Sunteți pe pagina 1din 238
i bh Asist. univ. drd. ‘aly Tonela BELU U.MLF. Craiova | Prof. univ. dr. ; | Dumitru LUPULEASA UME. ,,Carol Davila” Bucuresti {NDREPTAR PRACTIC PENTRU PREPARAREA MEDICAMENTELOR ~ Volumul I EDITURA MEDICALA UNIVERSITARA ANCA CRAIOVA 2003 GRIR~ omiy Descrierea CIP a Biblioteci Romaniei LUPULEASA, DUMITRU Nationale a Indreptar practic pentru prepararea medicamentetar / Dumitra Lupulease, lonele Belt - Craiova : Editura Medicalé Universitar8, 2003 Bibliogr. ISBN 973-8354-85-4 1. Belu, Tonela 61s RDITURA MEDICALA UNIVERSITARA CRAIOVA, Su Petra Rae 41100 Cove Ta/tee 40351 502179 emit smucunfea so eS) ” Copyright © 2003 Editurs: “Medicath Universitari Toate reps aspen eestel eit sntrezervte EMUC. Ore reproduces farsi ts 1 unor paint in aceai Krare, efectute Pr autriaie pasta, prin once procedeu, reprodecer srt rezervate tetorls ee ici constitu o confers. Sunt ageepate veniegt inaidvle sn clit Jstiet d oieesl qi cu speciienra, espective ei Copyright ©2003 Raltura Medieals Unlversitart exceed, This book is protected by copyright..No part of this book may be Al igh ‘means, incloding plotacoying, or weed By Ay ‘eprodveed tn any form of by any Inrormenvon sarge and revival aster without writen perish fom the copyright ‘comanda 181/203 ‘Tira 300+ 20 ex CUPRINS INTRODUCERE. 1. INCOMPATIBILITATI FARMACEUTICE, 1.1, Incompatibilitlyi fizice ne 1.2. Incompatibilitayi chimice.. rolizA 1.2.3. Incompatibilitafi chimice in solufi datorate unor reactii de oxido- reducere, 30 1.2.4. Incompatibilitaji chimice in solufii datorate unor reactii de dublu- schimb cu formare dé precipitate so 33 IL, FORME FARMACEUTICE PARENTERAL... 38 40 Uh, iniectabilia.. ILL L, Formularea médicamentelor injectabile 48 49 54 Recipiente de conditionare. Preghtirea fiolelor pentru procesul tehnologie... Iniectabile adrenalini 0,1% (F.R. VID). Iniectabile caleii gluconatis 10% (F.R. VII Iniectabile phenobarbitali 10% (F.R.X). Iniectabile calcii brotnidum 10% Iniectabile ephedrini hydrochloridi 1%, 2,5% $I 5% Iniectabile lidocaini hydtochloridi (F.R. X) Iniectabile pyridoxini hydrochloridi 2,5%. Iniectabile calc chloridi 10% $1 20% (FAR. X).. Inicetahite macnecit fulfatie 20% (FP VY 63 0 10 60 Iniectabile- digoxini (FR. X): Iniectabile acidi ascorbici 10% (ER. X) Iniectabile riboflavini 0,5% (FIR. VII)... ‘ Iniectabile atropini sulfatis 0,10% (F.R. TX) .. i papaverini bydrochloridi 4% (F.R. X).. Solujii injectabile uleioase....1. Determinarea indicelui de. sii . .-Neutralizarea acidtayii ‘leiuluilde floarea-soareli... | Helianthi oleum neutralisatum|(F.R. X).. _, Solujia injectabilé de Frpeaiter Iniect 106, ol 11.2. Infundibila. 1.2.1, Perfuzit eu elecupligi Infundibile natriiehlorigi. (F-R, X). Hg) ‘comppsita (FR. X). se 120 Infundibite neti chlorigi comppsita cum natrio lactato (FR, X)j.-.-121 | Infundibile kali et natrii chloridi (FR: X) wn122 Infundibile kalii chloridi conceftratum 1SY%(F-R. IX) on 123, 11.22. Solutii perfuzabile footie pentru restabilirea echilibrului acido- 124 Infundibile natrii hhydipgenocarbonatis (FR. X) 11.2.3. Perfuiii en substanje energetic. Infunditile sorbitoli (FR. X).. Infundibile mamnitoli (FR. X)... ss 112.4. Perfuzij-folosite tn. metabolismul reconstituan 11.2:4.1. Penfuzii cu hidrolizate de protein 11245) Pésiuai eu aminoaci 11.243 Perfizii pentru terapia afecjiunilor hepatice .. ‘iba TH, OCULOGUTTAE wn esses . a cp @ Oculogutte argenti nitratis 1% (FR. DX) aru © Oculoguttae resorcinoli 1% (FR. X) © Oculoguttae chloramphenicoli 0,5%(F-.R. 1X).. @ Oculogurtae atropini gulfatis 1%6(F-R. X) Apculoguttae pilocarpini nitratis 2% F.R. X), 11.2.5. Solufii perfizabile cu tnlocuitori de plasma. Infundibile dextrani 40 aut 70 cum glucoso (F.R. X) Infuncibile dextrani 40 aut 70 cum natrio chloridi-FR X... 11.2.6, Perfuzii medicamentoase.. 11.2.7, Perfuzii pentru nutrtie parenteral. 11.2.8. Solupii pentru nutrijie enteral. 11.2.9. Solupii pentra hemodialjza gi dializ’.... Oculoguttae zinci sulfatis 0,25% (F.R. IX).. IV. SOLUTIL EXTRACTIVE APOASE...0cocnnnns senrnnes ITB V. PREPARATE OBTINUTE PRIN EXTRACTIE. 108 V.1. Extracta . u2 V.1.1, Extracte prevazute de F.R. X Extractum Belladonnae sicum.... . os 213 Extractum Frangulee fluidum ... Extractum Ratanbiae siccum.. Extractum Valerianae spissui V.2, Tincturae. V.2.1. Tincturi prevazute de F.R. Tinetura Aconit.. Tinctura Anticholerina... Tinctura Aurantii Pericar 220 22 Tinctura Balsami Tolut Tinctura Belladonnae.. Tinctura Eucalypti Tinctura Gentianee.... Tinctura Menthae. Tinctura Opi ‘Tinctura Ratanhize.... 24 ‘Tinctura Valerianse 225 226 227 V1. SISTEME DISPERSE COLOIDALE .. YI. Solutii coloidal VILLI. Solupii de colois hidrofobi, YL1.2. Solujit de coloizi hidrofili micelari... 29 Solugia de lactat de etacridin& 1%. 230 on 232 Solutia de albastru de metilen 1%o, VLLL3, Solutii de coloizi hidrofili macromoleculari. 30% (FRX). 233 235 237 3B 240 Mucilago gummi arabi Mucilago gummi arabici dilutus (F.R. 1X) Mucilago methylcellulosi 2% (F.R. X).- Mucilago carboxymethylcellulosi natrici 2% (Er. %).~ Mucilago tragacanthae 2,5% (FRX)... le 2a Mucilag de alcool polivinilic.. 242 1244 Mucilag de hidroxietilcelulozt 8 ‘YI, EMULSIONES. VILI.Emulsii de uz intern... Emulsio uleiosa (FR. X).. Emulsie de bromoform 250 253 256 Emulsie de timol BGR oe Emulsie de ulei de parafing. ‘VIL2. Buwlsil de uz extem.. VIL3. Linimenta, Linimentum armmonii(F.R. IX). Linimentum caleii (FR. TX). VIII. SUSPENSIONES.. VIIL.1. Componentele unei suspensi VIIL.2. Siabilitatea fizicd a suspensiilo VIIL3. Factorii care infhienjeazA stabilitatea fizic& a suspensilor.. VIIL4, Prepararea suspensiilor VINLS. Suspensii de uz inter VIIL6. Suspensii de uz extern. ‘YVIIL6.1. Suspensii cut aplicare dermic&. VIIL6.1.1, Suspensii cu oxid de zine si tale.... ‘VINL.6.2. Suspensii cuaplicare pe mucoase nm. TX. UNGUENTA.... 1X1. Baze de unguent IX.L.I, Bazele de unguent liposolubile. Unguentum simplex (P.R. X)- 1X.1.2. Baze de unguent emulsie A/U ‘Adeps lanae hydrosus (F.R. X). Unguentum alcoholun tanae (F.R. 1X), Unguent cu alcooli de land hidratat (F-R. 1X). IX.1.3. Unguente emulsie U/A Unguenturs emulsificans (FR. X).. Unguent emulgator hidratat ‘Unguentum glyceroli (F.R. X).. Unguentim magiogoli (F.R. X).. idrogel de. metilceluloza 5% Gel de carbopol 1% soe 341 342 oo 343 sen 34S 346 1X.2. Unguente medicamentoase.. 1X.2.1. Unguente solute... Unguentum camphorae Unguent,saliform ‘Unguent cu xilocaind! 2%, 1X.2.2. Unguente suspensie .. Unguentum hydrocortizoni acetatis 1% (F.R. X).. ‘Unguenturn phenylbutazoni 424(PR. X) Unguentum: zinei_ oxy 10% (ER... Unguenturn zinci_oxydli chim acide dalycilico (F.R, 1X). 1.2.3; Unguente emulsie iii 1X.2.3.1. Unguente-emulsie de tip A/U. 1X.2.3.2. Unguente-emuisie dé tip U/A.. 1X24. Unguente polifazice.... TX.3. Unguente de protedtic....... 1X3. Unguent de prptectie hidrofob.. 1.3.2. Unguent de pfotectie hidrofl. 1X4, Unguente sterile. 1X.4.1. Unguente oftalinice Unguentum hydrargyri’ flavi 2% (F.R. IX) 1X.4.2. Unguente cu antibiotice Unguent “Hemorzon* 1X.4.3. Unguente cosmetice. 1X.4.3.1. Creme grase (emulsii de tip A/U). X. SUPPOSITORIA. 1388 XL. Bxcipient . : 408 X.1.1. Exeipienfi grasi/ ipofili/liposolubiti 408 X.1.2. Excipientii hidrofii.. 408 X.1.3. Excipienti autoemulsionabili sau hidrodispersab 407 X.2. Substanfe auxiliare . 404 408 uO 416 a9 3. Metode de preparare, X4, Supozitoare vaginale..... X.5. Supozitoare uretrale X.6. Supozitoare rectale. Suppositoria glyceroli (F.R. X). 432 ANEXE. 437 ‘Anexa 1... 39 Anexa2 40 Anexa3... 43 ‘Anexa 4. ls Anexa 5. as Anexa 6 .. 450 Anexa7 452 Anexa 8. an ANE 9 an BIBLIOGRAFIE 0. : eee seen 84 INDEX ALFABETIC...... 476 In Luorarca intitulat INDREPTAR PRACTIC FENTR pREPARAREA MEDICAMENTELO! sm qgateazk aspectele , Henle loch prepares diverselor forme Sm ce, on sisteme disperse Omovens, ich a sisteme disperse elerouene forme sterile $1 Luerarea se adreser armacigilor din retenua de ee ate permit acestora Prep 228 prezent practic jecare forms conditiilor de cali definitiel ‘Farmacopeei Pentru toat observatiile obfinut, con: {fn final, in cadral ul referitoare ta subs despre putea tnfelege anumite 0 ‘Aducem pe aceasth iacestel I pect ccontribuit la apariti farmaceutic& este aborda 5 Romane edifia 2 X-* fe formulele prezentats sservarea gi actiunes 7 « solubilitate, doze maxi cale sincerele no: ntroducere dal arriscigti, farmacigtilor re7idens Je date ta exenie ; studentilor anchis si deschis, indicat agistrale cu care 3° yt uit ararea diverselor refete ™é ra cu o scurth pret tate pe ear eee 516 SMGepFineasel Conley sia Farmacop fe sunt detaliate tehni aspeetul preprints cei Europene edifia, » a ica! de prc tanfeie asociate in formal, peutic’. tol, se gisese'anexele-caze Coit ve lui capi el 1e din lucrare. astre mulfumiri sponsors: = ,deon Richter Roménia S yuerdsi: S.C. Get L INCOMPATIBILTTATI FARMACEUTICE Mp pep tes av Ob 0p Im Spe abe Hora hghih- goo oe PO ggnteh 0 Formele farmaceutice sau medicamentele sunt alcdtuite din diverse ‘materii prime. Substanfele farmaceutice sau materiile prime farmaceutice s@ + CO, + HP Doty re fn solufie apoast: aspirina si sarea_ci de sodiu hi irdlizeaz’ ducdnd 1a spitinei: acid acetic $1 aparijia unor compusi lipsiji de activitatea terapeuticd a acid salicilic. Hidroliza este accentuatd de pli-ul bazic si de temperaturile ridicate. Natrit hydrogenocarbonatis 058 Rp. Acidi acetylsalicylici 10g Natsii benzoatis 308 Sirupi simplicis 1508, Aque q.s.ad. 150.0 & M.f. solutio D, S. intern 3 linguri /7i Benzoatul de sodiu este o pulbere cristalin& sau! cu aspect granulos, alba, Siropul simplu este un lic gust dulce; are rol edulcorant. PREPARARE Solubilizarea aspirinei cu ajutorul bicarbonatului de sodiu se face intro 10 solujie concentraté de biearbonat de sodiv Intr-o cantitate mic8.de apt circa 10 g La accasti, ac eprubets in care se prepart i prin dizolvarea acestui solufie se adqugl treptat si sub agitare aspirina, continudnd agitarea pind la izolvarea completd 2 acidului acetilsaliciic, fntr-un flacon tarat se céntireste siropul simplu, se adauga solujia de. benzoat de sodiu (care se.obtine prin dizolvarea benzoatului de.sodiu intr-o ie ee cantitate corespunzitoare de apa - aproximativ 10-20 g), se adaugi aspirina solubilizaté si se completeaza cu apa pind la 150 g. OBSERVATIL Pentru cresterea coeficientului de solubilitate al aspirinei in solufii slab ne alealine se va pulveriza anterior Ia mojar aspirina (prin sc&derea dimensiunii le he = particulelor de substan solid are loc cresterea vitezei de solubilizare). Dac intr-o solujie magistrala avem alaturi de aspirin’ gi o solujie extractivi apoasi (0 infuzie sau un decoct) pentru a evita hidroliza aspirin solufia extractivi eposs se va adiuga numai dupa ricire peste solujia de aspirin’, CONSERVARE, Se prepart la nevoie in cantiti}i mici si se conserva in recipiente bine Inchise ferite de lumin&, Ia loc racoros. INTREBUINTARI Se foloseste pentru iratamentul stirilor gripale datoriti prézenfei sa? ARP. Phenobarbital natrici 0,10 g | Chlorali bydratis | 6,00 g | Natiii bromidi 8,00 g Sirupi simplicis. | 30,00 g ' ‘Agua 4 dia. ad 350,00 g M, £ solutio + DS. intem'3 linguti /zi + \ Fenobarbitaul sodie este o substan put activa, care-se plstreaz la Separanda gi are dozele maxime de 0,3 g pentru o data gi 0,6 g pentru 24 de ae Este plbére existing alba, frd-miros, cu gust slab amar, higroscopick are 0 solubilitate th apa de + Cloraluthidret se :pezint sub forma de cristale incolore, trangperehite 21,55 imprim soluyek un pH alealin. i sau pulbere cristalind alba, o tmiros caractetistic si gust amar arftor. La acr|se lichefiazd si se volatilizeaza panjial. Este solubil in apa J:0,5 gsi are dozele maxim pentru ¢ dath 2 g si 6 g pentru 24 de ore. La pH-ul aldalin creat fe solbtia de fenobarbital sodic, de cloroform si'formiat de sodiu compusi care stint lipsifi de activitetea jdrat (sedativ ‘sau hipnotic in functie de doz) 1 se descompune hidrolilie eu formare cloral hi teripeutica ~a cloralulul Hp - NX cols a _ ‘C2H: Vath, N- 25 NaOH —— HCel, +HCOONa + Hp sou H+ acd siloy 2) pentru a evita aceastd jncompatibilitate se va inlocui fenobarbitalul sodic cu © camtitate corespunciluure de fenobarbital acid dar numai In cazul in care te fn apa de 1 : 1100. 1g fenobarbital acid X g fenobarbital acid acesta se afla in limita coeficientului de solu 1,1 g fenobarbital sodic.,,..... 6,1 g fenobarbitel sodic... 66. vs ese0e X= 0,09 g fenobarbital acid eevee 1100 g apa ceee¥ gape 1,00 g fenobarbital acid 0,09 g fenobarbital acid . 99 gaps Pentru solubilizarea celor 0,09 g fenobarbital acid care inlocuiese stoechiometric cele 0,1 g fenobarbital sodic sunt necesare 99 g apa; deci incompatibilitatea poate fi rezolvatA in acest fel "gi se adnoteazd rejeta cu modificdrile facut. ay Phenobarbital 0,09 8 Rp. Phenobarbital naltit: —————@4- Chlorali hydratis *' 6,00 g ‘Natrii bromidi 8,00 g Sirupi simplicis 30,00 g Aquae qs. 350,00 g M.f. solutio D, S. intern 3 linguri / zi b) se poate aduce pH-ul alealin al solujiei de fenobarbital sodic spre neutralit'e cu ajutorl solu de acd citric 10% in prezena hte indicator. ©) se poate suspenda' fenobarbitalul acid cu care se inlocuieste fenobarbitalul sodic daca acesta depiseste limita coeficientului de solubilitate in apa. PREPARARE In aproximativ 150 g de apa se dizolva fenobarbitalul acid si bromura de sodiu iar solusia obtinuta se adauga peste siropul simplu cAntarit intr-un flacor 2 tarat, In flaconul de expeditie se adaugt apoi solufia de.cloralhidrat obfinutf prin dizolvarea Tote-o cantitate corespunzatoare de ap§ circa 20 g. fn final se completeaza solutia cu apa la 350 2. CONSERVARE : Se prepaid la nevoie in cantitifi mict gi se conservl in recipiente bine inchise ferite de huminé. INTREBUINTARL i 7 Se foloseste pentru actiunea sedativa, hipnoticd imprimata de fenobarbital, cloral hidrat si bromura de sodiu. 123, INCOMPATIBILITATI CHIMICE IN SOLUTI DATORATE UNOR REACTI DE OXIDO-REDUCERE + Rp. Natrii nitritis Thy dove Sos? 0,20 g ‘Ammonii chloridi 3,00 g Kalii iodidi 5.00 8 Aquae q.sad. 200,00 g M.f. solutio ' D.S. intern 3 linguri / 2 ; Nitritul de sodiu este o substan puternic activi care se pAstreazi la pentiu 24 de ore Ig. Se Separanda si are dozele maxime pentru o daté 0,3 & prezint& sub forma de eristale sau bastonage albe san slab galbui, fird miros eu gust slab strat, Este o substan higroscopic&, Este ugor solubils in ap (I: 1,5) si gréu solubilA in alcool. Se descompune in soluji apoase care au pH acid. Clorura de amoniu este o pulbere cristaling albs, fir: migos, eu a racoritor, arzitor sau s8rat, Prin Incdlzire se volalilzeaz, Este usor solubila In! apa (1 :3), solubila in glicerol. Imprim& solujiei apoase un pH acid. Iodura de potasiu se prezint& sub forma de cristale incolore sau pulbere cristalind sau granular, alba, ffird miros, cu gust strat si slab amar. Este solubila fn api in raport de 1 : 0,7. La pH-ul acid creat in solufie de ‘clorura de» amoniu are: loc. descompunerea nitritului de sodiu pnd la oxizi de azot care vor oxida iodura de potasiu cu eliberare de iod molecular. Aceastt incompatibilitate devine vizibil& prin colorarea solujiei in galben pand la bruit in functie de cantitatea de iod care, rezulta. NH,Cl + HOH ——> NHpH + HCL NaNO, + HCL——> HNO, +NaCI gHNO, + KI ——> 1) + No + 2KOH 2HNO, ——> NO + NOZ+ HO Pentru # evita aceasth descompunere se va aduce solutia de cloruri de amoniu Ja un pH neutru cu ajutorul-unei.solujii.de hidroxid de amoniu 10% sau de carbonat acid de sodiu 5% in prezenja hértiei indicator si se adnoteazA rejeta, Ammonii hydroxidi 10% xpic. Rp. Natei nitrtis 020'g ‘Amimonii cblori 3,00 Kaliiiodidi 5,00 g Aque — q.s.ad. 200,00 g M.f. solutio : D. S. intern 3 linguri / 21 {yg gg es i 1 PREPARARE | Clorura de amoniu!se dizolva intr-o cantitate corespunzitoare de apa Gitva 20 g gi 36 aduce 1a pH neutra cu ajutorul solufiei de bidroxid de amoniu =. 10% in prezenta bartiel indicator. Separat {ntr-o cantitate corespunzitoare de api | F (40 g) se dizolva nitritul de sodiu si iodura de potasiu. Cele doua sdlutii sé aduc {L., intp-un Macon tarat si se completeazA cu apa ta 200 g. ' OBSERVATIL Daca intr-o solujie magistralt nit borie, pentru a evita descompunerea nitritului de sodiu, acidul boric va fi I de sodiu este’ asociat cu acidul inlocuit ‘cu cantitatea. corespunzatoare de borax si se va adnota refeta cu modificarea ficutd (In calcutul cantitaii necesare de borax se va fine cont de faptul cd 1 mol de borax corespunde la 4 moli de acid boric) CONSERVARE Se prepara la nevoie in ca Inchise ferite de lumina. itati mici gi se conserva in recipiente bing | INTREBUINTARI Preparatul se foloseste in. tratamentul hipertensiunii art sodiu esié’ un vasodilatator, clorura de amoniu are actiune diuretica), datorita } i aactiunii sale hipotensive jale (nitritul de 1.24, INCOMPATIBILITATI CHIMICE IN SOLUTI DATORATE UNOR REACTU DE DUBLU-SCHIMB CU FORMARE DE PRECIPITATE Reactile de dublu schimb cu formare de precipitate apar la esocieree in solujie a s&rurilor_de calciu_usor solubile in apa (clorura, bromura, slicerofosfatul de calciu) cu stiruri de sodin ale acizilor benzoic, saliclic, ctr, fosforic, fenil-etil barbituric cfind apar sub form& de precipitate sérurle respective de calciu dac& mu se aflé in limita coeficientului de solublitate; de exemplu: = benzoatul de calciu este solubil in apa in raport de 5:100; = salicilatul de calciu este solubil in apa in raport de 4:100; ~ citratul de calciu este solubil in apa in raport de 0,1:100; = fenobarbitalul calcic este solubil in apa in raport de 0,4:100; + fosfatul calc este insotubil in aps ‘Aceasta incompatibilitate se rezolva prin dublarea cantitajii de vehicul yi ‘modificarea posologiei. . 1 u Rp. Caleii chloridi dips 28 se OV Natsii benzoatis 3B 68 Sirupi simplicis log 108 Aquae qs. ad 100 g 100 g M. £ solutio D.S. intern 3:lingurifzi Clorura de calciu este 0 pulbere cristalina, incolora, fir miros, cu gust srat-amérui si arzitor, Peste 30°C se dizolvé in apa de cristalizare (CeCl, « 6120). Este o substanté delicvescent& care, daci este pastrata necorespunzator, absoarbe umiditatea din atmosfera si se dizolva in apa absorbitd, motiv pentru 3 care se pastreaza in flacoane bine inchise, parafinate. In momentul deschideri flaconului toatd cantitatea de clorurt de caleiu se dizolva intr-o camitate egal de apa, objinindu-se solufia stoc de clorura de caleiu 1:1 sau 50%; clorura de 12.-Din aceasta solufie stoc se va Iua 0 calciu are solubilitatea in ap de 1: cantitate dubla faff de cantitatea de clorurd de sodiu previauth fn formulA gi se adhoteazA rejeta. Se poate folosi se calculeazi si se ia cantitatea corespunzatoare: clorura de calciu sice. (fri apa de cristalizare) din care ‘Masa molec. Clorura de calciu x 6 HO... Masa molec. Clorura de calciu sice. 2191 g we HLL Benzoatul de sodiu are solubilitatea in apa de 1:2. La asocierea clorurii de calciu cu benzoat de sodin poate s& apart in sistem un precipitat de benzoat de caleiu daca acesta nu se aflé in limita coeficientului de solubilitate in apa de 5 :100. tre cele doud componente care intra in Se stabileste inifial daca una reactie este sau nu in exces. 2 211g 2 xi44ig 282,2 1 28 Ye 0 Se Ze Y =2,63 g benzoat de sodiu~ benzoatul este inexces 26,57 g benzoat de sodiu ~ clorura de calciu este in exces w~ In formula | benzoatul de sodiu este in exces, iar in formulalE Jinjoxcei este clorura de calciu, Plecfind de la substana cate nu este Ii exces soa calcul ce cantitate de precipitat de benzoat de caleiu pare tn sister. 1 219,1 g élorura de ealeiu. + -282,2 g benzoatide calein A 2 geclorurd de caleiu X gbenzoat de caleiu Xi =2,57 g benzoat de calciu Benzoatul de.cak coeficientului de solubilitate In apa. ccare apare in cazul prithei formule se aflA-tn limita MH 2x 144\1 g benzoat de sodiu . 282,2 g benzoat de calciu 6 g benzoat de sodiu .......2+ ‘X2= 5,87 g benzont de calciu a May 2 g benzoat de-calciu A : de Benzoatul de calciu care apare in cazul formulei nr. II nu se aflé in limita fe solubilitate in apa si va apare in sistem sub formé de precipita; coeficientul aceasth incompatibilitate ‘se rezolv& prin dublarea cantitii de vehicul si adnotind rejeta cu modificasile modificarea corespunzitoare a posologi Flute, it e s % £ Sol stoc elorurd de calciu- Rp. Caleii chloridi— k 4 iy Natrii benzoatis 38 Sirupi simplicis 10g Aquae — q.s.ad. 100 g M.£. solutio PG intern Hinmnet Fak wen \ t i itileiu care apare in. sistem| PREPARARE in flacon tarat se cantiregte siropul simplu, se adaugi solyjia de beaut de sodiu objinut® prin dizolarea acestuia in 10 g apa (20 g pentra formula 4 iat la sfargit se adauga soliia diluata de clorura de calciu. Se completeazi oh aps la masa prevazutl. | : | | INTREBUINTARI | Se foloseste ca antialergic. : Rp. Calcii chloridi 28 Dinatrii hydrogenophosphatis SB wld) Wg t 100 D. S. intern 3 linguri/ai Monohidrogenfosfatul' de sodiu este solubil in apa 1:7; in urma reactiei| ou clorura de calciu cu care’esie asociat in formula duce la aparifia fosfatului de! | sub forma unui plecipitat foarte fin care so! “Fedisperseazd uigor prin agitare. Pentru rezolvarea acestelincompatibliti snt dous solu 1) ae plaig in sist beet precipita fin care ge rediopereeao usr pin agitate, Pe eticheta recjpientului ix care’ se condijioneazd se va mentiona| wA SE AGITA-INAINTE DE ADMINISTRARE!* | : | tul de fosfat de calciu se poate dizolva cu ajutorul unei solufii de ,_ cid clothidric 10% adugata treptat; inconvenientul este ci apare 0 “oopliaee solujie cu pH acid 4-5, care este ifitamié pentru mucoasa gastricd si nevorespunzilvare pentru persuanele cu hiperacidilate gasteied. Se adnoteaza refeta cu modificarea facut PREPARARE Fosfatul disodic se digolva in circa 40 g ap’. Intr-un flacon tarat se ‘cAntireste siropul simplu, se adaugl solujia. de fosfat disodic. La sfarsit se ‘edaugi solufia diluaté de cloruré de caleiu (se dilueazd cu aproximativ 40 g api). ‘Se completeaza cu api la masa prevazuté. i Pe eticheta recipientului in care se condifioneaza se va menfiona ., A SE |AGITA INAINTE DE ADMINISTRARE!” INTREBUINTARI Se foloseste ca antialergic. W I. FORME FARMACEUTICE PARENTERALE Preparatele parenterale au fost introduce in terapeuticd la inceputul secolului XX. Existh numeroase dovezi care atest interesul de care s-a bucurat aceasta forma farmaceutick; pe parcursul anilor IncereSrile de a objine forme injectabile gi-perfuznbile de calitate’au dat rezultate’astfel incdt acum cestea reprezinti unele dintre cele mai iniportante forme farmaceutice existente, Primele cercettri incep 0 datd cu descoperires circulajie singelui, Ja Inceputul secolului XVII Primele administrri prin injectare au fost efectuste in petiouda 1632-1723, dar nestindu-se Ia acel moment de prepararea pe ale asepticd i observandu-se reacjile adverse care apar, 0 perioada de timp, interesul fay de preparatele injectabile 2 sc&zut. jcroorganismelor de c&tre L. Jn 1858 a fost demonstrati existenta Pasteur, care in aceeasi perioadd a studiat si procedeul de sterilizare a formelor injectable. \ in anii urmitori incepe st se aplice sterilizarea ou aer cal gi este descoperita filtrarea ca metoda de sterilizare 2 solutiilor. __ In aceasttperioadt este descoperittseringa (forma care se foloseste si in prezent), eveniment urmat de descoperirea seringiihipodermice, ” Prima administrare 4 unei solufii izotonice a fost efectuatd la fincle secolului XIX, aceasta solutie fiind clorura de sodiu 0,9%. In ceen ce priveste ambalajele, acestea apar la Inceputul secolului XX $i sunt reprezentate de fiole din stila. {In anul 1908 este fScuth prima oficalizare a atestor forme farmaceutice in Codexul francez. wey La noi au fost introduse in farmacopee incepind cu anul 1926. In F.R. IV avar dowd monografii; pentru serul fiziologic si serul gelatinos. in F.R. V se introduce prima monografie de generalitifi INJECTABILIA} caré-tii F.RE 1Xs regiseste sub demumirea IWECTIONES. Primele prevederi despre solu” injectabile radioactive apar tot in F.R. IX. In F.R. X monografia de generalitati: despre preparatele injectabile se numeste JN/ECTABILIA. ‘Termenul ,parenteral” folosit foarte des provine din limba greaca de la : par = in afart de si enteron = intestin, preparatele pareinterale fiind cele care ocolesc tractul gastro-intestinal, Spre sflrsitul secolului XIX a fost recunoscutd lipsa apei gi a clorur sodiu Ia bolnevii de holer& Anglia, Pentru corectarea acestui deficit s-au administra in aceste cazuri perfuzii cu clorura de sodiu in apd. La inceputul secolului XX a fost administrat i.v. pentru prima data solujia de glucoz, care cuvintel le Asia gi datoritt prezenjei impuritdfilor pirogene a dus Ia aparifig efectelor secundare. Primele preparate perfuzabile au apirut in F.R. VI sub denumirea de solufie fiziologict Ringer si solufie fiziologica Ringer lactat. Incepind cu F.R. denumirea de INFUNDIBILIA : a In monografia inftulath ,PARENTERAL PREPARATIONS - Parenteralia”, Fermacopeea Europeand eijia a Iil-a (1997) si Suplimentul 2001 reanese preparaele injectable, prepertele perfuzabile, concentratele pentni preparatele injectatile sou perfuzabile, pulberile pentru preparateinjectabile sau VIN suplimentul I apare monografie separaté de preparate perfuzabile sub 4 perfuzabile gi implantee. Conform acestei monografii preparatele parenterale sunt definite ca corpul_uman sau animal. 3 preparate sterile care gunt destinate administrari | Pentru objinerea acestora este admis adaosul urmitoaielor categorii de substante aunxiliare: izotonizanfi; agen pentru sjustarea pH-ului; solubilizant; stabilizanti j i pentru evitarea degradasii substanfelor active; conservan{i antimiorobicai, La concentrajia, la’ care se utilizeazs, aceste substanje aux re, nu trebuie si influenfeze proprietafile terapeutice ale preparatului sau preparaul si \¥ devind toxic sau iritant local. . | ILA, INIECTABILIA PREPARATE INJECTABILE | | | Medicamentele injectabile sunt preparate sterile destinate — sterile care se dizolva saul se’ suspends intr-un solvent steril fnainle de folostre; sunt repartizate fn fiole sali in flacoane si sunt administrate prin injectare. (FIR. ». \ FR. X prevede, 4 monografie de generalit&ji pentru meicaente injectabile gi 35 de monoeraf ‘individuale de preparate injectabile. | La prepararea medicamentelor injectable Se iu precaufile necosize itatii, fizic substantele ‘Ahedigamentoase’ se prelucreazd' sub forma de solyi, emul, suspensti sterile sau pulberi Sterile; acestea se cAnt@resc si se dizolvA sau be -chimice, microbiologice si biologice; pentru’ asigurarea sta Aisperseazs in solventul respéctiv completarea fletndu-se la volumul specifica. Solvenfii folosifi sunt apa, uleiul de floarca soarelui si alji solvenfi neaposi miscibili sau nu cu apa. Apa folositd trebuie s& corespunda prevederilor ‘monografici ,Ap& distilatt pentru preparatele injectable”. Apa disilatd proaspat ‘Préparat’, objinuta fq laborator este consideratd apirogendi aproximativ 4 ore de “a Fecoltare; se conserva tn Fetipienté de sticte inchisé etans | Solventul folosit ld prepararea medicamenteloi injectable trebuie 38 fie f lpsit de toxicitate, fra acjiune fiziologica proprie, sA fie tolerat din punct de | vedere terapeutic, si nu modifice proprietajile si stabilitatea preparatului | -obginut, substanje auixitiare: solubilizanti, agenfi de {mn toate cazurile pH-ul acestor preparate trébuie si asigure stabilitatet lor. Solufifle apoase injectabile care nu se pot steriliza in recipientul final 9@ Prepard pe cale aseptic si pot confine un conservant antimicrobian potrivit NU ‘se admite adaosul conservanjilor antimicrobieni in cazul preparatelor injectabile folosite fntr-un volum mai mare de 10 ml, indiferent de modul de administrare, si tn cazul solutiilor care se administreaz8 intracistemal, intracardiac, peridural, intraocular, intrarahidian indiferent de volumul acestora. FR. X prevede in cazul medicamentelor injectabile izotonizarea prit adaugarea clorurii de sodiu sau a altor substanje cu rol izoionizant. Mas@ substanfei izotonizante se calculeaz§ conform formulei: mmx 9:2308~ (Ci+ 44 taht) yy | m - reprezinti cantitatea de substanja necesara pentru izotonizarea a 1000 ml solujie in g); C.C1,Cz - raportil intre concentrajia %o si masa molecularé a substanjelor continute in solutia de izotonizat; ‘sine ~ coeficientii de disociere ai substanfelor din solujia de izotoniza; M,~ masa molecutara relativa @ substanjei izotonizante; ~ coeficientul de disociere al substanjei izotonizante. ‘Aceasté formuld se bazeazd pe cuncasterea coeficientuluide disociere i, al substanfelor componente! ~ pentru substangele care fu/disociaza tn solujie /= 1 (glucoza); Pentru substanjele care! disociaza in solufie in uoi ioni / = 1,5 (clorura de 2 (clorura de caleiu) S ~ pentru substanfele care disdtiazd in solujie in patru ioni i Izotonizarea este ‘obligatorie tn. cazul solupilor injectabile care se administreaza in volume de'5 ml sau mai mari. F.R. X prevede cd solutile coloidale nu se izotonizeaza. . 41 Solujile injectabile se filtreaak prin materiale ftrante adecvate pnd se clin solu impéz,lpsite de particule in suspense gi se repartizeak in fle Dect este cazul aerul din fiole se inlocuieste on un gaz inert. siile injectabile apoase sau uleigase se ‘prepar& din substanfele cu sau Prt Susper active aduse In gradul de finefe previzut.in monografia respectivi adaos de agenti de suspendare. Preparatcle injectable se sterilizeazh printr-o metoda adecvatl conform prevederilor de Ia monografia “Strilitate”. F.R. X prevpds fe ap sub presinne’ (121°C ~ cel putin 15 1, sterilizaren eu vapori d se pot foes si alte conditii de minute, 115°C — cel pufin 30 de minute; temperatura side timp a e&ror eficacitate este dovedits)y 1 2. sterilizarea prin caldura uscatl (160°C 42 eet pujin 180 minute, 10°C — cel putin 30 dé minute; se pot folosi $i 170°C — cel putin 60 de minute, 18¢ acitate este doveditd), alte condifii de temperatura si de timp a cBror efict 4, sterilizarea prin filtrare se foloseste in cazul solufilor termolabile, 1 folosit'de obicei este oxidul de de 4, sterilizaren cu gaz (gaol ster segte uneori diluat cu un gaz inert de exemplu etilen, care se folos carbon, pentr a evita formarea amestecurilor explozive ou ser. Recipiéntele. si dopurile folosite trebuie s& corespund eonditiilor previaute de normativele de calitate ia vigor DETERMINAREA ASPECTULU! SOLUTULOR INIECTABILE - acestea trebuie si fie limpezi, practic lipsite de particule in suspense, se efectueazh pe 25 de fiole sau'10 flacoane care contin puller peru prepaate injectable diznva Solufile se examineaz dupa Determinarea Lita enmaenninattonce® 1 fata unui ecran pe jumbtate alb si jumdtate negra tn unghi pérpéadiculer pe de lumin a unui tub de neon sau a unui bec electric miat de 100W a Culoarea solutiilor injectabile éste in functie de natura substanfei active * si 2 solventului; 0 eventual colorajie nu trebuic si deptseasc’ ctalonul de culoare prevazut in monografie. Suspensii injectable dup& agitare 1-2 minute trebuie of fie omogene gi ‘irk reziduuri fixate pe fundul si pe gétul fiolei sau al flaconului pot prezenia tin | sediment usor redispersabil la agitate. Pentru verficarea aspeetului suspénsiilor uleioase se admite 0 ugoer® inctlzire In 37°C inainte de agitarc, Toate acestea treble, st corespundi probei de pasaj: suspensia se comogenizeaz& prin agitare, se aspirl inti-o seringk de marime adcovath si se jent sub forma unui jet continu prin acul de.seringa nr. 16; dup& 10 minute suspensia se agit din now gi se repett determinarea; -volumul suspensiei trebuie si treaca sub jet continu prin acul de seringt nr. 16 fn cuzul pulberilor pentru preparate injectabile flaconul se agit8 inainte gi dup introducerea solvent respectiv. Emulsiile injectabile trebuie s& aib& aspect omogen dup agi Fe si stimu prezinte nici un semn de separare a fazelor: Volumul de-lichid care trebuie introdus in fiole este diferentiat pentru lichidele injectabile apoase si pentru lichidele vascoase. Excesul de lichid adiugat asiguré extragerea volumului de lichid declerat, Verificarea volumului de lichid se realizeazi pe 10 fiole. Preparatele injectabile uleioase’se aduc 1a 37°C inainte de prelevarea confinutului gi se ricese la 20°C inaintea mAsurérii volumului. UNIFORMITATEA VOLUMULUI - Volumul care trebuie introdus in fiole este prevazut de tabelul urmator: vi ae ‘ABloanet A. | intie cele do [= Vol. de lichid care trebuie introdus 1 Volumubde lichid | | si abaterea admisa (ml) injectabil declarat_ |“; i (m)) Pi. lichide injectabile apoase | Pt lichide viscose 10 ; 115% 1.225% | 20 (i) 3aEm% 23EK | 30 | 325 5% 3325% | 0 pas eam aa ‘| 3 T 35h 5% 10,0 T 10845% | 200 1 20,62 3% 20E5% | UNIFORMITATEA MASET | Uniformitatea mase| se efectueazé in cazul pulberilor pentru preparste injectabile, Se cfalireste jun. flacon; cu-dop. (fird armatura retaict) Indeparteazd pulberea din flacon si de pe dop, se spal& gi se usuck la etuva 100-105°C. timp deo oF8 pénd la asi constanta..Diferent ‘cAntiriri reprezint& masa confinutul inul flacon. Determinarea se répetA pe inca 9 flaconné si se calcyleazh masa medie @ confinutului pe flacon. Fafa de maga ‘medic calculata, , masa idualé trebuie, s& prezinte anumite abatey q ‘Masa medie a conjinutulu pe it Abaterea admisa F flacon | a B . i fs, Panta 120mg | 10% 20% 120'mig pana la 300 mg 275% — +15% PREIS 25% E10% oes | | | | FR. X prevede de asemenea DETERMINAREA IMPURITATILOR PIROGENE, DETERMINAREA STERILITATI precum si DOZAREA SUBSTANTELOR ACTIVE. Dozarea se efectueazd conform prevederilor din ‘monografille respective |i in cazul solujilor, emulsiilor si suspensiilor injectabile se admite o abatere de + 5% faj& de valoarea declarata dacd mu se prevede altfl. , In cazul pulberilor pentru preparate injectabile dozarea se efectueazi ‘conform prevederilor din monografille respective si concentrafia procentuala a substanjei active se raporteaza la masa conjinutul declarat; abaterile admise sunt aceleasi cu cele previzute in paragraful “Uniformitatea masei”. CONSERVARE - Preparatele injectabile se conserva in recipiente Inchise etans. OBSERVATIT - Toate operajiunile se efectucaza inte-un ciclu continu In concordanja cu FE. Ill, FR X ~ suplimentul 2001 prevede pentru determinarea calititii preparatelor parenterale urmatoarele teste: UNIFORMITATEA' MASEI PREPARATELOR PREZENTATE IN DOZE UNITARE: acest test se realizeazA in cazul pulbetilor pentru uz Parenteral: se folosesc 20 de unitati, c&rora li se indepirteaz& eticheta si dupa deschiderea recipientului se realizeaza' prima c&mtarire; urmeazs golirea (prin spllare si uscare ulterioars ‘daca este necesar) si cAntari a recipientului gol. Se admite o abatere procentuall faji de masa medie de 10, atunci cénd masa medie este maj mare de 40 mg. La’ o valoare mai mic& sau egalé cu 40 mg se va determina uniformitatea continutului preparatelor administrate tn doze unitare; UNIFORMITATEA CONTINUTULUIL PREPARATELOR ADMINISTRATE IN DOZE UNITARE: Determinarea se realizeaza pe 10 ‘unitifi, pentru pulberile de uz parenteral si suspensiile injectabile, Acestea sunt corespunzatoare atunci cfind confinutul in substanta activa a fiecdrei unitayi este iCuprins Intre 85 - 115%, Preparatul nu mai este corespunzdtor c&nd conjinutul individual mu este euprins tntre acest limite pentru mai mult de o unitate sau ‘tunel and unitate se incadreaza in limitele 75 — 125% din conginutul mediu. fn 4s cazul cand confinutul unei unitafi este cuprins in intervalul 75 - 125% din confinutul medi, depiind limite 8S-115%, se repeti determina pe ete 20 de unitayi- VOLUMUL EXTRACTIBIL se aplict’ ipreparatelor pentrs recipiente unidoz’ (cu volumal jectabile si perfzabile, Se realizeaz diferenfiat ‘nominal mai mic de 5 ml si recipiente eu volumul nominal mai mare sau egal cu 5.ml), cartuse si seringi preumplute $i preparate peifuzabile. In cazul preparatelor injectabile se utilizeaZA 6 recipiente, din care $ pentru determinare gi unul pentra spalarea aculii si seringi utlizate. CONTAMINAREA CU PARTICULE VIZIBILE: este reprezentata nedizolvabile si mobile, altele. decét bulele de wer prezente Se realizeazk prin detectare vizualA, dup& formares bulelor sé de particule strdine, involuntar in aceste solutii indepartarea etichetelor si agitarea recipientului evitind observ 5 s in faja panoului alb si apoi in fafa panoului negra. Dispozitiv mobil de fluminat Panou alb Panou negeu teflactorizant ‘mat Panou alb feflectorizant APARAT PENTRU DETERMINAREA PARTICULELOR VIZIBILE CONTAMINAREA CU METOD MICROSCOPICE, Este reprezentath de particule stBine, nedizalvabile PARTICULE: , altele decit bulele de ser prezente involuntar in aceste preparste. Se: mobi utilizeaai un sistem de filtrare in vid, din ofel inoxidabil sau din sticla care, confine o membrand filtrantt cu grila milimetric#, de porozitaté si culoare ‘adecvatt, un microscop binocular cu obiectiv cromatic de grosismenit 10. + Preparatele parenteral trebuie st corespund’ testului pentru ‘endotoxinele bacteriene, sau unde este justificat, corespund cu testu! pentru pirogene. Trebuie &t corespuindd testului penta sterlitate ichetele recipientelor ou preparate pérenterale trebuie si prevadi denumirea si concentrajia conservantilor antimicrobieni confinuji si unde este neceser dact acea solujie este destinaté utlizirii impreund ou un filtru final, Conform F-E. Il'si Suplimentului 2001. preparatele injectabile sunt preparate sterile, sub formA de solufii, emulsi! sau suspensi. La preparare se ‘utilizea2& ap pentru injecfii, sau lichide sterile meapoase sau un amestec al ’ le nu trebuie s8.prezinte particule in suspensie, iar etnulsile © tendinjh de separare a fazelor; injectabile nu trebiie s& prezinte i suspensiile pot prezenta un sediment, care trebuie 88 fie Ins sor redispersabil ‘a agitare si care st permit prelevarea corect a dozelor. {In ceea ce.priveste preparatele multidoz apoase F-E. Il $i Suplimentul 2001 fae precizarea ci acestea confin un conservant antimicrobian potrivit, cu excepfia cazurilor ti care preparatul insusi are proprietati antimicrobiene, La aceste preparate se iau precaujii pentru prevenirea contamindeii in ‘timpul stoctrii intre dous prelevari succesive de doze. Nu se adaug’ conservan{i antimicrobieni dact preparatul 3¢ = adminjstreaz8 intr-o singurd doza in volum mai.mare de 15 ml si dac& preparatul’ ste destinat administrisii pe anumite ci speciale, unde din anumite motive medicale nu tste acceptat nici un conservant (intracisternal, epidural, iitratecal,

S-ar putea să vă placă și