Astra Romana Timisoara, in calitate de organizator al SIMPOZIONUL

INTERNAIONAL Identitatea cultural a tuturor romnilor , cu tema

Vestigii Patrimoniale Daco-Romane, din Perioada libertii sub turci i
Monumente Istorice i Religioase , la Romnii din Timoc Serbia, Bulgaria, i
Aromni , desfasurat la Timioara, in perioada 3 5 decembrie 2010, se simte
obligata sa atraga atentia tuturor factorilor responsabili si asociatiilor ce lupta
pentru propasirea valorilor culturale romanesti asupra urmatoarelor :
1. Romanii din Timocul Sarbesc (Craina) si cel Bulgaresc sunt supusi unei
intense campanii de asimilare si de intimidare din partea organelor de
stat din respectivele tari.
2. Populatia de etnie romana bastinasa din teritoriile enumerate mai sus, ce
locuieste in aproximativ 300 de localitati, nu beneficiaza, cu cateva mici
si nesemnificative exceptii, de biserica, gradinita, scoala, universitate,
centre culturale si presa, radio i TV in limba materna. De asemenea, nu
are dreptul de a folosi limba romana materna in administratia locala. Cu
toate acestea, legislatia Serbiei si mai nou si a Bulgariei, stipuleaza
aceste drepturi si ele sunt aplicate in provincia Banatul srbesc i
Voivodina.
3. In localitatile in care populatia a sustinut din bani proprii ridicarea
primelor lacase de cult in limba romana dupa 175 de ani de interdictie,
elemente ale serviciilor de informatii si ale organelor de ordine locale
desfasoara actiuni de intimidare: interogatorii, amenintari, presiuni
pentru semnarea de false depozitii, incercari de demolare fara autorizatie
prealabila.
4. Autoritatile locale si centrale ale celor 2 state sustin impartirea
minoritatii romane in romani si vlasi/vlahi, ca fiind 2 etnii distincte,
pentru a diviza comunitatea i provoca confuzii. Aceasta este in flagranta
contradictie cu rezolutia Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei de
la Strasbourg, nr. 1632 din octombrie 2008, adoptate ca urmare a
iniiativei deputatului Vlad Cubreacov din Republica Moldova i a
raportului deputatului Jurgen Herrmann din Germania, prin care Serbia
a fost invitat ca urgent s intre n normalitate n relaiile cu cetenii
ei etnici romni, din sudul Dunrii. Serbia este deja oficial monitorizat
de ctre Consiliul Europei, ns sper c e o simpl formalitate.
5. De asemenea, s-au fcut nereguli in procesul electoral , impiedicand
reprezentarea corecta si proportionala a etnicilor romani in consiliile
locale si reducand artificial baza electorala a partidelor reprezentand
aceasta etnie prin intocmirea unor liste electorale paralele si false, n
Timocul srbesc.
 In consecinta, cerem MAE roman si al R. Moldova, DRRP, comisiei de
politica externa a Senatului Romaniei, presedintelui Romaniei si al R. Moldova,
primului ministru al Romaniei si al R. Moldova, reprezentantilor Romaniei in
parlamentul European si in celelalte institutii europene, reprezentantilor
Romaniei i R. Moldova la Natiunile Unite sa ia atitudine fata de aceste
comportamente xenofobe, irationale, iresponsabile i nepermise intr-un stat ce
se pretinde european sau care doreste accesul in comunitatea europeana!

Reprezentantii Romaniei in diverse organisme internationale sunt rugati:

1. Sa ceara de urgenta constituirea unor delegatii ce vor inspecta situatia
din teren
2. Sa propuna instituirea unui mecanism de control si raportare al evolutiei
situatiei minoritatilor din aceste 2 state, Serbia i Bulgaria.
3. Sa conditioneze accesul Serbiei in Uniunea Europeana de asigurarea
tuturor dezideratelor minoritatii romanesti in timp util si in acord cu
legislatia Serbiei dar si cu cea europeana.
4. Sa conditioneze sprijinul Romaniei pentru proiecte transfrontaliere si
colaborarea in domeniile strategice cu Serbia si Bulgaria de alinierea
celor 2 tari la normele europene cu privire la drepturile minoritatilor
5. Sa instituie un mecanism bilateral de aplicare a reciprocitatii in
domeniul drepturilor minoritatilor, intre Romania, Serbia si Bulgaria
6. Sa solicite sprijinul imediat al tarilor europene si in special al Ungariei,
tara foarte preocupata de protejarea drepturilor minoritatilor si care va
detine presedentia Uniunii Europene in anul ce urmeaza, privitor la
respectarea drepturilor romnilor din Timocul srbesc i bulgresc.
7. De asemenea cerem sprijinul domnului Tokes Lazslo, in calitate de
vicepreedinte al Parlamentului European, preocupat de situatia etniei
maghiare din Romania si care va avea oportunitatea de a transforma
comunitatea maghiara din Romania intr-un model al drepturilor
minoritatilor la nivelul intregii Europe!

In urma discutiilor avute in cadrul Congresului Astrei Romne din Timioara,

am sintetizat o lista de masuri si actiuni pe care le sugeram romanilor din
Timoc si autoritatilor romane pentru a-i ajuta in lupta lor pentru afirmare:
Termen scurt :
1. Proiect simplificat de acordare a cetateniei romane pentru romanii din
vecintatea rii.
2. Protejarea nucleului activ al miscarii romanesti timocene, de
ctre statul statului roman prin intermediul unei echipe de avocati
specializai n drept internaional, atat in Serbia i Bulgaria, cat si la
Bruxelles sau Haga.
3. Aplicarea multi-level marketing in structura partidului romanilor:
fiecare aduce in organizatie minim 10 cunoscuti, mergand din casa in
 casa si discutand cu cei apropiai. De asemenea, se pot organiza mici
grupuri care sa mearga sa discute cu localnicii in fiecare din localitatile
unde sunt romani pe liste si eventual sa se caute persoanele din aceasta
etnie care nu sunt pe liste inca... In urma acestor actiuni vor fi usor de
identificat cei care vor forma nucleul activ al organizatiei si de
asemenea se va pregati recensamantul populatiei. Datele obinute n
teren pot fi centralizate i prezentate ca un recensmnt paralel.
4. Stabilirea unei harti a zonelor critice in asimilarea romanilor iar
urmatoarele biserici si scoli sa fie construite in aceste zone, in prioritate,
pentru a opri asimilarea totala
5. Unirea cu romanii din Voivodina, la nivel politic. Un singur partid
politic care sa-i reprezinte pe romanii din Serbia .
6. Actionarea in justitie la CEDO, atentionarea Consiliului Europei si
ONU, in cazul Serbiei, pentru persecutia si limitarea dramatica a
drepturilor comunitatii romanesti.
7. Infiintarea urgenta a unui consulat romanesc pentru Timoc, la Negotin
sau Pojareva.
8. Difuzarea in Timoc (in cele aproape 200 de sate romanesti) a
posturilor/emisiunilor romanesti din Voivodina si din Romania,
posturi pe care sa se transmita si o sectiune de stiri din Timoc, pentru a
face reduceri de buget, inlocuind difuzarea unui post dedicat Timocului.
Accesul furnizorilor de TV cablu sau satelit din Romania este esential.
9. Scoala de duminica, pentru scrisul si cititul in limba romana, in
biserica si tabere scolare pentru copii romani sub inaltul patronaj al
Bisericii Ortodoxe Romane
10. Asigurarea de catre statul sarb, cel roman si sponsori privati de
gradinite si clase primare gratuite in limba romana, a caror dotare sa
fie un etalon de excelenta in regiune.

11. Introducerea descentralizrii, cu respectarea drepturilor omului, n

organizarea justiiei, judecarea proceselor n limba romn n regiunile
sus amintite.

Termen mediu :
12.Infiintarea unui post de reprezentant in parlamentul romanesc
pentru fiecare din regiunile din afara tarii locuite de romani ca etnie
bastinasa
13 .Modelul drepturilor pentru minoritatile din Romania, in special cea
maghiara, ar trebui sa constituie referinta demersului organizatiilor
romanesti.
14.Deschiderea unui post permanent TV si radio pentru romanii din
Timoc precum si ziare, reviste in limba romana
15.Cresterea numarului de manifestari culturale pe zona granitei:
trecerea Dunarii intre frati, sarbatori specifice comunitatilor locale la care sa
participe invitati din Romania. Modelul podurilor de flori de pe Prut, din anii
90 ai secolului trecut, este un bun exemplu
 16.Cresterea numarului de sarbatori/comemorari romanesti comune
intre Romania si romanii din afara: Unirea, limba romana, mari domnitori,
sarbatori religioase ; prin implicarea Ministerului Educaiei s se introduc
n manualele pentru nvmntul primar i secundar din Romnia , 1-2
lecii privitoare la romnii din afara rii, pentru ca romnii din ar s
poat avea informaii despre existena i istoria lor.
17.Ar trebui intensificate activitatile in cadrul infratirilor dintre
localitati ale comunitatilor romanesti din zonele discutate mai sus si cele
din Romania.
18.Deschiderea de centre culturale, biblioteci sau scoli in incinta
manastirilor sau bisericilor romanesti din aceste locatii, deoarece in acest
moment biserica constituie de obicei avanpostul romanismului in afara
tarii. Aplicarea programului Alege coala din Romania si pentru
comunitatile romanesti din afara tarii. Casele de copii sustinute de Biserica
Ortodoxa Romana sunt de asemenea un obiectiv important.
19.Prioritatea de depasire a masei critice de sprijin pentru partidul
romanilor din Timoc coagularea unui nucleu de 100-1000 persoane (primii
candidati la acordarea cetateniei romane) si actiuni comune cu romanii din
Timocul Bulgaresc, din Voivodina i Romnia.
20.Colaborarea cu alte minoritati (aromani, albanezi, macedoneni,
maghiari, bulgari, turci, tigani) pt. reprezentarea intr-o alianta a
minoritatilor in parlamentul sarbesc i cel bulgresc, astfel ca fiecare
minoritate s aibe un deputat.
21.Cererea in parlamentul sarb a respectarii legislatiei cu privire la
minoritati si alocarea de fonduri de catre statul sarb pentru crearea de
facilitati minoritatii romane. Fondurile private sau provenite de la bugetul
Romaniei trebuie folosite pentru imbunatatirea calitatii serviciilor si penru
crearea de facilitati suplimentare la nivelul comunitatilor romanesti.
22.Stabilirea a 1-2 centre universitare/culturale romanesti (dupa
modelul deja adoptat in Republica Moldova, Universitatea Dunarea de Jos
din Galati are o sectie in Cahul) in localitatile mari din zona Timocului. Cea
mai probabila colaborare ar putea fi cu Universitatea din Craiova. Aici ar
trebui sa fiinteze si sediul mitropoliei si al unor societati de colaborare
culturala si economica cu Romania, inclusiv al ASTREI Romane
23.Accesarea, prin proiecte, de fonduri ale Departamentului pentru
Relatii cu romanii de pretutindeni i identificarea de sponsori pentru
fiecare organizaie.
24.Schimbarea numelor slavizate in cele romanesti originale, in masa,
de catre romanii timoceni ar putea reprezenta o puternica declaratie cu
privire la identitatea lor.

Termen lung:
25.Militarea in parlamentul european pentru autonomia Timocului dupa
modelul Voivodinei si unirea cu Timocul bulgaresc dupa intrarea Serbiei
in UE, creand astfel regiunea Timoc in cadrul Euroregiunii Dunarea 21
(Aa cum a fost Provincia autonom Margina ).Crearea unui parlament
 propriu, asemeni Voivodinei.
26.Deschiderea unei universitati timocene romanesti.
27.Prioritatea Romaniei de a crea infrastructura de acces catre regiunile
romanesti de langa granite: poduri (ex.: podul de la Vidin), sosele,
autostrazi, cai ferate, curse aeriene zonale; prin atragerea de fonduri
europene transfrontaliere.
28.Atragerea investitiilor private romanesti in aceste zone, alaturi de
cele de stat. In cazul investitiilor private ar trebui sensibilizati oamenii de
afaceri ai caror familii provin din aceste zone periclitate, dar care au emigrat
in Romania. Turismul reprezinta unul dintre domeniile economice
prioritare.
29.Incurajarea deschiderii de filiale ale unor companii romanesti, iar
angajarile sa se faca preferential pentru locuitorii de etnie romn din
regiune.
30.Dezvoltarea catorva banci cu capital majoritar romanesc, care sa
sprijine activitati si investitii in tara dar si in afara tarii, fiind prezente in
zonele cu comunitati romanesti. Aceste banci vor colabora cu statul roman
la cofinantarea activitatilor economice private ce primesc si fonduri UE.
31.Statul roman ar trebui sa incurajeze colaborarea si investitiile in
tarile care ne simpatizeaza in Balcani: Muntenegru, Albania, Macedonia
ceea ce ar duce si la sprijinirea mai eficienta a organizatiilor romanesti din
aceste tari.
32.Recastigarea drepturilor minoritatii romane din zona Timocului poate
duce la deschiderea unui culoar sanitar al romanitatii balcanice catre
romanii/aromanii din Macedonia si Kosovo, in primul rand, si ulterior din
Bosnia, Albania, Croatia si Grecia. Deci Timocul ar trebui sa fie
prioritatea principala a Romaniei in Balcani.
33.Pentru a revigora romanismul este nevoie de revitalizarea proiectului
identitar al romanilor, de o mai buna cunoastere si mediatizare a istoriei
neamului nostru.

Dragi frati romani, onorate autoritati, va rugam sa luati atitudine fata de

aceasta situatie disperata si nepermisa intr-o Europa considerata civilizata !

Cu deosebit respect,
Reprezentanii Astrei Romane Timisoara