
- exploatarea de balast din albia pr.Cricov.
Acestea se concretizeaz prin schimbarea cursului albiei, eroziunea elementelor de
rezisten ale podeelor, inundarea gospodriilor particulare, a terenurilor agricole, a
drumurilor judeene i comunale.
Se constat ngustri ale seciunii de scurgere a albiilor prin dezvoltarea vegetaiei,
blocri cu material lemnos i aluviuni care determin deversri ale apelor n afara cursului
principal, ceea ce duce la formarea de insule cu vegetaie, aceasta avnd influene asupra
scurgerii la ape medii i mari.
Sunt prezente numeroase zone de eroziuni puternice cu prbuiri de maluri, pentru
care sunt necesare realizrii de lucrri de consolidare a malurilor i praguri de fund.
Pe sectorul mijlociu i inferior albia minor este meandrat i are limea cuprins
ntre 20m 80m, eroziuni active pe ambele maluri, eroziuni aprute ca urmare a viiturilor
repetate, ndeosebi a celor din luna iulie 2005. Talvegul rului a sczut n ultimii 10 ani cu 2
3 m.
Se menioneaz c la ultimele viituri produse n anul 2005 (lunile iulie i septembrie),
au fost inundate localitile:
- Postrnacu 40 gospodrii afectate;
- Cristeasca 41 gospodrii afectate;
- Ungureni - 8 gospodrii afectate;
Au mai fost afectate:
- drumuri comunale i n localitile Postrnacu, Corneti i Ungureni;
- curi, grdini, fntni n intravilan;
- suprafee agricole afectatece aparinde localitile Postrnacu, Cristeasca i
Ungureni (comuna Corneti) la viiturile repetate din lunile iulie i septembrie 2005;
400 ha rspectiv 310 ha.
Obiectivele ce trebuiesc aprate mpotriva inundaiilor sunt urmtoarele :
o o coal i gospodrii n satul Urseiu din comuna Viineti ;
o pod i gospodrii n centrul civic din satul Viineti ;
o gospodrii n satul Valea Lung din comuna Valea Lung ;
o punte, drum i gospodrii n satul Gorgota din comuna Valea Lung ;
29
o gospodrii i drum n satul Tisa ce aparine de municipiul Moreni ;

o centrul civic din municipiul Moreni ;
o satul I.L.Caragiale din comuna I.L.Caragiale ;
o satele Pstrnacu,Cristeasca i Ungureni din comuna Corneti.
Incadrarea n clasa de importan a lucrrilor hidrotehnice propuse s-a fcut conform

STAS 4273/83, dup importana obiectivelor ce trebuiesc aprate.
Lucrrile hidrotehnice propuse s-au ncadrat n clasa a IV-a de importan conform
STAS 4273/83, coronamentul lucrrilor avnd o gard de 0,50 m peste nivelul corespunztor
debitului viiturii de calcul de 5%.
Lucrrile propuse n prezenta documentaie sunt necesare pentru stoparea eroziunilor
de mal care pun n pericol obiectivele amplasate pe maluri i sunt oportune deoarece se
creeaz condiii de dezvoltare n siguran a localitilor conform planurilor de urbanism.
8.1 DATE TEHNICE ALE LUCRRII

8.1.1 Suprafaa i situaia juridic a terenului care urmeaz s fie
ocupat
Lucrrile propuse se vor executa numai n albia raului Cricov i pe zona malului n
profilele n care aceasta nu este n totalitate erodat, fr ocupare de alte terenuri. Pentru
volumul excedentar de pamant pe perioada executiei se va amenaja o platforma de pamant
amenajata amplasat adiacent lucrrii, pe izlazul comunal, propietate a consiliilor locale
pentru fiecare zona si obiect in parte. Dup terminarea lucrrilor, toate terenurile afectate de
lucrari de executi vor fi redate la starea lor initiala. De asemeni sunt prevazute si lucrari
pentru refacerea si protectia mediului constand in amenajarea de perdele forestiere .
Accesul utilajelor de construcii la lucrri se va face pe drumuirle judetene si comunale.
8.1.2. Caracterizarea amplasamentului din punct de vedere geologic

i hidrogeologic
Structura geologic regional are urmtoarea alctuire litologic:
n zona muntoas se remarc prezena formaiunilor conglomeratice i calcaroase
depuse n sinclinalul Bucegilor, peste stratele de Sinaia, iar spre vest afloreaz i isturile
cristaline de fundament. Aceste roci sunt afectate de importante fenomene carstice, care au
generat o serie de izvoare importante.
30
n continuare spre sud, pn la o linie Dealu Mare Brduleu (circa 15 Km lime) se

traverseaz un pachet de depozite cretacice acvaclude (de la neocomian la senonian),
litologic reprezentat prin marne, argile, brecii, isturi, gresii, conglomerate, gresii calcaroase,
strate de Sinaia, etc.
Urmeaz, pn la o linie Mneti - otnga - Doiceti - Ocnia - Iedera - Cmpina, o
stiv de depozite paleocene (marne, argile, isturi), urmate de eocen, de oligocen (n facies
de Fusaru i de Kliva) i miopliocen (de la aquitanian i pn la levantin).
Sunt interceptate anticlinalele Fricoasa Urseiu, sinclinalele Provia Urseiu, Ocnia
Iedera Cocortii Caplii, dar i anticlinalul cu sare n zona Gura Ocniei Moreni
Glodeni.
O situaie special o reprezint sinclinalul Silitea care trece pe la nord de localitatea
Cocortii Caplii, pe la Iedera de Jos i pe lng localitatea Ocnia; n zona axului
sinclinalului apar depozite grosiere, similare cu stratele de Cndeti sau Frteti (pietriuri,
nisipuri, bolovniuri).
De la aliniamentul Doiceti Moreni Filipetii de Pdure spre aval se formeaz
Cmpia Trgovite-Ploieti, suprapus peste conurile de dejecie al rurilor Ialomia,
Dmbovia i Prahova.
n lungul cursului studiat al rului Cricovul Dulce, ncepnd din amonte spre aval,
depozitele acoperitoare de pe malurile rului au urmtoarea componen:
- n zona de intravilan a satului Urseiu i pn aproximativ imediat amonte de localitatea
Valea Lung sunt prezente depuneri coluviale holocene cu grosimi de pn la 23 m,
constituite din argile prfoase glbui n amestec cu fragmente sau plci de gresii calcaroase
sau argile cenuii cu fragmente de menilite;
- ncepnd din amonte de localitatea Valea lung, valea rului Cricovul Dulce se
lrgete, formnd o zon depresionar i permind apariia unei lunci aluvionare constituit
din nisipuri cu pietri i bolovni cu grosimi de pn la 6,0 m, acoperite uneori de depozite
fine argiloase-prfoase sau nisipoase cu grosimi de 1,01,5 m (holocen superior); spre aval,
grosimea depozitelor fine acoperitoare fine argiloase-prfoase sau nisipoase se ngroa
pn la 46 m;
- imediat amonte de localitatea Moreni, n malul stng apar argile nisipoase roii,
atribuite pleistocenului mediu-superior;
- n aval de localitatea Moreni, zona de lunc este flancat de o teras joas constituit
din depozite pleistocene sup. reprezentate prin depozite loesoide sau pietriuri cu nisip;
In albia minor a rului sunt prezente depozite holocene inf. reprezentate prin pietri cu
nisip i bolovni cu grosimi cuprinse ntre 0,52,5 m, local apa curgnd direct pe roca de
baz.
31
ncepnd din zona amonte a satului Urseiu spre aval, roca de baz este reprezentat,
de urmtoarele tipuri de formaiuni:
fli cu argile bariolate, gresii i isturi atribuite eocenului (Pg2):;
strate de Fusaru, gresii de Kliwa i strate de Podu Morii atribuite lattorfian-chattianului
(lf-ch);
gresii, marne, gipsuri, conglomerate, atribuite helveianului (he);
marne, isturi argloase,brecii, tufuri, sare, atribuite tortonianului (to);
alternane de marne, argile, nisipuri i calcare, atribuite sarmaianului (sm);
succesiuni de nisipuri, gresii, argile, marne, atribuite meoianului (m);
alternane de marne, argile, nisipuri cu strate de crbuni, atribuite ponianului (p);
nisipuri cu rare pietriuri i argile cu crbuni, atribuite dacianului (dc);
succesiuni de marne, nisipuri, crbuni i argile, atribuite levantinului (lv).
n aval de aliniamentul Gura Ocniei Dieti, depozitele cuaternare se ngroa
evident, ajungnd la grosimi de ordinal sutelor de metri
Condiii hidrogeologice
Din punct de vedere hidrogeologic, principalele tipuri de structuri hidrogeologice sunt:
- hidrostructuri de descrcare (n zona de fli), situate deasupra nivelului de baz, apele
subterane manifesta sub form de izvoare la limita cu un strat impermeabil sau prin
deschiderea orizonturilor sau fisurilor acvifere prin eroziune. Alimentarea este numai de tip
pluvio-nival, debitele fiind funcie de regimul precipitaiilor;
- hidrostructuri aluvionare n lunci, terase i conuri de dejecie, n general cu nivel liber i
alimentare din reeaua hidrografic, dar pentru nivelele superioare din teras apare i o
alimentare pluvio-nival; acviferele din nivelele superioare de teras se pot descrca sub
form de izvoare, formnd aliniamente de izvoare n conurile de dejecie i uneori n
aluviuni, apele subterane se pot gsi sub uoar presiune.
- hidrostructuri de adncime, cantonate n depozitele mio-pliocene i pleistocen
inferioare. Apele se afl sub presiune i se manifest artezian pe vi.
Deluviile ce acoper versanii, pot prezenta importan hidrogeologic numai local;
circulaia apelor subterane pe versani se realizeaz la contactul deluviilor cu roca de baz.
Nivelul apelor subterane este influenat de comunicarea hidraulic cu zona luncii sau
terasei joase i a bazei versanilor, de legtura hidraulic cu principalul drenor al zonei rul
Cricovul Dulce, de infiltraiile din apele meteorice i de prezena n baza a unui ecran
impermeabil zona de alteraie a rocii de baz.
n zonele cercetate, nivelul apelor subterane din zona apropiat malurilor rului Cricovul
Dulce este dependent de cel al rului, oscilnd practic odat cu acesta, respectiv situndu-
se puin peste cota apei din albia minor; nivelul poate fi ntlnit, n general, la adncimi de 2
32
4 m de la suprafa; n condiiile unor viituri pe ru, nivelul poate urca pn aproape de

suprafaa terenului.
n zona de teras, nivelul apei subterane se situeaz la adncimi cuprinse ntre 28m,
n raport cu morfologia local a terenului; acviferul este alimentat din precipitaii i din apele
de suprafa.
Pentru pmnturile ce alctuiesc depozitele holocene acoperitoare se pot lua n
considerare urmtoarele valori ale coeficienilor de permeabilitate:
- deluvii: k = 10-5 10-4cm/s
- depozite aluviale de lunc i teras: k = 10-3 10-2cm/s
- depozite ale luncii: k = 10-3 5x10-2cm/s
- depozite ale albiei minore: k = 5x10-2 1.5x10-
1cm/s
- roca de baz (argil, marn) k = 10-7 10-6cm/s
ncadrarea n categorie geotehnic a zonei cercetat are n vedere urmtoarele
elemente:
-teren de fundare dificil (teren n pant, etc.) : 6 puncte;
-la sparea gropilor de fundare sunt necesare epuimente excepionale : 4 puncte;
-categoria de importan a construciilor deosebit : 5 puncte;
-risc major fa de vecinti : 4 puncte;
-zon seismic cu ag = 0,28 : 2 puncte,
rezultnd o categorie geotehnic de tip 3 (total puncte = 21 ), respectiv un risc geotehnic
major.
Conform Cod de proiectare seismic Indicativ P 100-1/2006 acceleraia seismic
pentru cutremure avnd intervalul mediu de recuren IMR = 100 de ani este de ag = 0,24 g,
iar perioada de col Tc = 1,0 sec.
In urma rezultate de laborator si a profilului litologic al zonei se observa ca producerea
eroziunilor la baza versantului se datoreaza in principal stratului de balast din zona de
curgere a apei. Aceste eroziuni au antrenat prabusirea versantului.
Din aceasta cauza prezenta documentatie propune lucrari de stabilizare si protectie a
bazei versantului prentru a stopa eventuale prabusiri, precum si refacerea versantului la
profilul initial.
Conform SR 11.100/1-93 privind macrozonarea seismic a teritoriului Romniei,
amplasamentul se situeaz in zona cu gradul de seismicitate 8 1 MSK.
Potrivit Normativului P 100/1-2006 privind proiectarea antiseismic a construciilor,
hazardul seismic pentru proiectare este descris de valoarea de varf a acceleraiei orizontale
a terenului ag determinat pentru intervalul mediu de recuren de referin (IMR) de 100 de
33
ani, corespunzator strii limit ultime, valoare numit in cod acceleraia terenului pentru
proiectare , in cazul nostru ag=0,28g.
Perioada de control (col) Tc a spectrului de rspuns reprezint grania dintre zona
(palierul) de valori maxime in spectrul de acceleraii absolute i zona (palierul) de valori
maxime in spectrul de viteze relative. Tc se exprim in secunde. In condiiile seismice i de
teren din Romnia, pentru cutremure avnd IMR = 100 ani, codul red zonarea pentru
proiectare a teritoriului Romniei in termeni de perioada de control (col), Tc, a spectrului de
rspuns obinut pe baza datelor instrumentale existente pentru componentele orizontale ale
micrii seismice. In cazul nostru amplasamentul se situeaz n zona seismic cu o
perioad de col Tc=1,0 sec.
8.1.3 Studiul geotehnic

3.2. Date privind litologia terenurilor
n lungul cursului studiat al rului Cricovul Dulce, ncepnd din amonte spre aval,
respective n zonele unde sunt proiectate lucrri de amenazare a rului, depozitele
acoperitoare de pe malurile rului au urmtoarea componen:
- n zona de intravilan a satului Urseiu i pn aproximativ imediat amonte de
localitatea Valea Lung sunt prezente depuneri coluviale holocene cu grosimi de pn la 2
3 m, constituite din argile prfoase glbui n amestec cu fragmente sau plci de gresii
calcaroase sau argile cenuii cu fragmente de menilite; n zona de intravilan a satului Urseiu,
pe malul drept al rului Cricovul Dulce, depunerile coluviale holocene lipsesc, roca de baz
fiind de material deluvial cu grosimi de pn la 1,02,00 m, rezultat prin alterarea rocii de
baz de pe versant (alternan de marne, argile, atribuite ponianului , dacianului ,
levantinului);
- ncepnd din amonte de localitatea Valea lung, valea rului Cricovul Dulce se
lrgete, formnd o zon depresionar i permind apariia unei lunci aluvionare constituit
din nisipuri cu pietri i bolovni cu grosimi de pn la 6,0 m, acoperite uneori de depozite
fine argiloase-prfoase sau nisipoase cu grosimi de 1,01,5 m (holocen superior); spre aval,
grosimea depozitelor fine acoperitoare fine argiloase-prfoase sau nisipoase se ngroa
pn la 46 m;
- imediat amonte de localitatea Moreni, n malul stng apar argile nisipoase roii,
atribuite pleistocenului mediu-superior; n zona de concavitate realizat de ru aici, malul
stng este parial protejat de umpluturi foarte neomogene depuse necontrolat (gunoaie,
resturi de demolare, etc.);
34
- imediat aval de podul din amonte de zona zidului de sprijin din localitatea Moreni,
malul stng este completat cu umpluturi parial consolidate , rezultate de la realizarea acestui
pod;
- n aval de localitatea Moreni, zona de lunc este flancat de o teras joas constituit
din depozite pleistocene sup. reprezentate prin depozite loesoide sau pietriuri cu nisip.
Lucrrile de investigare a terenului (sondaje i foraje) evideniaz caracterul neomogen
al stratului acoperitor de depuneri (prin variaii granulometrice de la argile la prafuri, nisipuri
prfoase, nisip, pietri i bolovni), dar i grosimile diferite, respectiv acestea crescnd spre
zonele aval ale cursului rului.
n albia minor a rului sunt prezente depozite holocene inf. reprezentate prin
pmnturi necoezive alctuite granulometric din pietriuri i nisipuri cu bolovni zona
amonte i nisipuri cu pietri i rar bolovni n zona aval, cu grosimi variabile cuprinse ntre
0,52,5 m, local apa curgnd direct pe roca de baz.
n zona albiei majore, n suprafa, este prezent o ptur de pmnt vegetal cu
grosimi de circa 0,2-0,4 m grosime ce crete spre aval. Urmeaz n continuare pn la
adncimi de 1,53,0 m, pmnturi coeziveslab coezive compuse din argile, argile prfoase
i nisipuri argilo-prfoase. Sub acestea se dezvolt depozite aluviale macrogranulare
necoezive ce au n alctuire pietriuri i nisipuri cu elemente de bolovniuri n zona
amonte i nisipuri cu pietri i rar bolovni n zona aval.
ncepnd din zona satului Urseiu spre aval, roca de baz este reprezentat de o
alternan de marne, argile, atribuite ponianului (p), dacianului (dc) sau levantinului (lv);
n aflorimentele de la Urseiu (n zona unde sunt proiectate zidurile de sprijin, respectiv
aval de confluena cu valea Coclanda) sunt observate argile i marne cenusii poniene,
daciene sau levantine, alterate n partea superioar, pe grosimi de peste 1 m.
La Moreni, n zona zidului de sprijin proiectat, respectiv n malul stng afloreaz roca de
baz aparinnd levantinului, reprezentat prin argil cenuie, alterat pe minimum 1,00 m.
n aval de aliniamentul Cndeti Tei - nord Trgovite Gura Ocniei sud Moreni,
respectiv pn la aliniamentul Costetii din Vale sud Finta Mare sud Pstrnacu,
depozitele cuaternare acoperitoare se ngroa evident, ajungnd la grosimi de ordinal
sutelor de metri; spre adncime, depunerile cuaternare nglobeaz Stratele de Cndeti,
care constituie o hdrostructur important utilizat pentru alimentri cu ap a localitilor.
Spre sud, pn la limita judeului, ne gsim n cuprinsul Stratelor de Frteti, care
practic nu se deosebesc de Stratele de Cndeti, nici ca litologie i nici ca potenial acvifer.
Nivelul apelor subterane din zona apropiat malurilor rului Cricovul Dulce se situeaz
puin peste cota apei din albia minor, fiind n legtur hidraulic direct cu apa rului.
Terenurile acoperitoare din sectoarele studiate au urmtoarea succesiunea litologic:
35
a) n zona localitii Urseiu obiect 8, pentru identificarea litologiei terenurilor, pe lng

o cartare detaliat n deschideri naturale din baza malurilor, au fost executate i 4 foraje
geotehnice de 6 m adncime (F1, F2, F3 i F4), din care s-au prelevat probe analizate in
laboratorul geotehnic.
Litologic, malul stng prezint o succesiune relativ constant, sub solul vegetal (cu
grosimi de cca. 0,20 m) fiind reprezentat prin depozite de teras constituite din pietri cu
nisip i bolovni cenusiu, cu liant argilos-prfos pn la 2,10-2,80 m adncime, de unde
apare roca de baz reprezentat prin argil cenuiu-verzuie, alterat pn la 3,60 4,10 m
adncime .
Pe malul drept, ncepnd din amonte, respectiv pe cca. 50% din lungimea tronsonului,
sunt prezente depozite deluviale reprezentate prin argile prfoase-nisipoase cenuii, cu
elemente coluroase de gresie alterat pn la cca. 3,10 m adncime; sub aceast adncime
apare roca de baz reprezentat prin argil cenuiu-verzuie, alterat pn la 4,50 m
adncime. Pe restul tronsonului dinspre aval, roca de baz (care apare sub 1,40 m adncime
i este alterat pn la cca. 3,60 m adncime) este acoperit de depozite de teras
constituite pietri cu nisip i bolovni cenusiu, cu liant argilos-prfos.
Pe ambele maluri, deasupra limitei morfologice a rocii de baz apar infiltraii de ape
subterane provenite din precipitaii sau din aport dinspre versani.
n general, pe cele dou maluri, roca de baz se situeaz la cote superioare talvegului.
n albia minor sunt prezente aluviuni reprezentate prin blocuri (cu pn la 1,0 m),
bolovni, pietri i nisip cu grosimi de 0,5 - 1,0 m.
Local, taluzurile malurilor sunt acoperite de umpluturi antropice sau gunoaie menajere.
b) n zona Valea Lung Gorgota obiect 7, pentru identificarea litologiei terenurilor,
pe lng o cartare detaliat n deschideri naturale din baza malurilor, au fost executate i 2
sondaje geotehnice de 3 m adncime (S1 i S2), rezultnd urmtoarele:
Din punct de vedere litologic, malurile prezint o succesiune relativ asemntoare i
constant, reprezentat prin depozite de teras constituite (sub solul vegetal din suprafa -
cu grosimi de 0,15-0,20 m), din praf argilos-nisipos pn la 1,20-1,50 m adncime, apoi prin
bolovni cu pietri i nisip cenusiu (interceptat n sondaje pn la 1,20-1,70 m adncime
fa de morfologia amplasamentelor acestora), de unde apare roca de baz reprezentat prin
argil cenuiu-verzuie, alterat pe cca. 1,50 2,00 m adncime; local, pe malul stng, sub
stratul prfos este present o lentil de nisip argilos cu grosimi de sub 1,0 m.
n unele zone, pe maluri sau pe taluzuri, apar umpluturi antropice pmnturi prfoase
nisipoase cu fragmente de materiale de construcie, pietri sau gunoaie.
Pe ambele maluri, deasupra limitei morfologice a rocii de baz apar infiltraii de ape
subterane provenite din precipitaii sau din aport dinspre versani.
36
n general, pe cele dou maluri, roca de baz se situeaz la cote puin superioare
talvegului.
n albia minor sunt prezente aluviuni reprezentate prin bolovni cu pietri i nisip cu
grosimi de 1,0 - 2,0 m.
c) n zona Moreni sat Tisa obiect 6, pentru identificarea litologiei terenurilor, pe
lng o cartare detaliat n deschideri naturale din baza malurilor, au fost executate i 2
sondaje geotehnice de 3 m adncime (S3 i S4), rezultnd urmtoarele:
Din punct de vedere litologic, pe tronsonul din amonte (sondaj S3) malurile prezint o
succesiune relativ asemntoare i constant, reprezentat prin depozite de teras
constituite (sub solul vegetal din suprafa - cu grosimi de 0,15 m), din nisip argilos pn la
2,00-2,10 m adncime, apoi prin bolovni cu pietri i nisip cenusiu.
Pe tronsonul din aval, (sondaj S4) malurile prezint o succesiune litologic diferit:
- pe malul drept: depozite de teras constituite (sub solul vegetal din suprafa - cu
grosimi de 0,15 m), din bolovni cu pietri i nisip cenusiu;
- pe malul stng: depozite fine prafuri argiloase-nisipoase cu grosimi de peste 3,00
m, urmate n adncime de depozite grosiere reprezentate prin bolovni cu pietri i nisip
cenusiu; n zona de concavitate, o parte din albia minor dinspre malul natural sunt depuse
umpluturi antropice pmnturi prfoase nisipoase cu fragmente de materiale de construcie
pietri, etc., care ating grosimi de peste 2 m de la baza malului (aprox. linia talvegului).
Roca de baz nu a fost interceptat n sondaje pn la adncimea cercetat (3,00 m).
Nivelul apei subterane se situeaz puin peste nivelul apei rului, fiind dependent direct
de acesta, care constituie drenajul zonei; alimentarea freaticului se realizeaz din precipitaii,
din aport dinspre versani sau din apele de suprafa.
grosimi de peste 2,0 m.
d) n zona Moreni centru civic obiect 5, pentru identificarea litologiei terenului de pe
malul stng, pe lng o cartare detaliat n deschideri naturale din baza malurilor, au fost
executate i 2 foraje geotehnice de 6 m adncime (F5 i F6), din care s-au prelevat probe
analizate in laboratorul geotehnic, rezultnd urmtoarele:
Litologic, malul stng prezint o succesiune relativ constant, reprezentat prin
depozite de teras constituite (sub solul vegetal din suprafa - cu grosimi de 0,15-0,20 m),
din praf argilos nisipos cu grosimi pn la 1,90-2,10 m, apoi printr-un orizont grosier constituit
din bolovni cu pietri i nisip cenusiu, cu grosime medie de cca. 1,00 m; urmeaz roca de
baz, care afloreaz sporadic la baza taluzului, reprezentat prin marn cenuie, alterat pe
primii 1,5-2,0 m grosime; n general, roca de baz se situeaz la cote superioare talvegului.
37
n zona imediat aval de podul rutier din amontele tronsonului studiat, respectiv pe cca.
100 m lungime, depunerile de teras sunt acoperite de umpluturi antropice, parial
consolidate, rezultate de la realizarea acestui pod; n aceast zon, malul este taluzat la o
pant cu m 2:1 i are nlimi de pn la 5 6 m.
Pe malul drept sunt realizate lucrri de aprare din gabioane.
grosimi de 1,0 1,5 m, local chiar mai groase.
e) n zona I.L. Caragiale - obiect 4, pentru identificarea litologiei terenurilor, pe lng o
cartare detaliat n deschideri naturale din baza malurilor, a fost executat i 1 sondaj
geotehnic de 3 m adncime (S5), rezultnd urmtoarele:
cu grosimi de 0,15 m), din argile prfoase sau prafuri argiloase pn la 2,00-2,80 m
adncime, apoi prin bolovni cu pietri i nisip cenusiu.
f) n zona Postrnacu - obiect 3, pentru identificarea litologiei terenurilor, pe lng o
cartare detaliat n deschideri naturale din baza malurilor, a fost executat i 1 sondaj
cu grosimi de 0,15 m), din praf argilos nisipos pe primii 2,0-2,20 m grosime, apoi din nisip
argilos pe urmtorii 2,0 3,0 m grosime , sub care urmeaz depuneri grosiere reprezentate
prin bolovni cu pietri i nisip cenusiu.
38
g) n zona Cristeasca - Ungureni - obiect 2, pentru identificarea litologiei terenurilor, pe

lng o cartare detaliat n deschideri naturale din baza malurilor, a fost executat i 1 sondaj
Din punct de vedere litologic, malurile prezint o succesiune litologic diferit, respectiv:
- pe malul drept: depozite fine prafuri argiloase-nisipoase cu grosimi de 2,00-2,50
m, urmate n adncime de nisipuri argiloase-prfoase cu grosimi de 3,0-3,50 m i apoi de
depozite grosiere reprezentate prin bolovni cu pietri i nisip cenusiu;
- pe malul stng lipsesc depunerile reprezentate de prafuri argiloase-nisipoase (care
sunt erodate), de la suprafa fiind prezente nisipurile argiloase-prfoase cu grosimi de 2,50-
3,00 m, urmate de depozitele grosiere reprezentate prin bolovni cu pietri i nisip cenusiu;
h) n zona Crivu - obiect 1, pentru identificarea litologiei terenurilor, pe lng o cartare

detaliat n deschideri naturale din baza malurilor, a fost executat i 1 sondaj geotehnic de 3
m adncime (S8), rezultnd urmtoarele:
Din punct de vedere litologic, malurile prezint o succesiune litologic diferit, respectiv:
- pe malul drept: depozite fine argile cu grosime medie de cca.2,00 m, urmate n
adncime de argile prfoase cu trecere treptat la prafuri argiloase, cu grosimi de 4,0-5,50 m
i apoi de depozite grosiere reprezentate prin nisip argilos i bolovni cu pietri i nisip
cenusiu;
- pe malul stng lipsesc depunerile reprezentate de argile (care sunt erodate total),
de la suprafa fiind prezente argile prfoase cu trecere treptat la prafuri argiloase, cu
grosimi de cca.2,50-3,50 m (acestea fiind parial erodate), urmate de depozitele grosiere
reprezentate prin bolovni cu pietri i nisip cenusiu;
39
8.1.4 Descrierea lucrrilor proiectate

Obiectele prezentei investitii care au propuse ca executie lucrari de consolidare a
malului cu ziduri de gabioane sunt urmatoarele:
- Obiect 1 zona Crivatu

- Obiect 2 zona Cristeasca Ungureni
- Obiect 3 zona Postarnacu
- Obiect 4 Zona I.L.Caragiale
- Obiect 5 Zona Moreni centru civic
- Obiect 6 Zona Moreni sat Tisa
- Obiect 7 Zona Valea Lunga Gorgota
Pentru fiecare obiect in parte s-a propus cate o sectiune tip pentru consolidarea de mal
cu ziduri de gabioane. Aceste sectiuni sunt prezentate in plansele de sectiuni tip din cadrul
proiectului tehnic (VOL.V.1+V.2).
Notatile precum si dimensiunile gabioanelor si saltelelor din gabioane folosite in

sectiunile tip sunt urmatoarele :
-Gabion tip GB1: (1,0 x 1,0 x 4,0)m;
-Gabion tip GB2: (1,5 x 1,0 x 4,0)m;
-Gabion tip GB3: (2,0 x 1,0 x 4,0)m;
-Gabion tip GB4: (1,5 x 1,5 x 4,0)m;
-Saltea de gabioane SGB1 (5,0 x 0,3 x 2,0);
-Saltea de gabioane SGB2 (6,0 x 0,3 x 2,0);
Sectiune tip 1 - lucrrile de recalibrare urmresc realizarea unei seciuni de scurgere

care s asigure tranzitarea debitului de calcul. Seciunea albiei calibrate are taluze cu pante
de m = 2 i limi care variaz funcie de seciuni. Latimea la baza a sectiunii de scurgere
recalibrate este variabila functie de fiecare obiect in parte. Taluzurile malurilor care au fost
afectate de lucrarile de recalibrare vor fi finisate si protejate cu pamant vegatal inierbat.
40
Sectiune tip 2 - este alcatuita din trei randuri de cosuri de gabioane suprapuse care
se pozeaza pe o saltea de gabioane. Ordinea de pozare a cosurilor de gabioane asa cum au
fost ele denumite este urmatoarea:
- La baza, pe terenul de fundare este pozat stratul de geotextil, la 30 cm sub
terenul natural;
- Peste geotextil se aseaza salteaua de gabioane tip SGB1. Salteaua de gabioane
se pozeaza sub cota terenului natural proiectat la 0,30 m, iar captul liber are 3,00 m.
- Peste salteaua de gabioane se aseaza primul gabion GB3;
- Peste gabionul GB3 se monteaza gabionul GB2;
- Peste gabionul GB2 se monteaza Gabionul GB1.
Umplerea gabioanelor se va face cu bolovani de rau sau piatra de cariera, cu greutatea
de 15-50kg/buc.
In spatele gabioanelor pe toat nlimea lor se va aeza un filtru din material geotextil
pentru a nu fi antrenat materialul din umplutura din spatele gabioanelor.
Dupa ridicarea zidului din gabioane se va trece treptat la realizarea umpluturilor cu
pamant in spatele gabioanelor.
Deoarece nivelul maxim de calcul este peste coronamentul gabioanelor, coronamentul
platformei (b=1,50m) se protejeaz cu pereu din beton de 15 cm grosime, care se continu
pe taluz pn la +0,50m peste nivelul de calcul.
Pereul se toarn pe un strat drenant din balast de 10 cm grosime.In continuarea
pereului, taluzul se protejeaz cu un strat de pmnt vegetal nierbat de 10 cm grosime.
Sectiune tip 3 Aceasta sectiune este asemntoare cu seciunea tip 2 cu diferena
c umplutura din spatele gabioanelor este peste cota malului cu 0,50 m, realizndu-se o
supranlare local a malului. Aceasta sectiune se aplica pe zonele unde malul trebuie
corectat iar cota superioara a acestuia sa fie pn la +0,50m peste nivelul de calcul.
Aceasta sectiune este alcatuita din trei randuri de cosuri de gabioane suprapuse care
se pozeaza pe o saltea de gabioane. Ordinea de pozare a cosurilor de gabioane asa cum au
terenul natural;
41

de 15-50kg/buc.
Deoarece nivelul maxim de calcul este peste coronamentul gabioanelor, coronamentul
platformei (b=1,50m) se protejeaz cu pereu din beton de 15 cm grosime, care se continu
pe taluz pn la +0,50m peste nivelul de calcul.
Pereul se toarn pe un strat drenant din balast de 10 cm grosime.In continuarea
pereului, taluzul se protejeaz cu un strat de pmnt vegetal nierbat de 10 cm grosime.
Sectiune tip 4 este asemanatoare sectiunilor 2 si 3, dar datorita faptului ca nivelul
maxim de calcul este sub coronamentul gabioanelor, taluzul in continuare al malului va fi
protejat cu un strat de pamant vegetal de 10 cm gosime care va fi insamantat. Se renunta
astfel la pereul din beton.
Sectiunea 4 este alcatuita din trei randuri de cosuri de gabioane suprapuse care se
pozeaza pe o saltea de gabioane. Ordinea de pozare a cosurilor de gabioane asa cum au
terenul natural;
de 15-50kg/buc.
Sectiune tip 5 - este alctuit dintr-un rand de gabioane GB2 (1,5x1,0x4,0)m pozat
peste o saltea de gabioane SGB2 (6x0,3x2)m. Pe fundul saltelei de gabioane se va asterne
un strat de geotextil. Sub acest geotextil (asezat la nivelul terenului) va fi ingropat un rand de
gabioane GB3 (2,0x1,0x4,0)m. Salteaua de gabioane se pozeaz sub cota talvegului
proiectat la 0,30 m, iar captul liber are 4,00 m. Acesta sectiune se aplica in continuarea
42
zidului de gabioane existent pe malul drept, care face parte din apararea malului la pragul
din aval de pod. Scopul este de apara taluzul terasamentului podului la ape mari si implicit
zona de racord cu malul natural. In continuarea acestei sectiuni spre aval se aplica sectiunea
tip 4.
Sectiune tip 6 - este alctuit dintr-un gabion de tip GB2 (1,50x1,00mx4,00)m pozat
sub talvegul proiectat la 1,30 m. Peste acest gabion se pozeaz o saltea de gabioane tip
SGB2 (6,00x0,30x2,00)m, avnd captul liber spre amonte de 1,00 m i spre aval de 3,50
m.Pe conturul gabionului si a saltelei de gabioane la pe zona de separatie cu terenul de
fundare se asterne un strat de geotextil pentru a impiedica antrenarea particulelor fine din
patul de fundare si afuierea acestuia in timp.
Sectiune tip 7 este alcatuita din doua randuri de cosuri de gabioane aezate pe
saltea din gabioane, astfel:
- La baza, pe terenul de fundare este pozat stratul de geotextil, la 30 cm sub terenul
natural;
- Peste gabionul GB3 se monteaza gabionul GB4.
de 15-50kg/buc.
Descrierea constructiv a seciunilor tip a lucrarilor de consolidare a malului cu

ziduri din beton care urmeaza a fi executate
Obiectele investitiei care au propuse ca executie lucrari de consolidare a malului cu
ziduri de de sprijin din betoane sunt urmatoarele:
- Obiect 5 Zona Moreni centru civic

- Obiect 8 Zona Urseiu
- Obiect 9 Zona Visinesti
Zidurile de sprijin din beton simplu au urmtoarele caracteristici constructive:
- elevaia de 3,00 (n zona Urseiu si Visinesti), respectiv 3,60 m (n zona Moreni si

Visinesti)
43
- fundaia de cca.1,50 m (n zona Urseiu si Visinesti), respectiv cca. 1,90 m (n zona

Moreni si Visinesti) si coronament de 0,60 m.
- paramentul spre albie are panta 3:1, spre mal este vertical pe zona de elevatie pe o
nlime de 2,50 m (n zona Urseiu si Visinesti), respectiv 3,10 m (n zona Moreni si Visinesti)
pn n treapta pentru lirea fundaiei cu 0,80 m, linia fiind continuat pn la talpa fundaiei
pe 2,00 m i avnd o nclinare de 1:10.
In spatele zidului se realizeaza un dren din balast, acoperit la partea superioar de un

dop de argil. Zidul de sprijin este prevzut cu barbacane din tuburi de 110 mm, iar taluzul
dintre coronamentul zidului i mal se protejeaz cu strat vegetal nierbat.
8.1.5 Capaciti
Ziduri de sprijin din beton pe o lungime de1379 ml.
Protectii de mal cu gabioane pe o lungime de 8178 ml.
Rezulta capacitatea totala finala a lucrarilor de executie pentru prezentul obiect de
investitie :
- Consolidari de mal = 9557 m, respectand capacitatile avizate la faza SF.
8.1.6. Principalele cantiti de lucrri

Cantitate
Excavaii n albie 4031sute mc
Umpluturi compactate 973 sute mc
Impluturi sistematizate 3058sute mc
Piatr n gabioane 92518 to
Gabioane 53800 mc
Filtru geotextil 755 sute mp
Betoane in ziduri 12081 mc
Pereu din beton 9470 mp
CAP.9 ORGANIZAREA GENERAL A ANTIERULUI

9.1 INSTALAREA ANTIERULUI :
Platforma de organizare de santier, se va amplasa pe malul stng al raului, pe un
amplasament pus la dispoziie de autoritile locale, fiind luate in calcul :
- distanta fata de lucrrile de constructii-montaj ;
- departarea fata de retelele de utilitati locale;
si va fi prevazuta cu :
- drum de acces, pozitionat sa nu impieteze asupra utilitilor existente (retele electrice,
telefonice, ap, canal) si s nu obstrucioneze accesul la caile de comunicatie ale
rezidentilor localitatii;
44
- imprejmuire si cabina paza;

- depozite de materiale;
- containere birou si cazare, racordate la utilitati ;
Dupa terminarea lucrarilor de constructie ,antreprenorul va dezafecta amenajarile si
dotarile provizorii aferente organizarii de santier temporare, rednd in folosinta anterioara
terenul ocupat de santier, inlaturand toate efectele negative si sursele de poluare a mediului
natural constituite prin activitatea desfasurata in arealul constructiei.
9.1.1 Racordarea la utiliti se va face astfel :

-ap potabil : din reeaua comunei
-canalizare: din reeaua comunei
-electricitate - se va asigura printr-un racord electric efectuat de ctre o ntreprindere
specializat, autorizat, care va adapta instalaia n funcie de puterea comunicat de
antreprenor
-telefonie ; pentru un antier de dimensiuni relativ reduse amplasat n intravilanul unei
localiti, se apreciaz c telefonia mobil poate face fa necesitilor.
Se va afia la loc vizibil un panou cu indicaiile instruciunilor de urmat n caz de
accident.
9.1.2 Curenia n antier

Deeurile rezultate in urma activitii din antier vor fi colectate si depozitate pe sorturi in
pubelele de antier , ntreinerea zilnica a cureniei si igienei locului de munca reprezint o
obligaie a fiecrui muncitor.
Trebuie s existe containere destinate colectrii pe tipuri clasificate de legislaie pentru
deeurile ce vor rezulta de pe urma antierului.
Aantrepriza va ncheia contract pentru ridicarea gunoiului cu firma de salubritate local.
9.1.3 Curarea cilor de acces

Antreprenorul este obligat s menin curate cile de acces i de circulaie.
n acest sens, antreprenorul va amenaja un punct de curare a autobetonierelor /
autobasculantelor, cu evacuarea apelor uzate conform legislaiei de mediu n vigoare.
9.1.4 Accesul pe antier

Calea de acces n antier se va alege aa nct s permit cu uurin accesul
utilajelor i al mijloacelor de transport auto, fr a deranja reelele de utiliti sau rezidenii.
Controlul accesului pe antier
45
Se vor respecta urmtoarele reguli :

-Se va realiza un control al acceselor pe antier cu scopul de a evita orice ptrundere
abuziv;
-Este interzis accesul oricrei persoane fr autorizaie de la managerul de proiect,
antreprenor sau coordonatorul de SSM;
-Vizitatorii care au obinut autorizaia vor trebui s fie echipai obligatoriu cu echipament
de protecie individual;
-Activitatea de antier nu va fi autorizat dect n zilele lucrtoare i conform orarului
stabilit cu antreprenorul;
-n scopul evitarii furtului de pe antier, antreprenorul este obligat s i ia msurile de
siguran necesare.
CAP.9.2 CERINE MINIME SPECIFICE pentru posturile de lucru din santiere (n

conformitate cu HG 300/2006 i HG 1091/ 2006)
9.1. Posturi de lucru din santiere, n interiorul ncperilor

1. Stabilitate i soliditate
ncperile trebuie sa aib o structura i o stabilitate corespunztoare tipului de
utilizare.
2. Usi de siguranta
Uile de siguranta trebuie sa se deschid ctre exterior i nu trebuie sa fie incuiate,
astfel nct sa poat fi deschise uor i imediat de ctre orice persoana care are nevoie sa le
utilizeze n caz de urgenta.
Este interzis utilizarea uilor culisante i a uilor rotative ca usi de siguranta.
3. Ventilaie
Dac sunt folosite instalaii de aer condiionat sau de ventilaie mecanic, acestea
trebuie sa funcioneze astfel nct lucrtorii sa nu fie expusi curentilor de aer.
Orice depunere sau impuritate care poate crea un risc imediat pentru sntatea
lucrtorilor prin poluarea aerului respirat trebuie eliminata rapid.
4. Temperatura
4.1. Temperatura n ncperile de odihna, ncperile pentru personalul de serviciu
permanent, ncperile sanitare, etc., trebuie sa corespund destinaiei specifice acestor
ncperi.
4.2. Ferestrele, luminatoarele i pereii de sticla trebuie sa permit evitarea luminii
solare excesive, n funcie de natura activitii i destinaia incaperii.
5. Iluminatul natural i artificial
46
Locurile de munca trebuie, pe cat posibil, sa dispun de lumina naturala suficienta i sa

fie echipate cu dispozitive care sa permit un iluminat artificial adecvat, pentru a proteja
securitatea i sntatea lucrtorilor.
6. Pardoselile, pereii i plafoanele ncperilor
6.1. Pardoselile ncperilor trebuie sa fie lipsite de proeminente, de guri sau de planuri
nclinate periculoase. Pardoselile trebuie sa fie fixe, stabile i nealunecoase.
6.2. Suprafeele pardoselilor, pereilor i plafoanelor ncperilor trebuie sa fie realizate
astfel nct sa poat fi curatate i retencuite pentru a se obine condiii de igiena
corespunztoare.
7. Ferestre i luminatoare
7.1. Ferestrele, luminatoarele i dispozitivele de ventilaie trebuie sa poat fi deschise,
nchise, reglate i fixate n siguranta de ctre lucrtori.
Atunci cnd acestea sunt deschise, trebuie pozitionate astfel nct sa nu prezinte un
pericol pentru lucrtori.
8. Ui i pori
8.1. Poziia, numrul, materialele din care sunt realizate, precum i dimensiunile uilor
i portilor sunt determinate n funcie de natura i destinaia ncperilor.
9. Cile de circulaie
Traseele cilor de circulaie trebuie sa fie puse n evidenta, n msura n care
utilizarea ncperilor i echipamentul din dotare necesita acest lucru, pentru asigurarea
proteciei lucrtorilor.
10. Dimensiunile i volumul de aer al ncperilor
ncperile de lucru trebuie sa aib o suprafata i o nlime care sa permit
lucrtorilor sa i desfoare activitatea fr riscuri pentru securitatea, sntatea sau
confortul lor.
Posturi de lucru din santiere, n exteriorul ncperilor

1. Stabilitate i soliditate
1.1. Posturile de lucru mobile ori fixe, situate la nlime sau n adancime, trebuie sa fie
solide i stabile, inndu-se seama de:
a) numrul de lucrtori care le ocupa;
b) incarcaturile maxime care pot fi aduse i suportate, precum i de repartiia lor;
c) influentele externe la care pot fi supuse.
Dac suportul i celelalte componente ale posturilor de lucru nu au o stabilitate
intrinseca, trebuie sa se asigure stabilitatea lor prin mijloace de fixare corespunztoare i
47
sigure, pentru a se evita orice deplasare intempestiva sau involuntara a ansamblului ori a
prilor acestor posturi de lucru.
1.2. Verificare
Stabilitatea i soliditatea trebuie verificate n mod corespunztor i, n special, dup
orice modificare de nlime sau adancime a postului de lucru.
2. Instalaii de distribuie a energiei
2.1. Instalaiile de distribuie a energiei care se afla pe antier, n special cele care sunt
supuse influentelor externe, trebuie verificate periodic i ntreinute corespunztor.
2.2. Instalaiile existente nainte de deschiderea antierului trebuie sa fie identificate,
verificate i semnalizate n mod clar.
2.3. Dac exista linii electrice aeriene, de fiecare data cnd este posibil acestea trebuie
sa fie deviate n afar suprafeei antierului sau trebuie sa fie scoase de sub tensiune.
Dac acest lucru nu este posibil, trebuie prevzute bariere sau indicatoare de
avertizare, pentru ca vehiculele sa fie inute la distanta fata de instalaii.
n cazul n care vehiculele de antier trebuie sa treac pe sub aceste linii, trebuie
prevzute indicatoare de restrictie corespunztoare i o protecie suspendat.
3. Influente atmosferice
Lucrtorii trebuie sa fie protejati impotriva influentelor atmosferice care le pot afecta
securitatea i sntatea.
4. Caderi de obiecte
Lucrtorii trebuie sa fie protejati impotriva caderilor de obiecte, de fiecare data cnd
aceasta este tehnic posibil, prin mijloace de protecie colectiv.
Materialele i echipamentele trebuie sa fie amplasate sau depozitate astfel nct sa se
evite rsturnarea ori cderea lor.
n caz de necesitate, trebuie sa fie prevzute pasaje acoperite sau se va impiedica
accesul n zonele periculoase.
5. Caderi de la nlime
5.1. Caderile de la nlime trebuie sa fie prevenite cu mijloace materiale, n special cu
ajutorul balustradelor de protecie solide, suficient de nalte i avnd cel puin o bordura, o
mana curenta i protecie intermediara, sau cu un alt mijloc alternativ echivalent.
5.2. Lucrrile la nlime nu pot fi efectuate, n principiu, dect cu ajutorul
echipamentelor corespunztoare sau cu ajutorul echipamentelor de protecie colectiv, cum
sunt balustradele, platformele ori plasele de prindere.
48
n cazul n care, datorit naturii lucrrilor, nu se pot utiliza aceste echipamente, trebuie
prevzute mijloace de acces corespunztoare i trebuie utilizate centuri de siguranta sau alte
mijloace sigure de ancorare.
6. Schele i scri
6.1. Toate schelele trebuie sa fie concepute, construite i ntreinute astfel nct sa se
evite prbuirea sau deplasarea lor accidentala.
6.2. Platformele de lucru, pasarelele i scarile schelelor trebuie sa fie construite,
dimensionate, protejate i utilizate astfel nct persoanele sa nu cada sau sa fie expuse
caderilor de obiecte.
6.3. Schelele trebuie controlate de ctre o persoana competenta, astfel:
a) nainte de utilizarea lor;
b) la intervale periodice;
c) dup orice modificare, perioada de neutilizare, expunere la intemperii sau
cutremur de pmnt ori n alte circumstane care le-ar fi putut afecta rezistenta sau
stabilitatea.
6.4. Scarile trebuie sa aib o rezistenta suficienta i sa fie corect ntreinute.
Acestea trebuie sa fie corect utilizate, n locuri corespunztoare i conform destinaiei
lor.
6.5. Schelele mobile trebuie sa fie asigurate impotriva deplasarilor involuntare.
7. Instalaii de ridicat
7.1. Toate instalaiile de ridicat i accesoriile acestora, inclusiv elementele componente
i elementele de fixare, de ancorare i de sprijin, trebuie sa fie:
a) bine proiectate i construite i sa aib o rezistenta suficienta pentru utilizarea
creia i sunt destinate;
b) corect instalate i utilizate;
c) ntreinute n stare buna de funcionare;
d) verificate i supuse ncercrilor i controalelor periodice, conform dispoziiilor
legale n vigoare;
e) manevrate de ctre lucrtori calificai care au pregtirea corespunztoare.
7.2. Toate instalaiile de ridicat i toate accesoriile de ridicare trebuie sa aib marcata n
mod vizibil valoarea sarcinii maxime.
7.3. Instalaiile de ridicat, precum i accesoriile lor nu pot fi utilizate n alte scopuri dect
cele pentru care sunt destinate.
8. Vehicule i maini pentru excavaii i manipularea materialelor
8.1. Toate vehiculele i mainile pentru excavaii i manipularea materialelor trebuie sa
fie:
49
a) bine concepute i construite, inndu-se seama, n msura n care este posibil, de

principiile ergonomice;
b) meninute n stare buna de funcionare;
8.2. Conductorii i operatorii vehiculelor i mainilor pentru excavaii i manipularea
materialelor trebuie sa aib pregtirea necesar.
8.3. Trebuie luate msuri preventive pentru a se evita cderea n excavaii sau n ap a
vehiculelor i a mainilor pentru excavaii i manipularea materialelor.
8.4. Cnd este necesar, mainile pentru excavaii i manipularea materialelor trebuie sa
fie echipate cu elemente rezistente, concepute pentru a proteja conductorul impotriva
strivirii n cazul rasturnarii masinii i al caderii de obiecte.
9. Instalaii, maini, echipamente
9.1. Instalaiile, mainile i echipamentele, inclusiv uneltele de mana, cu sau fr motor,
trebuie sa fie:
a) bine proiectate i construite, inndu-se seama, n msura n care este posibil, de
principiile ergonomice;
b) meninute n stare buna de funcionare;
c) folosite exclusiv pentru lucrrile pentru care au fost proiectate;
d) manevrate de ctre lucrtori avnd pregtirea corespunztoare.
9.2. Instalaiile i aparatele sub presiune trebuie sa fie verificate i supuse ncercrilor i
controlului periodic.
10. Lucrri de terasamente
10.1. n cazul excavatiilor, trebuie luate msuri corespunztoare:
a) pentru a preveni riscurile de ngropare prin surparea terenului, cu ajutorul unor
sprijiniri, taluzari sau altor mijloace corespunztoare;
b) pentru a preveni pericolele legate de cderea persoanelor, materialelor sau
obiectelor, de inundare;
c) pentru a permite lucrtorilor de a se adposti ntr-un loc sigur, n caz de incendiu,
inundaie sau cadere a materialelor.
10.2. nainte de nceperea terasamentelor trebuie luate msuri pentru a reduce la
minimum pericolele datorate cablurilor subterane i altor sisteme de distribuie.
10.3. Trebuie prevzute cai sigure pentru a intra i iei din zona de excavaii.
10.4. Gramezile de pmnt, materialele i vehiculele n micare trebuie inute la o
distanta suficienta fata de excavaii; eventual, se vor construi bariere corespunztoare.
11. Lucrri de demolare
Cnd demolarea unei cldiri sau a unei lucrri poate sa prezinte pericole:
50
a) se vor adopta msuri de prevenire, precum i metode i proceduri

corespunztoare;
b) lucrrile trebuie sa fie planificate i executate sub supravegherea unei persoane
competente.
12. Construcii metalice sau din beton, cofraje i elemente prefabricate grele
12.1. Construciile metalice sau din beton i elementele lor, cofrajele, elementele
prefabricate sau suporturile temporare i schelele trebuie montate sau demontate numai sub
supravegherea unei persoane competente.
12.2. Trebuie prevzute msuri de prevenire corespunztoare pentru a proteja lucrtorii
impotriva pericolelor datorate nesigurantei i instabilitatii temporare a lucrrii.
12.3. Cofrajele, suporturile temporare i sprijinele trebuie sa fie proiectate i calculate,
realizate i ntreinute astfel nct sa poata suporta, fr risc, sarcinile la care sunt supuse.
CAP.10 DETERMINAREA FACTORILOR DE RISC PENTRU ANTIERUL DE C-TII

Identificarea riscurilor la care pot fi supui lucrtorii reprezint un instrument util n
activitatea de proiectare a organizrii de antier i de organizare a activitii n condiii de
sntate i securitate.
Identificarea pericolelor Mijloace de prevenire

sau a factorilor de risc
CIRCULATIA PE TEREN
Ciocniri/raniri, caderi ale
persoanelor, lipsa zonelor de
circulatie, insalubritatea,
aglomerari de material in zonele
de lucru si circulatie.
Zone de circulatie in santier Organizare semnalizare, gabarit, mentinerea in
stare de functionare pentru:
- accesul la intrarea in santier spre locurile
personalului.
- accesul vehiculelor usoare
- accesul echipamentelor de lucru ale santierului
- accesul de la un post de lucru la altul
- accesul de la zona de cantonament a
personalului la zonele de lucru.
- accesul pietonilor
- accesul masinilor de transport
- accesul la postul de prim-ajutor
Obstacole temporare (la -Semnalizarea , protectia lucrarii
executarea terasamentelor)
Deficiente de iluminare a zonelor -Organizarea instalatiei de iluminat in cadrul
de acces organizarii de santier si mentenanta iluminatului.
Depozitare -Organizarea si intretinerea zonelor de depozitare
si a accesului la acestea pentru categoriile de material
51
cu care se aprovizioneaza santierul conform graficului

de lucrari.
Ordine si curatenie la posturile -Organizarea curateniei de catre o persoana
de lucru desemnata prin contract: evacuarea benelor de deseuri
din zona.
LUCRARI SI CIRCULATIE LA
INALTIME
Caderi de personae, zon de
lucru instabil
La marginea sapaturilor -Analiza riscurilor, alegerea mijloacelor de protectie
in functie de procedura de excavare.
-Instalarea si intretinerea mijloacelor de protectie
-Formarea personalului ce instaleaza mijloacele de
protectie precum si a celui care le utilizeaza.
Montarea cofrajelor i turnarea -Formarea i instruirea personalului pentru

betonului Utilizarea podinei execuia acestor lucrri
prevzut cu balustrade aezat
pe capre
Utilizarea echipamentelor de -Definirea punctelor de ancorare si/sau de cuplare
protectie individuala impotriva a echipamentelor
caderilor. Formarea personalului
MANIPULAREA MANUALA SI
POZITII DE LUCRU
Lombalgii, reumatism, uzura
articulara,
Pozitii de lucru dificile, eforturi, -Mijloace puse in opera pentru reducerea
lucrul pe pant manipularilor manuale:
o organizarea manipularilor
o echipamente pentru ridicat si manipulare
mecanica
o reducerea incarcaturilor
o unelte ce ajuta la manipularea manuala
-Formarea personalului
-Urmarirea aptitudinilor fizice de catre medicul de
munca
-Mijloace puse in opera pentru a evita repetarea
gesturilor/ pozitiilor incomode.
-Asigurarea corespunztoare a pauzelor de odihn
PRABUSIRI, CADERI DE
OBIECTE
Accidentari de persoane
Terenuri,transee, sapaturi/taluze -Mijloace de protectie puse in opera
-Organizara altor protectii in raport cu terasamentul
Depozitarea -Organizarea utilizarii stricte ale zonelor de
depozitare prevazute in organizarea de santier
Materiale sau lucrari. -Stabilitatea materialelor in fiecare faza de utilizare
-Stabilitatea lucrarilor dupa fiecare faza de
realizare
-Stabilitatea incarcaturilor inainte de manipulare
RIDICARE-MANIPULARE
Rasturnarea aparatului de ridicat,
52
prabusirea pe taluz, ruperea

accesoriilor, caderea
incarcaturilor din cirlig
Utilajul de ridicat -Alegerea utilajului de ridicat potrivit cu:
o modalitatile de operare si de folosire
o zonele de instalare/lucru, natura terenului pentru
stabilitate
o incarcaturile de ridicat
o interferentele de orice fel
o coactivitate cu alte echipamente
o conditii de amplasare/deplasare
o echipamente impotriva rasturnarii, dupa caz
Accesorii de ridicat. -Alegerea dupa:
o adaptarea capacitatilor utilajului de ridicat
o incarcaturile de ridicat
o conditii de intretinere
o organizarea verificarilor
Conditii de utilizare -Formarea personalului si a legatorilor de sarcina
-Semnalizarea zonelor de manevra
-Luarea in considerare a conditiilor meteo
-Formarea personalului ridicator si autorizatia de
conducere
-Mijloace de comunicare intre manevrant si alti
lucratori
-Verificari tehnice reglementate
ELECTRICITATE
Electrocutare/arsuri
Deficiente de organizare. -Alimentarea provizorie corespunzatoare a instalatiei
electrice din cadrul organizarii de santier
-Reperarea liniilor electrice interioare inainte de
efectuarea terasamentului
-Verificarea instalatiilor electrice
-Verificarea si intretinerea materialului electric
Deficiente ale mijloacelor de -Protectie prin diferentialul de 30mA
prevenire si protectie -Distante de securitate fata de liniile aeriene sau
subterane
-Semnalziarea pericolelor electrice
-Protectia prin tensiuni de 24V in mediu umed
-Conformitatea materialului utilizat, a cablurilor, a
prelungitoarelor, a carucioarelor cu tambur, a cutiilor si
tablourilor de distributie
-Proceduri de conformitate pentru decuplare/cuplare
la interventiile in sistemul de alimentare cu energie
electrica
-Impamantarea instalatiilor alimentate prin grup
electrogen
Conditii de utilizare. -Abilitarea personalului de electricieni adaptata la
cerintele santierului si a lucrarilor ce se executa pentru
instalarea echipamentelor electrice.
-Formarea generala a personalului fata de riscurile
electrice
-Abilitarea personalului de supraveghere a lucrarilor
53
din apropierea instalatiilor electrice

-Punerea la dispozitie a protectiilor individuale
specifice.
-Efectuarea de interventii la instalatiile electrice sa
se faca de catre personal si organizatii abiltiate pe baza
de autorizatie de lucru pentru interventii la instalatii
electrice
-Evaluarea si verificarea corecta a livrarii
echipamentelor electrice
-Folosirea unui sistem de izolaer si de marcare a
constructiei si echipamentului
-Protejarea spatiilor electrice fata de umiditate si
igienizarea lor
RISCURI PARTICULARE Boli
profesionale, poluarea mediului
Retele existente. -Receptionarea retelelor electrice, de gaze, inaintea
inceperii lucrarilor de terasament
-Formarea personalului.
CAP.11 MSURI DE SNTATE I SECURITATE PROPUSE
11.1 CI I ZONE DE DEPLASARE / CIRCULAIE PE ORIZONTAL

Cile de acces spre lucrare vor fi drenate i meninute curate pe toat durata de
derulare a antierului.
Toate intrrile, scrile, rampele cu balustrada i drumurile spre lucrri vor fi meninute n
permanen degajate de orice materii i materiale.
Traficurile principale ce se vor lua n considerare sunt:
-Fluxul de intrare a materialelor necesare construciei;
-Fluxuri pietonale: ntre locurile de munc, la nceputul i finalul lucrului, intrri i ieiri din
antier.
Principiile de punere n practic sunt:
- Alegerea de preferin a sistemelor de transport mecanizate, n faa celor manuale i
continue mai curnd dect discontinue;
- Sensuri unice de circulaie pe antier (de regul n sensul acelor de ceasornic);
- Evitarea ncrucirilor diferitelor fluxuri;
- Evitarea sau limitarea manevrelor, n special a camioanelor;
- Amenajarea interseciilor pentru a uura vizibilitatea;
- Dimensionarea corect a cilor de rulare, a suprafeelor de garare i de manevr.
- Parcri
- Panouri de reglementare a vitezei (maxim 5km/h);
- Panouri de obligativitate a purtrii EIP;
54
11.2 SEMNALIZAREA LUCRARILOR

Semnalizarea rutier
Pentru a face cunoscute lucrtorilor natura si importanta obstacolelor, semnalizarea
cuprinde 3 niveluri :
Semnalizarea de apropiere care arata:
semnalizare pentru pericole (panouri triunghiulare)
semnalizare de indicatie (panouri rectangulare)
semnalizare de prescriptie (panouri circulare)
Semnalizarea de pozitie poate cuprinde:
unul sau mai multe semnale frontale plasate la marginea santierului
un balizaj lateral cu repetitie, potrivit lungimii santierului
un semnal fin de santier
Semnalizarea fina de prescriptie plasate inainte de santier.
Toate semnalele sunt retroreflectorizante
Semnalizarea de securitate
In santiere, semnalizarea de securitate are ca scop de a oferi informatii rapide asupra
unui pericol ce poate exista si de a usura identificarea precisa a acestuia.
Atentie : informatia pe care semnalizarea o furnizeaza nu inlocuieste masurile prescrise
prin reglementarile de securitate !!!
Pentru ca informatia sa fie inteleasa, seful de santier trebuie sa asigure o formare
adecvata a personalului.
Se disting 3 tipuri de semnalizare :
Semnalizare prin panouri
Semnalizare sonora
Semnalizare luminoasa
Semnalizarea prin panouri :
i.semnalizare de avertizare a unui pericol triunghi cu fond galben si contur negru
ii.semnalizare de obligatie rotund, galben
iii.senmalizare de interdictie rotund, cerc rosu cu banda neagra ; fond alb, contur negru
iv.semnalizare de salvare forma rectangulara, fond verde, contur alb
v.semnalizare de lupta impotriva incendiilor forma rectangulara sau carouri, fond rosu cu
contur alb
vi.semnalizare complementara de informare si instructie forme rectangulare sau carouri,
fond alb cu scris negru.
55
Semnalizarea sonora : zgomotul emis de catre un avertizor (claxon, alarma, trompeta)

semnal de atentionare privind pericolele (reculul unui vehicul, apropierea unui convoi).
Durata sa este, de asemenea, lunga daca situatia o cere.
Pentru a fi eficace, acest sistem trebuie sa fie utilizat intr-un mediu putin zgomotos si sa
nu fie prea des pus in folosinta.
Semnalizare luminoasa : In general lumina intermitenta de culoare galbena pe o
instalatie sau pe un utilaj.
11.3 MIJLOACE DE MANIPULARE / RIDICARE

Automacaraua este frecvent utilizat pe antiere cu o suprafa mare la sol cum este
cazul antierului hidrotehnic analizat ca antier de constructie cu un singur nivel operativ.
Aceasta este ns un utilaj greu i cere o bun pregtire a cilor de circulaie i a zonelor de
primire n antier.
Prin urmare, fiecare operaiune de ridicare trebuie s fac obiectul unui studiu precis
innd cont de poziia macaralei pe platforma de lucru i de capacitile sale tehnice (curba
de sarcin), de capacitile sarcinii (greutate si volum) i de poziia punctului de depunere
(deprtare, nivel de depunere).
11.4 DEPOZITAREA MATERIALELOR

Materialele vor fi distribuite n zonele de lucru pe msur ce este nevoie de ele. Nu vor fi
admise depozitri definitive n zona de lucru a antierului.
Depozitarea produselor cu potenial pericol de incendiu n aceste magazii nu va fi
autorizat dect dup punerea n funciune a mijloacelor de lupt mpotriva incendiilor, de
respectare a reglementrilor privind protecia mediului nconjurtor i dup acordul persoanei
nsrcinate cu SSM.
11.5 PROTECIA COLECTIV IMPOTRIVA CDERILOR

Proteciile colective permit limitarea expunerii la riscurile care pot aprea pentru orice
lucrtor pe antier.
n stadiul de proiectare, coordonatorul de SSM asist managerul de lucrare pentru a
efectua cele mai bune alegeri, punnd pe primul plan protecia colectiv.
Pe toat durata de desfurare a antierului, coordonatorul de SSM se asigur de buna
utilizare a proteciei colective i propune msurile necesare dac sunt constatate abateri.
Echipamentul de protecie colectiv la nlime utilizate n cadrul acestui proiect sunt:
- Podine fixe aezate pe capre prevzite cu balustrade
56
Podina trebuie montat de personal cu experien i responsabilitate. Stabilitatea i

integritatea ei trebuie verificat nainte de fiecare utilizare.
Protecia pe teren contra caderii in gol de la inaltime (ex : excavaia gropii de mprumut)
va fi asigurat prin balustrade de lucru sau prin utilizarea miini curente, prevzute cu benzi
viu colorate .
11.6 PROTECIA INDIVIDUAL

Antreprenorul va prevedea, n numr suficient, pentru personalul n lucru ct i
pentru vizitatori, echipamente regulamentare de securitate i sntate punnd la dispoziia
acestora, dup caz :
- Echipamente de lucru;
- Echipamente de protecie pe timp de ploaie;
- Cti n care sunt incluse, dup caz, protecie auditiv;
- Cizme i nclminte de protecie;
- Hamuri speciale;
- Ochelari de protecie;
- Mnui de protecie.
- Filtre de praf ;
- Masca de sudura ;
Este interzis intrarea la lucru n antier sau vizita oricrei persoane ce nu
deine EIP prevzut.
11.7 INSTALAII ELECTRICE PROVIZORII

Orice operaiune de construcie presupune racorduri electrice provizorii realizate conform
normativelor n vigoare.
Alimentarea electric provizorie a instalaiilor comune va fi dimensionat n funcie de
numrul i de mrimea construciilor provizorii.
n ceea ce privete lucrarea de realizat, tablourile electrice provizorii trebuie utilizate
pentru a deservi toi consumatorii poteniali (220-380V)
Lungimea cablurilor provizorii (de maxim 25 m) va fi determinat de numrul de tablouri
electrice ce vor fi instalate.
Fiecare ansamblu de aparate sub tensiune instalat pe antier trebuie s fie
corespunztor normelor europene n vigoare.
Coordonatorul de SSM pentru santierul temporar si mobil trebuie s fie promotorul
utilizrii acestor dispozitive.
57
Montarea instalaiilor electrice provizorii este ncredinat unei persoane specializate i

autorizate.
Coordonatorul de SSM pentru santierul temporar si mobil particip, mpreun cu
managerul de lucrare la dimensionarea instalaiilor electrice provizorii; asist de asemenea la
redactarea documentelor i le include n Planul general de securitate si sanatate in munca
al lucrrii .
Pe toat durata de desfurare a antierului, acesta verific instalaiile electrice pentru a
fi meninute n bun stare i a corespunde necesitilor.
Instalaiile electrice vor avea prevzute proteciile i dispozitivele de siguran
urmtoare:
- Protecia mpotriva supraintensitii i a scurt-circuitului.
- Protecia muncitorilor mpotriva maselor puse accidental sub tensiune printr-un
dispozitiv de curent rezidual de nalt sensibilitate (30 mA).
- Borne de mpmntare pentru racordarea aparatelor utilizate.
Echipamentele electrice folosite pe antier, trebuie s fie conforme cu normele n vigoare
i mai ales n privina gradului de protecie ce nu va putea fi inferior I.P. 54.
Materialele electrice purttoare trebuie s fie de clasa a II-a (dubl izolaie)
CAP.12 IDENTIFICAREA RISCURILOR

Descrierea lucrrilor care pot prezenta riscuri pentru sntatea i securitatea
lucrtorilor
MSURI DE PREVENIRE
Identificarea potentialelor pericole ce pot apare pe masura realizarii categoriilor de lucrari

(vezi Anexa 5) conduce la evaluarea si analizarea globala a riscurilor, permitind propunrea
de masuri de prevenire si de protectie a lucratorilor .
Analizarea etapa cu etapa a activitatilor cuprinse in graficul de realizare a lucrarii ,se
prezinta in fisa de mai jos :
Activitatea Risc Msuri de prevenire
Excavaii mecanice Risc de inundare -Mijloace de avertizare prealabila clar
(buldozer,escavator) datorat viiturilor. precizate .
-Informare permanenta dela ANMH despre
starea vremii.
-Cai de evacuare in caz de urgenta spre
spatii sigure a lucratorilor de la toate posturile
de lucru.
[conf Hg 1091/16aug2006 anexa 1/ art4 ]
Prbuire de mal -Verificarea terenului nainte de nceperea

lucrului
-Nu se vor depozita materiale sau utilaje n
apropierea malurilor unei excavaii
58
-Excavarea gropii de mprumut cu taluze

care respecta
unghiul de taluz natural
-Asigurarea cailor de acces prin montarea
benzilor de avertizare reflectorizante pe
conturul gropilor
-Semnalizarea riscului de surpare sau
prbuire
- Circulaia muncitorilor si mainilor la o
distanta de minim 2 m fata de marginea
superioara a taluzului
- Purtarea obligatorie a EIP
Obstacole in calea de Descrierea prealabila a amplasamentului
actiune a utilajului cu delimitarea zonei de actiune fara obstacole
a utilajului.
Deplasari necontrolate -Instructaj si purtare EIP de catre

ale utilajului sau ale lucratori.
lamei (cupei). -Stabilirea modului de lucru adecvat pentru
pastrarea stabilitatii utilajului.
-Formare si instruire adecvata a
personalului de pe utilaj si a celorlati lucratori.
-Verificare periodica a utilajului conform
graficului de revizie tehnica.
Nesincronizri de -Instruirea deservenilor cu privire la zona

operaii generatoare de pe care trebuie s acioneze
coliziuni cu alte -Spravegherea lucrului de ctre un cadru
echipamente existente tehnic
pe amplasament.
Cderi de material din -Instructaj si purtare EIP de catre lucratori

cupa utilajului -Delimitarea zonei de actiune a utilajului
Rsturnri sau -Delimitarea i semnalizarea zonelor
prabusiri ale utilajului periculoase
-Circulaia utilajului la o distanta de minim
2 m fata de marginea superioara a taluzului
sau malul apei
Pornire si actionare -Formare si instruire adecvata a
utilaj de lucratori personalului de pe utilaj si a celorlati lucratori.
neautorizati.
Deplasri sau staionri -Delimitarea i semnalizarea zonelor

ale utilajelor n zone periculoase
periculoase
Izbituri produse -Formare si instruire adecvata a
lucratorilor aflati in raza personalului de pe utilaj si a celorlati lucratori.
de actiune a utilajului. -Delimitarea zonei de actiune a utilajului
59
Comenzi transmise de -Formare si instruire adecvata a

lucratori neinstruiti . personalului de pe utilaj si a celorlati lucratori.
Excavaii manuale Risc de inundare -Mijloace de avertizare prealabila clar

datorat viiturilor. precizate .
starea vremii.
de lucru.
Efort fizic prea frecvent -Se va evita, pe ct posibil, manipularea

sau prelungit, care manual
solicita n special -Perioada de repaus fiziologic sau de
coloana vertebrala; recuperare;
Risc crescut de -Purtarea obligatorie a EIP adecvat naturii

accident datorat,unui lucrarii, respectiv bocanci cu talp
sol n pant ce poate antiderapant
prezenta denivelari,
poate fi alunecos sau
instabil.
Cderea lucrtorilor de -Se va menine curenia pe antier !

la acelai nivel prin -Se va evita deplasarea pe suprafee
alunecare, noroioase, ude sau ngheate.
dezechilibrare sau -Purtarea obligatorie a EIP adecvat naturii
mpiedicare lucrarii, respectiv bocanci cu talp
antiderapant.
Cderea lucrtorilor de -Semnalizarea pericolului n zone cu risc

la nlime prin de cdere n gol
alunecare, -Utilizarea echipamentelor de protecie
dezechilibrare sau colectiv
mpiedicare -Purtarea obligatorie a EIP adecvat naturii
lucrarii, respectiv bocanci cu talp
antiderapant.
Surprinderea -Formare si instruire adecvata a

lucrtorilor de maini personalului de pe utilaj si a celorlati lucratori.
sau utilaje n micare -Delimitarea clar, n incinta antierului a
cilor de acces pentru utilaje
Purtare directa
(transport piatr)
Suprasarcin fizic -Alegere pozitei de lucru ergonomice.
datorat deplasarii pe -Purtare obligatorie a EIP, respectiv
cai de acces bocanci cu talp antiderapant i mnui de
neamenajate . protecie
-Se va evita deplasarea pe suprafee
noroioase, ude sau ngheate.
-Asigurai-v c avei drum liber pn la
60
destinaie.
Risc crescut de -Purtare obligatorie a EIP respectiv
accident datorat unei bocanci cu talp antiderapant i mnui de
manipulari incorecte a protecie
pietrei . -Pe taluzul aprrii de mal, piatra se va
Contuzii sau raniri ale aeza manual ncepnd de sus n jos ; Nu vor
membrelor. lucra doi muncitori n acelai plan, pentru a
evta rnirea celui de jos cu pietre scpate sau
rostogolite de cel de sus.
Efort fizic intens -Se va evita, pe ct posibil, manipularea

datorat masei prea manual
grea / mare a pietrei, -Alegere pozitei de lucru ergonomice.
greu de manuit sau -Informare lucrator asupra modului corect
prins , sau in momentul de manipulare a maselor si la riscurile la care
in care lucratorul este acestia se expun.
intr-o pozitie instabila. - Informare lucrator cu privire la
manipularea manual a maselor n funcie de
greutate i sex
-Stabilire repaus fiziologic suficient in
decursul activitatii alternind cu timpi de
recuperare.
[conf.HG 1051/9 aug 2006 art 9 si anexa
1-art1,2si3]
-Purtare obligatorie a EIP, respectiv
bocanci cu talp antiderapant i mnui de
protecie
-Efectuarea periodic a controlului medical
Risc crescut impus de -Informare lucrator asupra modului corect

mediul de lucru de manipulare a maselor si la riscurile la care
prezinta denivelari acestia se expun.
implicand pericol de -Purtare obligatorie a EIP, respectiv
impiedicare sau bocanci cu talp antiderapant i mnui de
necesita o pozitie de protecie
disconfort.
Risc crescut de Arie de lucru fara obstacole

accident datorat Accesibilitatea zonei de actiune.
lucrului in panta. Purtare obligatorie a EIP, respectiv bocanci
cu talp antiderapant i mnui de protecie
Compactare Risc de inundare -Mijloace de avertizare prealabila clar

umpluturi cu rulou datorat viiturilor. precizate .
compactor -Informare permanenta dela ANMH despre
starea vremii.
de lucru.
Rsturnri datorate -Delimitarea i semnalizarea zonelor

unei slabe rezistente a periculoase
61
solului. -Formare si instruire adecvata a

sau malul apei
Obstacole in calea de -Pstrarea ordinii i cureniei n antier
actiune a utilajului -Eliberarea prealabila a amplasamentului
cu delimitarea zonei de actiune fara obstacole
a utilajului.
Deplasari necorelate -Instruirea deservenilor cu privire la zona

in prealabil pe care trebuie s acioneze
,generatoare de -Spravegherea lucrului de ctre un cadru
coliziuni cu alte utilaje tehnic
existente pe
amplasament.

neautorizati.

lucratori neinstruiti personalului de pe utilaj si a celorlati lucratori.
Zgomot -Purtare obligatorie a EIP specific acestei

activiti, respectiv antifoane
Compactare Risc de inundare -Mijloace de avertizare prealabila clar
umpluturi cu plac datorat viiturilor. precizate .
vibrant; mai -Informare permanenta dela ANMH despre
mecanic starea vremii.
de lucru.
Zgomot -Purtare obligatorie a EIP specific acestei

activiti, respectiv antifoane
Vibraii Purtare obligatorie a EIP specific acestei
activiti, respectiv mnui
Rsturnare datorit Formare si instruire adecvata a
unei utilizri personalului de desrvire a utilajului
defectuoase
ncrcare pmnt cu Risc de inundare Mijloace de avertizare prealabila clar
ncrctor frontal datorat viiturilor. precizate .
Informare permanenta dela ANMH despre
starea vremii.
Cai de evacuare in caz de urgenta spre
de lucru.
62
Obstacole in calea de Descrierea prealabila a amplasamentului

actiune a utilajului cu delimitarea zonei de actiune fara obstacole
a utilajulu
Deplasari necontrolate -Instructaj si purtare EIP de catre
ale utilajului sau ale lucratori.
cupei. -Stabilirea modului de lucru adecvat pentru
pastrarea stabilitatii utilajului.
Nesincronizri de -Instruirea deservenilor cu privire la zona

operaii generatoare de pe care trebuie s acioneze
coliziuni cu alte -Spravegherea lucrului de ctre un cadru
pe amplasament.
Cderi de material din -Instructaj si purtare EIP de catre lucratori

cupa utilajului -Delimitarea zonei de actiune a utilajului
Rsturnri sau -Delimitarea i semnalizarea zonelor
prabusiri ale utilajului periculoase
sau solului de sub -Formare si instruire adecvata a
utilaj. personalului de pe utilaj si a celorlati lucratori.
sau malul apei
neautorizati.
Deplasri sau staionri -Delimitarea i semnalizarea zonelor

ale utilajelor n zone periculoase
periculoase
Izbituri produse -Formare si instruire adecvata a
lucratorilor aflati in raza personalului de pe utilaj si a celorlati lucratori.
de actiune a utilajului. -Delimitarea zonei de actiune a utilajului

lucratori neinstruiti . personalului de pe utilaj si a celorlati lucratori.
Demolare beton Risc de inundare -Mijloace de avertizare prealabila clar

starea vremii.
de lucru.
Cderea lucrtorilor de -Purtarea obligatorie a EIP adecvat naturii

63
la acelai nivel prin lucrarii, respectiv casc i bocanci cu talp

alunecare, antiderapant.
dezechilibrare sau
mpiedicare
Emisii de praf -Formare i instruire. Purtare obligatorie a
EIP specific acestei activiti, respectiv ochelari
i masc antipraf
Zgomot -Formare i instruire. Purtare obligatorie a
EIP specific acestei activiti, respectiv
antifoane
Vibraii -Formare i instruire. Purtare obligatorie a
EIP specific acestei activiti, respectiv mnui.
Pregatire suprafete Risc de inundare -Mijloace de avertizare prealabila clar
rosturi lucru datorat viiturilor. precizate .
pt.betonare prin -Informare permanenta dela ANMH despre
suflare aer starea vremii.
comprimat -Cai de evacuare in caz de urgenta spre
de lucru.
Cderea lucrtorilor de -Purtarea obligatorie a EIP adecvat naturii

la acelai nivel prin lucrarii, respectiv casc i bocanci cu talp
alunecare, antiderapant.
dezechilibrare sau
mpiedicare
Emisii de praf -Formare i instruire. Purtare obligatorie a
EIP specific acestei activiti, respectiv ochelari
i masc antipraf
Zgomot -Formare i instruire. Purtare obligatorie a
EIP specific acestei activiti, respectiv
antifoane
Vibraii -Formare i instruire. Purtare obligatorie a
EIP specific acestei activiti, respectiv mnui.
Cofraje Risc de inundare -Mijloace de avertizare prealabila clar
starea vremii.
de lucru.
Cderea podinei de pe -Montarea stabul a podinei pe capre

capre -Folosire de lucrtori instruii i
experimentai
Folosire produse -Instruire asupra realizrii corecte i n
nocive la ungere panou condiii de siguran a operaiunii
cofraj
Aprovizionare -Evitarea ridicarii panourilor pe vant
materiale pentru puternic.
cofrare cu macaraua.
64
Deformatii i inchiderea -Instruire asupra alcatuirii corecte a

defectuoas a cofrajului precum si a ranforsarii suficiente .
cofrajului cu riscul de a
ceda la umplerea cu
beton
Contuzii la decofrare Procedura corecta la demontarea
cofrajului.
[conf.HG 1051/9 aug 2006 art 9 si anexa
1-art1,2si3]
Turnare beton, Risc de inundare -Mijloace de avertizare prealabila clar
mortar datorat viiturilor. precizate .
starea vremii.
de lucru.
Miscarea necontrolata -Sincronizarea activitatilor la incarcare

a benei n crligul bena, manevrare bena in crlig, golire bena la
macaralei la turnarea locul de turnare si evacuare beton nefolosit.
betonului putnd
produce loviri
Cedarea cofrajelor la Verificarea montajului la cofraje nainte de

turnarea betonului nceperea betonrii
Contactul cu betonul -Purtarea obligatorie a EIP adecvat pentru
evitarea contactului cutanat. n caz de contact,
se va spla cu ap din abunden.
Montare, fasonare Risc de inundare -Mijloace de avertizare prealabila clar
armturi datorat viiturilor. precizate .
starea vremii.
de lucru.
Manevre gresite la Purtare EIP recomandate sarcinii de lucru .

incarcare si descarcare
mijloace de transport.
Strivire, Purtare EIP recomandate sarcinii de lucru .
intepare,contuzii la
intindere, taiere si
fasonare otel beton.
transport.
Lansare saltea Pericol de nec la -Se vor folosi lucrtori care tiu s noate.
fascine lestarea saltelei de Acetia vor purta obligatoriu vest de protecie
fascine i vor fi asigurai
Informare lucrator asupra modului corect
de manipulare a maselor si la riscurile la care
acestia se expun.
Transport cu Risc de inundare Mijloace de avertizare prealabila clar
65
mijloace auto datorat viiturilor. precizate .

(autobasculanta, Informare permanenta dela ANMH despre
autobetoniera) starea vremii.
de lucru.
Pornire si actionare de -Formare si instruire adecvata a

ctre lucratori personalului
neautorizati.
Deplasri necorelate n -Instruirea deservenilor cu privire la zona

prealabil, generatoare pe care trebuie s acioneze
de coliziuni cu alte -Spravegherea lucrului de ctre un cadru
pe amplasament
Cderea lucrtorului -Coordonare ntre macaragiu, ofer i
din mijlocul de lucrtor
transport la
descrcarea
materialelor
Lovirea de persoane n -Semnal sonor la mersul inapoi
timpul manevrei n -Purtare EIP recomandate sarcinii de lucru
mararier
Risc de incendiu la -Oprirea motorului
umplerea rezervorului -Fumatul i focul deschis sunt strict
cu carburant interzise
-Folosirea unei plnii pentru a evita
mprocarea cu carburant
-Existena unui extinctor la ndemn
Implicarea n accidente -Respectarea regulilor de circulaie pe
de circulaie drumurile publice
-Verificarea strii tehnice nainte de
plecarea n curs
-Adaptarea vitezei la condiiile meteo
Automacara Risc de inundare Mijloace de avertizare prealabila clar
Informare permanenta dela ANMH despre
starea vremii.
de lucru.
Rsturnri automacara -Verificarea solului pe care se amplaseaz

datorate unei proaste automacaraua
amplasri -Automacaraua nu se va amplasa
niciodat la marginea unei excavaii
Rsturnri automacara -Formare i instruire adecvat
datorate unei proaste -Control periodic al macaralei
utilizri
66
Cderi de materiae din -Utilizarea unei tehnici de suspendare

crlig corecte
-Delimitarea zonei periculoase. Nu va fi
permis accesul lucrtorilor sub sarcina
suspendat
-Echiparea automacaralei cu semnal sonor
-Nu se va depi niciodat sarcina maxim
admisibil
-Nu se va folosi niciodat automacaraua n
condiii de vnt
-Toate macaralele trebuie s fie prevzute
cu crlig de siguran
Rupere accesoriilor de -Utilizarea unei tehnici de suspendare
ridicare. corecte
-Revizia tehnic periodic
Valabil pentru toate Expunerea lucrtorilor -Creterea timpului de odihn
categoriile de lucrri la cldur, risc de -Ap potabil rece n cantiti suficiente
insolaie -Protejarea capului de razele directe ale
soarelui
hipotermie -Creterea timpului de odihn, n ncperi
nclzite, cu consum de lichide calde
-Purtare EIP adecvat
CAP.13 INSTRUCTIUNI PROPRII (CONFORM LEGII 319/2006)

LUCRRI DE TERASAMENTE
Art.1 - Spturile in apropierea crora se circula vor fi marcate vizibil i amenajate cu
mijloace de protecie adecvate. Pentru prevenirea cderii mijloacelor de transport sau a
persoanelor. In timpul nopii, vor fi marcate cu inscripii luminoase sau felinare avertizoare.
Art.2 - Daca adncimea excavaiei este mai mare de 1 m (groap de mprumut), acestea
vor fi mprejmuite i vor fi prevzute cu rampe, care sa permit evacuarea rapida a utilajelor i
executanilor in caz de pericol.
Art.3 - Daca sunt depistate instalaii subterane n apropierea locului unde se executa
spturi, se va opri lucrul, se va stabili precis natura instalaiilor subterane i felul cum sunt
amplasate i se vor prevedea msuri pentru evitarea avarierii acestor instalaii i pentru
eliminarea pericolelor.
Art.4 - Daca la executarea spturilor se detecteaz gaze sau alte substane periculoase,
conductorul procesului de munca va evacua personalul, ntiinnd pe conductorul tehnic
al lucrrii care, pentru continuarea lucrului, va lua masurile necesare de eliminare a cauzelor
ce ar putea duce la accidente de munca sau mbolnviri profesionale.
Art.5 - nainte de nceperea terasamentelor trebuie luate masuri pentru a reduce la minimum
pericolele datorate cablurilor subterane i altor sisteme de distribuie.
Art.6 - Este interzisa sparea gropiila baza cu pericol de surpare a straturilor de pmnt
superioare.
67
Art.7 - La executarea tuturor spturilor, inclusiv a celor din cariere i balastiere, se vor
prevedea urmtoarele condiii minime de securitate i sntate in munc:
- Nu va fi permisa formarea de taluzuri a ieirilor in consola (,,cozoroace" sau ,,tumbe");
- Starea de echilibru a taluzelor, va fi inut permanent sub supraveghere;
-Vor fi ndeprtate de pe taluzuri bucile de roca desprinse sau care tind s se
desprind;
Art.8 - Asigurarea cu mijloace necesare evacurii infiltraiilor de apa;
Art.9 - Nu se va permite accesul persoanelor deasupra frontului de lucru, n limitele
taluzului natural al rocilor sau n raza de aciune a utilajelor.
Art.10 - In cazul executaii spturilor - inclusiv cele din cariere i balastiere - n mai
multe trepte, nlimea i limea treptei precum i berma de sigurana vor fi stabilite prin
proiect, lundu-se n considerare natura rocilor, coeficientul de frecare interioara, felul
transportului, nlimea de tiere a utilajului, necesitatea circulaiei personalului pe trepte i
daca se execut pe treapt i alte operaii.
Art.11 - n apropierea locurilor unde se executa spturi, n raza de alunecare sau de
surpare a rocilor, nu este permis amplasarea de utilaje, stlpi etc. i circulaia vehiculelor,
dect dac este verificat in prealabil rezistenta susinerii la solicitrile dinamice rezultate din
sarcinile respective i dac au fost luate toate masurile de protecie a muncii.
Art.12 - n vederea prevenirii accidentelor prin surpare se vor lua msuri de consolidare
a spturilor, n funcie de nlimea i adncimea spturii precum i de natura straturilor de
pmnt ce va stabili modul de consolidare a spturii.
Art.13 - La lucrrile de spturi n terenuri cu umiditate natural, n cazul n care nu
exist ape freatice, adncimea pn la care spturile pot fi executate cu perei verticali, se
va stabili prin proiectul de execuie.
Art.14 - Efectuarea lucrrilor de spturi care s-au executat n taluzuri i au fost supuse
modificrii dup executare parial, este permis cu acceptul proiectantului care va stabili
msuri suplimentare de protecie.
Art.15 - In tot timpul ct spturile rmn descoperite, conductorul lucrrii trebuie s
urmreasc starea taluzurilor. In cazul n care se observ apariia crpturilor paralele cu
marginea superioar se vor lua msuri de consolidare pentru evitarea surprii.
Art.16 - Staionarea i circulaia vehiculelor sau a utilajelor de construcii n apropiere de
locurile unde se execut spturi fr sprijiniri cu perei verticali, sunt permise numai la o
distan egal cu de dou ori adncimea spturii.
Art.17 - Dac n timpul spturii se produc acumulri de ap, se vor lua msuri de
evacuare a acesteia.
68
Art.18 - Pmntul provenit din sptur, precum i alte materiale se vor depozita la o
distan minim de 0,5 m de la marginea pereilor spturii. La spturile eu pereii n
taluzuri, cu un unghi mai mare dect unghiul natural al taluzului, distana maxim dintre locul
de aezare a pmntului aruncat i marginea spturii trebuie stabilit n prealabil prin
proiect.
Art.19 - Se vor lua msuri suplimentare contra surprii pereilor spturii n cazul cnd
n apropiere se gsesc utilaje care produc vibraii n timpul lucrului.
Art.20 - Unghiul de taluz natural are caracteristicile din tabelul alturat
Adncimea spturii pana la Adncimea spturii peste

Felul spturii 3m 3m
un tg. a u tg. a
Teren de umplutura, nisip, ghi 39 1:1,25 nghi 34 1:1,15
Nisip argilos
pietri 45 1:1,0 45 1:1,0
Argila nisipoasa 53 1:0,75 53 1:0,75
Argila 63 1:0,5 56 1:0,67
Loess uscat 63 1:0,5 53 1:0,75
Aceste unghiuri sunt valabile in cazul cnd nu exista ape subterane.
Art.21 - In situaiile de mai sus, utilajul sau autovehiculul pot circula sau lucra la o
distanta de minim 2 m de la exteriorul senilei sau roilor pan la marginea superioara sau
inferioar a taluzului natural.
Art.22 Se vor monta plci avertizoare vizibile att ziua ct i noaptea n toate locurile
periculoase.
Art.23 Se va acorda o atenie deosebit desfurrii lucrului cu utilajele n vecintatea
liniilor electrice sub tensiune:
Art.24 n timpul lucrului, se interzice trecerea sau staionarea persoanelor sub sgeata
sau cupa utilajului sau n zonele de rotire, marcndu-se zonele respective;
Art.25 Descrcarea pmntului n autovehicul se va face de la nlime redus i din
spatele veiculului;
Art.26 Spturile n apropierea crora se circul vor fi marcate vizibil, pentru prevenirea
cderii mijloacelor de transport sau a persoanelor.
Art.27 Cile de acces spre locurile de munc unde exist pericole de surpri de maluri,
atingere a firelor electrice sub tensiune, treceri peste ape trebuie prevzute cu panouri
avertizoare i afiaje.
CAP.14 INSTRUCIUNI SPECIFICE PENTRU UTILAJELE FOLOSITE FRECVENT N

CONSTRUCTII
69
1. REGULI DE BAZA OBLIGATORII PENTRU TOATE UTILAJELE

Art.1 - Conducerea utilajelor trebuie ncredinat numai salariailor calificai i autorizai
de conducerea persoanei juridice ce exploateaz utilajele, pe baza de colarizare i verificare a
cunotinelor. Reinstruirea conductorului se va face ori de cate ori i se va ncredina spre
conducere un alt tip de utilaj. La utilizarea utilajului, competenele trebuie stabilite clar si
respectate.
Art.2 - Conductorul utilajului trebuie sa cunoasc:
normelor de securitate i sntate n munc in vigoare
reguli ale circulaiei rutiere in vigoare
domeniul de utilizare al utilajului
Art.3 - Se interzice curarea sau repararea utilajului in timpul funcionarii.
Art.4 Lucrrile de reparaii la utilaje trebuie efectuate numai de ctre personal calificat i
autorizat, n atelierele specializate.
Art.5 Este interzisa conducerea utilajului sub influena alcoolului sau a
medicamentelor care slbesc atenia sau capacitatea de coordonarea pe timpul
lucrului, sau in stare avansata de oboseala.
Art.6 - Se interzice, circulaia utilajul sau pornirea de pe loc a acestuia cu bena sau cupa
ridicata. Aceasta poate conduce la agarea sau ruperea liniilor electrice de orice fel si
torsionarea sasiului mainii.
Art.7 - Se interzice prsirea utilajului de ctre mecanicul deservent in timpul funcionarii
acestuia.
Art.8- Alimentarea cu carburani si lubrefiani se va face numai cu motorul oprit.
Art.9 - Nu pornii motorul naintea efecturii plinului cu combustibil si fr sistemele de
evacuare, fr ulei sau rcitor, sau in caz de scurgeri de combustibil.
Art.10 - Folosii numai Combustibili autorizai. Nu folosii combustibili poluani sau al cror
sistem de filtrare nu este cunoscut cu precizie.
Art.11 Nu fumai si nu apropiai utilajul de o flacra daca rezervorul de benzina este
deschis sau pe timpul umplerii acestuia. Facei plinul intr-un loc adecvat. Nu facei plinul in
timp ce motorul funcioneaz.
Art.12 Efectuai orice reparaie imediat chiar daca nu pare a fi importanta.
Art.13 Reparai imediat orice crptura sau scurgere chiar daca nu pare sa prezinte
importanta.
Art.14 Nu folosii utilajul fr fluid hidraulic in sistemul hidraulic.
Art.15 Nu ndeprtai, strngei sau lrgii nici o conexiune, nici un furtun sau
componenta hidraulica atunci cnd sistemul se afla sub presiune. Aceste operaiuni trebuiesc
efectuate doar de ctre personal calificat si instruit.
Art.16 Ateptai pana cnd sistemul de rcire a motorului a atins o temperatura mai mica
70
de 200 C nainte de a deschide capacul de la rezervorul de antigel sau nainte de a efectua

lucrri la sistemul de rcire a motorului.
Art.17 - Toate utilajele care staioneaz sau lucreaz sub linii electrice de nalt tensiune
trebuie sa fie legate la pmnt.
Art.18 - Se interzice circulaia oricrui utilaj in apropierea liniei de cale ferata la o distanta
mai mica de 3 m.
Art.19 - Trecerea utilajelor pe sub liniile electrice de nalt tensiune este permis numai
atunci cnd
distanta dintre acestea i partea cea mai ridicata a utilajului este minim:
- 3,00 m - pentru linii de pan la 35 k V inclusiv
- 4,00 m - pentru linii de pan la 110 kV inclusiv
Art.20 Toate utilajele vor fi dotate cu extinctor.
2. UTILAJE
BULDOZERUL
Art.1 - Orice reparaie, inclusiv curarea lamei de pmnt se va face cu lama sprijinita de
sol. Daca. totui, este necesara ridicarea lamei, se vor folosi cale de lemn care vor fi introduse
sub lama.
Art.2 - Nu se admite pe malul gropilor formarea de depozite de pmnt sau de materiale
pe care buldozerul sa fie nevoit sa le mping in groapa, deoarece operaia prezint pericolul
prbuirii buldozerului.
Art.3 - Se interzice ntoarcerea buldozerului in panta, ntruct o manevra greita poate
conduce la rsturnarea lui.
a). Manevrarea i ntreinerea utilajului pot fi fcute numai de ctre un personal instruit i
autorizat.
b). Atunci cnd se efectueaz manevre sau se ntreine utilajul, este obligatorie
respectarea regulilor de securitate si sntate in munca, precum i respectarea instruciunilor
din cartea tehnic.
d). Atunci cnd se lucreaz cu un alt operator sau cu o persoan dintr-un antier cu
trafic greu, asigurai-v c tot personalul nelege toate semnalele manuale care se vor
utiliza.
e). Operatorul trebuie sa se informeze despre existenta eventualelor linii de cabluri
subterane.
Art.4. Echipri de siguran:
71
a). Asigurai-v c toate aprtoarele i capacele de protecie se afl montate corect la

locul lor, iar dac acestea sunt deteriorate, trebuie imediat reparate.
b). Insuii-v modul de utilizare a echiprilor de siguran i utilizai-le n
mod corespunztor.
c). Este interzisa demontarea sau scoaterea echipamentelor de siguran. Acestea
trebuie meninute permanent n stare bun de funcionare.
Art.5 mbrcmintea i articole de protecie a personalului:
a). Nu purtai mbrcminte larg i accesorii. Aceasta reprezint un pericol cci pot s
se agate de manetele de comand sau de obiecte ascuite.
b). Daca purtai pr lung i atrn de sub casc, trebuie legat cu grij ntruct exista
pericolul de a fi prins n utilaj.
c). Purtai ntotdeauna casc dur de protecie i bocanci de protecie. Dac natura
lucrului reclam aceasta, purtai ochelari de protecie, masc, mnui, dopuri n urechi i
centur de siguran atunci cnd efectuai operarea sau ntreinerea mainii.
d) nainte de a utiliza echipamentul, verificai dac tot echipamentul de protecie
funcioneaz corect.
Art.6 Urcarea si Coborarea:

a). Nu srii niciodat din utilaj i nu v urcai sau cobori dac acesta este n micare.
b). Dac utilaj s-a pus singur n micare, nu srii nuntru pentru a ncerca s-l oprii.
c). Pentru a preveni rnirea personalului datorit alunecrii sau cderii de pe utilaj, se va
proceda astfel:
- Urcarea i coborrea n sau din cabin se va face numai prin faa mainii.
- Se vor folosi mnerele i scrile, atunci cnd v urcai sau cobori n sau din utilaj.
- Nu v urcai i nu cobori n sau din cabin prin lateral sau prin spate.
- Nu v inei de manetele de comand la urcarea sau coborrea n sau din utilaj.
- Nu v urcai niciodat pe capota motorului sau pe antiderapant.
- nainte de a v urca sau cobor n/din utilaj, verificai daca mnerele si scrile sunt
murdare de ulei, unsoare sau noroi dac exist ulei, unsoare sau noroi pe acestea, ncercai
sa le curai si apoi urcai in utilaj, prentmpinnd in felul acesta accidentarea prin
alunecare sau cdere de pe utilaj.
- Nu v urcai sau cobori n/din utilaj avnd scule n mn.
Art.7 Prevenirea Opririlor
a). Pentru a preveni opririle cu ap fierbinte sau cu vapori care nesc atunci cnd
verificai sau scurgei lichidul de rcire, ateptai mai nti ca apa s se rceasc pn la o
temperatur la care putei pune mna pe buonul radiatorului i apoi pornii operaia. Dar
chiar i dup rcire, slbii ncet buonul pentru a depresuriza sistemul i abia apoi scoatei
buonul.
72
CILINDRUL COMPACTOR
Art.1- Cilindru compactor trebuie sa fie in perfecta stare de funcionare si sa aib
montate toate dispozitivele de protecie prevzute in construcia mainii.
Art.2- Se interzice curarea sau repararea cilindrului in timpul funcionarii.
Art.3- Cilindru compactor trebuie prevzut cu semnal acustic, iar semnificaia semnalului
trebuie cunoscuta de muncitorii din antier.
Art.4- La cilindri compactori se va avea in vedere posibilitatea alunecrilor de teren.
Art.5- Cilindru compactor trebuie prevzut cu stingtor de incendiu.
Art.6- Este interzis cu desvrire sa se treac cu cilindru compactor peste cablurile de
suprafa.
Art.7 - Coborrea pantelor de ctre utilaje se va realiza in mod obligatoriu in viteza I-a.
Art.8- Este interzis a se lsa cilindru compactor de-a curmeziul drumului sau in mijlocul
acestuia.
Art.9- Dup terminarea lucrului cilindru va fi frnat, iar daca oprirea se face in panta, pe
lng frnare se va asigura ruloul cu traversa sub tambur.
Art.10- Este interzisa urcarea pe cilindru in timpul lucrului.
Art.11- Lucrul pe timp de noapte este posibil numai daca locul de munca este iluminat in
bune condiii si instalaia electrica a utilajului este in stare de funcionare, avnd in funciune
farurile din fata si luminile de semnalizare din spate.
COMPRESORUL
Art.1- Compresorul trebuie sa fie in perfecta stare de funcionare si sa aib montate
toate dispozitivele de protecie prevzute in construcia mainii.
Art.2- Instalarea compresorului se va face conform instruciunilor tehnice din cartea tehnic.
Art.3- Este interzis mersul in gol al sculei, iar la terminarea lucrului se nchide robinetul
de aer comprimat.
Art.4- Apa si uleiul din rcitoarele intermediare si din separatoare trebuie sa fie evacuate
nainte de punerea in funciune, daca apa nu poate fi evacuata pornirea se va face foarte lent.
Art.5- In timpul lucrului cu compresorul de aer comprimat se va tine seama de urmtoarele
condiii:
- legarea si dezlegarea conductelor si uneltelor la recipientul compresorului este permisa
numai dup ntreruperea admisiei
- nainte de legarea conductelor, acestea vor fi curate prin suflare cu aer
- admisia aerului se va face numai dup poziionarea uneltei de lucru
- mersul in gol a uneltelor este permis numai in vederea verificrii lor, in vederea
nceperii lucrului sau in cursul reparaiilor
73
- in timpul lucrului muncitorii vor purta ochelari si mnui de protecie
EXCAVATORUL
Art.1- Excavatorul trebuie sa fie in perfecta stare de funcionare si sa aib montate toate
dispozitivele de protecie prevzute in construcia mainii.
Art.2- Excavatorul trebuie prevzut cu semnal acustic, iar semnificaia semnalului trebuie
cunoscuta de muncitorii din antier.
Art.3- Trecerea sau staionarea sub cupa excavatorului este strict interzisa.
Art.4- Excavatorul trebuie prevzut cu stingtor de incendiu.
Art.5- Daca excavatorul se deplaseaz prin propriile sale mijloace pe drum sgeata
trebuie ndreptat in direcia deplasrii iar cupa sa fie ridicata la cel puin 0,5-0,9 m de la sol.
Art.6- La oprirea excavatorului, chiar si pentru scurt timp, cupa se va las pe pmnt.
Art.7- Este interzis a se trece cu cupa pe deasupra cabinei autovehiculului si a se
descrca in autovehicul de la nlime.
Art.8- Conductorul de utilaj este obligat sa observe starea abatajului si, in caz de
pericol de surpare sa ndeprteze utilajul din zona periculoasa.
Art.9- Este interzisa urcarea pe excavator in timpul lucrului.
Art.10- Conductorul de utilaj este obligat sa observe starea spturii si, in caz de
pericol de surpare sa ndeprteze utilajul din zona periculoasa.
Art.11- Este interzis ca senilele excavatorului sa depeasc marginea gropii, cu peste
jumtate din lungimea dintre axele senilei, in condiiile in care taluzul este natural, iar
excavatorul are cupa ndreptata spre fundul gropii.
Art.12- Este interzis excavatorului sa lucreze, poziionat cu senilele paralel cu marginea
gropii.
Art.13- Este interzisa urcarea pe excavator in timpul lucrului.
GRUP ELECTROGEN
Art.1- Nu atingei grupul cat timp avei minile sau picioarele umede.
Art.2- Este interzisa stropirea sau udarea grupului cu lichide sau lsarea afara in cazul in
care sunt intemperii.
Art.3- Asigurai-va ca, cablurile si conectorii sunt in stare buna.
Art.4- Este interzisa alimentarea cu carburant in timpul funcionarii sau cnd grupul este
cald.
Art.5- Este interzisa depozitarea produselor inflamabile lng grup in timpul funcionarii
precum si a produselor explozive.
Art.6- Generatorul trebuie prevzut cu stingtor de incendiu.
74
Art.7- Nu atingei motorul sau eapamentul in timpul funcionarii grupului. Pericol de ardere!
Art.8- Orice defeciune a sistemului de evacuare produce poluare fonica.
Art.9- Este interzisa scurgerea uleiurilor in sol precum si in sistemele de apa menajera.
Art.10- naintea folosirii generatorului asigurai-va ca se cunosc toate comenzile de
control si comanda de oprire de urgenta.
Art.11- nlocuirea filtrului de carburant se va face cnd motorul este rece pentru a se evita
pericolul de incendiu.
Art.12- Este interzisa ungerea exterioara a generatorului in vederea protejrii anticorosive.
Art.13- Este interzisa acoperirea generatorului cu alte materiale in timpul funcionarii sau
imediat dup oprire.
NCRCTOARE FRONTALE
Reguli generale
Art.1 - La exploatarea ncrctoarelor frontale, trebuie s se respecte prevederile din
prezenta norma specific.
Art.2 - La operaia de ncrcare cu ncrctorul frontal se vor respecta urmtoarele:
conductorul va semnaliza pentru atenionare i va ncepe manevra numai dup
retragerea tuturor persoanelor din raza de aciune a utilajului:
conductorul nu va aeza sarcina n mijloacele de transport dect dup ce s-a asigurat c
conductorul auto i lucrtorii s-au retras din acestea;
bascularea sarcinii n mijlocul de transport este permisa numai dup staionarea utilajului
i ncetarea balansrii sarcinii;
Operatorul trebuie sa cunoasc greutatea materialelor de care se ocupa si sa
evite depirea capacitii operative, sa se ncadreze in tabela de ncrctura a utilajului .
Materialele foarte dense sunt mai grele dect acelai volum de materiale mai puin dense.
Reducei mrimea ncrcturii daca avei de-a face cu materiale dense.
Art.3 - Pe timpul ncrcrii sau descrcrii, este interzisa staionarea lucrtorilor pe
caroseria autovehiculelor , n faa sarcinilor sau n raza de aciune a ncrctoarelor frontale.
Art.4 - Este interzis deplasarea ncrctoarelor frontale nainte de ridicarea
sarcinii i desprinderea completa a acesteia din stiva, din mijloacele de transport sau de pe
sol.
Art.5 - Se interzice depunerea sarcinilor n stive, n mijloacele de transport sau la sol, de
la o nlime mai mare de 0,5 m.
Art.6 - La efectuarea manevrelor de ncrcare-descrcare i transport a materialelor
granulare, utilajul va fi acionat ncet, att la umplerea i golirea cupei ct i pe parcursul
deplasrii.
Art.7 - Se interzice conductorului s prseasc utilajul avnd sarcina ridicata de la sol.
75
Art.8 - Prsirea ncrctorului frontal se va face numai dup oprirea motorului, blocarea
frnei i nchiderea cabinei, furca utilajului fiind sprijinit pe sol.
Art.9 - Pe timpul transportului sarcinilor cu ncrctoare frontale se vor respecta
urmtoarele:
- deplasarea se va face meninnd sarcina la o nlime de maximum 0,5 m fata de sol;
ridicarea sarcinii la nlimi mai mari este permisa numai pentru trecerea prin locurile nguste,
cu viteza redusa, pana Ia evitarea oricrui pericol de accidentare;
- se interzice circulaia cu sarcina, pe terenuri cu panta mai mare de 10%
- la trecerea peste podee sau poduri, se va tine seama de capacitatea de rezistenta a
acestora;
- se interzice deplasarea sarcinilor ale cror dimensiuni nu se ncadreaz n gabaritele
cailor de circulaie sau a celor care pericliteaz echilibrul utilajului;
- este interzisa oprirea pe pasajele de trecere de cale ferat sau n raza de aciune a
altor utilaje.
Art.10 - Deplasarea ncrctoarelor frontale n incinta este permisa numai pe cile de
circulaie stabilite, cu o viteza care s asigure evitarea pericolelor de accidentare, stabilite prin
instruciunile proprii locului de munca.
Art.11 - Se interzice sa se fac rotaia ncrctorului pe o panta transversala de peste 10.
Art.12 - Cnd este necesara deplasarea ncrctoarelor frontale pe drumurile publice,
trebuiesc respectate prevederile ,,Regulamentului privind circulaia pe drumurile publice" i
Art.13 - La transportul unor sarcini voluminoase, care restrng vizibilitatea
conductorului, manevrarea va fi dirijata de o persoana aflata n afara utilajului i n raza de
vizibilitate a conductorului.
Art.14 - n timpul deplasrii ncrctorului frontal, ndeosebi n locurile aglomerate,
conductorul va reduce viteza, se va asigura conductorul auto ca nu este pericol de
accidentare, dnd totodat semnale sonore de avertizare.
Art.15 - Se interzice transportul persoanelor cu ncrctoare frontale.
Art.16 - Este interzis deplasarea sau lucrul pe ntuneric, cu farurile defecte sau stinse.
Art.17 - Pe timpul funcionarii, ncrctorul frontal trebuie s corespund din punct de
vedere tehnic prevederilor crii tehnice, fiind utilizat n limitele caracteristicilor lui tehnice.
Capacitatea de ridicare va fi nscrisa pe o tblia indicatoare, conductorul fiind obligat s
verifice permanent existenta acesteia.
Art.18 - Este interzis folosirea ncrctoarelor frontale pentru executarea unor lucrri
neadecvate.
Pentru sarcini specifice, trebuie s se dispun de echipamentul auxiliar i sculele
anexate, corespunztoare operaiei ce se executa, fiind interzisa recurgerea la improvizaii.
76
Art.19 - Se interzice utilizarea ncrctoarelor frontale pentru mpingerea i

tragerea autovehiculelor, a vagoanelor sau a altor mijloace de transport.
Art.20 - Este interzis acionarea brusca sau forat a comenzilor ncrctorului frontal
(manete, pedale etc.)
Art.21 - Este interzis manipularea de la sol a prghiilor de acionare.
Art.22 - Este interzis manevrarea sarcinii atunci cnd motorul este oprit din funcionare.
Art.23 - Se interzice manevrarea echipamentului auxiliar concomitent cu frnarea brusc
a ncrctorului frontal.
Art.24 - n cazul unor defeciuni, conductorul este obligat s ntrerup lucrul i s
procedeze la remedierea acestora, daca este posibil.
Art.25 - ncrctoarele frontale trebuie s aib, lateral, la geamuri, bare sudate pentru a
mpiedica conductorul utilajului s scoat capul n afara, evitndu-se astfel accidentarea
acestuia.
Art.26 - Verificarea echipamentului auxiliar trebuie s se fac numai cnd acesta este aezat
pe sol.
Art.27 - ncrctorul frontal trebuie s aib reviziile tehnice i lucrrile de ntreinere
efectuate la termen, conform graficului.
Art.28 - n caz de avarie, remarcarea ncrctorului defect se face numai cu ajutorul unei
bare de remorcare, conform prevederilor ,,Regulamentului privind circulaia pe drumurile publice".
Art.29 - Lucrrile de reparaii la ncrctorul frontal trebuie efectuate numai de ctre
personal calificat i autorizat, n atelierele specializate.
MACARALE
Art.1 - Macaralele se vor ncredina persoanelor in vrsta de cel puin 18 ani, care au
absolvit o scoal elementara, au promovat examenul medical, au lucrat nentrerupt cel puin
150 ore ca ajutor de macaragiu, conform Instruciunilor CR 5/77, au unnat cursul de
autorizare i au promovat examenul in vederea obinerii autorizaiei de macaragiu.
Art.2 - Macaragiul va nota in registrul de supraveghere defectele constatate i remedierile
efectuate in timpul lucrului.
Art.3 - Toate macaralele i instalaiile de ridicat prevzute cu cabina vor avea o scara de
acces care, ncepnd de la nlimea de 2 m, va fi prevzuta cu mprejmuiri in forma de inele.
Art.4 - Cablurile mecanismelor de ridicat trebuie sa aib o asemenea lungime nct la
poziia cea mai de jos a crligului sa rmn nfurate pe tambur cel puin 3 spire.
Art.5 Macaraua trebuie prevzut cu crlig de siguran care s mpiedice dislocarea
accidental a ncrcturii.
77
MOTOPOMPA
Art.1- Este interzisa folosirea motopompei in locuri neventilate.
Art.2- Este interzisa stropirea sau udarea motopompei cu lichide sau lsarea afara in
cazul in care sunt intemperii.
Art.3- Se interzice curarea sau repararea motopompei in timpul funcionarii.
Art.4- Este interzis fumatul sau producerea de scntei in timpul alimentarii cu carburant.
Art.5- Este interzisa alimentarea cu carburant in timpul funcionarii sau cnd motopompa
este calda.
Art.6- Este interzisa depozitarea produselor inflamabile lng motopompa in timpul
funcionarii precum si a produselor explozive.
Art.7- Motopompa trebuie prevzut cu stingtor de incendiu.
Art.8- Nu atingei motorul sau eapamentul in timpul funcionarii motopompei. Pericol de
ardere!
Art.9 - Orice defeciune a sistemului de evacuare produce poluare fonica.
Art.l0 - Este interzisa scurgerea uleiurilor in sol precum si in sistemele de apa menajera.
Art.11 - A se evita pe cat posibil amplasarea motopompei lng cldiri deoarece
fenomenal de reverberare sonora duce la amplificarea zgomotului.
Art.12- naintea folosirii motopompei asigurai-va ca se cunosc toate comenzile de
control si comanda ce oprire de urgenta.
Art.13- nlocuirea filtrului de carburant se va face cnd motorul este rece pentru a se evita
pericolul de incendiu.
Art.14- Este interzisa ungerea exterioara a motopompei in vederea protejrii anticorosive.
Art.15- Este interzisa acoperirea motopompei cu alte materiale in timpul funcionarii sau
imediat dup oprire.
Art.16- Este interzisa nclinarea motopompei pentru a se evita ptrunderea uleiului de
motor in camera de ardere.
PLACA VIBRANTA
Art.1 - Placa vibranta trebuie sa fie in perfecta stare de funcionare si sa aib montate
toate dispozitivele de protecie prevzute in construcia mainii.
Art.2 - Alimentarea cu carburani si lubrefiani se va face numai cu motorul oprit.
Art.3 - Se interzice curarea sau repararea plcii vibrante in timpul funcionarii.
Art.4 - Este interzisa stropirea sau udarea plcii vibrante cu lichide sau lsarea afara in
cazul in care sunt intemperii.
Art.5 - Este interzis fumatul sau producerea de scntei in timpul alimentarii cu carburant.
78
Art.6 - Este interzisa alimentarea cu carburant in timpul funcionarii sau cnd placa
vibranta este calda.
Art.7 - Este interzisa depozitarea produselor inflamabile lng placa vibranta in timpul
funcionarii precum si a produselor explozive.
Art.8 - Nu atingei motorul sau eapamentul in timpul funcionarii plcii vibrante. Pericol
de ardere!
Art.9 - Orice defeciune a sistemului de evacuare produce poluare fonica.
Art.10 - Este interzisa scurgerea uleiurilor in sol precum si in sistemele de apa menajera.
Art.11 - naintea folosirii plcii vibrante asigurai-va ca se cunosc toate comenzile de
control si comanda de oprire de urgenta.
Art.12 - nlocuirea filtrului de carburant se va face cnd motorul este rece pentru a se
evita pericolul de incendiu.
Art.13 - Este interzisa ungerea exterioara a plcii vibrante in vederea protejrii
anticorosive.
Art.14- Este interzisa acoperirea plcii vibrante cu alte materiale in timpul funcionarii
sau imediat dup oprire.
Art.15 - Este interzisa nclinarea plcii vibrante pentru a se evita ptrunderea uleiului de
motor in camera de ardere.
CAP.15 ORGANIZAREA N CAZUL SITUAIILOR DE URGEN

15.1PREVENIREA INCENDIILOR
n cazul declanrii unui incendiu, lucrtorii au urmtoarele obligaii
-sa respecte reglementrile tehnice si dispoziiile de aprare mpotriva incendiilor si sa
nu primejduiasc, prin deciziile si faptele lor, viata, bunurile si mediul.
-daca observa un incendiu are obligaia sa anune prin orice mijloc si cat mai repede
eful ierarhic si serviciile de urgenta, la telefon 112 si sa ia masuri, dup posibilitile sale,
pentru limitarea si stingerea incendiului.
-n cazul in care anuna incendiul este obligat sa confere identitatea, locaia, societatea
si alte date de identificare a incendiului precum si numarul de telefon de pe care face
solicitarea de intervenie.
- In caz de incendiu, sa acorde ajutor, cnd si cat este raional posibil ( fr ca prin
aceasta sa pun in pericol propria persoana ), semenilor aflai in pericol sau in
dificultate, din proprie iniiativa ori la solicitarea victimei, a reprezentanilor
autoritilor administraiei publice, precum si a personalului serviciilor de urgenta:
- sa respecte regulile si masurile de aprare 'mpotriva incendiilor, asupra crora a fost
instruit de administrator sau de conductorul instituiei, dup caz;
79
- sa utilizeze substanele periculoase, instalaiile, utilajele, mainile, aparatura si

echipamentele, potrivit instruciunilor tehnice, precum si celor date de administrator sau de
conductorul instituiei, dup caz;
- sa nu efectueze manevre nepermise sau modificri neautorizate ale sistemelor si
instalaiilor de aprare mpotriva incendiilor;
- sa comunice, imediat dup constatare, conductorului locului de munca orice nclcare
a normelor de aprare mpotriva incendiilor sau a oricrei situaii stabilite de acesta ca fiind
un pericol de incendiu, precum si orice defeciune sesizata la sistemele si instalaiile de
aprare mpotriva incendiilor;
- sa coopereze cu salariaii desemnai de administrator, dup caz, respectiv cu cadrul
tehnic specializat, care are atribuii in domeniul aprrii mpotriva incendiilor, in vederea
realizrii masurilor de aprare mpotriva incendiilor;
- sa acioneze, in conformitate cu procedurile stabilite la locul de munca, in cazul apariiei
oricrui pericol iminent de incendiu;
- sa nu ncuie uile de evacuare pe timpul prezentei lucrtorilor si copiilor asistai;
- sa nu blocheze sau sa depoziteze materiale pe cile de evacuare in caz de urgenta;
- s cunoasc locul de amplasare a extinctoarelor din antier, sa-si nsueasc modul de
folosire a mijloacelor de intervenie, sa cunoasc instruciunile proprii societi privind
aprare mpotriva incendiilor si sa acioneze in conformitate cu acestea;
- sa furnizeze persoanelor abilitate toate datele si informaiile de care are cunotina,
referitoare/legate de producerea unui incendiul.
15.2 PROTECIA CIVIL

n cazul declanrii unui situaii de urgen ( cutremur, viitur, accidente nucleare),
lucrtorii au urmtoarele obligaii:
-sa utilizeze in mod corespunztor echipamentul de protecie individuala, sa accepte
tratamentul medical i antidoturile stabilite, in cazul accidentelor nucleare, chimice sau
biologice;
-sa accepte masurile de protecie sociala prevzute prin legea proteciei civile pentru
perioadele de ntrerupere a activitii, impuse de situaiile de protecie civila;
-sa respecte normele, regulile i masurile de protecie civila stabilite de autoritile in
domeniu;
-sa participe la instruiri, exerciii, aplicaii i la alte forme de pregtire specifica
organizate la locul de munca .
-sa duca la indeplinire masurile de protectie civila dispuse, in conditiile legii, de
autoritatile competente sau de personalul investit cu exercitiul, autoritatile publice din cadrul
80
serviciilor publice de urgenta;

-sa informeze autoritatile sau serviciile de urgenta abilitate, prin orice mijloace, inclusiv
telefoni, prin apelarea numarului 112, despre iminenta producerii sau producerea oricarei
situatii de urgenta despre care iau cunostinta din surse sigure.
-sa informeze serviciile de urgenta profesioniste sau politia , dupa caz, inclusiv telefonic,
prin apelarea numarului 112, despre descoperirea de munitie sau elemente de munitie
ramase neexplodate fara a face vreo interventie la aceasta;
-sa participe la pregtirea de protecie civila la locul unde i desfoar activitatea:
-de meninerea in stare de curenie a echipamentelor si utilajelor folosite;
-trebuie sa asiste la ntlnirile privitoare la sigurana si la inspeciile de antier, daca este
cazul;
-sa raporteze superiorului sau orice accident, incident sau situaie periculoasa pe care o
va constata;
-sa respecte consemnele de securitate in special in caz de accident grav sau presupus
grav, ca si in caz de incendiu.
15.3 ORGANIZAREA PRIMULUI AJUTOR
Trusa de prim-ajutor
Fiecare antier are n dotarea o trusa de prim ajutor. Trusa de prim-ajutor exist la toate
locurile de munc cu mai mult de 5 persoane, una la cel mult 25 persoane i la locurile de
munc dispersate, indiferent de numrul de angajai. Componena trusei sanitare (cantiti
minime prevzute) este stabilit conform ordinului MSF nr.427/2002 pentru aprobarea
Componenei trusei sanitare i a baremului de materiale ce intr n dotarea posturilor de
prim-ajutor far cadre medicale din 14.06.2002 (MO 531/22.07.2002)
Trusele de prim-ajutor trebuie s fie n numr suficient, amplasate la vedere, accesibile
i dotate corespunztor
Instruirea Personalului
Periodic, pesonalul este instruit pentru acordarea primului ajutor n caz de accidente.
Pentru fiecare loc de munca, la max. 15 persoane exist cte un salvator specializat,
persoan instruit de ctre medicul de madicina muncii sau alt autoritate autorizat s
acorde primul ajutor n caz de accident.
Se vor afia n locuri vizibile numerele de telefon pentru ntiinare in caz de situaii de
urgenta.
Telefoane utile :
- salvare 112
81
- politia 112
- pompieri 112
Primul ajutor in caz de accidentare, trebuie sa fie acordat la locul unde s-a produs
accidentul, de ctre orice persoana care este pregtita pentru aceasta. Viaa celui
accidentat poate s depind debuna organizare a acordrii primului ajutor.
La acordarea primului ajutor participa :
- martorul accidentului sau prima persoana anunata
- salvatorul (salvatorii)
- medicul de societate
- asistente medicale, infirmiere
- serviciul de sntate si securitate a muncii
- pompierii societii
- conducerea societii
- comitetul de securitate si sntate in munca
Din afara unitii:
- pompierii
- serviciul de ambulanta
- SMURD
- Medici, asistente
- politie, jandarmerie
Mijloace disponibile:
- telefon 112
- apel verbal
- radio, semnal de alarma
- dispensar, cabinet medical
- ambulanta, elicopter
- vehicolele societii
- materiale speciale: trusa de prim ajutor, targa
In cazul producerii unui accident, intervenia imediata a salvatorului are in vedere:

- analiza situaiei
- protejarea victimei
- examinarea victimei
- anunarea accidentului
- acordarea primului ajutor
- supravegherea victimei
La sosirea echipei de specialitate, va comunica medicului toate informaiile obinute
despre accidentat si despre starea victimei i va ajuta la transportul victimei la ambulan
nsoind victima la spital daca medicul solicit acest lucru.
82
In caz de accident (rnire, cdere, lovire, traumatism etc.) se va declara accidentul de

munca si se va face cercetarea evenimentului conform legislaiei.
MASURI DE PRIM-AJUTOR (pentru diferite tipuri de accidente):

ASFIXIERE
Simptome:
- ncetarea respiraiei
- fata vnata, mini si picioare reci
- bti slabe ale inimii, imperceptibile
Prim-ajutor:
- Se ndeprteaz persoana de locul unde s-a produs asfixia.
- Se apeleaz la Serviciul de Ambulanta.
- Persoana se aeaz pe spate, cu capul intr-o parte.
- Se asigura libertatea micrilor respiratorii.
- Se ncearc respiraia artificiala pana cnd persoana ncepe sa respire.
NEC
Primul ajutor:
- Se apeleaz urgent la Serviciul de Ambulanta.
- Persoana se scoate din apa, se ntinde pe spate si i se verifica respiraia.
- Se ncearc eliminarea lichidului nghiit prin exercitarea unor presiuni consecutive
asupra abdomenului - Metoda Heimlich
FRACTURA, LUXATIE, ENTORSA
Simptome:
- Fractura - ruptura oaselor (fracturi nchise) sau a oaselor si a pielii (fracturi deschise).
- Entorsa - ndoirea, rsucirea sau ntinderea forat a ligamentelor fr deplasarea
oaselor din articulaie.
- Luxaia - ntinderea sau ruperea ligamentelor si deplasarea osului in articulaie.
Prim-ajutor:
- La fracturi nchise si luxaii, se imobilizeaz partea vtmata in poziia cea mai
comoda (pentru evitarea transformrii fracturilor nchise in fracturi deschise).
- Se transporta urgent accidentatul la spital.
LEIN (LIPOTIMIE)
Simptome:
83
- Pierderea temporara a cunotinei fr dispariia pulsului (putnd indica o afeciune

grava).
Prim-ajutor:
- Persoana se aeaz pe spate, cu capul mai jos dect trunchiul, in scopul irigrii
creierului.
- Se verifica pulsul si respiraia si se ndeprteaz hainele strmte.
- Daca este necesar, se apeleaz la Serviciul de Ambulanta.
ARSURI
Prim-ajutor:
- In cazul arsurilor grave, se ndeprteaz cu precauie hainele si nclmintea.
- Pansarea rnilor cu materiale sterile pentru evitarea producerii infeciilor.
- Splarea imediata a rnilor provocate de arsuri cu substane chimice (acizi, substane
alcaline si caustice) sub jet de apa (10-15 minute).
- Transportarea victimei la spital.
HEMORAGIE
Prim-ajutor:
- Hemoragiile pot fi oprite prin presiune digitala si prin aplicarea garoului.
- In primul caz, pana la oprirea hemoragiei (hemostaza) se apas direct pe rana
folosind un pansament curat.
- Garoul poate fi improvizat dintr-un tub de cauciuc, o curea sau o fa de tifon (putnd
fi meninut maxim o ora si jumtate).
- Garoul se aplica in cazul hemoragiilor membrelor, la o distanta de rana, deasupra
cotului sau a genunchiului, prin strngere treptata.
- Garoul se desface la fiecare 15-20 minute pentru a permite sngelui sa circule.
- Se transporta persoana accidentata la cel mai apropiat spital.
ELECTROCUTARE
Prim-ajutor:
- Electrocutarea poate produce moartea aparenta, ndeprtarea persoanei de sursa de
tensiune.
- Scoaterea de sub tensiune a instalaiei ce a provocat electrocutarea.
- Victima se pune in poziia culcat pe loc uscat (pe paturi sau pe haine); se desface
gulerul, cureaua si eventual, se scot hainele si se pun sticle cu apa calda in jurul corpului.
- Se face respiraie artificiala pana la apariia semnelor vitale.
OTRVIRE
Simptome:
- Dificulti respiratorii, transpiraie, dureri abdominale sau de piept.
84
- Voma, diaree, greaa.

- Pierderea cunotinei.
- Buze uscate, arsuri in jurul buzelor sau ale pielii.
Prim-ajutor:
- Se analizeaz locul si modul in care s-a produs otrvirea si se transporta persoana in
cauza departe de sursa de otrvire.
- Se verifica daca persoana este contienta, respiraia si pulsul acesteia.
- Daca este necesar, se apeleaz Serviciul de Ambulanta.
- Daca mai exista alte persoane suspecte, se ncearc aflarea tipului de otrava si
cantitatea ingerata.
- In caz de voma, persoana se poziioneaz pe o parte.
ntocmit,
Ing. Ruxandara GRUIA
ANEXA 1.
REGULAMENTUL DE SANTIER
Regulamentul de antier se stabilete de ctre coordonatorul SSM n perioada de

proiectare i se adapteaz i se definitiveaz prin acordul comun dintre coordonatorul SSM
din perioada de execuie i AG. Funcie de condiiile reale existente la data nceperii
execuiei lucrrilor (dac n urma licitaiei de atribuire, execuia va fi realizat de o singur
antrepriz sau mai multe, modul n care AG i propune s asigure spaiile de cazare, mas,
grupurile sociale, etc)
1. DISPOZITII GENERALE
Prezentul document a fost stabilit in conformitate cu prevederile legislative n vigoare,

dupa care a fost comunicat tuturor pesoanelor fizice sau juridice implicate.
Toate persoanele prezente pe santier, indiferent de locul de munca in care se gasesc,
trebuie sa se conformeze planului prezentului regulament.
In mod general, notele de servici pot completa dispozitiile acestui regulament sau
modalitatile sale de aplicare daca acesta contine prescriptii generale in materie se sanatate
si securitate precum si in materie de disciplina.
In mod particular, notele de servici pot face obiectul unei comunicari specifice (se
adreseaza doar unor lucratori si numai pentru o anumita lucrare) si atunci acestea se aplica
direct.
In prezentul regulament prin angajator se intelege orice persoana juridica care utilizeaza
forta de munca pentru realizarea lucrarilor contractate.
85
2. SANATATE SI SECURITATE
Fara ca angajatorul sa fie exonerat de raspunderi, prevenirea accidentelor de munca si

a imbolnavirilor profesionale implica constientizarea din partea salariatilor proprii, dar si a
celor apartinand altor angajatori, a riscurilor care exista la locul de munca, a respectarii
regulilor al caror scop este reducerea si suprimarea accidentelor.
Toate persoanele prezente pe santier trebuie sa se conformeze dispozitiilor generale
prevazute in legislatie sau in normele interne, precum si celor prevazute in prezentul
regulamentul de santier.
2.1. Sali de mese

Accesul in sala de mese este permis numai in intervalele fixate pentru servirea mesei.
Este interzisa servirea mesei la locul de munca sau in vestiare.
Dupa fiecare masa, angajatorul trebuie sa supravegheze la curatarea locatiei de servire
a mesei.
Cel care a amenajat sala de mese sau o are in administrare se ocupa direct si nemijlocit
de aceasta.
2.2. Vestiarele si grupurile sanitare ale intreprinderilor

Accesul la vestiare nu este permis decat la orele normale de venire si de plecare
exceptie fac cazurile cand exista acordul conducerii.
Dulapurile-vestiare utilizate de catre lucratori trebuie pastrate in stare ce curatenie si
igiena (titularul va asigura curatarea acestora cel putin odata pe luna, sau de cate ori se
impune acest lucru).
Antreprenorul general (AG) va supraveghea folosirea corecta a instalatiilor puse la
dispozitie: dusuri, chiuvete, toalete, etc.
Intretinerea si curatenia va fi asigurata de catre fiecare angajator in parte. Coordonarea
acestei activitati o va face AG.
Lucrtorii au obligaia s pstreze curenia la grupurile sociale pe care le utilizeaz.
Acest lucru nu exonereaza de raspundere nici pe AG dar nici pe angajatorii carora le-a
fost pus la dispozitie un spatiu sau teren pe care sa-si faca amenajarile necesare.
2.3. Bauturile alcoolice

Introducerea si consumul oricarei bauturi alcoolice pe santier este interzisa.
Este interzisa prezentarea la munca si ramanerea pe santier a persoanelor aflate sub
influenta alcoolului.
86
Atunci cand se observa o stare anormala a unuia sau mai multor lucratori, acestia vor
putea fi supusi unei verificari prin testare cu alcooltest sau cu alte metode.
2.4. Substante stupefiante, halucinogene sau psihotropice

Este interzisa prezentarea la munca si ramanerea pe santier a persoanelor aflate sub
influenta substantelor stupefiante, halucinogene sau psihotropice.
Introducerea, detinerea, comercializarea sau consumul acestor substante este interzisa
in incinta santierului.
2.5 Fumatul
Fumatul este interzis in spatiile comune, in baraci, magazii, sali de mese, precum si in
toate locurile unde acesta poate prezenta un risc sau exista un panou de interdictie.
Respectand aceste reguli pot fi amenajate locuri speciale de fumat, care vor fi
semnalizate si dotate corespunzator. Cel care amenajeza locurile de fumat este obligat sa le
doteze corespunzator.
3. MEDICINA MUNCII
3.1.Fisa de aptitudini
Toti lucratorii care intervin pe santier, prin grija angajatorului propriu, trebuie sa posede
un document eliberat de catre medicul de medicina muncii din intreprinderea sa din care sa
reiasa in mod clar si fara echivoc ca sunt apti din punct de vedere medical pentru
exercitarea meseriei (ocupatiei) in conditiile specifice santierului.
Acest lucru se refera si la controalele medicale specifice exercitarii unor meserii ce
necesita o autorizare speciala.
Aceste documente trebuie sa fie valabile, atat ca data a eliberarii cat si a riscurilor care
au fost luate in vedere la eliberarea lor.
n cazul n care pe antier i desfpoar activitatea mai multe antreprize, fiecare
angajator va depune la biroul AG o lista, semnata si stampilata, a personalului propriu,
prezent pe santier dupa urmatorul tabel:
Angajator date de identificare Confirmare de primire AG

nr inreg. data primirii
n Nume/ Ocupatia Contract Nr Nr si data Observatii
r prenume profesia de munca contract de fisei de - apt / inapt pentru
87
meseria munca aptitudini

1
. ..... ..... .... .... .... ....
..
n ..... ..... .... .... .... ....
semnatura si stampila angajatorului
Aceste liste vor fi actualizate ori de cate ori este nevoie de catre angajator. Orice abatere
constatata va fi aspru sanctionata.
AG va pastra aceste liste pe durata efectuarii lucrarilor in dosarul antreprizei in cauza.
3.2. Punctul de prim-ajutor

Un punct de prim-ajutor va fi instalat in santier, odata cu deschiderea lucrarilor.
Localizarea acestuia prin semnalizare si asigurarea dotarii minime vor fi facute prin grija AG.
Dotarea si asigurarea serviciului de permanenta la punctul de prim-ajutor va fi adaptata
la numarul de persoane existente pe santier in acel moment.
Chiar in cazul in care pe santier se afla doar un singur angajator, punctul de prim-ajutor
va fi dotat cu cel putin o trusa de prim-ajutor, un sistem de comunicare cu serviciul local de
urgenta si semnalizare corespunzatoare.
Fiecare angajator are obligatia de a numi cel putin o persoana, instruita corespunzator,
care sa poata acorda ingrijiri medicale pana la sosirea serviciului local de urgenta.
Orice ranire, vatamare sau stare de indispozitie trebuie semnalate imediat si acordate
ingrijirile medicale necesare.
3.3 Conduita in caz de accident

Orice accident, chiar si usor, survenit cu ocazia sau in cursul muncii (inclusiv accidentele
de traseu) trebuie sa fie imediat comunicate de catre cei care au cunostinta de producerea
lor urmatorilor :
- angajatorului propriu
- antrepenorului general
- coordonatorului cu sanatatea si securitatea n munc
Aceste comunicari nu inlocuiesc si nici nu se substituie obligatiilor legale privind
comunicarea evenimentelor asa cum sunt ele prevazute in HG 1425 / 2006, ci vin in sprijinul
acestora.
4. PREVENIREA SI SECURITATEA MUNCII
88
4.1. Primirea personalului

La intrarea pe santier fiecare lucrator trebuie sa figureze pe lista de personal depusa de
angajator la AG, sa aiba fisa de instruire completata la zi, echipamentul individual de
protectie general santierului si pe cel specific desfasurarii activitatii proprii asupra sa
(acestea trebuie sa fie corepunzatoare, in stare buna, adaptate utilizatorului,etc).
Acesta va fi informat si va primi explicatii privind:
- principalele riscuri prezente pe santier si conduita care trebuie adoptata in caz de
incident sau de accident
- conditiile, regulile si masurile de protectie de ordin general si cele proprii locului de
munca
- conditiile de acces si de circulatie in santier, accesele spre locurile de munca si la
amenajarile sociale
- operatiunile pe care le va executa pe santier
n continuare, prin grija angajatorului propriu, acesta va fi instruit conform prevederilor
din HG 1425/2006 SECIUNEA a 4-a Instruirea periodic, iar acest lucru va fi consemnat in
fisa individuala de instruire.
Numai dupa indeplinirea acestor obligatii lucratorul isi poate incepe activitatea pe
santier.
Dovada indeplinirii acestor obligatii va fi pusa la dispozitia AG si coordonatorului cu
sanatatea si securitatea pe santier.
4.2. Dispozitii de sanatate si securitate

Dispozitiile de sanatate si securitate, de orice natura ar fi acestea, (scrise pe panouri, foi,
note, proceduri sau verbale primite pe cale ierarhica) trebuie respectate cu scrupulozitate,
mai ales cele referitoare la :
- autorizarea lucrarilor
- proceduri ce includ permise speciale de lucru
- purtarea sau utilizarea echipamentelor speciale de protectie obligatorii in anumite
zone ale santierului sau pentru executarea anumitor lucrari
- privind accesul in anumite locuri
AG este obligat sa foloseasca si sa completeze informarea personalului cu ordinele de
securitate aplicabile in indeplinirea lucrarilor pe care le executa si sa controleze respectarea
lor.
4.3 Situatia de pericol grav si iminent
89
Orice salariat sau grup de salariati, care are un motiv intemeiat sa aprecieze ca o
situatie prezinta un pericol grav si iminent pentru viata sau sanatatea sa si a celorlalti
lucratori, are dreptul de a se retrage imediat din acesta situatie de lucru, asigurandu-se
inainte de plecare ca echipamentul de lucru ramane in siguranta si nu creeaza un pericol
suplimentar.
Salariatul sau grupul de salariati vor impiedica accesul oricarei persoane in zona vizata.
AG, angajatorul propriu si CSSM vor fi anuntati imediat.
Informatiile referitoare sa situatia de pericol grav si iminent vor fi consemnate in scris in
JC (registrul de coordonare).
Beneficiarul, Managerul de proiect, prin AG, precum si CSSM pot sista continuarea
lucrarilor in situatia in care conditiile de protectie a sanatatii sau securitatii lucratorilor sunt
compromise.
Beneficiarul, Managerul de proiect precum si CSSM pot face apel la lucratori pentru
restabilirea conditiilor de munca in care sa fie asigurata protectia sanatatii si securitatii
lucratorilor.
4.4. Echipamente de securitate

Materialele si echipamentele de securitate trebuie sa fie instalate pe santier, prin grija
AG(cele comune) sau prin raspunderea fiecrei antreprize (cele proprii sau specifice).
Pentru riscurile generale ale santierului acestea vor fi instalate de catre AG, pentru
celelalte riscuri fiecare antrepriz va instala echipamentele de securitate, utilizandu-se
principiul cine creeza un risc ia si masurile de prevenire corespunzatoare.
Este interzisa utilizarea echipamentelor de securitate necorespunzatoare (incomplete,
defecte, gresit montate, inadecvate riscului analizat, etc).
Orice instalare sau dezinstalare de dispozitive de securitate poate fi efectuata numai cu
acordul AG, iar prin grija acestuia va fi comunicata si celorlalte antreprize.
4.5. Echipamente de lucru

Fiecare angajator trebuie sa-si instruiasca si sa verifice modul de utilizare a materialelor
si a echipamentelor, verificand in special ca acestea sa fie folosite conform scopului pentru
care au fost create.
Personalul nu este autorizat sa scoata din functiune, sa schimbe sau a deplaseze in
mod arbitrar dispozitivele de protectie ale aparatelor, echipamentelor, instalatiilor, etc.
Orice modificare, oprire a functionarii acestora sau functionare necorespunzatoare
trebuie adusa de indata la cunostinta AG sau a angajatorului propriu.
90
4.6. Autorizarea personalului

Numai personalul autorizat poate utiliza sau solicita, in incinta santierului, echipamente,
utilaje sau permisiunea de manipulare (coordonare, legare, ridicare, deplasare, transport,
coborare, pozitionare, fixare, dezlegare) pentru conducerea carora este nevoie de o
autorizare speciala sau un acord al AG sau al CSSM.
Aceasta prevedere se aplica si pentru coordonatorul operatiilor de incarcare-descarcare
(coordonare, legare, ridicare, deplasare, transport, coborare, pozitionare, fixare, dezlegare)
si pentru legatorii de sarcina sau coordonatorii acestora.
Fiecare angajator are obligatia de a depune, sub semnatura, la biroul AG lista
personalului autorizat sa efectueze aceste operatii si sa actualizeze lista ori de cate ori este
nevoie. Aceasta lista se depune inaintea inceperii oricarei lucrari sau interventii.
Se va utiliza modelul de mai jos :
Angajator date de identificare Confirmare de primire AG
n Nume / Observatii
Ocupatia Autorizatie
r prenume - apt / inapt pentru
Popescu nr
1 macaragiu apt/inapt pentru...................
Ion data scadenta
... ... ... ... ...
n ... ... ... ...
Semnatura si stampila angajatorului
4.7. Echipamente de protectie colectiva si individuala

AG va avea ca sarcina sa furnizeze echipamentele de protectie colectiva impuse pentru
activitatea desfurat pe antier.
Fiecare antrepriz care desfoar activitate pe antier va avea in sarcina sa furnizeze
echipamentele individuale de protectie pentru el si pentru fiecare din salariatii sai.
Utilizarea echipamentelor individuale de protectie este obligatorie pentru toate
persoanele care se deplaseaza sau intervin pe santier.
4.8 Circulatia pe santier

Este interzis accesul in santier a vehicolelor care nu sunt autorizate.
Circulatia in interiorul santierului se supune prevederilor din codul rutier cu completarile
aduse privind stabilirea vitezei maxime de deplasare.
91
Regulile si viteza de deplasare pe santier se stabilesc prin decizia scrisa a AG, pentru
fiecare faza de executie si sunt comunicate tuturor antreprizelor si semnalizate pe caile de
circulatie.
Este interzis accesul autovehicolelor personale in incinta santierului.
5. REGULI GENERALE DE DISCIPLINA
Lucratorii sunt obligati sa se conformeze instructiunilor pe care le primesc de la

responsabilii ierarhici precum si ordinelor si dispozitiilor aduse la cunostinta prin note de
serviciu sau prin consemne (verbale sau scrise).
Orice persoana prezenta pe santier, indiferent de functia sa, este obligata sa respecte
prezentul regulament de santier.
Este interzisa orice actiune care ar tulbura ordinea si disciplina din santier.
Lucrtorilor le este interzis :

- s deterioreze, voluntar, patrimoniului firmei
- s introduc sau s consume bauturi alcoolice pe santier, precum si prezentarea la
munca sub influenta alcoolului
- s introduc pe santier marfuri destinate comercializarii
- s introduc sau s faciliteze accesul persoanelor care nu sunt autorizate sa patrunda
pe teritoriul santierului
- s perturbeze desfasurarea activitatii, fara motiv sau fara autorizare, in afara de
situatia in care se constata un risc la locul de munca
- s rmn la locul de munca, fara autorizare, in afara orelor de program fixate prin
orarul santierului
- parasirea locului de munca, fara autorizare si fara un motiv justificat
- fumatul in alte locuri decat cele amenajate in acest sens
- realizarea de lucrari personale
- permiterea si dedarea la glume sau violene care pot provoca accidente sau daune
materiale
- insultele si amenintarile la adresa oricui, lipsa de respect fata de colegi si de sefii
ierarhici
- afisarea pe orice suport, inclusiv pe cel al videoterminalelor a imaginilor care sunt
impotriva bunelor moravuri
- absentele nemotivate
- dormitul n timpul programului
92
- furtul de materiale sau imprumutul acestora fara autorizatie

- ndeprtarea, far autorizatie, a dispozitivelor de protectie si de aprare sau inceperea
lucrului far aceste dispozitive;
- este interzis ca pe timpul lucrului s se faca glume sau orice alte acte care ar putea
sustrage atentia salariatilor din jur si s-i puna in primejdie;
Lucrtorii au urmtoarele obligaii:
- s participe in mod regulat la instructajul de protectie a muncii si s-i insuseasc
cunostintele cuprinse din normele respective, potrivit meseriei pe care o practic;
- sa nu execute lucrri pentru care nu sunt califcati si instruiti, sau lucrri de o tehnicitate
sau periculozitate care depsesc nivelul sau experienta si califcare lor in munca;
-sa poarte echipamentul de protecie i de lucru n timpul programului, n toate punctele
de lucru, unde acesta se atribuie potrivit normativelor in vigoare; echipamentul de protecie i
de lucru va fi potrivit pe corp, pentru a evita prinderea lui in organele mainilor aflate in
micare;
- s desfore activitatea n aa fel nct s nu existe pericol de accidentare nici pentru
propria persoana, nici pentru celelalte persoane participante la procesul de munc;
- s aduc la cunotina conductorului locului de munc accidentele de munc suferite
de propria persoan, ct i de alte persoane participante la procesul de munc:
- s acord primul ajutor persoanelor rnite, conform normelor n vigoare privind situaiile
speciale de urgen (incendii, avarii tehnologice, sau cataclisme),
Deservenii de utilaje au urmtoarele obligaii:

-nainte de inceperea lucrului s verifice daca uneltele de lucru, utilajele, masinile,
instalatiile, dispozitivele de protectie si echipamentul individual de protectie sunt in buna
stare;
- s cear conductorului locului de munc s le arate toate locurile periculoase la
mainile pe care vor lucra, precum i modul corect de lucru i numai dup cunoaterea i
nsuirea acestora, s lucreze pe ele;
- s verifice existena dispozitivelor de protecie i s nu pun in funciune utilajul dect
dup montarea lor;
- atunci cnd sesizez vreo defeciune n funcionarea unui utilaj, s-l opreasc imediat
i s anune conductorul locului de munc; nu i este permis s-l repun n funciune dect
dup ce acesta a fost reparat;
- la apariia unor defeciuni la utilajul sau autovehiculul pe care l deserveste i care pun
n pericol sigurana n exploatare, s opreasc imediat utilajul n aa fel nct sa nu
stnjeneasc circulaia sau procesul de producie i s anune conducerea atelierului de
93
reparaii;
- s depoziteze alimente, materiale inflamabile sau explozive, mbrcminte, scule, pe
masini, in jurul masinilor, sau pe aparatele, conductele, sau pe tablouri electrice etc.;
- s prseasc utilajului in timpul functionarii;
- s opreasc mainile atunci cnd efectueaz curenia sau ungerea acestora;
- s pstreze utilajul sau autovehiculul pe care l au n primire n perfect curenie i s
respecte graficul de ntreinere aprobat;
Prezenta lista nu are pretentia de a fi completa, ea putand a fie modificata sau

completata ori de cate ori este nevoie.
5.1.Materiale, materii, unelte si substante periculoase

Toti salariatii care efectueaza o operatie in care sunt expusi substantelor sau
preparatelor periculoase sunt obligati sa utilizeze si sa manipuleze aceste substante sau
preparate conform informatiilor continute in documentatii si conform instructiunilor date de
catre sefi (angajatori).
Masinile, uneltele, aparatele, materialele, substantele periculoase ce apartin
intreprinderii nu pot fi folosite de catre lucratori in interes personal.
5.2 Programul de lucru

Orarele de lucru sunt stabilite de catre AG, comunicate antreprizelor precum si tuturor
lucratorilor, prin angajatorii proprii. Raspunderea comunicarii si a asigurarii prezentei cade in
sarcina fiecarui angajator pentru personalul propriu.
Fiecare salariat trebuie sa fie la postul sau, in tinuta de lucru, la orele fixate pentru
inceperea si incheierea activitatii.
5.3. Accesul si deplasarea in incinta santierului

Lucratorii nu au acces in incinta santierului decat pentru executarea obligatiilor privitoare
la sarcina de munca.
Intrarea si iesirea lucratorilor se face urmand itinerariile stabilite si doar prin portile
prevazute acestui scop.
La intrarea in santier toti lucratorii sunt obligati sa-si decline identitatea.
Este cu desavarsire interzisa deplasarea lucratorilor in alta zona a santierului, fara
acordul sefului ierarhic.
Este interzisa scoaterea de materiale si de documente fara acordul proprietarului si fara
un document de insotire (bon de iesire).
94
AG poate efectua controale la intrarea si la iesirea din incinta santierului, solicitand

lucratorilor sa prezinte continutul bunurilor.
Lucratorii avand dreptul de a refuza, AG isi rezerva dreptul de a anunta politia
comunitara.
5.4. Parcarea autovehicolelor

Accesul si parcarea autovehicolelor personale in incinta santierului este interzisa, in
afara situatiilor bine justificate si numai dupa obtinerea unei aprobari scrise din partea AG.
Orice dauna ivita la autovehicolele personale (zgarieturi, lovituri, furturi, etc) ii privesc
numai pe proprietarii acestora.
6. SANCTIUNI DISCIPLINARE
Disciplina pe santier este formata din ansamblul regulilor care au ca subiect organizarea
colectiva a muncii si organizarea vietii colective dupa cum au fost definite mai sus.
Atunci cand acestea imbraca un caracter permanent aceste reguli sunt constituite din
dispozitiile prezentului regulament si completarile sale.
Ele pot sa rezulte si din notele de serviciu (speciale sau punctuale) atunci cand sunt
destinate sa fixeze masuri lipsite de caracter general sau permanent.
Faptele si comportamentele gresite, care contravin prevederilor din prezentul
regulament, trebuie corectate si luate masuri ca acestea s nu se mai repete.
Aceste prevederi specifice sunt completate, fara a fi nevoie de prezentarea lor, de
obligatiile prevazute in legislatia privind asigurarea sanatatii si securitatii lucratorilor aplicabila
in Romania, precum si a altor reglementari generale.
6.1. Definirea sanctiunilor

Constituie sanctiune orice masura, alta decat observatiile verbale, luata de catre AG,
CSSM, ef antrepriz, sau de orice alta peroana autorizata, ca urmare a aprecierii ca si
gresit a unui comportament al unui lucrator, fara ca aceasta masura sa afecteze imediat sau
nu prezenta lucratorului sau a antreprizei pe santier.
Sanctiunile impuse de prezentele dispozitii sunt cele susceptibile de a interveni in cazul
in care un lucrator isi incalca indatoririle.
In cazul in care se constata ca un SC, aflat in cunostinta de cauza privind incalcarea
prezentelor dispozitii de catre un lucrator al sau, nu ia masurile corespunzatoare acestea pot
fi luate de catre AG.
95
Dispozitia AG va privi direct si sanctionarea antreprizei, lucru care va fi consemnat

obligatoriu si in registrul jurnal de coordonare. Sanctionarea anteprizei este de natura
materiala (financiara) si nu poate fi mai mica de 1000 lei/abatere. Fiecare abatere va fi
sanctionata si va fi dedusa din decontarea lunara intre parti.
In cazul in care se constatata ca AG tolereaza abateri ale anteprizei, sau el insusi nu
respecta, prevederile legislatiei in domeniul sanatatii si securitatii in munca aplicabile in
Romania, sau alte prevederi prevazute in planul general de coordonare si in anexele sale
acesta va fi deasemenea sanctionat, in acelasi mod si cuantum ca si oricare antrepriz.
In caz de recidiva antrepriza poate fi sanctionat cu suspendarea pe o perioda de timp
(pana la luarea masurilor corective) sau definitiv a interventiei in santier. Acest lucru nu il
exonereaza de indeplinirea obligatiilor contractuale fata de AG.
Orice inlocuire sau intarziere cade in sarcina si/sau in raspunderea antreprizei, acesta
nu poate apela la faptul ca unui lucrator sau utilaj (echipament) al sau i-a fost interzis accesul
in santier pentru a obtine un nou termen de realizare sau un alt pret al lucrarii.
Acestea pot fi referitoare la :
- incalcarea regulilor de disciplina
- incalcarea regulilor de sanatate si securitate
Aceste masuri nu au caracterul de sanctiune asa cum sunt ele prevazute in Codul
Muncii. Aceste masuri subliniaza raporturile contractuale intre AG, subcontractori sau alti
lucratori sau intervenienti.
6.2. Tipul sanctiunilor

In caz de incalcare a unei prescriptii a prezentului regulament de santier (sau a notelor
de serviciu sau a ordinelor de aplicare) beneficiarul, managerul de proiect, AG sau CSSM pot
aplica sau solicita aplicarea uneia din urmatoarele sanctiuni:
- avertisment scris
- interzicerea accesului persoanei vizate pe santier
- amendarea antreprizei
- suspendarea activitatii antreprize
- sistarea activitatii antreprize
Aceste masuri pot fi asociate si cu sanctiuni financiare asupra angajatorului (antrepriz
vizat), sau in anumite cazuri prin sanctionarea financiara a AG.
6.3. Hartuirea sexuala
96
Nici un salariat nu poate face obiectul unei sanctiuni sau concedieri pentru ca ar fi fost
agresat sau hartuit de catre o alta persoana in scopul de a obtine favoruri de natura sexuala
in folosul sau al altei persoane.
Nici un lucrator nu poate fi sanctionat sau concediat pentru ca a fost martor sau a relatat
intrigi definite la alineatul precedent.
Este pasibila de sanctiune disciplinara, orice persoana care in exercitiul functiunii a
comis asemenea acte.
6.4. Hartuirea morala

Este interzisa hartuirea morala.
Nici un salariat nu trebuie sa suporte intrigi de hartuire morala care au ca obiect sau ca
si efect o degradare a conditiilor de munca susceptibile sa aduca o atingere a drepturilor
sale, a demnitatii sale, sa-i altereze sanatatea fizica si mentala sau sa-i compromita viitorul
profesional.
Nici un salariat nu poate fi sanctionat, concediat sau sa faca obiectul unei masuri
discrimatorii directe sau indirecte fiindca a fost supus sau a refuzat sa se supuna actelor de
hartuire morala, sau pentru ca a relatat asemenea comportamente.
7.DIFUZAREA REGULAMENTULUI
Prezentul regulament este afisat pe santier prin grija AG. Acesta este difuzat tuturor
partilor implicate tot prin grija AG.
AG trebuie sa fie in posesia dovezii ca procedura de luare la cunostinta a fost
indeplinita.
Fiecare salariat are obligatia sa observe ordinele si modificarile care pot aparea ulterior.
Orice modificare a prezentului regulament de santier va fi adusa la cunostiinta tuturor
partilor interesate, in acelasi mod ca si regulamentul initial.
97
ANEXA 2.
REGISTRUL JURNAL DE COORDONARE (RJC)
Registrul de coordonare cuprinde ansamblul de documente redactate de ctre

coordonatorii n materie de securitate i sntate, informaii privind evenimentele care au loc
pe antier, constatrile efectuate i deciziile luate.
Coordonatorii n materie de securitate i sntate trebuie sa consemneze n registrul
de coordonare:
a) numele i adresele antreprenorilor, subantreprenorilor i data interveniei fiecruia
pe antier;
b) lista cu efectivul lucrtorilor pe antier i durata prevzut pentru efectuarea
lucrrilor;
c) evenimentele importante care trebuie luate n considerare la realizarea proiectului,
respectiv a lucrrilor, constatrile i deciziile adoptate;
d) observaiile, informaiile i propunerile privind securitatea i sntatea n munca
aduse la cunostinta beneficiarului, managerului de proiect sau celor care intervin pe antier i
eventualele raspunsuri ale acestora;
e) observaiile i propunerile antreprenorilor i subantreprenorilor privind securitatea i
sntatea n munca;
f) abaterile de la prevederile planului de securitate i sntate;
g) rapoartele vizitelor de control pe antier i ale ntrunirilor, dispoziiile care trebuie
transmise;
h) incidente i accidente care au avut loc.
Coordonatorul n materie de securitate i sntate pe durata elaborrii proiectului
lucrrii trebuie sa transmit coordonatorului n materie de securitate i sntate pe durata
realizrii lucrrii registrul de coordonare, pe baza unui proces-verbal care va fi atasat la
registru.
Coordonatorii n materie de securitate i sntate trebuie sa prezinte registrul de
coordonare, la cerere, managerului de proiect, inspectorilor de munca i inspectorilor sanitari.
Registrul de coordonare trebuie pstrat de ctre coordonatorul n materie de
securitate i sntate timp de 5 ani de la data recepiei finale a lucrrii.
98
ANEXA 3.
DOSARUL DE INTERVENII ULTERIOARE (DIU)
Dosarul de intervenii ulterioare trebuie sa cuprind:

a) documentaia de intervenii ulterioare, cum ar fi planuri i note tehnice;
b) prevederi i informaii utile pentru efectuarea interventiilor ulterioare n condiii de
securitate i sntate.
Dosarul de intervenii ulterioare se ntocmete nc din faza de proiectare a lucrrii de
ctre coordonatorul n materie de securitate i sntate pe durata elaborrii proiectului
lucrrii sau de ctre proiectant, dup caz.
Dosarul de intervenii ulterioare trebuie sa fie transmis coordonatorului n materie de
securitate i sntate pe durata realizrii lucrrii, pe baza de proces-verbal care se ataeaz
la dosar.
Dup recepia finala a lucrrii dosarul de intervenii ulterioare trebuie transmis
beneficiarului pe baza unui proces-verbal care se ataeaz la dosar.
n cazul unei intervenii ulterioare, beneficiarul trebuie sa pun la dispoziie
coordonatorului n materie de securitate i sntate desemnat pe durata interventiilor
ulterioare un exemplar al dosarului de intervenii ulterioare.
Coordonatorul n materie de securitate i sntate desemnat pe perioada interventiilor
ulterioare trebuie sa completeze dosarul de intervenii ulterioare i sa efectueze eventuale
modificri cerute de noile lucrri.
Acesta va cuprinde 5 pri:
o informaii administrative
o fele referitoare la intervenii
o documente anexe (elemente din dosarul operaiunilor, plan acces i de
circulaie etc)
o borderou al documentelor neadugate
o P.V. de transmitere DIU coordonatorului SSM din faza de realizare, dac e
diferit de coordonatorul din faza de proiectare
Ansamblul acestor documente vor f repertorizate pe un borderou
99
ANEXA 4.
DECLARAIA PREALABIL
Beneficiarul lucrrii sau managerul de proiect trebuie sa ntocmeasc o declaraie

prealabil n urmtoarele situaii:
a) durata lucrrilor este apreciat a fi mai mare de 30 de zile lucrtoare i pe antier
lucreaz simultan mai mult de 20 de lucrtori;
b) volumul de mana de lucru estimat este mai mare de 500 de oameni-zi.
Declaraia va fi va fi comunicat inspectoratului teritorial de munca pe raza cruia se vor
desfasura lucrrile, cu cel puin 30 de zile nainte de nceperea acestora.
Textul declaraiei prealabile trebuie sa fie afiat pe antier, n loc vizibil, nainte de
nceperea lucrrilor.
Textul declaraiei prealabile trebuie actualizat ori de cte ori au loc schimbri.
100

SSM Aparare de Mal

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SSM Aparare de Mal

Titlu original:

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PLAN DE SECURITATE I SNTATE N MUNC

PLAN DE SNTATE I SECURITATE N MUNC

Denumirea obiectivului de COMBATEREA INUNDATIILOR IN SUBBAZINUL

Rezultatele nesatisfctoare n materie de securitate i sntate constatate, n spe, n

Coordonarea n materie de SSM n faza de proiectare constituie o etap

DE SECURITATE I SNTATE (PSS) care cuprinde ansamblul de msuri ce trebuie

Principilei generale de prevenirie reprezint un concept larg care se dorete a fi aplicat

Obiectul prezentului Plan de Securitate i Sntate const n definirea msurilor

Prezentul plan general de sanatate si securitate face parte din documentele

CAP.2 DERULAREA UNEI INVESTIII DE GOSPODRIREA APELOR

Utilajele folosite sunt reduse ca numr. Operaiunile de construcii se desfoar cu

A Antreprenor (Sef de Santier)

CSSp Coordonator de Sanatate si Securitate pe durata

CSSr Coordonator Sanatate si Securitate in faza de executie a

AG Antreprenor General raport juridic cu Managerul de

RJC Registru (Jurnal) de Coordonare

DIU Dosar de Interventii Ulterioare

PPSS Plan Propriu de Sanatate si Securitate

CAP.4 FACTORII IMPLICAI N PROMOVAREA I APLICAREA MSURILOR DE

Responsabilitile pentru aplicarea corect i operant a msurilor de prevenire a

4.1 Responsabilitile Beneficiarului de lucrare (n spe

4.2 Responsabilitile Managerului de Proiect (n spe Administratia

4.3 Responsabilitile Proiectantului (n spe SC Consitrans

- Pe toat durata elaborrii proiectului, trebuie s evalueze riscurile

4.4 Responsabilitile Antreprenorului General

4.5 Responsabilitile efului de antier

La locurile de munc de la suprafa vor f prevzute operaii de curare a

o informaii privind sigurana fecrui post de munc, ce se dau n cadrul

o echipamentele individuale de protecie necesare, dup caz,

4.6 Responsabilitile angajatorului

(2) Angajatorul are obligaia sa urmreasc adaptarea msurilor prevzute la

d) sa asigure ca planificarea i introducerea de noi tehnologii sa fac obiectul

4.7 Responsabilitile Coordonatorului de SSM

- s ntocmeasc i s in la zi registrul de coordonare.

4.7.1 Responsabilitile Coordonatorului de SSM desemnat pe durata

o ntreinerea i controlul periodic al utilajelor

4.7.2 Responsabilitile Coordonatorului de SSM desemnat pe durata

o s fnalizeze DIU n colaborare cu antreprenorul.

CALENDARUL GENERAL AL ACTIVITATII COORDONATORULUI

Misiunea coordonatorului n perioada de proiectare

Misiunea coordonatorului n perioada de execuie

CAP.5 LEGISLAIE SSM

CAP.6 INFORMATII TERITORIALE

6.1 PARTILE CONTRACTANTE

denumire Administratia Bazinal de Ape Buzau Ialomita

3. Diriginte de antier / Consultanta

4. Coordonatorul de sntate i securitate faza de proiectare

1. Inspectoratul Teritorial de Munca

2. Inspectia de Stat in Constructii

5. Serviciul local de pompieri

6. Serviciul de prevenire i protectie de pe amplasament

1. Serviciul de furnizare a apei i de canalizare

2. Servciul de furnizare a energiei electrice

3. Serviciul de colectare a deseurilor

4. Prefectura biroul Prefectului judet Dambovita

5. Primaria localitatilor Visinesti, Valea Lunga , Moreni, I.L.Caragiale, Cornesti

6. Administratia locala teritoriala a beneficiarului

7. Serviciul local de meteorologie

SERVICII GENERALE DE PREVENIRE DE PE AMPLASAMENT