Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs 1
Securitatea social
- include 2 componente :
Asigurarea sociala (contributie)
Asistenta sociala (starea de nevoie; in unele sit legiuitorul prezuma starea de nevoie a
fam eg: alocatia copiilor)
Politica sociala= atitudinea statului fa de riscurile sociale. Statul poate decide n mod
liber ce riscuri ia n considerare i ce prestaii sociale acord.
Pensia: Se acorda n funcie de veniturile ... exprimate sub forma punctajului mediu:
salariul lunar al persoanei se mparte la salariul mediu pe economie. La final se calculeaz
punctajul mediu anual i se nmulete cu valoare punctului de pensie.
2. Sistemul Beveridge :
- In 1942 a fost propus un alt sistem de ctre Lord Beveridge: un sistem distributiv, o
protecie generalizat, acordat ntregii populaii. Acea protectie sociala nu era
conditionata de plata unor contribuii, ci ea se asigura din impozitele colectate. Conferea o
protecie uniform n sensul c prestaiile acordate erau determinate n funcie de nevoile
persoanei i nu n funcie de veniturile ei sau de vreo contribuie prealabil. Acel sistem
era administrat public de ctre stat.
Dpdv istoric: este important s nelegem evoluia securitii sociale dinspre noiunea de
asisten spre cea de asigurare, la care s-a adugat cea de asisten.
- 1895: legea minelor n cadrul crora s-au stabilit case de pensii pt cei care lucrau n
mine i n industria petrolier;
- 1902: Legea meseriilor: obliga angajatorul s indemnizeze accidentele de munc i
bolile profesionale. S-au instituit sisteme de pensie pt meseriaii cuprini n legea
respectiv;
- 1912: Legea privind asigurrile muncitoreti n care se prevedea n mod expres
rspunderea angajatorului n cazul accidentelor de munc i a bolilor profesionale.
Riscul legat de boala obinuit cdea n sarcina salariatului;
- 1929: Legea contractelor de munc: s-au prevzut i indemnizaii n cazul n care
intervenea boala obinuit a salariailor dar numai pt 7 zile;
- 1933: Legea Ioaniescu: s-a unificat sistemul de asigurri sociale, extinderea
concediului medical peste 7 zile pt boli obinuite i bolile profesionale erau asimilate
accidentelor de munc i indemnizate. Se pltea o cota de indemnizaie de 6% care se
mprea ntre angajat i angajator;
- 1948: n Constituie se prevede expres dreptul la limitarea timpului de munc.
Securitatea social are la baz nevoia de a evita srcia. Srcia e definit n dou
moduri: srcie absolut i srcie relativ.
- Srcia absolut e cea care afecteaz inclusiv nevoile primare ale persoanei (hran i
mbrcminte) - persoane care triesc cu mai puin de 2 dolari pe zi.
- Srcia relativ e definit la nivelul UE i se consider c se afl sub pragul srciei
relative pers care ndeplinesc cel putin 3/9 criterii:
- faptul de a nu-i permite s aib o mas pe baza de carne o data la dou zile;
- imposibilitatea de a face fa cheltuielilor neprevzute;
- imposibilitatea de a plti pentru o sptmn de vacan anual;
- prezena datoriilor;
- lipsa mijloacelor financiare pt a nclzi suficient locuin;
- lipsa mijloacelor financiare pentru a achiziiona televizor color, main de
splat automata sau autoturism personal etc.
Asigurarea social
- acoperirea celor 9 riscuri sociale;
- Dpdv al coninutului:
- asig sociala se ntemeiaz pe contribuia individual a persoanei n cauza;
- Prestaiile acordate sunt proporionale cu contribuia pltit i cu veniturile
persoanei;
- Raporturi comutative n care cel care a pltit are dreptul s pretind acea
prestaie;
- Subiectele: asigurat i instituie de asigurare;
- Sursa/origine: lege(regula) sau contract;
- Obiect: venit de nlocuire a ctigului profesional;
Asisten social
- asigurarea unui nivel minim de trai - mult mai evident ideea de srcie dect la asig
social;
- Dpdv al coninutului:
- se bazeaz pe starea de nevoie a persoanei;
- Prestaiile acordate in cont de starea de nevoie a persoanei care presupun
frecvent realizarea unei anchete sociale;
- Este un raport unilateral;
- Subiecte: beneficiar( persoana aflata in nevoie) i instituie de asisten;
- Sursa: exclusiv din lege: statul poate s decid n mod liber ce categ. de persoane
favorizeaz;
- Obiect: se asigur minimul necesar unui trai decent: apreciat n mod arbitrar de stat.
Izvoare:
- Constituie: art 1(3), art 34(3) dr la ocrotirea sntii, art 41 dr la protecie social, art
47 dr la un nivel de trai decent, presupune i realizarea asistenei medicale, sociale i
plata ajutorului de somaj; art 49 protecia tinerilor, art 50 protecia persoanelor cu
handicap, art 73 lit p se vor adopta legi organice, eg Legea 95/2006 privind asig de
sntate, Legea 76/2002 privind asigurrile pt omaj, Legea 263/2010 privind sistemul
unitar de pensii, Legea 292/2011 privind asistena social.
1. Princip. teritorialitatii: beneficiile/ prestaiile care se acord pe teritoriul unui stat sunt
prevzute de legislaia naional a statului n cauz, acesta putnd s decid riscurile
sociale pe care le ia n considerare, cuantumul prestaiilor, durata de acordare.
2. Princ. egalitii de tratament: egalitate ntre brbai i femeie, egalitate ntre naionali
i lucrtorii migranti (transfrontalieri, etc)
3. Principiul universalitatii: privete sfera persoanelor protejate i prestaiilor care se
acord n sensul c idealul e c orice membru al unei colectiviti s fie protejat de-a
lungul vieii ori de cate ori se afl n nevoie.
4. Principiul asigurrii obligatorii -> asigurare de sntate;
5. Principiul indexarii sau al compensrii: prestaiile sociale sunt majorate periodic cu
un anumit procent sau se stabilete o sum de bani cu care se majoreaz veniturile
individuale. n Romnia: majorarea punctului de pensie pentru pensii, iar marea maj a
prestaiilor sociale se calculeaz pe baza indicatorului social de referin (ISR)- acesta
ar trebui s fie stabilit periodic prin legea asigurrilor pt somaj;
6. Principiul finanrii de la bugetul de stat a prestaiilor necontributive;
Curs 2.
- I. Instrumente de armonizare:
Oblig statele care le-au ratificat s i modifice legislaia n ceea ce privete coninutul
securitii sociale, adic cuantumul prestaiilor, durata de acordare a acestora i condiiile
de acordare.
- Se stabilete un standard minimal, fiind def criteriile de baz i ncurajate SM s le
depeasc. ILO 102/2002. SM au liberatate de a alege mijloacele de aplicare n dr
intern. Oblig de regul doar pt statele care le-au ratificat.
- 1. Declaraia Univ a dr Omului 1948
- Recunoate expres i dr la asisten medical, la ingrijiri medicale i la servicii
sociale(eg ingrijirea pers bolnave la domiciliu).
- Consacrat protecia mamei i a copilului.
- Dr la asigurri sociale i la ajutoare sociale pt acoperirea riscurilor care pot surveni
de-a lungul vieii.
- 2. Pactul Internaional privind dr Economice, Sociale i Culturale, 1966
- n plus fa de UDHR obliga SM sa adopte instrumentele necesare care s permit
aplicarea efectiv n practic i garantarea dr de securitate social.
- S-a introdus ideea de coordonare, n sensul c s-a subliniat importana acordurilor
bilaterale pt asigurarea sec sociale efective a lucrtorilor migrani.
- cele 2 instrumente au fost adoptate sub ONU
Fondul din care sunt pltite aceste asigurri de sntate: Fondul Naional Unic de
Asigurri de Sntate( FNUASS)
- Sunt reglementate prin Legea 95/2006 privind reforma sistemului de sntate. Titlul 8 i
9( prestaiile medicale acordate asigurailor i condiiile n care pot fi dobndite,
respectiv cardul naional i european de Asigurri de sntate).
- ASS reprezinta principalul mijloc de finanare a ocrotiriisanatatii sntii populaiei, prin
asigurarea accesului la un pachet de servicii de baz pentru asigurai. ( Stabilit printr-un
document numit Contract Cadru, adoptat prin hot de guvern).
- Ocrotirea sntii se realizeaz printr-o serie de mijloace menite s previn
mbolnvirile, fie ntrirea sntii fie refacerea ei: ngrijiri la domiciliu.., de asemenea
urmrete i prelungirea vieii i a capacitii de munca.
- Sntatea se refer att la sntatea fizica ct i mintal. Dreptul la sntate e garantat
de art 39 din Constituie care prevede obligaia statului de a lua msurile necesare
pentru asigurarea ingienei i sntii publice. Sntatea fizica i mintal e garantat i
de Pactul Internaional privind drepturile Economice, Sociale i Culturale, care
garanteaz dreptul persoanei de a se bucura de cea mai buna sntate fizic i mintal
posibil. - factori fizici(mediul de lucru) i factori umani( eg hartuire). Exista la nivelul UE
un Acord privind combaterea stresului la locul de munc. Una din reglementrile care
asigur i aplicarea unei sanciuni sunt cele privind combaterea hartuirii la locul de
munca.
Persoane asigurate:
Pierderea calitii de asigurat: prin neplata contribuiei timp de trei luni, sau prin
nendeplinirea condiiei domiciliului n Romnia.
Obligaiile asigurailor :
1. De a alege un medic de familie;
2. De a-l anuna pe medicul de familie ori de cate ori apar schimbri n starea de
sntate;
3. De a plti contribuia obligatorie;
4. De a anuna Casa de Asigurri de Sntate (CAS) i medicul de familie despre
schimbarea domiciliului;
5. De a se prezenta la controalele preventive obligatorii;
6. De a urma tratamentul prescris i indicaiile medicului;
7. De a avea o atitudine civilizata fata de personalul medical.
Serviciile pachetului de baza:
1. Servicii profilactice : privesc prevenirea bolilor: eg sistemul de imunizare, urmrirea
sarcinii;
2. Servicii curative : privesc vindecarea bolilor, eg asistenta medicala de urgenta,
diagnosticarea, tratamentul medical, chirurgical, unele tratamentele recuperare i
prescrierea tratamentului necesar;
3. Acordarea materialelor sanitare pe durata spitalizrii;
4. Acordarea de medicamente cu sau fr contribuie personala pe baza de prescripie
medicala, dar numai pentru medicamentele cuprinse n lista de medicamente;
5. Acordarea dispozitivelor medicale pentru corectarea deficientelor organelor fiziologice
n conditiile contractului cadru;
6. Servicii de ngrijiri la domiciliu, n condiiile contractului cadru.
Nu sunt decontate din Fondul Naional de Sntate o serie de servicii medicale, printre
care cele acordate pentru accidente de munca i boli profesionale( se pltesc dintr-un alt
fond), accidentele sportivilor, servicii prestate de cabinetele de medicina muncii,
fertilizarea n vitro, nici operaiile estetice de corecie pt pers peste 18 ani.
Curs 4-23.10.2015
Sediul materiei:
- Legea nr. 346/2002 (legea privind asigurarea pentru accidentele de munca si bolile
profesionale)
- Legea 319/2006 (Legea securitatii si sanatatii in munca): transpune Directiva 391/1989,
care prevede principii generale privind asigurarea securitatii si sanatatii in munca +alte
directive pt munca si securitate in domenii specifice.
- asigurarea pt accidentele de munca si bolile profesionale este o asigurare de
persoane, institutionalizata (sistem organizat si garantat de stat), prin care se acorda
protectie sociala impotriva riscurilor pierderii/diminuarii capacitatii de munca, ori decesului
pers asigurate, din cauza unui accident de munca ori a unei boli profesionale;
- asigurator este in toate situatiile Casa Nationala de Pensii publice Publice
- obligatia de a plati contributia la fondul privind acest tip de asigurari revine angajatorului;
- obiective: de a promova sntatea si securitatea in munca, de prevenire a AM si BP,
diminuarea si compensarea consecintelor AM si BP;
- riscul asigurarii este preluat de cel care beneficiaza de munca prestata (angajator);
- raspunderea angajatorului pt AM si BP este preluata de sistemul de asigurare (doar pt
riscurile prevazute de lege si doar in limita prestatiilor prevazute de lege). Pt diferenta
salariatul se poate indrepta impotriva celui vinovat;
- asigurare obligatorie: angajatorul este obligat sa plateasca la asigurator o contributie
lunara (intre 0,15-0,85%, tinandu-se cont de sectorul de activitate si de riscul producerii
AM si BP). Valoarea se comunica anual angajatorului de Casa nationala de pensii publice.
Sunt asigurati obligatoriu sau prin efectul legii: salariatii, functionarii publici, pers care isi
desf activitatea in functii elective, pers numite in autoritatile legislative, executive sau
judecatoresti pe durata mandatului, membrii cooperatori, somerii pe perioada in care
urmeaza o forma de pregatire profesionala, ucenicii elevii si studentii pe perioada practicii
profesionale:
- sunt asigurati salariatii romani pe perioada cat lucreaza in strainatate din dispozitia
angajatorului roman, cetatenii straini sau apatrizii care presteaza munca pt un angajator
roman si au domiciliul/resedinta in romania;
- prin exceptie, exista categorii de pers care au case proprii de asigurare(MAI, min apararii
nationale, pers din cadrul penitenciarelor, al serviciului de telecomunicatii speciale, al SRI,
serviciului de protectie si paza etc.)
- situatia in care asigurator e Casa nationala de pensii publice nu exclude posibilitatea de
a constitui sisteme proprii de asigurare;
- asigurare facultativa: se incheie un contract de asigurare cu Casa Nationala de Pensii
Publice, in care se declara venitul asigurat, care nu poate fi mai mic decat salariul minim
pe economie;
- poate fi incheiata in principiu de actionarii, asociatii, administratorii, managerii societatii,
pers fizice autorizate, pers care desf activitati independente, membrii asociatilor familiale,
alte pers interesate;
- contributia este de 1% din venitul asigurat;
- asiguratorul este tot CNPP, prin casele teritoriale, judetene de pensii;
- asigurarea incepe sa isi produca efectele de la momentul stabilirii raportului de asigurare:
pt asigurarea facultativa-momentul incheierii contractului de asigurare iar pt cea
obligatorie-momentul stabilirii raportului profesional.
Riscurile asigurate
- privesc AM si BP, definite de Legea nr.319/2006;
- BP= afectiunea produsa ca urmare a exercitarii unei profesii sau meserii, datorita actiunii
agentilor nocivi fizici, biologici sau chimici, specifici locului de munca, sau suprasolicitarii
unor organe sau sisteme ale organismului, in procesul de munca;
-boala legata de profesiune declanseaza sau afecteaza probleme de sanatate (pe langa
factori de natura profesionala intervin si alti factori determinanti)
- AM=vatamarea violenta a organismului sau intoxicatia acuta profesionala, care are loc in
timpul procesului de munca sau in indeplinirea atributiilor de serviciu, si are ca efect
incapacitatea de munca mai mare de 3 zile, invaliditatea sau decesul pers asigurate;
- AM se refera si la: +accidentul suferit de pers care indeplinesc sarcini de stat sau de
interes public, activitati culturale sau sportive(in tara sau in strainatate, in timpul si din
cauza indeplinirii acestor atributii);
+accidentul suferit de :pers aflate in vizita in sediul angajatorului cu
permisiunea acestuia, de orice pers ca urmare a unei actiuni intreprinse din proprie
intiativa pt salvare de vieti omenesti sau pt a preveni sau inlatura un pericol care ameninta
proprietatea publica sau privata;
+accidentul care nu se produce in legatura cu procesul muncii dar
are loc la sediul angajatorului sau la un loc de munca organizat de acesta, in timpul
programului de lucru si fara a se datora culpei exclusive a celui accidentat;
+accidentul de traseu: produs in timpul si pe traseul normal al
deplasarii de la domiciliul salariatului la locul de munca si invers(si de la sediul
angajatorului la locul de munca si invers, de la un loc de munca la altul), in timpul pauzelor
regulamentare pe traseul normal al deplasarii de la locul de munca la locul unde se ia
masa si invers, in timpul si pe durata deplasarii normale de la locul de munca la locul unde
salariatul isi incaseaza salariul
+accidentul produs in timp ce sunt preluate sau predate
echipamente, unelte, daca victima schimba imbracamintea personala cu echipament si
invers, se afla in baie sau la spalator, daca victima se indrepta spre iesirea din unitate s
invers
+accidentul produs de calamitati naturale in timpul procesului de
munca sau in indeplinirea atributiilor de serviciu
+accidentarea elevilor, studentilor si ucenicilor aflati in formare
profesionala
+vatamarea suferita in timpul procesului de munca dar ca urmare a
unei agresiuni(si cele dintre colegi). In subsidiar poate interveni raspunderea autorului si a
angajatorului
Curs 5.
Concediul de odihn si concediu medical
- OUG 158/2005
- concediile sunt clasificate n 2 categorii: - cele pentru : pentru prevenirea mbolnvirilor
i recuperarea capacitii de munca. A doua categorie: concedii legate de maternitate :
concediu de risc maternal, concediu de maternitate propriu-zis, concediu pentru
creterea copilului, concediu pentru ngrijirea copilului bolnav.
- Pot beneficia de aceste concedii persoanele care au calitatea de asigurat, pe perioada
n care au domiciliul sau reedina n Romnia. Asigurarea se realizeaz prin plata unei
contribuii de 0,85%din venitul lunar i e obligatorie n ceea ce ii privete pe salariai, pe
funcionarii publici, membrii cooperatori, persoane numite sau alese n autoriti
judectoreti, n executive sau legislative i omerii care beneficiaz de indemnizaia de
omaj.
- Asigurarea poate fi facultativa sau voluntara: n cazul persoanelor care nu se
ncadreaz n categoria anterioara dar au calitatea de asociai, acionari, persoane care
obin venituri n mod independent(profesii liberale, pfa, membrii ai asociailor familiale
etc). Condiia e ca persoana sa nu fie i salariat.
Principalele tipuri de concedii:
1. Concediul medical sau concediul pentru incapacitate temporara de munca
- se acorda n cazul bolilor i accidentelor de munca
- ....i se acorda n situaia n care, din motive medicale, salariatul nu poate presta
temporar munca.
- Incapacitatea temporara de munca difera de invaliditate de gradul 1 sau 2 care
presupune o imposibilitate totala de a presta munca i atrage pensionarea.
- Incapacitatea temporara de munca difera i de motivul de concediere prevazut la art 61
lie) din Codul Muncii: inaptitudinea fizica sau psihica de a presta atribuiile specifice
locului de munca ocupat
- Pentru acordarea concediului medical este necesar un stagiu de cotizare de o luna din
ultimele 12 luni anterioare celei n care se acorda concediu medical. Pentru unele boli
considerate de legiuitor grave nu se cere niciun stagiu de cotizare(urgente medicale,
chirurgicale, tuberculoza etc)
- De principiu indemnizaia de concediu medical e de 75% din media veniturilor pe
ultimele 6 luni, dar n cazul anumitor afeciuni indemnizaia poate fi chiar de 100%.
- Concediul medical se poate acorda pe o durata determinata de maxim 183 de zile ntr-
un an. Aceasta durata putnd fi depit pentru numite afeciuni expres indicate eu
legiuitor - eg n OUG.
- De principiu, medicul curant poate acorda concediu medical doar pt 90 de zile, diferena
pana la 183 putnd fi acordata doar cu avizul medicului expert al asigurrilor sociale.
Chiar i aceasta durata maxima poate fi depit cu avizul aceluiai medic, cu maxim
90 we zile n cazul n care se constata ca exista posibilitatea ca pacientul sa se
recupereze. Primele 5 zile de concediu medical se pltesc de ctre angajator, i restul
de ctre casele de asigurri de sntate din Fondul de asigurri de sntate.
- Concediul medical se acorda pe baza unui certificat medical. Acesta poate fi cumulat cu
pensia de invaliditate, dar numai n cazul pensionarilor afectai de invaliditate de gradul
al 3-lea, care cumuleaz pensia cu salariile. n cazul n care concediul medical intervine
n cursul concediului dee odihna, acesta se ntrerupe i urmeaz a fi reprogramat ntr-o
perioada ulterioara- art 145(5) Codul Muncii. Vicente Pereda 10.09.2009. -directiva
2003/88.
- Faptul ca o persoana s-a aflat n timp ndelungat n concediu medical, nu atrage
automat pierderea dr la concediu de odihna.
- O persoana care nu poate sa efectueze concediul de odihna datorita faptului ca pe
ntreaga perioada a unui an calendaristic a fost n concediu medical are dreptul la
concediul de odihna aferent, n termen de 18 luni, ncepnd cu anul urmtor celui n
care s-a aflat n concediu medical. Cauza Schultz
Concediu de maternitate
- Are o durata de 126 de zile ( 63 de zile inainte de nastere si 63 zile dupa nastere; se pot
compensa intre ele in functie de dorinta mamei si de recomandarea medicuui curant cu
conditia ca dupa nastere mama sa beneficieze de cel putin 42 zile de concediu obligatoriu=
concediu de lauzie)
- Indemnizatia de maternitate este de 85% din media veniturilor lunare pe ultimele 6 luni
anterioare nasterii.
2. De asemenea femeile insacinate, cele care au nascut recent sau care alapteaza se
afla intr-o situatie specifica de vulnerabilitate care impune acordarea unui
concediu diferit de concediul medical avand in vedere ca aceasta femeie nu poate fi
asimilata unui barbat/femei aflate in concediu medical. Indemnizatia de c de m nu
poate fi mai mica decat indemnizatia pt concediul medical.
C- 5/12- Betriu Montull- tatal putea beneficia de c de m doar daca mama era salariata, iar in
speta mama exercita o profesie liberala. Parintii adoptivi putea beneficia de c de m sau de c
p independent de faptul ca mama adoptiva era sau nu salariata. Dl. Montull s-a considerat
discriminat. CJUE a decis ca c de m protejeaza conditia bilogica a femeiiiar, tatii ar avea
doar un drept derivat si doar in masura in care exista un drept principal al mamei. CJUE
apreciaza existenta unei discriminari intre femei si barbati nu intre tatii biologici si tatii
adotptvi.
In ceea ce priveste prev Dir, aceasta prevede ca SM pot impune perioade de munca dar care
nu pot in niciun caz a depaseasca 12 luni anterioare nasterii. C-65/14 Roselle, lucra in
sistemul de invatamant si era asimilata unui functionar public. A solicitat c de m, dar Belgia
cerea un stagiu de cotizare de 6 luni la ultimul loc de munca. CJUE a stabilit ca SM nu poate
tine cont la stagiu de cotizare doar de locul de munca anterior nasterii fara a lua in
considerare locurile demunca succesiuve ocupate de beneficiar.
Cat este cuantumul ndemnizatiei de materinitate? 85% din media veniturior pe ultimele 6
luni, cu 10% mai mare decat concediul medical. Potrivit Dir indemnizatia nu poate fi mai
mica decat indemnizatia acordata in caz de concediu pt incapacitate temporara de munca(
cond medical). Ca principiu, indemnizatia pt c de m se raporteaza la veniturile cu caracter
permanent precum si la sporurile aferente statutului profesional al salariatei (functie,
calificare profesionala) fara a fi obligatorie includerea in cunatumul indemniatiei a acelor
sporuri care se acord pentru prestarea muncii in conditii speciale sau ntru desfasurarea unor
activitati specifice: mediu toxic, ore suplimentare; ( a se vedea speta cu stewardesa si
Gassmayr C-194/08).
- Exista situatii in care cuantumul este stabilit prin conventie individuala sau CCM aplicabil.
- UE prin Dir 96/34 s-a prevazut un drept minimal de concediu arental de 3 luni care a fost
extins la 4 luni prin urmat directiva. Ambele dir spun ca conditiile de acordare a conc se stab
prin normele nationale, inclusiv prin CCM si se pot acorda pana la implinirea de catre copil
a unei anumite varste care nu poate depasi 8 ani.
- Exista 2 variante de concedii pt cres cpilului diferenta fiind limita maxima a indemnizatiei.
Ind se determina ca procent, 85% din media venitului net pe ultimel 12 luni anterioare
nasterii copilului(pe toate veniturile). IN plus este necesar ca solicitantul sa fi realizat
venituri supuse impozitului pe venit timp de 12 luni anterioare nasterii.
Varianta 1. Concediul pentru cresterea copiluui in varsta de pana la 1 an. 1.2-6.8 ISR, intre
600-3400 lei. ISR- indicatorul social de referinta e baza caruia se determina o serie de prestatii de
natura sociala si in prezent este 500 lei( introdus in 2012). Prin Dir se prevede ca cel putin o luna
trebuie sa fie luata de catre celalalt parinte decat cel care a cerut initial, in caz contrar se pierde.
Pana implineste copilul 1 an se oate lua concediu chiar cu pauze de mers la servici. De la 1 an,
parintele poate solicita concediu fara plata pana la implinirea varstei de 2 ani pe care Angajatorul
este obligat sa il acorde. Daca parintele revine la serviciu beneficiaza lunar pana cand copilul
implineste 2 ani de un stimuent de insertie de 1 ISR=500 lei plus alocatia copilului de 200 lei/luna.
Varianta 2. Concediul pana la implinirea de catre copil a varstei de 2 ani cu o luna de catre
celalt parinte, altfel cocediul inceteaza la 1 an si 11 luni. Indemni se detemina conform regulii si
nuu poate fi mai mica de 1.2 ISR= 600 lei si nici mai mare de 2,4 ISR=1200 lei. Si in acest caz,
daca parintele revine la serviciu inainte de implinirea de catre copil a varstei de 2 ani beneficiaza de
stimulentul de insertie de 500 lei pana la implnirea de catre copil a varstei de 2 ani plus alocatia
pentru cresterea copilului.
OUG reglem si concediul pentru cresterea copilului cu handicap pana la 3 ani, iar
indemnizatia se determina conform regulii (1,2 ISR- 6,8 ISR=3400 lei). Poate continua cu concediu
pentru ingrijirea copilului cu handicap cand se primeste 0,9 ISR= 450 lei.
In cazul unei sarcini multiple, pentru fiecare copil se platesc suplimentar inca 600 lei.
S-a pus problema e cine protejeaza concediul paternal? Drept al copilului sau al parintilor?
CJUE, C-149/10. Doamna Harzi a nascut gemeni si a beneficiat doar de 9 luni de concediu paternal.
Cjue a decis ca c paternal preotejeaza parintii in sensul ca este recunoscut acestora pentru a le
permite concilierea vietii profesionale cu viata personala. Au dreptul sa isi intrerupa activitatea
profesioanala avand garantia ca la final isi vor regasi postul( concediu remunerat, garantia postului
si interdictia concedierii).
Dir 2010/18/UE este in sensul ca ambii parinti trebuie sa fie implicati in activitatea privind
cresterea copilului.
CJUE- Roca Alvarez, C-104/09 care a solicitat sa beneficieze de pauza de alaptare( exista si
in Romania) = o pauza de 30 min zinic sau cumulat sa beneficieze de cateva zile libere. Se refera la
hranire artificiala. Parintii adoptivi puteau beneficia oricare de pauza de alaptare pe cand cei
biologici, tatal putea doar daca mama era salariata. CJUE a constat incalcarea dir entru concediu
parental. Cauza Disor CJUE a considear ca e discriminae pentru ca prin ipoteza mamele care au
activitati independente ar fi fost obligate sa isi intrerupa activitatea si sa se ocupe singure de
alaptare avand in vedere ca tatii nu puteau beneficia de aceasta pauza.
CEDO- Konstantin Markin c. Rusiei (2010)- tenician in armata. De regula sunt excluse
fortele armate si politia de la reglementarile privind egalitatea de tratament. Dl a solicitat ccc pentru
care in Rusia se putea acorda si barbatilor, insa i-a fost respins pe motiv ca din armata ar putea
beneficia doar femeile. Ulterior I s-a acordat conc si ind insa masura a fost revocata astfel ca sa
adresat CEDO pt incalcarea art 8 si 14. CEDO a spus ca art. 8 nu garanteaza ccc, dar daca statele
membre recunosc un asemenea drept, acordarea lor trebuie facuta pe criterii nediscriminatorii.
Curs 7
Riezniece, C-7/12, o doamna care a beneficiat de concediu pt cresterea copilului si are
dreptul ca la intoarcere sa regaseasca acelasi post si aceleasi conditii de munca( In RO + stimulent
de insertie). Doamnei I s-a propus un post similar pt ca Ang(insttutie publica) concediase colectiv
mai multi angajati pt motive economice, in urma unei evaluari, inclusiv doamna pe baza unor
criterii care presupuneau prezenta la serviciu a salariatului in sensul ca eru evaluate persformantele
pe ultimele luni. S-a adresat inst nat si acestea au sesizat CJUE cu o intrebare preliminara. Curtea a
spus ca ar fi o discriminare sexuala. Dir 96/34 ar fi incalacata de o reglem nat care ii permite Ang sa
ii ofere parintelui revenit din concediu un post care in realitate nu este similar celui ocupat anterior,
daca Ang stie ca acel post urmaza sa fie desfiintat. In speta reiesea ca Ang ii propune doamnei un
post pt care urma sa concedieze colectiv. Dir nu se opune evaluari profesionale a salariatului revenit
din ccc dar criteriie de avaluare nu trebuie sa il plaseze pe acesta intr-o situatie de inferioritate fata
de ceilalti colegi si nici sa presupuna prezenta la serviciu a salariatului in cauza.
Interdictia de concediere si oblig de a acorda salariatului postul anterior
Lyreco-Sophie Rogiers C-588/12
Meerts C-116/08
In ambele situatii doamenele au beneficiat de ccc constand in reducerea programului normal
de munca la 4 ore pe zi, cu salar redus si beneficia si de o indemnizatie. Ro este singura tara care in
urma concedierii nelegale, reintegreaza salariatul. In restul tarilor se acorda doar despagubiri.
Aici(nu stiu exact care speta), Ang, totusi si-a concediat angajata, in ciuda interdictiei, iar doamna
avea astfel dreptul la despagubiri raportat la venitul pe ultimele luni, ceea ce inseamna ca si despag
ar fi fost mai mici decat normal. CJUE a spus ca prev Dir 96/34 ar fi lipsite de substanta daca
insemnizatia nu ar fi calculata pe baza salariului normal(norma intreaga) al salariatului.
Principiu: nu pot fi cumulate indemnzatii de concediu cu venituri profesionale. La ccc
plata indemnizatiei nu inceteaza daca veniturile nu decurg din prestarea efectiva a unor activitati ci
din aplicarea unor prevederi legale ale contractului colectiv/individual de munca( inclusiv drepturi
de autor pt lucrari efectuate inaintea concediului).
Legea 126/2014 a amnistiei fiscale (pt mame) permite expres ca parintele in ccc sa poata
obtine pe durata ccc venituri profionale sub 3000 lei/an(/parinte- zice doctrina).
3. Este disponibila sa inceapa lucrul in perioada imediat urmatoare daca si-ar gasi un
loc de munca
4. Nu are loc de munca, nu realizeaza venituri sau realizeaza venituri din activitati
autorizate potrivit legii mai mici decat ISR.
Conditie suplimentara: inregistarea la AOFM in a carei raza isi are domiciluiul sau dupa caz
resedinta daca aici a avut ultimul loc de munca sau este inregistrat la un alt furnizor acreditat sa
medieze pe piata fortei de munca.
www.INSEE.ro
Persoana este cea care face demersuri pntru a-si gasi un asemenea loc de munca, fie
prin mijloace proprii, fie prin inregistrara la AOFM( Agentia pentru ocuparea fortei de
munca).
Categorii de someri:
1.Somerii indemnizati= cei care primesc pe o anumita durata indemnizatia de somaj,
indeplinind conditiile deja expuse si conditia suplimentara ca raporturile de munca sa fi
incetat din motive neimputabile lor.
2. Persoanele asimilate somerilor n sensul ca nu au putut ocupa un loc de munca dupa
absolvirea unei institutii de invatamant: 2 categorii- privesc absolventi ai institutiilor de
invatamant peste 16 ani. 1.Absolventii invatamantului obisnuit care beneficiaza de
indemnizatie doar la 60 zile de la abs daca nu au reusit intre timp sa ocupe un loc de
munca. 2.Absolventii instit de invatamant pt persoane cu handicap care au dreptul la
indemnizatie de la momentul absolvirii daca nu au reusit sa ocupe un loc de munca
potrivit pregatirii profesionale.
3. Persoanele care au un loc de munca, dar din diferite motive doresc schimbarea
acestuia. Nu pot beneficia de indemnizatia de somaj, dar pot beneficia de alte stimulente.
4. Persoanele care au obtinut statutul de refugiat sau alta forma de protectie
internationala.
5. Cetatenii staini si apatrizii care au fost incadrati in mnca sau au realizat venituri in
Romania
6. Persoanele care nu au putut ocupa un loc de munca dupa repatriere sau dupa
eliberarea din detentie. ( CEDO: Stummer c. Austriei din 2011).
Persoane asigurate in mod obligatoriu- cele care realizeaza un venit profesional
In plus, potrivit legii, sunt asigurati in mod obligatoriu cetatenii romani care
beneficiaza de venituri in Romania, exceptandu-i pe pensionari. Cetatenii starini si
apatrizii care au resedinta in Romania si realizeaza venituri in Ro si cetatenii straini care
relizeaza venituri in strainatate daca nu platesc contributiile in alta tara.
Prin incheierea unui contract de asigurare pentru somaj cu agentia pentru ocuparea
fortei de munca de la domiciliul persoanei, persoanele care au cel putin 18 ani si sunt
asigurate in sistemul de pensii si in sistemul de asigurari de sanatate. Contributia este de
1%. Cei care realizeaza venituri profesionale: 0,5% suporta salariatul si 0,5% Ang. In
cazul persoanelor asigurate facultativ, contributia este de 1% din venitul lunar asigurat
dar care nu poate fi mai mic decat salariul minim pe economie.
Categoriile de prestatii:
1. Indemnizatia de somaj- se acorda somerilor si persoanelor asimilate. Somerii
trebuie sa indeplineasca cumulativ o serie de conditii pentru a putea benef de
indemnizatie:
- stagiu de cotizare de 12 luni din ultimele 24 de luni, exc concediul medical. Perioadele
de activitate nu pot fi valorificate de mai multe ori pentru a putea beneficia de
indemnizatii de somaj distincte.
- Nu realizeaza venituri sau acestea sunt mai mici de 500 lei(1 ISR) si nu indelinesc
conditiile de pensionare, respectiv nu au solicitat pensionarea anticipata.
Curs 8
Persoanele asimilate omerilor trebuie sa ndeplineasc aceleai condiii mai puin pe cea
privind stagiul de cotizare. Aceste persoane au dreptul la o indemnizaie de omaj de 50%
din valoarea ISR(INDICATORUL SOCIAL DE REFERINTA), n prezent de 500lei, adic au
dreptul la indemnizaie de omaj n prezent de 250 lei care se pltete pe o durata de 6
luni. n ceea ce privesc omerii, acetia au dreptul la indemnizaie de omaj n funcie de
perioada totala de activitate.
- n msur n care stagiul de cotizare e de minim un an, se acorda o indemnizaie de
omaj de 75% din valoare indicatorului social de referin, timp de 6 luni=375lei.
- Dac perioada de activitate e mai mare de 3 ani sau de minim 3 ani se pltete din nou
o indemnizaie de omaj de 75% ISR +3% din media veniturilor persoanei pe ultimele
12 luni, indemnizaie ce se pltete pe o perioada de 6 luni.
- Dac perioada de totala de activitate e de minim 5 ani se pltete indemnizaie de
omaj de 75% ISR +5% din media veniturilor persoanei pe ultimele 12 luni, indemnizaie
ce se acorda pe timp de 9 luni.
Eg: salariul minim pe economie =1050 lei beneficiaz de 75%ISR (=375lei) + 52,5 =427,5
lei. Dac persoana are salariul minim pe economie 2415 lei, 75%ISR +5%din salariul
mediu pe economie=375+120,75=495,75 lei.
- Dac persoana are un stagiu de activitate mai mare de 10 ani, sau minim 10 ani, va
beneficia de indemnizaia de omaj de 75% ISR + 7% din media veniturilor pe ultimele 12
luni, indemnizaie care se pltete timp de 12 luni.
Eg: salariul minim pe economie=> 448,5
. Salariul mediu pe economie=> 544,05
- Dac persoana are un stagiu de activitate mai mare de 20 ani, va primi o indemnizaie de
omaj de 75% din ISR la care se adaug 7% din media veniturilor pe ultimele 12 luni,
indemnizaie care se pltete timp de 12 luni.
Persoane asigurate
In sistemul de pensii publice se pot asigura doar pers fizice acre au domiciliul sau
Resedint a in Romania ( nu conteaza daca sunt straini sau apatrizi )
Avem doua categorii de pers:
1. Pers asigurate prin efectul legii - salariatii, funct ionarii publici, pers alese in funct ii
publice, membrii cooperatori, soldat ii si gradat ii voluntari, cadrele militare in activitate,
funct ionarii publici cu statut special care lucreaza in sistemul administrat iei penitenciarelor,
in domeniul apararii nat ionale, ordinii publice, pers care realizeaza venituri din drepturi de
autor sau conventii civile, pers care realizeaza venituri din activitat i independente cu
condit ia de a realiza un venit anual de cel put in 4 ori salariul mediu brut (2415 lei in
prezent ), pers care beneficiaza de plata indemnizatiei de Somaj sau de plati
compensatorii.
2. Se pot asigura facultativ prin i ncheierea unui contract de asigurare sociala celelate pers
care nu sunt obligate prin efectul legii sa se asigure(- pers care beneficiaza de case proprii
de pensii - Avocatii notarii etc; ), precum si alte pers care sunt obligate prin efectul legii dar
doresc sa i si completeze venitul asigurat.
Plata pensiei se acorda daca sunt i ndeplinite cumulativ doua condit ii:
1. Realizarea unui stagiu minim de cotizare care este de 15 ani
2. Varsta standard de pensionare care este de 65 de ani pt barbat i si tinde sa devina de
63 de ani pt femei ( pana in 2030). Varsta standard de pensionare se determina conform
anexei 5 a legii.
Calculul pensiei
La momentul pensionarii se determina un punctaj lunar prin impart irea venitului brut
obt inut de pers in cauza la salariul mediu pe economie din luna respectiva.
Exista doua feluri de salarii medii pe economie:
- un salariu mediu utilizat pt fundamentarea bugetului de asigurari sociale si se aplica pe
durata unui an si se stabileste o singura data.
- Separat institutul de statistica calculeaza prin statistica salariul mediu brut pe
economie.=> Pensia se calculeaza in funct ie de asta !
Ex:
salariul minim cand am vrut sa ma pensionez a fost 2500.
-Daca salariul meu a fost de 2500=> 2500/2500= 1 punct procentaj
-Daca salariul meu a fost 5000=> 5000/2500= 2 puncte procentaj
-Daca salariul meu a fost 1050=> 1050/2500= 0,42 puncte procentaj
Punctajul anual=> suma punctelor lunare : 12.
Punctaj mediu anual=> se aduna toate punctajele anuale Impart ite la numarul de ani
prevazut de lege ca stagiu complet de cotizare.
Stagiul complet de cotizare pt barbat i e de 35 de ani, iar pt femei 30 ani si doua luni (
anexa 5 ).
Curs 9
pensia: venit brut *salariul mediu : cu 5 zecimale.
- pe baza punctajului lunar se determina punctajul anual: media pe cele 12 luni a
punctajului lunar.
- Punctajul mediu anual privete : se nsumeaz punctajele anuale i se mpart la stagiul
complet de cotizare (de 35 ani)
- Stagiul complet: 35*12 luni=420
- Fiecare luna de activitate e luata n considerare
Principalele categorii de prestaii
1. Pensiile : reprezinta compensarea pierderii totale sau pariale a veniturilor din cauza
btrneii a invaliditatii sau al decesului unei persoane care asigura ntreinerea.
- n Romnia sunt reglementate 5 tipuri de pensii :
A. Pensia pentru limita de varsta
- se acorda n situaia ndeplinirii a 2 condiii cumulative
- Vrst standard de pensionare: care e stabilita potrivit legii i e n prezent de 65ani
pentru brbai i va deveni de 63 de ani pentru femei n ianuarie 2030. n concret,
vrst standard pentru femei se determina n funcie de data naterii i e stabilita n
Anexa 5 a Legii. n ianuarie 2016 vrst de pensionare e de 60 ani i 3 luni.
- Existenta unui stagiu minim de cotizare care este de 15 ani att pentru brbai cat
i pentru femei. Pentru femei stagiul complet de cotizare e prevazut n anexa legii,
va fi de 35 ani n ianuarie 2030. n ianuarie 2016 va fi de 30 ani i 3 luni. n ianuarie
2018: 30 ani i 9 luni.
- n ceea ce privete reglementarea diferita a vrstei de pensionare intre brbai i femei
exista jurisprudena European contradictorie. CJUE considera ca este o chestiune care
tine de marja de apreciere a SM n condiiile n care marea majoritate a tarilor europene
exista acte normative care prevd unificarea vrstei de pensionare, dar este un proces
de durata. (Cauza Stec i alii 2006) n ceea ce privete CJUE n cauza Marshall 1926
s-a considerat ca reglementarea diferita a vrstei de pensionare este discriminatorie
dac femeile pot fi concediate pentru simplu fapt ca au mplinit vrsta de pensionare.
De asemenea, n cauza Rosenbladt 2009 Curtea a considerat ca ncetarea de drept a
contractului individual de munca la data mplinirii vrstei de pensionare care este
reglementata diferit pentru femei i brbai nu este neaprat discriminatorie. n acelai
an, n Comisia contra Grecia Curtea a considerat ca reglementarea diferita a vrstei
standard de pensionare i a stagiului minim de cotizare n funcie de sexul persoanei
este incompatibila cu dreptul comunitar.
- Jurisprudena European n ceea ce privete stabilirea unei vrste standard de
pensionare:
- De principiu este o chestiune care tine de competenta SM ;
- Comisia contra Ungaria 2012; judectorii, avocaii i notarii sa se pensioneze a
sczut de la 70 la 62 ani. Curtea a stabilit ca reprezinta o discriminare pe criteriul
vrstei, raportat la celelalte meserii n cauza pentru care vrst de pensionare
urma sa creasc.
- Georgiev c Bulgaria 2010. Urma sa fie pensionat la vrsta de 65 ani cu
posibilitatea de a ncheia pana la vrsta eu 68 ani contracte cu durata
determinata pentru cate un an. Curtea: de principiu, stabilirea unei vrste de
pensionare nu reprezinte o discriminare pe criteriul vrstei dac aceasta msur
urmrete un obiectiv legitim cu privire la piaa muncii sau ocuparea forei de
munca. Obiectiv legitim= promova integrarea n munca a tinerilor;
- Prtgge 2011 477 /09 contractul colectiv de munca aplicabil: trebuia sa se
pensioneze la 60 ani. Motivul invocat: sigurana aeronautica. Curtea c osntiderat
ca sigurana aeronautica constituie un obiectiv legitim dar mijloacele alese pentru
punerea n practica a acestui obiectiv nu sunt adecvate i proporionale, pentru
ca la nivel internaional peste vrst de 60 piloii pot continua sa zboare dar n
echipa cu o persoana mai tnr.
- Exista anumite categorii de salariai pentru care legea prevede reducerea vrstei de
pensionare. De exemplu, n ceea ce privesc persoanele care au prestat munca n
condiii deosebite, de principiu se reduce vrst de pensionare cu 1 an pentru primii 6
ani lucrai i apoi cu cate 6 luni, pentru fiecare 2 ani lucrai. Condiii deosebite potrivit
legii reprezinta cele care privesc locurile de munca n care salariatul este expus la
factori de risc profesional pe toat durata timpului de munca. De asemenea, beneficiaz
de reducere persoanele care lucreaz n condiii speciale de munca, respectiv sunt
expuse factorilor de risc profesional pentru 50% din timpul de munca. De exemplu,
munca n subteran, cel puin 50% din timpul de munca, munca n activiti de cercetare,
exploatare de prelucrare a materiilor prime nucleare, de asemenea o serie de persoane
prevazute n anexa: acrobaii, cascadorii, clovnul, cei care canta la instrumente de
suflat, solitii de la oper, balerinii, etc. n aceeai categorie intra cei care au lucrat n
grupa 1 de munca (se aplica nainte de anul 2000), presupunea eg: munca la nlime;
sau cei care au lucrat n locuri de munca n alte condiii, definite legal ca acele locuri de
munca n care exista un pericol permanent de vtmare corporala grava de invaliditate,
mutilat, pierderea libertii, etc. n cazul acestor persoane se reduce vrsta de
pensionare cu 1 ani pentru primii 2 ani de activitate, i apoi cu cate 6 luni pentru fiecare
an suplimentar lucrat. Potrivit legii exista multe categorii de persoane care pot beneficia
de reducerea vrstei de pensionare (eg : nevztori, indiferent de vrst dac au
realizat cel puin 1/3 din stagiul complet de cotizare).
- Jurisprudena CJUE :
- Andrle contra Cehia 2011 : Legea permitea reducerea vrstei de pensionare
Doar pentru femeile care au avut n ngrijire copii, nu i pentru brbaii care au
avut n ngrijire copii. : CJUE a decis ca nu e discriminare i tine de marja de
apreciere a SM, n schimb CJUE n 2014 n cauza Leone i Leone a considerat
ca reducerea vrstei de pensionare doar pentru femei, nu i pentru brbai
reprezinta o discriminare pe criteriul sexului.
B. Pensia anticipat
- se poate acorda persoanelor care au depit stagiul de cotizare cu 8 ani i mai au
maxim 5 ani pana la atingerea vrstei standard de pensionare; nu se iau n calcul
perioadele asimilate, de exemplu cele n care persoana a urmat cursurile de zi ale unei
instituii superioare sau a fost eleva unei instituii militare, nici nu se pot acorda alte
reduceri ale vrstei de pensionare. De asemenea, aceasta pensie nu poate fi cumulata
cu un venit profesional: dac persoana rencepe sa presteze munca, plata pensiei se
suspenda.
C. Pensia anticipat parial
- se acorda n cazul n care persoana a depit stagiul complet de cotizare cu mai puin
de 8 ani, adic are un stagiu de cotizare pentru domni intre 35-43 ani, i mai are maxim
5ani pana la mplinirea vrstei standard de pensionare. Se calculeaz la fel ca pensia
anticipat, n sensul ca nu se iau n considerare perioadele asimilate i nici nu se poate
reduce vrst de pensionare pe alt remediu. Doar ca din cuantumul pensiei determinate
ca pensie pentru limita de varsta se scade un anumit procent pentru fiecare luna de
anticipare. 0,75% / luna, 9% / an i 45% /5ani. De exemplu, dac a realizat 2 puncte de
pensie, punctul de pensie = 830,2 lei. La cele 2 puncte se aplica penalizarea de 45%..
2*0,45 =1.1 *830,2=913, 22. i pensia anticipat i cea anticipat parial se
recalculeaz din oficiu la data mplinirii vrstei standard de pensionare cu eliminarea
penaliti dac e cazul, respectiv cu includerea perioadelor asimilate i eventual
acordarea beneficiul i reducerii vrstei de pensionare.
D. Pensia de urma
- pot beneficia copiii i soul supravieuitor al celui decedat dac acesta era pensionat sau
ndeplinea condiiile pentru obinerea unei pensii.
- Copiii beneficiaz de pensie de urma pana la 16 ani sau dac i continua studiile pe
durata normala a acestora, dar fr a depi 26 ani, respectiv pe durata invaliditatii de
orice grad dac aceasta a intervenit n primele 2 situaii.
- n ceea ce l privete pe soul supravieuitor, acesta are dreptul la pensie de urma:
- a) de la mplinirea vrstei standard de pensionare, dac a fost cstorit cel puin
15 ani cu cel decedat. Prin excepie, soul poate beneficia de aceasta pensie i
dac a fost cstorit cel puin 10 ani, ns se vor scdea 0,5%/ luna, respectiv
6%/an pentru diferena de pana la 15 ani.
- b) indiferent de vrst dac e afectat de gradul de invaliditate de gradul 1 sau 2
i durata cstoriei a fost de cel puin 1 an, respectiv indiferent de vrst i
durata cstoriei dac sotul a decedat datorita unui accident de munc sau a
unei boli profesionale i soul supravieuitor nu are venituri sau n cazul n care
acesta are n ngrijire copii n vrst de pana la 7 ani i nu are venituri proprii. n
toate situaiile, soul supravieuitor are dreptul la pensie de urma pe timp de 6
luni, dac nu are venituri proprii.
- Pensia de urma se determina n funcie de numrul de urmai, ca un procent din
pensia pentru limita de vrst sau pentru invaliditate de gradul 1, la care ar fi avut
dreptul decedatul. 1 urma:50%, 2 urmasi : 75%, 3 urmai: 100%
- De asemenea, soul supravieuitor dac are dreptul la pensie proprie poate sa aleag
cea mai avantajoas dintre pensii: pensia proprie sau pensia de urma.
- Jurisprudena : CEDO Runkee i white c. UK, 2009.
- CJUE : Maruko 2008: refuzul de a recunoate o pensie de so
supravieuitor partenerului de acelai sex reprezinta o discriminare pe
criteriul vrstei situaiei familiale.
E) Pensia de invaliditate
- se acorda n cazul pierderii totale sau pariale a capacitii de munc, determinata de
accidente de munca i boli profesionale, de boli grave, de boli obinuite sau de
accidente care nu au legtur cu munca. Potrivit unei decizii a CCR 680/2012 nu
conteaz ce anume a cauzat invaliditate, faptul ca aceasta intervine este suficient
pentru ca persoana sa poat beneficia de pensia de invaliditate.
- Se cere ndeplinirea a 2 condiii cumulative:
- ncadrarea ntr-un grad de invaliditate prin decizie medicala privind capacitatea
de munca, emisa de medicul expert al asigurrilor sociale;
- Realizarea unui stagiu de cotizare prevazut de lege, dar numai pentru
invaliditatea determinata de boli obinuite i de accidente
- Invaliditatea poate fi de gradul 1, ceea ce presupune pierderea totala a capacitii de
munca i a capacitii de auto-ingrijire (eg imobilizatii la pat) De asemenea, pensionarii
pentru gradul 1 de invaliditate au dreptul i la o indemnizaie de nsoitor n cuantum de
80% din valoarea punctului de pensie. Aceasta indemnizaie pentru nsoitor se menine
i dup mplinirea vrstei standard de pensionare, cnd persoana beneficiaz de pensie
pentru limita de varsta.
- Invaliditatea de gradul 2 presupune pierderea totala a capacitii de munca, fr
pierderea capacitii de autoingrijire
- Invaliditatea de gradul 3 presupune reducerea capacitii de munca cu cel puin
jumtate, fiind singurul grad de invaliditate compatibil cu realizarea de venituri
profesionale
- Decizia medicala prin care medicul expert al securitii sociale stabilete ncadrarea
ntr-un grad de invaliditate poate fi contestat n termen de 30 zile la comisia medicala de
contestaie. Decizia acestei comisii poate fi contestat tot n termen de 30 zile la
instanta competenta (Tribunalul de la domiciliul reclamantului). Persoanele beneficiare
ale pensiei de invaliditate sunt supuse evalurii periodice sub forma revizuirii medicale
pana la mplinirea vrstei standard de pensionare. Dup fiecare evaluare medicul poate
sa decid meninerea aceluiai grad de invaliditate, ncadrarea n alt grad de invaliditate
sau redobndirea capacitii de munc. De asemenea, pensionarii pot fi convocai
pentru evaluare medical de ctre institutul naional de expertiz medical i
recuperarea capacitii de munc. Prin excepie, nu mai sunt supui evalurii periodice
pensionarii beneficiari ai pensiei de invaliditate care prezint invaliditati care le
afecteaz ireversibil capacitatea de munc, care au mplinit vrsta standard de
pensionare sau mai au 5 ani pana la mplinirea acestei vrste i au realizat stagiul
complet de cotizare.
Jurisdicia pensiilor
Venituri pentru susinerea familiei : se pltete pe lng alocatia de stat pentru copii, se
acorda n funcie de venituri i de numrul de copii i n cazul famililor n care exista copii
cu vrsta de colarizare, acetia sunt obligai sa urmeze cursurile colare iar n cazul n
care lipsesc nemotivat se scade din cuantumul indemnizaiei.
Venitul minim garantat, este reglementat prin Legea 416/2001 : i n acest caz se tine cont
de nr membrilor de familie, legea stabilind practic un prag minim al veniturilor de care ar
trebui sa se bucure orice persoan.
Eg: 1 persoana: 125 lei, 2 pers 225 lei, 3:315 lei, 4:390lei, 5:564lei, iar dac
s mai mult + 31lei
- persoanele apte de munca din familie beneficiare au obligaia sa presteze munca la
solicitarea primarului. 1h munca=5,357 lei, nr de ore de munca se determina n funcie
de venitul minim garantat pentru familie care se mparte la valoarea unei ore de munca.