Sistemele de siguran ale automobilului

La nivel mondial exist tendina de cretere a numrului de autovehicule aflate n

exploatare cu implicaie direct n creterea numrului de accidente auto datorate
unor cumuli de factori.

Studiile de specialitate au demonstrat c exist un numr de trei factori majori cu

influene directe asupra producerii de accidente rutiere grave :

- factorul uman ;

- starea suprafeei de rulare i condiiile meteorologice ;

- starea tehnic a autovehiculului.

1.Centura de siguranta

Tipuri de centuri de siguranta

In zilele noastre, centura de siguranta stoc pe toate masinile este cea in 3 puncte. In
foarte rare cazuri, pe bancheta din spate, locul central, se mai foloseste tipul de
centura in 2 puncte. Centura in 3 puncte retractabila functioneaza la presiune si se
blocheaza atunci cand se simte o oarecare tensiune ce blocheaza tamburul retractor.
La masini mai scumpe, precum clasa S de la Mercedes, sistemul Pre-Safe, atunci
cand simte un risc crescut de accident (derapaj, pierdere control) tensioneaza
automat centura de siguranta si o blocheaza.

Este important de stiut faptul ca centura de siguranta, la toate modelele moderne

dotate cu airbag, activeaza airbagul. Daca centura de siguranta nu este pusa, nu
functioneaza nici airbagul. Iar motivul este unul evident: corpul uman, la impact,
neavand suportul centurii, se va arunca spre airbag, dar puterea acestuia poate rupe
coloana foarte usor. Atunci cand centura este pusa, numai capul aruncat in airbag,
acesta atenuand impactul. Foarte multe cazuri mortale se intampla astfel, mai ales
la masinile a caror soferi au avut grija sa scape de semnalul sonor al centurii
nemontate, punand-o prin spatele scaunului in pozitia normala. Au existat cazuri de
fatalitati cauzate de airbag, nu de accident neaparat.

Mai ales in motorsport, acolo unde se folosesc si scaunele de curse, este folosita
centura in 5 puncte sau cea in 6 puncte. Este vorba de o centura formata din 2 parti
care vin peste umeri, doua laterale si 1 sau 2 intre picioare, toate unindu-se in zona
abdominala. Fixarea este foarte precisa si, spre deosebire de centura retractanta,
aceasta este fixa sin u permite miscari ale corpului foarte ample. Este un system
foarte sigur, mai ales in caz de rasturnare a masinii. Tot centura in 5 puncte este
folosita si la scaunele de copii.
2.Airbag-ul (Perna de aer)

O pern de aer (englez airbag) este un dispozitiv de siguran pentru

autovehicule sub forma unui balon din material flexibil. Este proiectat s se umfle
rapid n cazul unei coliziuni, pentru a preveni lovirea pasagerilor de obiectele dure
din interiorul autovehiculului.

Conceptual sistemul de pern de aer este simplu; O unitate de control (englez

Airbag control unit-ACU) monitorizeaz anumii senzori cum ar fi accelerometre,
senzori de impact, senzori de vitez a roii, giroscoape, senzori de frn sau senzori
de scaun. Cnd anumii factori au fost atini, unitatea de control activeaz
combustia unui gaz care umfl rapid perna de aer. n momentul n care ocupantul
autoturismului intr n contact cu perna, gazul scap controlat prin mici guri de
ventilaie.

Pernele de aer frontale nu protejeaz ocupanii de ciocnirile laterale, din spate sau
rostogoliri. De asemenea, deoarece pernele de aer se activeaz o singur dat,
acestea nu ofer protecie n timpul coliziunilor multiple. La autoturismele care au
senzori de rostogolire, n cazul n care se determin c accidentul este iminent,
acestea activeaz automat pernele de aer frontale i laterale (tip cortin) pentru a
proteja ocupanii de impactul cu interiorul, precum i de a nu fi aruncai n exterior.
Centura pretensionat

Scurt istoric al centurii

Prima centura de siguranta a fost inventata de un inginer englez pe nume George

Cayley, dar brevetul pentru invenie a fost obinut de un american pe nume Edward
J. Claghorn din New York, la 10 februarie 1885 ca masura de protectie pentru
oamenii care aveu nevoie n timp ce urcau sau coborau pe coard la naltime
(pompieri, pictori , alpinisti, turisti).

Primii care au pus centura de sigurana pe masini sunt producatori suedezi Volvo si
americanii Nash n anul 1949 urmat de Ford n 1955 ca obiuni. Iar suedezi de la
Saab au introdus centura ca standard n anul 1958, de atunci centurile au fost
introduse ca standard de catre toi constructorii auto.

n anul 1959 producatorul suedez Volvo a introdus centura n trei puncte, pe care a
oferit-o ca standard, de aceea Volvo este recunoscut ca producator de masini
sigure.
Centura pretensionat

Centura actuala n 3 puncte este conectat la mecanism retractor. Centura n

3 puncte retractabil functioneaz la presiune i se blocheaza atunci cand se simte
o oarecare tensiune ce blocheaza tamburul retractor. Elementul central din sistemul
retractor este o bobin ,care este ataat la un capt al centurii. n interiorul
retractorului se aplic o fora de rotaie sau cuplu, pentru a bobina (se ntinde
centura i se fixeaz pe torace si pelvis). Acest sistem a fost conceput, pentru a ne
da libertate cu centura pus.
Cnd tragei centura afar, bobina se rotete n sens invers si strnge arcul,
pe direcia lui. n mod eficient, bobina de rotaie, deruleaza centura pna la
clinchet-ul de mbinare n cilindru. Centura vrea s se ntoarc la forma sa iniial,
moment n care datorita forei de revenire, se ntinde si apasa usor pe torace. Dac
eliberai centura, se va strnge n sus, rotind n sens orar bobina pn cnd arcul
revine la starea iniiala, nu va mai exista zon moale n centur.

Retractorul are un mecanism de blocare care oprete bobina de rotaie atunci

cand masina este implicata ntr-o coliziune sau frnare brusc. Exist dou tipuri
de sisteme de blocare folosite in ziua de azi.

1. Primul tip de sistem blocheaz bobina atunci cnd maina franeaz

brusc.Sistemul funcioneaza pe baza unui pendul ponderat.Atunci cnd masina
franez brusc, ineria va face ca pendulul s se deplaseze nainte.Placua de la
cellalt capat al pendulului prinde bobina pe dini ataai pe capetele bobinei. n
cazul n care centura slabeste din nou dup accident, bobina rotete n sens orar i
clichetul de la plcu ce decupleaza centura.
 2. Al doilea sistem de blocare sensibil al centurii este bazat pe un cuplaj
centrifugal activat de accelerare rapid a curelei (chinga) de pe tambur sau bobin.
Cureaua poate fi trasa de pe tambur ncet i treptat, iar atunci cnd se extinde
pasagerul centura se poate bloca pentru al fixa. O tragere rapid, brusc a centurii
ca n cazul unei frnari bruste sau coliziune eveniment brutal, cauz n care
tamburul se va bloca si va imobiliza ocupantul n poziia respectiv.

Ideea de pretensionare este de a strnge centura moale n caz de accident. n

timp ce mecanismul de blocare convenional cu retractor pstreaz centura extins
mai departe, de fapt pretensionare trage centura si o ine cu o anumita for .
Aceast for ajut i muta pasagerul n poziia optim n scaun cand se produce un
accident. Sistemul de pretensionare lucreaz n mod normal mpreun cu
mecanismul de blocare convenional, nu n loc de el.

Exist un numr diferite de sisteme de pretensionare pe pia. Unele

pretensionare trage ntregul mecanism retractor napoi i altele rota bobinei n sine.
n general sistemele de pretensionare sunt conectate la acelai procesor de control
central care activeaz airbag-urile masinii. Procesorul monitorizeaza senzorii de
micare mecanici sau electronici, care raspund la franarea brusc a unui impact.
Atunci cnd este detectat impactul, procesorul activeaz pretensionare i apoi
airbag-ul.

Unele pretensionare sunt construite n jurul motoarelor electrice sau solenoizi

, dar cele mai folosite modele din ziua de azi folosesc materiale pirotehnice pentru
tragerea centurii.

Elementul central n sistemul de pretensionare este o camer cu combustibil ,

gaz. n interiorul camerei, exist o camer mic cu sistem de aprindere a
materialului exploziv. Aceast camer mic este echipat cu doi electrozi, care sunt
conectati la procesorul central.

Cnd procesorul detecteaz o coliziune, se aplic imediat un curent electric

prin electrozi. Scnteia la electrozi aprinde materialul inflamabil, care arde gazul n
camera. Gazul genereaz prin ardere o mare presiune spre exterior. Presiunea
mpinge un piston, al cilindrului din camera, proiectandul n sus cu vitez mare.
 Un angrenaj cremalier este fixat ntr-o parte a pistonului. Cnd pistonul
este mpins n sus, uneltele cu dini angajeaz sistemul conectat la mecanismul
retractor al bobinei sau al tamburului. Sistemul rotete bobina cu putere i vitez,
tragnd cureaua cu putere si o ntinde la maxim, lipindul pe purtator de scaun.

Mai pe scurt pretensionatoarele pirotehnice sunt stranse instantaneu cnd se

produce un impact, de un dispozitiv care explodeaza si impinge un piston care
intinde centura. Acelasi sistem este folosit si pentru umflarea airbag-urilor.

Trebuie sa avei mare atenie la cumpararea un autoturism second hand, s nu

aiba sistemele de siguran pasive dezactivate sau defecte, cum sunt centurile
pretensionate si airbag-urile.