Sunteți pe pagina 1din 9

CLIMATUL INTERTROPICAL PERMANENT

UMED
CLIMATUL INTERTROPICAL PERMANENT UMED

I.Coordonate geografice de extindere.

Climatul intertropical permanent umed corespunde climatului ecuatorial si tropical


umed(Af dupa Koppen)si este prezent in tinuturile cu altitudini joase din zona ecuatorului(mai
precis intre 5 gr.lat N si 5 gr.lat S).

II.Repartitie geografica.

Este caracteristic bazinului Amazon(America de Sud),tarmurile Americii


Centrale,fluviul Congo,Madagascar(Africa),Indonezia,Noua Guinee,Filipine.

Fig I .Harta generala a zonelor climatice.


Fig II.Harta specifica (Koopen).

III.Trasaturi climatice esentiale.

Temperatura este constanta cu valori de 25-27 gr C.Ploile sunt abundente,regulate,de peste


3000mm/an.Vanturile lipsesc ,dar apar curenti de aer ascensionali numiti calme ecuatoriale.De
asemenea ploua zilnic,exista un singur anotimp.Deoarece razele solare cad perpendicular pe ecuator
zona este incalzita uniform.

IV.Distributia geografica a presiunii atmosferice pe glob.

Pe latitudini valorile presiunilor difera de la Ecuator la Poli. De-a lungul Ecuatorului se


formeaza un bru de depresiuni (zona calmelor ecuatoriale - circulatia aerului se desfasoara
numai pe verticala). De-a lungul latitudinii de 35grade se formeaza un bru de anticicloni. La
latitudinea de 5060grade din nou un bru de depresiuni iar la Poli un bru de anticicloni.

Cea mai ridicata valoare de presiune nregistrata pe glob este egala cu 1083,8 mb, valoare
nregistrata la Agata - la 15 km distanta de Oimeakon.

Cea mai scazuta valoare de presiune nregistrata este egala cu 912 mb, valoare nregistrata la
Murato (Japonia) n timpul unui taifun.
Principalii centri barici care se formeaza la suprafata Pamntului n emisfera nordica si
schimba pozitia de la un anotimp la altul datorita raportului aproape egal dintre suprafata ocupata
de uscat si cea ocupata de ocean.

n emisfera sudica centrii barici si pastreaza aceeasi pozitie n tot timpul anului.

Emisfera nordica

vara

- anticiclonul azorelor (1025 mb) - are influente pna n S-E Europei si S-E Statelor Unite. La
patrunderea pe continent determina averse de ploaie cu descarcari electrice. n interiorul
continentului determina o vreme foarte calda si secetoasa ;

- anticiclonul hawaian (1022 mb) - este perechea primului. Produce ploi pe coastele de vest ale
Statelor Unite, Canada ;

- pe continent un bru de depresiuni (900995 mb) - din nordul Africii pna n Pakistan.
Determina o vreme calda pentru sudul Europei si un aer foarte ncarcat cu pulberi. n Asia
prezenta acestor depresiuni se caracterizeaza prin ploile musonice.

iarna

- anticiclonul siberian (1050 mb) - pe uscat. Produce o vreme frumoasa si foarte rece;
actioneaza iarna;

- anticiclonul canadian (1025 mb) - determina o vreme frumoasa si racoroasa;

- depresiunea islandeza (985995 mb) - n Atlantic; determina o vreme foarte nchisa si


ploioasa;

- depresiunea aleutinelor (1000 mb) - n Pacific; are influente pe coastele de vest ale Americii
de Nord; ploua si iarna si vara.

Emisfera sudica

- depresiunea sud-africana (10001005 mb);

- depresiunea nord-australiana (10001005 mb);

- anticiclonul sud-atlantic - Insula Sf.Elena;

- anticiclonul indian - Insula Sf.Mauriciu;

- anticiclonul pacific - Insula Pastelui.


Toti trei anticicloni au valori ale presiunii de 1020 mb si si pastreaza zona lor de actiune n
tot timpul anului.

n emisfera aflat n sezonul de iarn (ianuarie pentru emisfera boreal, iulie pentru emisfera
austral), cmpul de presiune este foarte contrastant: anticiclonii, centrai pe poli, se extind spre
marginile zonelor polare; depresiunile subpolare sunt accentuate i avanseaz spre latitudinile
medii. Celulele de nalt presiune se dezvolt n Asia Central i Siberia (Anticiclonul Siberian),
i n America de Nord; celulele anticiclonale subtropicale se deplaseaz spre ecuator. n emisfera
cu situaie de var (iulie pentru emisfera boreal, ianuarie pentru emisfera austral), cmpul de
presiune prezint mai puine contraste. Mai marcante sunt atenuarea depresiunilor subpolare i
dezvoltarea anticiclonilor subtropicali pe oceane, odat cu reducere presiunii pe continente (ca n
centrul Asiei). Observaiile arat c anticiclonii i ciclonii sunt mai puternici i mai frecveni pe
oceane dect pe continente, unde ei se destram.

Fig.III.Harta pentru luna ianuarie.


V.Circulatia aerului.

n zona ecuatorial cuprins aproximativ ntre 5 de grade latitudine sudic i 5 de grade


latitudine nordic, datorit existentei permanente a unei minime barometrice, aerul cald i
umed din aceste regiuni formeaz mari coloane de convecie, rezultnd deci o
ascensiune permanenta a sa. Este zona calmului ecuatorial, unde nu exist vnturi
dominante e suprafaa. Calmul predomina pe aproximativ o treime din durata.Se produc totui
furtuni violente cu vijelii i descrcri electrice care nsoescploile toreniale.
In lungul Ecuatorului, se constat o ntrerupere a zonei de calm conturndu-se , la
suprafaa terestr, o ngust zona cu vnturi de vest care separ zona calmului de nord, fa de cea
de sud. Existena vnturilor de vest ecuatoriale, prezente ntre cele dou zone de calm, se datoreaz
ptrunderii alizeelor n emisfera opus, depind Ecuatorul, ceea ce atrage dup sine
schimbarea direciei. Astfel, alizeul emisferei nordice ptrunznd n emisfera sudic se abate spre
stnga (est), iar cel al emisferei sudice ptrunznd n emisfera nordic se abate spre dreapta,
ducnd la apariia, n apropierea Ecuatorului, a vnturilor ecuatoriale de vest.

VI.Caracteristici climatice.

1.Mananjary, Madagascar are coordonatele 2112'S, 4822'E, 6 m (20 ft). Mananjary


are o clima tropical umeda (Kppen-Geiger classification: Af) fara sezoane reci sau
calde,fiind permanent umezeala.
Temperatura obisnuita este de 23 grade C.Maxima e atinsa in februarie 29 grade
C,minima in august23,9.Luna cea mai ploioasa este februarie,cea mai uscata e septembrie.

Average Temperatures Table for Mananjary

Annu
Jul Aug Sep Oct Nov Dec Jan Feb Mar Apr May Jun
al

Average
23.8 24.8 25.8 27 28.3 29 29.4 28.7 27.6 26 24.6
Max 23.9 26.6
(74.8 (76.6 (78.4 (80.6 (82.9 (84.2 (84.9 (83.7 (81.7 (78.8 (76.3
Temperatu (75) (79.8)
) ) ) ) ) ) ) ) ) ) )
re C ( F)

Average 20.1 20.5 21.4 22.9 24.3 25.4 26.2 25.5 24.4 22.5 20.7
26.1 23.3
Temperatu (68.2 (68.9 (70.5 (73.2 (75.7 (77.7 (79.2 (77.9 (75.9 (72.5 (69.3
(79) (74)
re C ( F) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) )

Average
15.8 16.2 17.3 19.3 20.9 22 23.1 20.7 18.2
Min 22.8 22.2 16.1 19.5
(60.4 (61.2 (63.1 (66.7 (69.6 (71.6 (73.6 (69.3 (64.8
Temperatu (73) (72) (61) (67.2)
) ) ) ) ) ) ) ) )
re C ( F)
2. Padang, Sumatra, Indonesia are urmatoarele coordinate: 055'S, 10022'E, 7 m (23
ft).Padang, Sumatra are o clima tropical umeda (Kppen-Geiger classification: Af) fara
anotimpuri ,fiind permanent umezeala.

Totalul precipitatiilor este de 4766 mm.Lunile cele mai ploioase sunt octombrie si
noiembrie.Cele mai putin ploioase iulie si ianuarie.
Temperaturile maxime se ating in ianuarie,34 grade C iar cele mai scazute din septembrie
pana in decembrie.Temperatura medie e de 27 grade C.
Soarele straluceste 2600 ore pe an, atingand valori inalte in luna mai.
Umiditatea e aproximativ constanta ,de la 62 la 69,in luna decembrie.
VII.Tipuri asociate de peisaj.

Pdurile ecuatoriale sunt rezultatul climatului cald, caracterizat prin variaii termice mici i
precipitaii abundente pe ntreg pacursul anului. De asemenea, pdurea ecuatorial este o pdure
care este intotdeauna verde i se gsete in zonele calde i umede ale tropicelor la o altitudine
mic.

Datorit precipitaiilor abundente i temperaturilor ridicate, regiunea ecuatorial se


caracterizeaz printr-un tip de vegetaie unic pe Glob ca bogie a speciilor. Pdurea tropical
umed este sempervirent, cu specii care cresc tot timpul anului, fr perioad de repaus. Legea
ce domnete in cadrul acestor fitocenoze este reprezentat de lupta plantelor pentru lumin,
coronamentul aproape continuu al arborilor dei i nali (15-50 m) umbrind puternic straturile
inferioare i subsolul pdurii. Bogia speciilor face dificil exploatarea economic, pe suprafaa
unui hectar crescnd peste 40 de specii de arbori: palmieri (palmierul de vin, de ulei, de cocos,
bananieri), ficui, arborele de cacao, arborele de cauciuc, arborele de cafea, mahonul, arborele de
camfor, diferite specii de pomi fructiferi

Nevoia de lemn, defriarea, dorinta de a face loc terenurilor agricole, drumurilor i cilor
ferate, incendii, mine, combustibili, sunt toate cauze legate de taierea padurilor.

Fauna acestor pduri reprezint, ca urmare a bogatelor resurse alimentare, caractere originare
i o mare varietate, populnd toate etajele pdurii. Specifice sunt maimuele, psrile cu colorit
viu (papagali, colibri, acvile, pasrea rinocer, punul Asiatic), reptile de dimensiuni mari (iguane,
arpele anaconda i pitoni)

VIII.Bibliografie.

1.Sterie CIULACHE, Nicoleta IONAC. Esenial n Meteorologie i Climatologie. Editura


Universitar, 2002

2.Circulaia aerului pe glob de Ghe. Mhra. Editura tiina pentru toi

3./www.scribd.com/document/177692170/Curs-11-Zone-de-Clima-Si-Tipuri-Geografice-de-
Climat

4.http://www.unibuc.ro/prof/ene_m/docs/2015/oct/01_11_12_39meteoclima7.pdf

5.Revista Terra Magazin

6.http://www.alexandru-giurca.info/2009/03/padure-ecuatoriala.html;

7. http://mediul-ecuatorial.blogspot.ro/