Si astazi se remarca lipsa igienei in diferite tari, datorita conditiilor geografice

si de viata foarte dificile.

Pe de alta parte, de la o tara la alta, diferentele intre practicile de igiena pot fi

uriase. In multe tari, de exemplu, este obisnuinta sa faci dus si sa-ti schimbi zilnic
hainele. Nevoia de igiena intalnita la membrii acestor societati nu este resimtita cu
aceeasi intensitate in altele. In multe tari deprinderile de igiena din tarile dezvoltate
sunt imposibile, indeosebi datorita lipsei de apa . Absenta apei in unele tari impiedica
pe cei care le locuiesc sa stabileasca un raport similar celui pe care il au cu corpul
lor oamenii din statele dezvoltate. Exemplul referitor la deprinderile de igiena nu
este decat o ilustrare a faptului ca indivizii adera la un ansamblu de practici pe care
le impartasesc si nu le pun in discutie. Aceasta le permite sa se integreze intr-un
anumit mediu social. Aceste moduri de a gandi, de a simti si de a actiona, in materie
de practica de igiena, formeaza cultura spontana si comuna mai multor indivizi
dintr-o anumita societate. Ea se distinge de cultura secundara care se exprima in
productia de bunuri culturale.

Antropologia socio culturala

Cultura are o baza biologica, elementele ei fiind inventate pentru satisfacerea

nevoilor elementare ale oamenilor. Ea este un tot constand din bunuri de consum,
drepturi constitutionale acordate grupurilor sociale, idei si mestesuguri, credinte si
obiceiuri. Indiferent daca examinam o cultura foarte simpla si primitiva sau o cultura
foarte complexa si dezvoltata, ne lovim de acest mecanism material, uman si
spiritual cu ajutorul caruia omul poate rezolva problemele specifice cu care este
confruntat.

Societatea este elementul fundamental in definirea culturii. Aceasta este

produsul corelatiilor trecutului care orienteaza corelatiile prezentului si pe cele
viitoare si in care personalitatea prezinta aspectul subietiv al culturii.

Cronologic, societatea este prima iar cultura o urmeaza. Societatile dezvolta

culturi iar culturile isi pun amprenta asupra societatii. Cultura este un produs specific
uman de interactiune sociala. Ea ofera modele sociale acceptate de membrii
societatii:

- este cumulativa
 - este transmisa din generatie in generatie
- este semnificativa pentru ca este simbolica
- este un determinant de baza al personalitatii
- depinde de functionarea continua a societatii
- este independenta de orice individ sau grup.

Antropologia filozofica

Antropologia filosofica e disciplina sec. XX care dintr-o perspectiva

generalizatoare, incearca sa raspunda la intrebari privind esenta omului ca forma
specifica de existenta, raporturile sale cu natura despre relatiile lui cu lumea valorii
si culturii, despre modul in care individul uman devine personalitate.

Spre deosebire de antropologiile biologice si psihologice, cea filosofica

doreste sa-l cuprinda pe om in intregul sau. In antropologia filosofica omul pune
intrebari referitoare la sine insusi nu doar ca obiect ci si ca subiect.

Natura umana din perspectiva filosofica Cei care au reflectat pentru prima
data asupra naturii umane au fost filosofii greci: Protagoras, Platon, Aristotel, s.a.
Presocraticul Protagoras considera ca omul este masura tuturor lucrurilor atat a celor
vizibile cat si a celor invizibile. Asadar, omul reuseste sa mentina atat un echilibru
intre lumea materiala cat si cea spirituala. Platon considera omul ca fiind un adevarat
depozitar al intelepciunii. Conform conceptiei sale, omul se poate trezila adevarata
sa constiinta printr-un efort al amintirii.Aristotel, adept al filosofiei platoniciene,
considera ca omul este singura fiinta capabila de a gasi fericirea- aceasta relizandu-
se printr-un mod de viata echilibrat.

Natura umana din perspectiva religioasa Adeptii gandirii mitico-religioase

considerau fiinta umana ca fiind eminamente de natura spirituala. Sufletul omului
este cel care reuseste sa mentina legatura cu divinitatea, iar corpul, materia fizica,
trebuie pusa pe planul secund, neglijata. Corpul nu este decat o inchisoare a
sufletului( Platon), ceva care il impiedica pe om sa comunice cu divinitatea.

Natura umana din perspectica naturalista Charles Darwin este fondatorul

teoriei evolutioniste cu privire la specia umana. Conform conceptiei sale