Sunteți pe pagina 1din 34

TEMA 2. EXTRACIA DENTAR (1, pag.

64-102)

1. Printre indicaiile legate de patologia dento-parodontal se numr:


A. dini cu distrucii corono-radiculare ntinse
B. dini cu gangrene complicate cu parodontit apical cronic
C. dini care au determinat complicaii supurative
D. dini care au determinat sau/i ntrein procese supurative sinuzale
E. dini sinusali
(pag. 64) A, B, C, D
2. Contraindicaii n etracia dentar se mpart n:
A. contraindicaii traumatice
B. contraindicaii ectopice
C. contraindicaii absolute
D. contraindicaii relative
E. contraindicaii poatologice
(pag. 65) A, C
3. Contraindicaiile locale ale extraciei sunt:
A. leziuni locale ale mucoasei orale
B. sinuzita maxilar rinogen
C. procese supurative acute
D. pacieni care urmeaz sau au urmat recent un ratament radioterapeutic la nivelul extremitii cefalice
E. tumori benigne n teritoriul maxilo-facial
(pag. 65) A, B, C, D
4. Indicaia de antibioprofilaxie a endocarditei bacteriene se stabilete n funcie de clasele de
risc:
A.risc de soc
B. risc patologic
C. risc major
D. risc mediu
E. risc scazut
(pag. 65) C, D, E
5. Leucemiile acute contraindic total extracia, deoarece:
A. plaga este dehiscent
B. plaga sngereaz
C. plaga se suprainfecteaz uor
D. se complica deseori cu gingivostomatit ulceronecrotic
E. se complica deseori cu epistaxis
(pag. 66) B, C, D
6. La evaluarea gradului de dificultate al unei extracii se ine cont de:
A. abordul dintelui
B. starea coroanei
C. starea gingiei
D. mobilitatea dintelui
E. imposibilitatea deschiderii gurii dat de trismus, constricie etc
(pag.67) A, B, D, E
7. Examenul radiologic este necesar aintea oricrei extracii dentare, pentru a evidenia:
A. mobilitatea dinilor
B. numrul, mrimea si forma rdcinilor
C. direcia rdcinilor
D. prezena sau absena leziunilor periapicale
E. raporturile cu elementele anatomice adiacente
(pag. 67) B, C. D, E
8. Extracia dentar cu separaie interradicular este indicata la pluriradiculari cand:
A. radacinile sunt foarte divergente
B. radacinile sunt cu fenomene de hipercementoza
C. radacinile sunt ne unite la nivelul podelei camerei pulpare
D. dinti cu distructie coronara care nu permite o aplicare eficienta a clestelui
E. in cazul producerii unei fracturi coronare in timpul extractiei
(pag. 81) A, B, D, E
9. In cazul molarilor superiori se va practica o separatie radiculara:
A. in V
B. in T
C. in L
D. in Y
E. in Z.
(pag. 81) B, D
10. Radacinile dentare pot fi extrase prin urmatoarele tehnici:
A. Extractia cu sindesmotoamele
B. Extractia cu ajutorul elevatoarelor
C. Extractia cu clestele de radacini
D. Extactia cu pensa ciupitoare de os
E. Extractia prin alveolotomie.
(Pag.82) B, C, E
TEMA 3. PATOLOGIA ERUPIEI DENTARE ( 1, pag. 116-122, 131, -157, 159-169)

1. Tulburrile care intereseaz dintele n timpul perioadei de dezvoltare n grosimea osului sunt:
A. Plicaturarea sau alungirea lamei dentare care situeaz dintele n profunzime (Brabant)
B. Poziia ectopic a germen ului dentar
C. Modificarea axului de dezvoltare a dintelui
D. Malformaii coronare, radiculare sau coronoradiculare (dini fuzionai, rdcini recurbate, etc)
E. Traumatisme sau infecii ale germenului dentar (fracturi ale oaselor max, difuzarea infeciei de la d.temporari)
(pag. 116) A, B, C, D, E
2. Tulburrile pe care le produce adesea molarul trei sunt rezultatul condiiilor topografice n care se gsete:
A. Este ultimul dinte al arcadei dento-alveolare i,cronologic, ultimul dinte care erupe
B. Spaiul alveolar de erupie este limitat pentru molarul de minte superior, dar mai ales pentru cel inferior
C. Prezint frecvent malpoziii
D. Rmne, in proporie considerabil, n incluzie total sau parial.
E. Este ectopic
(pag. 122) A, B, C, D
3. n funcie de natura esutului acoperitor factorii de dificultate n exteacia molarului de minte prin:
A. Incluzia n esut moale(" molar inclus submucos")
B.Incluzie osoas parial
C. Spaiul desmodontal cnd spaiul este mai larg, extracia se efectueaz greu
D. Incluzie osoas total ("molar total inclus")
E. Curbura rdcinilor spre distal
(pag. 136) A, B, D
4. La vrsta de 18 ani, osul din jurul molarului inclus se caracterizeaz prin:
A. Osul este mai puin dens
B. Osul este mai dens
C. Are loc o refacere mai rapid a zonei osoase pe care s-a acionat cu instrumentarul rotativ sau elevatorul
D. Osul nu prezint flexibilitate
E. Extracia este laborioas
(pag. 136) A, C
5. Factorii care ngreuneaz odontectomia molarului 3 inferior sunt:
A. Poziia mezio-angular
B. Rdcini lungi i subiri
C. Clasa a III-a dup Pell i Gregory
D. Os dens, rigid
E. Spaiu parodontal larg
(pag. 141) B, C, D
6.* Factorii care uureaz odontectomia molarului 3 inferior sunt:
A. Rdcini curbe i divergente
B. Raport direct cu canalul mandibular
C. Clasa C dup Pell i Gregory
D. Rdcini conice sau fuzionate
E. Incluzie osoas complet.
(pag. 141) D
7. Tulburrile asociate erupiei sau incluziei molarului de minte inferior sunt:
A. Complicaii septice
B. Complicaii mecanice
C. Complicaii trofice
D. Complicaii osoase
E. Complicaii tumorale.
(pag. 141) A, B, C, E
8. Infecia sacului pericoronar al molarului inclus se poate face de la:
A. O gangren complicat a dinilor antagoniti
B. Un focar de osteomielit
C. O pung parodontal de la distan
D. O leziune de decubit produs de o protez mobil
E. Un traumatism care produce o soluie de continuitate i o comunicare a sacului coronar cu cavitatea bucal.
(pag. 141) B, D, E
9*. Pericoronarita congestiv survine cu cea mai mare frecven ntre:
A. 30 - 35 ani
B. 50 - 60 ani
C. 18 25 ani
D. 45 55 ani
E. 40 50 ani.
(pag. 142) C
10. Atitudinea terapeutic n cazul caninilor superiori poate fi radical sau conservatoare,aceasta n raport cu:
A. Poziia i profunzimea incluziei
B. Anomalii de form i volum ale caninului inclus
C. Spaiul existent pe arcad
D. Complicaiile pe care le-a provocat incluzia
E. Vrsta dentar
(pag.160) A, B, C, D

TEMA 4. TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL LEZIUNILOR PERIAPICALE

(1, pag.174-194)
1. n rezecia apical propriu-zis se respect urmtoarele principii generale de secionare i ndeprtare a apexului:
A. Este neaparat necesar rezecia apexului pn la nivelul geodei osoase
B. Nu se rezec niciodat mai mult de 1/3 din lungimea rdcinii
C. Planul de seciune va fi bizotat spre vestibular (45)
D. n cazul unui chist extins la mai muli dini, se practic rezecia i sigilarea apexian la toi d.cu apexurile n lez chistic
E. Se va rezeca un segment apical de 3-5 mm
(pag. 186) B, C, D
2. Rezectia apicala cu obturare intraoperatorie pe cale directa este indicata in urmatoarele situatii:
A. Canale fr secreie persistent
B. Formarea de praguri n timpul tratamentului endodontic
C. Rdcini cu canale/apexuri drepte
D. Rdcini cu anomalii ale canalelor care le fac impermeabile n 1/3 apical
E. Rmnerea unui corp strin pe canal care poate fi ndeprtat dup rezecia apexului
(pag. 188) B, D, E
3. Pentru realizarea lambourilor in rezectia apicala se respecta urmatoarele principii generale:
A.Inciziile verticale trebuie practicate in convexitatile dintre eminentele radiculare
B. Capatul cervical al inciziei de descarcare se va plasa in dreptul unghiului diedru dintre suprafetele dentare
C. Incizia verticala se va extinde in mucoasa mobila
D. Baza lamboului trebuie sa fie mai larga decat marginea sa libera
E. Lamboul va fi creata incat sa protejeze structurile anatomice
(pag. 180 -181) B, D, E
4. Osteotomia:
A. Reprezinta etapa de inlaturare a unei cantitati osoase, cu expunerea apexului si a leziunii periapicale
B. Se realizeaza cu instrumentar rotativ, fara racire
C. Modul de realizare a osteotomiei nu este influentat de aspectul corticalei: erodata de procesul pathologic
sau corticala intacta
D. In cazul corticalei erodate de procesul patologic, osteotomia consta in largirea ferestrei osoase
E. In cazul corticalei osoase integre, nu este necesara intai, localizarea apexului si a leziunii periapicale.
(pag. 183) A, D
5. Materialele folosite pt obturaia retrograd in rezecia apical, trebuie s ndeplineasc urmtoarele deziderate:
A. S fie biocompatibile
B. Sa nu inhibe creterea bacterian
C. S realizeze sigilarea tridimensional a canalului radicular
D. S prezinte radioopacitate
E. S fie solubil i stabil volumetric
(pag. 190) A, C, D
6. Materialul ideal ar trebui s indeplineasc simultan urmtoarele deziderate:
A. S realizeze sigilarea tridimensional a canalului radicular
B. S nu perturbe cicatrizarea
C. S fie biocompatibil i deci s nu determine o reacie inflamatorie
D. S in hibe creterea microbian
E. S stimuleze regenerarea tisular periradicuIar
(pag. 190) A, C, D, E
7. Toaleta geodei osoase implic:
A. Se racleaz osul
B. Se chiureteaz cu grij
C. ndeprteaz resturile de os, dinte sau material de obturaie rmase n plag
D. Se va iriga plaga cu ser fiziologic.
E. Se va iriga plaga cu antiseptic
(pag. 190) B, C, D
8. ngrijirile postoperatorii dupa rezecia apicala constau n:
A. Se evit ngheata
B. Dieta din ziua interveniei va fi semilichid, la temperatura camerei
C. Se va evita cltirea gurii
D. Se recomand cltiri uoare cu soluii antiseptice pe baz de clorhexidin
E. Splatul dinilor este permis doar ncepnd cu dimineaa urmtoare dup ziuainterveniei,fr
a leza zona operat.
(pag. 192) B, C, D, E
9. Fenomenele inerente reaciei inflamatorii postoperatorii constau n:
A. Edemul limbii
B. Edemul postoperator
C. Edemul faringelui
D. Durerea postoperatorie
E. Durerea intraoperatorie
(pag. 192) B, D
10. Complicaii postoperatorii imediate sunt:
A. Rizaliz fiziologic
B. Hemoragie postoperatorie
C. Edem
D. Hematom
E. Suprainfectare
(pag. 193) B, C, D, E
TEMA 5. TRATAMENTUL CHIRURGICAL PREPROTETIC (1, pag. 198-220)
1. Frenoplastia cu vestibuloplastie se indic n cazul:
A. Frenurilor labiale cu inserie larg la nivelul mucoasei crestei alveolare
B. Bridelor laterale localizate la nivelul fundurilor de sac vestibular maxilar
C. Torusului palatin
D. Torusului mandibular
E. Exostozelor
(pag. 199) A, B
2. Fibromatoza tuberozitar:
A. Reprezint o hiperplazie a mucoasei crestei alveolare din regiunea retromolar maxilar
B. Este cauzat de regul de traumatismele masticatorii.
C. Se poate dezvolta n plan vertical, n plan transversal sau n ambele planuri
D. Este malign
E. Clinic, leziunea este asimptomatic
(pag.204) A, B, C, E
3*. Plastia santurilor periosoase include:
A. Corectarea chirurgicala a crestei balante
B. Excizia fibromatozei gingivale
C. Plastia santului pelvilingual
D. Remodelarea procesului alveolar
E. Extracia alveoloplastica
(pag 208) C
4*. Torusul mandibular este localizat:
A. Pe versantul lingual al procesului alveolar mandibular uni- sau bilateral n zona caninpremolar
B. Pe versantul vestibular al procesului alveolar mandibular n zona incisivo-canin
C. Pe versantul lingual al procesului alveolar mandibular unilateral n zona molar
D. Pe versantul lingual al procesului alveolar mandibular bilateral n zona incisivo-canin
E. Pe coama crestei alveolare mandibulare uni sau bilateral n zona canin-premolar
(pag 209) A
5.* Dup incizia mucoasei n plastia anului pelvilingual prin decolare supraperiostal se prepar:
A. Lambouri totale vestibulare
B. Lambouri totale linguale
C. Lambouri pariale vestibulare i linguale
D. Doar lambouri pariale vestibulare
E. Doar lambouri pariale linguale.
(pag 209) C
6*. Unul din principiile alveoloplastiei presupune:
A. Decolare maxima a lamboului
B. Cunoastere exacta a anatomiei zonei (vascularizatie si inervatie)
C. Incizii vestibulare sau orale, cu incizii de descarcare
D. Incizii pe coama crestei cu incizii de descarcare
E. Dac inciziile de descarcare nu pot fi evitate, baza lamboului trebuie sa fie mai mica decat celelalte laturi.
(pag 211) B
7. Extractia alveoloplastica presupune:
A. Regularizarea osului alveolar
B. nainte de extractia dentara se realizeaza o incizie la nivelul festonului gingival
C. ndepartarea marginilor mucozale in exces
D. Realizarea inciziilor de descarcare convergente spre fundul de sac vestibular
E. Sutura plagii cu fire separate.
(pag 211) A, C, E
8. Avantajul extraciei alveoloplastice const n faptul c :
A. Permite deretentivizarea corticalei vestibulare
B. n aceeasi etap cu extracia dentar
C. Fr a modifica nlimea crestei,conservarea periostului i a vascularizaiei locale
D. Reducnd atrofia postextracional
E. Se decolez lambourile
(pag 212) A, B, C, D
9*. Alveoloplastia crestelor alveolare edentate:
A. Indicata in cazul crestelor edentate regulate
B. Se realizeaza in cazul crestei alveolare ascutite
C. Are ca avantaj reducerea marcata a inaltimii crestei alveolare
D. Se realizeaza incizie vestibulara si orala
E. Sutura lamboului doar cu fire separate.
(pag 214) B
10. Tuberoplastia:
A. Se aplica rar
B. Numai sub anestezie generala, din cauza riscului de hemoragie masiva din plexul venos pterigoidian
C. Dupa fractura rea apofizei pterigoide
D. Cu rezectie modelanta
E. Fr afectarea spinei nazale anterioare
(pag 217) A, B, C
TEMA 6. INFECII ORO MAXILO FACIALE (1, 242-268,270-288)

1. Flegmonul este:
A. O colectie supurativ bine delimitat
B. O supuraie difuz, extensiv
C. Prezint n periferie o membran piogen
D. O inflamaie seroas reversibil
E. Asociat cu sindromul toxicoseptic
(pag. 245) B, E
2. Tratamentul abcesului vestibular const n:
A. Puncie
B. Incizie, drenaj
C. Tratamentul cauzei
D. Extracia dintelui cauzal cu rol de drenaj al puroiului
E. Antibioterapie susinut
(pag. 247) B, C
3. Cauzele infeciei lojei submandibulare sunt:
A. Generale
B. Procese septice ale molarilor inferiori
C. Imunodeficiena
D. Litiaza salivar
E. Adenita supurat
(pag. 257) B, D, E
4. Supuraiile submandibulare pot fi drenate prin:
A. Incizie cutanat
B. Incizie intraoral paralingual
C. Incizie vestibular la molar
D. Incizie transfrenular
E. Incizie latero-cervical
(pag. 258) A, B
5. Supuraiile spaiului maseterin au ca etiologie:
A. Punciile anestezice
B. Infecii la molarii inferiori
C. Osteomielita ramului ascendent
D. Tumori chistice osoase infectate
E. Puncia sinusului maxilar
(pag. 261) B, C, D
6. Supuraiile difuze ale teritoriului OMF sunt:
A. Abcesul spaiului pterigomandibular
B. Angina Ludwig
C. Flegmonul difuz hemifacial
D. Abcesul spaiului submentonier
E. Piodermita
(pag. 270) B, C
7. Complicaiile grave ale infeciilor OMF sunt:
A. Mediastinita
B. Tromboza sinusului cavernos
C. Abcesul cerebral
D. Meningita
E. Limfadenita
(pag. 275) A, B, C, D
8. Infeciile specifice O.M.F.:
A. Displazia fibroas
B. Sclerodermia
C. Sifilisul
D. Tuberculoza
E. Actinomicoza
(pag. 285) C, D, E
TEMA 7. AFECIUNI DE ORIGINE MAXILARA ALE SINUSULUI MAXILAR (1, pag.292-308)

1. n sinuzita maxilar de cauz dentar, factorul determinant poate fi:


A. Necroza dentara a dintilor maxilari
B. Parodontita apicala acuta a dintilor sinuzali
C. Parodontita apicala cronica a dintilor sinuzali
D. Incluzia dentara a caninilor maxilari
E. Chistul radicular suprainfectat al dintilor maxilari sinuzali.
(pag. 295) B, C, E
2. n sinuzita maxilara de cauz dentar, factorul determinant poate fi:
A. Osteita procesului alveolar al dintilor sinuzali
B. Parodontita marginala cronica superficiala a dintilor maxilari
C. Incluzia molarilor de minte maxilari
D. Complicatia infectioasa a incluziei caninului superior
E. Chistul radicular suprainfectat.
(pag. 295) A, D, E
3. n sinuzita maxilara de cauz dentar, factorul determinant poate fi:
A. Obturatia de canal cu paste rezorbabile la dintii sinuzali
B. Obturatia de canal cu depasire la dintii sinuzali
C. Obturatia de canal incompleta la dintii sinuzali
D. Lipsa obturatiei de canal la dintii stalpi sinuzali ai unor lucrari protetice vechi
E. Niciuna dintre cele patru situatii de mai sus
(pag 295) B, C, D
4. n sinuzita maxilara de cauza dentara, factorul determinant poate fi:
A. Fractura radiculara a dintilor sinuzali in timpul extractiei dentare
B. Fractura peretelui alveolar in timpul extractiei dentare a dintilor sinuzali
C. Perforatia spatiului interantral prin chiuretaj intempestiv
D. Comunicarea oro-sinuzala post-extractionala neobservata
E. Comunicarea oro-sinuzala post-extractionala incorect tratata.
(pag. 295) D, E
5*. In sinuzita maxilara de cauza dentara, factorul determinant poate fi:
A. perforatia spatiului subantral prin chiuretaj intempestiv
B. perforatia spatiului interantral prin chiuretaj intempestiv
C. perforatia planseului nazal prin chiuretaj intempestiv
D. impingerea unei radacini in sinusul maxilar in timpul extractiei dentare
E. impingerea molarului de minte maxilar in sinus in timpul odontectomiei.
(pag. 295) A
6*. Procesul inflamator al mucoasei sinuzale in sinuzita maxilara acuta, trece prin trei faze succesive:
A. Tumor, calor si dolor
B. Exudativa, de granulare si epitelizare
C. Marginatia fagocitelor, diapedeza fagocitelor si fagocitoza
D. Permeabilitate vasculara, fagocitoza si citotoxicitate
E. Congestiva, catarala si supurata.
(pag. 296) E
7. Mucoasa sinuzala in sinuzita maxilara cronica, este:
A. Congestionata
B. Hiperplaziata
C. Cu formatiuni polipoide si chistice
D. Sngerand
E. ngrosata neuniform.
(pag. 296 ) B, C, E
8. n sinuzitele maxilare cronice reversibile se remarca:
A. Disparitia partiala sau totala a cililor
B. Scaderea vascozitatii mucusului
C. Cresterea vascozitatii mucusului
D. Scaderea IgA
E. Cresterea IgA
(pag. 296) A, C, E

TEMA 8. TRAUMATOLOGIE ORO MAXILO FACIAL (1, pag.312-335, 361-369, 379-382, 388-394)

1. Factorii de risc pentru vindecarea ntarziat a plgilor sunt:


A. Corpi strini restani n plag
B. Diabetul zaharat
C. Vrsta avansat
D. Sutura primar a plgii
E. Hemoragii locale
(pag. 314) A, B, C
2. Fracturile de mandibul sunt ntlnite mai frecvent:
A. La sexul feminin
B. La sugari
C. La sexul masculin
D. La adultul tnr
E. La nivelul apofizei coronoide
(pag. 315) C, D
3. Principala cauz a fracturilor de mandibul este:
A. Odontectomia molarului 3
B. Agresiunile umane
C. Starea general a pacientului
D. Leziunile mucoasei orale
E. Accidente rutiere
(pag. 316) B, E
4. Factorii particulari ce determin scderea rezistenei mandibulei sunt:
A. Statusul dento parodontal
B. Implanturi dentare
C. Prezena mugurilor dentari
D. Purttorii de proteze mobile
E. Hemofilia
(pag. 316) A, B, C
5. Fracturile de mandibul se produc prin urmtoarele mecanisme:
A. Flexie
B. Presiune
C. Expulzie dentar
D. Tasare
E. Fracturi dentare
(pag. 316) A, B, D
6. Fracturile corpului mandibular sunt urmtoarele:
A. Fracturi subcondiliene
B. Fracturi mediene
C. Fracturi paramediene
D. Fracturi laterale
E. Fracturi ale unghiului
(pag. 321) B, C, D
7. Fracturile condilului mandibular sunt:
A. Subcondilian joas
B. Ale colului condilului
C. Intracapsulare
D. Ale coronoidei
E. Oblice ale ramului vertical
(pag. 321) A, B, C
8. Semnele clinice comune fracturilor de mandibul sunt:
A. Mobilitatea osoas anormal
B. Tulburri ale ocluziei dentare
C. Jen n respiraie
D. ocul traumatic
E. Fracturi ale oaselor lungi
(pag. 322) A, B
10. Diagnosticul fracturilor de mandibul se stabilete pe:
A. Simptomatologie clinic
B. Investigaii radiologice
C. Examene imunologice
D. Examen anatomo-patologic
E. Examen microbiologic
(pag. 333) A, B
11. Fracturile pariale ale maxilarului sunt:
A. Perforaii ale bolii palatine
B. Le Fort I
C. Fractura tuberozitii
D. Disjuncia intermaxilar
E. Fractura crestei alveolare
(pag. 362 363) A, C, E
12. Diagnosticul fracturilor de maxilar se stabilete pe baza:
A. Semnelor clinice orale
B. Mobilitatea molarului 3 inferior
C. Epistaxis
D. Investigaiilor radiologice
E. Examenul sngelui
(pag. 369) A, C, D
13.Tipuri de investigaii radiologice obligatorii n fracturile de malar:
A. Incidena semiaxial Hirtz
B. CT cu reconstrucie tridimensional
C. Ortopantomografia
D. Radiografii ale ATM
E. Radiografii retrodentare
(pag. 382) A, B
TEMA 9. CHISTURI SI TUMORI BENIGNE ALE PARTILOR MOI ORALE SI CERVICO-FACIALE
(pg.402-404, pg. 406-426, pg. 428-433, pg. 437-443)
1. Epulis:
A. Este un termen generic care defineste o excrescenta cu aspect tumoral
B. Se dezvolt din osul maxilarelor
C. Este localizat la nivelul prilor moi ale crestei alveolare
D. Denumirea are la baz criterii clinice
E. Este o tumor malign a mucoasei orale
(pag.416) A, C, D
2. Hiperplazia fibroas inflamatorie:
A. Este localizat la nivelul fundului de sac vestibular
B. Apare datorit instabilitii unei proteze dentare mobile
C. Apare la tineri
D. Leziunea are consisten fluctuent
E. Poate interesa ntregul an vestibular
(pag. 417) A, B, E
3. Epulis fissuratum:
A. Este o leziune de natura microbiana
B. Poate prezenta si zone ulcerate
C. Tratamentul presupune excizia n totalitate a zonei hiperplazice
D. Nu se impune purtarea protezei dentare imediat postoperator
E. Este obligatoriu examenul histopatologic al piesei extirpate
(pag. 417-418) B, C, E
4. Granulomul piogen:
A. Este o hiperplazie reactiv a mucoasei orale
B. Are o etiologie infecioas
C. Este o hiperplazie cu aspect granulomatos
D. Trebuie difereniat de botriomicom
E. Poate fi sesil sau pediculat
(pag. 419) A, C, E
5. Diagnosticul diferenial al fibromului osifiant periferic trebuie fcut cu:
A. Epulisul granulomatos
B. Epulisul cu celule gigante
C. Granulomul central cu celule gigante
D. Tumora brun
E. Tumori maligne ale mucoasei gingivale n perioada de debut
(pag. 421) A, B, E
6. Granulomul periferic cu celule gigante:
A. Este o leziune hiperplazic
B. Nu are etiologie iritativ
C. Apare la orice vrst
D. Este localizat pe creasta alveolar edentat
E. Este frecvent pediculat
(pag. 421) A, C, D
TEMA 10. CHISTURI, TUMORI BENIGNE I OSTEOPATII ALE OASELOR MAXILARE
(1, pag. 450-471, 474-485, 488-510, 512-517)
1. Chisturile odontogene de origine inflamatorie sunt:
A. Chistul radicular
B. Chistul colateral inflamator
C. Chistul rezidual
D. Chistul globulo-maxilar
E. Chistul anevrismal
(pag. 450) A, B, C
2. Cheratochisturile dau imagini radiografice radiotransparente:
A. Unice sau multiple zone de radiotransparen
B. Cu contur neregulat
C. n form de par
D. Cu resorbia rdcinilor dinilor adiaceni
E. Coninnd cantiti variabile de material opac
(pag. 452) A, D
3. Aspectul radiologic tipic al chistului dentiger este:
A. Radiotransparen unilocular
B. Radiotransparen multilocular
C. nconjoar coroana unui dinte inclus
D. Dintele cauzal erupt
E. Absena dintelui cauzal
(pag. 456) A, C
4. Chisturile neodontogene sunt:
A. Cheratochisturi
B. Chistul median palatinal
C. Chistul nazo-labial
D. Chistul nazo-palatin
E. Chist osos esenial
(pag. 464) B, C, D
5. Chistul globulo-maxilar este:
A. Keratochist odontogen
B. Chist neodontogen
C. Chist radicular sau parodontal
D. Pseudochist
E. Defect osos
(pag. 465) A, C
6. Chistul radicular are urmtorul aspect radiografic:
A. Radiotransparen rotund sau oval
B. Nu are relaii cu dinii
C. Are contur policiclic
D. Are forma de inim
E. Radiotransparen periapical
(pag. 466) A, E
7. Peretele chistului radicular este format din:
A. Epiteliu pavimentos stratificat
B. Zone de calcificare (corpi Rushton)
C. Strat conjunctiv fibros
D. Cristale de colesterin
E. Fibre dense de colagen
(pag. 469) A, B, C, E
8. Diagnosticul diferenial al chistului radicular se face cu:
A. Chistul dermoid
B. Chisturile osoase
C. Sinusul maxilar normal
D. chistul mucoid
E. chistul folicular
(pag. 469) B, C
9. Chistul rezidual este:
A. Chist radicular persistent dupa extracia dentar
B. Chistul persistent dupa odontectomia mnolarului 3 inferior
C. Chist radicular persistent dup tratamentul endodontic
D. Chist parodontal
E. Tumor a oaselor maxilare
(pag. 470) A, C
10. Diagnosticul diferenial al chistului rezidual se face cu:
A. Chistul periapical
B. Chistul osos anevrismal
C. Keratochist odontogen primordial
D. Leziuni osteogene maxilare
E. Chist parodontal
(pag. 470) A, B, C
11. Formele anatomo-clinice ale ameloblastomului sunt:
A. Intraosos solid (multichistic)
B. Intraosos unichistic
C. Extraosos (periferic)
D. Angiomatos
E. Cu celule gigant
(pag. 474) A, B, C
TEMA 11. TUMORI MALIGNE ORO - MAXILO FACIALE (1, pag. 545-584)

1*. n cazul tumorilor maligne de oase maxilare, durerea foarte violent (n special nocturn),
poate fi orientativ pentru un diagnostic de:
A. Limfosarcom
B. Osteosarcom
C. Fibrosarcom
D. Metastaz osoas
E. Fibrom osifiant
(pag. 555) B
2*. Care este leziunea cu potenial de malignizare n cazul tumorilor maligne ale buzelor?
A. Chistul mucoid
B. Papilomul
C. Cheilita actinic
D. Herpesul
E. Cheilita angular
(pag. 556) C
3*. Cel mai frecvent tip de tumor malign la nivelul tegumentelor cervico-faciale este:
A. Carcinomul scuamocelular
B. Keratoacantomul
C. Nevul melanocitic
D. Melanomul
E. Carcinomul bazocelular
(pag. 557) E
4*. Biopsia excizional este indicat n:
A. Leziuni tumorale extinse
B. Tumori cu un diametru de pn la 1 cm
C. Tumori inoperabile
D. Tumori la care se urmrete reconversia tumoral
E. Tumori dureroase
(pag. 562) B
5*. Care este indicele descriptiv conform stadializrii TNM n cazul decelrii clinice a unui
ganglion ipsilateral cu diametrul cuprins ntre 3 i 6 cm?
A. N3
B. N2b
C. N2c
D. N2a
E. N1
(pag. 566) D
TEMA 12. PATOLOGIA ARTICULAIEI TEMPORO MANDIBULARE
1. *Factorii etiologici ai patologiei articulare:
A. Hipoplazia ramului mandibular
B. Hiperplazia condilian
C. Hiperplazia ramului mandibular
D. Nevralgia trigeminal
E. Chisturi benigne
(pag. 686) B
2. *Diagnosticul diferenial n luxaia anterioar:
A. Parestezii faciale
B. Paralizii faciale
C. Hiperestezii
D. Fractura maxilar
E. Fractura ramurei bazilare mandibulare
(pag. 689) B
3. Dintre leziunile inflamatorii ale articulaiei temporo-mandibulare enumerm:
A. Luxaia lateral
B. Artrita infecioas nespecific
C. Capsulita
D. Inflamaia meniscului articular
E. Artrita hiperuremica (gutoas)
(pag. 695-698) B, C, E
4. Constricia mandibular este de cauza:
A. Cutaneo-mucoas
B. Dentar
C. Muscular
D. Ischemic
E. Periarticular
(pag. 699) A, C, E
5. Diagnosticul diferenial al constriciei mandibulare se face cu:
A. Paralizii faciale
B. Trismus
C. Anchiloaza temporo-mandibular unilateral
D. Fractura subcondilian
E. Luxatia anterioara unilateral
(pag. 699-700) B, C
6. Indicaiile absolute ale artroscopiei:
A. Deplasri anterioare fr reducere ale discului
B. Artrite
C. Liza aderenelor
D. Luxaii cronice recidivante
E. Lavajul articulaiei temporo mandibulare
(pag. 705) C, E
TEMA 13. PATOLOGIA GLANDELOR SALIVARE (1, pag. 719-720, 723-738, 744-753,760-770)
1. Virusurile implicate n parotidita epidemic sunt:
A. Virusul urlian
B. Citomegalovirusuri
C. Herpesvirusul
D. Papilomavirusul
E. Virusul Coxsackie
(pag. 734) A, B, E
2. Flora bacterian implicat n apariia sialadenitelor nespecifice poate fi reprezentat de:
A. E. Coli
B. Klebsiella
C. Stafilococul auriu
D. Proteus
E. Streptococul beta-hemolitic
(pag. 735) A, B, C, D
3. Bacteriile din specia Actynomices implicate n etiologia parotiditelor sunt:
A. A. Naeslundii
B. A. Dentalis
C. A. Israelii
D. A. Howellii
E. A. Turicensis
(pag. 737) A, C
4. Parotidita sifilitica teriar se prezint sub urmtoarele forme clinice:
A. Forma circumscris
B. Parotidita difuz
C. Goma sifilitic
D. Forma pseudotumoral
E. Parotidita recurent juvenil (pag. 737) B, C, D
5*. Adenomul pleomorf parotidian:
A. Debuteaz cel mai adesea n lobul profund
B. Se prezint iniial ca un nodul solitar, de mici dimensiuni
C. Are consisten dur i este dureros
D. Determin tulburri motorii pe traiectul nervului facial
E. Tegumentul ader de formaiunea tumoral.
(pag. 744) B
TEMA 14. TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL ANOMALIILOR DENTO MAXILARE SEVERE

1. Tratamentul chirurgical al anomaliilor dento-maxilare de clasa a III-a vizeaz:


A. Retrudarea maxilarului
B. nlarea maxilarului
C. Avansarea maxilarului n cazurile cu retrognatism maxilar
D. Retrudarea mandibulei prognate
E. Avansarea mandibulei prognate.
(pag. 796) C, D
2. n anomaliile de clasa a III-a Angle tratamentul ortodontic prechirurgical urmrete:
A. Refacerea contururilor osoase
B. Repoziionarea punctelor cranometrice
C. Decompensarea anomaliei
D. Corectarea formei arcadelor
E. Alinierea dentar
(pag. 796) C, D, E
3. Caracteristic anomaliilor dento-maxilare de clasa a II-a sunt urmtoarele situaii:
A. Hiperplazie mandibular
B. Hipoplazie mandibular
C. Aspect clinic cu profil de pasare
D. Profil facial accentuat convex
E. Profil facial accentuat concav
(pag. 804) B, C, D
4. Urmtoarele situaii clinice corespund anomaliilor dento-maxilare de clasa a II-a:
A. Prognatism maxilar
B. Retrognatism mandibular
C. Asocierea ntre acestea
D. Prognatism mandibular
E. Retrognatism maxilar.
(pag. 804) A, B, C
5.Tratamentul chirurgical al anomaliilor de clasa a II-a vizeaz:
A. Retrudarea mandibulei retrognate
B. Avansarea maxilarului prognat
C. Asocierea ntre ultimele dou
D. Avansarea mandibulei retrognate
E. Retrudarea maxilarului prognat
(pag. 805) C, D, E
TEMA 15. DESPICATURI LABIO - MAXILO PALATINE (1, pag. 824-855)
1. Despictura palatin manifestri clinice:
A. Hemimaxilarul de partea sntoas este normal dezvoltat
B. Ambele maxilare sunt hipoplazice
C. Numai maxilarul de partea afectat este hipoplazic
D. Lipsete fuziunea ntre palatul primar i secundar
E. Modificrile osoase depind de mrimea despicturii si de aciunea limbii i a musculaturii
periorale asupra segmentelor despicate
(pag. 842) A, C, D, E
2. Despictura palatina submucoas:
A. Reprezint despictura palatului dur
B. Reprezint despictura n form minim, schiat,,
C. Lueta bifid nsoete un tablou complex
D. Lueta bifid este adesea unicul semn clinic
E. Exist uneori o non-fuziune a musculaturii velare, cu integritatea mucoasei, ceea ce d un
aspect translucid vlului.
(pag. 842) B, D, E
3*. Despictura palatin simpl:
A. Reprezint despictura unilateral a palatului dur
B. Reprezint despictura pe linia median a palatului dur
C. Reprezint despictura unilateral a palatului moale
D. Reprezint despictura pe linia median a palatului moale
E. Se mai numete i palatoschizis.
(pag. 842) D
4. Despictura palatin unilateral total:
A. Intereseaz vlul palatin, palatul secundar, osul alveolar
B. Intereseaz vlul palatin, palatul secundar, premaxila i buza unilateral
C. Tratamentul chirurgical se efectueaz ntr-o singur edin pentru restabilirea ct mai precoce a funciilor
D. Tratamentul chirurgical este complex i etapizat
E. Tratamentul ortopedic este de elecie.
(pag. 845) B, D
5. Despictura palatin alveolar:
A. Se asociaz cu despicturile de buz
B. Nu se asociaz cu despicturile de buz
C. Osteoplastia osului alveolar se indic a fi realizat odat cu labioplastia la 6 ani
D. Osteoplastia osului alveolar se indic a fi realizat la 6 luni nefiind nsoit de labioplastie
E. Osteoplastia se indic a fi realizat odata cu labioplastie la 6 luni.
(pag. 846) A, E, C
TEMA 16. DUREREA N TERITORIUL ORO- MAXILO - FACIAL(1, pag. 916-919)
1. Nevralgia de trigemen este de cauz:
A. Neurogen
B. Somatic
C. Psihogen
D. Occipital
E. Prin compresia nervului trigemen
(pag. 916) A, E, B
2*. Vrsta medie la debutul nevralgiei idiopatice de trigemen este:
A. ntre 52 i 58 ani
B. ntre 40 i 50 ani
C. ntre 65 i 70 ani
D. ntre 70 i 75 ani
E. ntre 20 i 30 ani
(pag. 916) A
3. Nevralgia trigeminal secundar se datoreaz:
A. Scleroz multipl ( la tineri);
B. Leziuni structurale demonstrate al ganglionlui Gasser;
C. Neurinom de trigemen
D. Cauzelor dentare
E. Leucemie
(pag. 917) A, B
4. Tratamentul nevralgiei de trigemen:
A. Extracia dentar
B. Tratament medicamentos
C. Tratament chirurgical
D. Electroliza
E. Sialadenectomie
(pag. 918) B, C
1389. * Extractia dentara la pacientii cu boli cardiovasculare presupune:
A. antibioprofilaxia endocarditei bacteriene la pacientii cu risc crescut;
B. intotdeauna se administreaza amoxicilina per os;
C. medicatia se administreaza cu 24 de ore inainte de interventie;
D. antibioprofilaxia este obligatorie la pacientii purtatori de pacemaker;
E. antibioticul de electie este penicilina.
A
1390. * In timpul sarcinii:
A. nu se fac extractii dentare:
B. facem radiografii dentare pentru a vedea daca exista procese periapicale;
C. extractia se face la cald;
D. anestezia se administreaza cu prudenta si n doze mici;
E. este contraindicate extractia n primele 4 luni de sarcina.
D
1391. * Alveolita uscata e caracterizata de:
A. fenomene dureroase intense la 2-3 zile postextractional;
B. gingivo-mucoasa din jurul alveolei e atona;
C. lipseste cheagul intraalveolar;
D. peretii ososi sunt uscati, fara tendinta de sangerare;
E. toate variantele sunt corecte.
E
1392. * Vindecarea plagii postextractionale e mai dificila:
A. in bolile cardiovasculare;
B. la copii si tineri;
C. in hipovitaminoza A;
D. daca nu se administreaza antibiotice;
E. in boli generale associate cu medicatie cronica.
E
1393. * Procesul de vindecare si remaniere osoasa:
A. la 4-6 saptamani postextractional corticala osoasa e rezorbita complet;
B. se produce micsorarea reliefului osos cu 0,5 cm;
C. micsorarea reliefului osos cu jumatate din lungimea radacinii;
D. presupune acoperirea alveolei cu tesut de granulatie n primele 2 saptamani postextractional;
E. e mai rapid daca sangerarea e mai mare.
A
1394. * Extractia-rezectie recomandata de Witzel consta in:
A. indepartarea radacinii impreuna cu septul interradicular;
B. indepartarea radacinii dupa realizarea unui sant periradicular;
C. indepartarea radacinii impreuna cu corticala osoasa cuprinsa intre falcile clestelui;
D. indepartarea radacinii folosind elevatorul;
E. indepartarea radacinii dupa rezectia n totalitate a peretelui vestibular.
C
1395. * La bolnavii cu infarct miocardic n antecedente, extractia dentara se poate
efectua:
A. la 2 luni de la infarct;
B. la cel putin 4 luni de la infarct;
C. la 6 luni de la infarct;
D. este contraindicata extractia la acesti pacienti;
E. extractia se face sub protectie de antibiotice.
C
1396. * La molarii superiori sectiunea pentru separarea radacinilor va avea forma de:
A. V cu unghiul deschis spre vestibular;
B. T;
C. U
D. orizontal mezio-vestibular;
E. V cu unghiul deschis palatinal. B
1397. * Luxatia molaruluipri superior se face prin miscari de basculare n sens :
A. vestibule-oral;
B. vestibular;
C. mezio-distal;
D. palatinal;
E. rotatie n ax.
A
1398. * La pacientii corticodependenti tebuie luate urmatoarele masuri:
A. scaderea dozei de corticosteroizi;
B. antibioterapie;
C. intreruperea corticoterapiei;
D. administrarea tratamentului hemostatic;
E. administrarea tratamentului anticoagulant n ziua extractiei.
B
1399. *Una dintre manoperele urmatoare nu este recomandata n cazul extractiei dintilor temporari:
A. luxatia dintelui;
B. anestezia;
C. controlul radacinii;
D. tamponament supraalveolar;
E. sindesmotomia.
E
1400. * Dintii temporari se extrag inainte de perioada fiziologica de inlocuire atunci cand:
A. intretin procese septice locale si generale;
B. distructia coronara este accentuate;
C. sunt situati ectopic;
D. rizaliza nu este incheiata;
E. sunt supranumerari.
A.
1401. * Extractia dentara la pacientii cu tratament anticoagulant oral:
A. se face sub controlul INR la valori INR<=2,1
B. nu este obligatorie intreruperea tratamentului anticoagulant;
C. nu este obligatorie sutura plagii postextractionale;
D. extractia simpla se poate face fara intreruperea tratamentului de fond;
E. este obligatorie antibioterapia.
A
1402. * Extractia dentara:
A. este contraindicate n leucemia acuta;
B. nu se efectueaza la pacientii cu HIV/SIDA;
C. la pacientul diabetic extractia se poate face la valori ale glicemiei <200 mg/dl;
D. este contraindicate la gravide;
E. la pacientul cu tratament anticoagulant se face la valori ale INR>1,2.
A.
1403. * Indicatiile extractiei dintilor temporari sunt:
A. fracturile coronare;
B. fisuri ale smaltului;
C. necroza pulpara posttraumatica;
D. luxatie incompleta;
E. dinti prezenti n focarul de fractura care impiedica reducerea fracturii.
E
1404. * Hemoragia postextractionala tardiva:
A. consta n persistenta hemoragiei cateva zile postextractional;
B. este obligatorie venoasa continua;
C. apare la cateva zile de la extractie;
D. hemoragia este mica, aprox.100 ml sange;
E. nu are cauze generale.
C
1405. * n cadrul accidentelor post extractionale leziunile nervoase pot interesa:
A. ramurile nervului trigemen;
B. ramurile nervului facial;
C. ramurile nervului hipoglos;
D. ramurile nervului vag;
E. nervul glosofaringian.
A
1406. * Postextractional sangerarea gingivo-osoasa normala se opreste:
A. dupa 1-2 ore;
B. dupa 3-4 zile;
C. dupa 300 ml pierdut
D. dupa 15-20 min.;
E. dupa efectuarea chiuretajului alveolar.
D
1407. * Accidentele survenite n timpul extratiei dentare pot fi:
A. leziuni dentare;
B. leziuni ale partilor moi perimaxilare;
C. leziuni osoase;
D. leziuni nervoase;
E. toate acestea.
E
1408. * Simtomatologia alveolitei presupune:
A. aparitia imediat postextractional a durerii;
B. hemoragie postextractionala persistenta;
C. trombi care oblitereaza lumenul capilarelor gingivale;
D. vasoconstictia prelungita;
E. fenomene dureroase intense aparute la 2-3 zile postextractionale.
E
1409. * Dintre tulburarile de eruptie topografice enumeram:
A. incluzia
B. eruptia precoce
C. eruptie tardiva
D. ectopia
E. reincluzia
D
1410. * Enumerati factorii generali ce conditioneaza cronologia eruptiei dintilor:
A. chisturi maxilare
B. traumatisme ale germenului dentar
C. febre eruptive
D. malformatii vasculare
E. fracture maxilare
C
1411. * Reincluzia dentara:
A. este specifica dentitiei temporare, cel mai frecvent fiind incisivii superiori
B. este specifica dentitiei permanente, interesand cel mai frecvent molarul doi inferior
C. este lipsa totala a dintelui de pe arcada fara extractia acestuia n antecedente
D. este specifica dentitiei temporare, interesand cel mai frecvent molarul doi inferior
E. rareori se instaleza anchiloza osteo-dentara
D
1412. * Pericoronarita supurata a dintilor temporari:
A. instalarea unei gingivostomatite
B. in dreptul dintelui n cauza apare o congestie a gingiei
C. apar tulburari respiratorii
D. determina congestia faciala
E. nu este insotita de stari de febra
B
1413. * Osteoscleroza procesului alveolar are drept cause:
A. prezenta unei formatiuni tumorale
B. malpozitii ale dintilor vecini
C. migrari dentare secundare
D. osteita deformanta
E. modificarea axului de dezvoltare a dintelui
D
1414. * Complicatile mecanice specifice incluziei dentare sunt reprezentate de:
A. dificultati n protezarea edentatilor
B. tulburari vasomotorii produse de o eruptie dificila
C. nevralgii dentare
D. trismus si contractura musculara
E. pot determina aparitia unor formatiuni tumorale
A
1415. Dificultatea extractiei molarului de minte este reprezentata de:
A. dimensiunea mezio-distala a radacinilor
B. densitatea osului inconjurator
C. natura tesutului acoperitor
D. curbura radacinilor
E. spatiul periodontal
A, D, E
1416. Factorii care usureaza odontectomia molarului de minte inferior
A. radacini lungi si subtiri
B. radacini conice si fuzionate
C. clasa 3 dupa Pell si Gregory
D. pozitia mezio-angulara
E. pozitia disto-angulara
B, D
1417. Factorii care ingreuneaza odontectomia molarului de minte inferior
A. clasa 1 dupa Pell si Gregory
B. pozitia disto-angulara
C. pozitia mezio-angulara
D. spatial parodontal larg
E. raport direct cu canalul mandibular
B, E
1418. Semnele obiective ale pericoronaritei congestive sunt:
A. mucoasa din dreptul dintelui cauzal este hiperemica
B. este prezenta adenita submentoniera
C. la palpare apare o secretie serosanguinolenta
D. bolnavul acuza dureri spontane
E. este prezenta adenita submandibulara
A, C, E
1419. Tulburarile nervoase ale pericoronaritei sunt:
A. asialie
B. otalgii
C. paralizii faciale
D. incongruenta dento-alveolara
E. sialoree
A, B, C, E
1420. Odontectomia molarului de minte:
A. sutura se va realize n doua planuri
B. plaga postextractionala nu se poate igieniza datorita pozitiei foarte distal
C. sutura se va realiza intr-un plan
D. se incearca evitarea realizarii unui lambou mare
E. ostectomia permite accesul si indepartarea molarului inclus
C, E
1421. Accidentele odontectomiei molarului de minte inferior:
A. fractura mandibulei
B. deschiderea canalului mandibular si lezarea pachetului vasculo-nervos
C. hemoragia postextractionala
D. fractura de unghi mandibular, postextractional
E. factura tablei osoase linguale
A, B, E
1422. Tulburari asociate incluziei molarului de minte superior:
A. stomatita odontiazica
B. parlizii faciale
C. sialoree
D. sinuzita maxilara odontogena
E. fractura tuberozitatii
A, D
1423. Odontectomia molarului de minte superior:
A. variant de incizie este cea trapezoidala
B. trepanarea tablei osoase se realizeaza cu un instrument rotativ
C. luxarea dintelui se face cu ajutorul elevatorului drept n sensul oro-vestibular
D. incizia se poate realize similar celei in baioneta
E. decolarea muco-periostului se face numai cu ajutorul unei comprese imbibate n ser fiziologic
B, D
1424. Odontectomia caninilor superiori inclusi pe cale palatinala:
A. incizia de-a lungul dintilor este completata de o incizie antero-posterioara pe linia mediana
B. se face anestezia nervului infraorbitar pe cale orala cu o anestezie a nervului incisiv si a nv.palatin anterior
C. incizia se practica la aproximativ 3-4 mm de marginea gingivala de-a lungul dintilor dupa
care mucoasa va fi decolata cu ajutorul decolatorului
D. extractia dintelui se face cu ajutorul clestelui in baioneta
E. decolarea se face numai cu ajutorul unei comprese imbibate n ser fiziologic
A, B, D
1425. Accidente intraoperatorii n odontectomia caninului inclus
A. luxarea procesulu alveolar
B. deschiderea foselor nazale
C. fracturarea apexurilor caninilor n cauza
D. deschiderea sinusului maxilar
E. hemoragii prin sectionarea arterei palatine
B, D
1426. Redresarea chirurgicala ortodontica a caninilor inclusi - indicatii:
A. cand exista spatiu suficient pe arcada
B. chiar si al incluzii profunde
C. chiar daca dintele nu se gaseste n dreptul spatiului sau de eruptive normal
D. la pacienti tineri
E. cand incluzia nu este profunda
A, D, E
1427. Obiectivele rezectiei apicale sunt:
A. perforarea apexului
B. controlul asupra etanseizarii obturatiei de canal
C. dinti cu radacini nedezvoltata unde tehnica apexificarii cu hidroxid de calciu esueaza
D. dezobturarea canalelor radiculare
E. eliminarea denticulilor intercanaliculari
B
1428. Printre anomaliile anatomice enumeram:
A. perforatii apicale
B. dinti cu radacini curbe
C. perforatii periapicale
D. hipercementoza
E. prezenta dentine secundare A
1429. Leziunile periapicale sunt:
A. fractura radiculara
B. parodontita apicala cronica
C. chisturi radiculare
D. osteita periapicala cronica
E. fractura procesului alveolar
B, C, D
1430. Contraindicatiile rezectiei apicale:
A. fractua radiculara verticala
B. leziuni periapicale
C. cai false, perforatii ale podelei camerei pulpare
D. dinti fara valoare protetica
E. resturi radiculare care nu permit restaurare corono-radiculara
A, D, E
1431. Tipurile de lambouri pentru rezectia apicala:
A. lambou semilunar
B. in baioneta
C. trapezoidal
D. in L
E. lambou gingival in plic
A, C, D, E
1432. Avantajele lamboului semilunar:
A. nu exista un punct de referinta pentru repozitionarea lamboului
B. nu necesita o anestezie locala extinsa
C. incizia intersecteaza eminentele radiculare
D. dimensiuni limitate ale lamboului
E. pacientul poate mentine o igiena orala buna
B, E
1433. Dezavantajele lamboului triunghiular:
A. sutura interdentara este mai dificila
B. este indicat pentru dintii cu radacini scurte
C. riscul de intersectare a leziunii este eliminat
D. inciziile trebuie sa fie prelungi n cazul dintilor cu radacini lungi
E. incizia se poate extinde n mucoasa mobile pentru favorizara accesului
A, D, E
1434. Fractura radiculara a dintilor temporari are indicatie de
A. imobilizare
B. tratamentul endodontic
C. extractie
D. reconstructie coronara
E. replantare
C
1435. Tratamentul contuziei dentare consta in:
A. extractia dintelui
B. imobilizarea dintelui cu ligaturi de sarma
C. scoaterea din ocluzie a dintelui
D. expetativa
E. obturatie radiculara
D
1436. Tratamentul fracturilor radiculare n 1/3 apicala consta in:
A. imobilizarea monomaxilara
B. rezectia apicala cu tratament endodontic
C. extractia dentara
D. drenaj endodontic
E. coafaj direct
B
1437. Care din urmatoarele forme de traumatisme ale tesut.parodontale ale d.permanenti nu necesita tratament:
A. subluxatia
B. luxatia cu intruzie
C. luxatia cu extruzie
D. luxatia laterala
E. contuzia
E
1438. Fisuri ale smaltului:
A. necesita testarea vitalitatii pulpare;
B. sunt solutii de continuitate totale ale tesuturilor dure dentare;
C. sunt solutii de continuitate partiale ale tesuturilor dure dentare cu pierdere de substanta;
D. provoaca tulburari n articulatia dentara;
E. se clasifica n cervicala, medie si apicala.
A
1439. Dintre formele clinice ale traumatismelor tesuturilor-parodontale fac parte:
A. avulsia completa
B. luxatia cu extruzie
C. luxatia cu intruzia
D. contuzia parodontala
E. fractura radiculara
A, B, C, D
1440. Fracturile coronare ale dintilor permanenti din cadrul traumatismelor dentoparodontale:
A. nu intereseaza niciodata camera pulpara, aceasta fiind redusa n volum
B. in cazul fracturilor smaltului si dentinei fara deschiderea camerei pulpare nu exista
durere, camera pulpara fiind inchisa
C. in cazul fracturilor cu interesarea camerei pulpare dentina si pulpa sunt foarte sensibile la atingere
D. in cazul fracturilor complicate, la pacientii tineri, tratamentul de electie este cel de extirpare vitala urmata
de reconstructie coronara
E. in fracturile complicate, la pacientii adulti, se practica extirparea vitala urmata de obturatie endodontica
C, E
1441. Traumatismele tesuturilor parodontale ale dintilor permanenti prezinta:
A. contuzia
B. subluxatia
C. intruzia
D. luxatia laterala
E. fractura partial
A, B, C, D
1442. Luxatiile dintilor temporari necesita:
A. replantarea imediata dupa expulzie
B. extractia imediata dupa intruzie
C. tractiune elastica pentru repozitionare
D. expectativa n cazul intruziei
E. antibioterapie n cazul n care apar complicatii septice
B, D, E
1443. Cele mai obisnuite tipuri de fracturi coronare sunt:
A. fisuri
B. fracturi coronare necomplicate
C. fracturi coronare complicate
D. mobilitate coronara
E. toate acestea A, B, C
1444. Fractura coronara necomplicata reprezinta
A. fractura smaltului
B. fractura penetranta
C. fractura smaltului cu deschiderea camerei pulpare
D. fractura smalului si dentinei fara deschiderea camerei pulpare
E. fisura smaltului A, D
1445. In etiologia traumatismelor dento-alveolare mentionam:
A. agresiune umana
B. accidente sportive
C. accidente iatrogene
D. accidentele de circulatie
E. supuratiile
A, B, C, D
1446. Cum se procedeaza n cazul unei avulsii traumatice unidentare:
A. dintele avulsionat se plaseaza n solutie salina si se curate de detritusuri
B. alveola este irigata cu ser fiziologic sau lapte
C. alveola se chiureteaza energic si se aspira cheagul sanguin
D. se efectueaza anestezie
E. dintele se replanteaza
A, B, D, E
1447. In luxatiile cu intruzie ale dintilor temporari:
A. dintele temporar se extrage chiar daca nu impiedica eruptia dintelui permanent
B. poate exista o eruptie spontana a dintelui daca el este deplasat vestibular
C. dintele se extrage daca impiedica eruptia dintelui permanent
D. dintele se aduce pe arcada si se imobilizeaza
E. daca se produce infectia gingivo mucoasei el va fi extras
B, C, E
1448. Subluxatia dentara presupune:
A. mobilitate anormala a dintelui
B. durere la percutie
C. deplasarea dintelui
D. nu exista deplasari ale dintelui
E. radiografia este necaracteristica
A, B, D
1449. Luxatiile dintilor se pot clasifica astfel:
A. contuzie
B. subluxatie
C. luxatie cu intruzie
D. luxatie cu extruzie
E. luxatie cu incluzie
A, B, C, D
1450. Ce element anatomic imparte spatial genian intr-un compartiment extern si unui intern:
A. muschiul maseter
B. muschiul buccinator
C. muschiul platysma
D. bula lui Bichat
E. artera faciala
B
1451. Ce semn clinic caracterizeaza flegmonul difuz al planseului oral:
A. febra marcata
B. disfagie
C. tumefactie masiva cu o duritate lemnoasa
D. trismus accentuat
E. halena fetida
C
1452. Abcesul palatinal diagnosticul diferential se face cu:
A. epulisul
B. abces vestibular
C. formatiuni tumorale ale fibromucoasei palatinale
D. fibromul
E. odontomul
C
1453. Semnul patognomonic al unui abces este:
A. induraia
B. crepitaiile gazoase
C. infiltrat dur, dureros
D. fluctuen
E. tegumente cianotice
D
1454. Abcesul vestibular - diagnosticul diferential se face cu:
A. chistul maxilar suprainfectat
B. abcesul de spatiu submandibular
C. adenita supurata submandibulara
D. formatiuni tumorale ale fibromucoasei palatnale
E. goma lunetica
A
1455. Spatiul canin este delimitat superior de:
A. baza craniului
B. tuberozitatea maxilarului
C. marginea infraorbitala
D. muschiul milohioidian
E. osul hiod
C
1456. Simptomatologia supuratiilor spatiului temporal profund:
A. stare generala alterata asociata cu trismus intens
B. palparea regiunii perituberozitare este nedureroasa
C. disfagie cu odinofagie
D. muscoasa hemiplanseului bucal este congestionata si edematiata
E. mucoasa este acoperita cu depozite false de membrane
A
1457. Diagnosticul diferential al abcesului de spatiu submandibular
A. nevralgii de trigemen
B. tumori chistice de planseu bucal
C. flegmonul difuz
D. adenopatii specifice
E. stafilococii cutanate labio-mentoniere
D
1458. Factorii favorizanti ai aparitiei supuratiilor difuze sunt:
A. virulenta crescuta a florei microbiene
B. leziuni traumatice
C. difuzarea unor procese septice
D. antibioterapia corect condusa
E. virulenta scazuta a florei microbiene
A
1459. Adenita acuta geniana:
A. apare cel mai frecvent dupa o adenita acuta congestiva
B. diagnosticul diferential se face cu tumori de parotida
C. este data de supuratia ganglionului buccinato-comisural
D. local se constata un ganglion cu volum crescut
E. starea generala nu este modificata
C
1460. Flegmonul:
A. este o colectie supurata limitata
B. este o supuratie difuza cu caracter extensiv
C. existenta unei colectii supurate
D. tegumentele acoperitoare sunt destinse si cianotice
E. starea generala este marcata de prezenta sindromului toxico-septic
B, D, E
1461. Diagnosticul diferential al abcesului vestibular se face cu:
A. chistul maxilar n faza de exteriorizare
B. chisul de maxilar suprainfectat
C. goma luetica
D. formatiuni tumorale ale fibromucoasei palatinale
E. flegmonul difuz hemifacial
A, B
1462. Spatiul bucal este delimitat:
A. medial de oasele nazale
B. superior de arcul zigomatic
C. anterior tuberozitatea maxilara
D. posterior de rafeul pterigomandibular si spatiul maseterin
E. lateral tegumentul
B, D, E
1463. Adenita acuta parotidiana:
A. apare cel mai frecvent dupa o adenita acuta congestiva
B. se delimiteaza sub forma unui nodul cu fluctuenta n urma procesului supurativ
C. e un nodul mobil care apoi supureaza
D. diagnosticul diferential se face cu tumorile de parotida
E. diagnosticul diferential se face cu parotiditele acute
C, D, E
1464. Osteoperiostita-simptomatologie:
A. odontalgii moderate asociate cu mobilitate dentara
B. durere pulsatila
C. stare generala moderat alterata
D. in dreptul dintelui exista o impastare dureroasa la palpare
E. aparitia unei adenopatii submentoniere
A, D
1465. Osteita-simptomatologie
A. deformarea reliefului facial
B. prezenta unei micropoliadenopatii
C. durere pulsatila iradiata
D. deformare a corticalei vestibulare sau orale
E. tumefactie extinsa de-a lungul substratului osos
C, D
1466. Osteomielita supurata acuta-diagnostic diferential:
A. supuratii periosoase
B. infectii specifice si nespecifice
C. tumori benigne
D. osteita
E. tumori maligne suprainfectate
A, D
1467. Spatiul sublingual-delimitare:
A. superior - spatiul infratemporal
B. superior - mucoasa sublinguala
C. inferior - chinga pterigomaseterina
D. inferior - muschiul milohioidian
E. lateral - arcul mentonier
B, D, E
1468. Factori favorizanti locali:
A. parodontita apicala acuta
B. chisturi radiculare suprainfectate
C. inflamatia cronica sau afectiuni alergice ale mucoasei rino-sinuzale
D. osteita procesului alveolar
E. chisturi foliculare suprainfectate
C
1469. Sinuzita maxilara acuta - semne obiective
A. cefalee matinala
B. laringie recidivante
C. oboseala
D. rinoree purulenta
E. cacosmie subiectiva
D
1470. Sinuzita maxilara acuta - semne subiective
A. tegumente geniene moderat tumefiate
B. halitoza
C. tuse
D. senzatie de plenitudine sau presiune n regiunea geniana
E. durere dentara cu caracter pulsatil
D
1471. Diagnosticul diferential al sinuzitei maxilare acute se face cu:
A. tumorile maligne de mezo si suprastructura
B. chistul mucos intrasinuzal
C. sinuzita cronica rinogena
D. osteomielita maxilarului
E. supuratiile geniene de cauza dentara
D, E
1472. Diagnosticul diferential al sinuzitei maxilare acute NU se face cu:
A. sinuzita acuta rinogena
B. supuratiile geniene de cauza dentara
C. tumorile maligne de mezo si suprastructura
D. sinuzita maxilara fungica
E. nevralgii infraorbitare
C, D
1473. Diagnosticul diferential al sinuzitei maxilare cronice:
A. chistul mucos intrasinuzal
B. supuratiile geniene de cauza dentara
C. sinuzita hematogena
D. tumorile maligne de mezo si suprastructura
E. sinuzitele maxilare specifice
A, D, E
1474. Diagnosticul diferential al sinuzitei maxilare cronice NU se face cu:
A. sinuzita maxilara alergica
B. sinuzitele maxilare specifice
C. sinuzita acuta rinogena
D. nevralgii infraorbitare
E. sinuzita consecutiva a fracturilor de maxilar
C, D
1475. Tratamentul comunicarii oro-sinuzale este sub 2 mm:
A. este necesar un tratament chirurgical
B. se va folosii manevra Valsalva
C. alimentatia n primele 3 zile va fi lichida sau semilichida
D. se evita formarea unui cheag
E. evitarea variatiilor presionale 3-4 saptamani
C, E
1476. Plastia comunicarii intr-un plan:
A. este mai dificila
B. este cea mai folosita n practica
C. planul oral va fi reprezentat de un lambou palatinal cu pediculul posteritor
D. se utilizeaza lamboul vestibular trapezoidal alunecat
E. se utilizeaza lamboul dreptunghiular palatinal
B, D
1477. Chisturile de dezvoltare sunt:
A. chistul rezidual
B. chistul radicular
C. chistul osos anevrismal
D. chistul de eruptie
E. defectul osos Stafne
D
1478. Nu fac parte din chisturile odontogene:
A. chistul nazo-palatin
B. chistul gingival al adultului
C. keratochistul odontogen
D. chistul de eruptie
E. chistul folicular
A
1479. Diagnosticul diferential al keratochistului odontogen primordial unilocular NU se face:
A. fibromul ameloblastic
B. ameloblastomul
C. chistul rezidual
D. tumori maligne endoosoase
E. chistul parodontal lateral
D
1480. Aspectul tipic radiologic al chistului folicular:
A. radiotransparenta uniloculara
B. radiotransparenta multiloculara
C. radioopacitate uniloculara
D. radiotransparenta n semiluna
E. radiotransparenta n raze de soare
A
1481. Diagnosticul diferential al chistului parodontal lateral NU se face cu:
A. chistul folicular
B. fibromul ameloblasic
C. tumori benigne osoase
D. tumori maligne endoosoase
E. chistul radicular lateral
B
1482. Aspectul radiologic al ameloblastomului:
A. radioopacitate multiloculara
B. radiotransparenta uniloculara
C. loculatii de dimensiuni mari cu aspect de baloane de sapun
D. loculatii de dimensiuni mici au aspect de baloane de sapun
E. nici un raspuns corect
C
1483. Diagnosticul diferential al ameloblastomului:
A. chistul rezidual
B. chistul median mandibular
C. cavitatea osoasa idiopatica
D. chistul osos anevrismal
E. chistul radicular
D
1484. Tratamentul ameloblastomului se face:
A. drenaj vestibular
B. drenaj endodontic
C. incizie vestibulara orizontala
D. rezectia marginala
E. toate raspunsurile corecte
D
1485. Ameloblastomul extraosos-diagnostic diferential
A. odontomul
B. chistul folicular
C. chistul radicular lateral
D. hiperplazii epulis-like
E. parodontopatia marginala cronica profunda
D
1486. Fibromul ameloblastic - semne radiologice:
A. radioopacitate uniloculara
B. radioopacitate multiloculara
C. radiotransparenta uniloculara si multiloculara
D. radiotransparenta liniara verticala
E. nici un raspuns nu e corect
C
1487. Enumerati chisturile odontogene
A. chistul nazopaltin
B. chistul folicular
C. chistul rezidual
D. chistul de eruptie
E. keratochistul odontogen
B, D, E

1488. Diagnosticul diferential al keratochistului odontogen se face cu:


A. chistul folicular
B. ameloblastomul
C. hiperplaziile
D. fibromul osifiant
E. fibromul ameloblastic
A, B, E
1489. Dintre chisturile inflamatorii fac parte:
A. chistul median palatinal
B. chistul radicular
C. chistul gingival al adultului
D. chistul rezidual
E. chistul folicular
B, D
1490. Tratamentul keratochistului este:
A. chistectomia
B. drenarea endoosoasa
C. rezectia osoasa
D. nu se intervine chirurgical
E. folosirea tuburilor de dren
A, C
1491. Diagnosticul diferential al chistului rezidual se face cu:
A. supuratiile difuze
B. flegmonul planseului bucal
C. tromboflebite a sinusului cavernos
D. chistul periapical
E. leziuni chistice ale oaselor maxilare
D, E
1492. Mixomul odontogen - diagnostic diferential:
A. hipercementoza
B. scleroza osoasa focala
C. hemangioame osoase
D. ameloblastomul
E. fibromul osifiant C, D
1493. Diagnosticul diferential al ameloblastomului se face cu:
A. chistul radicular
B. cavitatea osoasa idiopatica
C. fibromul ameloblastic
D. fibromul sau mixomul odontogen
E. malformatii vasculare endoosoase
C, D, E
1494. Formele anatomo-patologice ale ameloblastomului sunt:
A. radicular
B. folicular
C. cu celule granulare
D. bazocelular
E. rezidual
B, C, D
1495. Tratamentul ameloblastoamelor:
A. rezectia marginala
B. drenaj vestibular
C. sinfizectomia segmentara
D. chiuretajul tumorii
E. reconstructia cu materiale aloplastice
A, D
1496. Ameloblastomul unichistic se clasifica in:
A. ameloblastom n situ mural
B. ameloblastom n situ intraluminal
C. ameloblastom invaziv
D. ameloblastom microinvaziv
E. ameloblastomul fibros
A, B, C, D
1497. Fibromul ameloblastic:
A. are aspectul unei mase tumorale solide nedelimitata
B. in forme mici este asimptomatic
C. diagnosticul diferential se face cu osteomul
D. diagnosticul diferential se face cu keratochistul odontogen
E. nu are tratament
B, D
1498. Odontomul:
A. este o tumora neodontogena
B. este considerat o tumora propriu-zisa
C. prezinta o forma compusa asemanatoare unui dinte
D. apare frecvent la adolescent sau tineri
E. diagnosticul diferential se face cu keratochistul
C, D
1499. Fibroodontomul ameloblastic - diagnostic diferential
A. osteomul
B. dinti inclusi
C. keratochistul
D. fibromul ameloblastic
E. ameloblastomul
C, D, E
1500. Mixomul odontogen:
A. se prezinta ca o radioopacitate uniloculara
B. se prezinta ca o radiotransparenta multiloculara
C. macroscopic este tipic gelatinos
D. tratamentul mixomului este marsupializarea
E. diagnosticul diferential se face cu ameloblastomul
B, C, E
1501. Cementoblastomul - diagnostic diferential:
A. osteoblastomul
B. hipercementoza
C. odontomul
D. osteopetroza
E. condromul
A, B, C
1502. Hiperplazia inflamatorie:
A. este deobicei localizata n fundurile de sac vestibulare
B. in fazele initiale de evolutie se intervine chirurgical
C. dupa interventie pacinetul nu are voie sa poarte proteza
D. se produce prin traumatizarea acuta a mucoasei fundului de sac
E. este localizata numai n fundurile de sac vestibulare
A
1503. Torusul palatin:
A. este ovalar n treimea anterioara a boltii palatine
B. este alungit n treimea posterioara a boltii palatine
C. este alungit n doua treimi posterioare ale boltii palatine
D. este asimtomatic fiind acoperit de cele mai multe ori de mucoasa normala
E. este necesar tratamentul chirurgical daca nu permite stabilitatea unei lucrari protetice
C, D, E
1504. Rezectia modelanta a osteoamelor periferice:
A. se localizeaza la ambele oase maxilare de cele mai multe ori vestibular
B. in marea majoritate a cazurilor se realizeaza tratamentul chirurgical
C. se realizeaza o incizie n U cu decloarea unui lambou in baioneta
D. indepartarea leziunii se practica cu instrumentar rotativ sub irigare abundenta
E. dupa regularizarea osului se remodeleaza lamboul muco periostal
A, D, E
1505. *Metodele de tratament n sindromul algodisfunctional Nu sunt:
A. modificarea dietei
B. tratament cu agenti fizici
C. tratament chirurgical
D. terapia ocluzala
E. tratament medicamentos
C
1506. *Factorii etiologici ai patologiei articulare:
A. hipoplazia ramului mandibular
B. hiperplazia condiliana
C. hiperplazia ramului mandibular
D. nevralgia trigeminala
E. chisturi benigne
B
1507. *Simptomatologia luxatiei anterioare bilaterale a articulatiei temporo mandibulare sunt:
A. imposibilitatea deschiderii gurii
B. devierea mandibulei n partea afectata
C. depresiune pretragiana
D. se percep miscarile condilului n conductul auditiv extern
E. fata este asimetrica
C
1508. *Diagnosticul diferential n luxatia anterioara:
A. parestezii faciale
B. paralizii faciale
C. hiperestezii
D. fractura maxilara
E. fractura ramurei bazilare mandibulare
B
1509. *Dintre luxatiile temporo-mandibulare NU fac parte:
A. luxatia anterioara laterala
B. luxatia laterala
C. luxatia mediana
D. luxatia anterioara unilaterala
E. luxatia anterioara recidivanta cronica
C
1510. *Simtomatologia luxatiei posterioare:
A. mentonul este deviat de partea leziunii
B. ocluzie incrucisata
C. linia interincisiva este deviate contralateral
D. miscari mandibulare absente
E. nici o varinata nu este corecta
D
1511. *Printre semnele radiologice ale artritei traumatice se numara:
A. fracturi subcondiliene
B. fisuri subcondiliene
C. fracturia meniscului articular
D. calcificari ale capsule articulare
E. nu apar modificari osoase
E
1512. Dintre tumorile benigne frecvente la nivelul articulatiei temporo-mandibulare se numara:
A. carcinomul spinocelular
B. condromul
C. ameloblastomul
D. condromatoza sinoviala
E. cementoblastomul
B, D
1513. Dintre leziunile inflamatorii ale articulatiei temporo-mandibulare enumeram:
A. luxatia laterala
B. artrita infectioasa nespecifica
C. capsulita
D. inflamatia meniscului articular
E. artrita hiperuremica (gutoasa)
B, C, E
1514. Constrictia mandibulara este de cauza:
A. cutaneo-mucoasa
B. dentara
C. musculara
D. ischemica
E. periarticulara
A, C, E
1515. Constrictia mandibulara de cauza periarticulara se datoreaza:
A. interventiilor chirurgicale la nivelul ramurei mandibulare
B. chisturilor benigne
C. cicatricilor cheloide
D. traumatismelor articulare
E. traumatismelor periarticulare
D, E
1516. Diagnosticul diferential al constrictiei mandibulare se face cu:
A. paralizii faciale
B. trismus
C. anchiloaza temporo-mandibulara unilatereala
D. fractura subcondiliana
E. luxatia anterioara unilaterala
B, C
1517. Semnele clinice ale anchilozei extracapsulare sunt:
A. devierea mandibulei de partea afectata
B. ocluzie incrucisata
C. obrajii turtiti
D. miscarile de proptruzie sunt reduse ca amplitudine
E. retrognatism mandibular
A, D
1518. Indicatiile absolute ale artroscopiei:
A. deplasari anterioare fara reducere ale discului
B. artrite
C. liza aderentelor
D. luxatii cronice recidivante
E. lavajul articulatiei temporo mandibulare
C, E
1519. Contraindicatiile artroscopiei:
A. infectii locale
B. supuratii locale
C. liza aderentelor
D. anchiloza temporo-mandibulara
E. tratamentul tumorilor maligne
A, D, E
1520. Indicatiile artrocentezei:
A. supuratii locale
B. artrite
C. luxatii cronice recidivante
D. deplasare anterioarea fara reducerea discului
E. tratamentul tumorilor maligne
B, D
1521. Indicatiile artroscopiei NU sunt:
A. discoplastii
B. artroplastii
C. infectiile locale
D. sindrom algodisfunctinal
E. plastia tuberculului articular
C, D
1522. Indicatiile condilectomiei sunt:
A. luxatiile cronice recidivante
B. fractura procesului condilian
C. artrita reumatoida severa
D. tumori benigne si maligne
E. artrita traumatica
A, C, D
1523. Indicatiile condilectomiei sunt:
A. hipermobilitate mandibulara
B. hiperplazia condiliana
C. artrite infectioase cu liza condilului
D. hiperplazia condiliana inactive
E. artrite posttraumatice
B, C
1524. Tumorile maligne din sfera oro-maxilo-faciala se caracterizeaza prin:
A. crestere tumorala lenta;
B. sunt bine delimitate;
C. disemineaza pe cale limfatica, rar hematogena;
D. crestere tumorala tip infiltrativ-distructiv;
E. invazie locala si la distanta.
C,D,E
1525. Factorii de risc externi incriminati n aparitia tumorilor maligne oro-maxilofaciale sunt:
A determinismul genetic;
B. tutunul;
C. radiatiile solare;
D. alcoolul;
E. agentii infectiosi.
B,C,D,E
1526. Dintre leziunile cu potentialde malignizare, mentionam:
A. fibroza submucoasa orala;
B. disfagia sideropenica;
C. leucoplazia patata;
D. eritroplazia;
E. toate acestea.
A,B
1527. Formele de debut ale tumorilor maligne orale sunt:
A. forma vegetanta;
B. forma endofitica;
C. concomitenta tumorala;
D. durerea;
E. tumefactia.
A,B
1528. Ganglionii cervicali profunzi sunt:
A. ggl. submentali;
B. ggl. submandibulari;
C. ggl. situati de-a lungul vaselor transverse ale gatului;
D. ggl situati de-a lungul venei jugulare interne.
E. ggl situati de-a lungul nervului accesor.
C,D,E
1529. *Afectiunile dureroase de cauza neurogena sunt:
A. durerea dento-parodontala
B. durerea faciala atipica
C. durerea de natura sinusala
D. nevralgia de trigemen
E. sindromul Ernst
D
1530. *Etiologia nevralgiei de trigemen:
A. procese expansive tumorale intracraniene
B. pacientii ce au suferit o tonsilectomie
C. lezarea ligamentului stilomandibular
D. compresie pe artera carotida
E. tulburari degenerative ale articulatie temporo mandibulare
A
1531. Etiologia nevralgiei de trigemen:
A. compresia radacinii nervului trigemen la intrarea n craniu prin foramen
B. meningiom
C. anevrisme
D. anomalii vasculare
E. boala Paget osoasa
A, B, C, D
1532. Diagnosticul diferential al nevralgiei de trigemen:
A. nevralgia de nerv gloso-faringian
B. nevralgia nervului facial
C. nevralgia occipitala
D. nevralgia vidiana
E. nevralgia nervului laringeu inferior
A, B, C, D
1533. Tratamentul chirurgical al nevralgiei trigeminale, vizeaza:
A. inteparea nervului trigemen
B. extractia dintelui causal
C. producerea paresteziei pe o hemiarcada
D. termocoagularea prin radiofrecventa
E. blocajul clinic anestezic
D, E