Sunteți pe pagina 1din 5

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI

FACULTATEA INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE

Tema referat:
Melasa, subprodus al industriei zaharului si
materie prima in alte ramuri ale industriei
alimentare

Titular curs: conf. dr. ing. Mihaela Begea


Student: Raluca Elena Vorniciuc
Grupa:738a
Melasa este un subprodus de consistenta vascoasa rezultat din rafinarea
trestiei de zahar sau sfeclei de zahar. Aceasta difera in functie de continutul de
zahar, metoda de extractie si varsta plantei din care provine. Este in utilizata in
primul rand ca indulcitor si aromatizant in industria alimentara din Statele Unite si
Canada, si ca hrana furajera in Europa si Rusia. Melasa constituie un component
definitoriu in zaharul brun comercial.
Siropul zaharat de sorg poate fi denumit colocvial melasa de sorg in Statele Unite
sudice. Produse similare includ melasa, mierea, siropul de artar, siropul de porumb
si siropul invertit. Majoritatea acestor siropuri alternative au arome mai blande.

Melasa din trestie de zahar


Pentru obtinerea melasei, trestia de zahar este recoltata si curatata de frunze.
Sucul acesteia este extras de obicei prin taiere, strivire sau zdrobire. Sucul este
ulterior fiert pentru concentrare favorizand cristalizarea zaharului. Rezultatul
primei fierberi se numeste primul sirop si are cel mai ridicat continut de zahar. A
doua melasa este obtinuta prin a doua fierbere si extractia zaharului, si are un gust
usor amar.

Melasa neagra
La treia fierbere a siropului de zahar se obtine melasa neagra si vascoasa
cunoscuta pentru aroma ei robusta. Majoritatea sucrozei din sucul original a fost
cristalizata si indepartata. Continutul caloric al melasei negre este in principal
datorat cantitatii mici de zahar ramase dupa cristalizare. Spre deosebire de alte
zaharuri intens rafinate, melasa contine cantitati importante de vitamina B6 si
minerale, incluzand calciu, magneziu, fier si mangan; o lingura de melasa
furnizeaza 20% din valoarea zilnica recomandata din fiecare din aceste nutriente.
De asemenea melasa neagra este o sursa bogata de potasiu. Aceasta a fost mult
timp utilizata ca supliment dietetic.
Melasa neagra este mult mai amara decat melasa obisnuita. Este uneori
utilizata in panificatie sau in producerea etanolului, ca ingredient in hrana furajera
sau ca fertilizator.
Melasa din sfecla de zahar
Melasa obtinuta din sfecla de zahar este diferita fata de cea obtinuta din
trestie. Doar siropul obtinut dupa ultima faza de cristalizare constituie melasa.
Siropurile intermediare sunt denumite sirop verde I si sirop verde II, iar acestea
sunt reciclate in instalatiile de cristalizare pentru maximizarea extractiei. Melasa
din sfecla de zahar reprezinta 50% zahar din substanta uscata, predominant
sucroza, dar contine de asemenea si cantitati importante de glucoza si fructoza.
Este limitata in biotina (vit H sau B7) pentru regenerarea celulelor; cu toate astea,
poate fi suplimentata cu o sursa de biotina. Continutul nezaharos include multe
saruri de calciu, potasiu, oxalati si cloruri, betaina si rafinoza trizaharida. Acestea
sunt rezultatul concentrarii initiale a materiei prime si a substantelor chimice in
timpul procesului tehnologic, si de aceea nu este valorificata pentru consumul
uman. Astfel, melasa din sfecla este utilizata ca aditiv in hrana animalelor au ca
intermediari de sinteza in fermentatie.
Extragerea zaharului aditional din sfecla de zahar este posibila prin
dezaharificarea melasei. Acest fapt exploateaza cromatografia la scara industriala
pentru a separa sucroza de componentele nezaharoase. Tehnica este economic
viabila in anumite zone comerciale unde pretul zaharului este peste pretul de piata.
Astfel este metoda este practicata in Statele Unite si unele zone din Europa.
Melasa mai este utilizata ca bio-masa pentru proudcerea de drojdie.

Melasa nesulfurata
Mai multe tipuri de melasa de pe piata vin sub denumirea de nesulfurata.
Mai multe produse, incluzand melasa erau inainte tratate cu dioxid de sulf ca si
conservant si antibacterian pentru a ucide mucegaiuri si bacterii. Dioxidul de sulf
este utilizat ca agent de inalbire, si ajuta pentru a oferi o culoare mai deschisa
melasei. Cele mai multe branduri s-au indepartat de melasa sulfurata din cauza
perioadei de valabilitate relativ stabile a melasei naturale, aromei neplacute
rezultate si faptului ca doze mari de dioxid de sulf pot fi toxice.

In bucataria din Estul Mijlociu melasa este produsa din roscove, struguri,
curmale, rodii si dude. In Nepal este numita chaku si folosita in prepararea
diferitelor preparate culinare precum yomari.
Utilizari ale melasei in alte ramuri industriale
-Alimentara-
In obtinerea painii de secara neagra sau alte sortimente de paine din cereale.
Unele prajituri si placinte
In turta-dulce in special in cele produse in USA
In sosurile barbecue
In diferite sortimente de bere precum stouts sau porters
Ingredient principal in distilarea romului
Umectant in anumite procese
Suplimente de fier
Aditiv in furajele animaliere
Ingredient in momeala pentru pesti
Sursa pentru producerea drojdiei
Ingredientul principal pentru obtinerea acidului citric
Aditiv pentru tutunul afumat ca hookah, shisha sau narghilea ( regasit in
branduri ca The king, Al Fakher Tobacco, Cedars Tobacco etc)

-Chimica-
Sursa de carbon la remedierea in situ a hidrocarburilor clorurate
Amestecat cu clorura de magneiu si folosit ca agent de dezghetare
Sursa pentru fermentarea etanolului pentru a produce biocombustibil

-Industriala-
Component minoritar in mortar sau zidarie
Amestecata cu lipici pentru inchiderea rolelor de cerneala la presele de
printare vechi.

-Horticultura-
Aditiv pentru sol pentru a promova activitatea microbiana
Ca cicatrizant pentru plantele de cartofi dupa o ploaie cu grindina.

Informatii nutritionale
Melasa nu contine proteine sau fibre dietetice si are un continut
aproape de 0 de grasimi. O lingura (20g) contine 58 kcal, 14.5g de
carbohidrati incluzand 14.94 g de zahar impartita in sucroza glucoza si
fructoza intr-un raport de 2:1:1.
Bibliografie:
https://en.wikipedia.org/wiki/Molasses