Dependena de alcool

Dependena fiziologic de alcool este indicat de prezena simptomelor de toleran sau

de abstinen la alcool.
Abstinena la alcool se caracterizeaz prin dezvoltarea de simptome de abstinen n
decurs de 12 ore sau mai mult dup reducerea consumului de alcool, urmnd unei ingestii
prelungite i excesive de alcool. Deoarece abstinena de alcool poate fi neplcut i intens,
persoanele cu dependen de alcool pot continua s consume alcool n ciudal consecinelor
adverse, adesea pentru a evita sau uura simptomele de abstinen. Unele simptome de abstinen
( problemele cu somnul) pot persista, cu o intensitate mai mic, timp de luni de zile de la
intreruperea consumului de alcool. Aproximativ 5% dintre persoanele cu abstinen de alcool vor
avea complicaiile severe ale abstinenei (de ex., delirium, crize de grad mal).
Abuzul de alcool este mai puin sever dect dependena i este diagnosticat numai dup
ce a fost stabilit absena dependenei. Performana colar i cea profesional pot suferi, fie din
cauza efectelor buturii, fie din cauza intoxicaiei efective cu alcool la coal sau la serviciu.
n intoxicatia cu alcool apar modificri comportamentale sau psihologice dezadaptative
semnificative clinic (de ex., comportament sexual sau agresiv inadecvat, labilitate afectiv,
deteriorarea judecii, deteriorarea funcionrii sociale sau profesionale) care apar n cursul sau la
scurt timp dup ingestia de alcool. Aceste modificri sunt acompaniate de dizartrie,
incoordonare, mers nesigur, nistagmus, deteriorarea ateniei sau memoriei, ori stupor sau com.
Gradele de incoordonare pot interfera cu capacitatea de a conduce masina i cu efectuarea
activitilor uzuale, pn la punctul de a cauza accidente. Proba uzului de alcool poate fi obinut
din halena alcoolic a respiraiei persoanei si din analiza toxicologic a aerului expirat, a
sngelui i a urinii.
Abstinenta alcoolic
Dup ncetarea sau reducerea uzului excesiv i prelungit de alcool apare un sindrom de
abstinen caracteristic. Sindromul de abstinen include dou sau mai multe dintre urmtoarele
simptome: hiperactivitate vegetativ ,tremor marcat al minilor, insomnie, agitaie psihomotorie,
anxietate, grea sau vom, i mai rar, crize de grand mal, halucinaii sau iluzii vizuale, tactile
sau auditive tranzitorii.
Simptomele de abstinen cauzeaz o deteriorare sau un stres semnificativ n domeniul
social, profesional sau n alte domenii importante de funcionare.
Simptomele de abstinenta alcoolica pot fi uurate prin administrarea de alcool sau de alt
deprimant cerebral. Simptomele de abstinen ncep de regul cnd concentraiile sanguine ale
alcoolului scad brusc (adic, n decurs de 4-12 ore) dup ncetarea sau reducerea uzului de
alcool. Simptomele de abstinen alcoolic ating maximul de intensitate n cursul celei de a doua
zile de abstinen i este posibil s se amelioreze considerabil n cea de a patra sau a cincea zi.
Dup abstinena acut ns, simptomele de anxietate, insomnie i disfuncie vegetativ
pot persista timp de 3-6 luni, la nivele de intensitate mai reduse.

1
 10% dintre persoanele care dezvolt dependen alcoolic vor prezenta simptome
dramatice (de ex., hiperactivitate vegetativ sever, tremurturi i delirium prin abstinen
alcoolic). Crize de grand mal survin la 3% din persoane.
Dependenta de alcool si dependenta de droguri
Dependena i abuzul de alcool sunt asociate adesea cu dependena sau abuzul de alte substane
(de ex., cannabis, cocain, heroin, amfetamine, sedative, hipnotice i anxiolitice, i nicotin).
Alcoolul poate fi utilizat pentru a uura efectele nedorite ale acestor alte substane ori pentru a li
se substitui, cnd acestea nu sunt disponibile.
Simptome si complicatii ale dependentei si abuzului de alcool
Simptomele de depresie, anxietate i insomnia acompaniaz frecvent dependena
alcoolic i uneori o preced. Intoxicaia alcoolic se asociaz uneori cu amnezie pentru
evenimentele care au avut loc n cursul intoxicaiei. Acest fenomen poate fi n legtur cu
prezena unei concentraii mari de alcool n snge i, poate, cu rapiditatea cu care aceast
concentraie este atins.
Tulburrile n legtur cu alcoolul sunt asociate cu o cretere semnificativ a riscului de
accidente, violen i suicid. Se estimeaz c una din cinci internri n unitile de terapie
intensiv din unele spitale urbane este n legtur cu alcoolul i c 40% din populatie n Statele
Unite are un accident n legtur cu alcoolul la un moment dat n viaa, precum ic alcoolul
este responsabil de 55% dintre decesele din cursul condusului masinii.
Intoxicaia alcoolic sever, mai ales la persoanele cu tulburare de personalitate
antisocial, este asociat cu comiterea de acte infracionale. De exemplu, mai mult de jumtate
dintre toi criminalii i victimele lor se crede c erau intoxicai cu alcool n momentul crimei.
Intoxicaia alcoolic sever contribuie de asemenea la dezinhibiia i Ia sentimentele de
tristee i de iritabilitate, care contribuie ia tentativele de suicid i suicid complet. Tulburrile n
legtur cu alcoolul contribuie la absenteism de la serviciu, la accidente n legtur cu serviciul i
la productivitatea sczut a angajatului.
Tulburrile afective, tulburrile anxioase, schizofrenia i tulburarea de personalitate
antisocial pot fi, de asemenea asociate cu dependena de alcool.
Efecte medicale ale consumului excesiv de alcool
Ingestia repetat de doze mari de alcool poate afecta aproape fiecare organ, n special
tractul gastrointestinal, sistemul cardiovascular i sistemul nervos central i periferic. Efectele
gastrointestinale includ gastrita, ulcerele gastric i duodenal, i la aproximativ 15% dintre cei
care uzeaz excesiv de alcool, ciroza hepatic i pancreatita. Exist, de asemenea, o rat crescut
a cancerului esofagian, gastric i ai altor pri ale tractului gastrointestinal.
Una dintre afectiunile medicale generale cel mal frecvent asociate este hipertensiunea cu
valori mici. Cardiomiopatia i alte miopatii sunt mai puin frecvente, dar apar ntr-un procent
crescut printre cei care beau excesiv de mult. Aceti factori, mpreun cu creterea semnificativ
a nivelului trigliceridelor i colesterolului Iipoproteic cu densitate mic, contribuie la un risc
crescut de maladie cardiac.
Neuropatia periferic poate fi evideniat prin scderea forei musculare, parestezii i
diminuarea distal a sensibilitii.
Efectele mai persistente ale abuzului de alcool asupra sistemului nervos includ deficitele
cognitive, deteriorarea sever a memoriei i modificrile degenerative din cerebel. Cel mai

2
devastator efect asupra sistemului nervos central l constituie tulburarea amnestic persistent
indus de alcool (sindromul Wernicke-Korsakov), n care capacitatea de a receptiona informaia
nou este deteriorat sever.
Multe dintre simptomele asociate cu tulburrile n legtur cu alcoolul sunt o consecin a
diverselor afectiuni medicale rezultate in urma consumului de alcool. Exemple sunt dispepsia,
greaa i flatulena care acompaniaz gastrita i hepatomegalia, varicele esofagiene i hemoroizii
care acompaniaz modificrile hepatice induse de alcool. Alte semne somatice includ tremorul,
mersul nesigur, insomnia i disfuncia erectil.
Barbatii cu dependen cronic de alcool pot prezenta o diminuare a dimensiunilor
testiculelor i efecte feminizante asociate cu nivelele reduse de testosteron. Butul excesiv
repetat n cursul sarcinii este asociat cu avort spontan i cu sindrom alcoolic fetal. Abstinena de
alcool poate fi asociat cu grea, vom, gastrita, hematemez, gur uscat, facies tumefiat i
cuperos, i edeme periferice discrete.
Intoxicaia alcoolic poate duce la cderi i la accidente care pot cauza fracturi,
hematoame subdurale i alte forme de traumatisme craniene. Intoxicaia alcoolic sever repetat
poate suprima, de asemenea, mecanismele imunitare i poate predispune persoana la infecii i la
creterea riscului de cancer.
Evoluia abuzului si dependentei de alcool
Primul episod de intoxicaie alcoolic este posibil s apara la mijlocul adolescenei, cu
varsta la debutul dependenei de alcool atingnd maximul n anii 20 si jumtatea anilor 30.
Marea majoritate a celor care prezint tulburri n legtur cu alcoolul o fac in jur de 30 de ani.
Abuzul i dependena de alcool au o evoluie variabil, caracterizat frecvent prin
perioade de remisiune i de recdere. O decizie de a stopa butul, adesea ca rspuns la o criz,
este posibil sa fie urmat de cteva sptmni sau chiar mai mult de abstinen, care este urmat
adesea de perioade limitate de but controlat sau fr probleme. Ins, odat ce ingestia de alcool
este reluat, este extrem de probabil c consumul va escalada rapid, i din nou vor apare
probleme serioase.
Alcoolismul in familie
Dependena de alcool are adesea un pattern familial, i se estimeaz c 40-60% din
varianta riscului este explicat prin influene genetice. Riscul de dependen alcoolic este de trei
pn la patru ori mai mare la rudele apropiate ale oamenilor cu dependen alcoolic.
Factorii genetici explic numai o parte a riscului de dependen alcoolic in familii, o
parte semnificativ a riscului venind din factorii de mediu sau interpersonali, care pot include
atitudinile culturale fa de but i beie, accesibilitatea alcoolului (inclusiv preul), expectaiile
de la efectul alcoolului asupra dispoziiei i comportamentului, experienele personale cptate
cu alcoolul, i stresul.
Tratamentul dependenei de alcool
Modelul integrativ al lui Prochaska si Di Clemente identific patru faze de evolutie n abuzul de
alcool:

1. Faza de precontemplare n care se consum alcool refuzndu-se orice observaie pe

aceast tem care poate da de gndit.

3
 2. Faza de contemplare, n care dup o perioad mai lung sau mai scurt de timp
realitatea mult evitat ptrunde totui n subcontient, clip din care alcoolicul incepe s
mediteze si s-si propun schimbri profunde.
3. Faza de actiune, in care alcoolicul dupa o perioada mai lunga sau mai scurta de cautari
gasind niste solutii se hotaraste sa actioneze chiar daca solutiile gasite sunt pentru inceput
modificari mici si simple ale stilului de viata.
4. Faza de perseverenta in care alcoolicul mentine acele solutii gasite care il ajuta si se
potrivesc capacitatilor sale personale si conditiilor de mediu.

Tratamentul dependentei de alcool are loc in patru etape distincte la care participa
membrii ai diferitelor categorii profesionale, cel mai adesea asistenti sociali, medici, psihologi,
preoti si chiar fosti dependenti, succesiunea acestor faze constituind un lant therapeutic:

1. Etapa de contact in care accentul cade pe stabilirea diagnosticului si evaluarea

complicatiilor organice, clarificarea situatiei sociale precum si pe incurajarea motivatiei
pacientului de a se trata. Acesta faza se poate desfasura in centre de consiliere
ambulatorii, unde pot obtine rezultate dependentii foarte motivati.
2. Etapa de dezintoxicare este indicata atunci cand sunt de asteptat simtome de sevraj
severe si se desfasoara in spitale de psihiatrie sub supraveghere medicala.
3. Etapa de dezobisnuire are ca scop reducerea pana la disparitie a dependentei psihice si
consolidarea unei abstinente stabile, desfasurandu-se de regula in centre de tratament
stationar, atunci cand nu se obtin rezultate in tratamentul ambulatoriu sau cand mediul
social nu sustine cauza.
4. Etapa de postcura si readaptare are ca scop stabilizarea dezobisnuintei in care
participarea la grupuri abstinente este de mare importanta.

Cel mai important element al tratamentului alcoolismului sau a altor dependente este
discutia in grup terapia de grup.
Importanta terapiei de grup provine in primul rand din miscarea de autoajutorare care se
bazeaza pe intalnirea intre persoane care au aceasi problema. Un alt aspect consta in accentuarea
actiunii pacientului in eliberarea sa din dependenta. Grupul reduce din responsabilitatea
terapeutului pentru schimbarile ce urmeaza sa aiba loc si stimuleaza capacitatea de autovindecare
a membrilor acestuia.
Un alt motiv pentru cresterea ponderii terapiei de grup il constiruie tendinta de tagaduire
a problematicii. Aceasta poate fi diminuata de prezenta altor persoane afectate de aceleasi griji.
Intelegerea manifestata de ceilalti contracareaza in mare masura rusinea care se ascunde in
spatele tagaduirii si care ar inhiba altfel orice proces.
Psihoterapia pentru abuzul de alcool si alcoolism
n abuzul de alcool i alcoolism sunt utile att psihoterapia individual, cat si cea de grup
si familial. n cursul psihoterapiei se incearc realizarea urmtoarelor:
1. Crearea unui cadru sigur in care persoana sa isi poata discuta problemele;
2. Explorarea experientelor trecute;

4
 3. Promovarea impartasirii si eliberarii de experientele emotionale negative care pot afecta
stima de sine;
4. Invatarea unor abilitati de coping pentru a se descurca cu problemele si simptomele
specifice;
5. Sprijin interpersonal;
6. Furnizarea unor stafuri autoritare;
7. Furnizarea unui model.

Prin psihoterapia suportiv se ofer pacienilor un mediu sigur n care s-i discute
problemele. Pacientul este incurajat la nivel emoional. Acest tip de psihoterapie nu se centreaz
pe experientele trecute. Este utila mai ales cu pacientii dezorganizati sau fragili din punct de
vedere emotional.
Psihoterapia centrat pe coping invata pacientul diverse moduri practice pentru a se
descurca cu probleme specifice cum sunt depresia, anxietatea, panica si recaderile in consumul
de alcool. De multe ori se recomanda psihoterapia cognitiv-comportamentala si programele de
preventie a recaderilor.
Psihoterapia integrativ combina mai multe abordari terapeutice pentru a ajuta
alcoolicul sa se recupereze si este indicata in majoritatea cazurilor.

Bibliografie:
1. Hasin D et al. Prevalence, correlates and disability associated with DSM-IV alcohol
abuse and dependence. ArchGenPsy 64(7):83842, 2007.
2. Heilig M, Egli M, Crabbe JC, Becker HC (April 2010). "Acute withdrawal, protracted
abstinence and negative affect in alcoholism: are they linked?" Addict Biol 15 (2): 169
84, 2009.