Curs 7 (7.04.

2016)
Regimul primar imperativ

Def: Regim primar imperativ = un ansamblu de norme juridice aplicabile prin efectul legii de la momentul
incheierii casatoriei pana la mom incetarii efectelor casatoriei, atat in rap dintre soti, cat si in rap dintre soti si terti.

2 principale categorii de norme: in rap de pace conjugala si in situatii de criza conjugala.

Trasaturi
Este un regim primar, dintr-o dubla perspectiva:
prevaleaza asupra altor norme juridice: daca avem un conflict intre norme, intotdeauna au eficienta cele
din regimul primar;
este comun tututror regimurilor secundare: se aplica indif de regimul secundar ales de soti.
Este imperativ, intrucat normele jur care il compun sunt de ord publ. Cu exceptia unor situatii particulare, unde
se prevede expres acest lucru, nu se poate deroga prin conv matrim de la prevederile acestui regim.

Natura juridica
Exista o controversa in doctrina cu privire la posibilitatea calificarii regimului primar imperativ ca un veritabil
regim matrim.
Este adevarat ca el cuprinde un set de norme, care, fiind privite per ansamblu, pot fi calificate ca regim matrim,
dar acest set de norme nu este suficient pt a se reglem rap dintre soti si dintre soti si terti.

Terminologic
Scheletul de baza al regimurilor matrim; nucleul dur; o constitutie a materiei regimurilor matrim.

Acest set de norme nu este suficient pt a acoperi intreaga varietate a rap dintre soti si dintre soti si terti.

Regim primar regimuri secundare:

Regimul primar se aplica in virtutea legii, din mom incheierii casatoriei pana la mom incetarii efectelor casatoriei
(prin deces, divort, desfiintare). Acest set de norme e dublat de regimurile secundare: sotii pot alege fie comunitatea
legala, fie comunitatea conventionala, pe care au libertatea de a configura, in limite, precum si separatia de bunuri.
Acest set de norme din materia regimului primar se aplica indif de regimul secundar ales si este un prim aspect
care guverneaza rap dintre soti si terti.

In situatii de pace conjugala:

interdependenta vietii familiale:
o locuinta familiei;
o cheltuielile casatoriei;
Independenta economica si sociala reciproca a sotilor:
o independenta profesionala a sotilor;
o independenta patrimoniala a sotilor.

In situatii de criza conjugala 2 mecanisme:

se extind puterile unuia dintre soti;
se limiteaza puterile unuia dintre soti.
Se refera la puterea sotilor asa cum este aceasta configurata in regimul secundar ales.

1
 Situatie de pace conjugala

Institutia locuintei familiei (art 321, 322 NCC)

Locuinta familiei nu se confunda cu domiciliul sotilor! Sotii au oblig sa locuiasca impreuna, dar nu au oblig sa
aiba un domiciliu comun! Locuinta e o notiune de fapt, iar domiciliul e o notiune de drept!
Ne intereseaza locuinta in materia dr familiei.

Locuinta familiei se stabileste de comun acord; si schimbarea locuintei este atributul exclusiv al sotilor, care pot
decide de comun acord.

Se au in vedere 2 elemente:
- un elem obiectiv: imobilul ca atare;
- un elem subiectiv: afectatiunea acelui imobil, pe care o imprima chiar sotii.

Numai unul dintre imobile poate indeplini conditiile de locuinta familiei!

Daca sotii sunt separati in fapt sau au locuinte separate, art 321 NCC confera o solutie: locuinta familiei este
locuinta sotului la care se afla copiii. Apare o problema daca acestia nu au copii minori sau fiecare are in ingrijire un nr
egal de copii minori => inst va decide care imobil poate fi calificat ca locuinta familiei.

Pt opozabilitate trebuie sa se noteze in CF imobilul ca locuinta familiei (art 321 alin (2)).
In art 902 alin (2), (3) se prevede ca poate fi notata in CF atat conv matrim, cat si calitatea unui bun de bun
comun sau propriu al unuia dintre soti. De asemenea, potrivit prevederilor legal, se poate nota in CF si calitatea de
locuinta a familiei.
Art 902 alin (3) tert este persoana care dobandeste un drept real sau un alt drept in legatura cu imobilul.

Imobilul poate fi copropr devalmasa, copropr pe cote-parti, bun propriu sau bun proprietate exclusiva a unuia
dintre soti.
Imobilul poate fi detinut si cu titlu de locatiune. Acest contract poate fi incheiat dupa incheierea casatoriei sau
inainte de casatorie de catre unul dintre cei doi viitori soti.
Art 323 NCC daca locuinta este detinuta cu titlu de inchiriere, daca a fost incheiat inainte de casatorie sau doar
unul dintre soti are acest drept, celalalt sot beneficiaza de un drept locativ propriu, ca efect al casatoriei. Sotii nu pot
anihila prevederile art 323 NCC printr-o conv matrim.

Regimul juridic al locuintei familiei art 322 NCC

Regimul locuintei familiei consacra o limitare a puterilor unuia dintre soti: acela care vrea sa faca acte de dispoz
asupra imobilului.
Aceasta limitare este si mai frapanta in ipoteza in care locuinta familiei reprezinta bun propriu sau bun
proprietate exclusiva a unuia din soti, pt ca niciunul din soti nu poate dispune, fara consimtamantul scris al celuilalt sot
=> limita legala pt sotul proprietar!
Se aplica nu numai in cazul regimului separatiei, dar si in cazul regimurilor de comunitate.
Nu consacra o insesizabilitate a bunului, dar este limitat de consimtamantul scris al celuilat sot.

Regimul actelor juridice

Cf art 322 alin (1) NCC, sunt interzise actele de dispozitie inter vivos facute de unul dintre soti, fara
consimtamantul scris al celuilalt sot, prin care se constituie sau transfera dr reale asupra locuintei familiei; in domeniul
de aplicare intra si constituirea unui drept de creanta ca efect al unui contract de inchiriere!!
In masura in care locuinta familiei este detinuta in temeiul unui contr de inchiriere, unul dintre soti nu poate
subinchiria si nici rezilia unilateral acest contract, fara consimtamantul celuilalt sot!
Este nevoie de consimtamantul ambilor soti!
2
 Cogestiune asupra locuintei familiei, indif daca aceasta este detinuta in copropr sau in propr exclusiva a unuia
dintre soti!

In cazul actelor de dispozitie (vanzare, schimb, donatie, constituire de dr reale), acestea se fac numai cu
consimtamantul expres al ambilor soti, iar, in cazul in care proprietar este doar unul, cu consimtamantul celuilalt sot,
neproprietar.
Doar actele inter vivos se supun acestor exigente => legatul avand ca obiect bunul ce reprezinta locuinta familiei
nu e supus acestor exigente => se poate dispune prin acte mortis causa (testament, legat) si fara consimtamantul
celuilalt sot!!

*Probl cand se constituie dezmembraminte si totodata se instraineaza nuda propr?

*Probl partajului bunului ce reprezinta locuinta familiei: prin ipoteza, acest bun este detinut de unul dintre soti
cu un tert, in copropr pe cote-parti; este aplicabil art 322 NCC cand se doreste sistarea indiviziunii intre sotul propr si
tertul propr? -> daca avem in vedere un partaj conventional, judiciar.

Art 322 vizeaza actele de dispozitie facute de unul dintre soti, voluntar, asupra locuintei familiei. Este acceptat ca
regimul acestui art nu acopera si situatiile de instrainare fortata a bunurilor ce reprezinta locuinta familiei (ex:
exproprierea).

Se admite ca in ipoteza in care locuinta familiei este detinuta cu titlu de contr de inchiriere, iar acesta e
accesoriu contr de munca al unuia dintre soti, sotul care exercita rap de munca poate sa isi dea demisia, acest act avand
drept consecinta si pierderea dr de inchiriere.

Regimul trasat de art 322 NCC nu constituie o insesizabilitate a bunului => locuinta familiei ar putea fi urmarita
silit de catre creditorii sotului proprietar exclusiv.

Dispozitia directa si indirecta -> unul din soti nu ar putea sa incheie un act de dispozitie directa (o ipoteca asupra
locuintei fara consimtamantul celuilalt sot), dar sotul proprietar poate contracta o datorie avand drept creditor un
creditor chirografar (act de dispozitie indirecta), iar, in masura in care nu isi onoreaza datoria la scadenta, creditorul
chirografar se poate indestula, inclusiv prin executarea silita a imobilului locuinta familiei, fara a fi nevoie de
consimtamantul celuilalt sot!

Cerinta consimtamantului celuilalt sot in forma scrisa

In ceea ce priveste forma scrisa, aceasta nu este o cerinta ad validitatem, ci forma scrisa este ceruta ad
probationem (nu se poate dovedi prin martori aceasta cerinta).
Fiind vorba de un imobil, transferul dr de propr si constituirea dezmembramintelor pot fi realizate doar printr-un
inscris autentic notarial.

Se pune intrebarea daca forma scrisa trebuie sa imbrace forma autentica sau se poate si act sub semnatura
privata?
1. daca locuinta familiei este detinuta in copropr de catre cei doi soti, ambii soti sunt parte la contract, iar acel
act trebuie incheiat in forma autentica si trebuie exprimat consimtamantul ambilor soti (fiecare isi da si consimtamantul
cerut de art 322 in acest mod);
2. daca locuinta familiei este detinuta cu titlu de bun propriu, respectiv proprietate exclusiva a unuia din soti,
parte in contract va fi doar sotul proprietar exclusiv sau titularul bunului propriu, nu si celalalt sot, dar acesta va trebui sa
isi dea consimtamantul prevazut la art 322; acest consimtamant valoareaza o autorizare, de neimpotrivire, o manifestare
unilaterala de vointa si poate fi inserat in cuprinsul actului autentic, dar poate fi inserat si in cuprinsul unui act sub

3
semnatura privata, incheiat anterior sau concomitent cu actul autentic (daca e incheiat ulterior, am vorbi de o
confirmare a nulitatii).

S-a pus probl care e continutul acestui consimtamant: daca celalalt sot trebuie sa isi dea consimtamantul pt
toate clauzele sau doar un consimtamant general?
1. cand locuinta familiei este detinuta in copropr, ambii isi dau consimtamantul la fiecare clauza din contract, pt
ca ambii soti sunt parti in contract;
2. cand doar unul din soti este proprietar exclusiv sau titular al bunului propriu, ar fi excesiv sa consideram ca
cealalt sot trebuie sa isi dea consimtamantul cu privire la toate clauzele (pret, momentul intrarii in posesie etc), in
aceasta ipoteza sotul neproprietar isi da consimtamantul generic, cu privire la natura actului incheiat, fara ca acel
consimtamant sa poata acoperi toate clauzele contractului la care el nu este parte.

Dupa cum locuinta familiei este detinuta, avem o distinctie si in ceea ce priveste efectele exprimarii acestui
consimtamant:
1. daca e copropr, celalalt sot isi exprima consimtamantul ca parte, efectele producandu-se si in patrimoniul sau;
2. daca nu e parte, efectele acelui act jur nu se vor produce in patrimoniul sau, ci doar in patrimoniul celuilalt
sot.

Daca celalalt sot refuza sa dea acest consimtamant, se pune probl daca acesta poate fi cenzurat de inst?
Daca este abuziv, chiar textul art 322 spune ca acesta poate fi cenzurat. Cu toate acestea, cenzurarea refuzului
sotului de a-si da consimtamantul nu ar putea fi realizata in masura in care sotii sunt copropr.
*RIL: in cazul unui antecontr detinut in copropr, daca acel antecontr este incheiat numai de unul dintre copropr,
iar celalalt nu isi da acordul la perfectarea vanzarii, promitentul cumparator nu ar putea cere instantei executarea in
natura, ci numai daune-interese.

Durata protectiei instituite de art 322:

Regimul primar isi produce efectele pe toata durata casatoriei.
In ipoteza desfacerii casatoriei prin divort, regimul secundar se va considera incetat la mom depunerii cererii de
divort sau chiar mai devreme, dar aceasta vizeaza doar regimul secundar; regimul primar e aplicabil pana la momentul
hotararii definitive de divort.
In ipoteza decesului, normele sale sunt aplicabile pana la data decesului.

Sanctiunea
Daca nu e respectata cerinta consimtamantului celuilalt sot, sanctiunea este nulitatea relativa (interesul protejat
fiind unul privat), actiunea fiind promovata doar de cel care nu si-a dat consimtamantul.
Term de prescriptie este unul special de 1 an, care curge de la un mom subiectiv, adica de cand sotul care nu si-a
dat consimtamantul a aflat de existenta actului si e limitat in timp de un mom obiectiv, actiunea in anularea neputand fi
promovata dupa 1 an de la data incetarii regimului matrim secundar.
Fiind vorba de o nulitate relativa, aceasta e susceptibila de a fi confirmata (ex: act sub semnat privata incheiat
ulterior actului pt care se cerea consimtamantul; participa alaturi de sotul contractant la predarea imobilului sau
incasarea pretului).
Ratiunea: are un caracter intuitu personae => nu poate fi exercitata de creditorii sotului care nu si-a dat
consimtamantul, pe calea actiunii oblice si nici de catre mostenitorii sotului care nu si-a dat consimtamantul!!
S-ar putea obtine anularea actului numai in cazul in care s-a notat in CF caracterul imobilului de locuinta a
familiei! Altfel, nu se poate obtine anularea actului, ci numai daune-interese de la celalalt sot. Totusi, daca sotul
dovedeste ca tertul contractant cunostea ca imobilul era locuinta familiei, poate obtine anularea, chiar si in lipsa notarii
in CF.

Daca locuinta familiei este detinuta in copropr, sotul care nu si-a dat consimtamantul poate apela la actiunea in
anulare reglem de art 322 sau poate apela la actiunea in anulare reglem in materia regimului comunitatii legale sau, in
cazul copropr obisnuite pe cote-parti, la art 642?
4
 Daca este copropr devalmasa, intra in discutie regimul jur al actelor de dispozitie configurate de regimul
secundar al comunitatii legale => instrainarea locuintei familiei nu va putea fi facuta decat de ambii soti, sub sanct
nulitatii, termenul de prescr fiind de 3 ani.
Daca este copropr pe cote-parti => regula unanimitatii.
La care din remedii poate apela sotul care nu si-a dat consimtamantul?
sotul, daca este copropr devalmas, poate apela fie la actiunea in anulare prevazuta la art 322, fie la
actiunea in anulare prevazuta la art 347; din perspectiva term de prescr, dispozitiile din materia regimului
secundar sunt mai permisive, termenul de prescr fiind de 3 ani;
in cazul copropr pe cote-parti, sotul care nu si-a dat consimtamantul poate cere anularea pe art 322 sau pe
art 642, care instituie regula cogestiunii in materie de copropr obisnuita si, de asemenea, sotul copropr, se
va putea prevala si de actiuni posesorii pt a reintra in posesia imobilului si, in opinia prof, daca sunt
intrunite conditiile, poate intenta chiar si o actiune in revendicare impotriva tertului.

Se bucura de acelasi regim juridic si bunurile mobile care decoreaza sau mobileaza locuinta familiei, dar, pt a se
aplica art 322 si in cazul lor, trebuie ca acestea sa fi fost efectiv in locuinta familiei cand sotii au decis ca acel imobil va
reprezenta locuinta familiei.
In cazul in care se instraineaza bunurile mobile care decoreaza sau mobileaza locuinta familiei, tertul co-
contractant va putea invoca art 937, ce reglem prezumtia de proprietate in privinta bunurilor mobile, in masura in care
tertul a intrat in posesia bunului cu buna-credinta.

Cheltuielile casatoriei

Art 325, 326, 328 NCC

Traditional, se face distinctie intre oblig sotilor de a contribui la cheltuielile casniciei, oblig de sprijin reciproc si
oblig de intretinere.

In sens larg, aceasta oblig de a suporta cheltuielile casatoriei cuprinde cheltuielile pt organizarea activitatilor,
oblig de crestere si educare a copiilor minori si cea de intretinere intre soti (poate fi examinata si ca o oblig de a suporta
sarcinile casatoriei).

Cand vorbim de oblig de a suporta sarcinile casatoriei, aceasta are un continut variabil, in functie de nivelul de
trai al sotilor, de nevoile si posibilitatile materiale ale cuplului, implicand o apreciere in concret.
Ex: oblig de a plati chiria; oblig de procurare a alimentelor; chelt cu intretinerea si repararea locuintei familiei;
chelt cu privire la cresterea si educatia copiilor minori.

Art 325 consacra atat oblig de sprijin material, cat si oblig de a contribui la sarcinile casatoriei.
Art 325 le permite sotilor sa reglem prin conv matrim un aspect ce tine de regimul primar!!! Sotii pot reglem prin
conv matrim modalitatea in care contrinuie la suportarea cheltuielilor casatoriei.
Este o reglem din regimul primar care are caracter supletiv!
In lipsa unui acord printr-o conv matrim, sotii se vor achita de aceasta oblig proportional cu mijl fiecaruia. Prin
mijl fiecaruia se inteleg nu doar castigurile din munca, dar si, spre ex, fructele bunurilor proprii sau veniturile incasate cu
alt titlu: cu titlu de dr de autor, dividende etc.
Aceasta are un caracter succesiv si permanent.
Executarea oblig poate fi realizata in natura (de ex: prin afectarea unui imobil ca locuinta a familiei, el fiind
detinut exclusiv de unul dintre soti) sau in numerar (cel mai des) sau in industrie (art 326 NCC munca in gospodarie sau
pt ingrijirea unui copil reprezinta o contributie; este o norma imperativa => nu se poate stabili altfel printr-o conv
matrim).
Daca se refuza executarea oblig, s-a admis interventia inst si s-a obtinut o constrangere jur; in egala masura,
reprezinta un motiv temeinic pt divort si, in conditiile legii penale, si infract de abandon de familie.
5
 Independenta profesionala a sotilor (art 327 NCC)

Libertatea profesionala comporta o dubla dimensiune:

- dr de a exercita o profesie aleasa liber;
- dr de a dispune liber de veniturile incasate din acea profesie.

Libertatea de alegere a profesiei => niciunul din soti nu poate conditiona celalalt sot sa isi aleaga o anumita
profesie, meserie, activitate.
Este de asemenea liber sa inceteze rap de munca (chiar daca s-ar realiza implicit si pierderea locuintei familiei),
sa schimbe profesia.

Libertatea de a dispune de veniturile incasate: orice venit incasat in desf unei activ, nu doar salariul; onorarii; dr
de autor.
Este o norma imperativa, neputandu-se deroga prin clauzele de administrare conjuncta, prin care sa se
anihileze sau limiteze dr de a dispune de venituri.

O limita: respectarea obligatiilor ce deriva din cheltuielile casatoriei; daca unul din soti isi indeplineste aceste
oblig, el poate dispune liber de veniturile din profesie.
Importanta normei apare in cadrul regimurilor de comunitate, unde salariul sau sumele asimilate sunt bunuri
comune si se pune problema daca un sot ar putea dispune cu titlu gratuit de bunurile comune doar cu consimtamantul
celuilalt sot (gestiune comuna a ambilor soti)? => Care reglem se va aplica, cea din regimul secundar, unde trebuie sa fie
facute de ambii soti impreuna sau se aplica art 327, cand, dupa ce isi indeplineste oblig cu sarcina casatoriei, poate
dispune liber? => se aplica art 327, pt ca regimul primar se aplica prioritar oricarei norme din regimul secundar!

Colaborarea unuia dintre soti la activitatile desfasurate de celalalt sot art 328 NCC dreptul la compensatii
In masura in care ajutorul acordat de unul dintre soti se circumscrie notiunii de sprijin material reciproc, acest
text nu va fi incident.
Daca sotii au configurat un alt regim incident, de ex contr de munca, rap dintre soti vor fi guvernate de dr
muncii, iar art 328 nu se va aplica.
Daca prestatia considerabil superioara a unuia din soti are la baza un contr de mandat sau un alt rap jur
echivalent, se vor aplica reg din materia contr de mandat si nu art 328 NCC.
Aceast reglem este aplicabila, in masura in care unul dintre soti participa efectiv, o per indelungata, la activ
celuilalt sot, fara a primi sau a pretinde remuneratie, fiind depasite limitele oblig de sprijin material reciproc.
Este o aplicatie particulara a imbogatirii fara justa cauza.

Independenta patrimoniala a sotilor (art 317, 318 NCC)

Un corectiv al acestei independente: dreptul la informare

Ca principiu general, in masura in care nu e interzis expres, sotii pot incheia intre ei, in virtutea independentei
patrim, orice contracte doresc (donatii principiul revocabilitatii).

Art 317 alin (2), (3) NCC consacra independenta patrim in rap dintre soti si institutia de drept bancar.
Este o norma imperativa.
Nimic nu impiedica sotii sa deschida conturi comune sau indivize, unde ambii soti sunt titulari sau unul e titular
si altul imputernicit.
Nu vor fi aplicabile aceste dispozitii daca s-a contractat un depozit cu un neprofesionist ce nu indeplineste
cerintele legale pt a fi o institutie de credit.
3 rap: rap dintre titular si instit; rap dintre soti; rap dintre soti si terti.
6
 Art 317 alin (2), (3) se aplica in rap dintre banca si sotul deponent => daca unul din soti doreste sa deschida un
depozit sau un alt cont asimilat, in rap cu instit de credit el este titularul dr de a dispune de sumele depuse in cont;
aceasta prezumtie se manifesta atat la mom deschiderii contului, cat si pe durata depozitului => sotul deponent poate
modifica conditiile depozitului sau extrage sumele de bani din cont.
Banca nu e interesata de natura jur a banilor (bunuri comune sau proprii) => sotul deponent poate deschide
depozitul, indif daca sumele de bani sunt bunuri proprii sau comune.
Intre soti nu e aplicabil art 317 alin (2), (3) => sotul care nu e deponent nu poate da indicatii instit de credit cu
privire la sumele de bani; daca sunt lezate interesele acestuia atunci se aplica normele din regimul matrim secundar.
Prezumtia ca sotul deponent e titularul dr de dispozitie nu se aplica nici in relatia cu terte persoane.
Art 317 alin (3) excede duratei casatoriei => sumele de bani din cont pot fi bunuri comune, insa si dupa
desfacerea casatoriei, desi inceteaza regimurile, sotul titular poate extrage sumele de bani din cont.
In masura in care sunt bunuri comune, intra si sumele de bani in masa de bunuri succesorale.
In masura in care cel care decedeaza este chiar sotul titular de cont, atunci intra in discutie art 2187 NCC
contul indiviz.
Aceasta libertate de a dispune de sumele de bani din cont cunoaste si o oarecare limita: dr de informare art
318 NCC.
In masura in care profesionistul cu care a contractat celalalt sot refuza sa furnizeze datele solicitate, invocand
secretul profesional, textul art 318 consacra si o prezumtie relativa (alin (4)): refuzul sotului de a pune la dispozitie
informatiile solicitate de celalalt sot da nastere prezumtiei ca sustinerile sotului reclamant sunt adevarate (sotul
reclamant cand il cheama in justitie pe celalalt sot trebuie sa justifice un interes).

Situatii de criza conjugala

Situatiile de criza conjugala se pot datora unor elemente externe sau atitudinii sotilor.
2 mecanisme:
- extinderea puterii unui sot (art 315 NCC);
- limitarea puterii unui sot (art 316 NCC).

Extinderea puterilor unuia dintre soti

Natura juridica este cea a unui mandat judiciar (mandatul e configurat chiar prin hot judec) => pe langa cele
prevazute de legiuitor in art 315, sunt aplicabile si efectele contr de mandat.

In ipoteza in care unul dintre soti e in imposibilitate de a-si manifesta vointa, celalat sot poate cere incuviintarea
inst pt a actiona.
Avem 2 categorii de cauze: sociale (absenta indelungata, disparitie) sau psihice (coma, alienat sau debil mintal).
Nu poate fi suplinit acordul unui sot prin mandat judiciar atunci cand sotul isi manifesta vointa, dar in sens
negativ!!
Dispozitia se aplica indif de regimul matrim ales.
Sotul mandatar poate fi autorizat sa exercite mandatul judiciar cu privire la oricare dintre dr pe care sotul care
nu isi poate manifesta vointa le-ar avea.
Mandatul poate fi unul general (acte de conservare sau de administrare) sau special, prin care pot fi autorizate si
acte de dispozitie.
Conditiile reprezentarii trebuie stipulate expres in hot judec: natura juridica a actului jur si configurarea clauzelor
acelui act.
Ratiunea reglementarii: substitut pt tutela si curatela => reprezentarea este esentialmente temporara.
Mandatul judiciar inceteaza la numirea unui tutore sau curator.
Efectele se produc in patrim sotului reprezentat.
7
 Limitarea puterilor unuia dintre soti (art 316 NCC)

Se instituie o veritabila limita cu caracter judiciar.

Natura reglementarii este exceptionala si trebuie sa aiba la baza doar existenta unui pericol grav ce afecteaza
interesele familiei. Aceste notiuni trebuie apreciate in concret de catre judecatorul investit cu astfel de cereri.
Exista pericol grav cand unul din sot este nu isi indeplineste oblig de a suporta oblig chelt casat; repararea unui
prejud moral.
Nu se cere ca prejudiciul sa se fi produs! Este suficient ca prejudiciul sa fie iminent!
Interesele familiei nu reprezinta o suma a intereselor personale a fiecarui sot.

Caracteristicile masurii:
- exceptionala;
- temporara, putand fi luata pt maxim 2 ani (in care sunt incluse eventualele prelungiri);
- provizorie: poate fi modificata sau sistata, in ipoteza in care s-au modificat sau au disparut ratiunile pt care a
fost instituita; acest caracter provizoriu se imprima si asupra hot judec care are autorit de lucru judecat
provizorie!!

Sanctiunea care intervine in ipoteza in care nu se respecta limita impusa de catre judecator prin hot este
nulitatea relativa, care poate fi invocata doar de catre sot.
Term special de presc de 1 an, care curge de la data la care sotul vatamat a luat cunostinta de existenta actului.

Acest art poate fi utilizat si atunci cand se au in vedere actele de dispozitie cu titlu gratuit asupra sumelor de bani
obtinuti din munca (art 327 NCC), indif de regimul secundar aplicabil intre soti.