Sunteți pe pagina 1din 33

N. C.

PAULESCU

GENERAIIIJNEA SPONTANEA I DARWINISMUL


(Rspuns D-lui Dr. N. LEON 1

Extras din CONVORBIRILE LITERARE" Martie si Mai, 1904

Nc,NDEMIA

B1BLIOTECA

441" SMAEISIE%

ELIERELE I. V. SOCECU, BUCUREVI


1904

www.digibuc.ro
N. C. PAULESCU

GENERATIUNEA SPONTANEA 1 DARWINISMUL


(Rkpuns D-Iul Dr. N. LEON)

Extras din CONVOREIRILE CITERARE" Martie t Mai, 1904

A1ELIERELS I. V. SOCE01.1,, BUCUREV1


1904

www.digibuc.ro
72944

www.digibuc.ro
OENERATIONEA SPONTANEA I DARWINIShIll
.(Rispuns D-luT Dr. N. LEON)

I.

In Convorbirile literare3 (Aprilie, 1903), D-1 Dr.


Leon mi face honrea d'a discuta tin interessul ti-
nerimei universitare,, o lectie a mea intitulata: eGe-
nerafiunea spontaneci, 47" cDarwinismul, fap cu me-
thoda experimeniala 1).
Socotesc, la rindul me, ca este in tinteressul ti-
nerirnei universitare, sd rspund D-lui Dr. Leon i voi
profita de occasie pentru a precisa unele puncte peste
care, -- in lecOa mea, din causa timpulul limitat, am
fost nevoit s trec far sa. insist.
Generagunea spontaned i Darwinismul sunt,
dup" cum se exprimd D-1 Dr. Leon, duo cestiuni
biologice dintre cele mai importante, care ail preoc-
cupat i preoccupa pe toti naturaliOi i philosophii, dnd
loc la numerOse qi interminabile controverse,.
Examenul critic al acestor probleme, dinEr'un
tuna de vedere eu totul nou, a avut fericitul resultat
d'a attrage attentia ctor-va Mmeni distin0 *i in

1) Lectia de deschidere a cursule de physiologie ; facultatea de Medi-


cira din BucureFI, i Novembre 1902, publicatK In Stitalul, i Decembre 1902,

www.digibuc.ro
4 N. C. Paulescu

special a D-lui Titu Maiorescu, pe care 'I rog sa pri-


msc hommagiul recunoscintei mele, cci a suscitat
discutia de fagi, in conditil cum nu se pte mai
bune.
Inteadevr, eruditul met adversar, D-1 Dr. Leon,
professor de historie naturald la facultatea de me-
dicin din Iasi, a fost, dup cte mi s'a spus,
elevul iubit, amicul intim si chiar, ca s. dic aa, corn-
mensalul celebrului professor de zoologie al Universi-
ttei din Jena, Ernst -v. Haeckel, care su4ne, asta-di,
cu o convictiune intransigentd, cu o violent de sec-
tar si cu un zel de fanatic, extraordinar in sciinta,
docerinele : generatiunea spontanea si transformismul.
D-1 Dr. Leon este deci un representant autori-
sat al sclei evolutioniste moderne, si o discutie se
risg, cu un orn de competinta D sale, nu pte de
'ct sa presinte Un mate interes pentru studentii uni-
versitatilor nstre. Urmarind desbaterea cu attentie si
andu-si srna de ce parte este adevrul, ei 'si vor
putea face, asupra acestor probleme capitale, convinc-
tii profunde si neclintite, c3pabile d'a influenta asu-
pra intregei lor vie0 intellectuale i chiar morale.

Prima parte a lecOei mele este consacrata exa-


menului critic (din punaul de vedere al methodeI ex-
perimentale) al doctrinei cunoscut sub numele de
Generatiunea spontanea .
Incep prin a formula hypothesa, in mod sciintific,
dup ce am artat rationamentul prin analogie care
'I a dat nascere : e Causa efficientd a formrei substantei
vietuitre, la inceput, a fost combinatia, in propoqii

www.digibuc.ro
Generatiunea spontanel i Dam inismul 5

definite, a unor anumite elemente chimice (C, H, 0,


Az, S) ; acst formare a avut loc In mod spontaneu,
adicd fra altd interventie de ct acea a energiei pe
care o possedd materia acestor elemente..
11/1 intreb apoi, dac o assemenea problerna cface
parte din domeniul sciintei experimentale sail din acel
al philosophiei, ? Dupa ce consult regulele methodei
experimentale, ajung la conclusia c ccestiunea origi-
nei substantei vietuitre nu pte fi resolvatd in mod
experimentari-4i adaog : cAcst simpld constatatie
ar fi de ajuns .pentru a ne autorisa s expulsam din '
cadrul sciintei experimentale hypothesa generatiunei
spontanee. Totui, sunt hypothese a cdror demonstratie
experimentald este impossibild . . . . Sciinta tolerz
acest fel de hypothese, cu conditia, insd, ca ele s
nu fie in contraqicere cu nici un fapt bine stabilit,.
Examinnd hypothesa generatiunei spontanee, la
lumina acestor notiuni, demonstrez c ea este In conJ
tradicere manifest cu fapte bine stabilite, printre care
citez duo importante, anume : cimpossibilitatea-
sei artificiale a substantei vietuitre, i conclusia ex-
perimentild Inconte-kibild c asta:41icio fiinta
vietuitre nu nasce din materia brut In mod spon-
taneu .

cNe fiind probat i ne implinind nici rncar sin-


gura conditie, gratie cdreia ar fi putut fi toleratd, adic
d'a nu fi in contra4icere cu nici un fapt bine stabilit,
hypothesa generatiunei spontanee trebue s fie res-
pinsd ca anti-sciintificd,.
Termin ard.tnd cd hypothesa generatiunei spon-
tanee este resultatul unei logici defectuse : egenerali-
satie a modului formdrei substantei brute la modul
formdrei substantei vietuitre, generalisatie nejustifi-
eatei de experientd, iata fondul doctrinei generatiuneii
spontanee, .
*

www.digibuc.ro
6 N. C. Paulescu

Iata acum i objectiunile ce D-1 D-r Leon gsesce


cu cale s'mi adresseze :
e In prima parte a lectiunei se tratz origina
substantei vietuitre. Se vorbesce de generatiunea
spontaned fr a se face vre-o deosebire intre vechia
conceptie a generaliund spontanee ... i intre ... archi-
gonie .. . Acsta deosebire este fundamentala pentru a
intellege origina substantei vietuitre ; cad, pe cnd
representantii generat'iunei spontanee admitead cd chiar
animalele superire se pot nasce in mod spontaneu
din materia brutd, representantii archigoniel nu concep
in acest chip nici chiar origina protozoarilor sail a pro-
tophytelor, animalele i plantele cele mai inferire ...
Archigonia nu se pte concepe de ct numai la mo-
nerieni s . S,i, mai departe, D-1 D-r Leon adaog : c Con-
fusiunea intre archigonie i generatiunea spontane
este de altmitrelea inevitabild, daca nu tinem srn
de acei cari s'ail indeletnicit cu aceste materil 1 ad
scris in ultimil duo-deci de anni asupra originei vietei s .
Rspund : Daca D-1 D-r Leon ar fi bine-voit s
citsc lectia mea cu putin attentie, ar fi vdut ca.,
in definitia pe care am dat'o generatiunel spontanee,
nu este vorba de ct numal de sustanie vie/id/ore
i de elemenie chimice. Or, cum tta discutia este
basat pe acst definitie, nu exist. intr'nsa, i nu
p6te exista, confusie intre cea ce D-nia sa voesce s
se nurnscd genera/iune sponlanecl i archigonie (cuvnt
inventat de Haeckel).
D-1 D-r Leon ar fi in;eles, pte, c, in lectia mea,
discutia nu are loc de ct asupra archigoniei, dac a fi
pronunciat cuvntul Inonerct (inventat tot de Haeckel).
Dar, s spun de ce am evitat s pronunt acest cuvnt.
i multumesc D-lui D-r Leon O. 'mi da occasia d'a o
face.
In lectia mea, am cAutat, pe ct am putut, s
nu aduc in discutie de ct fapte positive, incontestabile,

www.digibuc.ro
Generapunea spontanei i Darwinismul 7

bine stabilite in mod experimental. Aa fiind, era na-


tural sa desprevlesc nisce simple firoduse ale imagina-
lui Haeckel.
In fga demonstra0ei luminse i irrefutabile a lui
Pasteur, materialitii perdAnd basa principald pe care
zidiserd systemul lor, au recurs la imaginatie pentru
ca impedice d'a se surpa.
Nu putem nega, i-a clis Haeckel, faptele de-
monstrate de Pasteur; dar, ce ne costd sa ne inchi-
puim ca (citez aci dup D-1 D-r Leon) :
. Prin Synthesii 1 Reducgune se nasc din corn-
binatiuni simple i stabile, combinatiuni azotate ale
carbonului.
2. Moleculele acestor nitro-carbona0 primesc cons-
titutia caracteristica corpului de albunlinA.
3. Moleculele albuminei, acoperite cu un strat de
apd, se associazd intre ele pentru a forma grupuri
molleculare cristallinice : Pleone sail Micelle.
4. Micellele albuminokle cristallinice se associazd
formAnd agregate in interiorul cdrora se dispun in mod
regulat i formzd granule de plasma homogene :
Plassonelle sa Plassogranelle.
5. In timp ce Plassogranellele crescAnd se immul-
esc prin segment4une i productele segmenta0unei
rmAn reunite, se nasc corpuri de plasma individuale,
de o constit4e homogena : Monerele, .
Intrga acstd poveste haeckeliand, la care m
trimite D-I D-r Leon, este o simpla fantasie. Nimeni
n'a vdut pleonele, plassogranellele sa monerele. De
alt-fel D-I Leon a fost obligat s recumiscd, el insuii,
c este vorba de nisce cprocesse hypothetice ale ar-
chigoniei,. Dar, sd Incercam s o exprimdm in mod
mai clar, and la o parte cuvintele baroce de care
se servesce Haeckel, probabil, pentru a intimida pe
cei slabi de Anger.

www.digibuc.ro
8 N. C. Paulescu

Elementele chimice (C, H, 0, Az) unindu-se intre


ele, ail dat nascere la e o particicd de plasma (Ur-
schleim), combinatiune albuminoRld, nedifferenciatd Inca
in protoplasma si nucleu 1 ; si aceast fiint. imaginard
a primit numele de Monerci.
Or, monera este, pur si simplu, o ... enormitate
pentru sciintd, si iatd de ce :
Este un fapt bine stabilit, admis chiar de natu-
ralistii infeodati systemului materialist (Hertwig, Ver-
worn), cd astd-di, o fiinta vietuitre nu pte exista
de ct sub forma und cellule, aclic a unui organism
fin-le comfilex, in care mijlcele nstre de investigatie,
imperfecte, descoper parti differenciate, printre care
cele mai importante sunt nucleul i trotoplasma. Aceste
pdrti exista la tte cellulele ; cad la cele ce par lip-
site de nucleu, acest organ existd in stare diffusd,
rspndit in tta massa cellulei.
Dac se tae o cellul in duo" segmente, din
care unul sd conOnd intreg nucleul, cel-l'alt seg-
ment, format numai de protoplasma, mre 1 i acest
fapt este expressiunea unei legi generale.
Prin urmare, sciinta experimentald dernonstrd c
o organisatie complexa a substantei vietuitre, si
in special presenta unui nucleu, este indispensa-
bild producer& phenomenelor vitale, adicd existentel
vieel.
Cum a putut vieui monera lui Haeckel t pdrti-
ccicd de plasma ... combinatiune alburninoidd nediffe-
trenciata Inca in protoplasma si nucleu s ? Experienta
ne aratd cd o assemenea fiinta imaginard nu pe;le vie-
lui, i iata o probi formidabild cd monera n'are o
existenta realci.
Dar, dacd aintele vietuitre actuale au trebuino,
pentru a vietui, de o organisatie complexd,
()Cote cd, la inceput, go pdrticica de plasma s amorpha.
a putut vietui.

www.digibuc.ro
Generatiunea spontanes si Darwinismul

Ce mijloc avem noi de aflat, dice Haeckel


(citat de D-1 r Leon), dac in timpul epocelor
primitive frte indepartate nu existau cu totul alte
condiOunl de ct conditiunile actuale, conditiuni in
mijlocul cdrora archigonia ar fi fost possibila .

lata o incercare frte dibace d'a scte discutia


de pe trrmul sciintific experimental, d'a inlocui
fafitele _positive cu adica cu fantasit imagi-
native. Dar, din nefericire pentru Haeckel, acsta in-
cercare nu pte fi de nici un folos hypothesel existergei
monerei, pentru. c alte fapte, bine stabilite, vin O. de-
monstreze impossibilitatea absoluta a existentei unei
assemenea fiinte.
Physiologia, sciint experimentala, aratd, in mod
evident, ca, pentru a trai, substanta viquitre are
trebuinta de trei feluri de alimente : minerale, azotate
i hydrocarbonate. Or, este sciut c numal filantele
verfii pot utilisa, gratie chlorophyllei, energia solara
pentru a fixa carbonul anhydridei carbonice din aer,
pentru a combina acest carbon cu elementele apei i
pentru a da nascere, ast-fel, hydratilor de carbon.
Numai o planta verde pte, deci, subsista i face fagia
tutulor necessitatilor, fabricndu-i, ca singura, din subs-
tarqele inorganice, alimentele de care are- trebuima
pentru a trai i pentru a se reproduce.
De alt-fel, se scie c fiimele cu protofilasma inco-
lord (ciupercile, microbil, animalele) sunt absolut in-
capabile d'a face acsta ; ele utili'sza, pentru nutriOa
lor, hydratii de carbon formati de vegetalele verdi. 1)
Prin urmare, daca ar trebui sa emittem o opinie
asupra primei fiirqe vietuitre appdruta pe prnnt,

FermentiT nitrifianft, bacteriT incolore care ar fi capabile d'a fixa car-


bonul din acidul carbonic (Winogradsky), nu infirma generalitatea a'...estuT
fapt. Nu se aft re, In protoplasma lor, o substantl differenciati dotatl de
proprietatT analoge cu acele ale chlorophylleT substant differenciatl care
ne deprtz b. de acel mucus amorph al luY Haeckel.

www.digibuc.ro
10 N. C. Paulescu

am dice, tinnd socotld de faptele bine stabilite


de sciinta experirnentald. : fin/a vielultre primor-
a _lost o filanici verde.
Dar, daca prima fiinta vietuitelre a fost o plantd
verde, hypothesa monerel lui Haeckel nu mai pere
fi sustinutd.
Existenta monerei nu 1561e fi niel macar admissi
pentru cine posseda ere-care notiuni de physiologie'
eMonerienii, dice D-I D-r Leon, sunt fiintele cele
mai simple imaginabile,. Este uor unui morphologist
sd's1 inchipue o fiint cu o organisape simpla, o massd
muciforma, far structurd. Dar, cnd este vorba d'a
face, din acsta mass. informd, o fiinta vietuitre,fiky-
siologia protesta. 0 fiint vietuitre, pe lngd form si
organisatie, trebue s mai presinte fillenomene de nutri-
filzenomene de relage, trebue in fine sd aibd .pro-
prietatca d'a se refiroduce. Ori-ct de sirnpl ar fi o
fiintd, din punctul de vedere morphologic, ea este tot
atal de comAlicald ca cea mal fierfecht finta sufieri-
r(c, din punctul de vedere physiologic, cdci filzenome-
nele vitale sum` aceleafl la t6le fintele vieluztre.
Pot dice, deci, cd monera lui Haeckel nu este
numai o enormilate, ci este chiar o absurditate, i iata
de ce n'am credut de cuviinta s vorbesc de ea in
lectia mea.
*

Monera, de alt-fel, are o historie, cum nu se 'Jere


mai hazlie, pe care sd'mi fie permis s'o povestesc aci.
Entusiasmati de idea de monerd, naturalistii v-
durd necessitatea d'a da monerei o existent reald si
cautard sd o gdsescd In naturd.
In 1868, prof. T. Huxley anunci cd a desco-
perit, in fundul mdrilor, sub forma unui fel de mucus
arnorph, fiinfa vietuitre primordialci, monera ideald,

www.digibuc.ro
Generatiunea spontaueh i Daru inismul 11

pe care o botezd Bathybius (care trdesce in adncimi)


o dedicd. lui Haeckel (Badzybius Haeckdz). Acst
descoperire acu mare sgomot : hypothesa archigoniei
era confirrnatd si Haeckel proclamd Bathybius : cco-
lumna capitald a theoriei moderne a evol4eb .
Dar triumphul fu de scurt duratd. ani
mai trgliu (in 1879), acelas Huxley assistnd la Con-
gresul associagunei brilannice, .0nut la Scheffield,
cuvntul si se exprima ast-fel :
cCer permissiunea ca sa spun cte-va vorbe asu-
pra unei affaceri. ce m privesce personnal
Presedintele nostru a fdcut allusiune la un re-
care . . . lucru, nu sciu, cleu, dacd trebue sa-i dic
lucru sau alt-fel, lucru, pe care l'a numit, Inaintea
D-Vstrd, Bathybius, indicnd, cea ce este frte
exact, cd eu l'arn facut cunoscut. E adevrat cd, cel puOn,
eu l'arn botezat i, in un sens, eu sunt cel mai vechiu
amic.
at-va timp dup ce acest interessant Bathybius
a fost introdus in lume, un mare numr de persnne
admirabile luar micul lucru de mn i fdcurd din-
tr'nsul o mare affacere. Lucrurile mergeau binisor
credeam cd tnrul meu arnic, Bathybius, mi va face
re-care honre ; dar am regretul sa vd spun cd., cu
timpul, nu si-a inut promissiunele tinereei. Mai Ari-
ta:1, cum o spuse presedintele, nici o datd nu reusiarn
s gasim deck, unde trebuia sa ne asceptdm la
preserqa lui, cea ce era frte ru din parte-i ; ba,
ce e mai mult, cnd inthlniam, au4iam Iicn-
du-se pe socoteala lui tot felul de historii. Imi pare frte
ru cd sunt obligat s v'o mdrturisesc : re-care per-
snne cu spiritul suck au mers pdna a pretinde cd nu
era de ct un precipitat gelatinos de sulfat de calciu, care,
depunndu-se, luase, cu dinsul, ceva materii organice, .1)

I) V. Nature (Aug. 28, 1879).

www.digibuc.ro
12 N. C. Paulescu

In i 885, Milne-Edwards, dup multe i rninutise


cercetdri, aftirma, inaintea Academiei de sciinte din Paris,
c Bathybius nu este de cat mucosiatile pe care
bure0 i alte zoophyte le excreta, cnd tsuturile lor
sunt atinse de uneltele de pescuit .

* *

Archigonia, dice D-1 Dr. Leon, dgi nu fible fi


demons/raid in mod exfierimental (luam act de acest mdr-
turisire) fiind-cd nu se pte asta-gli Inca crea, in laborator,
substano vietuitre din substan0 brutd, este sing-ura
dintre hypothesele ce explica origina vie;ei, care .pte
demons/raid in mod rational si de care, prin urmare,
trebue sa se tind srna in sciit4ele biologice,.
Ei bine, nu ! De o mie de ori nu! Sciinta nu
pte admite hypolhese nefirobale *i in conlradicere cu
[ape bine stabilile. Iar cei ce admit ast-fel de hypothese
(vorbesc de Haeckel), sub pretext c pot fi demonstrate
in mod rational 09, nu sunt meni de sciintd. 1)
Cad, ce intellege D-1 Dr. Leon prin cuvintele
caemonslrale in mod rational, Dacd nu me
aceste cuvinte insemnzd o demonstratie jdrd probe,
o demonsiratie subjectivd, basata pe inchipuiri si pe
appretieri personnale.
lata la ce expediente a ajuns materialismul !
lata ce fel de argumente D-1 Dr. Leon propune ti-
nerimei universitare, in loc de fapte precise.
I) Haeckel este tocmai contrariul unui orn de sciintl.
El se crede fun4atorul unei religit noui, .religia moniste, i urmlresce
cu pattml un smgur scop, acela face proseliV i d'a combatte religiunile
existente.
Dominat de idea on ninnuluY, el nu vede de clt cea ce pare eh o con-
firml si Inchide ochit in fata faptelor care o infirml.
Dar sl'l IlsIm sl vorbscl el insu-si
(Crestinismul possedl, in forma sa purl originail, cu bite lacuncle t,t
cu tote erorile sale, o val6re morel alai de inaltl ; el este mai ales wit de
intim amestecat, de cincispredece secole, in t6te institutiumle politice si so-

www.digibuc.ro
Generatiunea spontanei si Darwinismul 13

ciale ale viete nOstre civilisate, ch, fundind religia nstr mornst, va
trebui s ne sprijinim, pe at se pOte, pe institutiunile existentes . (E.Haeckel
Les enigmes de l'univers. (Trad. C. Bos, Paris, 1902, p. 384).
Religia monisth ar posseda trei un fel de trinitate, si Haeckel ne
revelzh a una din ele, Veita adevNrului locuesce templul nature, pldurile
verdi, marea albastril, muntiT acoperitT de zgpadb, (loc. cit., p. 385).
Noua religie, ca ori-ce religie, are trebuin tg. de chiserici monistea,
(loc. cit., p. 393), adia de clocurT de reculegere In care omul satisface tre-
buintele religiose si aduce hommagiT objectelor cultului (loc. cit., p. 393).
i mai departe :
cPentru a correspunde necessittitilor particulare a multor Omenl, este
trebuintl de temple frumbse, bine impodobite, de biserici sau de vre-un loc
Inchts, de reculegere, in care acesti ()mail sh se Ott{ retrage. Or, dupX curn In
secolul al XVI-a, papis:nul a trebuit s cedeze numer6se biserici, Reformei,
tot asa, In seculul al XXII, un mare numNr vor trece la communiMfile libere,
ale monismuluip (loc. ca. p. 393),
Ingenios mijloc procura biserie I
lat acum i decorafia birericilor moniste, cNci fundatorul a prevNdLt
totul, pfind la cele mai micT detaliT iBisericile, considerate ca loc de devoliune,
nu vor fi Impodobite cu sfinti si cu cruci, ci cu representatiI artistice trasse
din nesfarsita comra de frumusetT pe care o presina viata homuluY i aces
a nature. Intre inaltele colOne ale dornurilor gothice, inconjurate de liane,
sveltiT palmierT i fugerele arborescente, graciosiT bananierT i bambusil vor
reaminti forta creatOre a tropicelor. In marl aquariume, dedesubtul ferestrelor,
gragi6sele meduse i syphonophorele, mhrgeanele si asteriele vor arta formele
artistice ale viete marine. In locul altaruluT va fi o uranie care stt arate
miscArile corpurilor ceresci . . . (l0e. cit., P. 456).

Orbit de patiml, Haeckel nu mai possedd calmul si seninNtatea omului


de sciintd caret convins c adevNtul va esi, mal curnd sail maT tfirdiu, la lui
mind, 's1 respecta contradictoriT si le este chiar recunosator c i da occasia
d'a'sl intri argumentatia. Cu o delicis naivitate, Haeckel ridia la gradele
cele mai Snake ale sciintei, ale intelligentei si ale moralliNtei pe cei ce
Imprtgsesc opiniele ; si tratzh de ignorant:, de imbecilT sau de ramollig pe
cei ce nu sunt de aceasi phrere ca el, chide and acestia se numesc Kant.
Virchow, Du Bois-Reymond, Wundt, Baer.
(Acsth professiune de credint monistd va fi Imprthsit de totY na-
turalistiT cari indeplinesc u, mdtgrele patru condifir:
1. Cunoscinfa sufficiem'd a totalildfei sciinfelor naturale 5i, mai cu
srntl, a theorie moderne a evolutiunei ;
2. Pinefca ,ri claritalea de o-afionament;
3. Form morald sufficientl pentru a sustine convingerile moniste ;
4. Forfa de spirit sufficient pentru a se libera de prejudecNti a.
(E. Haeckel, Le monisme. (Traci. G. V. de Lapouge, Paris, 1897, p. 29).
Trebue recunoscut CS. manopera este habill, acT care este tendrul na-
turalist, neexperimentat, care stt nu dorsa fach parte din o asa distinsl
compagnie ?
latl acorn si dosul medalieT -

c Este interessant sN. constaff schimbarea totald de firincipir philosophice,


de care Wundt ne presintl, aci, un exemplu, ca altd-datit Kant, Virchow,
Du Bois-Reymond, Baer si ahiT. In tineretea lor, acesti naturali5ti intel-
ligenfi 5i curagio,ri, Imbrhtisau, cu o vast& privire, Intregul domeniu al cer-
cetdrilor lor biologice, fortIndu-se, cu ard6re, aseze URN cunoscinta pe o

www.digibuc.ro
14 N. C. Paulescu

basd naturall gi unica (monismul . La barsiete ei au recunoscut c acest lu-


cru nu putea fi pe deplin realisat, gt preferar sit renunte la scopul kr
Acegti mari savanti, In tineretea kr, abordau cu mai mult curagiu
gi impartialitate difficila lor sarcind, privirea kr era mai liberh t judecata
lor mi sigurk Experienta annilor urinitori n'a adus o Imboghtire, ci o tur-
burare a vederei I, cu Mtreinetea, /a produs a degenerescentfi gradatii In
creer, ca Fi in cele ta/te organei.
(E. Haeckel, Les enigmes de l'Univers, p. 117).

Cred di este inutil sil mai insist. Cititorul a putut appretia val6rea
fonduluI celui mai convins susfindtor al doctrinelor : Generaliunea spontanei
gi Transformismul, gi dat sma de ce am evitat sit pronunt, In lectia mea,
numele lui Haeckel.

cSavantul, care voesce sil descopere adev6rul, trebue sl conserve spi-


ritul sgu liber, calm, gi, dacl ar fi possibil, O. nu aibl nicl o datA, cum dice
Bacon, ochiul humectat de passiunde omenescil. (Claude Bernard, Intro.
duction a I' tude de la Ndecine exprimentale. Paris, Baillere, 1865, p. 69).

In a duoa parte a lectiei mele examinez,


fiunclul de vedere al melhodd experimenlale doctrina
cunoscutd sub numele de Darwinism.
eSpeciele nu sunt .fixe ci se iransfornui uncle in
allele., Iati fondul acestei doctrine.

Urmnd acelas plan, ca i pentru Generafiunea


slonlaned, incep prin a ardta cd ecestiunea evoluOel
specielor pte fi resolvatd in mod experimental
Cercetez, apoi, dacd doctrina darwinistd indepli-
nesce conditiele cerute de urmtrea reguld a metho-
cld experimentale :
4 0 hypothesd nu pte fi admisd in sciinO, de cat
atunci cnd este confirmald de proba exerimentald.
Dar, dacd nu indeplinesce acstd condiOe i, mai ales,

www.digibuc.ro
Generatiunea spontaneK Darwinismul 15

dacd este in contraflicere cu _Tape bine stabilite, hy-


pothesa trebue sd fie abandonatd,.
eCnd Darwin a emis hypothesa transformarei
specielor, el ar fi trebuit, deci, sa adduca. i fapte bine
stabilite care s o probeze. Or, Darwin nu adduce
nici mdcar un singur fapt care sd demonstreze ca
intr'adever sunt specii actuale care se transform in
alte specii actuale. Ba, ce e mai mult, tte faptele
bine observate i cunoscute in mod precis demon-
str, pn la eviderga., ca acstd transformare nu .e
produce in naturd.,
De unde conchid : eHypothesa darwinist nefiind
firobat i find i in contrafacere cu !ape bine sta-
bilite, suntem obliga0 sa o respingem, ca

M'ag fi putut opri aci, cad scopul leciei mele a


fost indeplinit, din momentul ce am demonstrat ca doc-
trina transformrei specielor nu a putut resista unei
discutiI serise, acutd din punctul de vedere al me-
thodei experirnentale.
Dar, pentru a arta elevilor cum trebue sd pro-
cdd and voesc sd intreprindd examenul critic deta-
liat al und publicaOuni, am socotit ca este necesar
sd le fac o analysa mai min4oas a cdtlei Origina
specielor i le-am probat c doctrina lui Darwin nu
este alt-ceva de ct un .essut de errori de logicd.
Selectiunea naturald ar fl, dupd Darwin, meca-
nismul transformarei specielor, i aceasta selectiune ar
fi produsd de trei principali factori :
1. Variabilitalea nelimitatd i nedeterminatd a
ori-carui caracter ;
2. Transmissiunea hereditard definitiva a modifi-
crilor dobndite prin variabilitate ;
3. Lufila pentru existen/d.
In lecOa mea, dernonstrez c Darwin,--adm4nd

www.digibuc.ro
16 N. C. Paulescu

realitatea celor duoi d'ntiff pretinsi factori, paca-


tuesce in contra logicei, cad generalisezd la specii ceea
ce se petrece la rase, i o ast-fel de generalisatie nu
numai cd nu este justificatd de nid un fapt, dar este
in contradicere formald cu fapte bine stabilite.,
Or, daca variabilitatea i hereditatea nu exist
in natura, asa precum le intelege Darwin, al trei-
lea factor al selectiunei naturale, lupta pentru exis-
tentd, tare drept scop si drept effect conservarea pu-
ritti typului specific, lar nu transformarea specielor,
dupa cum pretinde Darwin.,
Dar, generalisafille nejustiflcate nu constituesc sin-
gurul defect al logicei lui Darwin. In collaboratie cu
discipulii sl, i mai ales cu Haeckel, el a commis
errori grossolane de rationament.
Inteadevr, argumentele trasse din .ftaleontologie,
din anatomia comparata i din embryologie sunt basate
pe nisce pure sophisnze, absolut identice cu celebrul:
post hoc ergo proper hoc, sophisme care conduc la pro-
positii absurde ca acestea : etot ce appare in urma
unui lucru deriva dintr'nsul, i etot ce presinta o
re-care assemnare cu un lucru, deriva dintr'nsul.,
Cred cd un asemenea resultat m autorisa pe
deplin sa dic : egeneralisatii nejustificate, rationamente
defectuse, . . . iat firul cu care este cussutd doctrina
transformari specielor,.
*
*

Pentru a face o critica serisd acestei WO a lec-


tiei mele, D-1 D-r Leon ar fi trebuit sa attace urma.-
trele puncte fundamentale :
f. Regula methodei experimentale pe care este
basata critica mea: o hypothesd nu pte fi admisd in

www.digibuc.ro
Generatiunea spontanel i Darwinismul 17

sainted de ceit atund cnd este probata cnd nu este


contra-dicere cu nid un fapt bine stabilit
2 . Proba, sine qua non, pe care o cer de- :

rnonstrarea transformard und specil actuale in allet


specie actualci.
Ar mai fi putut D-1 D-r Leon sa adducd fapte
prin care sa arate ca, contrariii spusselor mele, exista
spat actuale care se transfornid in alte specii actuale
cel pugin, s aduca fapte prin care sa arate cd,
contrari spusselor mele, dodrina transformrd spe-
cielor nu este in contra-dicere cu ni ci un f apt bine-
stabilit.
D-1 D-r Leon, 1110., nici nu se attinge de aceste
puncte essentiale.
Este re o presumptie a crede c n'a gdsit nimic
de 4is in contra lor

Erninentul profesor idsan 1ncepe prin a 'mi da


o lectie.
.D-1 D-r Paulescu gresesce cnd crede cd Dar-
win a emis hypothesa transformrii specielor. Idea
transformrei specielor a fost formulata 1 sustinutd,
cu mult inainte, de Lamarck in 1809, si mai de-
parte : .D-1 D-r Paulescu, ca fost elev al sclei fran-
cese, trebuia s cunscd cel putin acstd opera fun-
damentala scrisd de un frances, unul dintre funda-
torii theoriei transformismului,.
Am spus i o repet: scopul leciei mele a fost,
pur 1 simplu, s art ca regulele methodei experi-
mentale da, celui ce scie s le mnueascd, mijlocul
d'a appretia valrea lucrdrilor altora. Nu am avut nici
de cum intentia sd fac un studi detaliat i complect
asupra doctrinel transformiste, in care cas, inteadevr,
as fi fost dator s discut tot ce s'a scris asupra acestei
cestiuni, sd i socotld. nu numai de Lamarck, ci si
72944 2

www.digibuc.ro
18 N. C. Paulescu

de toti precursorii precum i de toti successorii lui


Darwin 1).
Pentru a limita discutia, am ales, dintre toti, pe
Ch. Darwin, care a aparat acsta doctrina cu mai
mare caldurj., cu mai mult talent, care 'i-a dat cele-
britatea de care s'a bucurat in ultima jumtate a se-
colului trecut, am intreprins examenul critic al
scrierei lui intitulata : Origina specielor.
Trebue ins sa se scie c argumentatia celor-l'alti
transformiti, i in special a lui Lamarck, este *i mai
defectus de cAt acea a lui Darwin. Acesta a avut
meritul d'a resuma parerile emise inainte de dnsul,
d'a le complecta, d'a forma un tot, din care a exclus
ceea ce era in contraqicere prea flagranta cu faptele
experimentale (Lamarck, de exemplu, admitea ca ge-
neratia spontane are loc i ast4), i d'a le presinta
in mod seductor dndu-le o apparenfa logica.
Pe de alta parte, successoriI lui Darwin, printre
care Haeckel tine primul loc, facut de cAt sa
aduc, in favorea hypothesei, cte-va aro-umente
t, so-
phistice.
Ast fel ca., examenul critic al operel lui Darwin
se a iresza, in realitate, intregului transformism.
D I D-r Leon se supra c n'a gsit in lectia
mea cuvintele : Lamarckism, Darwinism i Haecke-
lism, pe care D-nia sa le-a citit la carte.
Arata apoi, pe scurt, de i nu se simtia cAt
Inainte de C. Darwin, hypothesa transforma.reT specielor a fost ad-.
misd $ i sustinuta de : B. de Maillet, Robinet, Buffon, Erasme Darwin (mosul
luT C. Darwin), Lamarck, Etienne Geoffroy Saint-Hilaire, W. Herbert, Grant,
P. Matthew, Rafines ue, Haldeman, d'Halioy, Owen, Isidore Geoffroy Saint-
Freke, H. Spencer, Unger, Alton. Oken, Burdach, Poiret, Fries,
Bory de Saint-Vincent, Ch. Naudin, Keyserling, Schaafhausen, Baden-Powell,
Wall ce.
Dupl C. Darwin, numerul transformistilor a devenit enorm, prin fap-
tul a marea majoritate a naturalistilor au adherat i leilor acestuY autor, sedusl
de expunerea luT. Printre successorT s'au illustrat Insa : T. Huxley, C. Vogt,
Kolliker, E. Haeckel.

www.digibuc.ro
Generaliunea spontaneit si Darwinisrnul 19

de p4n trebuin.0 unei assemenea povesti, cum a


ajuns Darwin la hypothesa transformarei specielor i
da, iarasi fara nici o necessitate, ipentru a pre-
cisa deosebirea intre Darwinism i Teleologie ,
un exemplu pueril imprurnutat lui Huxley, cel cu Ba-
Mybius. iPisicile prind frte bine sreci, . teleologia ne
spune cd ele le prind aa de bine fiind-ca a fost
inadins construite pentru a prinde Departe de a
crede, cd pisicele exista fiind-ca aU menirea de a
prinde bine srecii, darwinismul presupune c pisi-
cile existd fiind-c pot prinde bine srecii, exemplu
care nu probza de ct ca Huxley n'a priceput ce
este teleologia sciintificd.

In paragraphul urmator D-1 D-r Leon aduce pe


scena marele cal de batae al transformismului : spe-
cia nu are o valre absolulci ci relativa. cDovada cea
mai sigura de valrea relativa a n4unei specie,
dice D-1 D-r Leon, este c rare ori duoi zoologi
sa duoi botanisti sunt de accord asupra
unui gen re-care in acela num.& de specii.
Asa de exemplu : botanistul Fries admite 106 spe-
cii ale genului Ilieracium, ali botanisti deosebesc
300 specil ale aceluia gen, pe cnd Loch numai
52 specii. Ornitolozul german Bechstein deosebesce
367 de specii de p-aseri in Germania, Reichenbach
numerd 379, Meyer i Wolff 406, pe cnd Brehm
a admis mai mult de 900. Haeckel singur in mono-
graphia lui asupra Calcispongierilor a ardtat cd se pot
deosebi, dupa voie, 3 sail 2 1 de specii sa i i i, sa
289, sail 591.,
Dovada D-lui D-r Leon nu prolyna alt-ceva de
ct cd acesti naturalisti nu sciii ce este specia, nu ail
o notiune exacta despre idea de specie.
Pentru a preveni ori-ce neir4elegere, Arica de la
inceputul discutiei, eU am definit specia, am aratat c

www.digibuc.ro
20 N. C. Paulescu

trebue sd' se la in consider4e nu numal caracterele mor-


phologice i physiologice, dar si cele parhol-cgice si am
dat ca criterium al caracterelor specifice : feconditatea.
D-1 D-r Leon respinge acest criterium : Notiu-
nea specie, ()lice D-nia sa, a fost imaginatd pentru in-
lesnirea stuchului systematic al plantelor si animalelor ;
din moment ce se introduc in defini0a ei caractere,
altele de ct cele pur anatomice, caractere physic-
logice ca feconditatea, distinctiunea speciel din punct
de vedere practic devine
Rog pe D-r Leon sa noteze bine cd la fiin-
vtle unicellulare, la microbl de exemplu, in ceea ce pri-
vesce notiunea de specie, caracterele morfihologice azi
o imfiortantii minima, pe cnd caracterele physiologice,
tot att de usre de observat, ca i cele morpholo-
gice, occupd primul rang. Or, o defin4ie a speciei,
pentru a fi complectd, trebue s coprinda tle fizntele
vietzeitre, i nu numai animalele i plantele.
Era fatal cd cel ce la ca punct de plecare o no-
tiune incomfilectei a speciei, sd ajunga la o conclusie
erronatd, acea a transforrndrei specielor.
Enumrnd cte-va din faptele bine stabilite cu
care doctrina transformrei specielor este in contra-
dictie, am ardtat t de la inceputul peridei histo-
:

rice, si pnd astd-di, animalele i plantele care in-


congiur omul, Incercat nici o schimbare,
suferit nic o modificare care sa depdssc limitele
speciei. Ast-fel, specimenele de fiirqe vietuitre, gsite
in pyramidele Egyptului, care datzd de peste sse
mil de ani, sunt identice cu acelea ale specielor
actuale..
Pte cd sunt specii care a disparut de atund ;
dar, nu se cunsce nic mdcar un singur exemplu de
transformarea unei specil in alta sail de appar4ia unes
specii foul..

www.digibuc.ro
Generatiunea spontand. i Darwinismul 91

D-1 D-r Leon objectz c cs'a observat cu drept


cuvnt ca in historia organica a pamntului nu se nu -
mra cu miile de ani, ci cu peridele geologice
paleontologice, care ele singure cuprind milline de ani .

Daca D-1 D-r Leon si-ar fi dat ostenla sa ci-


tsca cu patina attentie lectia mea, ar fi gasit intr'nsa
un rspuns la objectiunea D-niei sale, rspuns care
l'ar fi dispensat d'a o mai aduce.
Darwin, admitnd o modificare incta i progres-
siva a indiviOor, cere, pentru effectuarea transformd-
rei unei specii .de fiinte superire in alta, de la i .000
'Dana la io.000 de generatiuni. Cu alte cuvinte, unei
specii, care se reproduce la un an dup nascere,
trebue de la i.000 pna la io.000 de ani ca sa se tran-
forme in o alta specie ; i unei specii care, ca homul,
se reproduce la 20 ani dupa nascere, trebue de la
20.000 'Ana la 200.000 de ani pentru ca sa dea nas-
cere la o aka. specie.
Lasnd la o parte faptul ca' e curios ca in 6.000
ani s nu se fi produs nici o modificare in caracterele
specifice ale fiintelor vietuitre pe pmnt, am ara-
tat ca aunt fiinte, si anume fiinele unicellulare, care
prin esimplicitatea organizatiei si prodipisa rapiditate
a immultirei lor permit inlaturarea ot5;ediund lungd
fieride de limfi, ceruta de darwinisti, pentru indepli-
nirea transformarei specielor superire.,
0 mie sati dece mii de generatiuni de microbi
se produc intr'un timp relativ scurt. Ast-fel, o gene-
ratie a unui microb (bacillus ramosus) durza vre-o
30 de minutei) ; i.000 de generatii pot fi deci obti-
nute in 41 de (Pe si 10.000 de generatii in 416 dile.
Prin urmare, cu tte ca 10.000 de generatiuni
de tiinte unicellulare pot fi obtinute in mai pugin de

I) Marschall Ward, On the biology of bacillus ramosus. Proced. of


the Royal Society, T. 58, 1895.

www.digibuc.ro
22 N. C. Paulescu

un an si jumatate ; cu tte c aceste fiirqe esunt frte


sensibile schimbdrilor condiOunilor mediului exterior,
schimbdri care ail asupra lor o actiune directa si im-
mediata si determind modificdri considerabile ale ca-
racterelor lor morphologice si physiologicea ; cu tte
ca la aceste fiine se observa transmissia hereditar a
modificarilor dobndite ; cu tte cal ele presintd, pe o
scard frte intinsa, phenomenul luptei pentru existerqd ;
in fine cu tte nenumeratele incercari fdcute de cnd
bacteriologistii manipulza microbii, modificndu-le con-
ditiele de existenp. (mediul de culturd, temperatura
etc.); ,cu tte acestea, t nu s'a putut inc ol4ne nid
la fiirqele unicellulare transformarea unei specii in alta
saii crearea unei specii noui. a
Acest argument este att de puternic c nu ad-
mitte replica si sper c cel ce-i irqellege forta nu va
mai face nici odat impruderqa sd mai aduc objec-
Oa anti-sciintifica a timpului indelungat, objec;ie care
n'are alt scop de cat sa sctd discu0a de pe trrmul
experimental.

Am dat, in lectia mea, un exemplu (mucor mu-


cedo si levura) care demonstreza, in mod evident, cd
speciele de fiinte unicellulare nu se transforma unele
in altele, cu tte modificarile profunde de caractere
ce se pot produce sub influerqa schimbarilor mediului
in care traesc.
tExemplul cu mucor mucedo, dice D-1 D-r
Leon, exemplu de care se servesce D-1 D-r Pau-
lescu pentru a demonstra netransformarea specielor,
dovedesce tocmai contrariul : cd sfiecia incerc modifi-
cdri sub actiunea mediului ambiant. a
Exemplul meii nu probza c esfieciele incrcd
modificari sub aqiunea mediului ambiant a , cum pre-
tinde D-1 D-r Leon, ci probz ca fintele unicellu-
lare, considerate individual, incrca modificari profunde

www.digibuc.ro
Generatiunea spontand i Darwinismul 93

ale caracterelor lor, sub influenta schimbdrilor mediu-


lui ambiant, si mai probad nc cd aceste modificdri
nu ajung nici odat pn la transformarea speciei, cad
specia se stinge inainte d'a se transforma, ori ct de
gradatd si de nesimtitd, ar fi modificarea caractere-
lor specifice.
Apoi, dac speciele de fiinte unicellulare, care
dacd ar fi transformabile ar trebui s se transforme cu
mare facilitate, suni fixe, este evident ca transfor-
marea specie/or nu se produce in naturli.
In contra faptelor ce aduc ca probe cum cd de
vre-o sse mii de ani nu s'a observat nid i un cas de
formarea unei specii intermediare prin incrucisarea a
duo specii differite,, D-1 D-r Leon dice : ,Acsta
asseqiune este desmintita prin urnidtrele fapte: Hi-
fecunaq cari provin din incrucisarea a dou spe-
cii deosebite... nu s'a demonstrat cd tte speciele dari
nascere la hybridi sterili 1),.
Dar eir n'am pretins c toti hybridii sunt sterili;
din contrd, in lectia mea sustin cd tindividii earl re-
sultd din incrucisarea specielor sunt sari sterili, sa
dacci sunl fecunfli, ei se in/ore in to/Ili/ate, mai cu-
rnd sa mai tri, peste cte-va generatiuni,
la 175ul specific al unuia din parinti.) 5i ca prob
dad chiar un exernplu frte demonstrativ : ovicaprele
leporidele, adicd hybridele resultate din incrucisa-
rea speciei capret cu specia ze si acea a speciei iepure
de casel cu specia iepure de camp, sunt fecunde.
(Dar in ambele casuri, intrcerea complectd la una
din speciele primitive s'a effectuat dupa cte-va ge-
neratii. ,
Exist chiar varietAtT a dror tncrucisare sexuall este impossibita ;
de ex. unirea und cine de talia mic. cu o mare chtea terre-neuve. Nu urtnz
lns c aceste animate fac parte diu done speciT differite.
Exemplele pe care hotanistul H. de Vries 'g basEzI Thearia Ilfuto-
liune1 nu intrit 6re in acst categorie ?

www.digibuc.ro
24 N. C. Paulescu

Prin urmare, faptele adduse de D-1 D-r Leon sunt


in perfecta concordanta cu cele spuse de mine si nu
desmint, nimic.

Ajungern acum cu discutia la eel trel factori ai


selectiunei naturale.

La demonstratia mea, prin


fapte, ca. nici variabilitatea in directii nedeterminate
si nici variabilitatea nelimitata, chiar a unul caracter
secundar, nespecific, nu exista in natura,, D-1 D-r
Leon objectzd : Variabilitatea este limitata fiind-ca
si viata omului care se ocupa cu crescerea animalelor
si cu cultivarea plantelor este limitata1). De aceea nu
s'a produs nc o agrise ct un dovleac. Selectiunea
fdcut de OM este prea scurtd, nu se repetd de mil-
&ewe de ani, dupd cum se repetd selectiunea natural
facutd de lupta pentru
D-1 Dr. Leon recurge, din noil, la objectia corn-
moda a limfiulza indelungat, objectie destinata a impie-
dica ori-ce discutie serioasa, un fel de trimittere la
calendele grecesci, i pe care am refutat'o mai sus.
Cu tte astea, adaogd D-1 Dr. Leon, omul pte
produce, dup vointa, anumite particularitati la speciele
domestice animale i vegetale, , si d un exemplu im-
prumutat lui Haeckel: Un cultivator englez dintre
cei mai experimentati, sir John Sebright, putea sa
spue cu mult inainte va trebui trei ani sa produca
la o passre o pand dupa porunca i ca-i va trebui
sse ani ca sa produca o anumita forma de cap sail
de cioc,.
Lassnd la o parte faptul ea modificarile penelor

1) In textul D-lui D-r Leon se ari cuvIntul cnelimitatii, , lapsus, pro-


babil, pe care 'Ira permit srl correctez.

www.digibuc.ro
Generatiunea spontanel si Darwinismul 25

si ale ciocului nu constituesc modificdri ale caracterelor


specifice, imi pare ed. Haeckel este puOn cam credul
si ar fi fost mai folositor discuOei s se aducd cel
mai mic fapt positiv, de ct affirma;iele until ldudd-
ros neguVitor.

2. Hereditatea. e La objeqiunile adduse heredi-


tatei, lice D-1 Dr. Leon, se poate usor observa cum,
din causa arbitrard (?) a definiOunei specie! ') ne mis-
cdm inteun cerc vipos.,
Iatd acum . si cercul vilios, asa precum '1 ir4clege
D1 Dr. Leon:
(Care caractere se transmit, dup pdrerea D-lui
Paulescu, prin hereditate? Cele nespecifice.
care caractere sunt nespecifice ? Acele care
(nu) se transmit prin hereditate.
Care caractere nu se transmit prin hereditate?
Acele specifice .. .
Care sunt caracterele specifice . . . ? Acele care
nu se transmit.
Inteadevr, iata un cerc viOos typic ; dar acest
cerc viOos este opera D-lui Dr. Leon, care mi-1 attribue
in mod gratuit. Eti admit transmissibilitatea hereditarii
att pentru caracterele nespecifice, cat i fientru cele sfie-
cifice.Ca proba, jata definitia pe care o dail specie!: (Spe-
cia coprinde totalitatea individilor cari aii mostenit de la
printii lor, care possed si care transmit descendenOlor
lor un anumit numr de caractere morphologice, phy-
siologice si psychologice, caractere fie care le-am nu-
mit sfiecifice..
Ca exemple (remarcabile, de transmissiune a mo-
dificdrilor caracterelor specifice, prin hereditate, D-1 Dr.
Leon adduce urmatrele duo fapte :

1) D-1 Dr, Leon a voit, probsbil, sa tlica; cdin causa definillund ar-
bitrare a specie',

www.digibuc.ro
N. C. Paulescu

. Edouard Lambert, ndscut in 1717 . . . tot


corpul sil era acoperit de un fel de solzi ; acstd con-
formitate monstrus a epidermei a transmis'o copiilor
nepoOlor.
2. 0 pisicd din Iai, ndscutd numai cu duo pi-
cire, a transmis acest caracter i urma0or,.
Dar, rog pe D-1 Dr. Leon O. bage de snid c
ei nu am spus niciri cd caracterele modificate nu se
transmit prin hereditate ; dovadd : teste adevrat cd
unele modificalii ale caraclerelor nespecifice se transmit
firin hereditak. Astfel am dis cd se formz rasele,
care- insd nu dep4esc, nici odatd, cadrul speciei. Ob-
servatia i experienta demonstr, pnd la evidenta,
cd transmissia hereditard (indefinitd) n'are loc pentru
ori-ce modificare a ori-cdrui caracter, pentru-cd anumite
modificdri dobindite disfiar immediat, cu indivifiii care
le-ag dobindit, sag, cel mull, dzol cate-va generatii; 5i, mai
ales, pentru ca modificdrile caracterelor specifice sunt
ins4te de diminuarea i chiar de supprimarea fecondi-
tdtei individilor. Ca probe neinduoise ave0 exemplul
catirului, al ovicaprelor, al leporidelor i al muco-
rului, .
D-1 Dr. Leon uit sa ne spue, dacd soldii lui
Lambert 1) i cele dou picire ale pisicel constituesc
modificari ale unor caractere sfiecifi ce ; dacd aceste mo-
dificdri transmis eurmailor, in mod ina'efinit,
dup cum cere doctrina transformistd, dnd nas-
cere la o specie noud. sail dacd aceste anomalii ag
di:spa-rut dupe una sag mal mulle generatiuni.
3. Lufita fientru exislen/d.Di Dr. Leon scrie:
D -1 Dr, Paulescu affirma c selecOunea naturald are
drept scop i drept effect conservarea purit4ei typului

i) Acest individ era attins de ichthyosd, affectiune a peleY, bine cunos-


cal de media.

www.digibuc.ro
Generatiunea spontanes Darwinismul 4
-I

specific, far nu transformarea specielor, dupa cum pre-


tin de Darwin. Acstd affirmaliune este o consecin0 a
neg-atiunei pentru traig,.
odata : daca D-1 Dr. Leon ar fi bine-voit
sa citsca, mai cu attentie, lectia mea, s'ar fi convins
cd ell nu neg ctusi-de-pucin existenta lupte pentru
Din contra, admit cd ea se produce in naturd;
dar, basat pe fapte, sustia cd: dupta pentru existenta
combatte variabilitatea ; ea represinta lupta contra cau-
selor de degenerare si de degradare a specielor, con-
tra causelor de. alterare a typului specific.,
5 i D-1 Dr. Leon nu se multumesce numai a 'mi
attribui lucruri, pe care nu le-am spus, probabil
pentru ca s aiba placerea d'a le putea combatte,
dar mai gasesce c cele spuse de mine nu sunt
de cat o cvariant , a unei idei emisa de Flourens.
Din nefericire, idea lui Flourens n'are, cum
dice Romnul, nici in clin nici in mnicd cu ceea
ce am L,lis ell. De alt-fel, tot asa se potrivesc i exem-
plele cu nisipul sarea
i cu dunele de nisip, exem-
ple imprumutate iarasi inevitabilului Huxley, cel cu
Bathybius, exemple nu mai pucin copilaresci, ca acel cu
pisicile create cu scopul d'a mnca sreci.
:5

Ultima parte a articolului D lui Dr. Leon este des-


tinata discutiei celor trei argumente trasse din paleon-
tologie, din anatomia comparata si din embryologie.

1. Paleontologia. D-1 Dr. Leon nu me argu-


mentzd asupra acestui punct.
2. Anatomia comparalci. In contra celor spusse
de mine, D-1 Dr. Leon se multurnesce s adduca o
simpld affirmatie, fard probe, deci fdra valre : cea

www.digibuc.ro
28 N. C. Paulescu

(anatomia comparata) demonstra ca o serie neintrerupta


de analogii unesce tot regnul animal, de la formele
cele mai inferire 'Ana la cele mai perfecte.
Dar, ea nu contestez, ctusi de pugin, analogia ce
exista intre formele fiirqelor vietuitre appartinnd until
aceluia regn ; ci sustin, si lucru este clar ca diva, ca.
din acsta analogie, orict de perfecta ar fi, nu se
pte conchide ca speciele se transforma unele in altele,
cad enumal observatia direchi a transforrniirei unei
specii actuate in alta pte constitui o proba scii4-
fica in favoarea derivaOunei, .

3. Embryologia. D-1 Dr. Leon intitulza acsta


parte a discuOei tHaeckelism (Legea fundamentala bio
geneacti, biogenetisches Grundgesetz,).
Cnd cine-va citesce un asernenea titlu sforaitor :
legea fundamentalci biogeneticet, se ascpta sa gassca
o lege importanta, basata pe fapte multiple, bine sta-
bilite, lege care sa projecteze o viva lumina asupra
cestiunei, att de obscui e, a originei vietei.
Ei bine, sub aceste cuvinte sonore s'ascunde o
absurditate, o noua absurditate eita din acela creer
din care a eit si monera.
e Prin Haeckelisrn, slice D-1 Dr. Leon, se
irqellege parallelismul stabilit de Haeckel intre phasele
succesive ale desvoltarei graduale a formelor in timp
(Phylogenia) si intre phasele desvoltarei embryonare
(Ontogenia),. i mai departe: cHaeckel a demonstrat
parallelismul intre aceste dou sciinte; el a at-Mat
ca Ontogenia este o scurta si repede recapitul4une
a phylogeniei, cond4ionat de hereditate si adapt4une ;
sail, invers, c phylogenia este causa mecanica care
provoca differitele schimbari ontogenetice, . eNe ascep-
tam ca o theorie ca acsta, intemeiat numal pe fapte po-
sitive, criticata de un orn de laborator, care nu pri-
mesce de ct fapte ce se pot resolvi in mod experi-

www.digibuc.ro
GeneraOunea spontanea si Darwinismul 99

mental, sa fie attacat. cu fapte si cu fapte, sd ni


se menlioneze lacune de ontogenie sad de phylogenie,
neregularitli cari a loc in tirnpul gastrul4unei
etc., etc..
Rog pe D I Dr. Leon sa bine-voeascd a reciti
lecOa mea cu mai multa attentie si va vedea
a) ell admit to re-care analogie , co assemdnare
mai mull sag mai pufin grossoland intre formele suc-
cesive ce ia un animal in eursul desvoltarei lui, si for-
mele altor animale, de specii differite, ajunse la o stare
de complecta desvoltare.
va gdsi lacunele pe care me sommzd sa i le
menOonez : taceastd assemcinare nu exisld la plante
(nota p. 20). Or, curisa lege fundamentald bioge-
nelicd este acea care, discutabila la animale, nu se
aplica la vegetale i, bine intelles, nici la fiirgele uni-
cellulare, legefundamentala biogenetica, care nu se re-
fera de eft la o mica treime a regnului biologic.
va ir4ellege, D-nul Dr. Leon, ca., chiar
dacd intre onlogenie phylogenie ar fi o analooie
perfecld, fara cea mai mica lacuna, tot
nu s'ar putea conchide din acesid analogie, cd speciele
derivei unele din allele, pentru ca: cassemanarea nu im-
plie ctusi de pugin descendina i pentru c, cdup
cum am dis si repetat, numai observa/la directa a trans-
lormdrei unet specii acluale in alla pte constitui o
proba sciin0fica sufficienta, c speciele deriva unele din
altele.
* *
*

SA resumam acum acstd lungA. discu0e.


Dl D-r Leon nu contesta nici regula methodei
experimenlale pe care este basata critica mea, nici
proba sine qua non cerut de mine, si nu adduce nici
un fapt care sa demonstreze c. contrar spusselor mele,

www.digibuc.ro
30 N. C. Paulescu

s'a observed mdcar un singur exemplu de transformare


a unei specii actuale in alta.
Mai este re util sd fac sa se remarceze cd fun-
dul criticei mele i principala ei conclusie : cAvern
deci dreptul, in numele sciintei experimentale, sd res-
pingem hypolltesa transformeirei specielor ca nefundata ,
a rmas neattinse?
D-1 D-r Leon incrcd numai s pue la induoiald
uncle din faptele bine stabilite ell care doctrina trans-
formdrei este in contra-clicere si s apere argumen-
tele indirecte trasse din anatomia comparatd. si din
embryologie.
Dar, pentru acsta, in loc s fi citit cu attentie
leqia mea, in care cas ar fi vlut c arn rspuns mai
dinainte la tte objeqiunile D sale, pentru cd tte
aceste objeqiuni ad lost fdcute de altii, inainte de
D-nia sa, D 1 D-r Leon, lard sa ie nici o socotla
de cele spusse de mine, adduce pe potrivite, sad pe ne-
potrivite, extrasse din cdrOle de vulgaris4e ale trans-
formistilor, i mal ales din ale lui Haeckel si ale
lui Huxley.
De mai multe ori, D-nia sa spune absolut aceleasi
lucruri ca si mine 5i'i inchipue c m combatte ;
adduce fapte care confirma spusele mele dd aerul
cd m desminte.
Ultima pagind a articolului sai este remarcabild
in gradul superlativ; sd 'mi fie permis s culeg dintr'-
nsa cte-va margdritare
eDaca or fi sa eliminam din sciinlet lot ceea ce
nu p6le fi resolvat in mod experimental, nu ar mai
rmne in domeniul sciintific de cat mathematicele ;
de re-ce tbte rainurz sciinlifice suni maz
mult san in ii pufin hypothetice i nesigure.,
Acesta phrasa este, pur si simplu, o negare a

www.digibuc.ro
GeherMiunea spontanea i Dam inismul 31

sciin/el, o heresie, contra cdreia protestez din tte pu-


terile mele.
Bine-voiasc D-1 D-r Leon a citi admirabila carte
a lui Claude Bernard : Introduction a l' tude de la
mdecine exprimentale; faca-mi hom5rea d'a'i arunca
ochii pe o lec;ie ce am fcut, acum duol ani, la facul-
tatea de Medicina din Bucuresci asupra Methodei ex-
perimentale 1) *i se va convinge c sciinia respinge
Itypolliesele nesigure 1. nu *le admitte de ail theorii,
adicei conclusii de ragonamente confirmate de pro6a
de contra:proba experimentald.
D-1 D-r Leon scrie (Nu fite exista sci-
in/c1 care sa nu se baseze fie supposi#uni", conjecturi
,ci appregeri fiersonnale. Acsta este de sigur sciina
lui Darwin i a lui Haeckel, dar nu este acea a lui
Claude Bernard i a hill Pasteur.
Iat. unde a ajuns cei ce suqin transformismul
(care nu este de ct o form travestit a materialis-
mului). Dupa ce ai proclamat, in gura mare, ca sys-
temul lor este sprijinit pe sciino faptelor, pe sciinta
experimentald, pe sciinta positivd, acurn, ca adev-
rata sciino respinge conclusiele lor, se grabesc sa
o recuse i invc o fiseudo-sciintd, basata cpe suppo-
siguni, conjecturi afifirefierl personnale !
,71f. C. Paulescu

') Paulesco De h milk de exp:rimentale, in Journal de Med. Int.


Paris, i Sept., 1902.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro