Sunteți pe pagina 1din 10

CREIERUT $I

INTETIGENTA
EMOTIONALA
,

- Noi perspective
-
DANIEL GOLEMAN

Traducere din englezi de


GABRIELA-ALEXANDRA BANICA

cuRTEAGvECHE
CUPRINS

Introducere 5

Reprezinti inteligenla emofionali


un set distinct de abilitnli? 9

Congtiinfa de sine. L7

Starea potriviti a creierului la serviciu 23

Creierul creativ. 27

Autocontrolul .... 35

Gestionarea stresului 43

Motivalia:
Cenedeterminislactionim... ..... 53
Performanfaoptimi. ...61
Creierulsocial. ........75
Creierulsocialonline ...83
Tipurideempatie .....89
Diferenlele de gen . . .. . 93

Parteaintunecati ......97
Dezvoltareainteligenfeiemolionale ........ 99
invifareasocio-emofionali. ...105
Reprezinti inteligenla emof ionall
un set distinct de abilititi?

Acnesre EsrE pRrMA MARE ixrnnnens: EsrE rNTE-


ligenla emolionalS diferitl de IQ?

Am bi.nuit ci nu doar IQ-ul a stat in spatele suc-


cesului meu in timpul primului an de facultate. Pe
acelagi palier cu mine la c[min iocuia un tip care a
avut punctaj maxim de puncte la SAT-urie si la cinci
teste de evaluare a competentelor. Din punct de
vedere academic, era genial. Dar avea o probleml:
motivafie zero. Nu ajungea niciodati la ore, dormea
pin[ la amiazi', nu-gi termina lucririle. I-au trebuit
opt ani pentru a-gi lua diploma, iar astlzi este consul-
tant liber-profesionist. Nu este o persoani faimoasl,
nu este qeful unei mari organizalii, nu este un lider
remarcabil. Acum constat ci-i lipseau niqte abilitlli
debazl. care lin de inteligen{a emo{ionali, mai ales
autocontrolul.

Howard Gardner, unul dintre prietenii mei din


perioada faculti$i, a deschis discufia cu privire la

9. SAT
- abreviere de la Scholastic Assasment Tesf - ,,Test $colar de
Evaluare", folosit la admiterea in facultate in SUA. (N. red.)
10 CREIERUL $I INTELIGENTA EMOTIONALA

diferitele tipuri de inteligenli, in afar[ de IQ, cAnd


a scris, in anii 198010, despre inteligenlele multi-
ple. Argumentul lui Howard a fost acela c[, pentru
ca o inteligentl si fie recunoscuti ca un set distinct
de capaciti{i, trebuie s[ existe un set specific, inci
nedescoperit, de zone cerebrale care coordoneazh qi
r egleazb aceast[ inteligenll.

in zilele noastre, cercetS.torii au identificat circu-


ite distincte pentru inteligenla emotionald intr-un
studiu de referinld, realizat de un alt vechi prieten,
Reuven Bar-On (printr-o coincidenlb de neimaginat,
mama iui a fost profesoara mea la gcoala de durni-
nicS in clasa a patra). Bar-On a lucrat cu unul dintre
grupurile de cercetare de seaml, condus de Antonio
Damasio, la Facultatea de Medicin5. a Universitilii
din lon'a11. Ei au folosit metoda standard pentru iden-
tificarea zonelor creierului asociate comportamente-
lor specifice Ei funcliilor mintale, considerati a fi ,,de
aur" in neuropsihologie: cercetarea leziunilor cere-
brale. Asta inseamnd cb ei au studiat pacienli cu rini
in zone cerebrale clar definite, corelind locul aces-
tora cu capacitdli specifice diminuate sau pierdute
ale pacientului. Pe baza rnetodologiei traditionale in
neurologie, Bar-On qi asocia(ii sii au identificat mai

10. Howard Gardne\ Frames of Mind, New York Basic Books, 1983.
1 1. Reuven Bar-On et al., (2003),,,Exploring the neurological substra-
te of emotional and social intelligence", Brain, 126, pp. I 790 1 800;
-
Bechara et aL, ,Ihe anatomy of emotional inteiligence and the
implications for educating people to be emotionally intelligent",
in Reuven Bar-On et al. (ed.), Educating peaple to be Emotionally
Int elligent. Westport, CT: Praeger, pp. 27 3
-290.

l
REPREZINTA IE UN SET DISTINCT DE ABILITA|I? 1I

multe zone ale creierului care sunt cruciale pentru


abllitdgle care tin de inteligenla emolionali gi sociali"

Studiul lui Bar-On este una dintre cele mai convingi-


toare dovezi c[ inteligenla emofionall se bazeazd. pe
funcfionarea unor zone cerebrale diferite de cele uti-
lizate pentru IQ. Alte studii, folosind metode diferite,
vin in sprijinul aceleiagi concluziil2.
Luate impreunl, aceste studii ne spun ci existi cen-
tri unici ai creierului care guverneaz[ inteligenla
ernolionali gi care disting acest set de abilitili umane
de inteligenla academicl (precum inteligen{a verbali,
matematici gi spalial[) sau IQ, denumire sub care
aceste abiiitnfi pur cognitive sunt cunoscute, precum
gi de trlsiturile de personalitate.

IQ us IE
Pnrlile creierului responsabile de IE:
Imagistica neurali si cercetarea leziunilor cerebrale

,,Creierul drept": Cortexul


Cortexul insular/ cingular anterior
Somato-senzorial

Prefrontal/
Amigdala Ventromedial
dreapti

12. IE gi creierul: a se consulta T.H. Taki ef al., ,,Regional gray matter


density associated with emotional intelligence: Evidence from
voxel-based morphometrf', Human Brain Mapping 25 august
2010, postat pe: http:/lwwwncbi.nlm.nih.govlpubmed/20140644.
t2 CREIERUL $I INTELIGENTA EMOTIONALA

Amigdala dreaptd (avem doud, chte una tnfiecare emisferd a creie-


rului)
este un centru neuronal pentru emalii situat in mezencefal. in
,,Inteligenla emolionall" am scris despre cercetarea lui Joseph LeDoux
privind ralul amigdalei tn reac{iile;i amintirile noastre emofionale"
Conform studiului realizat de Bar-On, pacien{ii culeziuni sau alte rdni la
nivelul amigdalei drEte s-au confruntat cu pierderi ale con;tiin{ei de sine
de naturd emalianald - capacitatea de a con;tientiza gi de a ne fufelege
propriile sentimente.
RXPREZINTA IE UN SET DISTINCT DE ABILITATI? l3

,rCreierul drept":
Cortexul insular/
Somato-senzorial

O altd zond cruciald pentru inteligen{a emofionald se aJTd tot tn emi-


sfera dreaptd a creierului. Este vorba despre cortexul somato-senzorial;
rdnile produse in aceastd. zond determind, d.e asemenea, o d.eficien{d
atht a con;tiinfei de sine, cAt $i a effiPatiei - abilitatea de a rezona cu
emoliile altar persoane. Capacitatea de a tnlelege gi de a simli propriile
emolii este rnult prea scdzutd pentru a lnlelege gi a etnPatiza cu etnoliile
celorLalfi. Empatia depinde, de asemenea, de o altd structurd aflatd in
emisfera dreaptd: insularul, un nod pentru circuitele reierului care
detecteazd intreaga noastrd stare corporald Si ne spune cum ne simfim.
Conectarea cu propriile sentimente joacd un rol esenllal tn felul in care
sim{im;i inlelegem ceea ce simte altcineva.
Constiinta
,, de sine

NolrE DESCopERrnr nrzvi.r.urn MoDUr iw ceRu


zonele creierului implicate in funclionarea congtiin{ei
de sine ne sunt de folos, in luarea deciziilor morale
gi, in general, in procesul de luare a deciziilor. Un
aspect-cheie pentru a inlelege aceasti dinamici neu-
ronali este de a distinge intre creierul ginditor (neo-
cortex) qi zonele subcorticale.

Antonio Damasio (neurologul in al cirui laborator


Bar-On gi-a desfbgurat activitatea de cercetare cu pri-
vire la bazele cerebrale ale IE) a scris despre un caz
neurologic. Este vorba despre un avocat corporatist
foarte inteligent care, din p[cate, a avut o tumoare
pe creier. Din fericire, a fost diagnosticat din vreme
gi a fost operat cu succes" Dar, in timpul operafiei,
chirurgul a trebuit si taie circuite care conecteazi
zone-cheie ale cortexului prefrontal, ale centrului
executiv al creierului gi amigdala din zona mezence-
falului cu rol ln gestionarea emofiilor.
l8 CREIERUL $I INTELIGENTA EMOTIONALA

Funcfiile corticale si subcorticale

Neocortex

Subcortex

ll'eocortexul confine centre pentru cunoa;tere gi


alte operalii mintale complexe.
Zona subcarticald, prezentatd in imagine cu auriu, este lacul in care au
lac mai mult procese.mintale de. baza. Chiar sub creierul gtinditor pi pro-
iectdnd in cortex sunt centrele limbice, principalele zone ale creierului
destinate emoliilor. Aceastd zond se gdse;te, de asernenea,
;i in creierul
altor mamifere. CeIe mai stravechi pdrli ale subcortexului se extinci
piind la trunchiil cerebral, cunascut sub numelede ,,teier reptilian ,
pentru cd tmpdrtd;im aceastd struaturd de bazd cu reptilele.

Dupi operatie clinici foarte enig-


a aperut o situafie
matice. La fiecare test IQ, de memorie gi de atentie,
acest avocat *s-a dovedit a fi la fel de inteligent ca
inainte de interven{ia chirurgicall. Dar el nu a putut
si-gi mai practice meseria. $i-a pierdut slujba nu a
$i
putut face faqd unui nou loc de munc6. IVlariajul slu
a luat sfArgit. A rimas fh.ri casi gi a ajuns sd trdiasci
in locuinla fratelui s[u. in disperare d,e cauzl gi din
dorin[a de a afla ce se intampli, el s-a dus la Damasio.
La inceput, Damasio a fost complet nedumerit, pen_
tru ci testul neurologic ar6ta ci totul era bine. Dar
CON$TIINTA DE SINE t9

Damasio a inleles c[ era ceva in nereguli in momen-


tul ln care l-a intrebat pe avocat: ,Cand si ne vedem
data viitoare?"

Atunci, Damasio gi-a dat seama ci avocatul i-ar putea


da argumente pro gi contra rationale cu privire la
fiecare ori de intilnire posibili pentru urmitoarele
doui siptdmXni, dar nu gtia care era cea mai bunl
op{iune. Damasio spune c[, pentru a lua o decizie
buni, trebuie ca sentimentele si se afle in legituri
cu gindurile noastre gi c6 leziunea creati in tirnpul
intervenliei chirurgicale a insemnat pentru avocat
imposibilitate a de a r ealiza conexiunile necesare intre
gAndurile sale gi argumentele pro gi contra.

Astfel de sentimente provirr* din centrele emolionale


ale mezencefalului Ei interaclioneaz| cu o anumiti
zoni in cortexul prefrontaF3. Atunci cAnd ne gXndim
la ceva, gAndul este imediat evaluat pozitiv sau nega-
tiv de aceste centre ale creierului. $i asta ne ajuti si
ne aranjirn gAndurile in funclie de nigte prioritili. De
exemplu, cind ar fi cel mai bun moment pentru a sta-
bili o prograrnare. Daci aceastl desfbgurare a lucru-
rilor lipsegte, noi nu gtim ce si credem cu privire la
gAndurile noastre, deci nu putem lua decizii bune.
Circuitul cortical-subcortical asigurl, de asemenea, o
coordonare a comportamentului moral. La baza cre-
ierului, sub zoneie limbice, se afli o relea neuronali

13. Emolia gi cognilia in cazul deciziilor bune sau proaste: vezi Bechara
et al' ,,Emotion, decision-making, and the orbitofrontal cortex",
Cereb Cortex, l0 (3),2000, pp.295-307.