t

.4.-
t
,.
}h,
t; f ,
,...0;
a
'4,,,,,,,

.. 1

,
. i
'

..,...
'.'i-
.fr
4r.y.
4-, S.t.,t-
.,
.

.
rjtia Jcarlk (,,,, , r 1I ..: 44.1.,

1 .1.0 --i. -
... N 1
S i?t ,
?4, ir
a , , . (.... 1r

. 1 -;t 'I Itr,, . t. ' "17 21.r IL ,

....., .
..: ,.c,
, 1 4.
I
.
.
1-4,-

-.---1.
,,
to. i.,Z

# ..
*

r , f 4.
t
.
.1
' .,
'"'
"ye,

SNleS, , ej I- :(4 j 4'4

A
,-.1-

.
,f-

.
OW ,re., Al

ibilr' it. 1 e..... 101" ta.-

1
0 11.,411

. ..; 1.
.. "
.

,
f 'L

-1.

dr

Cr;
'4j r

t=4

;M.' ", %. t

www.dacoromanica.ro
 .
:..
BIBLIOTECA PENTRU TOTI

No. 241.
. .

C. CADULESCU=MOTRU
.

tiinta si Energie .
''
. .

.
..7ntroducere. Conceptiunea energetics
asupra naturei.Oe docta ignorantia.-- Filosofia
monista -energia sociald.

BUCURESTI .

EDITURA LIBRARIEI LEON ALCALAY

No. 37, CALEA VICTORIET, No. 37

www.dacoromanica.ro
 BIBLIOTECII PENTRL1 TOTI
Fom latii de DUIVEITRU STANCES( '1"

, Biblioteca pentru toti, care a fost" fondat.g. la

1 Martie 1895, este o publicatiune cncietopediell,
n2enittl a popularize lucrtirile marilor scriitori
. ronifini si streini.
In cele peste 240 volume continute in Biblio-
teen pentru toti, se alit, cel mai bogat material
literar, artistic qi qtiinfific ce s'a adunat in vre-o
fiublicafiane periodical romfineascg; de asemeni
partea educative i.si are In Biblioteca pentru toti
un insomnia numgr de volume.
. Prin eftiniitatea ei' 30 banjo volumul Biblio-
teen pentru toti se allii in primul rand printre
publicafiunile cu caracter popularizator, cu atfie
mai mult Cu egt ea public opere complecte.
In catalogul Bibliotecei, care se gtiseqte. pu-
blicat in intregime pe coperta fie -cgrui numgr,
sunt adunate numele si operile color mai de
seaml scriitori romani si streini, injghebAnd ast-
fel o intreagg bibliotecii encielopedicii la lade-
maim tuturora.

www.dacoromanica.ro
 .

fiilta si Cler9ie

www.dacoromanica.ro
 De acela autor :
Studii filosofice.= I. Valoarea silogismului.
II. Problemele psihologiei. III. Ro-
lul social al filos011ei. IV. Cestiuni
de esleticii. V. Psihologia marto-
rului (1898-1906. Libraria Socec, Bn-
curesti). .

F. W. Nietzsche, Via(a si Moselle sei. (Libraria

Socec, BucureFAi).
Cultura romans si politicianismnl.Edi(ia III.
(Libraria Socec, BucnFe0i).

*
www.dacoromanica.ro
 ,..
,
INTRODUCERS , ...

1. Intentiunea mea nu este catusi de

putin s'a" presint reflexiunile ce urmenzg
in vestmintele unor predici morale. Am
cu insu-mi convingerea ca obicinuitele
predici morale sant Para nici un rezultat,
pentru sporirea mOralitatii in societatea
contimporana. Traditiunea deli le men-
. tine Inca in uz, cum face cu multe alte
forme sociale, valoarea for este totusi de
mult redusa la o simpla valoare de decor.
Predicile morale si-au avut data si ele
yostul lor. In societatile vechi patriarhale .

ele erau mijlocul indicat grin care seful

familiei, in acelasi timp si preotul comu-
nitatii. povatuia pe cei adunati iri jurul
altarului comun. Nimeni nu discuta po-
vetele lui; toti le primiau si aveau inte-
res s'a" le urmeze. eful familiei indruma
-

www.dacoromanica.ro
 '6 INTRODUCERE

moralitatea semenilor sdi, de opotriva cu,

activitatea for practicii. Prestigiul pe care
. i-1 acorda ierarhia socials 11 scutea de
. argumentare. El predica si era ascultab
Si cunt ar fi fost altfel, cand sanotiune9,
Mora,litatei publice sta, in primul rand,
tocmai iu judecata predicatorului ?
Dar societiitile contimporane nu mai
lass predicei morale conditiunile pe care
aceasta le avusese in societatile patriar-
hale. Pe Mantua ce functiunile sociale se
diferentiaza $i sant indeplinite de per- .

, soane deosebite, rostul predicei ajunge

discutabil si tinde sd dispara. In timpu-
rile noastre intelepciunda trebue doveditd
iar nu simplu predicate; mintea celor ce
asculta e. cu totul alta de cat bdinioard.
_ Numai uzurile religioase si in special .

uzurile bisericei crestine persists sa pas-

treze predicei locul pe care aceasta it
avea in timpurile de demult. 0 donned
fictiune mijloceste asemenea persistenta..
Crestinismul presupune pentru viata vii-
toare o cetate ideals, in care toti oamenii
se regasese iarasi ca fii unui acelnias bun
parinte, penitentt de o potriva inaintea
unui judecator suprem; ca atare, Bise-
rica cresting, -in calitate de representanta

www.dacoromanica.ro
C.
 ,
1NTRODUCERE . . 7

a acestui bun parinte si judecator, isi -

atribue dreptul la predica. Conditiunilor
.
reale, Biserica a substituit, pe baza cre-
dintei, conditiunile analoage ale unei lumi
ideale, si astfel, in virtutea logicei pe
care o da ilusiunea, ea mentine datina
predici. Intru, cat insa bunele sale inten-
tiuni sant urmate $i de rezultate reale in
viata practicg, este o intrebare IA care
numai cei prey optimist o pot resolva
in mod afirmativ. Biserica noastra orto-
doxa cresting, a avut de sigur, in aceasta
privintg, temeinice motive sa reduce rolul
predicatorului la simpla recitare a cartilor.
sfinte, departe de price amestec cu in-
teresele pamantesti. Predica e asezata,
cu chipul acesta, intr'o sfera diving, nea-
tinsa de cugetul profan. Ascultatorul este
prevenit ca morala ce-i se defasura in-
ainte este intocmit-t in vederea unei vieti
ideale si veciniceviata in care sufietul
situ se va ggsi dincolo de mormant, .
iar nu in vederea raporturilor vieti, pa-
mantesti. De aceia Biserica ortodoxd a
si reusit mentina nestirbit presti-
giul situ, cu toga.' ignoranta de care a
dat pe alocuri probe clerul ce o repre-
state. : cartile sfinte au vorbit de sine

www.dacoromanica.ro
 8 114TRODUCE'RE

credinciosilor prin glasul preotilor, fare,

a fi atinse inva.taturile cuprinse intr'in-
sele de mintea defectuosa a acestora. Cu-, 4
minte ar fi ca aceasta stare de lucruri
sa se continue si pe viitor.
2. In orice caz nu filosofia este me-
nita sa alimenteze un gen de ocupatiune
condamnat a fi nerodnic. Morala filoso-
flea, esita din cercetarga faptelor positive
nu are nevoe de vestminte de parada
pentru a fi ascultata si introdusa in viata
practica. Ea se impune de sine prin pu-
terea convingerilor pe cari le cucereste.
Latirea ei depinde de numarul capetelor
.cugetatoare si de gradul de desvoltare
al judecatii omenesti, iar nu de presti-
giul predicatorului. De acea, cu toate vi-
. cisitudinele el aparente, morala filosofida
aduce contributiuni continue la opera
eterna a adevarului, pe cand morala de
predica, cu cat se departeaza de la sco.-
purile strict religioase ale societatii pri-
mitive, cu atata este nevoita sa, se mul-
tumeasca in rolul de simply fraseologie
conventionald.
Pe de alto', parte este drept, ca morala
filosofica adresandu-se' in primul rand
inteligentii si numai indirect, prin mij-

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE 9

locirea acesteia, sentimentelor, pare une

on mai saraca in rezultate practice fats
de predica morala, care face apel la toate
inclinatiunile sufletesti ale omului. 0 pre-
died bine simtita atrage dupe sine mul-
timea si poate obtine de la dansa fapte
imediate, pe cand morala fllosoflcd nu
duce la rezultate practice de cat cu in-
cetul prin pregatirea convingerii fleca-
rui individ in parte. Dar aceasta infe- .

rioritate aparentd este rescumparata cu

prisos prin valoarea rezultatelor doban-
dite. Morala flioSoflcd are drept rezultat
faptele cari decurg logic din convingerea
individului, si prin aceasta ea asigurd
regenerarea continua a moravurilor in
viitor ; pe cand morala ocasionala de pre-
died si atunci cand dobandeste rezultate
mdrete, acestea raman totdeauna cu un
caracter sporadic, dupa dispositiunile su-
fletesti ale ascultatorilor, sau puterea de
.sugestiune a predicatorului. Cea d'intai
e potrivita societatii moderne si, in ge-
nere, on cdrei societati care isi pune ca
tint realizarea libertatii individuale; cea
de a doua e morala societatii vechi, ba-
cane pe constrangerea sau umilirea in-
diVidului.

www.dacoromanica.ro
.13
 , .10 1NTRODUCERE

Intro aceste cloud morale alegerea nu

mi se pare greu de facet. Prefer succe-
solar sporadice ale moralei eonventionale,
rezultatele mai greu de dobfindit, dar
mai durabile, ale moralei filosofice. .
Nu voiu face apel asa dar la nici unul .
din acele nobile sentimente, can au da-
rul de a cuprinde si misca inima mul-
timei. Las in pace coardele patriotismului
Area obosite de altii, precum si mandrill
de a apartine rasei latine. M adrese
esclusiv inteligentei naturale, pe care
striinepotii lui Traian o au in col:nun cu
ceilalti muritori din Europa, si doresc ca
in acpasta inteligenta fie sa'dite convin-
guile pe cari filosofia contimporanA fe"
Oferii judecAtii mature si objective.
rn special spre tinerimea universitarii
se indreapta privirea mea. Inteligenta a-
cestei tinerimi as dori-o inzeStratA cu o
perspective moralit cat mai inalta; de la
dansa se piece exemplul faptelor chm-
panite si consecuente convingerilor filo-
sofice, In randurile acestei tinerimi as- 4

tept sa se producil incepiiturile unei ere

.
noui in istoria moravurilor poporului no-
manesc.
Dar s.,1, fie oare... precum mi se afirma,

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE 1 11.

si aoi, ca la' dansii acasa, acei .cari so-

vaesc; acei cari repeta cuvintele unei pre-
tinse stint, dupa care in -lumea prac-
` tica convingerile intelectuale nu au nici
o influenta, si totul depinde de sentimen-
tele si patimile momentului ? !
Ar fi trist. Dar totusi am incredere
ca si mintea acestora se va lumina ()data.
Sentimentele produse de conditiunile
momentului stapanesc pe om atat cat'
mintea acestuia este desarta de once con-
yingere intelectuala mai adanca. Dar cand
convingerea e la postul ei, stapanirea
sentimentelor vremelnice este redusa si
aproape nimicita. Si e foarte natural sa
fie astfel. Sentimentele produse de con
ditiunile momentului clesi une' on sant
insotite de o intensitate puternica si in
. anume imprejurari chiar vin ca niste to-
rente iresistibile, tarand in urma for tot
. ce intalnesc in cale, din fericire au o du
rata scurta si o riatura variabila, pe can(' -
convingerile intelectuale continua vreme
indelungata sa pastreze in sufletul omu-
lui o pozitiune identica. Si aceasta ca-
litate aduce de partea acestora din urma
mai totdeauna izbanda .definitiva. Senti-
mentele on cat de iresistibile par ele, se

r.3
www.dacoromanica.ro
 . 12 . INTRODUCE. .

pot cu timpul dirigia, dupa cum se pot

dirigia si apele cele .mai napraznice; ni- .
fluenta lor e mai putin profundii, find
trecatoare ca si momentul : convingerile .
intelectuale insa transforms pe om, flindca
ele stau deasupra momentului ; ele in- .

ving, flindca maiestrul care a plamadit

sufletul omenesc, limpid, este in servi-
i; ciul lor.
Sentimentele sant patrimoniul omeni-
rii intregi, convingerile sant patrimoniul
celor alesi. Progresul culturei este insa
opera acestora din urma.
Cand o convingere a isbutit sa patrunda
adanc in constiinta unui om si sa crista-
liseze treptat in jurul sau toate disposi-
tiunile sentimentale ale sufletului, ea a
facut din acest on o forts. Lasate in voia
lor, dispositiunile bune se risipesc intr'o
agitatie sterila; tendintele Ears tints con-
stienta Se contrazic i anihileaza. Dar
sentimentele puse in serviciul unei con-
vingeri sant de un efect incalculabil. Nu
e parghie mai forinidabil'a., care sa scoata
c..,
.1 in evidenta dispositiunile sufletesti ale
omului, cum este convingerea ideals, do:
bandita prin reflexiune.
Fericite popoarele earl au in sanul for

www.dacoromanica.ro
 4 INTRODUCER r. - 13

suflete unde asemeni convingeri.dicteazd.

Energia acestor popoare este sporita, in-
fluenta "lor covarsitoare.
3. Tinerimea universitara romans se
intampla a fi fala i speranta unei taxi .

mici atat ca intindere cat si ca popo- .

ratiune. Ea se va gasi maine datoare sa

apere gi sit sporeasca avutia nationala pe
care neamul nostru a eastigat-o cu pre- .

tul atator sacrificii. Al ei va fi viitorul,

:
negresit, dar a ei va fi i intreaga raspun-
.
dere. Si istoria spune cat de mare este
raspunderea pentru conducdtorii unei burl
mici !
Asa fiind, mi s'a pus de sine intre-
barea: N'a sosit oare momentul ca aceasta
tinerime universitard sq'si apropie si dansa
parghia convingerii, care a adus atatea .

foloase popoarelor straine ? N'a sosit oare

momentul ca sentimentele ei generoase
sa inceteze a se mai risipi in manifesta-
tiuni efemere, In acte stralucitoare ca jo-
curile de artifitii, in simple scantei, cu
. durata unei clipite ?
Si am avut presentimental ea da. Ex-
perienta dobandita in mijlocul acestei ti-
nerimi m'a deprins s privesc cu Imre-
dere spre dansa. Am intalnit in randu-

www.dacoromanica.ro
44 '
. 4 INTRODUCER1
, ,
t
rile ei prea multe inteligente chinuite de
lipsa unui ideal ; am inteles in repetate
randuri nedreptatea ce i se face cand tu-
mea o judeca" dupa aparente. .

Si astfel, ca sa yin inaintea aspira-

tiunilor ei, aproape dui% indemnul .
ei, am tinut la sfarsitul anului scolar
1901-1902 lectiunile de fata", in cari in-
cerc sa rezum principalele probleme cari
crandirea lumii apusene si cari socot
ca pot sa intereseze constiinta poporului
roman.
Hotarandu-ma sa le dau publicitil,tii,.
comit poate o imprudenta.
Mediul nostru social in care vor veni
sa circule aceste pagini e de sigur altul
ca mediul universitar. Intr'insul nu se
Oseste in acela$ grad de tensiune en-
tusiasmul pentru meditatiunile abstracte
si, mai pre sus de toate, nu se va gasi
dorinta sincerg, de a afla adevarul intreg,
asa cum el se presintd judecatii objective.
De acea metoda si continutul acestor pa-
gini vor displace probabil la multi si unii ,
se vor considera chiar obligati sa le critice.
Nu le cer acestora nici o indulgenta. Un
singur lucru insa as dori sq.-1 gasesc in

www.dacoromanica.ro
 .
Ar-
.
iNTRObliCVR P. 4 15
I

aprecierile lor, si dnunie : intelegerea

exacta a celor afirmate de mine.
Cand' aceasta conditiune o voiu gasi
Indeplinita la cat mai multi, data nu la
.toti, scopul acestor pagini e pentru mine
ca si atins.
. Eu nu urmaresc a face proseliti pentru
convingerile mele : proselitii vor veni de
sine dull aceste convingeri sant inte-
meiate pe adevar. Acea ce urmaresc nu-
mai, este de a pregiiti calea pentru tim-
.

pul, cand se vor arata oamenii de con-

vingeri. ,
Nu e indispensabil ca mediul social sa
fie colaborator la opera celor putini, e
destul ca el sa fie bine-voitor, tolerant.
Restul 11 va aduce timpul.

www.dacoromanica.ro
 AS

Conceptiunea energetid asupra

naturei
1. -- Este recunoscut astazi de toata
lumea ganditoare, ca societatile moderne
n'ar fi putut ajunge la densitatea popora-
tiunilor ce au si la alegtuirile sociale in
cari sa gasesc, driest ele n'ar fi fost puse
mai dinainte in posesiunea mijloacelor
de stapanire asupra mediului fizic. Nu-
mai prin sprijinul pe care 11 ofera cana-
lisarea energiei naturale in vederea sco-
purilor practice ale omului, s'a putut a-
junge la momentul civilisatiunii de astazi.
Aburul si electricitatea, ne luate in seamy
de membri societAtilor vechi, in society-
tile culte moderne sant principalii agenti

www.dacoromanica.ro
 STIINIA SI ENERGIE 17

pe cari se intemeiaza industria si corner-

tul; si e probabil ca pe mdsurd ce so-
cietatile moderne vor inainta, multe alte
forme noun de energie au sit fie tot atat
de folositoare activitatii lor. Lticrdri, earl
altii-datd sfidau bratele omului, se exe-
cuts totusi astazi cu usurinta. i expli-
carea acestei usurinte strt in acea di,
munca omeneasca a reusit pe alocuri sit
se emancipeze de sub povara cea grea
mecanica, la care era constransa inainte,
si pe care a lasat-o acum in sarcina a-
gentilor natural:, pentru a se margini ea
in, rolul de conducatoare. In aceste con-
ditiuni e usor de inteles avantul pe care
l'a dobandit activitatea industrials, in zi-
lele noastre Si sperantele can se pun
intr'insa.
Este neindoios i.ca intr'un viitor, mai
mult sau mai putin apropiat de noi,
in orice caz mai apropiat cleat sant in-
ceputurile civilizatiunii, munca ome-
'neasca utilizand toate resursele pe cari
i le oferd energia naturei, are sit trans-
forme pe suprafata pamantului cu de-
savarsire conditiunile de existents ale
omului. Fiece industrie noun Insemneaza
un pas mai departe in cucerirea bogs-
2

www.dacoromanica.ro
18 C. RIDulEscu-MoTRU

tiilor naturale ; o ,afirmare mai puternicii

a culturei omenesti.
Dar pe cat se dovedeste mai binefa-
catoare, prin urmare si mai dorita, eman-
ciparea munch omului de sub povara
trudei mecanice, cu atat devine mai im-
perioasa indreptarea unei bune parti din
.aceasta munca in spre cercetarile stiin-
tifice. Caci lipsita de lumina stiintei,
munca omului e lipsita de continuitate,
de temeinicie. )$tiinta inla,tura dificultatile
imaginare, ea indrumeaza mama omului
in adaptarea agentilor naturali la tre-
buintele acestuia, si mai pre sus de toate.
ea da. incredere in continuarea rezulta- .

telor pe viitor. tiinta este izvorul care

intretine fertilitatea campului industrial.
Cu drept cuvant se poate zice : omul
stapaneste natura numai pe manure de
o cunoaste in mod stiintific. Filosoful
englez Fr. Bacon, profetisase de altfel
acest rol al stiintei Inca dela inceputul
erei moderne : scientia est potentia.
$tiinta este puterea omului prin ex-
celenta.
Stapanirea de fapt asupra naturei nu
poate veni deck in urma stapanirei ideale
pe care o da mintea prin conceptiunile

www.dacoromanica.ro
 TTINTA 1 tisIE1tG113. 49

sale stiintifice. Aceste din urma contin in

virtualitate peace faptele vor realiza mai
apoi in practice; ele sant atatea pro-
misiuni puse inaintea activitatii omenesti.
Pe masurii, ce conceptiunile Stiintifice do-
bandesc o sferil, mai ]argil $i devin pro-
prietatea intelectualg a unui mai mare
numitir de suflete in aceeasi proportie
crest si tentatiunile pentru intreprinde-
rile practice grandioase si se stabileste
intre oameni o colaboratiune mai stransii.
k$tiinta este un fel de oglindkideali-i, in
care se poate citi in fiecare moment mo-
tivele activitatii viitoare ale omului.
Raportul dintre naturit si om se schimbii
dupbc conceptia pe care o are acesta a-
supra naturei. Omul ignorant e sclavul
naturei, oricate bune dispozitiuni ar avea
el de altfel in sufletul lui.
De aceea e atat de indispensabilii
stiinta in mediul societAtilor culte. Pe
afirmatiunile ei se reazemii planul in-
treprinzatorilor industriali ; sub condu-
cerea ei, devine rodnica munca lucra-
torilor manual
Nu este o datorie mai imperioasa pen-
tru conducatorii societAtilor moderne de

www.dacoromanica.ro
7
 20 C. RADULESCU-MOTRU

cat aceea de a raspandi stiinta in toate

straturile sociale.
Din nenorocire insiti putini &Oleg astfel
datoria lor. Cei mai multi se multumesc
sa predice sfaturi morale.... Si din pre-
dica poporul ramane tot as4 de intunecat
ca mai nainte.
2. Sa incercilm a schita in cateva
cuvinte conceptiunea pe care mintea a-
jutorat4" de stiinta o formeaza asupra na-
turei. Din compararea acestei concep-
tiuni cu aceea pe care $i-au format'o alta
data, si o mai pilstreazA Inca ignorantii,
vom intelege largirea de perspective ce
se, deschide in viitor activitatii popoa-
relor civilizate; ne vom clarifica poate
si not Romanii, asupra unei datorii ur-
gente, ce ne ramane de indeplinit.
Concluziunile teoretice ale stiintei de
astAzi, culmineaztl, in notiunea energiei.
Sub aceastil, notiune se subsumeaza re-
f zultatele cercet6rilor experimentale de
Omit acum si sub influenta ei se intre-
prind cele viitoare. Pentru stiinta, toate
fenomenele naturei, deli in, aparenta fe-
lurite, se reduc in ultimA analizii, la
cateva raporturi cauzale constante, dintre
cari acela care exprima legea energiei

www.dacoromanica.ro
 aTIIN'A BSI ENERGIE 21

este eel mai elementar si prin urmare

eel mai fundamental. Fenomenele natu-
rei sant masurabile si echivalente unele
fata de altele, asa in cat toate pot fi luate
drept formele unui acelas fenomen fun-
damental. Dislocarea corpurilor in spatiu,
fenomenele de caldura, de lumina, elec-
tricitate, afinitate chimica, etc., can pen-
tru simturile noastre par calitativ ire-
ductibile, pentru stiinta ele sant Verigele
unui lant uniform, acela .al vecinicei
transformari de energie.
0 piatra se desprinde de pe varful
muntelui si se -prabuseste in prapastie.
Puterea ce se desfasura prin caderea a-
cestei pietre nu se stinge deck aparent
prin imobilizarea acestia in fundul pra-
pastiei ; in realitate puterea se trans-
forma numai : din miscare mecanica ea
is forma fenomenelor de caldura, elec-
tricitate, cohesiune si elasticitate ; si nu-
meroasele aceste fenomene cari se des-
fasura acum, data ar fi readunate intr'un
tot, cuantumul de putere ce ele repre-
zinta, ar fi tocmai cuantumul acela care .
ar necesita din nou ridicarea pietrii pe
varful muntelui. i readusa acolo, pu-
_
terea iarrti nu se stinge, ci ea se trans-

www.dacoromanica.ro
 22 . _
c. RADULESCU-MOTRU

forma : is forma de putere latenta, o pu-

tere egala intocmai cu aceea ce se va
. desfasura mai tarziu, desprinzandu-se din
nou piatra si cgzand in peitpastie.
0 cdrut6 trasa de doi boi percurge o
oarecare distand pe un plan orizontal.
Ajunsit la capatul distantei, fenomenul
de tractiune mecanica s'a istovit, _in
schimb insh, treptat cu apropierea acestei
dirute de capgt, fenomenul mecanic a
fost inlocuit cu fenomenele de crildurii,
cari s'au produs prin invartirea roatelor,
prin frecarea si izbiturile intre partile
carutei, prin respiratiunea pulmunarA, a
boilor, prin combustiunile de tot felul ce
au avut loc in organismele acestora, etc.
Toate aceste fenomene, ce s'au desffisu-
rat si cari au inlocuit treptat miscarea
de dislocare a carutei, data s'ar readuna
intr'un tot, puterea care le-ar reprezinta
ar fi identica cu' aceea care ar trebui
pentru a fi readusd din nou caruta in
locul de unde a plecat.
Cu un cuvant, toad. seria de fenomene .

petrecute intr'un sistem anumit de cor-

purl, poate fi considerate ca manifesta-
rea unor puteri, cari au proprietatea de
a se suplini unele pe altele, dupil ra-

www.dacoromanica.ro
.
 ;Toni, SI ENERGIE `):1

porturi precise, si de a putea -fi tot,

deauna dispuse intr'un circuit de trans-
formari partiale ale unui singur tot. E
destul ca sistemul ce avem in vedere sa
remand neinfluentat din afard, pentru
ca sd, constatam ca toate puterile ce se
desfdsurd in sanul salt], cu toata felu-
rimea for calitativa, formeazd totusi un
circuit inchis de transformare si repre-
zinta un cuantum constant. Acest cuan-
tum constant, sub care se subsumeaza
manifestarea puterilor, a luat denumirea
de energie.
Notiunea energiei este mai abstractii,
dar in acelas timp m exacta cleat a-
ceea a puterii. Din ea sant inldturate ca-
lificarile sensoriale pe cari le gasim sub-
intelese in notiunea de putere ; ea re-
prezintd strict raporturile de dependents
a fenomenelor naturei, fard nici o alu-
ziune la natura intimd a cauzelor aces-
tora. Astfel miscarea, caldura, electrici-
tatea, afinitatea chimicd, forma, etc.,
sant din punctul de vedere al coneep-
tiunii abstracts energetice, numai gru-
puri de fenomene caracterizate deosebit
intre dansele prin legi de repetitiune si
de echivalentd, si nici de cum prin vreo

www.dacoromanica.ro
24 C. RADULESCU-MOTRU

deosebire de natura intre puterea me-

canics si puterea cdldurii, electricitdtii,
afinitatii; cohesiunii, etc. Gratie acestei
abstractiuni, notiunea energiei rdmano
feritd de incursiunile speculatiunilor me-
tafisice, si castigd in exactitate ; avan-
tagii pretioase pentru complectarea ei in
viitor, desi pentru moment scump pla-
tite prin dificultatile ce se intampind la
vulgarizare.
Conceptiunea energeticd nu oglindeste
asa dar deck conditiunile sub cari se
produc fenomenele, iar nu insasi sub-
stanta intimd a acestora. Cunostintele pe
cari ea le sistemkizeazd consists in ra-
porturi cantitative si nu in entitdti ab-
solute ; perspectiva for filosofica duce la
relativism.
Cu toate acestea, tocmai aceasta me-
toda, in aparentd restransd, ds stiintei
moderne succesul si productivitatea pe
can inaintea ei nu le-a avut stiinta veche,
care urma tocmai directia contrara, adica
neglija mdsurarea raporturilor cantitative
si cduta ,sa pdtrundd prin deductiuni in
substanta lucrurilor.
i explicarea acestui fapt e usor de
inteles.

www.dacoromanica.ro
 plINTA SI ENEKGIE 25

Activitatea omeneascd nu poate fi a-

jUtoratd mai cu spor cleat de stiinta care
initiaza pe om in rostul succesiunii feno-
menelor, fiindcd prin aceasta numai se
poate dobandi prevederea, prima conditie
a oricarei activitati durabile. Apoi con-
ceptiunea energetica prin deprinderea ce
o da mintii ss priveascd natura ca un
circuit de fenomene, ce se conditioneazd
reciproc dupd raporturi constante, atata
dorinta de a canaliza acest circuit in ve-
derea scopurilor practice. Agentii naturali
devin cei mai supusi colaboratori ai mun-
cii omului de indatd ce acesta cunoaste
conditiunile for de producere. E destul
ca sit fie pregatite conditiunile pentru ca
agentii naturali sd se product, si atunci
ei se produc in vederea unui serviciu de
adus omului.
Asa, puterea ce se desfdsurd prin ca-
derea unui corp, a unei ape bunioard, de 4

pe o indltime, este neapgrat o putere

care poate fi de mare utililitate pentru
om. Dar aceastd utilitate e redusd la
Minimum pe cat timp stiinta n'a deschis
orizontul inlelectual al acestuia prin sta-
bilirea legii transformdrii energiei. Cand
acest moment este atins, atunci omul

www.dacoromanica.ro
26 C. RXDULESCU-MOTRU

vede cu usurinta mare utilitatea cc so

poate trage din puterea pusil lui la dis-
pozitie de natura. Condus de shintii el
va transforma fenomenul mecanic produs
de caderea apei intr'un fenomen electric,
ale carui conditiuni fiind allele, el va
putea sa-1 transporte la distanta, si acolo
s-1 transforme iarasi, dup0, cum folosul
practie cere, intr'unul de lumina sau cal-
duff', sau, in sfarsit, din nou intr'unul
mecanic. De asemenea va face el si cu
puterea ce se desfasura din evapora-
tiunea unui lichid. Va condensa vaporii
$i din puterea for de expansiune va puno
in miscare o roata, care la randul ei,
prin frecare, va da nastere unei puteri
calorice sau capacitati electrice, etc. In
sfarsit, toate formele de energie pe cari
natura le presinta, omul_ prin ajutorul
stiintei le va putea adapta cerintelor
vietei sale practice. Cu cat el va cunoaste
mai exact legile de conditionare a feno-
menelor, cu atat influenta lui va fi mai
eficace asupra distributiunii ii adaptarii
lor. Cu drept cuvant, se poate socoti dar
ca fiece cunostinta none este nil pas mai
departe in cucerirea naturii. Fiecare nouii
analiza stiir4ifica deschide un nou camp

www.dacoromanica.ro
 TIINTA I ENERGIE 27

de explorare pentru activitatea ome-

neasca. Fenomenele izolate, cari lnainte
inspirau omului fridi si grease., precum
si acele ce treceau neobservate, sant acum,
prin largirea conceptiunii stiintifice, a-
trase incetul cu incetul in sfera de in-
., fluents a mainii omenesti. tiinta, le-a
dezarmat pe uncle, le a Meat interesante
pe altele. Conceptiunea energetics este
. Obtuse cea mai domicil de activitate ;
ea e apoteozarea insdsi a muncei o-
menesti.
3. Pentru a ilustra aceste afirmdri
putin cam abstracte, fie-mi permis a lua
un exemplu din viata popoarelor indus-
triale, si anume a poporului francez :
un exemplu tipic si care pe langd aceasta
mai are avantagiul de a se petrece Inca
in zilele noastre. Il imprumut din scrie-
rea de curand apdrutd a lui G. Hano-
taux : L'eperyie francaise.
E vorba de utilizarea pe care a gdsit'o
in industrie cdderea micei ape, Lancey,
ce isvoreste din muntii Beledonne, la
Est de orasul francez Grenoble.
Multe secole mica ape Lancey a curs,
fare ca ea sd destepte interesul luced-
torilor din vecindtate asupra puterii me-
.

www.dacoromanica.ro
 28 C. RADULESCI:1-MOTRU

canice, ce duceau cu sine valurile-i sgo-

motoase. Nimeni nu cuteza sa incerce o
, canalizare a acestei .puteri, ce se perdea
fara folos; nimeni nu gandea ca mica,
dar vijelioasa apa, va putea fi data o
credincioasa prietena a muncitorului.
Un om insa, sigur pe stiinta sa, cu-
teza aceea ce toti inaintea lui crezurd
a fi cu neputinta. Intr'o build zi el co-
manda conducte destinate sa capteze apa
ce cadea dela inaltimea de 200 metri.
Toatil lumea 11 luase, la inceput, drept
nebun. Conductele au sa se spargii !
Bietul om e bun de legat !" Cu toate
acestea omul nostru merse inainte li
reusi.
El era fiul unui mecanic industrial
din localitate; era instruit i intreprin-
eater. In planurile sale el intrevedea nu
riumai succesul material pentru sine si
pentru ai sai ; ci si o revolutie econo-
mica, o binefacere pentru intreaga po-
pulatiune din jurul Grenoblei. Inginerul
Aristide Berges intrevedea revolutiunea
care e legate' de resolvirea unei mari
probleme a timpului, aceea a utilizarii
energiei produse de caderea apelor de
pe inaltimile muntoase. i el, fericitul

www.dacoromanica.ro
 .

99
PINTA S1 ENERGIE .

initiator, a fost in aeelas timp si poetul

care a botezat noua putere industrials
cu un name, care spune mai mult ca
t carte intreagti : cu numele de la handle
blanche. Dipada si ghetarii eternizati pe
viirful muntilor inlocuind, ca izvoare de
energie, cArbunii din fundul Omantului !
Inceputul intreprinderii lui Berges nu
feat, bine inteles, ferite de greutititi. Is-
toria uzinei sale refleeteazrt dibuelele ne-
intrerupte ale spiritulut situ. Materialul
intrebuintat in anul 1869, astitizi pare
prea rudimentar. In prejurul uzinei se
vrtd inch tuburi grosolane de tuci, cari
serveau alta" data la captarea apei : ele
au un aspect barbar $i antideluvian. $e
crezuse odinioarit" despre conducte crt ele
nu pot sit resiste unei presiuni interioare,
ca au sit se spargrt, sau au sit se tur-
teased.. Dar in urmil se cunoscu mai exact
rrtportul intre puterea de resistentit a
metalului si puterea motrice a apei ; apoi
se ajunse, in sfarsit, la o confectionare
mai perfectionat6 a materialului. Astki
conductele intrebuintate sant vebicule
minunate pentru puterea hidraulicil; fie
ca sant de dimensiuni pang. la trei metri
in diametru, adaptate la curente puter-.

www.dacoromanica.ro
' :10 C. RADULESCU-MOTRU

nice ; fie-ea sant reduse la filamente sub-

tiri can yin sa distribue energia pe ma- .

suta lucratorului.
Industria inginerului Berges a facut
trei salturi mai importante. Primul avant
a consistat in domesticirea puterii ce
results din caderea apei pe o inaltime de
200 metri. Ea echivala in masura me-
canica , cu puterea a cator-va duzini de
'cai. Atelierui era productiv, dar nu di-
forea mult de vechia moara. Al doilea
salt a consistat in captarea unei cascade
de 500 metri inaltime. La houille blanche
oferea, de asta data, intreprinzatorului o
putere de 3.000-4.000 de cai. Atelierele
se. transformara si se marira ; uzina de-
veni un important acumulator de ener-
gie, care de aci inainte asigura perma-
nenta si securitatea lucrului nu numai
in launtrul sau, dar si in vecinatate. Pu-
terea mecanica era intr'o asa mare can-
titate, in cat o parte a ei era de prisos.
Berges o transforms. El avu dupa voie
electricitate si cal dura : albi pasta de har-
tie grin electrolisa ; produse carbure de
calce ; dete curentul trebuincios ilumi-
natului, etc. Acestea inauntrul uzinei. In
afara, el distribui puterea hidraulicd sub

www.dacoromanica.ro
1.
 TIINTA I ENERGIE. 34

forma de curent electric la intretinerea

iluminatului pe $oseaua dintre Brignolle
si Grenoble, la serviciul de tramvai intro
Chapareillan $i Chartreuse.
Dar atata nu era de ajuns.
De-asupra inaltimii de 500 metri, se
afia, pe crestetul muntilor Belledonne,
doua marl rezervoare de apa neintrebu-
intate, doi imensi acumulatori de energie,
pregatiti de natura : ghetarii Combe si
Freydanne. In captarea for culmineaza
opera lui Berges.
Un intreg sistem de tuneluri $i cana-
lisari leaga asta-zi lacurile Blanc si Cro-
zet,lacuri produse de ghetari,cu uzina.
0 suprafata de cinci-spre-zece milioane
de metri patrati, iarna expusa la zapada
$i vara la razele soarelui, acumuleaza zi
$i noapte energia pentru atelierele de la
poalele muntelui. Ghetarii fac parte din
complectul uzinei.
Din nefericire insa, nu toata energia
care sta acum la dispozitie poate fi
Uzina si vecinatatea nu posedit
atatea industrii in cat sa acopere cuan-
tumul de;putere, ce se obtine din topirea
ghetarilor. Prisosul ar putea fi negresit
profitabil aiurea, mai departe, spre e-

www.dacoromanica.ro
22 C. RADULESCU-MOTRU

xemplu in centru sau in nordul Frantei;

dace el s'ar putea transporta. Insd aci
e marele obstacol. Stiinta de astdzi n'a
reusit Inca sit aibd secretul transportarii,
fora perdere, a energiei la distant t.
Cand acest obstacol se va inldtura,
sate industrii n'au sit fie alimentate din
rezervoarele de ape acumulate, sub forma
de zdpadd si de ghetari, pe crestetul
muntilor ! Cate brate omenesti n'au sit
fie eliberate de sub greaua mulled me-
canicit, la care sant obligate asttizI !
Intreprinderea inginerului din jurul
Grenoblei face dar sa se Intro cu
drept cuvant, in desvoltarea viitoare a
culturei omenesti, o revolutiune analoagit
cu- acea care s'a produs alts data dupii
aplicarea. la industrie a aburului ,si a e-
lectricitatii. Fapta lui este un exemplu
tipic pentru a arata foloasele ce le poate
aduce directiunea stiintei moderne.
4.Scrierea din care imprumut exem-
plul de mai sus, si in care se gases
multe alte referitoare la industrie si mai
ales la agriculture, poartti un titlu sem-
nificativ, acela de energie frcincezci. Este
oare acest titlu si just? Fara indoiala,
strict $tiintificeste, nu. Energia care miscii

www.dacoromanica.ro
 TIINTA- I ENERGIE 33

motoarele atelierelor si face sd creased'

holdele pe campiile Frantei este acea a .

naturei in genere, identica in fond cu

energia universals ; omul n'o creazd nici
undo, ci numai o dirijeaza si o distribue.
Dar oare nu este aceasta esentialul ? Nu
reside oare in modalitatea de directie $i
de distributie, pe care omul ode ener-
giei naturei, caracterul deosebit al vietii
fie-cdrui popor in parte, valoarea speci-
fied, a fie-_carei nationalitAti ?
De sigur ca da.
. Si atunci este just, ca de si energia
in sine este eterna si urmeazd unor legi
constante, ease se califice totusi dupd nu-
mele celui ce stie se pi-o faca prietend !
Teritoriul frances nu este mai favori-
sat de naturd, de cat ar fi teritoriul
multor alte popoare. Dace totusi pe dan-
sul munca e mai productive, cauza tre-
bue cdutatil in oamenii cari 11 locuesc si
nu in nature. Sant popoare bogate, cari
traesc pe un teritor ingrat, precum, de
alibi parte, sant multe popoare can se
sting de saracie pe un teritor fertil.
Acea ce le diferentiaza pe unele de
allele este, mai ales, stiinta pe care ele
o au fie-care despre nature.
.Biblioteca pelifru WO. 3

www.dacoromanica.ro
. 4
 84 C. RADuLE86J-M0lltil

In patria lui Hanotaux, aldturi de in-

ginerul care a stint dirija puterea hi-
draulica a ghetarilor, pentru a servi u-
zinei sale, se gdsese multi altii care isi
indrumeaza activitatea in scopuri diferite,
dar dupil acelas plan. 0 convingere co-
muna ii aseamand, pe toti ; anume con-
vingerea, ca natura nu este numai pentru
a fi contemplate, ci, pentru a fi inteleasa
$i utilizatrt. Lumina $tiintei dd, acestor
oamoni incredere in munca lor. Nimeni
.1 nu asteapta ajutorul puterilor misteri-
oase divine ; nimeni nu se intrerupe din
lucru pentru a impilca vrajitoriile necu-
noscute .$i rele.
Timpul pentru acesti oameni e mo-
flea,. Munca prinoipalul isvor de bo-
:

gatie. Agricultorul; ca $i industriasul, nu

asteapta nimic de la minunea norocului.
Ei stiu di tot ce se produce, in natura,
ca $i prin munca lor, este o continua,
transformare de energie ; ca nimic nu se
creeaza din nimic. i ca atare, nici in-
dustriasul nu asteapta ca geniile bune
srt ridice temperatura masinei sale cu a-
burl ; nici agricultorul sq recolteze o
many eereasert pe un pamant istovit de
elementele necesare. Unul si altul au

www.dacoromanica.ro
 STIINTA SI ENERGIE 35

convingerea ca rezultatul muncii for este

si el o formil de energie care nu se poate
produce de cat dacg toate conditiunile
sant indeplinite.
In aceasta sift secretul progresului ce
se observa la popoarele din apusul Eu-
ropei. In lipsa acestei convingeri stg ex-
plicarea stgrii mizerabile a majoritatii
popoarelor din spre Orient !
Primele au stiinta, si prin aceasta au
putinta de a adapta energia mediului
cosmic la scopurile lor ; cele-lalte trgesc
in ignorantg, si prin aceasta in sclavie
rata de natura. Primele au incredere in
munca for si sant intreprinzatoare ; cele-
lalte sant umilite $i asteapta, totul de la
, pronia cereascg.
Unele cuceresc ; cele- l'alte cersesc bu-
nurile naturei.
Iar cand greutgti si obstacole vin sa
turbure cursul obicinuit al vietii lor, ce
deosebite sant doleantele pe cari le pro-
fling unii $i altiI

In tgrile din apusul Europei omul pune

vina pe imperfectiunea rationamentului
situ, pe inertia factorilor sociali ; pe cand
acel din tgrile de Orient, pe cine altul
sit punt vina, dacg nu pe insusi desti-

www.dacoromanica.ro
 36 C. RADULESCU-MOTRU

nul ? Nu plouil, ! Timpurile s'au schimbat !

Natura s'a schimbat ! Dumnezeu a uitat
pe ai sai ! Cate ()data Inca, sl aceasta
negresit in tarile in cari lumea a inceput
sa sovaiasca" intre Orient si Apus, se
striga cu desnadejde : nu sant capitaluri !
Dati -ne capitaluri strkine si veti vedea
atunci cum are sa cada mana cereasca
peste not ! Ca si cum principalul capital
n'ar fi insasi munca omeneasca...
Consecinta tuturor acestora e, ca omul
din Apus gaseste in greutatile ce in-
tampina un nou indemn la munca, o noua
problema pentru progresul viitor ; pe
cand eel din Orient gaseste intr'insele o
noua indrituire pentru a mentine lantu-
rile vechei rutine. Un proverb oriental
zice : decat sa lucrezi e mai bine sa stai ;
si de cat sa stai si dormi..:
Chiar in faurirea utopiilor, adica in
idealurile fericirii viitoare, difera foarte
mull cele doua tipuri de oameni, unul
de altul. UtOpia omului de .stiinta din
, Apus, asa cum ea se manifesto prin nu-
meroasele scrieri, ce poarta titluri de
felul celor ca : Lumea in anul 2000"
sau Societatea viitorului", etc., consists
in credinta ca se va ajunge cu timpul

www.dacoromanica.ro
 TIINTA SI ENERGIE 37

la o transformare radicala a conditiunilor

k de existents a societatilor omenesti ; ca
tiinta are sit creeze o industrie in care
omul sit gaseasca la .indemana agentii
naturei pentru or-ce serviciu : locomotive
cu iuteala de mii de chilometre pe ors ;
-,
trotuare rulante ; baloane dirijabile ; bu-
cataria industrialisata in asa grad ca a-
limentele sit fie preparate din elemen-
tele chimice puse la dispozitie de natura ;
placerile estetice repartizate la toti prin
mijlocirea perfectionarii graphophonului
si a transmisiunii lulhinei prin conducte
electrice, etc., etc., pe and intelepciunea
orientalului pare a se multumi cu vechile
utopii ale sistemelor religioase : Sf. Petre,
on Mahomet deschizand portile raiului
Si Dumnezeu ingrijind, ca un adevarat
parinte, cu toate cele bune pe somno-
lentul situ mosafir.
Nu persist a duce ilustrarea acestei
diferente mai departe. Ea e prea mani-
fests. De o parte activitatea vie si plind
de incredere ; de cea-Palta parte incon-
stienta si lancezeala plind de melan-
colie.
A don insd ca majoritatea compatri-
otilor mei sit cugete la ea cat mai des.

www.dacoromanica.ro
f.
 38 C. RADDLESCU-MOTRU

Oki atunci poate ca multi se vor lamuri

mai usor asupra uneia din cauzele prin-
. cipale, dacg nu tocmai asupra celei mai
principale, careia i se datoreste criza.ma-
terialA si morala in care ne gasim not
astazi.

www.dacoromanica.ro
 3.

De Docta Ignorantia
. 1. Sit rdspandim dar stiinta cat mai
intins in straturile societAtii, fiind-ca nu-
mai prin ea putem dobandi o munca real
spornica ; numai de la ea putem astepta
afirmarea unei energii nationale.
Dar cum sa se face aceasta raspan-
dire ? Prin scoli ! Asa dar sa inmultim
numeral scolilor ; sa infiintam scoli pand
si in cdtunele cele mai infundate, pentru
ca lumea sit se lumineze, s se destepte,
si intreagd sit profite de foloasele stiintei !
Negresit ca asa ar trebui, Baca, este
im dada,, asupra caruia democrati tree
foarte usor,daca scoala ar aduce !cu
sine dimpreuna cu bancile, catedra, in-
' scrierea in budget, si pe invatatorul om

www.dacoromanica.ro
1 40 C. RADULESCU-MOTRU

de stiinta. Dar lucrul nu se intampla asa.

Stiinta, tocmai fiind-ca este asa de fo-
lositoare, nu se posed decat in urma
unei bune si speciale pregatiri. Ea este
apoi foarte expusa la falsificari. Multi se
inseala de etichetA, iau drept adevarata
stiinta forma pedants a ignorantei, o
practicd pe aceasta, si in urma se miry
si se deceptioneazO cand nu vdd venind
rezultatele asteptate.
Mai ales in tars la not se intampla
cazul acesta. In marea for majoritate in-
vatatorii trimisi sa easpandeased lumina
in mijlocul poporatiunii rurale nu sant
decat niste apostoli al falsei stiinte, ai
ignorantei pedante. Ast-fel not asteptam
in desert bunele rezultate ale apostoia-
tului lor. SA ne explicOm.
Falsa stiinta o gasim mai intaiu in
insesi traditiunile cele mai apropiate ale
culturei noastre. Acea ce pans mai de
curand se chema la not a fi om de.
carte", se aseamOna foarte putin to o
ocupatiune propriu zis stiintificO. CAlu-
garii prin mOn.astiri, dascalii prin rarele
scoli ce existau particularii can moste-
niserd cate o biblioteca, erau simpli car-
turari in intelesul modest al cuvantului

www.dacoromanica.ro
 T1INTA I ENERGIE 41

si mai c1e loc, cultivatori de adevaruri

stiintifice. Zi si noapte, prin mdnastiri si
prin scoli,, filele cartilor se depanau cu
cetitul pang se rupeau, filed ca Ins ori-
zontul intelectual al celor ce citeau sa
se prea deosebeasca, de al acelor ce nu
cetiau. Genul ocupatiunii numai atragea ,

pentru unii oare cari schimbari in fizi-

onomia externs. Barba si unghiile erau
mai ingrijite,--vorbesc de minoritate,--,
expresiunea ochilor mai contemplative,
mai abstracts... Dar sub on -ce aparenta,
tesdtura cerebrald a carturarilor nostri .

era prea putin schimbata. SA be fi luat

cartile din main, si acesti nobili repre-
sentanti ai muncii intelectuale si-ar fi
perdut cu desavarsire rostul ! Asa po-
vesteste lumea, ca in timpul din urma,
multi din bdtranii preoti au renuntat la
serviciul for bisericesc de data cu inlo-
cuirea alfabetului cirilic.
Adevarul stiintific trebue considerat ca
o forma" de energie pe care sufletul erne-
nest, in tendinta sa de a se adapta me-
diului extern, o desfasura alaturi de multe
alte forme ale energiei sale. Valoarea
lui nu sta in sine, ci in raportul pe care
el 11 are cu cele-l'alte forme de energie
.

www.dacoromanica.ro
42 C. RADULESCU- MOTRU

sulleteasca, cum de alt-fel am vilzut ca

sta lucrul si cu formele energies cosmice.
Valoarea lui sta anume in putinta pe
care sufletul omenesc o capita prin mij-
locirea lui de a-si dirija mai constient
activitatea. El se substitue multiplelor
experiente aduse inteligentei de sim-
turf : experiente complexe si greu de u-
tilizat ; pe acestea el le coordoneaza si
sintetizeaza ; si pe baza lui apoi perspec-
tive activitatii omenesti se ridica si se
largeste. Scos din lantul acestei cauza-
litati,adica, daca el nu este pentru in-
feligenta un mijloc de a imbratisa cam-
pul experientei, si daca el nu e convertibil
prin vointa in fapte de adaptare,ade-
v4rul stiintific ramane atunci numai un
cuvant pedant, o false stiinta.
Asa era el odinioarg, in mintea multor
pretinsi apostoli ai luminii. Un cuvant
gol, recitat la ocazii cu gesturi solemne,
dar imitat si prefacut.
De utilitatea lui, in acest inteles, ce
sit mai zicem ? El, pretinsul adevar stiin-
tific, era de fapt in mintea carturarilor
o povoara uracioasa, un intrus pe care
cele-l'alte stari sufletesti caul= sa-1 a-
lunge. Si cu deosebire mult inclinati sa-1

www.dacoromanica.ro
 STIINTA SI ENERGIE 43

alunge erau tinerii ce faceau intaia oara

cunostinta cu el prin scoala. 'De aceea
alaturi cu cartea, invatatorul nu uita sa
tiny si corectivul pedagogic : nuiaua sau
linia. Acestea aveau de scop sa prein-
tampine dispo,zitiunile recalcitrante ale
elevilor, si sari fact pe acestia sa pri-
measca cu sila aceea ce,cine ar fi ba-
nuit !era menit sa le aduca fericirea. .

Amintind toate acestea nu voiesc sa

deduc ca singura tara noastra a avut
parte de asemeni traditiuni. Catusi de
putin. Asemenea traditiuni sant comune
tuturor tarilor, rani pretudindeni adeva-
rata stiinta a avut de luptat pand a in-
latura ignoranta Imbracata in haina pe-
dantismului. Aiurea chiar, haina aceasta
a ignorantei era mai bogata si mai a-
tragatoare.
Asa, in Apus, secole in sir a domnit
scolastica, manta de purpura pentru ig-
noranta. Discutiuni nesfarsite asupra cau-
zelor finale si substantiale ; abstractiuni
goale fard nici o legatui a cu observati-
unea si experienta ; metode invechite,
prin cari nu se mai descoperea nimic
nou, ci se rumega intr'una cele de mult
stiute ; toate acestea au trecut ()data la

www.dacoromanica.ro
 44 C. ,RADULESCU-MOTRU.

diferite popoare drept singura, adevarata

stiinta, drept insasi ratiunea. Acei ce
dautau alta erau persecutati si de alt-
fel nu gasiau imitatori. Nicaieri dar, in
trecutul popoarelor culte, nu gasim lipsa
pedicilor din drumul desvoltarei stiintei.
Cu atat mai mult in trecutul popoarelor
mai putin culte de cat santem noi. In
milioane si sute de milioane de exem-
plare omenesti, inteligenta n'a ajuns Inca
nici asta-zi sa iese din pasivitate si sa-si
indrepte atentiunea intr'un chip meto-
die, pentru a se libera de sub jugul su-
perstitiilor de tot felul. Majoritatea o-
menirii e Inca, sclava ignorantei.
. Am amintit insa traditiile tariff, fiind-ca
ele agar in timpul nostru sub o lumina
ciudata. In aparanta ele sant pentru toti
traditii si inea de mult uitate, in fapt
ele formeaza totusi o bung. parte din ac-
tualitatea vietii noastre intelectuale. In-
fluenta for e contestatal dar nu mai pu-
tin se resimte. Cine e sincer o recunoa-
ste usor.
2.Negresit, scoalele noastre rurale
au facut mari progrese, can nu se pot
tagadui ; dar nu sub punctul de vedere
al raspandirii stintei. Cladirea e mai bine

www.dacoromanica.ro
 STIINTA SI ENERGIE 45

intrebuintata ; atmosfera dinduntru e mai

curate;_ dascalul de alta-data, care era
adesea prea prey ridicol, e inlocuit prin-
tr'un invatator presentabil ; chiar si ro-
lul nuelii a mai scdzut mult ; dar ca mai
multa stints- s'ar fi (land astd-zi ca Ina-
- inte, eu eel putin n'as putea-o sustine.
Poate ca inainte nu se da de toe, e po$
sibil ; dar si in cazul acesta nu vad su-
perioritatea starii de astazi.
Am avut, in repetate randuri, ocazi-
unea sa judec prin mine insu-mi felul .
cunostintelor stiintifice pe cari le poseda
apostolii invatamantului primar. Am a-
sistat la examene ; i-am vazut in clash ;
i-am urmdrit in productiunile for de prin
gazete si reviste. Din toate acestea am
capatat col vingerea ad pregatirea for
stiintifica e aproape nUld.
Adica sa ne intelegem.
Prin pregatire stiintificd eu inteleg
progatirirea pe care inteligenta o capita
in a da adeviirului stiintific rolul sau, eel
aratat mai sus. Acesta sd fie anume o
resumare constienta a experientei si ob-
servarii, o energie convertibila in fapte .
externe. Inteligenta pregatita stiintifice-
ste este aceea care face- din adevarul

www.dacoromanica.ro
46 C. RADULESCU-MOTIZU

stiintific un instrument pentru o mai

bung adaptare la mediul inconjurator.
Adevilrul stiintific presupune dar uzul
ce s'ar face cu dansul. 0 inteligenta,
care 11 refine pur si simplu, fara caprin-
teinsul sa-$i mareasca domeniul expe-
rientei, fara ea printr'insul sa-$i curete
eel putin acest domeniu de superstitiile
si erorile ce se presinta de la sine ; si
fart ea printr'insul sa-si ridice perspec-
tiva activitatii, etc., o asemenea inteli-
genta nu poate fi consideratd ca pregq-
tita stiintificeste. 0 asemenea inteligenta .

poseda numai forma externa a stiintei,

dar nu si miezul ei: Pusa in impreju-
rari de a dovedi aceasta pregatire, ea nu
o poate face. In shimb, ea e deschisa
superstitiei e sclavii, a rutinei, in toe-
mai ca si aceea a unui ignorant. In Ina-
nifestarile sale concrete ea nu se dis-
tinge mai de loc de inteligenta acestuia
din urma.
Si cam asa se petrec lucrurile prin
satele noastre. Adevarurile stiintifice se-
mdnate in inteligentele elevilor de scoala
sant reproductive. Ele n'au intr'inSele
putinta de a fi transformate in valori

www.dacoromanica.ro
 ., .

`"I'liNTA SI ENERGIE 41

practice. Ele nu schimbd nimic din ru-

tina obicinuita.
$i cu toate acestea, bung-vointa nu
lipseste din partea invatatorului ! Nici
entusiasmul, nici patriotismul ! Dar la
ce folos, cand toate acestea nu se a-
firma de cat prin discursuri ? I VorbA si
iar vorba, iota singura monedit in care se
realizeazd cele proiectate a fi invdtate
prin scoli...
Negresit ca si frumoasele discursuri
nu, sant de dispretuit, si ele constituesc
in multe cazuri un avut sufietesc ; dar
cand ele sant prea din cale afara dose,
nu se depreciaza oare prea mult ? !
In loc ca sateanul insusi sit fie pus
in stare a simti utilitatea scoalei Invd-
tdtorUl trebue sit i-o predice ! De ce P
FiMd-ca adevdrurile tiintifice prin ele
insesi, asa cum s'au invdtat, nu produc
nici o utilitate. Inviltdtorul n'a stiut sit
le dea rolul natural ; ele nu valoreazd
timpul intrebuintat de elev ca sit le do.-
bandeasca. Invdtdtorul a furat timpul
elevului, pur si simplu.
De acesa unii 3nvat tori simt ca o da-
torie -a lor, fie din reinuscare, fie din
patriotism, sit intervinit prin publicitate

www.dacoromanica.ro
, .

48 C. RADULESCU -MOTRU

pentru a cere o desOgubire pentru sa-

:014 cari au trecut prin scoalg,
Intelegeti bine : o desp6gubire pentru
s'ateanul pe care statul l'a obligat s5, se
, lumineze I
.
Nu exagerez de loc. Tata bunioarg, ce
scrie unul, $i nu din cei mai rdi Inva-
Vatori 1) :
Taranul nostru roman, nu priveste cu
ochi buni si nu voeste sa priceapa, ca un
lucru este bun, cat numai atunci, cand
el vede ca dupe urma lui ii vine folos.
Este departe de el ideea si nici nu se
framanta chiar sa o inteleaga, on -cat de
mult i s'ar spune, ca acel lucru este si
folositor. El sta impetrit in fata lui, data
de pe urma acelui lucru nu trage profit.
Ori cats buna-vointa, ai avea care el, ori-
cat de bun ai fi fata de el, on cat de
lamurit iai vorbi, to priveste lung, se
vita idiferent, ti-arata spatele si apoi se
duce de unde a venit, dandu-se iarasi la
.ocupatiunile mostenite, pe can se stie, le
pastreaza cu sfintenie.
1) Noua Revista Pedagogics. Luna Aprilie
1902, pag. 67-71, articoly: Obligativitatoa in-
v:aftnantului.
'7
N

www.dacoromanica.ro
 Trumpi SI ENERGIE 49

Dacg l'ai lua cu rani, ar fi mai rail.

Nici n'ar mai voi chiar sg-ti vorbeascg,
to ar ocoli ei nici bung ziva nu ti-ar mai
da. Nu stii dar, ce mijloace set intrebuin-
tezi, pentru a-I face set inteleagg...
Deci, pentru a face pe taranul nostru,
ca set priveasca scoala au ochi buni set
trimita pe fiul sau regulat ysi cu dragoste,
iata, dupa mine, care ar fi mijlocul : Sa
cautam ca scoala set devie pentru el in-
teresant, set o priveasca ca pe o institu-
tie folositoare, dupa urmele careia sa aiba
si el un folos, cad ast-fel, o raze de drep-
tate par'cg ar fi Gi cu el. Trimite copilul
la scoalg seapte ani dearandul, a termi-
nat clasele primare, a luat certificatul, a
ramas coast, munceste alaturi cu tatal
sgu, iatg-1 plugar ca toti cei-l'alti, earl
n'au venit la scoalg pang set complecteze
cursul. Ba poate, mai sdrac de cat ei. Care
i-a Post folosul ? Certificatul ce std in lady ?
I s' au redus din zilele de prestatie ? Face
pazd de noapte mai rar ? I s' a reds ter-
menul de armatci ? Este privilegiat in alege- .

rea consiliului comunal ? Nu, nimic din toate

acestea.
S'au vazut tgrani cu stiintg de carte,
cu clasele primare terminate, ca sant cei .

oBiblioteca pentru loth , 4

www.dacoromanica.ro
 C. RA1)ULESCU-MOtRti

mai infoeati dusmani ai scoalei. Cauza e

usor de ghicit, ei n'au avut nici un fo-
,. los dupA urma ei.
Noi, dascAlii rurali, strigam pe toate
chile, ca satenii nostri nu-si trimet copii
regulat la scoaray la capul lunei alergAm
cu lista de amends, perceptorul ii exe-
cutA, satenii tot nu se supun a -ti tri-
mite copii la ecoald. De aci vrajba intre
satean 3i invAtAtor, si ura sateanulni pe
stoats,. DascAlul vAzAnd asa, se porneste
si el cu predici pe la biserici, pe la scoalA
la intalnirea cu, ei, gi la spune, gi le a-
duce exemple cum strainii iubesc scoala
si cum iii trimit copii, de regulat la
scoala. Cu .streaja gurei mete si cu usa
de ingradire imprejurul buzelor niele, Irma
zic : Noi dascali rurali, nu am cercetat
catusi de putin modul de existents al
strAinului. Nu ne-am dat seams, dacrei
au avut si au oare-cari avantage sau nu.
SA, nu alit* sA-1 judecAm pe om, srt-i
ascultAm marturisirea 1i sA-1 condamnAm..
StrAinii platesc sl invete, i not Si o-
bligam.
In cercurile noastre culturale, in con-
ferintele pe judete, in congresele generale,
nici data nu s'a hiat in discutie : cari
www.dacoromanica.ro
 TIINTX SI ENERGIE 5
/
ar fi mijloacele de a face pe satean sa-si
trimita copilul regulat la scoala. Dart
- chestiunea aceasta se punea in discutie,
de sigur, actualul sef suprem scolar, in
bunatatea sa nemarginita, ar fi Jinut
compt de resolutiunile luate si le-ar fi le-
giferat, sau ar fi dat o decisiune.
SA nu ne descurajam. SA batem si ni se
va deschide.
Unul singur din colegii rurali (I. C. de
la Obilesti-llfov) a avut curajiul si a ce-
rut reducerea termenulni de armata". Eu
lase rog pe toti colegi rurali, a-oi uni
vocile si a cere : Nu reducerea termenu-
lui de .armata, ci mentinerea lui pentru
cei absolventi ai cursului primar ; iar pen-
tru cei cari n'au cursul terminat si pen-
tru cei cari nu stiu de loc carte, din con-
tra, sa li se lungeasca termenul armlitei
cu, eel putin cease luni.
Tot asa s'ar putea face si cu prestatia,
cei absolventi vor face tot cat prevede
.

legea,:cinci zile, iar celor-Palti li se va

adaoga cel putin dorS, zile mai mult. In
consiliile comunale, juratii comunali 9i e- e
pitropii bisericilor, sa nu se aleaga' decal
din absolventii cursului primar. Sa li se
ceara chiar la validarea alegerilor si nu-

www.dacoromanica.ro
 ,

52 C. RIDULESCU-MOTRII

mare' certificatelor. Acestea vor avea doug

bunuri : 1) Sateanul va fi scutit de obli-:
gativitate, eaci singur s'ar indemna asi
trimite copilul la swan'. ccici ar vedea fi,
el ea-4 ioloseste la ceva. 2) Nu poste malt"
timp, vom ajunge, toti satenii sit fie ab-
solventi ai cursului primar. In afara de
1 aceasta, sateanul este obligat din interes
t a-i trimite copilul la scoala, find pedep-
sit pe nesimyte si direct de stat. Atunci el
va fi bun prieten cu invatatorul, va privi
scoala ca pe un 'bine faeator al Om. Gu-
vantul dascalului va fi adevgrat si va pu-
_ tea- face cu ei on -ce intreprinderi bune si
de folos societatii i
()data, sateanul vazhd, bine-facerile
scoalei, atunci cu totii sa fim siguri, ca
scoala va fi in 'tot timpul anului popu-
lata, si obligativitatea nu-si poate avea
loCul.

3i parerea aceasta nu e o afirmare i-

golatd, ci e sinytimantul majoritaIii inva-
. tatorilor I

Iiiranul nu pricepe utilitatea scoalei.,

Dar, draga Doamne.1 cum sa o priceapii,
cand el dupa urmele scoalei nu -are de
cat un certificat ce sta in lady I A in-
- ,
www.dacoromanica.ro
 TIINTA 1 ENERGIE 53

vatat sa citeasca $i a citit discnisuri. tn

singur fenomen de fizica nu i-a fost ex-
plicat in asa fel, ca el regasindu-1 in
viata practica sa",-1 $tie stapani si adapta
serviciului situ. Natura a ramas pentru
el tot vrajmasa de mai nainte. Notiunile
$tiintifice nu i-au fost date in asa mod,
ca mintea lui sa le recheme la actuali=
tate de cate-ori se afia in fata unei not
experiente, de cate-ori are o hotqrare
practica de luat. Ci ele au fost numai
aruncate, sub o eticheta verbala oare-
care in vre-un colt al memorieicerti7
ficat de piistrat In lads, Mrd alto legal--
tura si asociere cu viata practica. In asa
conditiuni e natural ca el sa fie indarat-
nic si sa nu inteleagg, utilitatea scoalei.
Cart in realitate el e eel pagubit. Sa
teanul, care n'a fost la ecoala a avut la
dispozitia sa un timp, pe care bine rau
la intrebuintat intru a-si agonisi un avut
material. Pe (And eel care a fost la
ecoala a fost imbedicat de la aceasta.
Compensatia pentru acest din urma nu
s'ar putea stabili de cat daca scoala i-ar
da acestuia putinta sa reca$tige din tim-
pul cu care a ramas in urma, inzestran-
du-1 cu cuno$tintile necesare pentru a-i

www.dacoromanica.ro
54 c. RADULESCU-MOTRU

face munca mai rodnica. Dar aceasta

compensatie el n'o dobandeste. El: de-
vine plugar alaturi cu eel ce n'a fost in
scoala, aceea ce n'ar fi Inca nici un rau ;
dar el devine un plugar 'tot asa de ig-
norant cum sant cei-Palti ce n'au trecut
prin koala. Invatatorul milos trebue sa
ceara acum pentru el privilegii. In Joe
ca analfabetii sd se planga, cit ei se ga-
sese desarmati in lupta pentru exis-
tentd, se plang tocmai acei ce au pri-
mit armatura stiintei. Inteadeviir, cu
rioasa armatura trebue sa fie aceasta
pe care o da scoala rurala Ea se a-
seam:Ana, desigur, cu acelea pe earl.
le purtau odinioara cavalerii medievali ;
adied cu acele armaturi incarnate fard
nici IIn folos si grele:la transportat, in
cat sub ele bietii cavaleri muriau de
oboseald, inainte de a fi inceput mdcar
lupta !
Asa e dar scoala noastrit ruralfi, pre- .

cum o ,descriu insasi apostolii ei : .

0 perdere de timp.
Pentru aceasta stare eine sunt nits-
puilzatorii ?
3. Invatatorii in nici un caz. Ei

www.dacoromanica.ro
9
 TIINTA I ENERGIE 55

repetti aceea ce au auzit ; imita aceea

ce au vazut.
In scoala normala, de unde Sant ei e-
siti, lucruzile nu stateau mai bine. Si
aci au stdpanit discursurile. De aci a
plecat, gustul de a teoretisa. Pentru ca
ei, invatatorii rurali, sa fi fost alt-fel, ar
fi trebuit ca insasi profesorii for sa fi
fost alt-fel. Dar acestia nici ei nu pu-
teau sit fie alt-fel pe cata vreme scoala
superioarti, Universitatea, este asa cum
este.
Adevaratii rdspunzatori santem dar cu
totii, tineri si batrani.
In nesuficienta organisatiune a Uni-,
versitatii resida origina raului, ale carol
defecte le suferim astazi. Pe cat timp aci
nu se va aduce o imbunattitire, pe cat
timp nu ne va fi dat sa ne folosim de
luminele stiintei, nu vom fi destoinici a
ridica energia nationals.
Acei ce cred ca prin faptul inmultirii
scolilor rurale, fard a mai astepta orga-
nisarea scolilor care pregatesc pe inva-
tatori i pe profesorii invatatorilor, se
poate obtine propasirea poporului, aceia
sant intr'o mare eroare. Simpatia pen-
tru institutiunile democrat* ii face sa

www.dacoromanica.ro
. 56 C, RADULESCU-NtOTRO

ia o ilusiune dorita de dansii drept rea- . .

litate.
tiinta nu este de aceiasi natura cu bu- .

nurile materiale si palpabile, pe cari sta-

tul le poate cumpdra in bloc si apoi le
poate distribui poporului dupe voie, ci
stinta este o atitudine a inteligentei o-
menesti, o atitudine care se produce pe
cale individuals si se mentine cu marl
sacrificii. In domeniul ei panne et cir-
censes" nu-si gdseste analogia. Este drept
ca ea produce bunuri materiale, dar ea
insasi este totusi un bun sufletesc. Igno-
ranta se mentine fard sacrificii, fiind-ca
ia se impact' cu pasivitatea vointei si cu
lipsa de atentiune, stiinta ins presu-
pune judecata si atentia voluntary. 0-
mul de stiinta este critic $i observa-
tor ; el vede natura sub o alts prespec-
tiva de cat omul ignorant. Aceeastd per-
spectiva determine activitatea lui. De
aceia rezultatele ins* ale siintei sant
. bunuri secundare pe langa aceasta func-
tiune a judecatii active, ce se de$teaptd
in creierul omenesc. Rezultatele castigate
pot fi in anumite momente uitate sau
neapreciate, aceea ce ramane ins tot-
deauna viu in mintea omului de stiinta .

www.dacoromanica.ro
 TIINTA I ENERGIE 57

este atitudinea generatrice pe care jude-

cata sa. o iea fata de impresiunile sim-
turilor. Fie-care notiune stiintifica repre-
. sint6, fata de aceasta din urma, o regulA
sau o lege dupe care ele sant grupate.
Notiunea stiintifica introduce in materia-
lul adus de experienta simturilor ordinea
'si prevederea. Omul de stiinta se deose-
beste de ignorant prin activitatea ce el
o desfasurd in sistematisarea experientei.
Ignorantul primeste aceasta experienta
intr'un mod pasiv, omul de stiinta o tran-
sform6 dupa un plan voit. Cu alte cuvinte,
in constiinta metodelor intrebuintate, iar
nu in rezultate insasi std. puterea rege-
neratoare pa care o are stiinta asupra
omului.
. i acum intelegem usor, pentru ce rds-
pandirea stiintei in mijlocul unei natiuni
nu poate piece de cat de la invatdman-
tul superior. 0 rdspandire normald a stiin-
tei nu poate fi de cat o extensiune uni-
versitara.
Numai prin formarea unor buni pro-
fesori de scoale secundare, cari la randul
for sa formeze pe cei din scoalele primare,
se poate obtine practica adevaratei stiinte.
' Un laborator bine instalat, avand ca di-

www.dacoromanica.ro
58 c. RADULESCU-MOTRU
.

riginte un profesor cu o solidi pregatire

stiintifica, aduce mai mult folos pentru
culture. nationals, de cat o suta de gura-
livi, cari predica taranului iubirea pentru
munca.
Profesori de elita, oameni de stiinta
in adevaratul inteles al cuvantului, iata
ce ne trebue de prima urgenta. Numai
prin inraurirea acestora se poate con-
sidera stiinta ca incetatenita si la noi.
Acei ce grabesc dar cu inmultirea-sco-
lilor rurale, inainte de ce conditiunile bu-
nei functionari ale acestora sa fie realisate,
aceia sant organisatorii celei mai nemi-
loase tiranii ce s'a conceput vre-odata si
anume : obligativitatea la ignoranta.
/ Din fericire, taranul nostru a priceput .

cursa ce i se intinde. Invatatorul, al carui

articol l',am citat mai sus, ne spune a-
ceasta destul de clar.
Taranul nostru nu se amageste user.
Dupi terminarea scoalei, el nu se ilu-
sioneaza, ci isi inchide frumusel certifi-
catul in lads, si isi Vede de drum... Dacil
ar face uz de certificat, el ar proba ca
nu-si intelege ignoranta. Cum nu face
insa, el probeaza ca are o constiinta su-
.

www.dacoromanica.ro
 TIINTA 1 ENERGIE 59

perioaril tuturor color castigate de la in-

El stic ca nu stie nimic.
viitiitor.
Imprejurruile i-au adus pe cap igno-
ranta, dar instinctul situ robust Pa apitrat
de forma rafinata a acesteia, anume de
docta ignorantia".

www.dacoromanica.ro
1
 II f
.

Filosofia Monistg
1. Este o intrebare pe care o 1ntal-
nim adeseori in scrierile filosofilor, si
care prin locul ce ocupri, si prin inultimea
argumentelor ce vedem cii insoteste re-
solvarea ei, denotil ca in ochii acestor
filosofi ea trece ca avand o important
deosebita. Intrebarea aceast6, se form*.
leaz6 prin cuvitele : Ce pule? Sti despre
ne?
Acei ce nu sant ins filosofi nu-i data
o deOsebita, atentie. Ei o7Considerii, ca
prea abstracts si ca prea din cale afard
strain/ de viata practica. i cu 'toate
acestea, acestia din urmg, nu au dreptate.
Intrebarea nu este nici prea abstract/ si
nici strain/ de viata practica. Resolva-

www.dacoromanica.ro
(;.2 c. RADULESCO-NtOTRU

rea ei depinde de tot ce poate fi mai

stiintific ca argumentare ; iar interesul
ce se leaga de aceasta resolvare e zilnic
si foarte practic. Cei mai multi, sand zic
ca nu se ocupa de resolvarea ei, in regula
generals se inseala. De fapt ei au adoptat
o solUtiune, insa nu prin argumentare
proprie, ci prin argumentarea folcuta de
altii si pe care ei au. gasit'o pe de-a-gata
in traditiune.
Ce putem sti despre lume ? Adieu ce
putem noi considera din cuprinsul con-
stiintei noastre, ca existand de sine, ne-
conditionat ?
La aceasta intrebare filosofi sceptici
din toate timpurile, raspuncl aproape una-
nim : De sine neconditionat nu putem
sti nimic. Tot ce exists este un produs
al simturilor noastre, o elaborare a su-
fletului nostru. Obiectele ce le avem inainte
si cari ne apar ca apartinand unei lumi
strain de noi,, in fond sant un produs
subiectiv al nostru. Culorile acelor obiecte
nu .exists in afara, ci in ochiul nostru ;
forma for e dobandita din coordonarea
sensatiunilor noastre de vaz, miscare si
tact ; duritatea, greutatea, temperatura
lbr de asemenea, sant elite din sensatiuni

www.dacoromanica.ro
rz
 STIINTA I Ei,011011:

subjective prinse de terminatiunile ner-

vilor ce sant imprastiati pe suprafata cor-.
pului nostru ; sunetele, cu can ele se
manifests, sant datorite vibratiunilor
quidului, ce umple canalul urechei interne,
si can vibratiuni sant transmise apoi
nervului acustic ; spatiul in care se gasesc,
e o intuitiune a noastra subiectiva, etc. ;
. in sfarsit, toate proprietatile cu can o-
biectele se presinta, sant in ultima analisa
atribute subjective, isvorate din functiu-
nile sufletului nostru si numai exteriori-
sate apoi asupra obiectelor. Ce vor fi aces-
tea din urma in afara de n6i, nu putem $ti.
In constiinta noastra nu patrunde de cat
acea ce a fost prins de reteaua simturilor,
si aceste simturi nu transmit de cat pro-
priile for modificari, si nici de cum pro-
prietati externe, objective. Constiinta de
alt-fel nu primeste nici macar modificarile
suferite de simturi. Pe drumul dintre ea
si simturi se intercaleaza propriile mo- .
dificari ale fibrelor nervoase de conduc-
tiune, si numai acestea din urma ajung S.
la constiinta. Ce diferenta trebue sa fie .-
ash dar, intre aceea ce a fost in afara, de
simturile noastre $i aceea ce in realitate
ajunge la constiinta. e lesne de inteles 1 _

www.dacoromanica.ro
 64 C. RADULESCU-MOTRU

Constiinta nu asculta de cat o traductie

dupa cele ce se petrec in afard de dansa; .

iar, nu originalul. Adevarata i singura

realitate, ce cunoastem not este aceea
a fenomenelor imediate, _earl se petrec
laugh' constiinta ; restul e o elaborare in-
. directa si subiectiva a noastra. Lumea .
. este o representare a con$tiintei. Dar con-
, . $tiinta insasi find individuals e deci
schimbatoare. Fie-care om are constiinta'
sa, prin urmare fie-care in parte este
masura lucrurilor simtite de el. Adevarata
realitate substantiala nu poate fi dar cu-
noscuta. Can ca sa fie Cunoscutg,
trebue sa apara intr'o constiinta, $i aceasta
constiinta e individuals Sl schimbatoare.
Despre lume nu putem sa cunoastem
alt-ceva, de cat datele simturilor noastre,
cari sant relative.
Acesta e raspunsul filosofilor sceptici.
Dar asemenea faspuns nu satisface pe
nimeni. 0 contra-argumentare e usor de
facut, si Inca doua mai principale, din
. urmatoarele puncte de vedere.
Intaia este urmatoarea :
Cum, lumea externs sa nu existe de-
. cat in imaginea ce si-o face sufletul nos-
tru despre dansa ? Dar atunci totul este

www.dacoromanica.ro
 TIINTA I ENEIWIt 65

o himerA Nimic nu mai Aniline sigur

I

si durabil pentru a servi drept tel al vie-

tei noastre. E prea adevarat ca scanteia
oonstiintei omenesti are o actualitate e-
femer6, e supus'a erorilor si halucinatiu-
. nilor, cauta' un sprijin in afar6 : dar cu
toate acestea, o substanta reala trebue sa
existe, si pe aceasta constiinta este ca-
pabil6 sa o oglindeascA. Ratiunea ne si-
leste sa o ladmitem.
Obiectele din afar raman neblintite,
pe cant sufletul nostru este intr'o per-
fecta curgere ; lumea extern' edmane si
dupA ce sufletul nostru dispare dupa scena
lumii. Obiectele se vkl si se descriu in
acelas chip de diferiti oameni, cari se gq-
sese in timpuri si locuri diferite. Prin ur-
mare in ele sa cgatam substanta reali-
tatei. Cguttind-o aci, ne convingem, indat'd
cg, aceasta resid6 in cateva proprietati
mai principale, sau in cAteva elemente
la cari pot fi reduse toate celelalte call-
triti secundare ale sensibilitAtei.
Aceste proprietni, cari nu se mai pot
reduce, constituesc materia. Materia sin
gura e substanta reed. Sufletul este un
produs al materiei, cAci f.r i materie el
oBiblioteca pentru unto 5

www.dacoromanica.ro
66 c. RADIJLESCU-MOTRil

nu poate sa existe. Lumea intreaga este

o infatisare a materiei.
Asa este intaia contra-argumentare.
Acel ce o face poarta numele de filosof
Materialist.
.
0 a doua contra-argumentare, si direct
optisa celei precedente, este urmAtoarea :
Materia nu poate constitui realitatea,
pentru ca ea, evident, este un produs al
simturilor noastre. Deosebirea intre pro- %.

prietatile principale si secundare nu se

poate sustine ; proprietatile principale
sant si ele datorite simturilor noastre.
Materialistul pune in randul for : forma,
den,sitatea, numarul ; dar acestea nu sant
oare de aceasi natura cu calitatile secun-
dare ale sensibilitatei ? Nu sant toate do-
-vedite ca un rezultat al activitatei noastre
sufietesti ? De' sigur. Apoi, continua noul
argumentator, materia este o notiune pos-
terioara, care. presupune mai intaiu exis-
tenta substantei aufletului. Functiunile
acestuia dau nastere notiunei de materie.
In special, functiunea judecatei e acea
care: ne face cu putinta deosebirea intre
proprietatile principale si cele secundare
si mai ales ne conduce la notiunea de
elemente substantiate ale materiei. Su-

www.dacoromanica.ro
,t :!,; ,
 RVINTA I ENERGIE 67
r%

fletul; asa dar, trebue presupus ca prima ,

realitate. Din el cream not infatisarea lu-
mei externe. Insa, adaoga, drgumentato-
rul, sufletul nu trebue luat in intreaga
lui fenomenalitate, asa cum 11 is filosoful
sceptic, fiindca el nu participa cu total
la substanta eterna si infinita. Trebue ;
luatit numai partea lui nobila, functiunile
.
superioare ale ratiunii si ale vointei, co-
mune tuturor indivizilor, acelea eari ,se
manifesto: in ideile neperitoare ale stiin-
tei si religiunii conceptiunile abstracts
:

suprasensibile si ideile despre dumne-

zeeire. Acestea sant cari raman, chiar si
cand omul, ca individ, dispare de pe scena
lumii. Materia nu este cleat o cauza in-
tamplatoare, care desteapta aceste crew , .

tiuni ideale. Singura substanta este su-

fletul, intru cat el participa la vointa si
spiritul divin. Lumea este o creatiune a
dumnezeirei. .
Asa conchide filosoful spiritualist.
Fiecare din acesti duoi argumentatori,
intru cat ei raman consecinti convinge-
, rilor expuse, indeamna in urma la o ac-
tivitate practica diametral opusa una de
alta. Materialistul indeamna, la dobandi-
rea de bunuri materiale ; aproba si da

www.dacoromanica.ro
 .

t G8 C. RADULESCU-NrOTRU
,

concursul sau institutiunilor sociale, cari

intaresc primatul preocupatiunilor mate-
riale asupra celor spirituale ; pe cand spi-
ritualistul ingrijeste in primul rand, de
aspiratiunile sufietesti ; da sprijin institu-
tiunilor prin cari se asigura continuitatea
bunurilor religioase si ideale ale omeni-
rei. Unul si altul concep idealuri deose-
bite despre fericire, criterii deosebite in
I 4,4, a aproba sau desaproba faptele ce se pe-
I ; tree in societate. Rolul social al fiecaruia
atrage cu sine apoi efecte si mai tangi-
bile. Fiecare poate ajunge sa influenteze
opinia publica i prin aceasta desvolta-
,
rea statului, in sensul de a se da o di-
rectiune sau alts invatamintului public.
. Deosebirea de convingeri se resimte a-
tunci si se sporeste Inca prin influenta
scolei. Generatiunile tinere primesc direc-
'!- tiunea ce li-se indica si in curand o aplica
in viata practica. Astfel ca societatea In
treagri se poate gasi intrata intr'un cu-
rent materialist sau spiritualist, avand sa
suporte consecintele bune sau rele, dar
, in once caz foarte palpabile, pe cari lo-
gica speculatiunilor abstra, to le deter-
mina pentru fiecare din ele.
laid. dal' de ce ziceam ca intrebarea de

www.dacoromanica.ro
 TIINTA SI IINERGIE 69

mai sus, nu este nici a$a de abstract5,

nici a$a de strains de viata practicii. Fie-
care poartii, o solutiune a acestei intro-
bari cu. sine. Singura deosebire e cii unul
i-a format'o prin argumentare proprie-
pe cand altul a primit'o prin influenta
$coalei $i a mcdiului social. Cu desdvar$ire
scutit nu 'este nimeni,bine-inteles, ni-
meni din acei ce au fost direct sau in-
direct atinsi de cultura europeana.
Argumentarea materialists $i cea spi-
ritualists au format midul principalelor
directiuni, imprejurul carora gasim gru-
pati pe ganditorii si conduatorii popoa-
relor vechi si, in privire generald si pe
acei ai popoarelor moderne. Sub denumi-
rile cele mai diferite se intro ede totda-
una si destul de bine lupta isvoriltii din
. .
rdspunsurile cc s'au adus la intrebarea
cea mai abstractii, pe care $i-a formula' o i
mintea omeneascd-
Dar a$a ss ramand oars si pe viitor ?
I Nu este de asteptat, ca in urma indelun-
.. gei indeletniciri a mintii omene$ti cu ar- ti
gumentarile abstracte, sa se ajunga cu
timpul la o noun $i mai precisA formu-
lare a problemei ? Sd nu fi fost oare la
baza celor cloud argumentari ardtate o

www.dacoromanica.ro
70 c. RADULESCU -MOTRU

eroare, Mete drept adevar indiscutabil, i

care sa fi viciat conclusiunile la care s'a
ajuns ? , 1

Raspunsul filosofiei contimporane, dupe .. .

pdrerea noastra, incline in acest seas.

Cunostintele necomplecte ale celor vechi
au lasat sa se strecoare atat in argumen-
tarea filosofiei sceptice, cat si a filosofiilor
materialiste si spiritualiste, o eroare fun-
damentals. Inlaturarea acesteia atrage .
dupe sine o noun argumentare. Aceasta
este in curs de a se fixa in timpul nos-
tru. Familiarizandu-ne cu dansa ne pre-
gatim a intelege filosofia viitoare.
2. Sa reluam firul argumentarii, pe
care a facut'o filosoful sceptic, rani aci
se ascunde eroarea, pe care 'ceilalti duoi
o imprumutd lard sa o discute.
Filosoful sceptic afirma ca despre lu-
mea externs not luam act prin mijloci-
rea subiectivilatei noastre, i ca aceasta
subiectivitate, fiind vremelnica, ne face
cu neputintd oglindirea in constiinta a
realitatei substantiale. Obiectele externe
nu sunt cunoscute nici macar dinteodata,
ci sunt reconstituite din reactiunile ce ele
provoaca in sufletul nostru, prin urmare
ele nu pot duce decat la pareri inela-

www.dacoromanica.ro
 TIINTA I ENERGIE 71

toare, potrivite cu dispositiunile momen-

tane si cu caracterul individului, jar nici-
decum la adevaruri temeinice, objective.
. Aceasta afirmare este pentru filosoful
sceptic indiscutabila. Sa vedem insa data
'ea este in intregime, atat de indiscuta-
bila, pe cat o crede dansul.
Prima parte a afirmarei trebue sa o
concedem. Negresit actele ce se petrec
in constiinta noastra sant acte subjec-
tive, si numai prin mijlocirea for luam
not cunostinta despre realitatea obiectelor
externe. Aceasta prima parte cuprinde un
adevar, pe care cercetarile stiintifice mo-
derne it dovedesc din ce in ce mai mult.
Dar tot asa este si cu a doua parte?Daca
imaginea obiectelor externe, este o ima-
gine primita indirect de constiinta, si re-
constituita din reactiunile provocate in
sufletul nostru, urmeaza oare de' aci ca
sa fie $i lipsita de orice caracter obiec-
tiv, sit nu formeze decat o parere indivi-
duals $i vremelnica ? Traducerea impre-
siunilor venite de la obiectele externe, sit
. fie ea numai decat o traducere care se de-
parteaza de original, prin urmare flirt va-
kare pentru a constitui adevaruri objec-
tive ? Sa vedem.

www.dacoromanica.ro
72 C. RADULESCU-MOTRC

Existenta obiectelor externe este, fun-

data, precum am zis, pe reactiunile su-
bjective, desteptate in sufletul nostru.
Aceste reactiuni produc, dupd natura sim-
Write ce avem, diferitele sensatiuni de
culoare, sunet, gust, miros, pipait. etc. a ,
caror varietate calitativa depinde de gra-
dul evolutiunei biologice in care ne gd-
sim, Un organism, mai putin desvoltat
ea al nostru, are un numar mai restrans
de sensatiuni ; precum si Myers, un or-
ganism mai diferentiat ca al nostru, data
ar exista, ar avea probabil si un numar
mai mare de sensatiuni. Din asemeni sen-
satiuni se constitue imaginea obiectului.
Natura acestei imagini e subiectiva, ne-
gresit, landed subjective sant sensatiunile
din cari se formeazd. Dar in quprinsul
acestei subiectivitati nu ramane totusi
ceva constant, care ne leaga si ni se im-
pune neconditionat ? In adevar, cum se
petrec toate acele fenomene, cari se in-
Ora pe drumul dela producerea reactiu-
nilor in organismul nostru si pang la con-
stituirea imaginei, ce si-o formeaza con-
stiinta despre lumea externa ? Se petrec
ele oare fard nici o regularitate ?;Nu, ci
toate acele fenomene urmeaza unor legi

www.dacoromanica.ro
 :i it
\
TIINTA.. ENERGIE 73

constante, valabile si pentru lumea ce este

in afar de individualitatea noastrd. Sen-
satiunile de culoare se formeazd dupd legi
constante din impresiunile ce ating retina
ochiului ; din aceste sensatiuni se con's-
titue apoi, iarasi dupd legi constante,
imaginea visuals ; dupa legi constante se
transforms excitatiunile externe in sen-
satiuni auditive, tactile, olfactive, gusta-
tive, etc. ; nimic nu se petrece la intam-
plare. Nexul inexorabil al cauzalitatei
continua si inlauntrul sufietului nostru.
.
Dupd legi constante se produc sensatiu-
nile ; dupa legi constante se grupeazd
senzatiunile in imagini ; dupd legi con-
stante imaginile in notiuni si judecati.
Aceasta constanta a legilor face sd ne
regasim si not ca aceiasi in constiintd.
Sentimentul identitatei .cu not insine este
un efect al ei. Altminteri, dacd impresiu-
\ nile externe s'ar transforma dupa legi in-
tamplatoare in sensatiuni, si aceasta la
randul for intamplator iarasi in imagini,
atunci nici o rectinoastere nu s'ar mai
putea stabili in mintea noastra ; nici o
judecatd, si mai ales nici o intelerc intro
oameni. -
Iatd dar elementele stiintei objective,

www.dacoromanica.ro
 . 74 C. RADULESCU -MOTRU

pe can filosoful sceptic le trecea u.sor

. cu vederea : legile de coexistent 6. si do
,saccesiune ale fenomenelor, legi pe cari
le gAsim de o potriva in lumea extern
cal si in liiuntrul sufietului nostru. liar
ginirea noastra subiectiva nu le atinge
si pe acestea, cdci on si cum ne-am pre-
supune not de efemeri, pe ele nu le putem
atrage in efemeritatea noastra. Ele cons-
tituesc fundamentul durabil al 'cunos-
,
tintei noastre despre lume.
Fenomenele din constiintA sant riguros
determinate de fenomenele ce le-au pre-
cedat in centrul nervos ; acestea de acele
petrecute in fibra nervoasa" si aparatul
exterior al simtul ; iar acestea la randul
for sent determinate de fenomenele me-
diului cosmic. Lantul cauzalitatii este ne-
intrerupt ; toate aceste fenomene se condi-
, . tioneazg unele pe altele dupA legi cons-
tante. Aceste legi formeazq obiectul sti-
intei.
Din punct de vedere al naturei for
calitative, Par`, indoialA ca sensatiunile
noastre subjective n'au nimic de e face
cu propriet6tile: corpurilor ce ele repre-
zintrl. Dar ce ne importa aceastd corn-
parare ? E de alums dac4 *earn firul

www.dacoromanica.ro
. ,
.

TIINTA BSI ENERGIE 75

Inldntuirii for fenomenale, legile dupes

cari ele se conditioneaza, pentru a ne
past totdeauna pe drumul stiintei obiec-
tive.
Filosoful sceptic presupunea, ca deo-
data cu dovada despre subiectivitatea
imaginilor din constiintd, el a adus si
dovada imposibilitatii unei stiinte obiec
tive pe baza lor. Dar pentru ce aceasta
presupunere ? Nu pentru altceva, desigur,
deck din cauzd ea. imaginile subjective,
in argumentarea sa, erau luate drept
niste produse intampldtoare ale sufletului ;
dela care 'nu exists, dupa parerea sa ia-
o punte sigura, care sa conduces la
ritisi,
cunostinta obiectelor externe. 0 eroare
evidenta. Aceasta punte sigurd existii, :
cercetdrile moderne au ard'tat-o. Ea se
sustine pe legile de conditionare ale sufle-
tului nostru, pe lantul cauzalitatii inexo-
rabile, care leagd toate fenomenele natu-
rei atat pe cele externe, cat si pe cele
interne.
Eroarea subinteleasd in argumentarea
" scepticului este imprumutatd si de cele-
lalte dour.
(date -$i trele argumentdrile de mai sus
nu insists de loc asupra licestei cauza-
(I ,

www.dacoromanica.ro
4

76. C. RADULESCU-MOTRU

. litati, care formeaza, precum vedem, baza

cea temeinica pentru adevarurile stiin-
tifice. Dar aceasta omisiune este expli-
cabila. Argumentgrile de mai sus, au
fost incepute inteun timp, cand progre-
sele stiintei erau foarte restranse, cand
observatiunea si experienta nu erau macar
admise in randul metodelor de cercetare.
De aceia si vedem o tendinta unilaterald
. manifestata chiar in punerea problemei.
Filosofii cei vechi, materialistul ca si
spiritualistul, erau preocupati in primul
rand de substantialitatea lucrurilor pe
care ei o atribuiau, unul materiel, altul
sufletului fard a banui, nici unul nici altul,
ca stiinta se poate face dintr'un punct
de vedere mai inalt, acela anume care
lass la o parte speculatiunile asupra
substantialitatii, i se ocupil de reconsti-
tuirea lantului cauzal dintre fenomene,
. de' legile de conditionare in care apar obiec-
tele naturei. Dacii acest nou punct de
vedere le-ar fi fost cunoscut lor, atunci
ei n'ar mai fi avut motiv de a propune
solutiunile ce am vazut. Atat filosoful
. materialist cat si eel spiritualist s'ar fi
putut usor convinge, ca preferinta pentru
materia sau suflet nu se poate sprijini

www.dacoromanica.ro
 r

TtiNTA BSI ElsTEGIt 77 .

pe o agnmeetare $tiintifica. Materia' ca

si sufletul sant de o potriva existente,
si de o potriva obiecte ale $tiintei intro ,
cat fenomenele pe cari ele le infdti$eazrt
ir sant fard preferinta supuse legilor cau-
zalitatii. Ce va fi substanta lor in sine,
not nu o putem $ti si nici ca ne imports. ,

Singurele date ce ne imports sant cele

ce se refer, la conditiunile producerii lor,
la fenomenalitatea lor.
Acestea sant noile premise, pe cari 1.

cercetdrile stiintifice le fell. filosofiei 4

contimporane. Pe baza lor, se poate sus-
tine acum o noun solutiune la problema ,

push mai sus ; solutiunea' care, precum

ziceam, este in curs de a se fixa in
zilele noastre.
Ce putem sti despre lume ? lidspun-
dem : Putem sti legile cauzale, sub care
fenomenele de once natura se produc si
se repetg. Asupra substantei sufletului
si materiei, nu avem decat pared schim-
cd'toare, si intru cat ne marginim pre-
. tentiunile inteligentei noastre la acestea
filosoful sceptic are dreptate ; dar legile
cauzale, gasite din observatiunea sufle-
tului si a materiei, sant diferite de spe-
culatiunile asupra substantei, ele nu sant

www.dacoromanica.ro
 78 c; RADULtSCU-IviOTRIJ

schimbgtoare ca acestea, ci inalterabile

ai eterne. Oamenii si-le tree din genera
t
tiune in generatiune i pe baza for se
da o directiune continua activitatii prac-
tice. Singura realitate, neconditionatil
de dispozitiunile noastre vremelnice, pe
care inteligenta noastril o poate prinde
si retine cu succes, este aceea a inilin-
tuirii cauzale dintre fenomene, este legea
i :y care unified toate infatisdrile lumii in-
terne i externe.
Aceastil lege unificatoare este insil
. legea energiei.
,
De aceea, dace este ca in noua solu-
tiune sa inlocuim cuvintele vechi si obici-:
4--:" nuite prin acelea pe care Ie da stiinta
I" contimporanN, am putea zice :
Singura realitate, pe care inleligenta
s, .: noastril o poate cunoate stiintificeste,
n' I este aceea a energiei. Energia este acel
ce real, neconditionat, care apare sub
forme felurite simturilor noastre ; ea e
substratul lumii eterne objective, precum
.
si acelei interne, subjective. Notiunea ei
intruneste la un Joe vechile notiuni ce
fla piiredu ell se exclud pant aci : pe aceea
. a sufletului si pe aceea a materiel. Ambele
aceste notiuni apar acum ca fiind notiu-

www.dacoromanica.ro
 :TIIIs/TA SI ENERGIE 79

nile a doua grupuri de fenomene, can se

cOnditioneaza intr'un mod reciproc. Ma-
teria este denumirea grupului de feno-,
mene dintr'un cap al lantului cauzalitatli,
iar sufletul denumirea celuilalt grup din .

celalt capa't : ambele ins sant de o po-

triVa forme ale energiei.
Ast-fel vechia conceptiune dualistci, duprt
care sufletul Si materia sant tinute ca
doua substante can se exclud, cedeaza
conceptiunii moniste locul pe care 11 avea
'Ana acum in sistemele filosofice. Pe
baza teoriei energiei, filosofia viitorului
va putea clacli, in definitiv, un sistem
monist, in care sa-si aiba locul o solu-
tiune mai multumitoare la problema des- r
batuta aci, de cum a fost aceea a ma-
terialismului i aceea a spiritualismului.
.
3.Dimpreund cu schimbarea punctului IAA

de vedere, sub care se vor face cerceta-

rile stiintifice in viitor, este natural sa, se
schimbe si intelegerea multor alte pro-
bleme, dintre cele mai importante Pentru
practica vietii cari, direct sau indirect
stau in legatura cu problema cunostintei.
0 parte din ele au suferit chiar de pe
acum aceasta schimbare. Nu e locul aci
sa le enumar pe toate ; voiu alege numai 14.
cateva.
www.dacoromanica.ro
 80 C .RADULESCU-MOTAU

.
Asa problema instructiunei se indica
dela sine. In paginile ce preced am' si
, socotit-o din acest nou,,punct de vedere.
. Daca ne-am ridicat in contra latiret
. instructiunei teoretice la sate, cauza este
convingerea ce avem, ca pp cata vreme
' invdtatorul el insusi nu-si da seama de
. natura si rolul cunostintelor stiintifice,
nici scoala lui nu poate fi de vre-o uti-
. litate. Adevarul stiintific nu are in sine
vre-o substantd miraculoasd, care s'a pro-
,. ducd bunele-i efecte, on si cum%si on
si unde ar fi randuit, ci el are o valoare
relativa dupd local pe care 11 ocupd in
desfasurarea energiei sufietesti a cui-va.
N Este el aruncat de a dreptul in mintea
elevului, fart ca prealabil simturire de
observatiune si experientil ale acestuia
sa fie "pregatite, si lard ca aplicatiunile
. # lui in actualitatea practica sa fie Minn -
7
rite, atunci rolul lui, ca adevar stiintific,
este nul, si priri urmare si valoarea lui
este Auld. 0 bung instructiune trebue sa
se conduct, de legiie stiintifice ale Psi-
hologiei ; legi can presupun la baza for
cauzalitatea riguroasd a energiei sufle-
testi. Gresealele in pare cadea vechea
scoald veneau tocmai din ignoranta a-

www.dacoromanica.ro
 VTIlisITA SI ENERGIE 84

cestor legi. Sufletul elevului era conside-

rat ca in afar de orice legatura cu ma-
teria, ca un dar divin, si in consecinta
se pretpunea ca desvaluirea adeviirului
trebuea sg, i se face lui pe o cale ana:-
logy cu acea pe care venise si creatiunea
lui : pe calea misticg ; a zis di s'a fgcut.
InvAtiitorul ilumina inteligenta elevului,
intocmai cum Dumnezeu, cu suflarea sa
diving, a creat viata sufletului. Scoala
viitoare sub influenta noilor conceptiuni
filosofice se va departs din ce in ce mai
mult de aceasta cale 1).
1) Semnaloz in special articolele asupra me-
todelor in invatarnAnt a d lui dr. I. Simionescu, -
care propaga cu mult entusiasm aceasta noun
directiune. In ultimul salt articol, publicat. in
Revista Romany dela 1 Iunie 1902, dansul scrie,
intro altele :
Cunoscand bine fenomenele vitale ce le poate
observe in jurul sau, copilul so familiarizeazA,
,cu ele si la urraa so trezeste conducandu-se pe
sine. 'Atratandu-se atentiwaea necontenit asupra
organismelor si nevoile ce le au, se .ajuta nu,
numai la desvoltarea intelectuala general& a e-
.
levului, dar 'si la capatarea de cunostinte ce-i
pot sluji in viata practice. Ingrijind d plant&
cultivate, vazand In ce conditiuni ii merge
bine, va sti imediat foloasele ce resulta din a-
coast& ingrijire si deci invatatura din .coli va
.Biblioleca pentru tali. 6
www.dacoromanica.ro
 82 -c. RXDU1.ESCU-ivMOtRU
.
Problema culturii, de asenieni va 'fi
.altfel inteleas6 de cum obicinuit se in-
telegea Omit acum. Teoria energiei, inve-
derand conditionarea reciproc6 a suietului
$i materiei, va face sA se raspandeaescrt

avea un ecou imediat si puternic asupra partii

practice. In loc sa se face cum se obicinueste
descriptiunea seaca a papusoiului, planta de in
care taranul nostru isi trage hrana de capetenie,
. s'ar urmari cresterea ei ; s'ar studio, in natura
organizatiunea si cerintele ei ; gaga s'ar puns
alaturea fire crescute in pamant deosebit, s'ar
da posibilitate viitorului cultivator sa fie con-
vins ca si o planta are nevoile ei, care Wind.
satisfacute, se capata roade bune. Ce tablou .
, frumos s'ar prezenta cui-va, tend ar vedea pe . ;
- profesor cu elevii sai Maud leetii sub cerul
liber in jurul unui strat cu legume on a _unei
mici gradini cu papusoi on grau.
. Copilul de Bateau, crescut in mijlocul naturii, .
ar simti ca scoala nu e o temnita, intunecatro
neaerisita, in care el e silit sa stea ceasuri in-
tregi fara miscare, ci e un loc, untie invatatorul .
it face sa vada mai bine si sa-si dea seams de
tot ce el cunoaste fart nici un capatai. Prin a-
plicarea observarii ca element de studiu se des-
teapta in copil, in mai make grad, curiositatda ;
atentfunea devine puternica si, mai ales, atria-
. tand incredere in judecata lui firanita neconte-
nit de observari adevarate, elevul devine o in
teat& puterea cuvantului, cu vointa si pricepere
in vremurile do lupta,

www.dacoromanica.ro
 a
a

$T1INTA I."-tNER 6It - 81

6.
.
. '
mai mult convingerea, c adevarata cul-
turn nu se poate sustine pe bunurile su-
fletesti, sau pe bunurile materiale luate
. isolat, ci pe armonizarea-tuturor acestora.
' Viitorul va inlatura astfel multe din de-
ceptiunile la cari asistdm not astazi.
1

Dar cu deosebire se vor res. imti de

1. aceasta schimbare problemele morale pro- .

. priu zise. .

Liberul arbitru", care a stapanit atata

Liberul

'limp morala filosoficd, va perde in noua .

filosofie principale]e sale argumente. Prin
. cunostinta mai amb,"nuntitd a transfor- ,
mdrilor energiei psihice, se va eunoaSte .
-mai amdnuntit si cauzalitatea actelor de .
vointa, si astfel va dispare din mintea
omului ilusiunea unei absolute sponta-
neittiti. Libertatea morala va fi inteleasti
.atunci in conformitate cu determinismul,
care guverneaza intreaga natura. .
. Educatiunea morala si educatiunea re-
. ligioasa suferi-vor ele dupa urma para.-
sirii liberului arbitru ? Din contra, ele
vor avea sa castige. Judecate prin prisma
determinismului $tiintific, moralitatea v_a
consista pentru oameni in fapte, iar nu
in precepte ; religiositatea in sentimen-
'tele vii ale sufletului, iar nu in ceremo-
r

www.dacoromanica.ro t
. 84 C. RADTJL ESCU-MOTRIJ

nial. Educatiunea, condusa pe baze stiin-

tifice, va fi mai adanca si mai eficace.
In sfarsit, filosofia nova, prin direc-
tiunea sa nzonista, va contribui sil bald-
ture una din consecintele cele mai ura-
cioase pe cari viata practica le suferii
astral din influenta vechei filosofii dua-
like. Anume, ea va pune un acord intre
tepdintele launtrice ale firii omenesti,
intre tendintele spiritualiste i materiaL
. liste, si. va evita astfel necesitatea ipo-
criziei : o atitudine morald asa de deplans
pentru societatile culte. Apoi, cu doban-
direa acordului intre tendintele launtrice
ale sufletului individual, va fi mai usor srt-
se desvolte si solidaritatea sociald, prin-
cipala conditiune a energiei nationale.

www.dacoromanica.ro
 9

V :

Energia Socials -
1.- Prin practicarea stiintei, omul
dobandeOe deprinderea de a dirija cu
folos energia naturii, si ajunge, treptat,
sa transforme mediul inconjurator din
indiferent $i dusman, a$a cum l'a cu-
noscut odinioarg omul primitiv si 11 cu-
noaste Inca eel sdlbatic, in prieten si
sprijinitor al intereselor sale. Civilizatia,
cu care se fdleste timpul nostru, nu re-
sida pe alta bazd, deck pe aceastd de-.
prindere ca$tigatd pe urmele stiintei. 0-
mul civilizat, in deosebire de salbatec, e
un mai perfect utilisator al energiei uni-
versale, un mai constient diriguitor al
legilor acesteia de manifestare. Un diri-
guitor si nici de cum un creator, cdci
or

www.dacoromanica.ro
 86 c. RADULESCU-MOTRU

creatiunea nu intro in sfera actelor ce.

poate savarsi o creature panaanteased..
. De altfel, in aceastd privintd, sfera
puterii omului nu este mai mdrginitd
decat aceea a naturii. Insasi natura riu
creiazd, ci numai modified imperecherile
elementelor sale. tiinta nu este mai pre
sus nici mai pre jos de orice procedeu
natural, eacontinud opera de evolutie a
multiplelor infatisari, pe cari le scoate
la iveald cuantumul neschimbat al ener-
giei universale. Toate cate ni se infati-
seazd si toate cite se vor mai infatisa in
lume pe viitor, sant datorite, odatd pentru
totdeauna, energiei ce dureaza dintru in-
ceput ; sant izvorate din actul de crea-
. tiune ce s'a sdvarsit de data cu ince7
putul. Nici procedeurile misterioase ale
naturii, nici progresele atinse de stiinta
nu pot infrange aceasta lege fundamen-
tala. Actele de creatiune $i daed s'ar
produce cumva, ele totusi ar ramane in
afard de intelegerea si prevederea mintii
omenesti. Noi intelegem si preVedem in
formule abstracte, numai aceea ce se de-
duce exact din cursul existent al legilor
naturii : orice adaos nou ar fi o stirbire
adusd acestui determinism, si prin urmare
o alunecare din drumul sigur al Logicei.
". ,
www.dacoromanica.ro
 .

.TIINTA SI ENERGIE . 87..

Credinta in subsistenta actelor de ciea-

. tiune este tot ce poate fi mai antistiin-
tific, si dacii ea se mai eseste Inca in
atatea capete, aceasta este pe de-o-parte o
proba de putina raspandire pe care o are
stiinta pe suprafata globului, si, pe de
alta parte, o marturisire a insuficientei
In care se afla cultura stiintificrl a mul-
.tora. Cu eat un domeniu al naturii e mai
putin cunoscirt, cu atat fenomenele ce-i
apartin lui sant atribuite puterilor crea-
toare. Omul ignorant le socoteste pe toate
fenomenele naturii, pe cele mai elemen-
tare, ca si pe cele mai complexe, ca find
faptele unor fiinte misterioase, cari, dupa
a for voie, le produc sail- nu. Dar cu cat
ignoranta descreste, cu atat slabeste si
credinta in posibilitatea noilor creatiuni.
In decursul secolilor, fenomenele ce a-
partin demeniului Fisicei, Chimiei, As-
tronomiei, s'au emancipat treptat de sub
jugul acestei credinte; iar in zilele noastre
asistarn la emanciparea fenomenelor bi-
ologice. Toate aceste fenomene, cari pen-
. tru ignorant sant datorite cauzelor su-
pranaturale, pentru omul modern, cu' o
culturrt stiintifidi, sant produse, in mod
necesar, din deshintuirea cauzelor na-

www.dacoromanica.ro
 88 C. RXDULESCU-MOTRU

turale existente. Numai intelegerea fe-

nomenelor ce apartin atiintei sufletului
ai Sociologiei este mai greu de aavarait ;
motive de natura ai origin felu.rita yin
sa o impedice. Si, e probabil, ca mult
,- timp 'Inca, in vreme ce la explicarea fe-
nomenelor biologice nu se va face vorba
de puteri supranaturale, ci fiecare Va
cauta sa le inteleaga ca o fornia a ener-
giei existente, sa persiste totusi in ore-
dinta multimii piirerea, ca sufletele o-
menesti sant datorite, fiecare individual,
unui act de creatiune diving, ai ca viitorul
unei societati depinde de intamplare.
Din fericire, afirmarea adevarului tiin-
tific nu asteapta sa fie consacrat cu ma-
joritate de voturi, si astfel putem avea;
alaturi de credintele cele mai eronate
asupra sufletulni ai asupra societatii o-
menesti, stiinte ca Psihologia ai Socio-
logia. Pe acestea din urma le cultivam
noi, fart, a ne ingriji de persistenta ero-
rilor care le coexista. Credintele eronate
vor dispare din momentul in care ade-
varata atiinta va raspunde la toate in-
trebarile pe can le pane mintea ome-
neasca. Pana atunci ele sant, relativ, un
eau necesar.

www.dacoromanica.ro
I ,
 TIINTA I ENERGIE 89
.
Premisa de la care pornese cercetarile .
noastre asupra energiei sociale este aso
dar urmatoarea : Educatorii de suflete,
precum si conducatorii vietii sociale daca
influenta for este sa fie rodnica, trebue
sa se conforme metodei celorlalte stiinte
si, prin, urmare, sa renunte cu desd.'var
sire la ajutorul pe care judecata popular
11 asteapta dela puterile creatoare. Nici
un rezultat, din sate se pot dobandi pe
terenul social, nu face exceptiune de sub
legea energiei universals. Intodmai cum
inginerul care peptru- realizarea unei
opere industriale lass la o parte inter-
venirea cauzelor supranaturale i prevede
toate efectele din distribuirea, agentilor
naturali, tot astfel va trebui sa proceada
si acel ce doreste a realiza o opera so-
ciala. Dezvoltarea sufletului, ca Si dez- .
voltarea societatii, sant strict determinate
de legile cauzelor existente ; din nimic
nu se va crea ceva : nici fericrea sufle-
teasca, nici prosperitatea socials; ci am-
bele acestea se vor produce, in mod
necesar, si se vor intelege ca afore. de
acel ce stie sa patrunda in rostul le-
gilor lor.
Farmecul ce a intova'rasit i intova,

www.dacoromanica.ro
A
 99 ' C. RAD1.11.ESCU-MOTRU

rdseste tbtdeauna, in mintea emeneascd,

credinta in actele de creatiune, nu va fi
Insd cu des'avarsire perdut. Gonit de
stiinth ca o amagire, el va fi cu atat mai
mult ithbrdtisat de artii. In conceperea
si executarea operelor de arta, imagina-
tiunea omului va regasi iard$i placerea
de a crea, pe care ea o exteriorizase alta-
data in puterile supra-naturale ; prin
largirea domeniului artei se va intretine
isvorul fermecalor al 'ravnei spre ideal.
Omul artist va \avea sh" se preocupe mai
putin de legile `abstracte ale Logicei $i
va lase activitAtii sale indrumarea ce i-o
. va da inspiratia. Artistul va complecta
astfel pe omul de stiinta.
, 2. Dar dace prin legea for funda-
mentald, atat Psihologia cat si Sociolo-
. gia, se .subsumeazd postulatului conser-
viirii energiei, nu mai putin adevdrat este
insa ca, in stapanirea domeniului for de
. fenomene, aceste doua sant mult mai
putin indintate deck celelalte stiinte.
Fenomenele la can ele se referd, pe langa
0, sant in genere mai complexe, dar chiar
si cele mai elementare dintre ele, au o
desfdsurare complicate, care nu se poate
urmdri. cu atata usurinta, cum. se poate'
, .
www.dacoromanica.ro
1. I
 TI11411. SI 'ENERGIE 91

utmgri desfa'surarea fenomenelor fizice .

si chiar tiologice. Directiunea for d'abia

se poate intrevedea, necum retine in for-
mule abstracte. De aceea si aplicarea re-
zultatelor, pe can aceste doug stiinte. le
oferg, vietei practice, cere mai multi a-
tentiune si mai multi destoinicie, decat
cere aplicarea rezultatelor produse de
. stiintele exacte. and este vorba de pu-
nerea in practice a cunostintelor psiho-
logice sf sociologice, nu se poate in de
ajuns recomanda prudenta. Omul de teo-
rie si omul de practice nu au, in sfera a-
cestor stiinte, aceeasi independenta unul
de altul, precum o gasim aiurea. Mai in
totdeauna, in agar& fericite, unul si
altul formeaza una si aceiasi: persoanit
In special, aceea ce constitue principala
dificultate, care opreste progresul prea
' repede al stiintei fenomenelor sufletesti $i
al stiintei fenomenelor sociale, reside in
. dependenta evolutiva in care se gasps, .
fenomenele din aceste dot-1.A stiinte, intre '1
dansele ; dependenta care fixeaza fiecarui.
fenomen o particicA de timp ea a sa,, $i
prin aceatta ii constitue un fel de indi-
dualitate proprie. Fenomenele fizice se
repeta intr'un mod atat de uniform, in
.

www.dacoromanica.ro
1 . .
 92 C. RXDULESCU -MOTRU

cat omul de stiinta, fard a comite o eroate

insemnata, poate face abstractiune de
seria istoricd a evolutiunii lor. In 'vice
moment de timp, cand conditiunile for
antecedente sant date, ele se produc si
se combing, lard ca efectele sd se re-
simta de ordinea succesiunii. Asa, s. ex.,
forta mecanica inmagazinath, in canti-
tatea de apd ce formeazd ghetarii Combe
si Freydanne, utilizati de uzina ingine-
rulni A. Berges, ar fi putut ca sa dateze
din chiar anul construirii uzinei, si nu
de zeci de ani, cum e. cazul in realitate,
si Cu toate acestea canalizarea ei s'ar fi
operat dupd aceleasi legi si duph, 'acelas
calcul. Timpul n'ar fi schimbat nimic din
efectele prevhzute. i pe viitor de ase-
meni, fie ca aceesta forth s'ar micsora
sau ar spori, cuantumul efectelor sale ar
fi totusi tot asa de strict determinat ca
mai nainte. Cu un cnvant, infdtisdrile
energiei fizice nu isi schimbd natura dupd
momentul de timp in care 'se produc ;
ele nu au o istorie a for propriu zisd ;
de se repeta azi si maine, si peste o
mie de ani intr'un mod aproape uniform').
1) Zic aproape" plod& legea entropiei ar
f contrazice aceste afirroAri, dad', ele ar fi luate

www.dacoromanica.ro
 '111NTA SI. ENERGIE '01

. Pe and nu tot astfel se petrece cu fe-

nomenere sufletesti si mai ales cu cele
sociale. Repetitia acestora std in depen-
dent6 de momentul in care, ele se produc.
Ace lea ce vin in urma nu se pot calcula
isolat de celelalte, ci in functiune, adieu
in depepdenta de cele ce preced. Tufa-
tisdrile energiei sufletesti, Si cu deose-
bire acele ale energiei sociale, au tot-
deauna caracterul unor serif istorice ; ele
cant ca partile unui tot, si priri urmare
nu se pot izola prin simple indepartare r
a lor, in spatiu, cum se pot izola, de
regula, iufati drile energiei fizice. 0 pe-
.rioadg din desvoltarea sufleteasea a unui
individ, sau a unei societati, luatA in
parte, bunioarg, nu se va preciza nici
odatd. cu exactitatea cu care se preci-
in mod prea absolut. Dupa legea entrOpiei, for-
mole energiei nu se transnorm4 indiferent, fare
perdere, una intr'alta, ci dupa o ordine de pre-
ferenta. Forta mecanica, s. ex., so transforms
fare west in caldurA, pe cand caldura nu tot asa
in fenomen mecanic. In circuitul formelor ener-
giei, caldura e avantajatit. Aceasta avantajare
constitue o adevitrata istorie pentru cuantumul
energiei, luatA in total. Dar aceasta istorie atinge
cu_o aproximatie foarte minima desfasurarea
fenomenelor fizice. De aceea mentinem deosebirea
intre aceste din urma si cele sufletesti si sociale. ,

www.dacoromanica.ro
 94 C. ,RADOLESCU-140Rtt

sena viteza sau volumul die apd" a unui

fluviu din diferitele regiuni ale cursulti
sau. Prima este partea unui tot is,toric,
pe and volumul de apd este partea unui
tot spatial. Aceasta diferentft decide a-
.- supra metodelor ce se Vor aplica in sty,
diul fieedreia in parte.
3. --L Din aceasta diferentii decurge o
important consecintd pentru cerc,etdrile
noastre asupra energiei sociale. (Lasam
la o parte energia sufleteascd, de care
se- ocupd Psihologia, fiindca pe aceasta
am tratat-o pe larg cu alta ocazie ').
Consecinta de care vorbiam este Ur-
matoarea : Maximul de efecte utilizabile, .

' ce se pot obtine din dirijarea uneF forme

. de energie, maximul ce se subintelege
de obiceiu in conversatia zilnica de.cate
on se. intrebuinteaza cuvantul energie, .
se va determina, asa dar, in mod deosebit
dupl, cum se v i avea in vedere, energia
fizicli, sau energia soda. La dirijarea
energiei fizice omul de stiintd iese vic-
.
'
. torios, de indatd ce posedd mijlocul de . :
a stdpani pozitiunea spatiala a elemen-
, . telor energetice. Astfela Si reusithidus-

1
.1) Vezi Problemele Psihologiei (Studii Elo-
gc*e II zi III7 Editia 11-a, 1901.
www.dacoromanica.ro
 STliNTA SI EilERE 0:)

tria de astdzi sd fie atat' de superioard

. industriei din trecut, si tot astfel va pro-
gresa ea in viitor. Pe fiecare an se uti- -

lizeaza pentru scopuri industriale suprA-

fete mai intinse de energie, si nimic nu
ne face sit intrevedem unde se va opri
aceastd tending, de acaparare. Dela cap-
tarea micelor curente de apd, pe cari le ',
utilizau ,morile de altd data, si pana la
captarea ghetarilor este o distanta, 'in-
semnatd; dar o asa distantA va deveni
coldsald, cand ne gandim ca foarte pro-
babil in viitor omul de stiintd va ajunge
su inlocuiasca energia caloricd, ,produsd .
de combustiunea corpurilor, prin energia . 1
cu care razele solare imbracd suprafata
irktreagg a.. globului. Fecare progres al
stiintei atrage duprt sine in campul vietii
industriale multiplicarea izvoarelor de
energie utilizabile si biruinta asupra dis- .

tributiunii acestora in spatiu. .'

.Astfel in mediul naturii fizice, ()data NJ,

; stdpan pe distributiunea izvoarelor de

energie, omul de stiinta poate sa pre- .

, vada cuantumul efectelor cari se pot I

dobalidi. Data istorica in care aceste 'e-
fecte se vor produce ii este indiferentd.
Pentru dansul timpul este numai o ma-
www.dacoromanica.ro
 ,

06 . 'RADULESCU-MOtittJ
,
surd uniformd si abstracts, prin mijlo-
cirea careia el exprima pur si .Simplu
legile de conditionare ale fenomenelor.
,Fieeare moment al duratei este in cal-
culul sau perfect identic cu un oricare ,
alt moment, si ea atare el si poate sub-
stitui diviziunii timpului, fard nici ,un
inconvenient, sistemul de masura pe care
it da Miscarea uniforms a unui punct in
spatiu.
Cu total alta importanta revine tim-
pului in desfasurarea energiei sociale.
Aci ordinea de BucceSiune are o valoare,
speciald, careia nu i se poate substitui,
_card rest, diagramele in spatiu. Intre,fe-
nomehele sociale, depehdenta cauzala
este de o natura mai intimea imbrd-
. tiseaza caracterul unei filiatiuni istorice,
deli prin aceasta ea nu e mai putin
susceptibila de a forma obiectul cerceta-
. ,
riler stiintifice de cum it forrneaza de-
pendenth cauzala intre.fenomenele fizice,
a caret, natura este mai desvaluita sim-
turilor de observatiune. Una si alta Sant
, . foarte dare pentru o minte pregatita a le,
Intelege si deosebi. Dintr'un punt de
vedere mai inalt ele nu se contrazic; ci
se intregesc reciproc.
. ,
.,
www.dacoromanica.ro
 TIINTA 1 ENtIt6IE 97

De.aceea si evaluarea efectelor,lucru

ce preocupa In primul rand pe omul
practic,-'se face la energia sociala dupd
alta, norms deck la energia fizica.
I Individualitatea sociala capita califica-
tivul de a avea energie," ifu dupa cu-
prinsul spatial al elementelor energetice.
Ar fi, in adevar, si ridicol fata de cuan-
tumul covarsitor al energiei fisice, sa se
. mai masoare dupa acelas sistem $i ener-
gia sociala 1Se califica energia unei in-
dividualitati sociale diva capacitatea pe
care o are dansa de a se adapts impre-
jurarilor externe in mijlocul carora ea se
.devolta". Energia individualitatei sociale
se dovedeste prin virtualitatea pe care
o au tendintele acesteia de a se chema
unele pe altele la actualitate, pentru atin-
gerea unui scop ; natura scopului ins*
Bind de altmintreli in sine indiferenta.
Caci scopul depinde mai totdealma de im-
prejurari, de situatiw geografica in pri-
. mil rand, pe and perseverenta in urma-
Area scopului depinde direct de insai
firea individualitatei sociale. Istoria ne
exemplified aceasta cu prisosinta. Cate
popoare mici, urmarind scopuri modeste,
n'au desteptat admiratia lumii si n'au ra-
oBiblioteca pentru ioti 7
www.dacoromanica.ro
- ,
 98 C. RADIJLEACU-MO' Rtt

mas ca pilde de energie, prin modul cum

s'au condus I Cate-odata chiar scopul nici
nu intra ca element de evaluare. In ce
scop s'au opus Burii la inaintareft Engle-
zilor spre centrul Africei ? In scopul de
a salva opera for de civilizatiune ; sau in
scopul de a dispune numai ei, cu pretul
nedreptatirei altora; de bunurile materiale
ce le-a hardzit natura teritoriului Africei
de Sud ? Cine s'a gandit macar sa-si can-
tareasca admiratia sa pentru energia a-
cestui mic popor, dupii raspunsul ce s'ar
cuveni unor asemeni intrebari? $i asa
in multe alte cazuri.
In afara de acestea, scopul care diri-
jeaza activitatea unei societati este tot
deauna greu de precisat, can de regula
nu este unul, ci sant mai multe. Fiecare
membru al societatei, sau in tot cazul fie-
care clasa sociala, potrivit positiunei ce
ocupa, urmareste un scop care se abate
in aparenta de la eel total, si cu toate a-
cestea rezultanta definitive, cand alcatui- ..
. rea societatei este buna, duce la bun
sfarsit. Mai toate popoarele calificate ca
energice sant in aceasta categoric. Nici
unde nu intalnim societati organizate in
vederea unui scop de mai nainte deter-
! I

www.dacoromanica.ro
 TIINTA SI ENERGIE: 99.

minat, asa cum sant masinele elite din

mana unui bun mecanic, ci peste tot lo-
cul societalile au o activitate feluritii, care
desfidp orice precisare teoreticii. Cand
'map sit in constiintele membri-
lor unei societati, gasesti totdeauna, ca
motiv secret al activitatii fiecitruia, cu
totul alt scop decat eel milrturisit in pu-
blic. Unul urniare.7te ca,stiguri materiale.;
altul glorie si onoruri ; altul inaintarea
stiintei si ridicarea culturei morale ; altul
ilusiuni si utopii ; etc., in sfarsit fiecare
isi executa rolul situ in parte, pastrand
cu toate acestea o semnificare pentru in-
treaga totalitate. 0 unitate de vederi nu
intalnim nieaeri, atat la popoarele vechi,
cat $i la cele moderne. La vechiul po-
por roman, bunioara, care sit fi fost sco-
pul, care a format pe bravii legionari,
.cuceritorii intregei lumi de pe atunci ?
Gloria, iubirea de patrie, (si patria in care
inteles ?) ; on teama de a fi stapaniti de
vrajmasi $i de a eadea in sclavie ?... Cine
poate pretinde a sti adevarul? Apoi exem-
plarul popoarelor de astazi Energia an
glo-saxona e in deobste cunoscuta". Dar
in spre ce scop se manifests ea ? Spre
a marl numitrul drept-credinciosilor in

www.dacoromanica.ro
 . 400 C. RADIJLES6U-MOTRU

Christos, Si in chipul acesta sa intinda

practica virtutilor morale in omenire, cum
. pretinde majoritatea argetritorilor acestei
rase ? sau spre a marl raza comerciala a
a-tot-puternicilor industriali ?... Iarasi cine
ar putea sti adevaul ? ! Nimeni, fury in-
doialA. Unitatea in care residg, energia
acestor popoare trebue cautatA aiurea. Ea
consista, precum am mai spus, in perse-
verenta cu care fiecare membru al socie-
tAtei urmarete scopul ce i Pa propus,
ached incordarea activitatii insa i, iar nu
in valoarea scopului urmarit. Aceasta e
asa de adevarat, in cat sub constrange-
'rea observatiunilor des repetate, sociolo-
gii earl s'au ocupat cu aceste probleme,
prefera a intrebuinta termenul de energie
a rasei in locul aceluia de energie a popo-
rului, cum ar trebui sit' fie exclusiv, dacil
unitatea scopului ar da nota fundamen
tala a energiei sociale. Prin energia rasei
.
acesti cercetatori subinteleg ca unele po-
poare, diferite sub raportul situatiunei
' geografice si a tendintelor politice, pot fi
totusi cuprinse la un loc $i socotite ca
purtg,toarele aceleiasi energii sociale. E-
xemplul rasei anglo-saxone, citat mai
sus, este in aceasta privinta uh exemplu

www.dacoromanica.ro
 TIINTA I ENERGIE 101

tipic. Cate popoare nu se declara ca a

. partinand acestei rase !
. De aceea nu putem in deajuns repeta
afirmarea de mai sus : Energia sociala
nu consista in faptul ca toti membrii u-
nei societiiti au intr'un grad ridicat con-
stiinta. scopului final pe care l'ar fi urma-
rind societatca intreaga, ci ea consista in
faptul ca fiecare membru al societatei are
o constiinta Clara asupta aceia ce trebue
el sa faca dupa" o zi pe alta. Scopul fi-
nal este ca piatra care ineunund edifi-
ciul ; fapta de toate zilele este bolta pe
care edificiul se zideste. Cand aceasta din'
urma este solidi, pe cea d'intaiu lesne
o putem aseza.
Nu este momentul acum ca sa desvolt
mai departe aceste afirmAri generale, ar-
gumentarea for ar necesita aproape schi-
tarea unui intreg sistem filosbfic ; ma
marginesc numai deocamdatii, a le reda
mai intaiu sub o forma mai populara si
apoi a le complecta cu cateva cestiuni
de actualitate.
Un cititor neobisnuit cu fraseologia ab-
stracts filosofica 1) i-s'ar putea talmaci
1) Problema deosebirei legilor naturei fizice
de cele sociale-istorice este tratata si in limba
www.dacoromanica.ro
 102 C. RADULESCU-MOTRU

generalitdtile de mai sus sub urmiltoarea

forma Energia sociald a unui popor nu
:

se judecd dupd idealurile mai mult sau

mai putin intelese, cari flutureaza in opi-
nia publicd, ci dupd obisnuinta pe care
o, are majoritatea cetAtenilor de a-si in-
deplini datoriile zilnice. Cand intri pen-
tru prima oara intr'o tars si doresti a
cunoaste poporul_ care o locueste, sub
punctul de vedere al energiei sociale, nu-
.. ti perde timpul intreband pe conducd-
torii sau cugetatorii acelui popor asupra
idealurilor si scopurilor finale..., ci intra
in mijlocul vietii acelui popor, observd
punetualitatea i incordarea act:vitdtei lui
zilnice. Cum isi intelege interesele sale
zilnice lucratorul ? Cum negustorul ? Cum
rentierul ? Cum isi inteleg datorile for
functionarul, profesorul, preotul si mili-
tarul ? Ai intrat intr'o prdvdlie si ai asis-
tat timp de cateva ore la targul ce se
. face intro vanzdtor si cumpdator ; ai ca-
pdtat o impresie sigurd despre onestita-
tea sau neonestitatea celui ce vinde si
romans de &Are d. Xenopol in importanta sa
scriere Principiile fundamentale ale Istoriei
(Iasi 1900). In literatura filosefiea german& a-
ceast& problem& este de mult la ordinea zilei.
.

www.dacoromanica.ro
 TIINTA I ENERGIE 103

despre increderea sau neincrederea celui

ce cumparg, ; ai observat econdmia sau
risipa de timp ce se face pans la fixarea
pretului..., atunci ai in deajuns pentru a-ti
forma judecata. Nu-1 intreba pe negustcr
dacA ii merge negotul. Orice ti-ar spune
el e mai inexact de cum iti poste spune
observatia to proprie. Negotul este in ,
prosperitate sau nu, dupa cum sant mai
10,tite sau mai restranse raporturile de o-
nestitate intre vanzator si cumpdrator...
De asemenea 'observa" viata lucralorului.
Esti intr'o fabrics,, sau iritr'un atelier
mic, urmAreste-1 atent pe lucrator, atat
in orele lui de lucru, cat si in cele de re-
paus. Un gest, o vorba surprinsa la timp
iti vor spune asupra lui tot asa de mult,
cat ti-ar spune cele mai minutioase mo-
nografii. Cand te vei despgrti de dansul
ver sti dacd el formeaza un element de
progres sau nu, un element de energie
sau un candidat la parasitismul social.
De asemenea observa pe rentierul care
trdeste in acea tarn. Nu in cele ce spune,
ci in cele co taptueste. Care este distri- -
butia rolurilor in familia sa ? Cum e fi-
xat bugetul cheltuelelor sale zilnice ? Un
lucru de nimic te va aduce sit judeci mai

www.dacoromanica.ro
104 C. RADULESCU-MOTRU

adanc asupra valorei lui sociale, de cum

te-ar aduce sa judeci o convorbire cu
dansul timp de mai multe zile ! Si tot
aqa observe pe functionar, pe preot, pe
profesor, pe militar. Pang la ce grad de
punctualitate isi lndeplinesc acestia da-
toriile for ? Sant ei sincer devotati ser-
viciului, sau sant numai rentierii budge-
tului servit de Stat ? Surprinde-i, dacA
se poate, in cele mai mici detalii ale me-
seriei for ! La discutii teoretice, nu-i ne-
voie sa te amesteci cu dansii, cad vorbele
ce le vei auzi sant de imprumut, singure
faptele sant averea for proprie !
Apoi pand ai terminat prin a-i cunoa-
ste pe fie-care in parte, priveste in to-
talitate un oras, sau o parte a acelei
tgri. Din dispozitiunea drumurilor, din
constructia caselor, din inqsurile de i-
gena ce sa p6streazg, de public, din lo-
calurile de reuniune si de petrecere, din
formele cele mai externe ale relatiuni-
lor intre oameni, pang, si din gesturile
cele mai inofensive, vei avea cate o 10.-
murire asupra intensitatii vietii sociale
la care asisti. Nu te preocupa de sco-
pul final in spre care se indreapta a-
ceasta viatd. Ori-care ar fi scopul ei,

www.dacoromanica.ro
 I

Frimrtii SI ENERGIE 105

data observatiunile tale de detaliu ti-au

probat perseverenta i iubirea de manta
a cetgtenilor, fii fard teams asupra soar-
tei acelui popor. Idealurile earl lipsesc
acum, se vor altoi ele cu timpul, si die
la sine ! Teme-te insa de soarta poporu-
lui ai skid cetateni au capetele luminate
asupra idealurilor indepdrtate, dar au
mainile indolente la indeplinirea dato-.
riilor zilnice. Un asemenea popor poate
fi calificat, in cazul eel mai bun, ca ge-
neros, nisi data insa ca energic.
Pupil aceste zise, spergm a fi facet
. mai usoare la inteles generalitatile ex-
puse mai sus, $i veniin acum la cestiu-
nile de actualitate, pe cari le promi-
team.
4. In timpul din arms notiunea e-
nergiei este oare-cum la meal, asa ca
nu e de mirare sa o intalnim si la not
amestecatl in cele mai variate discuti-
uni de la ordinea zilei. Cu deosebire in
trei ocaziuni solemne, ca sit zic ast-fel,
intelesul ei este vizat in mod direct, a-
nume :
1) In judecata programelor politice ;
2) in alegerea unei directuni pentru in-
valgmantul public si 3) in propunerea

www.dacoromanica.ro
106 C. RADULESCU-ilOTRU

diferitelor masuri pentru a intdri patrio-

tismul. In cate-si trele aceste cestiuni,
discutiunea se invarteste in jurul noti-
unii energie, si dupd intelesul ce i se
da acesteia, inclina si cumpdna jude-
cMii.
Le vom trece in revistd una dupd alta
pe semi, pentru a vedea can din solu- .

tiunile ce se aduc for sant in acord cu

adevdrurile desvoltate mai sus.
In judecarea programelor politice, no-
tiunea energiei este mai mult subinte-
leash' de cat exprimatd in discutiunile
noastre politice: Se pare cd, un senti-
ment de pudoare refine pe multi, dintre
acei ce iau parte la discutiune sd-si im-
.brace ideile for pline de echivocuri, in
cuvinte cari amintesc o prea proaspdtii
angina stiintificii. Dar acolo unde dis-
cutiunea este serioasil, notiunea se gA-
seste si ea negresit.
Un program politic, in tars la not sau
aiurea, trebue sit tindd la consolidarea
energiei sociale. Omul politic, in sfera
actiunii lui, are misiunea sdpregAteascd,
mijloacele prin cari sit se m9ntind ten-
siunea activitAtii sociale, dacd, nu chiar
sa sporeascA. In special, grijei lui e

www.dacoromanica.ro
 . TIINTA I ENERGIE 107

lasata directiunea economics a societatii.

Prin legile pe cari el le alcatueste si le
va trebui sa se aplaneze dificulta-
tile momentului si sa-$i deschida drum
cerintele viitorului.
Un program politic va fi deci judecat,
dupa criteriul, pe care il stabileste in
mintea fie-ca'ruia, notiunea energiei so-
ciale. E intelesul acestei notiuni incom-
plect, gresit va fi atunci $i criteriul pe
care ea .11 va stabili. Ast-fel, cand din
notiunea energiei sociale lipsesc princi-
palele momente, cari caracterisea& na-
tura fenomenelor sociale, $i anume : fi-
liatiunea istorica a acestora, valoarea
specials a timpului in desfasurarea for
si, mai presus de toate, intaietatea in-
tereselor reale $i actuale, asupra celor
neprecise si indepartate, atunci, negre-
sit, poate ajunge usor cine-va sa judece
ca un progam politic e cu atat mai bun,
cu cat este mai impodobit si mai negu-
ros. Oamenii politici, cari au o asa false
stiinta despre natura fenomenelor sociale,
vor considera programul for ca un mij-
loc de agitatie sau,dupa cum se ex-
prima lucrul mai alt-fel, gandindu-se to-
tusi in acelas sens, ca un focar al i-

www.dacoromanica.ro
108 C. RADULESCU-MOTRU

dealului, ca o vecinica *tare spre pro-

gres. Cu asemenea programe sa falesc,
in special, socialistii si utopistii doctri-
nari din oate tarile. Pentru acel ce pa
trunde ins natura fenomenelor sociale,
criteriu unui bun program politic con-
sist6 cu tutu]: in alt-ceva. El consist in
primul rand in intelegerea momentului
prin care trece desvoltarea unui popor,
sau cum neintrecut de bine se exprima
unul din cugetatorii neamului nostru,
d-1 T. Maiorescu : adevdratiil program al
unei politice reale este scoaterea la i-
yenta si elaborarea acelor idei, cari intr'o
anume tars si intr'un anume timp sant
indicate de Imprejurgrile de fapt si tre-
buesc efectuate in ordinea treptatg a
urgentei si a importantei lor, in timpul
apreciabil al generatiei in care se pro-
due 1).
Acest criteriu este, neindoios, singu-
ruj, care se poate impaca cu notiunea
stiintifica a energiei sociale. ,

1) Acest adevar a fost desvoltat . de d-1 Ma-

iorescu in diferite ocaziuni. Recenta lui formu-
lare o gasim in discursul rostit in ziva de 24
Iunie 1902, la congresul partidului conservator.
(V. Revista Romans, I, No. 11-14).
.

www.dacoromanica.ro
 -'rinstTA I ENERGIE 109

A doua cestiune era alegerea unei di-

rectiuni pentru invatamantul public.
La prima, vedere enuntarea unei ase-
meni cestiuni surprinde. Invacknantul
public, intin cat el tinde la raspandirea
cunostintelor stiintifice, pare a nu fi sus-
ceptibil de felurite directiuni. Indoiala
era cu putinta, eel mult odinioara, cand
se tagaduia cu obstinenta eficacitatea stin-
tei pentru formarea cetatenilor. Dar a-
cum aceasta opozitiune in contra stiin-
tei e in descrestere pretutindeni. La not
in tara ea aproape ca nu mai e repre-
sentatg. Directia stiintifica utilitard sta-
paneste, fury concurenta, organizarea in-
vatamantului nostru public. In consecinta
statul impune celor doritori de scoala a-
legerea carierelor practice. Plaga func-
tionarismului, de pe urma caruia am a-
vut atatea de suferit, ne-a aruncat 'Para
reserva, pe povarnisul curentului de
asta-zi. 'Si acest curent e asa de puter-
nic, in :cat pentru multi vreme Inca, in
Cara noastra, -procesul- intre diferitele
program "de invatamant ramane pe de-L'
plin .castigat de programul stiintific uti-
litar. Iata-ne dar asigurati pentru vii-
tor 1 koala romand sta.' de acum inainte

www.dacoromanica.ro
11_0 C .RADULESCU-MOTRU

In serviciul stiintei La o parte cu lira-

I

bile vechi, latineasca si greceasca! Pe

branci copii asupra cartilor de fizica i.
chimiti coala ne va da pe viitor mai
!

putini poeti, dar in schimb; mai multi

si mai bum comercianti, ingineri, in-
dustriali mici si mari, maestrii si me-
seriasi formati, etc. Comorile ascunse in
pamantul Orli vor fi exploatate in cu-
rand de catre acestia, Si prin- urmare o
noun; era de prosperitate se deschide Ina-
intea poporului nostru!
i cu toate acestea, pe mine unul a-
ceste frumoase promisiuni nu ma ade-
menesc de loc. Ceva mai milt, eu cred
ca in cazul in care ne gasim noi, am
dreptate sa aplic mai curand adevarul,
bine demonstrat prin experientele Matte
aiurea, adevarul anume, ca la noi nu s'a
schimbat inert nimic din vechia stare de
lucruri, pe cata vreme nu s'au schimbat
de cat numirile obiectelor de studiu. Doc-
torii in stiintele fizico-chimice sant, in
unele cazuri, totasa de neproductivi ca si
doctorii in filologie si' drept ; precum ia-
rasi in alte cazuri, ei pot fi foarte pro-
dtictivi pentru mersul general al socie-
tatii, in tocmai cum pot fi une-ori doctorii
) ,

*, www.dacoromanica.ro
 TIINA 0 ENERGIE 111

in filologie $i drept. Caci nu obiectele

de studiu formeazg pe om, ci metoda
. dupii, care se face studiul ; aceasta ril- ,

- mane vie in mintea elevului $i dupg ce

el parrise$te $coala. tiintele cele mai
, positive .pot fi invatate dupa acelea$i me-
tode, dupa cari sant InvAtate si limbile ,
vechi clasice ; adica, pot fi invatate uncle
$i allele, dupii metode bane, ca $i dupa,
metode rele. Dacil invatdmantul vechei
$coale clasice s'a dovedit ca insuficient,
pricina acestei insuficiente n'a stat in
natura obiectelor de studiu, ci in natura
metodelor dupa cari s'a fault predarea.
Metodele vechei $coale erau defectoase,
cilci ele se adresau memoriei elevului,
iar nu judecata acestuia, cum ar fi tre-
buit. De aceea oamenii formati de ele
erau neproductivi. Ei e$iau din $coala, cu
memoria indircata de cuno$tinte, dar in-
capabili de a gasi in judecata for o ca-
lauza pentru activitatea practica. In ca-
zurile cele mai bune, ei se asem6nau cu
facei intelepti, pe cari ii gasim inca $i
.

astazi in Orient, oameni cari 1$i petrec

viata for intrea0 contempland fenome-
nele naturii $i intinzand asupra acestora
o retea delicate de meditatiuni, dar in-
.

t
www.dacoromanica.ro
. 112 C. RADULESCU-MOTRU

capabili de eel mai mic inceput de ac-.

tivitate serioasd.
Adevrtrata schimbare de directie, dela
care se poate astepta si o indreptare *a_
raului, nu std in inlocuirea obiectelor de
predat, ci. in inlocuirea vechei metode.
pasive, care se adresa memoriei, cu o
metoda activii, care sd se adreseze .ju-
decdtii. Acel ce va siivarsi aceastit schim-
bare va avea pe deplin dreptul la titlul
de reformator al inv5pmantului public.
Carl stiinta numai sub aceastd forma
este o cdlduzd a energiei sociale. Cu-
nostintele retinute de memorie n'au in-
tru nimic valoarea unor panacee uni-
versale ; ca sa devina folositoare, ele
trebuesc sit fie sustinute ?le o atitudine
speciald a inteligentei celui ce le pri-
meste, atitudine asupra careia am insis-
. tat indeajuns intr'unul din capitolele
precedente.
Din' nefericire, o asemenea schimbare
nu se poate decreta dupit o zi pe alta.
Cele mai bune intentini ale unui mia
nistru de instructie publica n'au Inca,
puterea ca sit constitue de sine reforma
in4tructiunii publice.
0 reforms serioasd se' efectueazii.mr-

'4 www.dacoromanica.ro ti

s
k
 $TtINTA af- ENERGIE 113

mai treptat, prin alungarea vechilor me-

tode i prin cucerirea scolilor la practica
bunelor, adevaratelor metode stiintifice.
In primul rand, prin intrarea Universi-
-Lath pe aceastii cale, cdci Universitatea
formeaza pe profesorii celorlalte scoli.
Prin urmare, argumentarea ne aduce
inca odatil la parerea exprimatii cu ca-
teva pagini mai sus : 0 bung directie in
inv46mantul public, nu poate fi inau
guratO, de cat prin i in mijlocul Uni-
versitatii.
Vin la a treia cestiune : propunerile
ce. se fac pentru intarirea patriotismului.
ceste propuneri sant mai mult de
cat la modil, ele sant o obsesiune. Fie-
care are ceva de propus : unul propune
s se dirijeze in sens, patriotic predarea
itoriei prin. scoli si sa" se dea mai multi
importantd sArbgtoririi datelor istorice ;
altul s'a: se tin conferinte sateSti si pre-
dici prin biseria, ; iar altul, s'a se infiin-
teze societati cari sit ajute tipArirea c6r-
tilor cu cuprins patriotic pentru popor ;
in sfarsit, altul, sa se revina la vechile
obiceiuri, la vechile costume, la vechile
traditiuni
Deosebirea propunerilor dovedeste, in
.Biblioteca pentru tot'. 8
www.dacoromanica.ro
114 C. RiDULESCU-MOrilt

cele mai dese caiuri, discordia sau va-

itatea oamenilor. In cazul de fain insd,
nici una nici alta. Aceea ce scoate la
iveala atatea propuneri e mai curand
sentimentul, ce a cuprins de odata mai .

Inuit suflete, ca e timpul sa se sfar-

seasca cu actuala stare de lucruri : sen-
timentul general ca pentru desvoltarea
energiei neamului nostru, intarirea pa-
triotismului este 0 conditiune necesara.
Prin acest sentiment este data si prima
conditiune, care va unifica cu timpul do-
rintele propuitorilor. 0 a doua condi-
tiune, mai eficace, va fi data in. curand
prin unificarea pdrerilor asupra intele-
sului ce trebue sd,-1 aibd formula des-
voltarea energiei neamului nostru".
In adevar, in ce sa consiste energia
neamului nostru ? In afirmarea numelui
de Roman ? A fost un timp, de sigur,
and si acesta era un semn de energie !
Patriotul se recunostea dupa numele ce
purta. Sa speram insa, ca acest timp a
trecut acum, cand numele de Roman
s'a fixat pe harta Europii. De acum
inainte, de oarece vecinii. nu ne mai
discuta numele, sa Ream si not in pace
pe concetatenii, cari n'au avut norocul

www.dacoromanica.ro
 - STIINTA SI ENERGE 115
.
(sau prevederea) sa-si alba numele ter-
minat in escu sau eanu .
Ori sa consiste energia neamului in
aprofundarea cu care se studiaza istoria
neamului ? In sarbatorirea datelor isto-
rice ? Odinioard poate iardsi ca da. Era
o. vreme, cand fii tariff, instruiti in sco-
lile straine, se rusinau de trecutul stra-
mosilor lor ; cand faptul de a to ocupa
de istoria nationald era un act de mare.
curaj S'a speram rosy,, ca" si aceastil
vreme s'a dus pentru totdeauna!
In .sfarsit, daca nu s'o facd sd con-
siste, dar sa ajute oare energiei neamu-
lui nostru, faptul ca se raspandesc scrieri
cu cuprins patriotic pe la sate? Sau ca
se indeamnd la practicarea obiceiurilor
si costumelor vechi ? Intr'o slabs ma-
surd de sigur ca da; dar judecate mai
de aproape, asemenea propuneri nu pot
avea pretentiunea de a defini patriotis-
mul, de care not avem nevoie. acum.
Nu santem astazi, nici sub o dominatie
strains, nici amenintati de vr'o invazie,
ca sa ne gandim ,a face dintr'o func-
tiune elementary a statului sau a publi-
cului, o datorie de patriotism !
Mai sant si alte propuneri, in afar/
www.dacoromanica.ro
 . .

116 . . C. RADULESCU-MOTRU

de cele enumerate aci, intre earl mai

'des auzita este. : SA se grit-
.' beasca cu infiintarea hal-leder de credit
si economii pe la sate ; sa se puny ba-
;. zele ,cat mai multor societati cooperative !
Nimeni nu poate contesta importanta
. acestor propuneri ; dar ce au ele de, a
face cu patriotismul ? Duel bancile de
credit i economie sant cerute din pa-
triotism, de .ce nu atunci tot dstfel si
intinderea retelei de cai ferate, exploa-
tarea minelor, introducerea sistemelor de
ingrasaminte la munca agricola, termi-
narea portului Constanta, construirea
unui pod paste Dunare la T.-Severin,
infiintarea unei societati pentru fabrica
rea i exportarea conservelor alimen-
tare, etc., toate intreprinderi destul de
importante pentru desvoltarea economies
a tariff ? Noi credem mai curand, ca toate
aceste propuneri trebuesc lasate pe seama
priceperii technice a oamenilor de gu-
vern si a ciudoscatorilo'r in materie, iar
nu sit fie impose prin patriotism Alt-
fel sfera patriotismului ar ameninta art
inghita Coate sferile noastre de activitate.
Nu voesc ca dupd toate acestea sit fac
la randul meu o noun propunere ; sant

www.dacoromanica.ro
 Ft Hil SI ENERGIE 117 .

. . ,
dator o concluziune. Ea se impune
chiar din cele aratate mai sus .asupra .

energiei sociale.
- Inainte de toate, este de la sine inte-'
les, ea actele cetatenesti nu se judeca
, drept patriotice; dung o singura norma
valabila in toate timpurile, ci, dupa o
.

norma care variaza in fiecare epoca, sub

Inraurirea conditiunilor speciale in cari
sa hesvolta 'societatea. Aceea ce este con-
siderat astazi 6a patriotic, poate sa a-
junga a fi considerat maine ca indife-
. rent, precum tot asa, aceea ce a fost ieri
considerat. ca patriotic; sa inceteze- de a.
..mai mai merits acest calificativ astazi.
Adesta este tocmai i 'cazul cu actele
propuse mai sus. Ele au fost laudate si
judecate ca patriotice odinioar6; .i cu
drept cuvant, ,pe cat timp activitatea
publica nu ajunsese .sa-0 indeplineasca
cele mai elementare ale sale indatoriri ;
. cand scoala nu raspandise inca nici o
raza de lumina asupra, istoriei trecutului ,
-Si nu :desteptase in nici un suflet inbi- .
rea pentru cultura proprio romanksca ;
cand organizatia statului era mai mult
de cat defectuoasa, i constiinta publica,
f . foarte Obtusg. Atunci activitatea cetate-

www.dacoromanica.ro
 . 118 C. RXDuLEscu-MciTku
.
neased trebuia sa supliheascd, prin pa-
triotism; aceea ce in conditiuni obicinuite
ar fi trebuit sd, se .producd de la sine.
Dar astiizi aceste conditiuni in 'mare
parte au fost atinse, sau in tot cazul,
sant pe cale de a se atinge in mod na-
tural; si prin -urmare nu mai este mo-
mentul de a ldsa pe seama patriotismu-
. lui o activitate pe care viata noostrd
sociald o cere se . fie obicinuite $i &-
blica. Sit inceteze dar patriotii nostri de
a mai face pe ,apostolii invAtdmantului
public, sau pe organizatorii nechemati
ai institutelor de credit si economie ,
Statul roman este in mdsurd astAzi sit
dea si buni profesori si buni cunosca-
tori in ale finantei! Dar cu aceastA" res-
. trangere sa nu-si creadA mint, for ca
sfarsit.
Sant multe alte ocaziuni in care ac-
tivitatea facultative a cetatenilor poate
. ajutora, cu folos, dezvoltarea organiza- .

tiunii noastre sociale, si anume atunci

and, din nenorocire, -aceasta este. prea
defectioasii, ca sit se asigure ea singuid.
In aceste ocaziuni ar trebui sit se arate
ei gata la, sacrificiu $i generosi, iubito-
yii neamului roman ! In aceste ocaziuni

www.dacoromanica.ro
 STIINTA SI ENERGIE 119
.

se pune la incereare tilde patriotizmii-

lui lor !
A le insira pe toate aceste ocaziuni,
cum ele sant ,tat de 'numeroase, ar fi
prea obositor. Dar tine nu le cunoaste,
()data ce este Aleut atent asupra cauzei
for generatoare ?
Organizatitmea statului nostru a ajuns,
. prin felurite imprejurarii in cutsul seco-
lului al 19-lea, sa-si aprdprie multe din
nstitutiunile Apusuliii, in mijlocul ca-
rom not traim si tindem sa ne desvol-
, tam in viitor. Din nenorocire insa, so-
cietatea roman6 nu era nici pe atunci
si nu este nici acum destul de prega-
tita, pentru ca dimpreuna cu partea for-
, math,' a institutiunilor, sd-si aproprie si
viata sufieteasca a acestora, in -primul
rand respectul ce li se . datore$te din
partea cetatenilor. Convingerea ea o in-
stitutiune e filed utilitate, pe cata vreme
ea nu se practicil iriteurf mod cinstit,
lipseste multora. De aci un mare desa-
vantagiu pentru timpul in care traim si
un mare perieol pentru viitorul nostru
secial. Falsificarea institutiunilor publice
arnenintji sii &mina la not o deprindere

www.dacoromanica.ro
 120 C. RADULESCU-MOTRU

tolerata de toata liunea ; o demoralizare

lentd a energiei noastre nationale,
La intinderea acestui rdu statul insusi .

nu se poate opune cu nimic series. Cu ,

ce s'ar opune Masai ? Cu legi morali-

zatoare ? Dar prin acestea el ar aduce,
din contra, o precipitare a raului 1 Si
chiar de n'ar aduce b precipitare, ar fi
de fapt sa inaugureze o legiferare fard .

de sfarsit. Cine sa prevada toate abuzur

rile si hatarurile, hiterpretarile patimase
si necinstite, pasuirile si negligent*,
etc., de care se poate face culpabil un
cetacean necinstit in serviciul unei ins-
titu'tiuni publice ?.1 Ar fi apoi consfinti-
rea unui criteriu moral primejdios, pe .

care, din fericire, pang mum it intalnim ,

si la not in prea putind stimd, criteriul
anume : de a judeca moralitatea unui om
dupa simpla imprejurare ca fapta lui intra
. sau nu in conflict cu, condica penala 1
Cu toate acestea, 'opera aceasta de a-
daptare a obiceiurilor cetatenesti la prac-
tica cinstita, a institutiunilor imprumutate
Apusului, este 0 conditiune sine qua non .
pentru desvoltarea energiei neamului nog-
tru 1 Nu va realisa-o nici statul prin mij-
loacele de cari el dispune ; nu va veni

www.dacoromanica.ro
 .
' TIINTA SI ENERGIE 1.2.1
.

ea nici dela sine prin forta traclitiunilor

'sau insanatosirea moravurilor, atunci.
.toata munca, ce s'a savarsit in Cara noas-
tra cu incepere .dela 1821, este compro- .

'Tina Inceputtirile de civilizatiune, cu cari.

ne mandrim
' .astazi, vor constitui pe
. viitor, o fortareata a imoralitatei ; .0
Plevna interne, mai Brea de cucerit,
decat plevna cunoscuta soldatilok nostril
. pe campul rasboiului de independents.
Tata dar,. dupii parerea noastrA, opera
cea mare, cea mai urgenta opera, cave
ramane sa se savarseasca prin patriotis-
inul generatiunif de azi : ridicarea mora-
vurilor publice la inaltimea inistitutiuni-
lor cu cari ne -api inzestrat Cara. Fiecare, .
in faarginile atributiunilor sale, sacaute
a aduce o indreptare aPucaturilor ego-'
iste si neoneste ; fiecare sa fie cinstit in
raporturile sale culucral public : sa uite
practica hatarului, a nepotismuluit a pa-
suelii si a ahoy' obiceiuri datorite deias-
troasei influence orientate.... Fiecare sa
se supuna interesului public, reprezentat
prin organele. statului ! Functionarul sa
fie al functiunii iar nu al coteriei poli-
, ticei,sau al omulu politic, care i-a acor-
dat_ protectia '; legile sa fie deopotriva de
.

www.dacoromanica.ro
 ..

_ :122 , C. RADULESCU-MOTR U
.

umane si de drepte pentru toti ; cetatea-

nul sa nu speculeze dropturile privi-
legiile acordate lui prin Constitutiune...
Practicand aceste indatoriri, venim in
ajutorul energiei nostru, santem
adevarati patrioti.
Dar sant prea modeste aceste indato-
riri Posibil. Ele sant insa urgente, si
I .
un bun patriot trebue sa gandeasca la .

interesele Ratriei, iar nu la vanitatea sa

personals. Ordinea de succesiune prin
cape trece istoria poporului roman im-
pune, pentru momentele actuale, aceastA
forma a patriotismului. Eh nu e nici prea
superioara,- nici prea inferioalq ; ea e a -,
ceea ce trebue sa,' fie. Iri desfasurarea e-
nergiei sociale momentele timpului 'au
fie-care o valoak specials, sant insotite
de indatoriri speciale ; omul de stiiritil
le constata, omul .patriot le presimte.
Intilrirea patriotismului sta, ast-fel
indemana fieearui bun Roman : Sa fie .

fie-care patriot un exemplu de cinste si

sinceritate in indeplinirea datoriilor sale
cetatenesti 1. .
. .

Sfarsind; un Ultim cuvant dare tine- e

rimea .universitara.
) .

www.dacoromanica.ro
 gunk S1 ENERGIE 1'23
. .

Dand publicitatei aceste pagini, se

poate ca perspectiva mora16,` care se de,-:
semneaza din cuprihsul for sa displacA .
multor dintre acei ce formeaza publicul
cititor, si Mai ales dintre acei. ce se pre-
tind a fi conducatorii oPiniunei publics la .
not in tariff: Eu n'am vorbit nici 'de. idealul
:national, nici, de unitatea culturala a .
neamului, nici- de misiunea civilizatoare .

a poporului roman. Eu n'am deschis

orizonturi infinite si decorative pentru
cugetarea si aspiratiunile Romanismu-
lui, Patriotismul, indicat de mine, nu este
dq natura a fi declamat la ocazii, cu ges-
turi solemne. Tar sfaturile mele, in ceea
ce priveste inviltrtmantul public, nu sant .
dintre acelda Bari dau .aripi eroismului
reformator. Bazat pe intelesul stiintific
al energiei sociale en am incercat sit
suggerez in mintea cititorului un non
criteriu de judecat6,1; un criteriu, care
sa produca b revizuire a credintelor si
idealurithr ce aveau pang -acum trecere
in opinia publica.
. De aceea recunose ea este grew' sit am .
aprobarea celor prea depyinsi cu vechea
stare .de lucruri.
Dar in mediul tinerimei universitare

www.dacoromanica.ro
, 24 C. RADULESCU -MOTRU

. .
am cu total alto sperante. Am convin-
gerea aci; conclusiunde mole nucon-
.
trariaza, ci urmeaid si imputernicesc in- '
tentignile unora ; a minoritatii; poate,
azi; a majoritatei insa de sigur, manic! :
Tinerimea noastra universitara s'.a a-
ratat in. toate ocaziunile Bata sa is asu-
,
. pra sa rolurile cari cer sacrificii. Un rol
dintre acestea esfe'si aceldcare decurge '
pentru 'dansa din conceptiunea energiei
. data mai sus. .

Tinerimea univerSitara, tre-

bue sa premearga activitatii
. cetatenesti cu lyunul eremplp
al unei munci cinstite. In mij-
.locul ei, min.ciuna si hatarulsd
fie 1..n oroare; Fepecttil catne
nstitutiunile statului, si in
priMul rand, catre dinastie, sa,
fie ca o depmindere de toate zi-
-1 el e. .

. Numai fiind astfel, tinerimea noastra ,

universitara va dovedi ca inteleg.e cerin-

tele timpului, si prin urmare va arata
. ca. este la' inaltimea! asteptarilor ce se .
pun inteansa. . ,
E.un rol pare cere sacrificii, fara indo-
* eala 1 Cu minciuna si.hatar se poate par-

www.dacoromanica.ro
.
 1

TI1NTA 1 ENERGIE 125

veni mai usor 1 Cu nedreptate si urd se

poate castiga mai mult 1 Cu afisarea idea-
lurilor decorative
, se poate face =lid
reclama
Dar interesele superioare ale neamului .

nostru cer .pdrasirea acestor cal prea biti-

tiltorite pand acum.
E momentul ca tinerimea noastrd sd
inteleagil bine problemele timpului,
stiinta timpului,si apoi sd'si .puny sin-
cer Intrebai.ea : in cotro ?

--- 111*

www.dacoromanica.ro
 T11.6b1 DE MATERII
Fag.
Introducer. 1.Rostul predicii morale in
societatea veche si in Biserica crestina. 2.- -
Morala filosofid, in deosebire de vechea pre-
dick moral& .Lectiunile de fats saint adre-
' sate in special tinerimei universitare. . . . 5
I. Conceptiunea energetic: asupra 'naturei.
1. tiinta indrumeadi pe om sk-si adapteze
agenti naturali la trebuintele sale. Btiinta este
o putere. 2.--;Notiunea energiei. Conceptiunea
energetics asupra naturei activeaza .viata in-
dustrials. 3.Un exempla din industria fran-
curt : l'houille blanche. 4. Caracterisarea
popoarelor din Apus in deosebi de cele din
Orient, dupli gradul de aplicare pe care IL'
dobandeste stiinta in viata practica, . . . . 16
II. De dodo ignorantia. 1 Ignorant, as
ennui% sub verbalismul pedant este luatA, de
mite on drept stiintft. 2.Inv'atrunantul nos-
tru rural e departe de a educe r'ispandirea
stiintei in popor. 3. Stints consistii intr'o
* atitudine specials a inteligentii omenesti
Rasplindirea stiintei este datoritii, extensiunei
universitare . . . . . . 29

www.dacoromanica.ro
428 TABLA DE MATERII

III. Filosofia monists. 1. Intrebarea : ce .

putem sti despre lume ? Raspunsurile filoso-
filor sceptici, materialisti si spiritualisti. 2.
Eroarea fundamentals a acestora. Sistimul
filosofiei moniste si legile energiei. 3.Schim-
barile produse de filosofia monists in intele-
gerea prdblemelor de actualitate . . . . 59
IV. Energia socialii. 1. Omul de stiinta
dirijeaza dar nu creazii energia. Fenomenele
sufletesti si sociale nu fac exceptiune dela
legea conservarii energiei. 2. Natura feno-
menelor sociale in deosebire de cele fizice.
Valoarea specials a timpului in desfasurarea
fenomenelor sociale. 3. Evaluarea efectelor
la energia social& dupe alts normA ca la e-
nergia fizica. Cand se califica o individuali -

tate socialA ca energies. ? Idealurile indepar-

tate si datOriile zilnice ale membrilor unei
societati. 4.Cestiuni de actualitate in legal.
tura cu notiuned energiei sociale : a) judo -
cares programelor politice, b) alegerea unei
directiuni pentru invAtamantul public Si 'c)
propunerea diferitelor masuri . pentru smart-
rea patriotismului.Ultim cuvant BELIE tine-
rimea universitara .
. . . . . . 85 .

. _

0..

www.dacoromanica.ro
 -7 ,,..,,,-- e ..
, -Ilythr,,, .c--'.----7P-
, -. :, ' _.,
... ii
+444.- )
Vr. fi .... . 1* '
( .t.. ..* ---* 41
.."-- - y, - r--

.., ..
.411,4 t
-'10.? ..
Ivy.
L
oo '' )
1. 1
..-

......
.. , ......r -.4., ....., ...,- , _,
4, - .% ,
-.ei'-''''a,,,7..-.- ,ftkiti lo ,

" r- '' ski- 7 ''' .. , ,1 ..

"( .
, ,13'
4 44 idi-47: ,,,,14t... 1

J. An' .11 2
'

www.dacoromanica.ro