-Soseste Regele”, strigé Roseanna cu sufletul la gura, in timp ce intra alergind in marele hol al conacului Castlemaine. In entuziasmul ei, fi scApa atit oftatul de jncintare al mamei, cit si cel de resemnare, al tatalui. Imbujorarea ii accentua trasaturile si tatal ei igi spuse ca frumusetea ei speciala o intrecea de sute de ori pe cea a mamei. -Maiestatea Sa a trimis un sol fnainte; o sa fie aici la timp, pentru cind. Si Roseanna igi ridica rochia deasupra gleznelor si zbura in sus, pe scari. -Roseanna, unde te duci? striga mama ei. Roseanna se opri. -S4 ma schimb, ca sa pot calari, s4-i ies in intim- pinare. -Nu o sa faci asta! Stiu ca a trecut mai bine de un an de cind nu l-am mai vazut, dar, Roseanna, ai saispre- zece ani, aproape saptesprezece — nu mai esti un copil. ‘N-am de gind sa te las sa te nenorocesti, calarind ani- malul acela salbatic care-ti place tie! Roseanna isi ridicd barbia. -Incearea sa ma opresti!6 VIRGINIA HENLEY -Roseanna, aminteste-ti ca Edward este regele Angliei iar tu, sper eu, esti o doamna. Iti interzic! ‘Tacuta, Roseanna se indrepta in toata inaltimea ei $i spuse, calm: -Imi interzici? Eu cred ca nu. -Ah, daca ai recurge macar la putin din aerul acesta dispretuitor fn prezenta regelui, ar fi minunat. Dar daca © Sa continui sa te agati de el, o s te considere o pa- coste. Roseanna ji arunca mamei ei o privire apriga, alerga inapoi in jos pe scAri si afara, trintind atit de tare usa, incit toate armurile atirnate pe pereti, zanganira. Sir Neville Castlemaine nu comenta comporta- mentul fiicei lui si spuse linistit: -Ma duc sa vad cam cit de mare este suita regelui- Joanna isi privi sotul iesind din camera. Se intreba ce gindea el, dar renunta repede, dindu-si seama cite lucruri erau de facut inainte de sosirea lui Edward. In loc sa se duca direct in intimpinarea solului, Sir Neville se strecura pe dupa gradina inconjuraté de ziduri, unde o gasi pe Roseanna aruncind furioasa cu pictricele in iaz. Zimbi, vazind-o. Parul ei negru fi cadea in dezordine, ca un nor de fum, ajungindu-i aproape la genunchi. Nici macar rochia galbend, simpla, din in, nu- i putea ascundea curbele placute ale sinilor. -Scumpa mea, precis ca regele n-o si se gindeascA la tine ca la o pacoste. -Ah, tata, de ce, de cite ori vorbese cu mama, trebuie sd ne certam?CORBUL SITRANDAFIRUL 7 Tatal ei zimbi. Neville Castlemaine era un om tacut, dar intelept. -Pe vremea cind erai mica si nu puneai la indoiala autoritatea mamei tale. relatia voastra era adorabila. Acum ¢4 amindoua sinteti femei, va calcati una celei- lalte pe nervi. Tu, respingi autoritatea; ca, se teme ci pierde controlul. Sinteti rivale firesti. Roseanna facu ochii mari. Ochi de un cenusiu pal; marginile irisilor erau bordati cu purpuriu. Da, in ochii ei ca niste ape, un barbat se putea ineca. Se intreba daca nu gresisera cumva, acordindu-i prea multa libertate cind incepuse sa se facd mai mare Avea libertatea unui baiat, de fapt. Caldrea, inota, vina si, da, cind avea ocazia, injura si juca jocuri de noroc cu mai tinerii lui soldati. Nu, nu credea ca ii daunase citusi de putin faptul ci o lasase libera, doar ca sosise timpul si o indrume spre ocupafiile mai domoale ale unci femei. . -De ce nu calaresti vreo ora, ca sa-ti mai imblinzesti dispozitia? Doar sa nu vii prea tirziu, Roseanna. Bietele tale subrete vor innebuni, dacé nu vor avea timp sa te pregateasca pentru vizita regala. Roseanna il saruta avintata, apoi igi ridica fustele sialerga spre grajduri. Conacul Castlemaine era renumit pentru caii lui. Caii erau marea pasiune a lui Sir Neville. Roseanna in- vatase de la tatal ei totul despre cresterea lor. Ca si cum ar fi avut un talent innascut pentru cai; ceea ce o facea si scape de monotona dar serioasa treabai de a fi erescuta pentru a deveni o mare doamna.8 VIRGINIA HENLEY Sir Neville era un adept al imperecherilor selective, la cai. De cind incepuse sa o asculte pe Roseanna — iar acum ii lua sugestiile in serios — obtinusera unele dintre cele mai bune exemplare din Anglia. Ca urmare, faima cailor Castlemaine era acum depasita doar de banti pe care-i obtineau. Joanna dezaprobi discordiei, in discutiile dintre sot si fiicd. Joanna era ingrozita ca frumusete delicata semana cu cea & unei flori diafane — putea sa-si coloreze conversatia cu expresii despre iepe in ealduri, armasari in rut, animale in pericol sa avorteze gi minji care urmau sa fie scopiti. Un barbat in virsta, cu-o fata aspra, Roseannei care se intindea sé-l Ingeueze pe Zeus. Se aplecd sub burta mare a armasarului, ca sa-i stringa chinga, apoi igi freca uméarul indurerat de reumatism. “Dobbin, de ce nu fi ceri mamei citeva din alifiile ei din ierburi, pentru incheieturile tale dureroase? il intreba Joanna. — Dobbin scutura din cap si raspunse: -Nu, doamna mea, alifiile pentru cai, pe care le prepar eu, imi fac mai bine decit toate potiunile si cremele mamei tale. E a total acest lueru. Era marul sisofi¢ si dintre mama Roseanna — a carei cenusie, ii zimbi © brut perieuloas® si a ericuloasa si poate ci intr-o zi s mult pentru ea, eCORBUL SITRANDAFIRUL 9 Dupa plecarea ei, Dobbin fi facu semn din cap unui grajdar tinar, sa o urmeze pe doamna de la o distanta discreta, SA Se asigure ca nu i se va intimpla nimic rau. Roseanna, stiind ca el va face asta, il impunse pe Zeus cu calciiele, gonind pind cind conacul Castlemaine disparu din vedere. Vintul ii biciuia parul ca pe o mantie neagra samur, in timp ce gonea spre liziera marii paduri Ettrick. Cu fiecare mila pe care o acopereau copitele armasarului, starea ei de spirit devenea tot mai inflacarata. Sosea regele! Edward era nasul ei si nu facuse niciodata un secret din faptul c& era favorita lui, il yedeau doar cind venea la cabana lui de vinatoare, care se afla undeva adinc in vastele paduri din Ettrick gi Sherwood, in Nottingham. In seara aceasta, zidurile vor rasuna de veselie, in ciuda eforturilor parintilor ei de a fi oficiali, pentru ca regele nu era deloc ceremonios, cind se afla printre prieteni vechi. La vremea cind se intorcea acasa, Roseannei ii revenise buna dispozitie. Soarele dupa-amiezii tirzii tocmai isi incepuse coborirea, imprastiindu-si pe cer urie. isi ridica privirile si rise, pentru ci parea ite Sosirea regelui; deviza lui Edward al ['V-lea Je in toata splendoarea lui. statea in cada de baie fredonind o in timp ce tindra ei subreta, Alice, ii care atirna pina la pamint, peste10 VIRGINIA HENLEY SE ee marginea cazii. Alice era o fata prietenoasa, cu pa taniu si ochi albastri, care admira purtarea indrazneay; a stApinei sale. : Roseanna era dispusa sa capituleze in fata dorinjelor mamei ci. in seara aceasta, se va purta ca o domnisoara adevarata. Mama ei nu-i va Basi nici o scapare. In timp ce, impreuna cu Alice, studia tinutele minunate din garderoba ei, incercind s& se decida asu pra rochiei potrivite, in camera se napusti Kate Kendall, cu obisnuitul ei aer autoritar, Kate, cu chipul ei deschis, de femeie din nord, era mina dreapta a Joannei si cea mai de incredere servitoare a ei. Kate avea peste brat una dintre rochiile noi care fusesera cusute pentru Roseanna. -Mama ta a spus sa te imbraci cu asta. Roseanna zimbi forfat si-si inghiti replica rapidi fata de tonul autoritar si privirea sfredelitoare a lui Kendall. Alice lua rochia minunata si boneta, in timp ce Kate mai rapai, inainte de a pleca: -Mi s-a spus sa-{i amintesc sa te abtii s4 vorbesti despre cai, pentru ca regele si domnii lui sa nu te confunde cumya cu un ajutor de la grajduri. -La naiba cu asta! Ochii Roseannei se aprinsera de flacara luptei si Alice se chirci, anticipind schimbul aprins de cuvinte, care era inevitabil intre cele doua. -De ce nu se leagé nimeni de pasiunea mamcei mele? Ea nu sta locului fara sa facd nimic, minuind acul ca o adevarata doamna. In schimb, lucreaza ore intregi desenind si modelind bijuterii, pe care le vinde apoi laCORBUL $I TRANDAFIRUL 11 Dee SS prefuri exorbitante, ca o adevarata negustoreasa. Dar ca fac si eu acelasi lucru cu caii, este rau! -Mama ta este © artista, spuse Kate Kendall cu 0 voce plina de reverenja, care putea fi folosité si o descrie pe Sfinta Fecioara. Roseanna isi cobori privirea si inspira adine, s: recapete controlul. Raspunse, pe un ton mai domolit: -Ai dreptate. Desigur. Mul{umesc ca mi-ai adus rochia, Kate. Femeia mai in virsta ii arunca o privire lunga, patrunziitoare, ca si cum ar fi vrut si descopere ce punea fata asta la cale. Apoi iesi din camera fara un alt cuvint, la fel de calma. Kate era de pirere ci Roseanna se mascuse cu un surplus prea mare de ,,sucuri rele” care dadeau afara din cind in cind gi ci avea nevoie de o mina ferma. -Ticdloasele! striga Roseanna dupa ce usa groasa, stejar, se inchise in urma lui Kate. Se duse la pat si uu dezgust la rochia cea noud. Nu mai departe a trecuta, in timp ce statea la ultima proba, de sub tunica, delicata, alba, ti facuse atita .. Chiar si acum, Alice mingiia tunica din catifea SI| ———— 12 VIRGINIA HENLEY -Ah, da, un spectacol la comanda. Bine, aga sa fie! spuse Roseanna, cu buzele roz lii strinse a incapatinare. Pe un ton dulce amagitor, ii porunci lui Alice 4 atime rochia alba in garderoba. Isi trase peste cap doar tunica rosie si o intinse de-a lungul coapselor, pina cind fi cazu in jurul gleznelor. Tunica ii lasa gitul si brajele complet neacoperite. -Nu_ puteti cobori aga! spuse Alice oftind scandalizata. -De ce nu? o intreba Roseanna. -Bste ... esti asa de dezbracata! -Mama imi cere sa incetez sa m4 mai port ca un copil, deci, in seara aceasta 0 $4 ma imbrac ca o femeie. Adu-mi cufarul cu bijuteriile mele de aur, Alice. Roseanna isi alese opt brajari din aur —cite doua pentru fiecare incheietura a miinii si alte doua, ca sa le prinda pe fiecare brat, Isi prinse un cordon din aur in jurul coapselor si studie efectul in oglinda din argint justruit. Cind Alice veni in spatele ei s4-1 acopere parul cu un voal, Roseanna scutura decisa din cap. - Voi merge cu capul descoperit. Da-mi peria, si incere sa-mi imblinzese putin parul. : Ochit di cdzura pe un colier lat din granate, pe care il concepuse mame ei, special pentru ea. Fiecare piatra fusese aleasd pentru profunzimea culorii gi cind si-! prinse in jurul gitului delicat, aratau exact ca rubinele. ‘Mm, mama este o artista, stii. Uneori ered eA sintae CORBUL SITRANDAFIRUL 13 Ee. Alice spuse incet: ~Ah, draga mea, mi-este rau, Roseanna isi petrecu. brat ful pe dup& faté si o imbratisa cw caldura. ~Alice. nu-ti mai face Sriji. Pe mine ma vor pedepsi, nu pe tine, ; -Dar arati ca o pagina, doamna mea! Roseanna zimbi Tadigs, -Poate chiar sint o pagina, Alice! sopti fata. Risul firese al regelui ajunse la urechile Roseannei inainte chiar dea intra in marea sala. Intrind pe sub areada, zari repede parul rosu-auriy al regelui; in orice adunare, la inaltimea lui de peste un metru Ooptzeci si cinci — se spunea, cind Purta coroana - se inalta cu mult deasupra tuturor. Cavalerii latalui ei $1 insotitorii regelui se dadura in laturi, ca si-i deschida Cararea spre rege. Nici un barbat nu-si ascunse admiratia peniru Incomparabila ei frumuset Privind-o, lui Edward ii veni sa o ridice pina in tavan, aga cum facuse dintotdeauna. Dar acum, cind ca x i retinutd in fata lui, soptind, /ndltimeaVousia, $i fi saruta miinile. obocul meu de rozi. Dupa cum vad, ai inceput i! ii zimbi incintata si lua cupa cu vin pe tatal ei. Cind se intoarse spre Neville,14 VIRGINIA HENLEY -Jeffrey! Nu am stiut ca te-ai intors. Regele interveni, punetind: -Sir Jeffrey. Fratele tau a primit ordinul de cavale, de la fratele meu, in timpul serviciului sau in Irlanda Sir Jeffrey se inclina in fata regelui. - Maiestatea Sa mi-a permis cu bunavoinfa sa mi alatur suitei, ca s4 vin aici, de la Londra. Roseanna ii zimbi fericita lui Edward. -I-ati daruit mamei mele singurul cadou din lumea asta, care sa-i faca cea mai mare placere. Jeffrey era cu un an mai mic decit Roseanna, dar acum ca-gi terminase serviciul in slujba Ducelui de Clarence si luptase in Irlanda, arata mai in virsta. Jeffrey avea parul negru ca abanosul al mamei lui si capul frumos modelat, barbatesc, al tatalui sdu. Roseanna stia ca le va topi inimile tuturor doamnelor de companie ale mamei ci. 2 Edward ii facu Roseannei cu ochiul. -Am un cadou peniru tine, smecheroaso. Roseanna se uita uluita de la rege la tatal ei, care ardea efectiv de nerabdare sa-i spuna vestea -Un cal? se aventura ea, plina de sperana. Zimbetul binevoitor al lui Edward se intinse peste trasdturile lui placute, venind de la Plantageneti. -Un arab pur-singe. Abfa astept sa vad ce minji soa, ‘ us Mminji o sascofidinel. i se apele tor ied ee heel: «i sini inalti,GORBUL SI TRANDAFIRUL proeminenti, care sfidau cei treizeci de ani ai de boneta sau val, Joanna ave In loc ‘a pe cap un fel de diadema incrustaté cu pietre, conceputa chiar de ea si care ii ridica mult in sus, de pe timple, parul negru ca abanosul, lasindu-I apoi s4 se rostogoleasea, peste umeri, ca o caseada delicata. In cinstea regelui, purta culorile casei de York, purpuriu si albastru, Rochia de sub tunica era de ‘un albastru pal, iar tunica din catifea, purpurie, bordata cu fir de aur. Joanna fi arunca doar o scurtai privire Roseannei, preocupata doar de barbatii ei, dar Roseanna isi zimbi, stiind ca mamei nu-i seapase nici cel mai mic detaliu din finuta ¢i pagina. Va exista o rafuiala, dar nu acum. nu in seara asta. Si Roseanna igi jura si se bucure pe deplin de vizita regelui! Marea sala era pliné de lume. Toti soldatii de la Castlemaine venisera sa-1 vada pe rege: stateau de-a lungul peretilor, iar tinerii paji si gentilomii stateau aseza{i sus, pe pervazurile ferestrelor. In timp ce se aduceau bucatele, Roseanna se indrepti spre masa* wipala, Fratele ci. Jeffrey o atinse pe uméar. Intoreindu-se spre el, privirile Roseannei se oprira pe Care avu un puternic impact asupra simturilor | auzi vocea lui Jeffrey ca si cum ar fi venit de la o era . vreau sa ti-l prezint pe bunul meu Bryan Fitzhugh. Am fost facuti cavaleri in care statea in fata ei avea aceeasi virsta18 VIRGINIA HENLEY EOE fata focului din camin. {si ridica intr-un tirziu caput g. pe pieptul masiv al regelui, in timp ce acesta spunea jn soapta: -Joanna, fata asta este minunata. -Este cumplit de orga! a este frumoasg, spuse mama ci. i -Cum ar putea sa nu ‘cascata cind o vad. ‘ be -Este indaratnica § un temperament teribil de aprig. : 44 Buzele lui timp ce spuse, tii ramMin cu gura—————o””~”«~—~— Ct CORBUL SITRANDAFIRUL 19 “Joanna, imi pare rau, dar nu am fost total ones! is tine, la logodna. Regele ridica aes _ ae stiind c& acesta era momentul adevaru Boe ee 5; aceea ma gindeam numal la ce era eonvenabil pen a Roger Montford. $tii ca a avut doua casatorit dezas- fruoase $i cd a jurat ca nu se va mat insura niciodata. Atunci, ca sa-l smulg de sub presiunea familiei si a petitorilor, j-am sugerat logodna cu Roseanna, care la yremea aceea nu avea decit unsprezece ani, i -La naiba cu voi barbatii! Femeile nu sint decit pioni pe care-i folositi in interesul vostru! spuse ea stringind din pumni. ; ae Ca si o domoleacd si sa-i readuca dispozitia dragastoasa, Edward turna vin in cupe si-i intinse una, ca pe un dar de pace. -Dragostea mea, ifi promit ca o sa abordez subiectul cu el. Tocmai s-a intors dintr-o campanie cumplita din Wales. Stii ce insemnd sd-i aduci la supunere pe galezii 4stia salbatici. -am imprumutat cabana mea de vinatoare, pentru luna viitoare. Dumnezeu stie cd gi-a cigtigat dreptul la putin sport si relaxare. O sa insist fie sa o revendice pe Roseanna, fie si renunfe la aceasta logodna. lar esie un contract legal, spuse ea incapajinata, urind ideea de a renunta. i ard se apropie decis de ea, luindu-i umerii iin miinile lui puternice. _ -Dacd logodna se va desface, vei fi recompensata i voi gasi o pereche printre cei mai inalti nobili| 26 _ VIRGINIA HENLEY la iepur, inoue te Edward cu nostalgia tineretii de bonean z rmari pe Dobbin ducind calul arab intr-¢ Spate -Vezi daca poli sa obtii ceva cai de razboi, din asta. Roseanna spuse cu tristete : : -Viafa unui cal de lupta este scurté $1 prin urmare, Cererea este mare. O pornira amindoi spre boxa lui Zeus si calul necheza, salutind-o pe Roseanna. Dupa o mica ezitare, Edward spuse: -l-am promis mamei tale cao sa stau de vorba cu tine despre calul asta necastrat. De ce nu alegi unul castrat, Roseanna? Este mai blind. Ochii i se intunecara si spuse cu pasiune : -Mai intii imi raspunzi tu la o intrebare. De ce calaresti in lupta un cal necastrat ? Nu are nici o logica. Un cal castrat ar fi mai usor de stapinit si nu fi-ar trada pozitia faja de dusman, nechezind salbatic. Edward zimbi. -La naiba cu mindria asta! Incapajinata mindrie a Plantagenetilor. -Ai crezut ca eu nu o am ? Regele o privi admirativ. -Atunci tot ce pot sa fac este sf te rog sa ai grija. Vino la noi, la cabana de vinatoare. O sa fim acolo pina la sfirgitul lunii, dupa care i-am promis cabana lui Ravenspur. Spunind acestea, regele se indeparta. O clipa, lumina paru mai mica dupa plecarea lui. Ginditoare,eS CORBUL $I TRANDAFIRUL 29 9 voce frumo: seanna SC rezema de boxa lui Zeu aes din spatele ej o trezi brusc din reverie. ae! Nu stati prea aproape, domnisoara Castlemaine. a v-ar putea face rau. ti os af Ls - i Roseanna isi ridica privirile dar isi cobori imediat genele negre. . a -Mulyumesc, Sir Bryan, sopti ea sfioasa 51-1 permse sf se aseze protector intre ea i armasarul negru. Cu toate emotiile prin care tocmal trecusc, (SUS complet de Sir Bryan. Acum si-ar fi dorit sa nu-3i fi impletit atit de strins cosifelé gi sa nu-si fi pus costumul simplu, albastru, de cilarie. Se forta sa-si ridice genele si sa-i vorbeasca, altfel acesta ar fi crezut c4 prietenul sau are o sora idioata. -Va rog, spuneti-mi Roseanna. Sir Bryan se inclin&; manierele lui erau impecabile. -Va fi o onoare pentru mine, Lady Roseanna. Ofia usurata auzind vocea fratelui ei salutindu-i, pentru ca se simtea epuizata de atita conversatie cu tindrul cavaler. -Aici erai, pustoaico! Tata intreba de tine. Cred ca s-a dus sa te caute in gradina. Se inrosi cind realiza ca Jeffrey ii era doar pe jumatate frate. Apoi, gindul duse spre un altul — ca mai avea trei surori vitrege, micutc, la Westminster, toate, printese regale. Spre uluiala ei, se trezi facindu-i lui Sir | Bryan 0 reverenja, scuzindu-se. Apoi isi spuse printre | dinti, « Prestufo, fi-a luat mintile ! »= u ca asta : cA asa $1 era. . Cind isi ocupa locul la masa de seard, in marele j,) pustiu dupa multimile de ieri, Bisi uy farfuria ei. Il Jud, ii cuprinse in Miin; isi afunda nasul in Parfumy, nori, pentn inceput. $i poate care parea acum trandafir alb ling tar! delicata frumuscte 5! jmbatator. Zimbi fericita. — igi ridica privirile gi se uitd in sala si ca un magne; gasi chipul pe care-I cauta. Zimbi cu toata fata; apoj coplegita de 0 subita timiditate, neobisnuita jae = cobori ochii in farfurie. Cind masa se termina, il vaz, cu coada ochiului pe Sir Bryan parasind sala. Simti 5 usoara dezamagire ca nu asteptase sd se ridice ea, pentn, ca astfel sa aiba o scuzd ca plecau impreuna, Totusi, j timp ce iesea din sala de mese. prin arcada care dadea in curte, il vazu asteptind-o si inima incepu sa-i batg nebuneste. Incetini gi el i se alatura. Strabatura curtea speriind turturelele 5i porumbeii de pe acoperisuri. -Te-ai suparat ci ji-am trimis 0 poezie? o intrebs el. -E foarte draguta. Mai ai si altele? El rise fericit. -O si-ti trimit cite una in fiecare zi, acum ca stiu ca nu 0 sa ma certi. Lady Roseanna, continua el dupa o usoara ezitare, esti atit de frumoasa. Cred ca sint cohorte de cavaleri care tinjese dupa tine. Sunase ca o intrebare. -Nu, nici unul, raspunse ea simplu, stiind ca acesta CaraSS &#~—~S~=Se CORBUL SI TRANDAFIRUL 33 imtea fericita ¢ era raspunsul asteptat de el. Bruse, acesta era. adevarul. Srezi ca vei putea arati tinutul acesta minunat? Roseanna fi zimbi. -Esti ocupat miine? il intr tinindu-si rasuflarea in asteptarea raspunsului. -Nu am sperat ca va fi atit de curind. -Cred ci miine, la rasaritul sarelui, m4 voi duce la vindtoare cu soimi. Sir Bryan, mi-ati face o mare plicere daca ati veni cu mine. Fusese cea mai lunga propozitie pe car in prezenja lui $1 0 lasa fara suflare. Ochii lui, care pina a, cazura pe trandafirul din atunci nu-i parasisera gur mina ei. I-] lud delicat dintre degete si il viri in vestonul fui, in dreptul inimii. Conacul Castlemaine avea un singur turn si-cu mult timp in urma, Roseanna ceruse sa i se instaleze acolo camera. Usor indepartat de restul gospodarici, 1 conferea acel sentiment de intimitate de care avca nevoie ca sa fie fericita. Cerul era inca intunecat a doua zi dimineata cind se trezi si lumina incaperea din turn, cu o duzina de juminari. Alice, obisnuita cu scularile timpurii ale Roseannei, dar nici chiar la aceasta ora nefireasca, se calari intr-o zi cu mine, si-mi ebai ea cu indrazneala, € 0 rostise infiora. -Trimit dupa un paj, sa faca focul. - ie am timp de asta, Alice. Ajuta-ma sa-mi string parul. fl impletim intr-o coada pe care o incolacim si o€ bine prinsa, . : $a Vinez cy Soi Ae gindul ealariy ziua de vara va fj Placy, era in mod clar, reg din in sio tunica },,, = {natoare erau din Pie era stacojie. Era Dery dintre culorile Care jj trase manusile din ete, Muscind cu pos; le rati la gindy| lua de astazj. i halatul meyRANDAFIRUL 35 nici macar b: ul Dobbin nu era ca anna observa cu placere ca Sir ind-o cu nerfibdare! eta adorabila, in fara sa incerce La grajduris jn picioare. dar Ros¢ Bryan ef deja acolo — astept sir Bryan inspira adine vazind silu pelerina stacojie- Roseanna ti zimbi, macar sa-si ascunda jncintarea din ochi. Vino $i alege-fi un goim, il invita ea indreptindu- se spre 0 cladire alaturata si de aici, sus spre pod. pasarile, deranjate, incepura Sa chiraie intr-o cacofonie asurzitoare. In pod era foarte intunecat si mirosul puternic de pasare si gainato facu pe Roseanna sa-si increteasca nasul, a protest. Deschise apo! obloa- nele, dindu-le in parti, sf lase inauntru prima lumina a zilei. Pasdrile erau cocotate pe stinghii, in siruri jungi. Unele erau proprietatea cuiva; numele proprietarilor erau crestate pe stinghii. Citeva aveau glugi frumos ornate. dar se aflau acolo multe varietati de pasari de yinatoare, pentru folosinfa generala a celor din Castlemaine. Sir Bryan isi alese un goim cu © urias4 deschidere a aripilor gi cu gheare care puteau sfisia un om daramite Q pasare. Roseanna era gata si-si aleaga un Sen mic. pentru vinat vrabii, pentru ca insotitorul ei sa fie in avantaj, dar se razgindi. Nu trebuia sa fie prea explicita ca el sa nu-si dea seama de intentia ei. Trecu ae pentru efi mai vinase cu ei si tia ci acestia nu ucid intotdeauna din prima. Alese 0 femela em zborul ei alunecator, cu coada in ee. ae lungi, ascutite. $i pentru ca era si foarte rapi fe aripile96 VIRGINIA HENLEY Sir Bryan’si Roseanna igi atasara pasarile lao lesa, 5 Pies a fi bine s4 luaim niste momeala. Nu stiu ste dresaté pasdirea ta, spuse Roseanna. Jos, leg lesele pasdrilor de un stifp. in timp ce et igi ects calul. fi admira armasarul cu piept puternic $i constata cf desi era un bun cal de calarie, nu era la fel de inalt ca Zeus, Se plimba de-a jungul boxelor si-si alese o iapa tindra. O voce mica din ca ridea cd recurgea la trucurile nevinstite, feminine, pentru a-| face pe barbat s4 para si sa se simtd superior ei, dar ea i i p ce jeseau calare din grajd, Dobbin, acum jn picioare, se neinjelegind de ce tinara doamn4 nu | acela salbatic. favoritul ei. si roua stralucea in faa tiv. Roseanna studiase, ui Sir Bryan. Avea un ion de aceeasi culoare gnord vocea. In scirpina in cap. incdlecase animalu Soarele era acum sus Pe ce: lor ca un covor verde si argin discret, toate detaliile infiqisarii I panialon strimt bleumarin, un vest si cizme din piele moale, care-1 vencaul pind la coapse Poate tocmai culoarea inchisa scotea in evidenja nuanta aceca intensa, 4 albastrului ochilor. Se pomeni intre- bindu-se, daca s-ar imbriica in verde, oare culoarea ochilor s-ar schimba ca sa se asorteze? Soarele fi trans- formase parul gi barba in fire de aur. Roseanna il gasi foarte placut la privit. Pe umar purta insemnele Ducelui de Clarence, un taur negru- ; _Ducele de Clarence seamand mult cu fratele lui, regele? Nu l-am vazut niciodata. L-am vazul pe odata, pe George. Richard, cind era mic, dar nici -George seamand foarte mult cu fratele lui, regele.CORBUL SITRANDAFIRUL 37 Ee la infatisare. inalt, cu parul rogu-auriu al Planta- genetilor, frumos — poate chiar mai. frumos decit regele. Are o gratie natural si maniere minunate. Are o tinuta regal. De fapt, daca i-ai vedea alaturi pe Edward si pe George, i-ai putea foarte usor confunda. Dupa o scurta ezitare, continua: -Regele Edward — sau Ned, cum i se spune — este atit de neceremonios, atit de sincer prietenos. Roseanna il privi, intrebindu-se daca nu cumva il critica pe rege. Apoi isi aminti cit de loiali fi crau cavalerii, lordului pe care-| serveau. Calarira peste lunca si cind spre cer se inalja un stol de pasari, isi lasara soimii liberi si incetinira intr-un galop mic, sa le urmareasca performantele. -Sir Bryan, unde este casa ta? -in Marston Moor, lingé York. Tata a fost in serviciul Ducelui de York, tatal lui George. Roseanna rise. -Eu ma gindesc intotdeauna la Ducele de York ca Ja tatal regelui, dar pentru cA tu esti in serviciul Ducelui de Clarence, te gindesti la el ca la tatal lui George. -Si care e diferenja? Tatél meu si-a pierdut viata luptind pentru York. Roseanna nu stia daca se referea la York, omul, sau la York, factiunea care s-a opus taberei Lancaster, in disputa care a degenerat in razboiul de treizeci de ani, Razboiul Rozelor — numit astfel dupa trandafirul rosu al taberei Lancaster si trandafirul alb al taberei York. -Imi pare rau, Bryan, incepu ea incet.—— 38 VIRGINIA HENLEY cu mult in urma, eu nu aveam 4. -S-a intimplat S-a intimp Richard, Ducele de York, a Tenun patru sau cinci ani. wes ne sa mai incerce si conduca printeun rege papusa, neb, sia pretins tronul, ca dreptul sau legal, din nastere , aflau intr-un armistitiu de Craciun si Bucele de Yo;; fiul lui Edmund $1 0 mica forta yorkista, printre Care tatal meu, plecasera dupa provizii. Au cazut inj; ambuscada si au fost anihilati de fortele Jancastrien, conduse de Lordul Clifford. Acestia i-au pus j, Richard, pe cap, 9 coroana din hirtie si I-au umi)j; numindu-I regele fara regat. Roseanna se simi cuprinsé de mila! El vorbe, despre bunicul ei! -Mama mea a aflat detaliile cele mai sinistre de |, scutierul tatilui meu.Se spune ca tatl meu [-a implora; pe Clifford sa nu-I ucida de Edmund, dar acesta i-ar f raspuns rece: ,.Dumnezeule Mare, tatal lui l-a macelari; pe tatdl meu si asa voi face si eu cu el si cu tofi ai lui! Dupa treizeci de ani de lupte, razbunarea era Ja ordine: zilei. Privirile fi cazuri brusc pe Roseanna, ca si cum abia acum si-ar fi dat seama unde se afla. -lartaé-mai, doamna mea. Nu ar fi trebuit si povestesc lucrurile astea unei persoane atit de delicate. -Sper sf simfi c4-mi pofi spune orice. Sint prictena ta, Sir Bryan. -Eu sper la ceva mai mult decit prietenie, spuse cl curajos._ 3 CORBUL S! TRANDAFIRUL 39 inima, dind: seannei ii tresalta Era atrasd de tinarul cavaler entru ca. ata pentru prima ei idila, mingiie si-si lauda cu generozitate ul, cind acesta se jntoarse cu un porumbel, apoi bucata de carne din veston si hrani pasdrea. uiesti! rise Roseanna. recompensei. Oare ce actiune fa unul cistig? intreba el. un raspuns Ro: anume simtca elp si mai mult decit g: sir Bryan isi soim scoase 0 -f} mit -Bu cred in principiul este intreprinsa fara speran' Roseanna ridica din sprincene, cauta e sa-l contrazica, apoi se razgindi. Timpul lor a fi petrecut in moduri mai placute decit retele se intoarse si el cu prada gi i-o Amindoi risera din suflet cind car impreuna pute: sa se certe. E: prezenta Roseannei. constatara c4 era un soricel. -Din porumbeii tai poti face o tocana, dar ce as putea face eu cu acesta? -incearca principiul recompe! care o sa se intoarca apoi cu ceva mai mare. Cind sacii de sa furd umpluti cu cu porumbei si gainugse, Se jntoarsera acasa. _Mai vii si miine? o intreba el cu fervoare, -Da, o 84 calarim si miine. Dar nu cred ca vom avea nevoie de pretextul vindtorii cu soimi, nu? Dupa ce fratele ei ii inmina si a doua misiva, acesta isi petrecu restul zilei tachinind-o necrujator pe seama jui Sir Bryan. Dar singurul lucru care conta pentru ca era ca Sir Bryanl ii mai scrisese 0 poezie. i nsei. Da-i-l eretelui,ah, scumpa-mi doamna, dragostea cea pura speré, Tot ce va Cer it ce y i Nu e decii yostri, ct lumina lor atit de cli Jarit de ochit ee Gindurile va reflecta, sam Céci voud, dorinja mea st Intima Vi Se preday, ; Sint doar al vostru, ah, scumpa-mi doamng. fh fifi rea cu mine Inima fi cinta cu inocenta melodie a prime; jy; Dar schimbarea care se produsese in ea incepy .; preocupe pe mama ei. Dintr-o data, Roseanna deven), maleabila si ascultitoare si Joanna se intreba da, motivul era descoperirea cd in ea curgea singe reyes, Roseanna nu parea melancolica; mai curind zimbe; foarte mult, in vreme ce gindurile ei secrete pareau » ; Ja mile depintare. Incepuse sa calareasca de preferi nt cite 0 iapd, iar dupa cind parea capturata de baladele pe care ij le ferea. menestrelul ei, Joanna punea totul p. PE care 0 avusese Ned cu fiica 1uj_ i }}.@ © CORBUL $ITRANDAFIRUL 41 puse Roseanna cu -Ah, mam, chiar este super! admiratic. : -Totusi, nu sint sigu -De ce nu? -Pentru ca, degi am gindit-o pentru rege, s-ar putea ri ci o s-o fac, spuse mama ei. sf o poarte chiar ea. _Te referi la Elizabeth, regina? -Da, femeia aia Woodville. Se simfea atita profunzime de sentimente in vocea Joannei, incit Roseanna 0 intreba: -O urasti? -Nu doar eu o urasc. Toata Anglia o uraste! Clanul Woodville 0 sa-i suga lui Edward toata generozitatea, pina cind fl va secatui. Se umfla cu cistiguri, asemenea muschiului, pe un copac! Roseanna stia ca mama ei era o femeie hotarita, cu pareri clare pe care nu ezita niciodata sa si le exprime, dar niciodata pina acum nu 0 auzise vorbind cu atita ura nedisimulata. “Nu avea o para chioar inainte ca regele sa fi pus ochii pe ea. Era vaduva cu doi fii mici si cu un trib de frati side surori. $i stii, este cu cinci ani mai mare decit Edward, spuse Joanna cu satisfactie. -De ce s-a insurat cu ea? intrebé Roseanna perplexa. -Este 0 vrajitoare care l-a condus tragindu-l de cocosel! Ah, iarti-ma, Roseanna. Acum chiar ca te-am socat, Buzele Roseannei se ridicara int-un zimbet.ulin ma jos. pe eridor Roseanna ii jenors -Vieau simi scot Is Zeus are nevoie de miseare. mine, le-am putes face pe Jeffrey zimbi -Ah, acuin stiw de ee Bryan, Nu vrei si-i arati ca po de mine nu-fi pasi o elipa « ‘rotons ee Meelis erin ub Ail etme peel, : Sin enum penimaneasigrate opis sa-)ticracaged cw fap ack rianiera — see sapite pall geste bus dar owe nse “ AgeeltL Sia om fst A dupe rence, $8 mi sures Gere erie cox Cea” “Gea cic am poms ne se pyar i peruano, Kenna ds fev eg ol ac 1 9 on mama 5 pa Se oc af tee act! sea Reser Apumiedaole. fala, ch pret de eap mia ep Hi gina wo mie de toto ula Fa 24 a ost ‘feja promis uae nin, spuse Roseatna, catcedind de ml Fogotnd, 1 Sisprei! pe ware arta, sae go plan ren, Tu 3) 0 Allee“ Kft Dee ; Tivad, Matute “qauia t g V8 Hoey spre po sf foare nananiice,crole-nih Braye “cwain sl ev aniacare, Dipa cars wut ia flew och muni i spare: atta cbtiteciewte HACE in singeo deco gustyeanL pare! Lspuse eLimzind-o lee =) a tpi coo Scie“Nini Joc ea tine: Ein. ei te ribose. Se nen: tase sully dragistes ei ere La votere: in echt Hau trebuid deci i oeiveancs nts in iar ina, a try SA so pou miciodats, spose en “De ge nu? iatrebs ex fneruntindu-se. Soin ca nw tar da niciodas 9 “corner unui eavalet ra plimintun, spuse i Spay am cupimint ia dots mee, “Aavacje unel fem reste eu dimensiones ver) j, Tu trepuic 48 fi fost deja promsa, msisti el “Russsina inne ina spree cu i initease pen fst loportth La uneprezcee uri, dour vt et nu. a yeea, Nua veuit micigdati sf ma pretinds Ar fi Ne fie acta cind am implinil eu eineispreroce “uni Aum wm yapesprevets CORBUL SITRANDAFIRUL 51 sA ajunga la a stul padu nainte de a ancepe rapaiala. Aproape ca reusi. Se afla la doua sute a metri de liziera padurii cind a inceput potopul. ‘Animal si ealaret intrara in padure in galop nebun, ocolind copacii si sarind peste ramurile cazute. Apoi Joaia, care cadea in perdea, incepu sa patrunda prin foliajul de deasupra si pamintul padurii deveni alunecos sperind de noroi si balari. Roseanna descileca 51 conduse de capastru ani- malul tinar mai adine in padure, acolo unde stejarii erau atit de mari incit nu le puteai cuprinde trunchiurile. Priponi japa de o ramura, intr-un loc uscat gi ferit si se ~ agez jos, apoape de ea, pe un bustean cazut, asteptind s4 treaca furtuna. Bra constienta ca infatisarea ei fusese distrusa de ploaie; isi scoase de pe cap valul care fusese atit de frumos azi dimineata gi care arata acum ca o zdreanta. Isi trecu degetele prin parul ud, incercind sa gil imprastie peste umeri, ca sa inceapa s4 se usuce. DupA vreo ora, tunetele si fulgerele incepura sa mai slabeasca $i Roseanna stiu ca furtuna se indeparta. Chiar in clipa aceea, printre copaci se auzi sunetul ascutit al unui corn de vinatoare. Animalul tinar se sperie imediat: necheza, isi arata albul dintilor gi o lua la fuga. Roseanna injura lagitatea calului si-si spuse, Zeus este de o mie de ori mai sigur decit minza asta neantre- nata. © lua la fuga printre copaci, in directia in care o luase calul si incepu a ce banuia ca va fi o cautare imutila. Aproape ca renuntase, cind auzi un inconfun- ‘dabil nechezat de ajutor. Se lua dupa jalniccle tipete ale52 VIRGINIA HENLEY in piritu umiflat. Partea q;, calului, pind cind ajunse law Ben! spate a calului disparuse jn apa gi cu toate ca riul nu p3. rea suficient de adine pentru un real pericol. Roseann, igi didu-seama cA numai frica animalului cra suficient; ca acesta sa se inece. hae Roseanna se ageza $i-$1 scoase cu gra Cizmele yerzi, strigindu-i animalului cuvinte de alinare, pe care nici ea nu le credea in clipa aceca- Isi ridica TOChia deasupra genunebilor, dest aceasta era deja leoarca de ploaie. -Rezista, fetito.Te ajut eu, e intindea dupa friiele care se lans& inainte, isi eliberg picioarele din spate milul apei si 9 lua la goana ca si cum diavolul 1 susi ar fi impins-o din spate cu furca, tropita de sus pind jos $i era foarte din apa si pentru 0 clipa se irectic 0 luase -strigd ca cu blindete, atimau, minza ingrozit mu mai eraCORBUL SITRANDAFIRUL 53 ym cind era singura, pe jos $i cu umbrele serii propia. Decisa, inlatura din gindurile ci lupii, ci. O voce barbateasca, amuzata, spuse: ie, ia te uita ce vinat avem noi aici? yvazu un tinar lord, frumos, ai carui dinti e fata lui smeada si ai carui ochi dansau irite, sub sprincenele grele, negre. Ducea cu lea cal, pe saua cdruia era trintit un mistret _ratacit, izbucni ea. m, scumpo, spuse tinarul rinjind pofticios. a fu cuprinsa de panica si spuse, cit putea ly Roseanna Castlemaine. Am.. dadu capul pe spate si rise voios. | ] inoasa, tirfa mica! spuse ea cu demnitate. € placere, scumpo. Suferi des de mania | at lin nou. diotul acesta rinjit nu o credea! sa-i strige ca era fiica regelui, atit de L Vazu cornul de vinatoare agatat sta stupid al tau mi-a speriat calul! Cine~ CORBULSI TRANDAFIRUL 59 aapreciativ, la replica ct ja satele carcasci, arusicind Tristan fi devora picioarele se intrist dindi-si vir, Daca ar fi $tiut de satandi, o-conduse print P sus. pe oseard in di Slava Domnului, eanna se indrepta spre el catsSE WIRGINIA HE; wey _ Roseanne ii era desnul. Se reper! Ia el ind el fi imobilit tuatote, -lnaunte sf iro dat las Rager, potofes 4 Cassandra, dindu-i Ju) Tristan 0 sticlut® Cu piety. donne, din mae gi pleca =Pentru namele Inj Dumnezeu, patoleste-te oy Nu o sf papegti mimic, Aduse [ined foc un Towa an, sii umd o cupa ou in. Smulse apor 0 cuvetty, imensd, din andtase gi iro didu. “Scoato-yi rcreanfa asta ud, far cu ri due 88-1 gy orochie, Bupa care 0 58 ie due la Revenspur, daci as, este ce wet Asta esto, up riaiit! Teistan inchise usa dupd ef iar Roscanna rimay nemiycati, decisa si nu scowl nimic de pe €a. Apo jy surprinse imtapiica in oplinda gi oft8, ingrozil. Arie deo mie de uri maj rau decit igi imeginase. Fra j adienje, eca swrderd gi parud-ciufalit fi cddea incr rms cle hucleJacilete, c& sé cum nu ar ff vazut peri 5 mepten de Ja nayleres 64 Se spill repede pe mimi gi pe fa, apos pe pci Isi scoase ceca ce fusese rochia ei gi se Infigurd i, cuvertura mauisoas’. Nu exista pevie in camer’, die uci slit purca aduce o mochie, atunci o 88-i gSseuscd ‘9 perie, isi spuse ca, Se ageza in fata foculuf gi bdu cupa cu vin, __ Gind se fntoarse cu citeva piege de imbriiedmiv femeiascd pe bray, Tristan o gsi dormind fn fajs temo pr -Ticilosule! strigd ea, Fovandu-f ¢u pump CORSUL STRANDAFIRUL 37 Cupu goal era pe cover gcola unile i se focal 2 sostogelise din Tl repede deci ¢rezuse el, Spee ss mii ti ds pros mult, ji ridied Roscennei harbea, Doamne, ce Frumoasé eral Trocuse atita vreine de cind mu mai varuse y femicis ita, ineit se Simba cu vray Textura niaturalil a Fisnse! Payiunen actionase ngfardat piclid ¢i lucea ca sidefol $1 buzele ers ca o catifon fog, Cuverlwra e870 putin, seoriza iy iveald un Da, era un prem moa in delrcias, eu un visl rozs Dumpazeule, stia exact cum sd ro prezinte lui Rugs Figsta de jus, din sala de rise a eabenci de vingioure a regelu cra semptunesd, Tot vinatul dim zius precedentd fuses prewilk pentru banchenul din sear aceasta. Roger Montford, Baronul de Ravenspur, staea pe platforina mica, iar Cassandra, Tinga el. ra la tel de hnegnape eit implica numele tui, w variaca8 mau in vir: mai aspra, lui Tristan, Dae ie lus de ume, jn oebil bul se citea cinismul. fn Gin ve gura tui ‘Trastan se ridic sa rida, a lui Roger era duré si masculind, De fapt, total logat de Roger eva msi intens, mai pronumat, mai frapant decit Is fratele lui mai mis, Patruzeei dinte cavalerii iui preferati, care il slujiserd bine In Tara Galiios, statean ingiruiti ta dau, rinduri de mese improvizate pe céprioei, eu faya unit cite ceilalti. Mescle gomcau sub platowrile cu vinat yi butelcile cu vin gi bere. Inire tiecare doi barbati se afta o femeie tinara: in total, doudrec', pentru distractia lor. Po misura ce seura duainta, ¢ bea tot mai mult gi stmosfera devenea tol mai iCORBUL SITRANDAFIRUL 59 fapmul cd srabild yi Un copil, nu se satura sa pelerina si cobori de pe plat-ped dacd un barbar era perivuls, era Pumnezcule, barbatul acesta cra fu-t sd se oopiiteze, spumnindu- if 9 yrome thew, Se abtma Prelungeasea pliceres dar 3j ‘eforturile, phimbindu-s: Tamba in fE.eu limba, asta fi ve confer 0