Sunteți pe pagina 1din 9

UNIVERSITATEA OVIDIUS DIN CONSTANTA

FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOX SFNTUL APOSTOL ANDREI

SPECIALIZAREA: TEOLOGIE ORTODOX DIDACTIC

LUCRARE DE SEMINAR LA DISCIPLINA


LIMBA I LITERATURA ROMN

COORDONATOR:
PROF.UNIV.CARMEN CIORNEA

STUDENT:
SANDU IONEL

CONSTANA
-2017-
1
Mitropolitul Dosoftei
(1624-1693)
Originile familiei Mitropolitului Dosoftei

De-a lungul timpului, diferii cercettori au oscilat n ai considera originea


mitropolitului ca fiind fie greceasc, fie macedoro-mn (sau meglenoromn), fie
pur romneasc. n cele din urm a fost abandonat ipoteza originii sale greceti.
Cum reiese ntr-o interpolare a sa n traducerea vieii Sfntului Evanghelist Luca, n
care vorbete succint despre istoria romnilor de la sud i nord de Dunre, Dosoftei
avea contiina c este romn: ...aceti romni a notri s despart pre trii scaune:
Moldova, ara Romneasc i Ardealul. Mai este nc una (...), alture de ara
Greceasc".
Majoritatea cercettorilor accept astzi c cel ce urma s devin mitropolit al
Moldovei s-a nscut n anul 1624, la Suceava, n familia Baril. Prinii si, Leontie i
Misira, binecredincioi cretini, romni de neam, aveau rude n Transilvania i n
inutul Liovului (Polonia). Nscut fiind n preajma srbtorii Sfntului Dimitrie, pruncul
va primi acest nume la botez.

Anii de formare i tinereea viitorului mitropolit

Manuscrisele autografe ale mitropolitului, care ni s-au pstrat, dovedesc nu doar


faptul c stpnea bine cteva limbi: greac, latin, ebraic, polon, romn,
slavon bisericeasc i rus de sud-vest literar, dar avea cunotine foarte
temeinice despre gramaticile clasice. Aceast vast cultur tnrul Dimitrie i-a
agonisit-o mai nti n casa printeasc, cu dascli ce veneau, probabil, din vreuna
din mnstirile rii de Jos. Ulterior a studiat la Iai, poate chiar la Colegiul de la Trei
Ierarhi, nfiinat n timpul domnitorului Vasile Lupu. n acest colegiu a avut
posibilitatea s studieze, dup prerea lui Nicolae Iorga, gramatica, retorica,
dialectica, aritmetica, muzica, geografia, astronomia i teologia. De aici se ndreapt
spre Liov, unde va studia la coala Friei Ortodoxe Adormirea Maicii Domnului.
Aici a nvat limbile clasice (greaca i latina), apoi slavona bisericeasc i polona, pe
lng ucrainean, devenind unul dintre poligloii vremii. La acestea se adugau
disciplinele umaniste: poezia, retorica etc.
Revenind n Moldova, se clugrete la Mnstirea Probota, unde, pe lng
nvtura colilor pe care le urmase, deprinde i nvtura duhovniceasc a
rugciunii, ascultrii, smereniei i nevoinelor ascetice. Tot n rstimpul petrecut la
Probota va exersa mereu meteugul traducerii de texte n limba romn.

Monahul Dosoftei, episcop i mitropolit

Deosebitele sale caliti intelectuale i duhovniceti l vor recomanda pentru cele


mai nalte slujiri bisericeti. Astfel, pn n 1658 este egumenul Mnstirii Probota,

2
moment n care prestigiul su de crturar i virtuile pe care le dovedise n vieuirea
monahiceasc l vor chema la nalta slujire a arhieriei, fiind numit episcop de Hui,
pentru ca dup un an s treac n scaunul vldicesc de la Roman.
Dup o pstorie de 11 ani la Roman, ajunge n scaunul de Mitropolit al Moldovei n
1671. n ciuda vremilor nepanice pentru ar", cu dese schimbri de domnii i
repetate nvliri strine, mitropolitul Dosoftei i-a desfurat cu devotament deosebit
activitatea sa pastoral, devotament ce reliefeaz marea sa dragoste pentru Biserica
Ortodox i credincioii si.

Activitatea literar, ofrand poporului i limbii romne

Convingerea de cpti a marelui mitropolit a fost aceea c poporul trebuie s


neleag ceea ce se slujete n biseric: s-nleag to spsenia lui Dumnedzu
cu ntreg neles". Importana acestui lucru reiese din faptul c la acea vreme slujbele
se ineau fie n grecete, fie n slavonete, limbi pe care poporul nu le mai nelegea.
Putem spune chiar c, din dragoste pentru pstoriii i conaionalii si, mitropolitul a
forat mna" Patriarhiei Constantinopolului, care la acea vreme nu aproba aceast
inovaie, argumentnd temeinic demersul su. De altfel, n Grecia i n Rusia chiar i
n zilele noastre se slujete n formele vechi ale acestor limbi, nenelese de
majoritatea populaiei.
Cu ajutorul lui Nicolae Milescu, Dosoftei obine de la patriar-hul Ioachim al Moscovei
o tiparni nou, cu ajutorul creia va tipri cele mai multe dintre lucrri. Toat viaa
mitropolitului a fost o trud nencetat pus n slujba poporului i a limbii romneti,
traducnd i versificnd diferite cri de zidire duhovniceasc. Dintre aceste lucrri
amintim: Psaltirea n versuri", traducerea Dumnezeietii Liturghii", prima traducere
integral a celor trei liturghii ortodoxe, Psaltirea de-nles, Acatistul Nsctoarei de
Dumnezeu", Molitvlnic de-nles, Parimiile de preste an, Viaa i petrecerea
svinilor" .a.

Exilul Mitropolitului Dosoftei n Polonia

n 1686, regele polon Jan Sobieski, n campania antiotoman, a intrat n Moldova


pentru a-l atrage de partea sa pe voievodul Constantin Cantemir. Fiind nevoii s se
retrag, polonii au luat cu ei mulime de pietre scumpe i odoare din aur i argint.
Este luat i mitropolitul, care ia cu sine i moatele Sfntului Ioan cel Nou de la
Suceava, de teama profanrii acestora. A sperat mult timp c se va putea ntoarce n
Moldova, n urma unei victorii definitive a cretinilor mpotriva turcilor.
Aceast perioad a vieii sale a fost una plin de tot felul de greuti i lipsuri. Pn
n ultima clip a vieii a fost profund devotat de Ortodoxiei, ntr-un context n care
presiunile i propaganda greco-catolic erau fr scrupule. De asemenea, a
inventariat cu grij toate odoarele rpite de poloni, pentru a nu li se pierde urma.
Efortul su a fost, din pcate, zadarnic, ntruct dup trecerea n mpria drepilor,
acestea s-au risipit, iar moatele Sfntului Ioan cel Nou vor mai sta n Polonia pn
n 1783. Cu toate greutile ndurate , i continu i aici activitatea traductor.
Departe de ar, mitropolitul Dosoftei trece la cele venice la 13 decembrie 1693, iar
din mrturiile clugrilor care l-au nsoit aflm c i-a cunoscut dinainte sfritul.
Blndul ierarhDosoftei a fost nmormntat la Biserica Naterea Domnului din
Zolkiew, astzi n Ucraina.

Enigma mamei mitropolitului

3
Ce l-a determinat pe Nicolae Iorga, ct i pe ali cercettori, s considere
rdcinile familiei mitropolitului ca fiind greceti a fost numele mamei sale, Misira. n
dou dintre textele sale, Dosoftei numete pe mama sa Mria, anume Misira. Dar
numele ei, Misira, care este de fapt un determinativ, nu era supranumele (porecla) ei,
ci a patroanei sale aleas la botez; deci nu Mria Fecioara, nici Mria Magdalena, ci
Mria Egipteanca, prznuit la 1 aprilie. Numele Misir, Egipt", de provenien arab,
era frecvent folosit atunci de greci. ns din grecete a intrat i n limba romn, unde
se ntlnete i ca nume comun. Misir are urmtoarele nelesuri: egiptean; cal
egiptean; un sort de bumbac filat adus din Egipt; o estur din acest bumbac; o
moned egiptean" (vezi Dicionarul limbii romne al Academiei).

Psaltirea n versuri

Aceast lucrare, de proporii monumentale, avnd 8.634 de versuri, a fost lucrat


cu lung osteneal, n muli ani, socotit i cercat prin sfintele cri i di aiciia pre
versuri tocmit, n cinci ani foarte cu osrdie mare. Istoricii i criticii literari au
demonstrat originalitatea i frumuseea operei, fapt care face din mitropolitul Dosoftei
primul nostru poet, ntr-un moment cnd limba noastr era extrem de dificil de utilizat
ntr-un asemenea scop. Totui trebuie s subliniem c scopul mitropolitului nu a fost
unul principal artistic, ci pastoral-misionar, dup cum nsui spune: s trag hirea
omului ctr cetitul ei".

Dumnedziasca Liturghie

Este a doua traducere a slujbei Sfintei Liturghii n romnete (dup cea a


diaconului Coresi), ns prima care cuprinde toate cele trei liturghii i prima tradus
de un ierarh. Cu prilejul ieirii de sub tipar, n 1679, prima ediie, i, 1683, a doua
ediie, mitropolitul nchin truda sa iubitorilor de Dumnezeu: Din ct S-au ndurat
Dumnedzu de ne-au druit mila Sa, druim i noi acmu deodat acest dar limbii
romneti, svnta Liturghie, scoas pre limba rumneasc de pre elineasc, de
lauda lui Dumnedzu s-nleag to carii nu-nleg srbete sau elinete. Carea
primind ca un odor cel mai scump ceresc, pre Dumnedzu s luda, i pre noi la
svnta rug nu uitare, i fii snto.

Din Sinaxarul Slujbei Sfntului Dosoftei, Mitropolitul Moldovei

Ptimind ncercri i multe necazuri n aceasta trectoare, sfntul mitropolit


Dosoftei al Moldovei rmne peste veacuri un teolog al ntregii Ortodoxii, ierarh cu
viaa sfnt i nentrecut nvtor al dreptei credine n limba poporului su. Luminat
de harul Duhului Sfnt, el a slujit cu dragoste Biserica Mntuitorului Hristos, cu
smerenie i fapte minunate, iar acum se roag n ceruri pentru mntuirea sufletelor
noastre. Cu ale lui sfinte rugciuni, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu,
miluiete-ne pe noi!".1

Mare crturar romn, talentul cruia s-a manifestat n a doua jumtate a secolului
XVII a fost mitropolitul Dosoftei. Dimitrie Bril (sau Borl), viitorul mitropolit

1
Sursa ,,Petru Marcule - Lumina de Duminic, 16 Octombrie 2005

4
Dosoftei, este originar de prin prile Sucevei, dintr-o familie de mazili. Viitorul poet i
traductor Dosoftei pare de asemenea a fi nrudit cu o ramur de aromni - Papar -
valahi macedonieni, stabilii cu traiul ceva mai nainte n Galiia, fapt care ar vorbi
despre originea balcanic pe o anumit linie a crturarului.

Nu se cunoate cnd i n ce mprejurri crturarul a mbriat cariera


ecleziastic. Se admite, de exemplu, c a fost printre cei ce i-au fcut studiile la
Colegiul slavo-greco-latin din Iai i s-a format n mediul cultural crturresc i
religios al mitropolitului Varlaam, a crui iniiative culturale le-a continuat cu deosebit
succes mai trziu. Ajuns la maturitate, Dosoftei poseda limbile latin i greac veche,
precum i unele limbi i culturi moderne (polon, ucrainean, rus, neogreac).
Aceast mprejurare i-a determinat pe cercettori s admit c Dosoftei i-ar fi
continuat studiile, de altfel ca i ali reprezentani ai culturii noastre, n Polonia, la
cunoscuta coal a Friei ortodoxe din Lvov. n 1649 este atestat ca ieromonah la
mnstirea Probota, n 1658 devine episcop de Hui, iar n 1659 este episcop de
Roman. n aceti ani leag o strns prietenie cu celebrul cronicar Miron Costin, cu
grecul Dositei Notara, viitorul patriarh al Ierulalimului, Dup 1665 ncepe lucrul
asupra operei sale de mare rsunet "Psaltirea n versuri", pe care o va tipri la
mnstirea Uniev din Ucraina n 1673.

Fiind uns mitropolit n 1671, n scurt vreme se vede antrenat n evenimentele


legate de rzboiul turco-polon, n care el sprijin politica antiontoman a domnului
Moldovei tefan Petriceicu (1673-1674). n 1673 mpreun cu acesta din urm,
Dosoftei este nevoit s se refugieze n Polonia. La nceputul anului 1675 revine n
Moldova, iar peste cteva luni redobndete scaunul mitropolitan, dup care
urmeaz o perioad de un deceniu de intens munc intelectual de traducere i
tiprire a principalelor cri de cult cretin ortodox n limba romn. La fel ca i
celebrul su profesor Varlaam, mitropolitul Dosoftei adreseaz traducerile i
tipriturile sale ctre ntreaga seminie romneasc.2

Se trage din partile Sucevei, fara sa fie exclusa o mai indepartata origine aromana
a familiei. Ierodiacon la Mitropolia ieseana, unde il va fi cunoscut pe
Varlaam, DOSOFTEI inainteaza rapid in ierarhia ecleziastica: monah la manastirea
Pro-bota (1649) sub numele clerical Dositei, episcop de Husi (1658), episcop de
Roman (1659) si mitropolit al Moldovei (1671-1686), calitate in care - in fata invaziei
turcesti - se refugiaza cu Stefan Petriceicu in Polonia, unde ramane pana in 1675.
Cunoscand elina, latina, slavona, poloneza si ucraineana, traduce din slavona si
prelucreaza in romaneste Psaltirea pre versuri tocmita (Uniev, 1673). Este prima
mare opera in versuri tiparita in romaneste. Ajutat de Nicolae Milescu si de patriarhul
Moscovei, DOSOFTEI aduce din Rusia, la Iasi, o tipografie, unde tipareste principalele
carti liturgice, unele traduse chiar de el: Psaltirea slavo-romana (1680), Viata si
petrecerea svintilor (I-III. 1682-1686), Parimiile preste an (1683). In 1686 este
obligat sa plece din nou in Polonia; regele Ioan al III-lea Sobiesky ii fixeaza domiciliul
la Strij si Zolkiew. Promovand introducerea lb. romane in biserica si depasind, intaia
oara la noi si cu geniu poetic, modelul literaturii religioase canonice, DOSOFTEI
ramane "fondatorul poeziei romane literare" (B. P. Has-deu). intemeietor de limbaj
cult si fictiune literara, DOSOFTEI domina cultura romaneasca de la sfarsitul veacului

2
Sursa - ,,Andrei Eanu -,,Cultur i civilizaie medieval romneasc- Editura ARC Chiinu

5
al XVII-lea.
"Unde li-i caldeenilor scriptura caldeiasca, / De care-n lume, fara moarte,
gandeau c-o sa traiasca, / Drept care, s-a silit a scrie tot sirul de razboaie, / Care si ei
inca-au pierit de vant si de puhoaie?" Probabil ca sentimentul zadarniciei il va fi
covarsit pe DOSOFTEI in exilul sau polonez, de vreme ce traduce aceste versuri
continute in Prologul piesei Erofili a cretanului Chortatzis. Nemurirea prin cuvant este
asadar iluzorie, pare sa spuna interpretul, vremurile sunt tulburi si omul, melancolic,
se zbuciuma sub acestea intr-o confesiune strecurata doar - cu umilinta "smeritului"
si "muritorului" prelat - in grandioasa poezie a Psalmilor ebraici. Prefacuta in "condei
de scrisoare" (Ps. 44), limba inaltei fete bisericesti ne transmite ceva din mireasma -
altfel irecuperabila - a evului caruia omul de cultura si patriotul, or, altfel spus.
umanistul i-au apartinut integral. Meditatia, niciodata istovita, despre destinul
individului, chiar daca aluneca in fagasul medieval al lui "ubi sunt", acompaniaza
dorinta de a fixa si vointa de a consemna intr-o alta "scriptura" -careia i se
recunoaste acum, implicit, dreptul la perenitate - sirul domnilor "de la Moldova",
precum si pe acela al marilor imparati "incepand de la faptul lumii pana in anul ci-i
7194 (1686)". Energie consumata "intr-atata lunga vreme scriind si talmacind cate
am putut birui, in acesti veci grei ai tarai", cum marturiseau de altfel si cronicarii
aceleiasi Moldove bantuite de razboaie. De aceea, probabil, "abia cu mult greu am
scris si aceasta svanta carte, de o am talmacim rumaneste pre limba proasta", va
spune el in Catra iubitul cetitori la Petrecerea svintilor. Medievismul lui DOSOFTEI nu
e validat numai de traducerea cartilor de cult sau, estetic vorbind, de frecventarea
"cronicii rimate" de tipul Cronologia domnilor Moldovei ori a "cronografului"
(Hronografulu alu imparatilor. Nova adunare de istorii), specie bizantina unde
informatia e impletita la tot pasul cu fabulatia pura cu o candoare ce ii face, astazi,
farmecul. DOSOFTEI se integreaza spiritului medieval rasaritean in modul cum
recepteaza si isi apropie lirismul biblic. Psaltirea in versuri reafirma una dintre
caracteristicele poeziei ecleziastice bizantine, anume "faptul ca intr-insa cele doua
elemente - rugaciunea liturgica si contemplatia personala -sunt mai putin separate
unul de altul decat in poezia occidentala" (Endre von Ivanka, Observatii asupra
poeziei liturgice bizantine, in Literatura Bizantului, Bucuresti, 1971, p. 242). Viziunea
biblica trece prin prisma celei folclorice operandu-se adevarate sinteze la nivelul
traducerilor creatoare prin excelenta. Disperarea credinciosului ortodox e imblanzita
de umilinta si "mila" ce impregneaza si invataturile lui Neagoe Basarab. Inexistenta,
deocamdata, a unei ferme tendinte de laicizare determina totusi subminarea, daca se
poate spune astfel, a insesi ideologiei religioase, dominante, in sensul apropierii
divinului de scara omenescului. "Iara spre noi, Doamne sfinte, / l-ai insamnatu de
nainte / Stralucoaria sfintei fete / De ne-ntoarce spre blandete. // Vin si grau sa-mi
prisoseasca / Oloiul sa nu lipseasca, / Insa eu cu pace buna / Voi dormi denpreuna, /
Si cand din lume mi-i duce / Ma vei odihni cu dulce / in casa ta ce senina / Cu
bucurie deplina" (PsA). Lamentatia e difuza, "trenoi"-ul bizantin se lasa doar banuit in
barocul sui-generis al talmacirii romanesti. Omul este elogiat cu un plus de accent in
raport cu textul stravechi, subliniindu-se astfel tonalitatea imnica, compensatoare, ale
carei radacini trebuie cautate tocmai in ortodoxismul inteles "organic": "L-ai pus (pe
om - n. n.) mai mare, toate sa-1 asculte / Cate santu pe lume cuvantu sa nu-i mute.
/ Si i-au supusu toate suptu a lui picioare, / Oile si boii si totu de suptu soare" (Ps.
8). Elegiaca, meditatia lui DOSOFTEI - mai mult subterana - se afla pe aceeasi
lungime de unda cu aceea a marilor nostri cronicari. Cerul se intalneste cu pamantul

6
intr-o istorie vitrega, limitativa pentru carturarul care - in alte conditii - ar fi cantat
poate pe alta lira. Lamen-to-ul, desprins din trunchiul lui "ubi sunt" si constitutiv
poeziei psalmice, infloreste si aici, in "frageda carne de ganduri" (V. Voiculescu) a
cuvanuilui lui DOSOFTEI "Ca otava ce sa triace / De soare si de vant riace / De
dimineata-i cu floare, / Sara-i viasteda de soare, / A doua zi sa usuca, / Ca-n cuptori
cand o arunca" (Ps. 89). Simpla si proaspata metafora a ierbii cosite intaia oara este
inlocuita cu meditatia mai profunda. Omul, acelasi om elogiat mai sus, "iaste o
nemica / De vreame ce triace ca o umbra rara, / Zadar sa trudiaste de zi pana-n
sara, / De-si ago-nisiaste s-aiba si pre maine / Stransura ce strange nu stiu cui
ramane"(P,y. 38). Gama variata a sentimentelor este reprodusa si nuantata de catre
interpretul psalmilor, carora li se pastreaza, nealterata, esenta biblica. Contururile
stangace ale imaginilor echivalente cu originalul confera talmacirii un aer de naivitate
propriu iconarilor din rasarit. Hieratizarea nu este insa fortata, starea de atunci a
limbii constituia inca o piedica naturala, dar poetul stie pastra "densitatea de lichid
greu a frazei", ce izvodeste "gratios de rigide picturi primitive pe lemn"(G. Calines-
cu). Hieraticul si dinamicul ce coexista, la alt nivel estetic, si in amintitele invataturi,
vivifica textul intr-o permanenta tehnica contrapunctica. Meditatia grava, structurata
pe motivul "omnia vanitatum" este insotita, ca in exemplul de mai sus, de elogierea
bunatatilor pamantului, precum si de aceea - subliniata in linia umanismului
rasaritean - a omului ca fiinta ganditoare. In acest context mai larg, truda
indelungata, de cinci ani, urmata de constante reveniri asupra psalmilor, toate
acestea marturisesc constiinta estetica si - de ce nu? - geniul unui om care privea
drept necesara si normala adaptarea romaneasca a textului. in dedicatia manuscrisa
catre Gheorghe Duca, DOSOFTEI se confesa astfel: "cu multa truda si vreme
indelungata - nota el intr-o tonalitate familiara lui Miron Costin - precum am putut
mai frumos, am talcuit si i-am scris precum au vrut Dumnezeu, sa poata trage hirea
omului catre cetitul ei". Cunostintele de poetica, apoi "smerenia" fata de cuvant a
prelatului, la care am adauga si ipostaza laica a acestuia (din Viata si petrecerea, dar
si aceea descoperita, nu demult, de Al. Elian), rotunjesc imaginea unuia dintre cei
mai mari scriitori din literatura noastra. In Viata se fixeaza portrete memorabile, ce
au servit ca posibil model lui Neculce. Sfantul Vasile cel Mare apare spiritualizat ca o
icoana bizantina:"dirept la stat, uscat si lipsit de carne, smolit, plavai la fata, mare la
nari, ratund la sprancene, cu frunceaua iesita, samana a om grijiliv" etc. Poetul in
schimb preludeaza - cum s-a observat adesea in exegeza critica - sonurile verbului
eminescian, dar si acidul verbului lui Tudor Arghezi: "Cand i s-a face giudetul, / Sa-1
scoata de gat cu hatul, / Si ruga la greutate / Sa i sa-ntoarca-n pacate. / Zilele-i sa-i
tai si vacul, / Boieria sa-i ia altul, / Si cuconii sa-i ramaie / Cu muierea-n saracie"(Ps.
108). Ca DOSOFTEI este preocupat, aproape pana la obsesie, de locul nostru intr-o
istorie restrictiva, aceasta se observa si din aceea ca, in psalmii sai, ideea de justitie
depaseste oarecum notiunea obisnuita de pedeapsa, exercitata de catre "cel iubit"
asupra fiilor sai. Motivul inorogului revine, se laitmotiveaza in versurile traducerii, dar
si in scurtele comentarii ce le insotesc pe unele dintre acestea. Sensul atribuit
animalului fabulos este cel pe care-1 intalnim in romanul popular Alexandria sau
in Istoria ieroglifica a lui DOSOFTEI Cantemir. "Ca fii de inoroguri cu cornul in frunte,
/ Asia va da iubitul razboiul cel iute", citim in Psalmul 28, si iata lamurirea,
"talcovania precest Psalom de sus": "iubitul" e asociat cu "inorogul ce biruieste preste
toata hiara din lume cu taria si cu razboiul". Alteori se apasa pe importanta cornului,
izvor de lumina - unul dintre conceptele-cheie in civilizatia rasariteana - si arma de

7
temut in lupta contra "agarenilor", fata de care ostilitatea omului de cultura si a
diplomatului a fost permanenta. "Si si-au zi-ditu intransu sfanta casa / De scripeste
cu lucoare deasa / Ca un cornu de inorogu dand raza / De li-i dragu tuturor sa o
vaza!!" (Ps. 77). Chiar daca va fi fost influentat de metrica versului polonez din
cunoscuta Psaltire a lui J. Kochanowski, versiunea primului nostru poet "de clasa
europeana" (I. C. Chitimia) continua, la o noua scara valorica, Psaltirea Scheiana si
Psaltirea lui Coresi. Daruit cu har poetic, mitropolitul originar probabil din lanina
Pindului vine spre noi, bland si melancolic, impreuna cu cea mai veche legiune de
scriitori din literatura noastra, lipsiti in mod aproape egal de sansa, dar luptand,
fiecare, pentru supravietuire in logosul recuperator de istorie.3

OPERA
Psaltirea de-ntales [Psaltirea slavo-romana], Iasi, 1680; Molitvenic de-ntales, Iasi,
1681 [la p. 3: Cronologia domnilor Moldovei]; Viata si petrecerea svintilor, I-III, Iasi,
1682-1686; Parimiile preste an. Iasi, 1683 [la p. 3: Cronologia domnilor Moldovei, cu
mici modificari fata de cea aparuta in Molitvenicul din 1681]; Octoih, Iasi, 1683
(lucrare neterminata); Matei Cigalas, Hronografal imparatilor. Noua adunare de
istorii, incepand de la faptul lumii pana in anul ce-e 1686 (trad. din greceste in
romaneste, se pastreaza in ms sec. XVIII-1732); in voi. M. Kogalniceanu, Versuri
pentru prea luminatii si slavitii pomenitii domni, de Dosoftei mitropolitul, in Cronicile
Romaniei sau Letopisetele Moldovei si Valahiei, a doua ed., tom III, Bucuresti, 1874,
p. 526-529 [Poemul cronologic despre domnii Moldovei a aparut si in Cronici si
povestiri romanesti versificate, studiu si ed. critica de Dan Simionescu]; Psaltirea in
versuri publicata de pe manuscrisul original si de pe editiunea de la 1673 de I. Bianu,
Bucuresti, 1887; Psaltirea in versuri, ed., studiu introductiv si note de N. A. Ursu,
Iasi, 1974; Opere, I, Versuri, ed. critica de N. A. Ursu, studiu introductiv de Al.
Andriescu, Bucuresti, 1978; Poezie veche romaneasca, ed. M. Scarlat, 1985; Psaltirea
in versuri, Chisinau, 1998.

Lucrri tiprite:4
Psaltirea n versuri, Uniev 1673, cu peste 500 p., i 8634 de versuri (la un loc cu Acatistul
Nsctoarei de Dumnezeu)
Dumnezeiasca Liturghie, Iai, 1679 (ed. a Ii-a, Iai, 1683);
Psaltirea de-neles, Iai, 1680 (text paralel: slavon i romn);
Molitlvnic de-neles, Iai, 1683, avnd, dup prefa, un
Poem cronologic despre domnii Moldovei, cu 136 versuri;
Parimiile preste an, Iai, 1683, avnd tiprit din nou
Poemul cronologic, cu mici adaosuri i modificri.
Viaa i petriaceria sfinilor, 4 vol Iai, 1682-1686, lucrare de compilaie, dup izvoare
bizantine (Simeon Metafrast, Maxim Margunios) i slave.

3
Sursa ,,Scrierile i activitatea publicistic a Mitropolitului Dosoftei.
4
Sursa - ,,Biografia Mitropolitului Dosoftei pe site-ul teologilor romni

8
Alaturi de marile personalitati romanesti care au ilustrat viata noastra culturala din sec. al
XVII-lea se asaza si figura mitropolitului Moldovei, Dosoftei. Acest Dosofteiu mitropolitul
scrie Ion Neculce nu era om prost de felul lui; era neam de mazil, prea invatat; multe limbi
stia: elineste, latineste, slovineste si alte. Adinc din carti stia; si deplin calugar, si cucernic, si
blind, ca un miel; in tara noastra pre aceste vremi nu se afla om ca acesta.
Datele noi care s-au gasit in ultimul timp au permis a se stabili ca eruditul mitropolit al
Moldovei se tragea dintr-o familie de negustori din Lvov, Papara, de origine macedoroma.
Mitropolitul Dosoftei a lasat o urma adinca in viata religioasa a Moldovei, dindu-i acestei
vieti un impuls nou. Prin reinfiintarea tipografiei, prin tiparirea de carti noi, in special de
ritualul bisericesc, Dosoftei este continuatorul direct al operei culturale din epoca lui Vasile
Lupu.
Principala opera a mitropolitului Dosoftei si prima lui scriere care a vazut lumina tiparului
este Psaltirea in viersuri, care apare in anul 1673, intr-un orasel polonez, Uniev. A tradus
aceasta carte din slavoneste. Aceasta traducere a vazut lumina tiparului in anul 1680.
In Molitvelnicul lui (1681) si in Parimiile aparute in anul 1683, Dosoftei tipareste o lunga
Cronologie a tarii Moldovei, scrisa in viersuri silabice, compusa din 136 rinduri. Are si niste
versuri dedicate patriarhului Moscovei, Ioachim. Importanta Psaltirii in versuri a
mitropolitului Dosoftei pentru literatura noastra veche este foarte mare. La sfirsitul Psaltirii,
Dosoftei tipareste si versurile lui Miron Costin privitoare la originea neamului romanesc. Tot
la tipografia din Uniev, mitropolitul Dosoftei publica in anul 1673 un Acatist talmacit de pre
limba slavoneasca pre limba romaneasca prin iubirea de munca si rivna Preasfintitului chir
Domnului parinte Dositei, mitropolitul Sucevei. Probabil ca este o retiparire a unei parti,
Acatistul Maicii Domnului; din Precinstitele Acatiste a lui Petru Movila, aparuta la tipografia
din manastirea Pecersca in anul 1629.
In 1679 tipareste o Liturghie, tradusa de el din limba greceasca, cu numeroase note scrise in
limba greaca. Si Psaltirea slavo-romana, pe care o tipareste la Iasi in anul 1680, este tiparita
la tipografia sa.
O insemnatate mare pentru literatura noastra veche are monumentala opera cunoscuta sub
titlul Viata si petreacerea svintilor sau Proloagele.
Intreaga scriere a lui Dosoftei cuprinde patru volume mari, tiparite intre anii 1682-1686.
Opera lui Dosoftei in mare parte este o compilatie a lui proprie, alcatuita sau tradusa dupa
mai multe izvoare, cum spune el, de pre greceste si de pre sirbeste.
In anul 1683, mitropolitul scoate o a doua editie a Liturghiei lui, completata cu rugaciuni noi.
In acelasi an, el tipareste o noua lucrare, intitulata Parimiile preste an. Este o colectie de
slujbe si rugaciuni, care se intrebuinteaza in biserica la serviciile divine ce se oficiaza seara.
Deasemenea el traduce si trimite la Moscova si Kiev Epistolele lui Ignatie, arhiepiscopul de
Antiohia. Moldova, dupa cum vedem, ne-a lasat o intreaga literatura istorio-grafica scrisa in
slavoneste, o bogatie de cronici de tot felul.5

5
Sursa - ,,Didactica Ortodox.ro