Dreptul securitatii sociale

Curs 1

Securitatea social
- include 2 componente :
Asigurarea sociala (contributie)
Asistenta sociala (starea de nevoie; in unele sit legiuitorul prezuma starea de nevoie a
fam eg: alocatia copiilor)

- se garanteaz securitatea economic a persoanelor: vor avea asigurat un nivel de trai

minim indiferent de eventuale evenimente care s-ar putea produce de-a lungul vieii.
- Principiul redistribuirii: se colecteaz impozite, contribuii care se redistribuie pers aflate
n nevoie. Este strns legat de principiul solidaritii sociale; aceste contribuii se
colecteaz din toate veniturile persoanei.

Riscul social = evenimente care afecteaz capacitatea de munc a persoanei. ="pericole

sociale".
- Pot fi de natur fizic: pierderea sau diminuarea capacitii de munc datorita unei
boli sau invaliditati;
- De natur economic: imposibilitatea de a muncii datorita lipsei de locuri de munc :
somaj;
- De alta natur: maternitatea.
Conventia Organizaiei Internaionale a Muncii 102/1952: enumera 9 riscuri:
- Boala;
- Accidente de munca si boli profesionale;
- Invaliditatea;
- Maternitatea;
- Sarcini familiale;
- Btrneea;
- Decesul;
- Protecia urmailor;
- omajul.
Romnia a ratificat Convenia prin L115/2009.
Beneficiau de asisten exclusiv pers aflate n nevoie. Ulterior, dat revoluiei industriale,
lucrurile s-au schimbat dpdv demografic, social i economic.
- Pe lng noiunea de asisten s-a dezvoltat ideea de asigurare.
- Ideea de securitate sociala era asociat calitii de salariat/ venit de natura profesional
(nu obligatoriu. eg pfa pot contribui la fondul de asig pt somaj, sunt obligate s contribuie
la pensie i sntate). Pers care au venituri din chirii sunt obligate s contibuie la fondul
de sntate, dac nu au venit profesional.

Politica sociala= atitudinea statului fa de riscurile sociale. Statul poate decide n mod
liber ce riscuri ia n considerare i ce prestaii sociale acord.

Sisteme de securitate sociala = mecanisme internaionale(puse n aplicare de ctre stat)

prin care se urmrete repararea consecinelor pagubitoare aduse individului de
evenimente cunosute ca riscuri sociale. Compensarea se realizeaz cel mai frecvent prin
plata unor indemnizaii. Se numesc indemnizaii i nu despgubiri, pentru ca sunt
predeterminate n funcie de nivelul contribuiei pltite i/sau ale veniturilor persoanei n
cauz.
Eg: Indemnizaie pt creterea copiilor: - reprezinta 85% din venitul net al solicitantuoui pe
ultimele 12 luni anterioare naterii copilului i n funcie de dorina printelui:
- n msura n care opteaz pentru creterea copilului pn la 1 an: cuantumul este
ntre 600 - 3400 lei/lunar
- dac se opteaz pentru creterea copilului de pn la 2 ani: cuantumul este ntre
600-1200lei/lunar.

Pensia: Se acorda n funcie de veniturile ... exprimate sub forma punctajului mediu:
salariul lunar al persoanei se mparte la salariul mediu pe economie. La final se calculeaz
punctajul mediu anual i se nmulete cu valoare punctului de pensie.

Dpdv istoric au existat 2 modele de securitate sociala n Europa:

1. Sistemul Otto von Bismark :1881- sistem ntemeiat pe ideea de asigurare. A propus un
prim sistem de asigurri sociale limitat la salariai. Beneficiau de prestaii sociale doar
salariaii care aveau un salariu mai mic de un anumit nivel predeterminat. Contribuiile
erau pltite n funcie de nivelul veniturilor i prestaiile sociale erau stabilite n funcie de
veniturile pe baza crora s-a cotizat. Asigurarea social era asigurat de reprezentanii
angajatorilor i salariailor, sistemul era asigurat paritar. La momentul actual mai avem o
asemenea asig social n rile nordice.

2. Sistemul Beveridge :
- In 1942 a fost propus un alt sistem de ctre Lord Beveridge: un sistem distributiv, o
protecie generalizat, acordat ntregii populaii. Acea protectie sociala nu era
conditionata de plata unor contribuii, ci ea se asigura din impozitele colectate. Conferea o
protecie uniform n sensul c prestaiile acordate erau determinate n funcie de nevoile
persoanei i nu n funcie de veniturile ei sau de vreo contribuie prealabil. Acel sistem
era administrat public de ctre stat.

Dpdv istoric: este important s nelegem evoluia securitii sociale dinspre noiunea de
asisten spre cea de asigurare, la care s-a adugat cea de asisten.
- 1895: legea minelor n cadrul crora s-au stabilit case de pensii pt cei care lucrau n
mine i n industria petrolier;
- 1902: Legea meseriilor: obliga angajatorul s indemnizeze accidentele de munc i
bolile profesionale. S-au instituit sisteme de pensie pt meseriaii cuprini n legea
respectiv;
- 1912: Legea privind asigurrile muncitoreti n care se prevedea n mod expres
rspunderea angajatorului n cazul accidentelor de munc i a bolilor profesionale.
Riscul legat de boala obinuit cdea n sarcina salariatului;
- 1929: Legea contractelor de munc: s-au prevzut i indemnizaii n cazul n care
intervenea boala obinuit a salariailor dar numai pt 7 zile;
- 1933: Legea Ioaniescu: s-a unificat sistemul de asigurri sociale, extinderea
concediului medical peste 7 zile pt boli obinuite i bolile profesionale erau asimilate
accidentelor de munc i indemnizate. Se pltea o cota de indemnizaie de 6% care se
mprea ntre angajat i angajator;
- 1948: n Constituie se prevede expres dreptul la limitarea timpului de munc.

Securitatea social are la baz nevoia de a evita srcia. Srcia e definit n dou
moduri: srcie absolut i srcie relativ.
- Srcia absolut e cea care afecteaz inclusiv nevoile primare ale persoanei (hran i
mbrcminte) - persoane care triesc cu mai puin de 2 dolari pe zi.
- Srcia relativ e definit la nivelul UE i se consider c se afl sub pragul srciei
relative pers care ndeplinesc cel putin 3/9 criterii:
- faptul de a nu-i permite s aib o mas pe baza de carne o data la dou zile;
- imposibilitatea de a face fa cheltuielilor neprevzute;
- imposibilitatea de a plti pentru o sptmn de vacan anual;
- prezena datoriilor;
- lipsa mijloacelor financiare pt a nclzi suficient locuin;
- lipsa mijloacelor financiare pentru a achiziiona televizor color, main de
splat automata sau autoturism personal etc.

Politici sociale active - se acord indemnizaie combinate cu formare profesional i cu

stimulent pentru ocuparea de locuri de munc.

Securitatea sociala= garania acordat oricrei persoane c n orice mprejurare care e

luat n considerare de ctre stat ca risc social va beneficia de mijloacele necesare pentru
a asigura subzistenta proprie sau a familiei sale.

Asigurare sociala vs. Asistenta sociala

Asigurarea social
- acoperirea celor 9 riscuri sociale;
- Dpdv al coninutului:
 - asig sociala se ntemeiaz pe contribuia individual a persoanei n cauza;
- Prestaiile acordate sunt proporionale cu contribuia pltit i cu veniturile
persoanei;
- Raporturi comutative n care cel care a pltit are dreptul s pretind acea
prestaie;
- Subiectele: asigurat i instituie de asigurare;
- Sursa/origine: lege(regula) sau contract;
- Obiect: venit de nlocuire a ctigului profesional;

Asisten social
- asigurarea unui nivel minim de trai - mult mai evident ideea de srcie dect la asig
social;
- Dpdv al coninutului:
- se bazeaz pe starea de nevoie a persoanei;
- Prestaiile acordate in cont de starea de nevoie a persoanei care presupun
frecvent realizarea unei anchete sociale;
- Este un raport unilateral;
- Subiecte: beneficiar( persoana aflata in nevoie) i instituie de asisten;
- Sursa: exclusiv din lege: statul poate s decid n mod liber ce categ. de persoane
favorizeaz;
- Obiect: se asigur minimul necesar unui trai decent: apreciat n mod arbitrar de stat.

Izvoare:
- Constituie: art 1(3), art 34(3) dr la ocrotirea sntii, art 41 dr la protecie social, art
47 dr la un nivel de trai decent, presupune i realizarea asistenei medicale, sociale i
plata ajutorului de somaj; art 49 protecia tinerilor, art 50 protecia persoanelor cu
handicap, art 73 lit p se vor adopta legi organice, eg Legea 95/2006 privind asig de
sntate, Legea 76/2002 privind asigurrile pt omaj, Legea 263/2010 privind sistemul
unitar de pensii, Legea 292/2011 privind asistena social.

Principiile sistemului de asigurare social

1. Princip. teritorialitatii: beneficiile/ prestaiile care se acord pe teritoriul unui stat sunt
prevzute de legislaia naional a statului n cauz, acesta putnd s decid riscurile
sociale pe care le ia n considerare, cuantumul prestaiilor, durata de acordare.
2. Princ. egalitii de tratament: egalitate ntre brbai i femeie, egalitate ntre naionali
i lucrtorii migranti (transfrontalieri, etc)
3. Principiul universalitatii: privete sfera persoanelor protejate i prestaiilor care se
acord n sensul c idealul e c orice membru al unei colectiviti s fie protejat de-a
lungul vieii ori de cate ori se afl n nevoie.
4. Principiul asigurrii obligatorii -> asigurare de sntate;
5. Principiul indexarii sau al compensrii: prestaiile sociale sunt majorate periodic cu
un anumit procent sau se stabilete o sum de bani cu care se majoreaz veniturile
individuale. n Romnia: majorarea punctului de pensie pentru pensii, iar marea maj a
prestaiilor sociale se calculeaz pe baza indicatorului social de referin (ISR)- acesta
ar trebui s fie stabilit periodic prin legea asigurrilor pt somaj;
6. Principiul finanrii de la bugetul de stat a prestaiilor necontributive;

Curs 2.

Instrumente internaionale/ regionale n domeniul securitii sociale:

- au avut ca obiectiv consacrarea dr de securitate social ca dr fundamental i dreptul la

egalitate de tratament, pe de o parte, ntre naionali i, pe de alta parte, ntre acetia i
lucrtorii migrani.
- Declaratia Universala a Dr. omului- 1948- art 22
- Aceste instrumente au fost adoptate n scopul protejrii dr de securitate social i
asigurrii aplicrii efective n ceea ce privesc 2 categorii mari de persoane: pe de o
parte nationalilor/cetatenilor/ rezidentilor, pe de alta parte lucratiorilor migranti( se
deplaseaza intre diferite state in vederea ocuprii unui loc de munca). Pt prima categ se
adopt instrumente de armonizare, iar pt a doua categ instrumente de coordonare.
- aceste instrumente au pus n practic 2 obiective principale:
- 1. Aplicarea efectiv a principiului egalitii de tratament:
- Atat ntre naionali sau rezideni, ct i ntre acetia i lucratorii migrani. n
ceea ce ii privete pe naionali ( discriminare pe criteriul sexului etc)
- 2. Instituirea unui sistem internaional de conservare a dr dobndite sau a celor n curs
de ctigarea. Acest sistem urmrete eliminarea obstacolelor n calea aplicrii
uniforme a unor reguli care s garanteze lucrtorilor migrani o protecie permanent i
complet. - instrumente de coordonare.
- Se aplica direct si automat: Regulamentul 883/2004. Pentru state non membre
UE sunt necesare acorduri bilaterale sau multilaterale.

- I. Instrumente de armonizare:
Oblig statele care le-au ratificat s i modifice legislaia n ceea ce privete coninutul
securitii sociale, adic cuantumul prestaiilor, durata de acordare a acestora i condiiile
de acordare.
- Se stabilete un standard minimal, fiind def criteriile de baz i ncurajate SM s le
depeasc. ILO 102/2002. SM au liberatate de a alege mijloacele de aplicare n dr
intern. Oblig de regul doar pt statele care le-au ratificat.
- 1. Declaraia Univ a dr Omului 1948
 - Recunoate expres i dr la asisten medical, la ingrijiri medicale i la servicii
sociale(eg ingrijirea pers bolnave la domiciliu).
- Consacrat protecia mamei i a copilului.
- Dr la asigurri sociale i la ajutoare sociale pt acoperirea riscurilor care pot surveni
de-a lungul vieii.
- 2. Pactul Internaional privind dr Economice, Sociale i Culturale, 1966
- n plus fa de UDHR obliga SM sa adopte instrumentele necesare care s permit
aplicarea efectiv n practic i garantarea dr de securitate social.
- S-a introdus ideea de coordonare, n sensul c s-a subliniat importana acordurilor
bilaterale pt asigurarea sec sociale efective a lucrtorilor migrani.
- cele 2 instrumente au fost adoptate sub ONU

- 3. Organizaia Internaional a Muncii

- Se adopt conveniile pe baza unei participri tripartite : pe baza votului
reprezentanilor statului, al reprezentanilor sindicatului i al reprez angajatorilor(
patronatelor).
- OIM a fost preocupat de recunoaterea dr de sec social inclusiv prin actele sale
constitutitve. Statele membre au obligaia de a extinde msurile de securitate
social si s se asigure un venit de baz celor care au nevoie, protecie medical
complet i ingrijire, protecia mamei i a copilului i protecia vieii i sntii
lucrtorilor din toate domeniile de activitate. Aceast oblig general a fost afirmata
i n Constituia Internat a Org. Muncii 1919 i apoi reluat n Declaraia de la
Philadelphia 1944 privind scopurile ....i apoi prin Declaraia privind justiia social
2008.
- A. OIM a pus bazele unui drept al securitii sociale; (nainte de UDHR) anumite dr
punctuale:
Ajutoare medicale plus indemnizatii de boala : recunoscute prin Conv 24, 25 din
1927. Prima privea lucrtorii din industrie i cei din ntreprinderile comerciale,
profesiile liberale i personal caznic. A doua Conv privea aceleai prestaii, pentru
lucrtorii din agricultur. Au fost ratificate de Ro.
Prestatiile de batranete prin Conv 35/1933(pentru lucrtorii din industrie), Conv
36/1933 (pentru lucrtorii din agricultur)
Prestaiile de invaliditate prin Conv 37/1933 , conv 38/1933
Dr supravieuitorilor Conv. 39/1933 i Conv 40/1933.
- *Ultimele conv nu au fost ratif de Ro.
Prestaii n caz de accidente de munc i boli profesionale. Conv 12/1921, Conv
17/1925, resp Conv 18/1925 i Conv 42/1934. Nu au fost ratif de Ro.
Prestaii de omaj: Conventia 44/1934 - nu ratif de Ro.
Prestaii de maternitate: Conv 3/1919- ratif de Ro n 1921
- Majoritatea actualizate.
- 1. Conventia privind maternitatea Conv 183/2003 - ratif de Romania.
B. Au fost adoptate reglementari care au o importan asupra securitii sociale
1. Conv 102/1952 privind instituirea unor norme minime de securitate social. Aceste
norme privest 9 riscuri enumerate de Conventie (niruite n cursul 1.)
- Romnia a ratificat pri din Conv n 2009. : prin Legea 115/2009, ns doar n ceea ce
privesc prile referitoare la ngrijiri medicale, indemnizaii de boal, prestaii de
btrnee, prestaii familiale i prestaii de maternitate. ( nu au fost ratif prestaii de
omaj, invaliditate)

4. n cadrul Consiliului Europei:

- au fost adoptate instrumente diferite pt categorii de dr diferite: n ceea ce privesc dr de

securitate social a fost adoptat Codul European al Securitii Sociale n 25.02.1964-
intrat in vigoare printr-un nr de ratificri. Romnia a ratif anumite prev din acest Cod n
2002, dar codul a intrat n vigoare efectiv n 12.10.2010. Ro a ratif doar 5 pri:
(aceleai):,ngrijirile medicale, indemnizaiile de boal, prestaiile de btrnee, familiale
i de maternitate.
- pt drepturile rezultnd din raporturile de munc, la nivelul Consiliului Europei a fost
adoptat Carta Social European Revizuit care impune respectarea de ctre
statele semnatare a asigurrii unui exerciiu efectiv al dr de securitate social, cel putin
la nivelul consacrat de Codul European al sec sociale.
- Conv European a Dr Omului- priveste de principiu dr politice si economice ;
- La nivelul Consiliului Europei, n cuprinsul CEDO au fost extinse prevederile n sensul
de a garanta i drepturi pe care nu le regsim expres. - din CEDO sunt excluse anum dr
sociale: la greva, la negociere colectiva eficienta..
- Totui n art 1 din Prot 1 care garanteaz dr la proprietate a fost gsit de Curte temeiul
care garanteaz dr la pensie- nu la un anumit cuantum la pensie, dar nu putem fi privai
n totalitate.
- De asemenea, conf art 14 corob cu alte art din Convenie a fost consacrat principiul
egalitii n drepturi n ceea ce privesc dr de securitate social sau dr la prestaii sociale:
eg: pensie recunoscut doar pt vduve, nu i vduvi, reducerea vrstei de pensionare
doar pt femeie.
- Art 2 CEDO privind dr la via: Curtea a consacrat un dr la servicii medicale efective.
Cauza Panaitescu v. Romania in 10iulie 2012.

II. Instrumente de coordonare:

- sunt destinate lucrtorilor migrani, membrilor familiei acestora i urmailor.
- Exist mai mult definitii a lucrtorilor migrani, acetia reprezentnd n general
personalele care prsesc ara n care locuiesc n mod obinuit, pentru a lucra pe
teritoriul unui alt stat => e legat de exercitarea unei activiti profesionale.
- La nivelul UE , lucrtorul migrant e persoana care i desfoar activitatea profesional
pe teritoriul a doua sau mai multe state; aceasta se desfoar succesiv( diferit de
muncitorii care desf activ pe un termen limitat).
- Consiliul Europei: se consider c reprezint lucratori migrani cetenii unui SM care
a fost autorizat de alt SM s stabileasc reedina n vederea exercitrii unei activiti
salariate.
- ONU: lucrtorul migrant este persoana care a fost, este sau va fi ncadrat n activiti
remunerate pe teritoriul unui stat al carui cetean sau naional nu este.
- Element transfrontalier;
- Spre deosebire de instr de armonizare, instrumentele de coordonare nu vizeaz
coninutul dr de securitate social, ci doar asigurarea egalitii de tratament ntre
rezideni sau naionali i lucrtorii migrani.
Eg: in cadrul ONU: Convenia cu privire la protecia salariailor migrani i a
membrilor lor de familie din 1990, intrat in vig 2003.
In cadrul OIM: Conventia 118/1982 privind egalitatea de tratament
Conv 157/1962 cu privire la dr in materia securitii sociale
in cadrul Consiliului Europei: Carta Sociala European Revizuit. Principiul
egalitii de tratament i transferul prestaiilor
Conventia Europeana de Securitate Social si
Conventia Europeana de Asisten Social si
Medical.

- UE: - Regulamentul 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate sociala

care a simplificat regulile prev in Reg 1408/1971 referitor la aplicarea regimurilor de
securitate social. A fost extins regulamentul de la pers salariate inclusiv la pers inactive
si au fost introduse prestaii suplimentare: prestaii de pre-pensionare si indemnizaii de
paternitate. Acest Regulament a aborgat Reg 1408 care rmne totui aplicabil in
Elveia. Reg 883 e pus in aplicare de regulamentul 987/2009. Cel din 71 avea Reg de
punere in aplicare Reg 574/1972.
- Regulamentul 1231/2010: privind statului juridic al cetenilor statelor care nu
sunt membre ale UE, dar care se deplaseaz n interiorul UE:- ceteni strini,
care nu au cet European. Vizeaz toate riscurile acoperite de legislaia din Ro.
- La nivelul UE prin aceste instrumente de coordonare nu se urmrete asigurarea
unui sistem unic european de securitate social, n sensul c nu se dorete
uniformizarea prestaiilor sociale care sunt acordate n toate SM ale UE.
- Ideea e doar de a asigura egalitatea in dr a lucrtorilor migrani, cu naionalii n
sensul c ambele categorii de persoane sunt supuse acelorai dr i au aceleai
obligaii ct vreme lucreaz pe teritoriul unui anumit SM. De asemenea, Reg
stabileste stabilirea unui mecanism de conservare a dr dobndite sau a dr in curs
de ctigarea, in sensul ca prestaiile, veniturile sau anumite evenimente sunt
considerate egale indiferent de statul pe terit cruia s-au produs.
- S-a extins un princ aplicabil anterior doar pensiilor, in sensul c prestaiile in bani
nu pot fi supuse restrngerilor, reducerilor, modificrilor, suspendarii sau
retragerilor pt simplul fapt c beneficiarul locuiete in alt SM dect cel in care se
afl instituia responsabil pt plata drepturilor.
- Un ultim element e acela de a evita cumulul reglem aplicabile, in sensul ca unui
beneficiar trebuie sa i se aplice un singur sistem national.
- Principiul de baza, pe baza caruia se determin legislaia aplicabil e legea locului
unde se presteaz activitatea: lex loci laboris. Exist o excepie major, rmn
supui reglem locului unde presteaz n mod obinuit activitatea lucrtorii detaai,
pt prestarea de servicii transnationale. D71/96. Aceasta excepie e consacrata de
ambele Regulamente. Extista dif minore( pe vechiul rg detaarea era dispusa pt un
an, si prelung cu un an. In prezent pt 2 ani. In ambele cazuri cu conditi ca
detasarea sa nu fie dispusa pt inlocuirea unui salariat detaat).
Curs 3

Asigurrile sociale de sntate (ASS):

Fondul din care sunt pltite aceste asigurri de sntate: Fondul Naional Unic de
Asigurri de Sntate( FNUASS)
- Sunt reglementate prin Legea 95/2006 privind reforma sistemului de sntate. Titlul 8 i
9( prestaiile medicale acordate asigurailor i condiiile n care pot fi dobndite,
respectiv cardul naional i european de Asigurri de sntate).
- ASS reprezinta principalul mijloc de finanare a ocrotiriisanatatii sntii populaiei, prin
asigurarea accesului la un pachet de servicii de baz pentru asigurai. ( Stabilit printr-un
document numit Contract Cadru, adoptat prin hot de guvern).
- Ocrotirea sntii se realizeaz printr-o serie de mijloace menite s previn
mbolnvirile, fie ntrirea sntii fie refacerea ei: ngrijiri la domiciliu.., de asemenea
urmrete i prelungirea vieii i a capacitii de munca.
- Sntatea se refer att la sntatea fizica ct i mintal. Dreptul la sntate e garantat
de art 39 din Constituie care prevede obligaia statului de a lua msurile necesare
pentru asigurarea ingienei i sntii publice. Sntatea fizica i mintal e garantat i
de Pactul Internaional privind drepturile Economice, Sociale i Culturale, care
garanteaz dreptul persoanei de a se bucura de cea mai buna sntate fizic i mintal
posibil. - factori fizici(mediul de lucru) i factori umani( eg hartuire). Exista la nivelul UE
un Acord privind combaterea stresului la locul de munc. Una din reglementrile care
asigur i aplicarea unei sanciuni sunt cele privind combaterea hartuirii la locul de
munca.

Principiile sistemului de asigurri sociale de sntate:

1. Alegerea libera de ctre asigurai a Casei de Asigurri de Sntate
- sunt constituite la nivelul fiecrui jude.
- La nivel central sunt coordonate de Casa Naional de Asigurri de Sntate.
- Alegerea CAS se face prin alegerea medicului de familie. Dac nu exista o asemenea
alegere, devine competenta Casa de Asigurri de Sntate de la domiciliul persoanei.

2. Alegerea libera a furnizorilor de servicii medicale (spitale, cabinete medicale), a

furnizorilor de medicamente i de dispozitive medicale, n condiiile contractului
cadru.
- nu se vor deconta cheltuielile de sntate dect n spitale care se afl n condiii
contractuale cu CAS.

3. Solidaritate n constituirea fondurilor.

- toate persoanele care obin un venit, fr a ne limita la veniturile din munc (deci
inclusiv dobnzi, dividende..)sunt obligate s plteasc contribuia la fondul naional
unic de asigurri de sntate (FNUASS).
4. Participarea obligatorie la constituirea fondului naional unic de asigurri de
sntate (FNUASS). -prin plata contribuiei.
5. Acordarea unui pachet de servicii de baza n mod echitabil i nediscriminatoriu
oricrei persoane asigurate.
- se acorda doar asigurailor i privete n general serviciile medicale, serviciile de
ngrijire a sntii (spitalizarea propriu zisa), medicamentele, materialele sanitare i
dispozitivele medicale adesea suportate din FNUASS (Fond) n condiiile contractului
cadru.
6. Pachetul minimal de servicii se acorda persoanelor neasigurate si se refera la
urgentele medico-chirurgicale, afeciuni cu potenial epidemic, cele cuprinse n programele
naionale de sntate i monitorizarea evoluiei sarcinii i luzie( indiferent Dac persoana
e asigurata sau nu).

- asigurarea la ASS e obligatorie, pe lng persoanele se pot asigura i voluntar.

- Asigurrile sociale de sntate au drept obiectiv protejarea persoanelor asigurate fa
de costurile medicale n caz de boal sau accident, pretenie asigurat n mod universal
i nediscriminatoriu

Persoane asigurate:

Potrivit Legii au obligaia sa se asigure persoanele care au domiciliul n Romnia i

realizeaz venituri.
- n condiiile n care fac dovada contribuiei la FNUASS, au calitatea de asigurai
cetenii romani cu domiciliul n Romnia.
- Sunt asigurai cetenii strini sau apatriziicare beneficiaz de drept de edere
temporar sau au domiciliul n Romnia.
- De asemenea, cetenii statelor UE care nu sunt asigurai ntr-un alt stat al UE, i care
au dobndit dreptul de reziden pe teritoriul Romniei pentru o perioada de peste 3
luni. Regulamentul 833/2004 potrivit cruia servicii de sntate se acord n cazul n
care persoana i are reedina sau beneficiaz de dreptul de edere n condiiile
prevzute de legea statului unde are reedina sau dreptul de edere, cu condiia c
persoana n cauza s fie i asigurat ntr-unul din Statele UE.
- Cetenii europeni care au calitatea de lucrtor frontalier/ transfrontalier (lucreaz n alt
stat dect cel n care locuiete i revine zilnic sau cel puin o data pe sptmn
acas).
- Pensionarii din sistemul public de pensii care nu mai au domiciliul n Romnia i i
stabilete resedina pe teritoriul unui SM al UE.
Persoanele asigurate prin efectul legii (care nu trebuie sa plteasc contribuia la
FNUASS):
- Copiii n vrst de pana la 18 ani;
- Tinerii intre 18-26 ani, dac sunt elevi, studeni sau ucenici, i dac nu realizeaz
venituri din munca;
- Tinerii n vrst de pana la 26 de ani care provin din sistemul de protecie a copilului,
precum i soul, soia sau prinii fr venituri proprii aflai n ntreinerea unei persoane
asigurate;
- Veteranii de rzboi, vduvele acestora, revoluionarii, prizonierii, etc. i nu realizeaz
alte venituri n afara de cele prevzute de legile speciale prin care li se recunoate acest
statut. - prev. n legea asigurri sociale.
- Persoanele cu handicap, care nu realizeaza alte venituri n afara celor prevazute de
Legea 448/2006 privind protecia drepturilor persoanelor cu handicap.
- Persoanele are au afeciuni, care fac parte din programele naionale de sntate, dac
nu realizeaza venituri din munca sau din alte surse.
- Femeile nsrcinate i lauzele dac nu au niciun venit (nu doar din munca) sau acesta
este mai mic dect salariul minim pe economie.

Persoanele asigurate pentru care contribuia se pltete din alte surse:

- Persoanele aflate n concediu medical n urma unui accident de munca sau a unei
boli profesionale;
- Persoanele care se afla n concediu pentru creterea copilului;
- Persoanele care executa o pedeapsa privativa de libertate, se afla n arest preventiv, n
arest la domiciliu sau n perioada de amnare sau ntrerupere a executrii pedepsei,
dac nu au venituri de orice fel;
- Persoanele care beneficiaz de indemnizaia de omaj;
- Strinii aflati in centre de cazare, n vederea returnarii sau expulzarii sau cetenii
romani care au fost victime ale traficului de persoane (indiferent de cetenie i ale cror
identitate nu a fost descoperita);
- Pensionarii cu venituri de peste 740lei;
* contribuia e oblig numai pentru ce depete 740lei; contribuia e de 5,5%.
- Persoanele care fac parte din familii care au dreptul la ajutor social (=venit minim
garantat-legea 416/2001);
- Personalul cultelor religioase recunoscute, aflai n evidenta secretariatului de stat
pentru culte, dac un au alte venituri (de principiu doar personalul monahal).

Persoanele care nu se ncadreaz n ultimele 2 categorii, de principiu au obligaia sa se

asigure.
De principiu, dovada calitii de asigurat se face cu cardul naional de asigurri sociale de
sntate. Pentru cei care au refuzat primirea cardului, se elibereaz o adeverin
provizorie de asigurat valabila pentru 3 luni.
Pentru persoanele asigurate fr plata contribuiei, se elibereaz de principiu un document
justificativ special.

Pierderea calitii de asigurat: prin neplata contribuiei timp de trei luni, sau prin
nendeplinirea condiiei domiciliului n Romnia.

Drepturile i obligaiile asigurailor:

1. Beneficiul pachetului de servicii de baza.
- acele servicii de baza sunt stabilite de contractul-cadru.
- Exista 2 cauze contra Romniei : CEDO: 10.07.2012 Panaitescu c. Ro. Art 2;
CJUE: 9.10.2014 Elena Petru c. CNAS Sibiu:
prestaia medicala sa fie decontate potrivit
reglementarilor statului pe teritoriul cruia i are
reedin asiguratul i n al doilea rand prestaia
medicala sa nu poat fi realizata in timp util innd
cont de stadiul bolii i evoluia previzibila a acesteia
n statul n care persoana i are n mod obinuit
reedina.
2. Dreptul la alegerea medicului de familie i la a-l schimba dup cel puin 6 luni;
3. Dreptul la alegerea Casei de Asigurri de Sntate i a furnizorilor de servicii medicale
n condiiile contractului cadru;
4. Dreptul de a beneficia de servicii medicale, dispozitive medicale i medicamente n mod
nediscriminatoriu, dreptul de a obine restituirea sumelor pltite pe durata spitalizrii la
care ar fi fost ndreptii fr contribuie personala;
5. Dreptul de a beneficia de servicii de urgen profilactice, curative i de ngrijiri medicale
la domiciliu, n condiiile contractului cadru;
6. Dreptul de a fi informat n ceea ce privete tratamentele medicale sau serviciile
medicale;
7. Dreptul la confidenialitatea datelor medicale: medicii nu au voie sa fac publice
tratamentele i diagnosticul;
8. Dreptul de a beneficia de concedii i de indemnizaii de asigurri de sntate

Obligaiile asigurailor :
1. De a alege un medic de familie;
2. De a-l anuna pe medicul de familie ori de cate ori apar schimbri n starea de
sntate;
3. De a plti contribuia obligatorie;
4. De a anuna Casa de Asigurri de Sntate (CAS) i medicul de familie despre
schimbarea domiciliului;
5. De a se prezenta la controalele preventive obligatorii;
6. De a urma tratamentul prescris i indicaiile medicului;
7. De a avea o atitudine civilizata fata de personalul medical.
Serviciile pachetului de baza:
1. Servicii profilactice : privesc prevenirea bolilor: eg sistemul de imunizare, urmrirea
sarcinii;
2. Servicii curative : privesc vindecarea bolilor, eg asistenta medicala de urgenta,
diagnosticarea, tratamentul medical, chirurgical, unele tratamentele recuperare i
prescrierea tratamentului necesar;
3. Acordarea materialelor sanitare pe durata spitalizrii;
4. Acordarea de medicamente cu sau fr contribuie personala pe baza de prescripie
medicala, dar numai pentru medicamentele cuprinse n lista de medicamente;
5. Acordarea dispozitivelor medicale pentru corectarea deficientelor organelor fiziologice
n conditiile contractului cadru;
6. Servicii de ngrijiri la domiciliu, n condiiile contractului cadru.

Nu sunt decontate din Fondul Naional de Sntate o serie de servicii medicale, printre
care cele acordate pentru accidente de munca i boli profesionale( se pltesc dintr-un alt
fond), accidentele sportivilor, servicii prestate de cabinetele de medicina muncii,
fertilizarea n vitro, nici operaiile estetice de corecie pt pers peste 18 ani.

Exista i un sistem de asigurare facultativa sau voluntara de sntate:

1. Asigurrile complementare : co-plata, respectiv plata din tariful serviciilor medicale
care trebuie pltite de asigurat.
2. Asigurrile suplimentare: acorda servicii n plus fata de pachetul de baza, Eg
obinerea unei a doua opinii, condiii "hoteliere" superioare.

Angajatorul poate sa ncheie pentru salariai asigurri voluntare de sntate, individuale

sau colective. Este o forma de fidelitate pe care-o ntlnim n special n multinaionale. De
asemenea, asiguratul trebuie sa plteasc o cota de 5,5% asupra venitului lunar. Venitul
lunar nu poate fi mai mic dect salariul minim pe economie. Dac asiguratul este salariat
trebuie sa plteasc 5,2% asupra fondului de salarii. Pentru asigurarea voluntara,
complementara sau suplimentara, salariatul mai pltete 10,7%.

Cardul naional i Cardul European de asigurri de sntate:

- Cardul Naional: face dovada calitii de asigurat, nu este transmisibil, trebuie utilizat
mpreun cu actul de identitate. Dac se pierde sau se distruge, duplicatul se va
recupera de asigurat.
- Cardul European confer dreptul doar la prestaiile medicale necesare n cadrul unei
ederi temporare, nu mai mult de 6 luni, pe teritoriul unui stat membru al UE. El se
emite gratuit de CAS de care aparine asiguratul(poate fi refuzat n cazul n care
asiguratul nu face dovada contribuiilor la zi). Acest card nu confer niciun drept pe
teritoriul Romniei, iar n ceea ce privete asistenta medicala pe teritoriul unui SM al
UE,aceasta se acorda n limitele legislaiei respectivului stat i nu poate depi ceea ce
 este necesar din punct de vedere medical pe durata ederii temporare (acoper
urgentele).

Curs 4-23.10.2015

Asigurarea pentru accidentele de munca si bolile profesionale(AM si BP)

Sediul materiei:
- Legea nr. 346/2002 (legea privind asigurarea pentru accidentele de munca si bolile
profesionale)
- Legea 319/2006 (Legea securitatii si sanatatii in munca): transpune Directiva 391/1989,
care prevede principii generale privind asigurarea securitatii si sanatatii in munca +alte
directive pt munca si securitate in domenii specifice.
- asigurarea pt accidentele de munca si bolile profesionale este o asigurare de
persoane, institutionalizata (sistem organizat si garantat de stat), prin care se acorda
protectie sociala impotriva riscurilor pierderii/diminuarii capacitatii de munca, ori decesului
pers asigurate, din cauza unui accident de munca ori a unei boli profesionale;
- asigurator este in toate situatiile Casa Nationala de Pensii publice Publice
- obligatia de a plati contributia la fondul privind acest tip de asigurari revine angajatorului;
- obiective: de a promova sntatea si securitatea in munca, de prevenire a AM si BP,
diminuarea si compensarea consecintelor AM si BP;
- riscul asigurarii este preluat de cel care beneficiaza de munca prestata (angajator);
- raspunderea angajatorului pt AM si BP este preluata de sistemul de asigurare (doar pt
riscurile prevazute de lege si doar in limita prestatiilor prevazute de lege). Pt diferenta
salariatul se poate indrepta impotriva celui vinovat;
- asigurare obligatorie: angajatorul este obligat sa plateasca la asigurator o contributie
lunara (intre 0,15-0,85%, tinandu-se cont de sectorul de activitate si de riscul producerii
AM si BP). Valoarea se comunica anual angajatorului de Casa nationala de pensii publice.
Sunt asigurati obligatoriu sau prin efectul legii: salariatii, functionarii publici, pers care isi
desf activitatea in functii elective, pers numite in autoritatile legislative, executive sau
judecatoresti pe durata mandatului, membrii cooperatori, somerii pe perioada in care
urmeaza o forma de pregatire profesionala, ucenicii elevii si studentii pe perioada practicii
profesionale:
- sunt asigurati salariatii romani pe perioada cat lucreaza in strainatate din dispozitia
angajatorului roman, cetatenii straini sau apatrizii care presteaza munca pt un angajator
roman si au domiciliul/resedinta in romania;
- prin exceptie, exista categorii de pers care au case proprii de asigurare(MAI, min apararii
nationale, pers din cadrul penitenciarelor, al serviciului de telecomunicatii speciale, al SRI,
serviciului de protectie si paza etc.)
- situatia in care asigurator e Casa nationala de pensii publice nu exclude posibilitatea de
a constitui sisteme proprii de asigurare;
- asigurare facultativa: se incheie un contract de asigurare cu Casa Nationala de Pensii
Publice, in care se declara venitul asigurat, care nu poate fi mai mic decat salariul minim
pe economie;
- poate fi incheiata in principiu de actionarii, asociatii, administratorii, managerii societatii,
pers fizice autorizate, pers care desf activitati independente, membrii asociatilor familiale,
alte pers interesate;
- contributia este de 1% din venitul asigurat;
- asiguratorul este tot CNPP, prin casele teritoriale, judetene de pensii;
- asigurarea incepe sa isi produca efectele de la momentul stabilirii raportului de asigurare:
pt asigurarea facultativa-momentul incheierii contractului de asigurare iar pt cea
obligatorie-momentul stabilirii raportului profesional.

Riscurile asigurate
- privesc AM si BP, definite de Legea nr.319/2006;
- BP= afectiunea produsa ca urmare a exercitarii unei profesii sau meserii, datorita actiunii
agentilor nocivi fizici, biologici sau chimici, specifici locului de munca, sau suprasolicitarii
unor organe sau sisteme ale organismului, in procesul de munca;
-boala legata de profesiune declanseaza sau afecteaza probleme de sanatate (pe langa
factori de natura profesionala intervin si alti factori determinanti)
- AM=vatamarea violenta a organismului sau intoxicatia acuta profesionala, care are loc in
timpul procesului de munca sau in indeplinirea atributiilor de serviciu, si are ca efect
incapacitatea de munca mai mare de 3 zile, invaliditatea sau decesul pers asigurate;
- AM se refera si la: +accidentul suferit de pers care indeplinesc sarcini de stat sau de
interes public, activitati culturale sau sportive(in tara sau in strainatate, in timpul si din
cauza indeplinirii acestor atributii);
+accidentul suferit de :pers aflate in vizita in sediul angajatorului cu
permisiunea acestuia, de orice pers ca urmare a unei actiuni intreprinse din proprie
intiativa pt salvare de vieti omenesti sau pt a preveni sau inlatura un pericol care ameninta
proprietatea publica sau privata;
+accidentul care nu se produce in legatura cu procesul muncii dar
are loc la sediul angajatorului sau la un loc de munca organizat de acesta, in timpul
programului de lucru si fara a se datora culpei exclusive a celui accidentat;
+accidentul de traseu: produs in timpul si pe traseul normal al
deplasarii de la domiciliul salariatului la locul de munca si invers(si de la sediul
angajatorului la locul de munca si invers, de la un loc de munca la altul), in timpul pauzelor
regulamentare pe traseul normal al deplasarii de la locul de munca la locul unde se ia
masa si invers, in timpul si pe durata deplasarii normale de la locul de munca la locul unde
salariatul isi incaseaza salariul
+accidentul produs in timp ce sunt preluate sau predate
echipamente, unelte, daca victima schimba imbracamintea personala cu echipament si
invers, se afla in baie sau la spalator, daca victima se indrepta spre iesirea din unitate s
invers
+accidentul produs de calamitati naturale in timpul procesului de
munca sau in indeplinirea atributiilor de serviciu
+accidentarea elevilor, studentilor si ucenicilor aflati in formare
profesionala
+vatamarea suferita in timpul procesului de munca dar ca urmare a
unei agresiuni(si cele dintre colegi). In subsidiar poate interveni raspunderea autorului si a
angajatorului

Prestatiile si serviciile de asigurare au ca scop:

1. Reabilitarea medicala si recuperarea capacitatii de munca
- se suporta toate serviciile medicale generate de AM si BP+ tratamentul balnear prescris
(intre 15 si 21 zile) +operatiile estetice +dispozitivele medicale necesare
- pers asigurate au obligatia sa urmeze programele individuale de recuperare, in caz
contrar dr la aceste prestatii suspendandu-se
2. Reconversia profesionala
- se acorda pers care datorita AM si BP nu mai pot desfasura activitatea pt care s-au
calificat, fara sa-si fi pierdut total capacitatea de munca;
- se deconteaza cursuri de reconversie profesionala, pe durata carora se plateste o
indemizatie de 70% din venitul brut din luna accidentarii, dar numai cand pers nu
beneficiaza de indemnizatia pt incapacitate de munca sau de pensie de invaliditate de
gradul 3;
3. Indemnizatia pt incapacitate temporara de munca
- reprezinta de principiu 80% din media veniturilor salariale brute pe ultimele 6 luni de
dinaintea producerii riscului (sau media pe perioada cat a lucrat, daca a lucrat mai putin de
6 luni, sau venitul din cim sau cel declarat in contractul de asigurare cand salariatul nu a
incasat inca niciun salariu)
- in unele cazuri poate fi chiar de 100%din aceste venituri (ex.urgente medicale,
chirurgicale)
- concediul de acorda pt max 180zile , dupa care medicul asiguratului poate decide in
functie de sansele de recuperare a capacitatii de munca fie prelungirea concediului cu
max 90zile, fie reluarea activitatii in acelasi loc de munca sau in alt loc de munca, fie
pensionarea pt invaliditate.
4. Indemnizatia pt trecerea temporara in alt loc de munca(e posibila chiar si fara
consimtamantul salariatului)
- reprezinta diferenta dintre media veniturilor salariale pe ultimele 6luni si nivelul actual al
veniturilor obtinute;
- pe max 90zile.
5. Indemnizatia pt reducerea timpului de lucru
- cu max. ( 2h/zi) , pt max 90zile
- reprezinta diferenta dintre media veniturilor lunare pe ultimele 6luni si venitul actual
6. Compensatiile pt atingerea integritatii
- se pot acorda doar in cazul unor leziuni permanente, care produc deficiente si atrag
diminuarea capacitatii de munca intre 20-50%;
- cuantumul concret este stabilit de cnpp in functie de gravitatea leziunii si nu poate depasi
12 salarii medii brute pe economie, care se acorda integral(2415x12=28980);
- se pot cumula cu alte indemnizaii.
7. Despagubiri in caz de deces
- o singura pers poate primi ajutor pt deces, reprezentand 4salarii medii brute pe
economie(9660);
- se poate acorda sotului/sotiei, descendentilor, parintelui, tutorelui, curatorului (doar in
lipsa acestora se poate acorda pers care dovedesc ca au suportat cheltuielile de
inmormantare);
- art 1392 ncc: cand o terta pers suporta cheltuielile de inmormantare are dr sa eara
repararea prejudiciului de la autorul faptei ilicite.
8. Rambursarile de cheltuieli
- pers asigurata are dr la transportul de urgenta din motive medicale, dar si la
confectionarea ochelarilor sau a aparatelor auditive care au fost deteriorate din cauza unui
AM, respectiv la plata dispozitivelor medicale care trebuie implantate pt a corecta
deficientele cauzate de AM;

Raspunderea angajatorului in cazul AM si BP

- diverse opinii
- Rosioru: fiind vorba de o vatamare corporala, se angajeaza raspunderea delictuala a
angajatorului (art 1387-1393 ncc)
- art 1387 ncc : despagubirea trebuie sa cuprinda echivalentul castigului din munca de
care victima a fost lipsita sau pe care a fost impiedicata sa il dobandeasca
- art. 1388: se tine cont de venitul mediu lunar din ultimul an de dinaintea
pierderii/diminuarii capacitatii de munca (in lipsa acestuia, de venitul pe care ar putea sa il
obtina potrivit calificarii profesionale pe care o are)
- poate fi ceruta si repararea reprezantand pierderea venitului din munca pe care pers l-ar
fi putut realiza in temeiul unui contract incheiat in ultimul an, dar care nu a fost pus inca in
executare
- art 1393: in cazul in care in cadrul asigurarilor sociale victima are dr la un ajutor sau la
pensie, autorul faptei ilicite va putea fi obligat doar la plata diferentei dintre acest ajutor
sau pensie si prejudiciul efectiv suferit
- repararea prejudiciilor determinate de cheltuielile privind serviciile medicale si sporirea
nevoilor de viata ale victimei+prejudiciul nepatrimonial reprezentand restrangerea
posibilitatilor de viara familiala si sociala

Jurisdictia asigurarilor sociale

- este competent in prima instanta tribunalul de la domiciluil paratului, prin sectiile sau
completele specializate pt asigurari sociale;
- prin exceptie, cand actiunea e indreptata impotriva cnpp este competent tribunalul de la
domiciliul/sediul reclamantului;
- exista o singura cale de atac, apelul la curtea de apel;
- cererile sunt scutite de taxa de timbru.

Curs 5.
Concediul de odihn si concediu medical

- OUG 158/2005
- concediile sunt clasificate n 2 categorii: - cele pentru : pentru prevenirea mbolnvirilor
i recuperarea capacitii de munca. A doua categorie: concedii legate de maternitate :
concediu de risc maternal, concediu de maternitate propriu-zis, concediu pentru
creterea copilului, concediu pentru ngrijirea copilului bolnav.
- Pot beneficia de aceste concedii persoanele care au calitatea de asigurat, pe perioada
n care au domiciliul sau reedina n Romnia. Asigurarea se realizeaz prin plata unei
contribuii de 0,85%din venitul lunar i e obligatorie n ceea ce ii privete pe salariai, pe
funcionarii publici, membrii cooperatori, persoane numite sau alese n autoriti
judectoreti, n executive sau legislative i omerii care beneficiaz de indemnizaia de
omaj.
- Asigurarea poate fi facultativa sau voluntara: n cazul persoanelor care nu se
ncadreaz n categoria anterioara dar au calitatea de asociai, acionari, persoane care
obin venituri n mod independent(profesii liberale, pfa, membrii ai asociailor familiale
etc). Condiia e ca persoana sa nu fie i salariat.
Principalele tipuri de concedii:
1. Concediul medical sau concediul pentru incapacitate temporara de munca
- se acorda n cazul bolilor i accidentelor de munca
- ....i se acorda n situaia n care, din motive medicale, salariatul nu poate presta
temporar munca.
- Incapacitatea temporara de munca difera de invaliditate de gradul 1 sau 2 care
presupune o imposibilitate totala de a presta munca i atrage pensionarea.
- Incapacitatea temporara de munca difera i de motivul de concediere prevazut la art 61
lie) din Codul Muncii: inaptitudinea fizica sau psihica de a presta atribuiile specifice
locului de munca ocupat
- Pentru acordarea concediului medical este necesar un stagiu de cotizare de o luna din
ultimele 12 luni anterioare celei n care se acorda concediu medical. Pentru unele boli
considerate de legiuitor grave nu se cere niciun stagiu de cotizare(urgente medicale,
chirurgicale, tuberculoza etc)
- De principiu indemnizaia de concediu medical e de 75% din media veniturilor pe
ultimele 6 luni, dar n cazul anumitor afeciuni indemnizaia poate fi chiar de 100%.
- Concediul medical se poate acorda pe o durata determinata de maxim 183 de zile ntr-
un an. Aceasta durata putnd fi depit pentru numite afeciuni expres indicate eu
legiuitor - eg n OUG.
- De principiu, medicul curant poate acorda concediu medical doar pt 90 de zile, diferena
pana la 183 putnd fi acordata doar cu avizul medicului expert al asigurrilor sociale.
Chiar i aceasta durata maxima poate fi depit cu avizul aceluiai medic, cu maxim
90 we zile n cazul n care se constata ca exista posibilitatea ca pacientul sa se
recupereze. Primele 5 zile de concediu medical se pltesc de ctre angajator, i restul
de ctre casele de asigurri de sntate din Fondul de asigurri de sntate.
- Concediul medical se acorda pe baza unui certificat medical. Acesta poate fi cumulat cu
pensia de invaliditate, dar numai n cazul pensionarilor afectai de invaliditate de gradul
al 3-lea, care cumuleaz pensia cu salariile. n cazul n care concediul medical intervine
n cursul concediului dee odihna, acesta se ntrerupe i urmeaz a fi reprogramat ntr-o
perioada ulterioara- art 145(5) Codul Muncii. Vicente Pereda 10.09.2009. -directiva
2003/88.
- Faptul ca o persoana s-a aflat n timp ndelungat n concediu medical, nu atrage
automat pierderea dr la concediu de odihna.
- O persoana care nu poate sa efectueze concediul de odihna datorita faptului ca pe
ntreaga perioada a unui an calendaristic a fost n concediu medical are dreptul la
concediul de odihna aferent, n termen de 18 luni, ncepnd cu anul urmtor celui n
care s-a aflat n concediu medical. Cauza Schultz

2. Concediul pentru prevenirea mbolnvirilor sau recuperarea capacitii de munca

- se poate acorda doar n cazurile accidentelor de munca i a bolilor profesionale i
privete alte 3 forme de prestaii:
- Indemnizaii pentru reducerea timpului de munca
- Concediul pentru carantina
- Tratamentul balnear
- indemnizaia pentru reducerea timpului de munca cu maxim 1/4 se poate acorda
pentru cel mult 90 de zile i reprezinta diferena dintre venitul actual i media veniturilor
pe ultimele 6 luni. Aceasta indemnizaie se poate acorda doar celor care presteaz
munca subordonata sau dependenta. Exista un plafon maxim de 12 * salariul minim pe
economie. Nu poate depi 25% din plafonul maxim.
- Concediul pentru carantina
- se acorda n cazul n care, datorita unor boli contagioase salariailor li se interzice
continuarea activitii. Indemnizaia e 75% din media veniturilor de pe ultimele 6 luni.
- Tratamentul balnear i de recuperare a capacitii de munca : acesta poate fi
acordat asigurailor care se afla de peste 90 zile consecutive n incapacitate temporara
de munca
- Asiguratul e obligat sa se prezinte la controalele medicale periodice.
- Tratamentul balnear se poate realiza pe o perioada de la 15 la 21 zile.
3. Protecia maternitii la locul de munca/concediul de risc maternal
- n cazul n care angajatorul nu poate sa amenajeze locul de munca al salariaii
nsrcinate sau nu poate sa o treac ntr-o alta munca fr riscuri pentru sntatea i
securitatea femeii sau a copilului, salariata are dreptul la un concediu de risc maternal
pentru maxim 120 de zile care pot fi acordate cumulat sau fracionat de ctre medicul
competent. Indemnizaia este de 75% din media veniturilor pe ultimele 6 luni i nu e
obligatoriu stagiu de cotizare. Concediul nu poate fi cumulat cu alte concedii, se acorda
fie nainte de concediul dee maternitate, fie dup revenirea din concediul de
maternitate, n cazul n care salariata nu solicita concediu pentru creterea copilului n
vrst de pana la 1 sau 2 ani.

- protecia salariaii la locul de munca i a maternitii n special:

- La nivel european, Directiva 85/92 care privete adoptarea masurilor privind
asigurarea sntii i securitii n munca a salariailor nsrcinate care au nscut
recent sau care alpteaz. A fost transpusa n dr intern prin OUG 96/2003 privind
protecia maternitii la locul de munca, care instituie o serie eu obligaii n sarcina
angajatorilor. De aceste masuri pot beneficia doar femeile nsrcinate, au nscut
recent sau alpteaz discriminarea pe criteriul sarcinii e singura forma de
discriminare directa care nu e susceptibila de nicio forma de justificare. Vezi: C-
167/12 i C- 363/12. OUG 96/2003: salariata e cea care i anun n scris
angajatorul n legtur cu acest fapt aezndu-se i un certificat medical care sa
ateste starea de graviditate ; din acest moment, salariata nu mai poate fi
concediata, exceptnd reorganizarea judiciara i falimentul.
- CJUE Danosa 11.11.2010, C-232/09. Contract de mandat, la 11 sptmni de
sarcina a fost revocata din funcia respectiva. Protecia oferita de directiva nu este
limitata la salariate, n sensul eu parte ntr-un contract individual de munca. Potrivit
CJUE scopul de protecie al Directivei nu ar fi atins dac aceasta protecie ar
depinde de calificarea formala a raportului de munca din dreptul naional i de
opiune la angajare pt o forma sau alta de contract. Dr UE se opune unei
reglementari din legislaia naional care permite concedierea unei persoane
exclusiv n temeiul sarcinii acesteia. Faptul ca salariata nu l-a anunat n mod
formal pe angajator nu poate priva de coninut protecia conferita prin directiva dac
se poate dovedi ca angajatorul a avut cunotin de starea de graviditate a
acesteia.
- Salariata sau femail care a nscut recent e cea care i-a reluat activitatea dup
concediul de luzie i ii solicita angajatorului n scris luarea masurilor de protecie
prevazute de lege, dar nu mai trziu de 6 luni de la data la care a nscut.
- Salariata care alpteaz e salariata care i reia activitatea dup ncetarea
concediului eu luzie, i alpteaz copilul i i anun angajatorul n scris n
legtur cu acesta preciznd nceputul i sfritul perioadei de alptare i anexa de
documente medicale eliberate de medicul de familie. Femeia care alpteaz are
 dreptul la 2 pauze a cate o ora pt a alapta copilul, timp n care se include i drumul
pana la copil i napoi. La cererea salariaii se poate reduce programul de lucru cu
2 ore. Acest drept de acorda numai pana cnd mplinete copilul vrst de 1 an.
Obligaii ale angajatorului:
- are obligaia sa adopte masuri pentru a preveni expunerea acestor categorii de salariate
la riscuri ce le pot afecta sntatea lor sau a copilului
- Sa adopte masurile necesare astfel nct aceste salariate sa nu fie constrni sa
efectueze o munca duntoare sntii, strii lor de graviditate ori copilului nou nscut
- Sa evalueze anual sau la orice schimbare a condiiilor de munca natura i durata
expunerii acestor salariate la factori de risc, astfel nct sa se evite asemenea expuneri.
- Sa informeze n scris salariatele asupra rezultatelor acestor evaluri i implicit a
riscurilor la care ar fi expusa femeia
- Angajatorul trebuie sa informeze n scris medicul de medicina muncii i Inspectoratul
teritorial de munca n legtur cu prezenta la locul de munca a unei salariate nsrcinate
- Sa pstreze confidenialitatea asupra strii de graviditate a salariatei i sa nu anune ali
salariai dect cu acordul scris al acesteia i doar n interesul bunei desfurri a
raporturilor de munca cat timp sarcina nu este vizibila.
- Sa modifice n mod corespunztor orarul salariatei, sau n cazul n care aceasta
modificare nu e posibila sa treac ntr-o alta munca, n acord cu recomandarea
medicului de familie fr riscuri pentru sntatea femeii sau a copilului. n acest caz, se
menin drepturile salariale. Pe baza recomandri medicului de familie, salariata gravida
care nu poate ndeplini durata normala a timpului de munca are dreptul la reducerea
acestuia cu 1/4, cu meninerea drepturilor salariale. De asemenea, salariata nu poate fi
obligata sa presteze munca de noapte, iar n cazul n care sntatea acesteia sau a
copilului sunt afectate eu munca de noapte angajatorul are obligaia sa o treac pe
salariata, la creerea acesteia la un loc eu munca de zi, cu meninerea salariului de baza
lunar.
- Obligaia de a asigura salariailor pauze pentru a se mic sau pt a sta, n cazul n care
locul de munca presupune prestarea activitatii n poziie ortostatica sau n poziie
aezat, astfel nct sntatea acesteia sau a ftului sa nu fie afectata. Dac acest lucru
nu e posibil, angajatorul trebuie sa ia masurile necesare pt a schimba locul de munca
respectiv.
- Obligaia sa acorde dispense pre-natal pentru efectuarea consultanilor prenatale care
nu pot fi efectuate n afara programului de lucru, cu meninerea drepturilor salariale, n
limita a 16 ore pe luna. Hotrrea Parviainen C-471/08 : Curtea a decis ca in msur n
care salariata a fost trecuta pe nivel...i pstreaz totui remuneraia;salariata are
dreptul de a-i pstra elementele de remuneraie, inclusiv prime, care in de statutul ei
profesional, precum calificarea profesionala sau vechimea. n schimb salariata nu are
dreptul la meninerea n integralitatea a veniturilor anterioare astfel nct nu e contrar
Directivei dac nu i se acorda acele elemente ale remuneraie care in de executarea
unei sarcini precise, n condiii deosebite.
Drepturi:
- Femeia e protejata contra refuzului de angajare exclusiv pe temeiul maternitii;
- Femeia are dreptul la meninerea remuneraie indiferent de amenajarea condiiilor de
munca, sau de trecerea ei temporara n alta munca;
- Interzicerea concedierii pe temeiul maternitii sau al sarcinilor familiale.
- Angajatorul nu poate sa ceara la angajare teste de graviditate. Convenia OIM 183/2009
nu instituie o interdicie att de radicala ca cea din C. Muncii: asemenea teste ar fi
permise n cazul locurilor de munca ce presupun riscuri recunoscute sau semnificative
pentru sarcina sau alptare, respectiv, n cazul crora legislaia naional interzice
prestarea activitatii pentru femeile nsrcinate sau care alpteaz. Hotrrea Decker C-
177/88 - discriminare directa, nu ar putea un angajator sa refuze angajarea unei femei
pe motiv ca e nsrcinat. Directiva 2006/54
- Hotrrea Mahlburg

Art 60 C. muncii : e interzisa concedierea femeii nsrcinate n msur n care angajatorul

a luat cunotin de acest fapt anterior lurii msurii de concediere.
- e interzisa concedierea pe durata concediului de maternitate i pe durata
concediului de risc material
- E interzisa concedierea printelui care se afla n concediu pentru creterea copilului
i nc maxim 6 luni de la revenirea acestuia n activitate.
- E interzisa concedierea printelui beneficiar al stimulentului de inserie i nc 6 luni
de la revenirea n activitate
- E interzisa concedierea printelui aflat n concediu pentru ngrijirea copilului bolnav.
- Directiva cat i convenia 183/2000 interzic concedierea pentru motive ce au
legtur direct cu starea de graviditate sau cu maternitatea. n codul muncii
interdicia de concediere este extinsa, persoana nu poate fi concediata pentru
niciun motiv, exceptnd situaii a reorganizrii judiciare i a falimentului. Interdicia
se refera exclusiv la concediere, nu la ncheierea contractului dee drept.
- De cnd salariata l anun pe angajator n scris, de ndat ce angajatorul afla de
acest fapt indiferent de modalitatea n care afla.
- Hotrrea Sabin Mayr- nu beneficia we protecie contra concedierii, exceptnd
situaia n care salariata a fost concediata tocmai pentru ca urma un tratament de
fecundare in vitro.
- Pentru ca directiva protejeaz sntatea femeii i a copilului, e interzisa inclusiv
luarea msurii preparatorii pentru concedierea femeii. Hotrrea Nadine Paquay C-
460/06
- Se aplica indiferent de tipul contractului, n sensul ca i o salariata beneficiara a
unui contract pe durata determinata e protejata mpotriva concedierii. Hotrrea
Webb C-32/93
- Absenta de la serviciu determinata de sarcina - salariata e protejata mpotriva
concedierii i atunci cnd lipsete n mod ndelungat datorita complicaiilor sarcinii
hhotrrea Larsson C-400/95 i hotrrea Boyle C-411/36. Decizie contrara n
hotrrea Brown C-394/96: concedierea e discriminatorie i n acest caz. -
discriminare directa.
Curs 6

Concediu de maternitate
- Are o durata de 126 de zile ( 63 de zile inainte de nastere si 63 zile dupa nastere; se pot
compensa intre ele in functie de dorinta mamei si de recomandarea medicuui curant cu
conditia ca dupa nastere mama sa beneficieze de cel putin 42 zile de concediu obligatoriu=
concediu de lauzie)

- Reglementarea Ro este in acord cu Directiva 92/85 care prevede obligativitatea unui

concediu de maternitate de 14 saptamani din care cel putin 9 saptamani in mod obligatoriu
inainte si/ sau dupa nastere.

- Concediu de lauzie este o cauza de suspendare de drept a contractului individual de munca.

- Concediu de maternitate protejeaza mama in sensul ca ea este titularul exclusiv, care se

acorda chiar daca la nastere sau in timpul concediului copilul decedeaza. Exceptional, daca
mama decedeaza iar copilul supravietuieste poate beneficia tatal de concediu.

- Indemnizatia de maternitate este de 85% din media veniturilor lunare pe ultimele 6 luni
anterioare nasterii.

- Pe cine protejeaza concediu de maternitate in dreptul european? C-167/12; C-5/12; C-

116/06.

1. Potrivit CJUE c. de m. este acordat femeii pt a o proteja avand in vedere conditia

biologica a acesteia in timpul sarcinii si in perioada urmatoare acesteia.

2. De asemenea femeile insacinate, cele care au nascut recent sau care alapteaza se
afla intr-o situatie specifica de vulnerabilitate care impune acordarea unui
concediu diferit de concediul medical avand in vedere ca aceasta femeie nu poate fi
asimilata unui barbat/femei aflate in concediu medical. Indemnizatia de c de m nu
poate fi mai mica decat indemnizatia pt concediul medical.

3. Concediul de maternitate protejeaza si raporturile speciale dintre mama si copil in

perioada imediat ulterioara nasterii evitand ca aceste raporturi sa fie afectate de
cumulul de activitati generate de desfasurarea unei activitati profesionale.

C- 5/12- Betriu Montull- tatal putea beneficia de c de m doar daca mama era salariata, iar in
speta mama exercita o profesie liberala. Parintii adoptivi putea beneficia de c de m sau de c
p independent de faptul ca mama adoptiva era sau nu salariata. Dl. Montull s-a considerat
discriminat. CJUE a decis ca c de m protejeaza conditia bilogica a femeiiiar, tatii ar avea
doar un drept derivat si doar in masura in care exista un drept principal al mamei. CJUE
apreciaza existenta unei discriminari intre femei si barbati nu intre tatii biologici si tatii
adotptvi.

Cauza Weller c. Ungariei( CEDO-2009) Curtea a spus ca un asemenea concediu protejeaza

conditia biologica a femei dar si copilul are un drept distinct de a beneficia de ingrijirile
parintilor dupa nastere. A decis ca art. 8 nu garanteaza dreptul la un concediu de maternitate
 dar in masura in care statele decid sa acorde un asemenea concediu trebuie sa il acorde
potrivit unor criterii nediscriminatorii. Tatal biologic era discriminat in raport cu tatal
adoptiv si s-a incalcat art. 14 CEDO.

-In ceea ce priveste stagiul de cotizare pt a putea beneficia de un asemenea concediu in RO

persoana trebuie sa fi cotizat cel putin o luna la sistemul public de asigurari. Pt o profesie
liberala e suficienta plata intr-o luna a cotizatiei de 0,85%.

In ceea ce priveste prev Dir, aceasta prevede ca SM pot impune perioade de munca dar care
nu pot in niciun caz a depaseasca 12 luni anterioare nasterii. C-65/14 Roselle, lucra in
sistemul de invatamant si era asimilata unui functionar public. A solicitat c de m, dar Belgia
cerea un stagiu de cotizare de 6 luni la ultimul loc de munca. CJUE a stabilit ca SM nu poate
tine cont la stagiu de cotizare doar de locul de munca anterior nasterii fara a lua in
considerare locurile demunca succesiuve ocupate de beneficiar.

Cat este cuantumul ndemnizatiei de materinitate? 85% din media veniturior pe ultimele 6
luni, cu 10% mai mare decat concediul medical. Potrivit Dir indemnizatia nu poate fi mai
mica decat indemnizatia acordata in caz de concediu pt incapacitate temporara de munca(
cond medical). Ca principiu, indemnizatia pt c de m se raporteaza la veniturile cu caracter
permanent precum si la sporurile aferente statutului profesional al salariatei (functie,
calificare profesionala) fara a fi obligatorie includerea in cunatumul indemniatiei a acelor
sporuri care se acord pentru prestarea muncii in conditii speciale sau ntru desfasurarea unor
activitati specifice: mediu toxic, ore suplimentare; ( a se vedea speta cu stewardesa si
Gassmayr C-194/08).

- Exista situatii in care cuantumul este stabilit prin conventie individuala sau CCM aplicabil.

- ? CJUE a decis ca o asemenea reglementare contravine directivei 92/85 care nu garanteaza

dreptul la dar prin faptul ca un concediu parental neplatitsalariatele ar fi tentate sa nu
opteze pt un concediu parental ceea ce ar aecta efectul util al dir 96/34/CE.

- Concediul pentru cresterea copilului si concediu de maternitate- In C-116/06. CJUE a statuat

ca un concediu recunoscut la nivel comunitar( parental) nu poate sa afecteze un alt concediu
recunoscut la nivel comunitar astfel contravenea directivei privind protectia maternitatii la
locul de munca.

- Dreptul la formare profesionala a persoanei care se afla in concediu de maternitate. C-

595/12 Napoli- priveste o persoana care exercita o functie de demnitate publica iar formarea
profesionala era o componenta importanta a statulului si fara ea nu utea promova. I sa
refuzat pariciparea pe motiv ca era in c de m si nu a putut participa nici la urmt examen de
promovare. CJUE a decis ca acesta contravine dir 85/92 si dir pt tratament egal intre barbati
si femei.

- Concediul paternal e reglementat prin Legea 110/2009, este de 5 zile lucratoare.

 - In OUG 111/2010- concediul pentru cresterea copilului, la niv UE prin Dir 96/34 si Dir
2010/18.

- UE prin Dir 96/34 s-a prevazut un drept minimal de concediu arental de 3 luni care a fost
extins la 4 luni prin urmat directiva. Ambele dir spun ca conditiile de acordare a conc se stab
prin normele nationale, inclusiv prin CCM si se pot acorda pana la implinirea de catre copil
a unei anumite varste care nu poate depasi 8 ani.

- Exista 2 variante de concedii pt cres cpilului diferenta fiind limita maxima a indemnizatiei.
Ind se determina ca procent, 85% din media venitului net pe ultimel 12 luni anterioare
nasterii copilului(pe toate veniturile). IN plus este necesar ca solicitantul sa fi realizat
venituri supuse impozitului pe venit timp de 12 luni anterioare nasterii.

Varianta 1. Concediul pentru cresterea copiluui in varsta de pana la 1 an. 1.2-6.8 ISR, intre
600-3400 lei. ISR- indicatorul social de referinta e baza caruia se determina o serie de prestatii de
natura sociala si in prezent este 500 lei( introdus in 2012). Prin Dir se prevede ca cel putin o luna
trebuie sa fie luata de catre celalalt parinte decat cel care a cerut initial, in caz contrar se pierde.
Pana implineste copilul 1 an se oate lua concediu chiar cu pauze de mers la servici. De la 1 an,
parintele poate solicita concediu fara plata pana la implinirea varstei de 2 ani pe care Angajatorul
este obligat sa il acorde. Daca parintele revine la serviciu beneficiaza lunar pana cand copilul
implineste 2 ani de un stimuent de insertie de 1 ISR=500 lei plus alocatia copilului de 200 lei/luna.

Varianta 2. Concediul pana la implinirea de catre copil a varstei de 2 ani cu o luna de catre
celalt parinte, altfel cocediul inceteaza la 1 an si 11 luni. Indemni se detemina conform regulii si
nuu poate fi mai mica de 1.2 ISR= 600 lei si nici mai mare de 2,4 ISR=1200 lei. Si in acest caz,
daca parintele revine la serviciu inainte de implinirea de catre copil a varstei de 2 ani beneficiaza de
stimulentul de insertie de 500 lei pana la implnirea de catre copil a varstei de 2 ani plus alocatia
pentru cresterea copilului.

OUG reglem si concediul pentru cresterea copilului cu handicap pana la 3 ani, iar
indemnizatia se determina conform regulii (1,2 ISR- 6,8 ISR=3400 lei). Poate continua cu concediu
pentru ingrijirea copilului cu handicap cand se primeste 0,9 ISR= 450 lei.

Ca principiu concediul pt cresterea copilului se acorda dupa concediul de maternitate in

cazul in care mama are dreptul la acest concediu. CCC se acorda de la momentul exiprarii c de m,
de la momentul nasterii copilului daca mama nu are dreptul la c de m sau de la momentul adoptiei
daca cererea se depune in termen de 60 de zile lucratoare de la acest moment la Agentia pentru
Plati( Primaria de domiciliu). Daca nu este respectat acest termen indemnizatia se acorda doar de la
data cererii. Nu este limtat la mama, titular putand fi si tatal si tatal adoptiv, tutorele sau persoana
careia i-a fost incredintat in plamanet sau adoptie un copil, cu conditia ca pers sa fi realizat venituri
in ultimele 12 luni anterioare. Sunt asimilate stagiului de cotiare, indemnizatia de somaj, concediu
fara plata pentru formare profesionala, chiar daca un contract pe durata determinata a expirat cu
max 3 luni in urma sau daca persoana nu a realizat venituri cu cel mult 9 luni anterior din motive
neimputabile ei( concediu medical, pensie de invaliditate, somaj tehnic sau concediu in urma unui
accident de munca sau pentru cresterea copilului, frecventeaza cursurile de zi ale unei institutii de
invatamant superior sau acreditata). Concediul se acorda doar cetatenilor romani sau straini cu
domicililu sau resedinta in Romania si copilul locuieste cu ei, Regulamentul 883/2004- se iau in
calcul toate perioadele de activiatate pe teritoriul UE.

In cazul unei sarcini multiple, pentru fiecare copil se platesc suplimentar inca 600 lei.

S-a pus problema e cine protejeaza concediul paternal? Drept al copilului sau al parintilor?
CJUE, C-149/10. Doamna Harzi a nascut gemeni si a beneficiat doar de 9 luni de concediu paternal.
Cjue a decis ca c paternal preotejeaza parintii in sensul ca este recunoscut acestora pentru a le
permite concilierea vietii profesionale cu viata personala. Au dreptul sa isi intrerupa activitatea
profesioanala avand garantia ca la final isi vor regasi postul( concediu remunerat, garantia postului
si interdictia concedierii).

Dir 2010/18/UE este in sensul ca ambii parinti trebuie sa fie implicati in activitatea privind
cresterea copilului.

CJUE- Roca Alvarez, C-104/09 care a solicitat sa beneficieze de pauza de alaptare( exista si
in Romania) = o pauza de 30 min zinic sau cumulat sa beneficieze de cateva zile libere. Se refera la
hranire artificiala. Parintii adoptivi puteau beneficia oricare de pauza de alaptare pe cand cei
biologici, tatal putea doar daca mama era salariata. CJUE a constat incalcarea dir entru concediu
parental. Cauza Disor CJUE a considear ca e discriminae pentru ca prin ipoteza mamele care au
activitati independente ar fi fost obligate sa isi intrerupa activitatea si sa se ocupe singure de
alaptare avand in vedere ca tatii nu puteau beneficia de aceasta pauza.

CEDO- Konstantin Markin c. Rusiei (2010)- tenician in armata. De regula sunt excluse
fortele armate si politia de la reglementarile privind egalitatea de tratament. Dl a solicitat ccc pentru
care in Rusia se putea acorda si barbatilor, insa i-a fost respins pe motiv ca din armata ar putea
beneficia doar femeile. Ulterior I s-a acordat conc si ind insa masura a fost revocata astfel ca sa
adresat CEDO pt incalcarea art 8 si 14. CEDO a spus ca art. 8 nu garanteaza ccc, dar daca statele
membre recunosc un asemenea drept, acordarea lor trebuie facuta pe criterii nediscriminatorii.

2. Protectia contra concedierii si dreptul de a regasi acelasi post si la pastrarea tuturor

conditiilor existente inainte de concediul pt cc. In RO exista interdictia absoluta a concedierii a
persoanei care beneficiaza de ccc.

Lyreco c. Sophie Rogiers C-588/12, Meerts C- 116/08.. In ambele cazuri doamnele

benficiau de un concediu pentru cresterea copilului, cu o indemnizate mai mica decat salariul lor.
Ele au fost concediate cu neresectarea prevederilor legale, angajatorul calculand despagubirea
generata de conc nelegala in functie de venitul actual, adica pe baza indemnizatiei reduse. CJUE a
decis ca aceasta masura contravine Dir 96/34, ind trebuind sa fie calculata pe baza venitului anterior
ccc.

Curs 7
Riezniece, C-7/12, o doamna care a beneficiat de concediu pt cresterea copilului si are
dreptul ca la intoarcere sa regaseasca acelasi post si aceleasi conditii de munca( In RO + stimulent
de insertie). Doamnei I s-a propus un post similar pt ca Ang(insttutie publica) concediase colectiv
mai multi angajati pt motive economice, in urma unei evaluari, inclusiv doamna pe baza unor
criterii care presupuneau prezenta la serviciu a salariatului in sensul ca eru evaluate persformantele
pe ultimele luni. S-a adresat inst nat si acestea au sesizat CJUE cu o intrebare preliminara. Curtea a
spus ca ar fi o discriminare sexuala. Dir 96/34 ar fi incalacata de o reglem nat care ii permite Ang sa
ii ofere parintelui revenit din concediu un post care in realitate nu este similar celui ocupat anterior,
daca Ang stie ca acel post urmaza sa fie desfiintat. In speta reiesea ca Ang ii propune doamnei un
post pt care urma sa concedieze colectiv. Dir nu se opune evaluari profesionale a salariatului revenit
din ccc dar criteriie de avaluare nu trebuie sa il plaseze pe acesta intr-o situatie de inferioritate fata
de ceilalti colegi si nici sa presupuna prezenta la serviciu a salariatului in cauza.
Interdictia de concediere si oblig de a acorda salariatului postul anterior
Lyreco-Sophie Rogiers C-588/12
Meerts C-116/08
In ambele situatii doamenele au beneficiat de ccc constand in reducerea programului normal
de munca la 4 ore pe zi, cu salar redus si beneficia si de o indemnizatie. Ro este singura tara care in
urma concedierii nelegale, reintegreaza salariatul. In restul tarilor se acorda doar despagubiri.
Aici(nu stiu exact care speta), Ang, totusi si-a concediat angajata, in ciuda interdictiei, iar doamna
avea astfel dreptul la despagubiri raportat la venitul pe ultimele luni, ceea ce inseamna ca si despag
ar fi fost mai mici decat normal. CJUE a spus ca prev Dir 96/34 ar fi lipsite de substanta daca
insemnizatia nu ar fi calculata pe baza salariului normal(norma intreaga) al salariatului.
Principiu: nu pot fi cumulate indemnzatii de concediu cu venituri profesionale. La ccc
plata indemnizatiei nu inceteaza daca veniturile nu decurg din prestarea efectiva a unor activitati ci
din aplicarea unor prevederi legale ale contractului colectiv/individual de munca( inclusiv drepturi
de autor pt lucrari efectuate inaintea concediului).
Legea 126/2014 a amnistiei fiscale (pt mame) permite expres ca parintele in ccc sa poata
obtine pe durata ccc venituri profionale sub 3000 lei/an(/parinte- zice doctrina).

Concediul pentru ingrijirea copilului bolnav

Conf Dir parintii nu pot fi concediati pentru motive de forta majora care tin de copii lor.
Oricare dintre parinti, la cerere poate beneficia de concediu platit pentru inrgijirea copilului
bolnav in varsta de pana la 7 ani sau in cazul copilului cu handicap pt afectiuni intercurente pana la
18 ani, daca au un stagiu de cotizare de min o luna in cele 12 luni anteriore celei pt care se acorda
concediu. Durata totala a conc nu poate depasi 45 zile/copil/an. Exc pt afectiuni din grupa infecto-
contacgioase, daca este imobilizat in aparat fixat etc. Pana la 90 zile se rescrie de medicul curant,
peste de medicul specialist al asig de sanatate. Indemnizatia este 85% din media veniturilor pe
ultimele 6 luni. Pe langa acest concediu platit, parintii au dreptul sa lipseasca o zi pe an cu
diminuarea dreturilor salariale pentru a duce copilul la un examen medical.
Este interzisa concedierea pe toata durata ccc, e durata platii stimulentului de insertie.
Singura situatie in care nu se prevede expres interdictia concedierii este e durata concediuui
paternal.
Certificatul de concediu medical se depune pana in data de 5 a lunii urmatoare celei pt care
se acorda. Termenul de prescriptie este de 90 zile, practic salariatul poate sa ceara plata
indemnizatiei de concediu in 90 zile.
Pe durata acestor concedii persoana beneficiara realizeaza stagiu de cotizare in sistemul de
pensii, dar care se raporteaza doar la salariul minim brut pe econmie lunar( 1050 lei/luna).

Sistemul asigurarilor pentru somaj

Legea 76/2002. Include si programul de stimulare a ocuparea fortei de munca, motiv pentru
care se modifica des.
Obiectiv: compensarea pierderilor financiare determinate de pierderea temporara sau
defibnitva a locului de munca. Se realizeaza pentru o durata determinata, max 12 luni in RO, in
functie de stagiul de cotizare al solicitantului. In prezent indemnizatia de somaj este conditionata de
o conduita activa a beneficiarului, iar persoana sa nu refuze nejustificat un loc de munca. In lus pe
durata somajului persoana participa la programe de formare profesionala si de reconversie
profesionala.
Principalele masurile prevazute pentru protectia somerilor si favorizarea insertiei
profesionale:
-

- Favorizarea incadrarii in munca a persoanelor in cautare unui loc de munca,sprijinirea

reintegrarii persoaneleor din categorii defavorizate si asigurarea egalitatii pe piata
muncii.

- Stimularea somerilor sa se incadreze in munca respectiv stimularea Ang sa incadreze

someri.

- Masuri destinate sa promoveze mobiliatetea somerilor pe piata muncii- geografica si

profeioanala( prin reconversie).

Beneficiarii asigurarilor de somaj

Persoanele care se afla in cautarea unui loc de munca si se afla in una din urmatoarele
stuatii: a devenit somera.
Somer- conditii(din lege):
1. Are intre 16 aani si varsta legala de pensionare( de regula 65) si se afla in cautarea
unui loc de munca.

2. Este apta fizic si intelectual pentru prestarea muncii.

3. Este disponibila sa inceapa lucrul in perioada imediat urmatoare daca si-ar gasi un
loc de munca

4. Nu are loc de munca, nu realizeaza venituri sau realizeaza venituri din activitati
autorizate potrivit legii mai mici decat ISR.

Conditie suplimentara: inregistarea la AOFM in a carei raza isi are domiciluiul sau dupa caz
resedinta daca aici a avut ultimul loc de munca sau este inregistrat la un alt furnizor acreditat sa
medieze pe piata fortei de munca.
www.INSEE.ro
Persoana este cea care face demersuri pntru a-si gasi un asemenea loc de munca, fie
prin mijloace proprii, fie prin inregistrara la AOFM( Agentia pentru ocuparea fortei de
munca).
Categorii de someri:
1.Somerii indemnizati= cei care primesc pe o anumita durata indemnizatia de somaj,
indeplinind conditiile deja expuse si conditia suplimentara ca raporturile de munca sa fi
incetat din motive neimputabile lor.
2. Persoanele asimilate somerilor n sensul ca nu au putut ocupa un loc de munca dupa
absolvirea unei institutii de invatamant: 2 categorii- privesc absolventi ai institutiilor de
invatamant peste 16 ani. 1.Absolventii invatamantului obisnuit care beneficiaza de
indemnizatie doar la 60 zile de la abs daca nu au reusit intre timp sa ocupe un loc de
munca. 2.Absolventii instit de invatamant pt persoane cu handicap care au dreptul la
indemnizatie de la momentul absolvirii daca nu au reusit sa ocupe un loc de munca
potrivit pregatirii profesionale.
3. Persoanele care au un loc de munca, dar din diferite motive doresc schimbarea
acestuia. Nu pot beneficia de indemnizatia de somaj, dar pot beneficia de alte stimulente.
 4. Persoanele care au obtinut statutul de refugiat sau alta forma de protectie
internationala.
5. Cetatenii staini si apatrizii care au fost incadrati in mnca sau au realizat venituri in
Romania
6. Persoanele care nu au putut ocupa un loc de munca dupa repatriere sau dupa
eliberarea din detentie. ( CEDO: Stummer c. Austriei din 2011).
Persoane asigurate in mod obligatoriu- cele care realizeaza un venit profesional
In plus, potrivit legii, sunt asigurati in mod obligatoriu cetatenii romani care
beneficiaza de venituri in Romania, exceptandu-i pe pensionari. Cetatenii starini si
apatrizii care au resedinta in Romania si realizeaza venituri in Ro si cetatenii straini care
relizeaza venituri in strainatate daca nu platesc contributiile in alta tara.
Prin incheierea unui contract de asigurare pentru somaj cu agentia pentru ocuparea
fortei de munca de la domiciliul persoanei, persoanele care au cel putin 18 ani si sunt
asigurate in sistemul de pensii si in sistemul de asigurari de sanatate. Contributia este de
1%. Cei care realizeaza venituri profesionale: 0,5% suporta salariatul si 0,5% Ang. In
cazul persoanelor asigurate facultativ, contributia este de 1% din venitul lunar asigurat
dar care nu poate fi mai mic decat salariul minim pe economie.
Categoriile de prestatii:
1. Indemnizatia de somaj- se acorda somerilor si persoanelor asimilate. Somerii
trebuie sa indeplineasca cumulativ o serie de conditii pentru a putea benef de
indemnizatie:

- stagiu de cotizare de 12 luni din ultimele 24 de luni, exc concediul medical. Perioadele
de activitate nu pot fi valorificate de mai multe ori pentru a putea beneficia de
indemnizatii de somaj distincte.

- Nu realizeaza venituri sau acestea sunt mai mici de 500 lei(1 ISR) si nu indelinesc
conditiile de pensionare, respectiv nu au solicitat pensionarea anticipata.

- Sa fie inreg la AOFM.

- Sa nu fi refuzat la data solicitarii un loc de munca potrivit cu pregatirea rofesionala a

persoanei in cauza aflat la cel mult 50 km. sau sa nu fi refuzat masuri de stimulare a
ocuparii fortei de munca sau programe de formare profesionala.

Ciudat, aprecierea conditiilor referitoare la conditii se realizeaza la momnetul depuneri

cererii si se iau in calcul toate perioadele de activitate desfasurate pe teritoriul UE sau al
unor state cu care Romania a incheiat acorduri internationale.

Curs 8
Persoanele asimilate omerilor trebuie sa ndeplineasc aceleai condiii mai puin pe cea
privind stagiul de cotizare. Aceste persoane au dreptul la o indemnizaie de omaj de 50%
din valoarea ISR(INDICATORUL SOCIAL DE REFERINTA), n prezent de 500lei, adic au
dreptul la indemnizaie de omaj n prezent de 250 lei care se pltete pe o durata de 6
luni. n ceea ce privesc omerii, acetia au dreptul la indemnizaie de omaj n funcie de
perioada totala de activitate.
- n msur n care stagiul de cotizare e de minim un an, se acorda o indemnizaie de
omaj de 75% din valoare indicatorului social de referin, timp de 6 luni=375lei.
- Dac perioada de activitate e mai mare de 3 ani sau de minim 3 ani se pltete din nou
o indemnizaie de omaj de 75% ISR +3% din media veniturilor persoanei pe ultimele
12 luni, indemnizaie ce se pltete pe o perioada de 6 luni.
- Dac perioada de totala de activitate e de minim 5 ani se pltete indemnizaie de
omaj de 75% ISR +5% din media veniturilor persoanei pe ultimele 12 luni, indemnizaie
ce se acorda pe timp de 9 luni.

Eg: salariul minim pe economie =1050 lei beneficiaz de 75%ISR (=375lei) + 52,5 =427,5
lei. Dac persoana are salariul minim pe economie 2415 lei, 75%ISR +5%din salariul
mediu pe economie=375+120,75=495,75 lei.
- Dac persoana are un stagiu de activitate mai mare de 10 ani, sau minim 10 ani, va
beneficia de indemnizaia de omaj de 75% ISR + 7% din media veniturilor pe ultimele 12
luni, indemnizaie care se pltete timp de 12 luni.
Eg: salariul minim pe economie=> 448,5
. Salariul mediu pe economie=> 544,05
- Dac persoana are un stagiu de activitate mai mare de 20 ani, va primi o indemnizaie de
omaj de 75% din ISR la care se adaug 7% din media veniturilor pe ultimele 12 luni,
indemnizaie care se pltete timp de 12 luni.

- Dreptul la indemnizaie de omaj devine exigibil la data ncetrii raporturilor de munca,

ns legea condiioneaz acordarea acestei indemnizaii de ncetarea neimputabila a
raporturilor de munca. Concediere pentru inaptitudinea fizica i psihica, desfiinarea locului
de munca ocupat de salariat sau necorespundere profesionala = doar n cazurile astea ar
putea benefica de omaj.
- Persoana care i da demisia poate beneficia de masuri privind stimularea ocuprii forei
de munca, dar nu i de indemnizaie pentru omaj.

Cererea pentru acordarea indemnizaiei de omaj trebuie depusa n maxim 12 luni de la

data ncetrii raporturilor de munca, termenul fiind unul de decdere. n cazul n care
cererea se depune n termen de 10 zile de la data ncetrii acestor raporturi, indemnizaia
se pltete retroactiv, n caz contrar ea fiind pltit doar de la momentul depunerii cererii.
- Existenta stagiului de cotizare de 12 luni se apreciaz la data depunerii cererii i nu la
data ncetrii raporturilor de munca.
- O condiie suplimentara pentru acordarea indemnizaiei de omaj, este ca solicitantul sa
nu refuze la data solicitrii un loc de munca potrivit cu pregtirea i cu nivelul studiilor
sale, respectiv sa nu refuze servicii de stimulare a forei de munca sau de formare
profesionala.
Nu au dreptul la indemnizaie de omaj persoanele asimilate (absolveni) care la data
solicitrii urmeaz o forma de nvmnt, respectiv absolvenii facultilor de medicina
care la data solicitrii au promovat examenul de rezidentiat.

Obligaiile beneficiarilor indemnizaiei pentru omaj:

- conduita activa
- 1. Sa se prezinte la agenia pentru ocuparea forei de munca, lunar sau ori de cate ori li
se solicita pentru a primi sprijin n vederea ncadrrii n munca, poate consta chiar n
oferta de munca.
- 2. De a anuna n termen de 3 zile agenia pentru ocuparea forei de munca dac a
intervenit vreo schimbare n ceea ce privesc condiiile de acordare a indemnizaiei de
omaj: i-au gsit un loc de munca sau beneficiaz de pensie. De acelai obligaii sunt
inui i angajatorii i casele de pensie.
- 3. Sa participe la serviciile de stimularea ocuprii forei de munca i la serviciile de
formare profesionala.
- 4. S-i caute activ un loc de munca
- 5. Sa ntiineze n scris agenia pentru ocuparea forei de munca (AOFM) despre
apariia incapacitii temporare de munca, n termen de 24 h de la data acordrii
concediului medical.

ncetarea plii indemnizaiei de omaj:

- la data la care persoana se angajeaz n munca pentru o perioada mai mare de 12 luni.
n msur n care o persoana se angajeaz pentru o perioada mai mica de 12 luni, plata
indemnizaiei se suspenda.
- Persoana obine din activiti autorizate venituri lunare mai mari dect ISR.
- La data refuzului nejustificat de a ocupa un loc de munca potrivit pregtirii profesionale
i nivelului studiilor, respectiv la data la care persoana refuza n mod nejustificat sa
participe la serviciile privind stimularea ocuprii forei de munca sau de formare
profesionala. n msur n care persoana nu se prezint lunar la agenia pentru
ocuparea forei de munca, pentru a primi sprijin n vederea ncadrrii, plata
indemnizaiei se suspenda.
- La data ndeplinirii condiiilor pentru pensie pentru limita de varsta(")
- La data solicitrii pensiei anticipate, n cazul n care pensia de invaliditate este acordata
pentru mai mult de 12 luni sau aceasta pensie devine nerevizuibila.
- La data nceperii executrii unei pedepse privative de libertate, mai mare e 12 luni.
Dac e mai mica de 12 luni, plata se suspend.
- La data admiterii ntr-o forma de nvmnt, ocupa o funcie efectiv, etc
- La data decesului beneficiarului.

Plata indemnizaiei se suspenda i n cazul n care beneficiarul primete o indemnizaie

pentru incapacitate temporar de munc, pentru maternitate sau pentru creterea
copilului, respectiv pe durata n care primete plti compensatorii.
n cazul suspendrii plata indemnizaiei se reia la cererea beneficiarului, care trebuie
depusa ntr-un anumit termen prevazut de lege, n funcie de motivul de suspendare.

- omerii sunt asigurai n sistemul de sntate i n sistemul asigurrilor sociale de stat

(concedii: medical, de maternitate, pentru risc maternal etc).

Pe lng indemnizaia de omaj o parte importanta a legislaiei naionale privete msuri

pentru prevenirea omajului:
1. Ajutorul acordat angajatorului pentru realizarea programelor de formare profesional. -
reprezentnd 50% din costurile de formare profesionala, pentru maxim 20% din
salariaii si, ajutor care se acorda pentru un singur program de formare profesionala
ntr-un an. Angajatorul are n schimb obligaia sa menin raporturile de munca cu
salariaii n cauza pentru cel puin un an de zile, fiind obligat sa restituie aceasta suma
cu dobnzile aferente, n cazul n care ncetarea raporturilor de munca are loc prin
acordul prilor, dac intervine nulitatea contractului individual de munca, ncetarea de
drept a contractului individual de munca datorita reintegrarii unui salariat anterior
concediat nelegal, sau desfiinarea locului de munca ocupat de salariat, adic
concedierea pentru motive ce nu in de persoana salariatului. Angajatorul nu va putea
beneficia timp de 2 ani pentru acest ajutor.
2. Servicii de preconcediere : se acorda n cazul concedierilor colective, n sensul ca
agenia pentru un ocuparea forei de munca informeaz persoanele care urmeaz a fi
concediate n legtur cu locurile de munca vacante, cu protecia legala acordata
omerilor i serviciile de stimulare a ocuprii forei de munca, respectiv de formare
profesional.
3. Msurile pentru stimularea ocuprii forei de mmunca: privesc creterea ocuprii unui
loc de munca de ctre omer, promovarea ncadrrii n munca a tinerilor cu risc de
marginalizare social, i de asemenea privete stimularea angajatorilor pentru
ncadrarea n munca a omerilor i crearea de noi locuri de munc.
4. Completarea veniturilor salariale ale fotilor omeri (pers care au beneficiat de
indemnizaie de omaj): dac aceste persoane se angajeaz cu norma ntreaga (8h de
lucru pe zi) beneficiaz de 30% din cuantumul indemnizaiei de omaj la care ar fi avut
dreptul, pe perioada la care ar fi avut dreptul la acea indemnizaie. Angajatorul are
obligaia de a menine raporturile de munca timp de 12 luni. Absolvenii care se
ncadreaz n munc beneficiaz n integralitate de indemnizaia de omaj la care ar fi
avut dreptul pana la perioada de expirare a acesteia. Obligaia de a menine raporturile
de munca timp de 12 luni.
5. Stimularea. Mobilitii forei de munca : persoanele care beneficiaz de indemnizaia
de omaj i ocupa un loc de munc cu schimbarea domiciliului beneficiaz de o prima
de instalare, reprezentnd de 7 ori valoare indicatorului social de referin =
7*ISR=3500lei. n cazul n care aceste persoane nu i schimba domiciliul, beneficiaz
de o prima de ncadrare, reprezentnd de 2 *ISR =1000lei. Nu se cumuleaz, obligaia
de a pstra i noul loc de munca timp de 12 luni.
6. Stimularea angajatorilor pentru ncadrarea n munca a omerilor : se realizeaz prin 3
categorii mari de msuri : subvenionarea locurilor de munca, acordarea de credite n
condiii avantajoase pentru stimularea crerii de noi locuri de muncai acordarea unor
faciliti

Msurile de stimulare n cazul angajri absolvenilor pe durat nedeterminat :

- n acest caz angajatorii sunt scutii de la plata contribuiei pentru omaj timp de 12 luni,
i primesc pentru acelai perioada o suma lunara pentru fiecare absolvent, determinat
n funcie de nivelul studiilor acestora.
- Angajatorii beneficiaz de aceleai faciliti timp de 18 luni dac angajeaz pe durata
nedeterminat absolveni din rndul persoanelor cu handicap.
- n ambele situaii angajatorul are obligaia sa menin raporturile de munca timp de 18
luni.
- De asemenea, angajatorii care menin raporturile de munca cu aceste persoane peste
limita maxima prevazuta de lege beneficiaz lunar timp de 2 ani de un ajutor financiar
egal cu contribuiile sociale datorate de angajator pentru aceste persoane.
2. Angajarea persoanelor omeri n vrst de peste 45 ani sau a persoanelor cu handicap
sau a oferilor care sunt unici susintori ai famililor monoparentale
- angajatorii primesc n aceste situaii un ajutor lunar reprezentnd valoarea de 1 ISR
timp de 12 luni avnd obligaia meninerii raporturilor de munca cu beneficiarii timp de
18 luni, respectiv 24 luni n cazul persoanelor cu handicap.
- De acelai ajutor de 1 ISR beneficiaz angajatorii care ncadreaz persoane care n
termen de 5 ani de la data angajrii ndeplinesc condiiile pentru a solicita pensie pentru
limita de varsta, sau pensie anticipata parial.

Sistemul de asigurare pentru pensie

n Romnia este structurat pe 3 piloni :

1. Sistemul public de pensii - Legea 263/2010 ( a abrogat Legea 19/2000)
2. Sistemul privat de pensii - Legea 411/2004
3. Sistemul de pensii facultative - Legea 204/2006

1. Sistemul de pensii publice

Se i ntemeiaza pe o serie de principii. De foarte multe ori cuantumul pensiei se stabileste

folosind aceste principii.
1. Principiul unicitat ii- asigurat ii pot beneficia de o singura pensie, statul fiind cel care
organizeaza sistemul de pensii pe baza acelorasi norme pt toti participanii;
2. Principiul solidaritatii sociale si al redistribuirii- participant ii la sistemul de pensii i si
asuma obligatii si beneficiaza de drepturi pt prevenirea, limitarea sau i nlaturarea riscurilor
sociale.
3. Principiul repartit iei - fondurile actuale sunt utilizate pt plata pensiilor in curs.
4. Principiul obligativitatii- pers fizice si juridice au obligat ia sa contribuie la sistemul
public de pensii.
5. Principiul contributivitat ii- fondurile de pensii se constituie din Contribut iile datorate de
pers fizice si juridice dar si pensia cuvenita se determina in funcie de contribut ia platita
( pe baza veniturilor pt care s-a platit contribut ie ).
6. Principiul imprescriptibilitat ii- dreptul la pensie nu se prescrie.

- Exista jurisprudenta constanta a CJUE in ceea ce privesc pensiile i ntemeiate pe

contribut ie, pers in cauza obtine un drept de proprietate in cuantum nedeterminat aupra
fondului de pensii, dr de proprietate garantat de art. 1 protocolul 1 al conventiei.
Ex: cauza Andrejeva c. Letoniei din 2009.

7. Principiul incesibilitat ii- dreptul la pensie nu poate fi cedat.

Persoane asigurate
In sistemul de pensii publice se pot asigura doar pers fizice acre au domiciliul sau
Resedint a in Romania ( nu conteaza daca sunt straini sau apatrizi )
Avem doua categorii de pers:
1. Pers asigurate prin efectul legii - salariatii, funct ionarii publici, pers alese in funct ii
publice, membrii cooperatori, soldat ii si gradat ii voluntari, cadrele militare in activitate,
funct ionarii publici cu statut special care lucreaza in sistemul administrat iei penitenciarelor,
in domeniul apararii nat ionale, ordinii publice, pers care realizeaza venituri din drepturi de
autor sau conventii civile, pers care realizeaza venituri din activitat i independente cu
condit ia de a realiza un venit anual de cel put in 4 ori salariul mediu brut (2415 lei in
prezent ), pers care beneficiaza de plata indemnizatiei de Somaj sau de plati
compensatorii.
2. Se pot asigura facultativ prin i ncheierea unui contract de asigurare sociala celelate pers
care nu sunt obligate prin efectul legii sa se asigure(- pers care beneficiaza de case proprii
de pensii - Avocatii notarii etc; ), precum si alte pers care sunt obligate prin efectul legii dar
doresc sa i si completeze venitul asigurat.

Plata pensiei se acorda daca sunt i ndeplinite cumulativ doua condit ii:
1. Realizarea unui stagiu minim de cotizare care este de 15 ani
2. Varsta standard de pensionare care este de 65 de ani pt barbat i si tinde sa devina de
63 de ani pt femei ( pana in 2030). Varsta standard de pensionare se determina conform
anexei 5 a legii.

Stagiul de cotizare reprezinta totalitatea perioadelor in care persoanele au datorat sau au

platit contribut ii la sistemul de pensii.
- Exista o serie de persoane asimilate stadiului de cotizare, cum ar fi in cazul
pensionarilor care sunt beneficiari ai unor pensii de invaliditate, in cazul pensionarilor
care au urmat cursurile de zi ale invatamantului Universitar pe durata normala si cu
condit ia absolvirii cu diploma, perioadele in care persoanele au satisfacut stagiul militar
sau au fost elevi ai unei scoli militare sau scoli de agent i de polit ie.
- Aceste perioade asimilitate nu sunt luate in cazul calculul pensiei pt obt inerea pensiei
anticipate sau a pensiei anticipate partiale, respectiv nu sunt luate in calcul, in situatia in
care asigurat ii au realizat Stagii de cotizare prin contribut ie in acele perioade. (Student ii
care si muncesc nu se valorifica de doua ori. )

Calculul pensiei
La momentul pensionarii se determina un punctaj lunar prin impart irea venitului brut
obt inut de pers in cauza la salariul mediu pe economie din luna respectiva.
Exista doua feluri de salarii medii pe economie:
- un salariu mediu utilizat pt fundamentarea bugetului de asigurari sociale si se aplica pe
durata unui an si se stabileste o singura data.
- Separat institutul de statistica calculeaza prin statistica salariul mediu brut pe
economie.=> Pensia se calculeaza in funct ie de asta !
Ex:
salariul minim cand am vrut sa ma pensionez a fost 2500.
-Daca salariul meu a fost de 2500=> 2500/2500= 1 punct procentaj
-Daca salariul meu a fost 5000=> 5000/2500= 2 puncte procentaj
-Daca salariul meu a fost 1050=> 1050/2500= 0,42 puncte procentaj
Punctajul anual=> suma punctelor lunare : 12.
Punctaj mediu anual=> se aduna toate punctajele anuale Impart ite la numarul de ani
prevazut de lege ca stagiu complet de cotizare.
Stagiul complet de cotizare pt barbat i e de 35 de ani, iar pt femei 30 ani si doua luni (
anexa 5 ).

Curs 9
pensia: venit brut *salariul mediu : cu 5 zecimale.
- pe baza punctajului lunar se determina punctajul anual: media pe cele 12 luni a
punctajului lunar.
- Punctajul mediu anual privete : se nsumeaz punctajele anuale i se mpart la stagiul
complet de cotizare (de 35 ani)
- Stagiul complet: 35*12 luni=420
- Fiecare luna de activitate e luata n considerare
Principalele categorii de prestaii
1. Pensiile : reprezinta compensarea pierderii totale sau pariale a veniturilor din cauza
btrneii a invaliditatii sau al decesului unei persoane care asigura ntreinerea.
- n Romnia sunt reglementate 5 tipuri de pensii :
A. Pensia pentru limita de varsta
- se acorda n situaia ndeplinirii a 2 condiii cumulative
- Vrst standard de pensionare: care e stabilita potrivit legii i e n prezent de 65ani
pentru brbai i va deveni de 63 de ani pentru femei n ianuarie 2030. n concret,
vrst standard pentru femei se determina n funcie de data naterii i e stabilita n
Anexa 5 a Legii. n ianuarie 2016 vrst de pensionare e de 60 ani i 3 luni.
- Existenta unui stagiu minim de cotizare care este de 15 ani att pentru brbai cat
i pentru femei. Pentru femei stagiul complet de cotizare e prevazut n anexa legii,
va fi de 35 ani n ianuarie 2030. n ianuarie 2016 va fi de 30 ani i 3 luni. n ianuarie
2018: 30 ani i 9 luni.
- n ceea ce privete reglementarea diferita a vrstei de pensionare intre brbai i femei
exista jurisprudena European contradictorie. CJUE considera ca este o chestiune care
tine de marja de apreciere a SM n condiiile n care marea majoritate a tarilor europene
exista acte normative care prevd unificarea vrstei de pensionare, dar este un proces
de durata. (Cauza Stec i alii 2006) n ceea ce privete CJUE n cauza Marshall 1926
s-a considerat ca reglementarea diferita a vrstei de pensionare este discriminatorie
dac femeile pot fi concediate pentru simplu fapt ca au mplinit vrsta de pensionare.
De asemenea, n cauza Rosenbladt 2009 Curtea a considerat ca ncetarea de drept a
contractului individual de munca la data mplinirii vrstei de pensionare care este
reglementata diferit pentru femei i brbai nu este neaprat discriminatorie. n acelai
an, n Comisia contra Grecia Curtea a considerat ca reglementarea diferita a vrstei
standard de pensionare i a stagiului minim de cotizare n funcie de sexul persoanei
este incompatibila cu dreptul comunitar.
- Jurisprudena European n ceea ce privete stabilirea unei vrste standard de
pensionare:
- De principiu este o chestiune care tine de competenta SM ;
- Comisia contra Ungaria 2012; judectorii, avocaii i notarii sa se pensioneze a
sczut de la 70 la 62 ani. Curtea a stabilit ca reprezinta o discriminare pe criteriul
vrstei, raportat la celelalte meserii n cauza pentru care vrst de pensionare
urma sa creasc.
- Georgiev c Bulgaria 2010. Urma sa fie pensionat la vrsta de 65 ani cu
posibilitatea de a ncheia pana la vrsta eu 68 ani contracte cu durata
determinata pentru cate un an. Curtea: de principiu, stabilirea unei vrste de
pensionare nu reprezinte o discriminare pe criteriul vrstei dac aceasta msur
urmrete un obiectiv legitim cu privire la piaa muncii sau ocuparea forei de
munca. Obiectiv legitim= promova integrarea n munca a tinerilor;
 - Prtgge 2011 477 /09 contractul colectiv de munca aplicabil: trebuia sa se
pensioneze la 60 ani. Motivul invocat: sigurana aeronautica. Curtea c osntiderat
ca sigurana aeronautica constituie un obiectiv legitim dar mijloacele alese pentru
punerea n practica a acestui obiectiv nu sunt adecvate i proporionale, pentru
ca la nivel internaional peste vrst de 60 piloii pot continua sa zboare dar n
echipa cu o persoana mai tnr.
- Exista anumite categorii de salariai pentru care legea prevede reducerea vrstei de
pensionare. De exemplu, n ceea ce privesc persoanele care au prestat munca n
condiii deosebite, de principiu se reduce vrst de pensionare cu 1 an pentru primii 6
ani lucrai i apoi cu cate 6 luni, pentru fiecare 2 ani lucrai. Condiii deosebite potrivit
legii reprezinta cele care privesc locurile de munca n care salariatul este expus la
factori de risc profesional pe toat durata timpului de munca. De asemenea, beneficiaz
de reducere persoanele care lucreaz n condiii speciale de munca, respectiv sunt
expuse factorilor de risc profesional pentru 50% din timpul de munca. De exemplu,
munca n subteran, cel puin 50% din timpul de munca, munca n activiti de cercetare,
exploatare de prelucrare a materiilor prime nucleare, de asemenea o serie de persoane
prevazute n anexa: acrobaii, cascadorii, clovnul, cei care canta la instrumente de
suflat, solitii de la oper, balerinii, etc. n aceeai categorie intra cei care au lucrat n
grupa 1 de munca (se aplica nainte de anul 2000), presupunea eg: munca la nlime;
sau cei care au lucrat n locuri de munca n alte condiii, definite legal ca acele locuri de
munca n care exista un pericol permanent de vtmare corporala grava de invaliditate,
mutilat, pierderea libertii, etc. n cazul acestor persoane se reduce vrsta de
pensionare cu 1 ani pentru primii 2 ani de activitate, i apoi cu cate 6 luni pentru fiecare
an suplimentar lucrat. Potrivit legii exista multe categorii de persoane care pot beneficia
de reducerea vrstei de pensionare (eg : nevztori, indiferent de vrst dac au
realizat cel puin 1/3 din stagiul complet de cotizare).
- Jurisprudena CJUE :
- Andrle contra Cehia 2011 : Legea permitea reducerea vrstei de pensionare
Doar pentru femeile care au avut n ngrijire copii, nu i pentru brbaii care au
avut n ngrijire copii. : CJUE a decis ca nu e discriminare i tine de marja de
apreciere a SM, n schimb CJUE n 2014 n cauza Leone i Leone a considerat
ca reducerea vrstei de pensionare doar pentru femei, nu i pentru brbai
reprezinta o discriminare pe criteriul sexului.

B. Pensia anticipat
- se poate acorda persoanelor care au depit stagiul de cotizare cu 8 ani i mai au
maxim 5 ani pana la atingerea vrstei standard de pensionare; nu se iau n calcul
perioadele asimilate, de exemplu cele n care persoana a urmat cursurile de zi ale unei
instituii superioare sau a fost eleva unei instituii militare, nici nu se pot acorda alte
reduceri ale vrstei de pensionare. De asemenea, aceasta pensie nu poate fi cumulata
cu un venit profesional: dac persoana rencepe sa presteze munca, plata pensiei se
suspenda.
C. Pensia anticipat parial
- se acorda n cazul n care persoana a depit stagiul complet de cotizare cu mai puin
de 8 ani, adic are un stagiu de cotizare pentru domni intre 35-43 ani, i mai are maxim
5ani pana la mplinirea vrstei standard de pensionare. Se calculeaz la fel ca pensia
anticipat, n sensul ca nu se iau n considerare perioadele asimilate i nici nu se poate
reduce vrst de pensionare pe alt remediu. Doar ca din cuantumul pensiei determinate
ca pensie pentru limita de varsta se scade un anumit procent pentru fiecare luna de
anticipare. 0,75% / luna, 9% / an i 45% /5ani. De exemplu, dac a realizat 2 puncte de
pensie, punctul de pensie = 830,2 lei. La cele 2 puncte se aplica penalizarea de 45%..
2*0,45 =1.1 *830,2=913, 22. i pensia anticipat i cea anticipat parial se
recalculeaz din oficiu la data mplinirii vrstei standard de pensionare cu eliminarea
penaliti dac e cazul, respectiv cu includerea perioadelor asimilate i eventual
acordarea beneficiul i reducerii vrstei de pensionare.

D. Pensia de urma
- pot beneficia copiii i soul supravieuitor al celui decedat dac acesta era pensionat sau
ndeplinea condiiile pentru obinerea unei pensii.
- Copiii beneficiaz de pensie de urma pana la 16 ani sau dac i continua studiile pe
durata normala a acestora, dar fr a depi 26 ani, respectiv pe durata invaliditatii de
orice grad dac aceasta a intervenit n primele 2 situaii.
- n ceea ce l privete pe soul supravieuitor, acesta are dreptul la pensie de urma:
- a) de la mplinirea vrstei standard de pensionare, dac a fost cstorit cel puin
15 ani cu cel decedat. Prin excepie, soul poate beneficia de aceasta pensie i
dac a fost cstorit cel puin 10 ani, ns se vor scdea 0,5%/ luna, respectiv
6%/an pentru diferena de pana la 15 ani.
- b) indiferent de vrst dac e afectat de gradul de invaliditate de gradul 1 sau 2
i durata cstoriei a fost de cel puin 1 an, respectiv indiferent de vrst i
durata cstoriei dac sotul a decedat datorita unui accident de munc sau a
unei boli profesionale i soul supravieuitor nu are venituri sau n cazul n care
acesta are n ngrijire copii n vrst de pana la 7 ani i nu are venituri proprii. n
toate situaiile, soul supravieuitor are dreptul la pensie de urma pe timp de 6
luni, dac nu are venituri proprii.
- Pensia de urma se determina n funcie de numrul de urmai, ca un procent din
pensia pentru limita de vrst sau pentru invaliditate de gradul 1, la care ar fi avut
dreptul decedatul. 1 urma:50%, 2 urmasi : 75%, 3 urmai: 100%
- De asemenea, soul supravieuitor dac are dreptul la pensie proprie poate sa aleag
cea mai avantajoas dintre pensii: pensia proprie sau pensia de urma.
- Jurisprudena : CEDO Runkee i white c. UK, 2009.
- CJUE : Maruko 2008: refuzul de a recunoate o pensie de so
supravieuitor partenerului de acelai sex reprezinta o discriminare pe
criteriul vrstei situaiei familiale.
E) Pensia de invaliditate
- se acorda n cazul pierderii totale sau pariale a capacitii de munc, determinata de
accidente de munca i boli profesionale, de boli grave, de boli obinuite sau de
accidente care nu au legtur cu munca. Potrivit unei decizii a CCR 680/2012 nu
conteaz ce anume a cauzat invaliditate, faptul ca aceasta intervine este suficient
pentru ca persoana sa poat beneficia de pensia de invaliditate.
- Se cere ndeplinirea a 2 condiii cumulative:
- ncadrarea ntr-un grad de invaliditate prin decizie medicala privind capacitatea
de munca, emisa de medicul expert al asigurrilor sociale;
- Realizarea unui stagiu de cotizare prevazut de lege, dar numai pentru
invaliditatea determinata de boli obinuite i de accidente
- Invaliditatea poate fi de gradul 1, ceea ce presupune pierderea totala a capacitii de
munca i a capacitii de auto-ingrijire (eg imobilizatii la pat) De asemenea, pensionarii
pentru gradul 1 de invaliditate au dreptul i la o indemnizaie de nsoitor n cuantum de
80% din valoarea punctului de pensie. Aceasta indemnizaie pentru nsoitor se menine
i dup mplinirea vrstei standard de pensionare, cnd persoana beneficiaz de pensie
pentru limita de varsta.
- Invaliditatea de gradul 2 presupune pierderea totala a capacitii de munca, fr
pierderea capacitii de autoingrijire
- Invaliditatea de gradul 3 presupune reducerea capacitii de munca cu cel puin
jumtate, fiind singurul grad de invaliditate compatibil cu realizarea de venituri
profesionale
- Decizia medicala prin care medicul expert al securitii sociale stabilete ncadrarea
ntr-un grad de invaliditate poate fi contestat n termen de 30 zile la comisia medicala de
contestaie. Decizia acestei comisii poate fi contestat tot n termen de 30 zile la
instanta competenta (Tribunalul de la domiciliul reclamantului). Persoanele beneficiare
ale pensiei de invaliditate sunt supuse evalurii periodice sub forma revizuirii medicale
pana la mplinirea vrstei standard de pensionare. Dup fiecare evaluare medicul poate
sa decid meninerea aceluiai grad de invaliditate, ncadrarea n alt grad de invaliditate
sau redobndirea capacitii de munc. De asemenea, pensionarii pot fi convocai
pentru evaluare medical de ctre institutul naional de expertiz medical i
recuperarea capacitii de munc. Prin excepie, nu mai sunt supui evalurii periodice
pensionarii beneficiari ai pensiei de invaliditate care prezint invaliditati care le
afecteaz ireversibil capacitatea de munc, care au mplinit vrsta standard de
pensionare sau mai au 5 ani pana la mplinirea acestei vrste i au realizat stagiul
complet de cotizare.

Calculul pensiei de invaliditate :

- la stabilirea pensiei de invaliditate se acorda un stagiu potenial care reprezinta
diferena dintre stagiul de cotizare realizat i stagiul complet de cotizare prevazut de
lege. (anexa 5)
- La mplinirea vrstei standard de pensionare pensia de invaliditate se transforma n
pensie pentru limita de varsta, pensionarul avnd dreptul sa aleag cea mai
avantajoas dintre cele doua pensii.
Calculul pensiei:
- principiul: se mparte venitul brut la salariul mediu brut INS
- 1997: 300 000 lei / 250 000lei =1,2 puncte pensie
- perioada studiilor universitare este o perioada asimilata, pe durata normala i cu
condiia absolvirii: punctajul de pensie se determina prin luarea n considerare a 25%
din salariul mediu brut=> 0,25* 250 000 lei= 62 500lei (n 1997)
- n cazul pensiei de invaliditate : se ia n considerare cuantumul pensiei pentru
determinarea punctajului, respectiv indemnizaia de omaj.

Pensia minim garantat = indemnizaie sociala pentru pensionari =350lei

- exemplu : pensie de invaliditate =270lei, se acorda cu titlu de pensie minima garantat
sau de indemnizaie sociala pentru pensionari, doar diferena dintre aceasta (350 lei) i
pensia efectiv garantata= 80 lei => totalul de 350.

Jurisdicia pensiilor

- decizia de pensie trebuie contestat la Comisia Central de Contestaii (Bucureti) n

termen de 30 zile de la comunicare (plicul!). Formal contestaia se depune la casa
judeean de pensii care o trimite la Bucureti. E vorba de o procedura prealabila
obligatorie i fr caracter jurisdictional. Termenul de soluionare e de 45 zile.
Rspunsul Comisiei Centrale de Contestaii/Decizia de pensie (sau tcerea) se contesta
n 30 zile de la comunicare sau de la data expirrii termenului de 45 zile, care, n ceea
ce privete cererile ndreptate mpotriva caselor de pensii este Tribunalul de la domiciliul
reclamantului. Casele de pensii sunt : Casa Naional de pensii publice i Casa
judeean. Refuzul nejustificat, deciziile comisiei medicale n cazul pensiei de
invaliditate, modul de stabilire i plata pensiilor sunt de competenta tribunalului.
- hotrrea tribunalului este susceptibila doar de apel la curtea de apel, toate cererile
sunt scutite de taxe de timbru.
- Plata pensiei: este realizata lunar, ea se suspenda n anumite situaii, de exemplu
atunci cnd pensionarul beneficiar al pensiei de invaliditate nu se prezint n mod
culpabil la revizuirea medicala sau nu urmeaz programele recuperatorii stabilite de
medic. De asemenea, plata pensiei nceteaz n situaiile prevazute de lege, de
exemplu pensionarul decedeaza la data recuperrii capacitii de munc sau fac trec
mai mult de 12 luni de cnd pensionarii beneficiari ai pensiei de invaliditate nu s-au
prezentat la revizuire medical;

Cumulul pensiei cu veniturile profesionale:

- este permis Cumulul n cazul pensiei pentru limita de vrst (0,5%) li se majoreaz
punctajul realizat cu jumtate;
- Pensionarii beneficiari ai pensiei de invaliditate de gradul 3;
- Nevztorii
- De asemenea, au dreptul sa cumuleze copiii beneficiari ai pensiei de urma; soul
supravieuitor poate cumula aceasta pensiei doar dac realizeaz venituri profesionale
mai mici de 35% din salariul mediu brut. Pentru 2015, salariul mediu brut este de 2415
lei => 2415*0,35=845lei.

- nu este posibil cumulul pensiei cu veniturile profesionale n cazul pensiei anticipate,

pensiei anticipate pariale, n cazul pensiei de invaliditate pentru gradul 1 sau 2,
respectiv n cazul soului supravieuitor care beneficiaz de pensiei de urma, dac
venitul profesional este mai mare de 35% din salariul mediu brut.
- Pana n 2014 nu putea fi cumulata pensia cu veniturile profesionale pentru bugetari i
pers din sector public.

Alte prestaii acordate n sistemul public de pensii :

- tratament balnear intre 12-18 zile i bilete de odihna
- Ajutor de deces care se acorda n 2 situaii: fie n cazul decesului pensionarului sau a
unei persoane asigurate potrivit legii, n arest caz poate beneficia de ajutor de deces o
singura persoana care face dovada prin orice mijloc de proba ca a suportat cheltuielile
de nmormntare, dar ajutorul este de un salariu mediu brut, n prezent de 2415 lei. Se
poate acorda i n situaia n care decedeaza un membru de familie a persoanei
asigurate, care nu era la rndul sau asigurat, situaie n care ajutorul de deces e
jumtate din salariul mediu brut(1208lei), membru de familie, potrivit legii, reprezinta
copiii, soul, prinii oricruia dintre soi, i bunicii, cu condiia de a se face dovada ca s-
au efectuat cheltuieli de nmormntare. Acest ajutor se pltete n termen de 24 h i
cererea se depune fie la angajator dac pers are calitatea de angajat, fie la casa de
pensii.
- Jurisprudena European : modul de calcul al pensiei i cuantumul pensiei
- Elbal Moreno (C385/11 2012) : o discriminare a celor cu contract pe timp parial,
i ca trebuie sa se tina cont de numrul de ani lucrai, iar nu de timpul efectiv de
munc - o sa afecteze cuantumul pensiei doar.
- Salado Gomez (2013, C-282/11) : statul spaniol a inut cont de nr de ani, dar nu
i de veniturile realizate n alte state dect cel spaniol. CJUE a decis ca a fost
nclcat principiul liberei circulaie i a Regulamentului 883/2004.
- Eg: legislaia romana nu ia n calcul durata perioadei concediului de maternitate:
discriminare pe criteriul sexului.
- n ceea ce privete cuantumul pensiei, niciuna din cele 2 curi nu garanteaz dreptul la
o anumita pensie ntr-un anumit cuantum. Pentru pensii contribuie, cele bazate pe
contribuia persoanei, aceasta devine titular al unui drept de proprietate n cuantum
nedeterminat asupra fondului de pensie, drept care intra sub incidenta art 1/ protocol 1
CEDO.: Abaluta contra Ro : privete pensii speciale : o chestiune ce tine de marja de
apreciere a SM. Cauza Valkov i alii contra Bulgaria (2011) privea limitarea pensiilor
 aflata n plata printr-o lege, cauza Carson i alii contra UK(2010), Cauza Maggio contra
Italia (2011)
- CJUE: Habelt 2007 considera ca se ncalc dreptul comunitar atunci cnd acordarea
unei pensii este condiionat de criteriul rezidenii pe teritoriul statului n cauza. Odar
2012: nu e discriminare dac diferenierea intre cei care se apropie de pensie

Pilonul II: sistemul de pensii administrate privat.

- Se ntemeiaz pe principiul capitalizrii. Legea 411/2004. Cota de contribuie se retine
automat din cota pltit de salariat pentru pensiile publice: 10,5% i din aceasta se
pltete contribuie de 5,5% (2016: 6%)
- este un sistem obligatoriu pentru asiguraii care au mai puin de 35 ani.
Pilonul III : privete pensii facultative, administrat de companii private, pe baza de
conturi individuale.
- o persoana nu poate sa contribuie cu mai mult de 15 % din venitul brut i pentru liberi
profesioniti se poate deduce sumele investite n fondul de pensii facultative n limita a
400euro.

Sistemul de asisten social

- e ntotdeauna organizat prin lege : Legea 292/2011

- se ntemeiaz pe starea de nevoie a persoanei, ceea ce presupune frecvent analizarea
veniturilor acesteia.
- Toate prestaiile sociale se calculeaz pe baza ISR, iar din 2011 s-a introdus un
formular unic i un plafon maxim.
- Principiul solidaritatii sociale: (nu contribuii) eg: cantine pentru sraci, adposturi pentru
persoane fr adpost, etc.
- Exista 2 mari categorii de drepturi acordate n temeiul asistentei sociale:
- 1. Sisteme de servicii sociale: ngrijirea persoanelor vrstnice la domiciliu
- 2. Sisteme de beneficii de asisten social:
- pot fi acordate universal (Eg: alocatia de stat pentru copii, e reglementat de
Legea 61/2003; se calculeaz pe baza ISR, n prezent pt copiii intre 0-2 ani:
200lei, 0,4 isr si 2-18 ani: 84 lei, 0,168 isr)
- Pot fi acordate selectiv : unele in cont de situaia materiala a persoanei sau
familiei, altele se acorda nediferentia.
- Condiionat de rezidenta n Romnia!!

Venituri pentru susinerea familiei : se pltete pe lng alocatia de stat pentru copii, se
acorda n funcie de venituri i de numrul de copii i n cazul famililor n care exista copii
cu vrsta de colarizare, acetia sunt obligai sa urmeze cursurile colare iar n cazul n
care lipsesc nemotivat se scade din cuantumul indemnizaiei.
Venitul minim garantat, este reglementat prin Legea 416/2001 : i n acest caz se tine cont
de nr membrilor de familie, legea stabilind practic un prag minim al veniturilor de care ar
trebui sa se bucure orice persoan.
Eg: 1 persoana: 125 lei, 2 pers 225 lei, 3:315 lei, 4:390lei, 5:564lei, iar dac
s mai mult + 31lei
- persoanele apte de munca din familie beneficiare au obligaia sa presteze munca la
solicitarea primarului. 1h munca=5,357 lei, nr de ore de munca se determina n funcie
de venitul minim garantat pentru familie care se mparte la valoarea unei ore de munca.

Asistenta persoanelor cu handicap:

- Legea 448/2006 :
- Persoana cu handicap= persoana care datorita unei deficiente este mpiedicarea total
sau i se limiteaz accesul cu anse egale la viata societii
- CJUE : Kaltoff 2015 : mpiedicarea la participarea la viata sociala sa fie una durabil.
- Drepturi: - accesul liber la educaie, faciliti fiscale, au gratuitatea la transportul urban,
dreptul de a nchiria cu prioritate locuine puse la dispoziie de ctre autoriti, iar n
funcie eu gravitate handicapului au dreptul la asistent personal, i la indemnizaie de
nsoitor.
- Dreptul la ncadrare n munca: directiva 78/2001 obliga angajatorii sa amenajeze locul
de munca ai sa aib acces i persoanele cu handicap, exceptnd situaia n care
aceasta amenajare ar atrage costuri excesive. (n Romnia toate se deconteaz).
Angajatorii care au cel puin 50 de salariai au obligaia sa ncadreze persoane cu
handicap n procent eu cel puin 4%dintre acetia. Dac nu, trebuie sa plteasc lunar o
suma reprezentnd 50%din salariul minim brut pe tara *nr de salariai pe care ar avea
obligaia sa ii angajeze.

Examen 8.01.2015: ora 10: pana la L inclusiv, de la 11 ceilali. 12 grile *0,75

Date oficiale examen : 24.01/ 05.02