Sunteți pe pagina 1din 3

Fisa patrimoniu arhitectural: Castelul Bran

Numele
Denumirea Castelului Bran provine de la comuna Bran, situata in SV judetului Brasov.

Asezare in spatiu
Castelul Bran este construit pe o stnc inconjurata de brazi inalti, aezat ntr-un punct cheie din
punct de vedere strategic, n Trectoarea Branului. Este situat n Pasul Bran-Rucr, la 30 de kilometri
de Braov. Adresa completa este Str. General Traian Mooiu nr. 24.

Plasarea in timp
Data nceperii construciei este 1377, iar data finalizrii 1382. Iniial, castelul Bran a fost o cetate de
trectoare cu scop militar. In timp cetatea a suferit numeroase modificri precum adugarea turnului
de sud, construcia unui turn dreptunghiular la est, mbrcarea acoperiului n igl etc. n anul 1920,
sub indrumarea reginei Maria, cetatea a fost transformat n castel i s-au realizat cele mai
importante lucrri de restaurare. Dei a intrat n circuitul i folclorul turistic drept castelul lui Dracula,
se pare c Vlad epe nu a locuit niciodat in acest castel.

Autorul
Intre 1211-1225, cavalerii teutoni ridic o fortrea de lemn la Bran, atribuit magistrului
Theodorikus. La 17 noiembrie 1377, Ludovic I al Ungariei confirm sailor dreptul de a ridica, pe
cheltuiala i cu meterii lor, cetatea de piatr la Bran. Din 1920 i pn n acest an castelul este
transformat n reedin regal de var. Lucrrile de restaurare sunt coordonate de arhitectul ceh
Karel Liman, acelai care proiectase castelele Pele i Pelior. Capela n care a fost depus caseta cu
inima reginei Maria a fost pictat n stil neobizantin de catre Arthur Verona.
Functiile edificiului
- practica initial, castelul a avut att rol de vam, ct i de fortrea la grania estic a
Transilvaniei; din 1836, castelul indeplineste numai functie administrativa si de resedinta, iar din
1993 si functie turistica
-de comunicare castelul reprezinta o impunatoare constructie, un monument spectaculos si un
simbol national, incarcat de istorie si legenda
-artistic castelul a fost construit in stil medieval, mai precis gotic

Plan
Parter Etajul 1 Etajul 2 Etajul 3 Etajul 4
-Camera de garda -Hol -Camera de trecere -Salonul de muzica si -Apartamentul
-Capela Printului -Dormitorul Reginei -Salonul Biedermeier biblioteca Reginei Maria Principelui Nicolae
Mircea Maria -Dormitorul Regelui -Anticamera salonului -Accesul in Turnul de Est
-Curtea interioara -Camera de trecere Ferdinand de muzica -Scara Principala
-Capitelul fantanii -Sala gotica Salonul -Sufrageria -Loggia -Terasa Castelului Bran
Galben -Sala Costumelor
-Salonul mare -Camera de trecere
-Scara secreta -Coridorul Interior
-Dormitorul Verde
-Sala de proiectie

Elevatia
Din punct de vedere constructiv castelul se nal pe o stnc de calcar, valorificnd-o structural prin
includerea n zidurile sale. Ca materiale de constructie s-au folosit bolovanii de rau, caramida si
lemnul.

Exteriorul
Peretii sunt de culoare cenusie au doar in partea superioara ferestre de dimensiuni mici, iar la primul
nivel sunt acoperite cu zabrele negre. Donjonul, cel mai inalt turn al castelului, reprezinta centrul de
interes. Are forma dreptunghiulara si este prevazut pe fata de nord cu sase ferestre de tragere
asezate doua cate doua, unele sub altele. Acoperisul donjonului, la fel ca si cel al cetatii, este
construit intr-o singura panta. Pe pe partea superioara a donjonului se construieste un foisor din
lemn. Structura arhitecturala statica este de tip clasica.

Deschiderile spre exterior


Intrarea in castel se realizeaza prin intermediul unor scari inalte de piatra. La intrare, in bolta atarna
un felinar din fier negru. In dreptul scarilor, la primul nivel, ferestrele sunt acoperite cu zabrele negre,
iar in partea superioara acestea sunt de dimensiuni mici. Foisorul de lemn din partea superioara a
donjonului avea deschidere catre exterior, intrucat era folosit pentru supravegherea trecatorii. In
perioada interbelica a fost construita si o terasa in vechiul pod al cetatii.

Interiorul
Interiorul castelului este alcatuit din coridoare inguste dispuse ca intr-un labirint si o multitudine de
camere. Structura interiorului este sobra, riguroasa, cu linii ferme accentuate de albul varului de pe
perei i mahonul brnelor de lemn. Uile sunt n ton cu ntreaga construcie: joase, plasate n goluri
cu ziduri groase, cteodat mai mici de un stat de om. Grinzile si barnele din lemn folosite in interior
sunt vopsite in mahon, dar lemnaria folosita la terase si pervazurile ferestrelor (in exterior) sunt
negre, contrastand cu rafinamentul si mobilierul stilat in odai, cu caldura si eleganta cu care sunt
decorate incaperile. Aceste contraste sporesc misterul castelului.

Decoratiile si mobilierul
Toate camerele au seminee, nise in care sunt expuse tablouri sau statuete, iluminate. Branul
adpostete o colecie de armuri i arme din diverse epoci, dar pe lng aceasta mai exist colecii de
pictur, ceramic, art religioas, argintrie. Sobrietatea cldirii contrasteaz cu fineea mobilierului.
Toate camerele au mobilier de o conceptie aparte: din lemn sculptat, infatisand chipuri, persoane, in
general decoratii interesante si bogate. Dormitorul Reginei Maria este mobilat sobru i cu gust, cu
multe trimiteri la credina reginei: crucifixuri, tablouri cu tem religioas etc. In Sala Mare, sufrageria
Castelului, piesa dominant este semineul n stil romnesc, iar icoana i covoarele romneti sunt
nconjurate de piese de mobilier baroc specifice sec. XVIII-XX. Dormitorul Regelui Ferdinand este
mobilat cu un pat cu baldachin, o sob din teracot italian si alte obiecte de cult romanesc. Cea mai
mare parte a mobilierului este n stil brancovenesc. In arhitectura donjonului se regsesc mai multe
stiluri, de la cel cazon-medieval, la baroc i romantic. Salonul Principelui Nicolae al Romaniei aduna
piese din sec XVII-XX : un bufet neobaroc italian, o masa neorenascentista si o masa cu blatul oval
pentru garniturile de salon. Salonul de muzica si biblioteca aduna piese din secolele XVII-XX: o
garnitura italiana de salon, un bufet incrustat cu scene inspirate de Renasterea toscana, o pianina
fabricata la Dresda, un vas de jeratec folosit la incalzirea incaperii (brasero) si o blana de urs.

Mijloacele de expresie plastica


Din punct de vedere al capacitatii de exprimare a miscarii, compozitia arhitecturala este statica, prin
dominanta liniilor verticale si orizontale. Acordurile cromatice evidentiaza sobrietatea stilului gotic.
Paleta cromatica este alcatuita preponderent din culoarea cenusie, cu acorduri de negru, brun inchis,
aramiu, dar si alb. Nu in ultimul rand, simbolistica a figurilor geometrice elementare semnifica
rigiditatea specifica stilului gotic.

Concluzia
Castelul Bran este unul dintre cele mai importante edificii de tip istoric din Romnia, avnd caracter
de unicat i este, prin valoarea sa istoric i artistic, unul din cele mai importante monumente de
acest fel din Europa. Castelul este unul dintre cele mai valoroase monumente de arhitectura
medievala din Romania si a capatat statutul de obiect de patrimoniu cultural si artistic.