Sunteți pe pagina 1din 5

ASTMUL BRONSIC

CONDUITA DE URGENTA

Astmul bronsic este sindrom clinic caracterizat prin reducerea


generalizata, variabila si reversibila, a calibrului bronhiilor, cu crize
paroxistice de dispnee expiratorie si raluri sibilante. Dispneea paroxistica
este consecinta a trei factori, care induc bronhostenoza: edemul mucoasei
bronsice, hipersecretia si spasmul.

Factori determinanti si predispozanti :

1. Factori alergici (astmul extrinsec sau alergic)

Cele mai obisnuite alergene sunt: polenul, praful de camera, parul si


scuamele de animale, fungii atmosferici, unele alergene alimentare (lapte,
oua, carne) sau medicamentoase (Acidul acetilsalicilic, Penicilina,
Aminofenazona, unele produse microbiene). Alergenele, la indivizii
predispusi (atopici), induc formarea de anticorpi (imunoglobuline); în cazul
astmului - imunoglobuline E (IgE) denumite si reagine. IgE adera selectiv de
bazofilele din sânge si tesuturi, în special la nivelul mucoaselor, deci si al
bronhiilor. La recontactul cu alergenul, cuplul IgE - celula bazofila bronsica
- declanseaza reactia alergica (antigen-anticorp), cu eliberarea de mediatori
chimici bronho-constrictori (acetilcolina, histamina, bradikinina) si aparitia
crizei de astm. Terenul astmatic (atopic) corespunde tipului alergic de
hipersensibilitate imediata. Al doilea factor esential pentru astm, este
hipersensibilitatea bronsica fata de doze minime de mediatori chimici,
incapabili la individul normal sa provoace criza de astm (boala a
betareceptorilor adrenergici, incapabili sa raspunda cu bronhodilatatie pentru
a corecta bronhospasmul produs de mediatorii chimici). La început criza
paroxistica este declansata numai de alergene. Cu timpul, pot interveni si
stimuli emotionali, climaterici, reflecsi. în toate tipurile însa, criza apare mai
ales noaptea, când domina tonusul vagal (bronhoconstrictor).
2. Factori nealergici (astmul intrinsec) : rolul cel mai important il au
factorii infectiosi(bronsite cornice,sinuzite etc).Aparitia crizelor poate fi
favorizata de expuneri la frig,ceata,umezeala,trecerea brusca de la aer cald la
aer rece,precum si de factori emotionali.

Simptomatologie

Criza de astm bronsic incepe de regula brusc si survine mai frecvent


noaptea.Accesul este precedat uneori de o stare prodromala (stranut,hidroree
nazala,tuse uscata)
Criza de astm se caracterizeaza prin :
- dispnee cu caracter expirator prelungit :brahipnee,cu expiratie fortata,
suieratoare
- dispneea este urmata de tuse si expectoratie mucoasa
,filanta,eliberatoare
- Bolnavul sta in pozitie sezand(ortopnee),cu capul inclinat spre spate si
sprijinit in maini
- Faciesul exprima spaima si sete de aer :exoftalmie,gura intredeschisa
- Tegument palid-cenusiu acoperit de transpiratii reci
- Hipersonoritate pulmonara,murmur vesicular diminuat,raluri sibilante
si ronflante
- Brahicardie
- Durata variabila a crizei ( ¼ ora – 3 ore) si se termina relative brusc.

Conduita de urgenta

Crizele de astm bronsic se pot trata si in conditii ambulatorii .Pana la


sosirea medicului asistenta ii va da bolnavului :
- antispastice : papaverina,lizadon
- bronhodilatatoare : miofilin,eufilina
- simpticomimetice : tablete de efedrina,berotec in inhalatii sau
spray,asmofug,asmopent .Acestea se evita la bolnavi hipertensivi si la
cei fara crize de astm in antecedente.
Medicul prescrie medicatia de urgenta :
- miofilin 0.24 g, 1-2 fiole i.v.
- henmisuccinat de hidrocortizon 50-200 mg i.v.(in cazul in care criza
nu cedeaza la miofilin)
- oxigenoterapie prin sonda
- se administreaza simpaticomimetice sub forma de inhalatii
(berotec,salbutamol)
- efedrina 1-2 fiole de 1 ml 5%in injectii subcutan
- adrenalina fiole de 1ml 1% injectate subcutan
Diagnostic diferential

Este foarte important ca asistenta sa stie sa faca diferenta intre astmul


bronsic si astmul cardiac sau edemul pulmonary acut pentru a se evita
greselile fatale in conduita de urgenta.
Caracterul dispneei este important in diagnosticul diferential al astmului
bronsic.Astfel,in astmul cardiac dispneea este polipneica,predominant
inspiratorie ,tahicardie.Criza poate evolua sub forma grava :edem
pulmonary,cand sufocarea se agraveaza ,cianoza,expectoratie spumoasa
rozata.

Starea de rau astmatic

Este stadiul clinic cel mai sever al astmului bronsic manifestandu-se prin
sindrom asfixic.

Cauze declansatoare
- infectia bronsica difuza
- abuzul de simpaticomimetice,bronhodilatatoare
- reactii alergice immediate declansate de medicamente,praf din
atmosfera
- sedative,opiacee (deprima centrul respirator)
- suprimare brutala a corticoterapiei
- utilizare necorespunzatoare a oxigenului
Tablou clinic

- bolnav cu fata anxioasa si semen de insuficienta respiratory accentuta


- polipnee cu expiratie prelungita si tiraj
- transpiratii profuse
- absenta tusei si expectoratiei
- cianoza
- raluri bronsice mici si mari,diminuare extrema a murmurului vesicular

Diagnostic diferential :se face cu edem pulmonar acut,astm


cardiac,embolie pulmonara,pneumotorax spontan,BPOC
acutizata.Diferentierea se face tinand cont de caracterul dispneei : in edemul
pulmonar cardiogen dispneea este predominant inspiratorie ,iar zgomotul
suierator este prezent atat in inspiratie ,cat si in expiratie.

Conduita de urgenta
- internare de urgenta
- in cazurile de gravitate extrema : intubatie traheala,spiratie bronsica si
ventilatie mecanica in sectia de terapie intensive

Medicatia de urgenta
- bronhospasmolitice : miofilin
- hemisuccinat de hidrocortizon
- oxigenoterapie
- in suprainfectii bronsice: antibiotice si chimioterapice ( se evita penicilina-
alergizant)