IRS ICS 91.100.10 STANDARD ROMAN SR EN 196-3 Noiembrie 1995 Indice de clasificare H 23, -APROBARE CORESPONDENTA DESCRIPTOR! TIT METODE DE INCERCARI ALE CIMENTURILOR Partea 3: Determinarea timpului de priza si a stabilitatii Methods of testing cement - Part 3: Determination of setting time and soundness Méthodes d’essais des ciments - Partie 3: Détermination du temps de prise et de la stabilité ‘Aprobat de Directorul General al IRS la 28 martie 1995 cu aplicare din 01 august 1995 Standardul European EN 196-3:1994 are statutul unui standard roman Inlocuieste STAS 227/3-86 , STAS 227/4-86 gi partial STAS 227/1-86. Prezentul standard este identic cu Standardul European EN 196-3:1994, Metode de incercéri ale cimenturilor - Partea 3: Determinarea timpului de prizd gi a stabilitati This standard is identical with the European Standard EN 196-3:1994, Methods of testing cement - Part 3: Determination of setting time and soundness La présente norme est identique & la Norme Européenne EN 196-3:1994, Méthodes d'essais des ciments - Partie 3: Détermination du temps de prise et de la stabilité | Ciment, incercare, determinare, timp de priz&, consistent, stabilitate INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE (IRS), str. Jean Louis Calderon 13 - 70201, Bucuresti 2, Romania ‘TP (401) 2107401, (401) 2113296; TF (401) 2100893 GIRS Peproducoron sou aizaree nega sau parld a poze standard in ee pubes pin ree recat leewonies Pepto, totocopore,mieotmare etc) ost Intoris8 acd nu ext noord ete al RS. Ret: SREN 196-3:1995 Editia tPREAMBUL NATIONAL Prozentul Standard reprezinta traducerea versiuniifranceze a Standardulul European EN 196:1995, ‘Standardul face parte dintr-o familie retertoare la metodele de incercarl ale cimentulul si inlocuieste STAS 2274-86, Cimentur. Incercésifzice, Determinarea timpulul de priza , STAS 227/8-86, Cimentur. Incercé fice. Determinarea constanfei de volum sl parjial STAS 227/1-86, Cimenturi.Incercéri fzice: Indicafi generale, pregatirea probelor $i prepararea pastel de consistent normalé. —~ Termenul stabiltate din standardul-european este utiizat in locul termenulul constanyé de volum din standardele najionale, Fajé de STAS 227/3-86 gi STAS 227/4-86 pe care le inloculegte, precum si de STAS 227/1-86 pe care Ml tnlocuieste anja, prezentul standard prezinta urmatoarale deosebir principale: =$-auintrodus modificéri la abateril limita; =8-a modifcat caltatea apei; + s-a modificat programul de amestecare gi impul pnd la eliberarea sondei dupa terminarea amesteckii = s-a modifcat distanta dintre placa de baza gi acul dparatului Vicat gi intervalul de timp pentru inceputul prizel. Pentru urmatorul Standard European la care se face relerire exista un standard roman identic: EN 196-1:1994 or SREN 196-1:1995 Metode de incerc&r ale cimenturtor. Metode de incercari ale cimenturlor ~ Determinarea rezistentelor mecanice Determinarea rezistonjelor mecanice Pentru urmaforul Standard European la care se face referire exist dou standarde romane neechivalent ENV 197-4 NEQ STAS 268-80 iment. Compozitie, specticati gi crter Lani hidrauiic. Ciment Portiand Ge conformitate. Partea 1: Cimenturi uzuale si NEO STAS 1500-78 Lani hidrautict. Cimenturi cu adaosuri ‘Standardul ENV 197-1 se utilizeaz4 impreund cu prezentul standard.‘STANDARD EUROPEAN EN 1963 NORME EUROPEENNE EUROPAISCHE NORM EUROPEAN STANDARD Decombrie 1994 16597.100.10 Thioculegte EN 196-3:1687 Descriptor: Ciment, incercare, determinare, timp de priz8, consistenfd, stabitate ‘Versiunea romana Metode de incercari ale cimenturilor - Partea 3: Determinarea timpulul de prizé gl a stabilitéqil Méthodes d'essais des Prufvertahron tur Zomont - Methods of testing cement - Part 3: cclments - Partie 3: Teil 3: Bestimmung der Determination of seeting time and Détarmination du temps Erstarrungszetten und der soundness do prise ot de ta stabilté Raumbestamdigkett Prezentul standard reprezint versiunea in limba romana a Standardulul European EN 196-3 din decembrie 1994. ‘Standardul a fost tradus de IRS, are acotagi statut ca sl versiunile oficiale gi a fost publicat cu permisiunea CEN. Prezentul Standard European a fost adoptat de CEN la 1994-12-12. Membrii CEN sunt obiigati si respecte Regulamentul Inter CEN/CENELEC care stipuleaz& conditjile in care prezentului Standard European | se atribule statutul de standard national, tar8 nici o modificare. Listele actualizate $i referinjele bibliogratice referitoare la aceste standarde nationale pot fl obtinute pe baz de cerere cétre Secretariatul Central sau orice membru CEN. Prezentul Standard European exist’ in tre versiuni ofciale (engleza, francez8, germans), O versiune tn oricare a limba realizati prin traducerea sub responsabiltatea unui membru CEN in limba sa najionala #1 notiicatt! Secretariatului Central, are acolagi statut ca gi versiunile oficiale, Membrii CEN sunt organizatile nationale de standardizare din: Austria, Belgia, Danemarca, ENvetia, Finienda, Franta, Germania, Grecla, trlanda, Isianda, ltalia, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Portugalia, Spania i Suedia. CEN ‘Comitetul European pentru Standardizare ‘Comité Européen de Normalisation Europaisches Komitee fOr Normung, European Committee for Standardization ‘Secretariatul Central: rue de Stassart 96,8-1050 Bruxelles: ©CEN — Dreptul de reproducere este rezervat tuturor membrilor CEN Ret, EN 196-3:1994 ROSREN 196-3 Cuprins Determinare consistenta standard... Determinare timp de prizé, 1 2 3 : 4 Condit generale pentru determin. 5 6 7 Determinare stabiltate.-3- SREN 196.3 PREAMBUL Prezentul Standard European a fost slaborat de Comitetul Tehnic CEN/TC 81 *Ciment gi var pentru construct" al ccirui secretariat este asigurat de IBN. ‘Standardul EN 196 referitor la metodele de Incercare ale cimenturtior este constituit din urmatoarele part: EN 196-1 Motode de incerciit ale cimenturtor - Partea 1: Determinarea rezistentolor mecanice EN 1962 ‘Motode de incercést ale ckmanturior- Partea 2: Analiza chimica a cimentutior EN 1963 \Metode de incereiri ale cimenturlor- Partea 3: Determinarea timpulul de pri i a stabiittit EN 1964 ‘Metode de incerciir ale cimenturilor - Partea 4: Determinarea cantitativa a componertelor EN 1965 \Metode de Incercai ale cimenturilor - Partea 5: Incercarea de puzzolanictate a cimenturlor puzzolanice EN 196-6 Metode de inceredir ale cimenturilor - Partea 6: Determinarea finati EN 196-7 Metso do ners cnartrtor- Para: Metode de pela rege «probe de “Prezentul Standard European inlocuiegte EN 196-3:1987. ‘Acest Standard European trebuie s& primeasca statutul de standard national, fie prin publicarea unui text idertic, fe prin notiicare cel mai térziu in iunie 1995 gi toate standardele nationale contradictonltrebuie 88 fe retrase cel mai tarziu in iunie 4905, Conform Regulamentulul Intern CEN/CENELEC urmatoarele ari rebuie #8 pun& in aplicare acest Standard European: Austria, Belgia, Danemarca, Elveta, Finlanda, Franja, Germania, Grecia, lands, lslanda, halla, Morea Britanie, Norvegia, Olanda, Portugalia, Spania ¢i Suedia.SREN 196-3 4. 1 DOMENIU DE APLICARE Prezentul Standard European descrie metodele de determinare a timpulul de priza gia stabilitail cimenturilor. Standardul se aplica tuturor cimenturllor care fac obiectul Prestandardului European ENV 197-1. Prezentul standard descrie modul de hic de refer folosirea de varante menfonate in note este autorizata cu condia ca ele £8 nu modifce rezutatelo int-ut mod semnificalv. In caz de Wig, trebule 88 fe uilzat numal modul de tueru de coring descris in acest standard 2 REFERINTE NORMATIVE Prezentul Standard European comporta prin referinj& datata sau nedatata dispozijile ator publica, Aceste referinfe normative sunt citate in locutile potrivite din text gi publicajle sunt enumerate in continuare. Pentru ‘eferinjele datate, modificérile sau revizuirile ulterioare ale uneia din aceste publicati nu se aplic’ prezentulul Standard European, decat daca ele sunt incorporate prin modific&ri gl revizuiri, Pentru referinjele nedatate, se aplicé ultima edijie a publicatiei la care se face reterire, EN 196-1 'Méthodes G'essais des ciments, Détermination des résistances mécaniques ENV 971 CCiment - Composition, spectications et crittres de conformité 3 PRINCIPIU Timpul de priza se determina prin observarea penetrarii unui ac intr-o pasta de ciment de consistenfa standard pana in momentul cand atinge © valoare specifica Stabilitatea se determina prin observarea expansiunii volumului specific unei paste de ciment de consisten}’ standard, relevata prin masurarea variafiei distantei dintre doua ace. Pasta de ciment de consistenfa standard are o rezistenta specifica la penetrarea unei sonde standardizate. Apa necesara pentru o astfel de pasta se determina printr-o serie de incercari de patrundere, pe paste cu diferite cantitati de apa, 4 CONDITII GENERALE PENTRU DETERMINARI 4.1 Laborater in taboratnrul in care sunt confectionate ¢incercate epruveteletrebule mentinuta o temperaturd de (20 + 2)°C gio umigitate relativa de min, 65%. Aparatura Balanta cu procizia de c&ntarire de 1 9, Cilincra sau biureta gradata cu precizia de masurare de 1% din volumul masurat. Malaxor, conform EN 196-1. Materiale La confectionarea, conservaiea $i fierberea epruvetelor trebuie $a se foloseasca apa distlata sau NOTA. Se poate foes! até apd cu condi 68 co poatd doves cd a8 acoloagl ezutat a Incorct 4.3.2 Cimentul, apa si aparatura folosite pentru confecjionarea gi incercarea epruvetelor trebuie sa alba o tent peraturd de (20 + 2) ° 5 DETERMINARE CONSISTENTA STANDARD 51 Aparatura Se ulizeaza aparatul Vat prezentat in figura 1a gi 1b cu sonda prezentatain figura te. Sonda (figura 10), trebule i fie dintr-un metal necorodabil si av8nd o forma de ciindru drept de (50 1) mm lungime efectiva $i (10,00 = 0,05) mm ciametru, Masa totald a ansambiului mobil rebuie 58 alba (200 + 1) g. Miscarea lui trebuie s8 fie exact pe venicala gi fra trecari semnifcative, iar axa lui trebuie s& coincida cu cea a sondel TTiparul Vicat (a se vedea figura 1a) destinat sa contina pasta in timpul determinari,trebuie st fle de cauciuc dur. El trebuie sa fie de forma tronconic’, cu inakimea de (40 * 0,2) mm $i trebuie 88 aibA diametrele interioare, superior si inferior, de (70 = 5)mm si respectiv (80 + 0,5) mm. El trebuie sa fie rigid gis fie prevazut cu o placa de baza pland de sticla mai mare dec&ttiparul, cu o grosime de cel pun 2,5 mm. NOTA - Tiparate de metal eau de mata! plastic sau de formé cindie8, pot &ullizate numal decd ay acon {ac so pate domoncta cl ee dau aesieyirezuhate incor cas Uparl vonconc de cavlue du descr ine menionatd eal sue gt-8- SREN 196.3 Dimensiunt in milimetri 1. Tipar de cauciue dur 2. Platan pentru greutatile adiyjonale 3. Placa de sticia 22,5 4000.2 2) Vodere din profil aratand tiparul_——_b) Vedere din fata arétand tiparul in rsturnat pentru determinarea poritie dreapta pentru determinarea timpulul de inceput de priza timputul final do pric ' | - f +t | | | | 1 | 4- Aerisitor Vedere mart a aculul cu accesor! pentru determinarea timpulul de st€rgit de pri sot 5001 $1040.05, 41,134005, ¢) Sonda pentru deter- d) Ac pentru deter. e) Ac cu accesorii minarea consistenfei_minarea inceputu- pentru determinarea timpulul standard, lui de priza do sfarsit de prizd NOTK. Dimensunle apecticate tebuie ad fe obserate ou lane. scl sonda, acu! yl acu cu acceso au scwengl mask, do exompl @ + 08) (ae ecfclntl pont aparato engu greuite eaionala. Figura 1 - Aparat Vicat pentru determinarea consistenfei standard gla timpulu de priz& al cimenturiorSREN 196-3 6 6.2 Mod de lucru 5.21 Preparare past de clment ‘Se cAntarese 500 g ciment cu precizia de 1 g. Se céntéreste cantitatea de apa, de exemplu 125 9, in vasul Molaxcrului sau se introduce in acesta dupa ce a fost masurata cu ajutorul ciindrulul sau a biuretel gradato. Se adauga cimentul in apd, cu mare gti pentru a se evita orice pierdere de apa sau de ciment. Durata acestel operat nu trebuie sf fie nici mai mic& de 5 s nici mai mare de 10 s. Se noteaza sfarsitul acestel operafi ca find timpul zero, servind de referinta la masuraile uterioare ale timpulu. Se pune imediat mataxorul in functiune ta viteza mica timp de 90 s. Dupa cele 90 s se opreste malaxorl timp de 15 sin care toata pasta aderata de vas in zona de amestecare trebuie ca Re razulté cu un instrument adecvat gi eintrodusa in vas. Se repune in funcfiune mataxorul la viteza mic’ pentru {ned o durata de 90 s. Timpul de functionare al malaxorului trebuie sa fie de 3 min. rare, automat sau manual, poate fi flesh doar dac8 ae poate demonstra e& 48 acelang ezuitate la ncorcere 5.2.2 Umplere tipar e introduce imediat pasta fn tiparul agezat in prealabil pe o placa de baza plana ugor lubrifata gi se umple complet fara sf fie tasat sau scuturat agresiv. Surplusul de pasta se indeparteaza cu grijé printr-o migcare de dute-vino, cy tn instrument care are margine dreapta, las4nd pasta care umple tiparul cu suprafata superioara neteda. 523 Incercare de penetrare Se regleazé aparatul Vicat prevazut tn prealabil cu sonda (igura 10), prin cobordrea acesteia pnd la reperul de Bees dostinat 8 fo utzat in vederea aduceri reperuluila“zero"ul sod, Se ridica sonda in poztia de agteptare, Se pune tiparul si placa de baz, imediat dupa aranjarea pastel, sub axa sondei aparatuli Vice. Se coboar’ sonda ce bras pad in momentel cénd ajunge in contact cu pasta, So asteapta un timp de 1 s la 2 sin aceasta poztle pentru a evita 0 vitezd inijala sau 0 accelertie fr. a placilor mobile. So tasa apo, epi, Her ansambiu mobs celia trebuie sa patrunda vertical in pasta. Eliberarea sondei trebuie s8 alba loc la 4 min dup& momentul "zero" eo state ecara la sfargitul penetratiei, sau la 30 s de la eliberarea sondei, dupa cum una sau alta dintre cele cous limite de timp apare prima. ‘Se noteaz’ citrea de pe scard care indi’ distanta Intre partea inferioara a sondei si baza inelulul gi continutul de api al pastel exprimat in procente din masa cimentulu. Se curs}S sonda imediat dupa fiecare patrundere. Se repetaincercarea cu alte paste care au canttai de apa diterte, pana cand se gases o cistanta de (6 <1) mn ure Sonda si placa de baz’, Se iregistreaza canitatea de apa exprimata cu precizia de 0.5% ca find continutu in ‘apii pentru amestecarea pastel de consisten{a standard. 6 DETERMINARE TIMP DE PRIZA 61 Aparatura 6:11. 0 incdpere sau un dulap cu aer umed de dimensiuni potrivite, menginut fa (20 + 1) “C gi umiditate relativa de minim 90%. NOTA-Se poste uilza un bazin lin ou ap8. acelons| eeutae ale Incorcar 6.1.2 Aparat Vicat pentru inceputul de priza $e ridic& sonda gi se inlocuieste cui acul (igura 1) care trebuia sa fie de ofel i cu forma de cilindry drept cu, 0 Tungime efectiva de (50 + 1) mm gi un diametru de (1,13 + 0,05) mm. Haetgiaia a ansembluui mobi trebuie sé fie de (800 = 1) g, Migearea ll trebule s& fe exact pe vertical, far& ftrecare semnificativa gi axa lui trebule s& coincida cu axa acului. i cae ate posi st strez parle pine Is (20 + 1) "0, eu condi a se demonstaze ol 0 6.2 Determinare timp de inceput de priza Se rogieaza aparatul Vicat prevazut in prealabil cu acul(igura 16) prin cobordrea acestuia pana la placa de Baza st prin aducerea reperulu la“Zero"-ul sci. Se ridic& acu in poziia de asteptare. ‘Se umple un tipar Vicat cu pasta de consistent standard pregaita conform cu 5.2.1 91.2.2, TTiparul umplut, precum si placa sa de baz, se introduc in camora sau dulapul cu aer umed mentionaté 4 6 t 151 ses un imp convenabil se plaseaza sub acul aparatlul Vat. So coboaré acu cu gra pan in moment cand el Skinge in contact cu pasta.Ge agteaptd un timp de 1 sla 2s pentru a eva o vitozAinfiala sau 0 accelerate forata a parlor mobile. Se slabeste alunci surubul pai mobile si se asd acu s® patrunda vertical in past Se citeste aa farctal patrunderi sau dupa 20 s de la eliberarea aculu, dupa cum una sau alta din cele dous lite de timp apare prima,7 SREN 196-3 ‘Se noteazi valoarea de pe scarf care indica distanja dintre extremitatea acului si placa de baz®, gi timpul scurs din momentul ‘zero. Se repetd incercarea de penetrajie pe aceeasi epruveta, in pozilii convenabile plasate la peste 10 mm de marginea tiparuiul sau una de alta si a intervale de timp convenabile, de exemplu la intervale de {0 min. Intre incercarile de penetratie, epruveta se paistreaza intr-o incdpere sau dulap cu aer umed conform 6.1.1 ‘Acul aparatulul Vieat se cura,a dupa fiecare penetrate. Se inregistreaza timpul masurat de la timpul ‘zero" pana in momentul final, c&nd distanja dintre ac gi placa de bazé este de (4 + 1) mm, acesta find timpul de inceput de priz& al cimentulul cu precizia de 5 min. Se poate obfine precizia ceruta reducdnd intervalul de timp intre incercarlle de penetratie in apropierea finalului de determinare si observand ca rezutatele succesive s& nu varieze prea mut 6.3 _Determinare timp final de priza 0 ristoam& tiparul umplut folosi la 6.2 peste placa sa de bazA astfel inca determinarea starsitul de pz’ $8 fe facuta pe fala epruvetel care ial a fost in contact cu placa de baz’. Se ochipeaza acul cu un accesoriu inelar (figura te) pontru a ugura observarea cu precizia @ penetratilor slabo. in continuare $8 procedeaza dupa modul de iueru desors la 6.2. Intervalele de timp intre incercarle de penetraje trebuie sa fle mérte pnd la 30 min, de ex: omplu 0 rogistoaz, ta aproxiatv 18min, imps de a moment "2" pn cand acl ru ponctoazan pasa tale co 0.3 mn pot api aun fnd tmp de sagt de pre al cmontulu. Acs np st ada a apa conie assoc tr estes de aati © wma po tina eprint dbeondnd ca erate Stecest sn varizofoare mut NOTA. neon atu a vedi asmerbscat aan a DETERMINARE STABILITATE 7A Aparatura ran acai timp de rsh crept izes dace pate dove ch Su eno jolvery speciale TAA Aparatul Le Chatelier Tiparul trebuie s& fie de alama elastic’ prevazut cu ace de masurd in conformitate cu dimensiunile indicate in figura 2a. Elasticitatea tiparului trebuie sa fie in aga fel, Incat forta exercitata de o masa de 300 g aplicata aga cum 80 indica in figura 2c, 88 creasca distat {a intre extremitaile acelor cu (17,5 + 2,5) mm, fara o deformare remanent, Fiecare tipar este prevazut cu 0 pereche de placi de sticla plane, superioara gi respectiy, inferioara. Placa ‘8 cAntareascd min, 75 g; in acest scop poate fi plasata pe o placa subjire o mic’ masa 74.2 Bazin cu apa prevazut cu un mioc de inc&izire, in care sa se poatd scufunda epruvete Le Chetolier $i ‘care s& permita aducerea temperaturii apel de la (20 + 2) °C pana la fierbere, in (90 = 5) min. 74.8 Dulap cu aer umed care sa aiba dimensiuni convenabile pentru a menfine temperatura aerulul la (20 1) °C gi umiditatea relativa a aerului de min. 98%. 7.2 Mod de lucru Experimentarea se face concomitent pe doua epruvcte confectionate din aceeasl pasta de ciment. Se confecfioneazd o pasta de ciment de consistonta standard. Tiparul Le Chatelier ugor lubriiat se pune pe placa inferioara ugor lubrifiata i se umple imediat, fara tasare gi tard vibratie excesiva, doar cu m&na gi cu ajutorul unui in- strument cu borduré dreapta, daca este nevoie, pentru a nivela suprafaja superioara. {n timpul umpleri, 80 evith eschiderea accidentalé a fanteitiparulul, de exemplu prio ugoard presiune a dagetelor sau cu ajutorul unel bral sau cu un ine! de cauciuc adecvat. Tiparul Le Chatelior se acoperd cu placa ‘superioara usor tubriflat gi dact este necesar, se pune o mass supimentard, apoi imediat se introduce complet aparatul in dulapul cu aer umed. Aic se fine timp do (24 + 0,6) hia (20 = 1) °C sila min, 88% umiditate relativa, NOTA: Intro variant, peru poate a8 tie page ne doul pte de sii duck ste necosar cu masa supimentac, no bale de ap unde Sialpbalce imp de 24 2 0 hia 202 9)" duck se poste domonsra ch sunt obit aclanyrezutato ale IncercAr Dupa (24 + 0,6) h se poate masura cistanta A dintre varturle aelor cu 0 precizie de 0,5 mm, sa incdlzeste gradat tiparul pana la fierbere in (20 + 5) min gi se mentine bala de apa la temperatura de flerbere timp de (3h & 5 min). [NOTA 2: Cind se poste dovedi cd expansiunes, dup un timp de lerbere mal acu, esteaceeasi ca qi dupl Sh, post fi folostl aceasth part ‘edi de'orbore mel scurtl, Dupa fierbere, se masoara distanja B dintre vartunle acelor cu o precizie de 0,5 mm. Se lasa 5a se riceasca tiparul pana la (20 + 2) °C. Se masoara cu o precizie de 0,5 mm distanta C gi s9 caleuleaza Giferenfa C-A. in final, se calculeaza media aritmetica a doua valori C-A, cu o precizie de 0,5 mm.SREN 196.3 -8- Dimensiuni in mm, 1-Fanta 2-Placti de sticla a) Aparat Le Chatetier ») Dispozitiv cu bucte pentru decofrare NOTA- Dispunorea clo douk bulesudat pe jumdtten superior aiparii e fecare pat a fare corral, upurezl deocrarenaprveti Sere ee dia tet nose. ett eee as =a Cresterea distanjel Intro extremitati a varfurilor acelor: 2x=(17,522,5) mm. 3009 ©) Dispozitiv pentru incercarea elasticitai Figura 2 - Aparat Le Chatelier pentru determinarea stabiitatiicimentuluiSREN 1963 7.3 Interpretare ‘Scopul principal al determinariistabiltatii este de a aprecia riscul posibil al expansiunii uterioare datorta hidratsrli oniziior de calciu s/sau magneziu, liver: In final, Se noteaza media aritmetica a diferentelor C-A. NOTA. Cind go poate demonstra 8, condltle de Incercare nu dus la 0 doris somntiatvs ine valoile mbsurate B iC, poste Hh ‘considersfie dterenta BA. deoerace aceasta permite reducoren timpull neceser pert icereare. 7.4 Ropetare determinare Daca un ciment proaspat nu reugeste Si corespunda prescrplor de stablltate specticte, se poste incerca din nou cupa co se Geporteaza cimentul, In acest scop, se a5az4 cimentulInr-un strat de 7 em gfosime 91 50 treaza timp de 7 zile intr-0 atmosfera mentinuta la (20 + 2) °C gi min. 65% umiditate relativa. Dupa aceea se area cimentul in nou conform 7.2