CURS12

Oscilatoare cu AO
Oscilatoarele sunt circuite capabile s transforme energia de alimentare continu a
unei surse n energie alternativ de o anumit frecven (caz particular al invertoarelor)

Clasificare
Dup principiul de funcionare :
- oscilatoare cu reacie pozitiv
- oscilatoare cu rezisten negativ
Dupa domeniul de frecven :
- oscilatoare cu audio frecven (de la _Hz la 100KHz)
- oscilatoare de radio frecven (de la 100KHz la 1GHz)
- oscilatoare cu microunde (peste 1GHz)
Dupa natura reelei de reacie selectiv :
- oscilatoare RC (audio frecven)
- oscilatoare LC (radio frecven i microunde)

Oscilatoare cu reacie pozitiv

Principiu : Schema bloc a unui amplificator cu reacie pozitiv este prezentat n figura
urmatoare

Unde A i sunt funciile de transfer complexe ale amplificatorului, respectiv

cuadripolului de reacie.
u0 A
Ar
ui 1 A
Dac este ndeplinit condiia de oscilaie a lui Barkhausen adic 1 A 0 atunci
Ar tinde ctre infinit, ceea ce nseamn c poate exista semnal de ieire chiar i n absena
semnalului de intrare u i 0 .
Mrimile complexe A si se pot scrie :

A Ae j A A 1
j B
Ae j ( A B ) 1 ceea ce conduce la : k=0,1,2,.....
e
A B 2k
(condiia de amplificare, respectiv de frecven)
Oscilatoare RC
Dup tipul reelei utilizate oscilatoarele RC pot fi clasificate n urmtoarele grupe :
- oscilatoare cu reea Wien
- oscilatoare cu reea de defazare
- oscilatoare cu reea dublu T
- alte tipuri
-
 Din punctul de vedere al modului de cuplare a retelei de reactie la AO se deosebesc doua
cazuri:
A , B oscilatoare cu retea de defazare (implementare cu AO in structura
inversoare)

A 0, B 0 oscilatoare cu retea de faza minima (implementare cu AO in structura

neinversoare)

Oscilatoare cu reea Wien

Schema unui oscilator cu AO i reea Wien este prezentat in figura urmatoare

Calculm amplificrile
R3
A 1 (amplificator neinversor)
R4
 1
R2 //
SC 2

1 1
R1 R2 //
SC1 SC 2
nlocuind S=j, condiia A 1 devine succesiv:
R2
R3 R4 1 R2 C 2 S
1
R4 1 R2
R1
SC1 1 R2 C 2 S
R3 R4 R2 SC1 R4 (1 R2 C 2 S R2 SC1 R1C1 S R1C1 R2 C 2 S 2 )

R2 R3C1 j R 1 R1C1 R2 C 2 ( j ) 2 ( R2 C 2 R1C ) j
Egaland cu zero partea reala si imaginara rezult conditiile de faza si de amplitudine:
2 1
1 1

R1C1 R2 C 2 f R1 R2 R
RC 2RC n condiiile n care
R3 C 2 R1 R3 2 R4 C1 C2 C
R4 C1 R2
n practic R3 2R4 . Dac R3 2R4 atunci oscilaia va fi din ce n ce mai mare
pn cnd se va satura amplificatorul, forma de semnal devenind dreptunghiular.
Condiia de amorsare a oscilaiei este A>1. Apare evident meninerea constant a
R3
amplificrii : A 1 3
R4
Modaliti de stabilizare a amplificrii
Se utilizeaz n locul rezistenei R4 un bec cu incandescen sau un termistor cu
coeficientul de temperatur pozitiv.
Se utilizeaz n locul rezistenei R3 un termistor cu coeficient negativ de temperatur.
La amorsarea oscilaiilor sau la schimbarea frecvenei, din cauza ineriei becului cu
incandescent sau a termistorului pot aprea variaii ale amplitudinii semnalului de ieire.
Acest lucru poate fi evitat prin utilizarea unor diode Zener sau diode de comutaie (cuplate in
anti-paralel) n bucla de reacie :
 Figura Limitare cu diode Zener

Figura Limitare cu diode de comutatie

O reducere substanial a distorsiunilor i o stabilitate a amplificrii mai bun se
obine prin utilizarea unei bucle de control automat a amplificrii. Acest lucru se realizeaz
prin utilizarea unui tranzistor TEC care poate fi cuplat n serie sau n paralel cu rezistena R4.

Controlul controlul frecventei, la oscilatoarele Wien, poate fi realizat dac rezistenele

R sunt modificate simultan (in general nu se utilizeaza reglajul capacitatilor). O alt
posibilitate este realizat de urmtoarea implementare, care utilizeaza un singur
potentiometru :
Observatie : Pentru AO1 este indeplinita conditia de amplitudine a oscilatorului (amplificarea
in conexiune de neinversor este 3), deci demonstratia va furniza numai conditia de faza (data
de coeficientul lui j). Desfacand bucla de reactie se deduce :
1 1
R sC
sC
3 1 2 1
1 1 R2
R R
sC sC
Efectuand calculele si egaland cu zero coeficientul partii complexe se deduce conditia de faza
1 3RC
1
RC R2C2

Oscilatoare cu reea de defazare

Oscilator cu reea tip FTS

Circuitul de calculeaz prin echivalri Thevenin succesive. Dupa prima echivalare se

obtine circuitul

R RSC
E e1 u 0 u0
1 1 RSC
R
SC
 1
R
SC R
Re1
1 1 RSC
R
SC

Dupa prima echivalare Thevenin

R
Ee1 U 0
1
R
SC
1

R
SC
Re1
1
R
SC

R
E e 2 E e1
1
R Re1
SC
1
R Re1
SC
Re 2
1
R Re1
SC
Aplicand teorema lui Millman in nodul A, rezulta :
u0 Ee 2

Rr 1
Re 2
U 0 SC
1 1

Rr Re 2 1 / SC
Efectuand calculele obtinem :
U 0 (s) s 3 C3 R 2
U 0 (s) 0;
1 sCR RsC sCR 1 2sCR
2
Rr
Deoarece: U 0 (s) 0 , este necesar s fie ndeplinit condiia:

1 s 3C 3 R 2
0;
R r 1 4sCR 3s 2C 2 R 2
sau:
s3C3R r R 2 3s 2 C2 R 2 4sCR 1 0

Formula reprezint relaia lui Barkhausen pentru oscilatorul prezentat. Pentru un regim
sinusoidal permanent, s jo , rezult expresia frecvenei de oscilaie i condiia de intreinere a
oscilaiilor

1
1 3o2 C2 R 2 0 o2
3C 2 R 2

3o C3 R r R 2 4o CR 0

4o CR 4
Rr 2 3C 2 R 2 12R
o C R
3 3 2
CR

Pentru amorsarea oscilaiilor este necesar ca:

R r 12R

Oscilator cu reea dublu T

Deducerea condiiilor de oscilaie :

R1
U u0
R1 R2
Pentru calculul lui U+ se echivaleaz cu Thevenin generatorul de la ieirea AO.
 1 1 R
R
Re1 nSC Re 2 SC n
i
1 1 R
R
nSC SC n
1 R
E e1 u 0 nSC i Ee2 u0 n
1 R 1
R
nSC n SC
Potenialul U+ se calculeaz cu ajutorul teoremei lui Millman
E e1 Ee2

R Re1 Re 2 1 / SC
U
1 1

R Re1 Re 2 1 / SC
Identificnd partea real i imaginar din identitatea U U se deduc condiiile de
oscilaie.
Oscilator cu retea T podit

Oscilator cu reea trece-band

Se echivaleaza Thevenin generatorul de la iesirea AO.
1
Ee1 U 0 sC
1
R
SC
1
R
SC
Re1
1
R
SC
In aceste conditii expresia tensiunii de iesire are expresia:
nR ' REe
U0 1 '
R R 1 R
sC 1 RCs
Conditia ca circuitul sa se comporte ca un oscilator se reduce la relatia
1
1 n R
1 1 RCs
1 R
R
sC 1 RCs
Identificand componenta reala si cea imaginar se obtin conditiile de faza si de amplitudine
1
, n=2
RC
Oscilator cu reea trece-tot

Vom calcula separat amplificarile celor doua AO. Rezulta:

 1
nR '
nR '
n 1
A01 ' 1 ' sC n
R R R 1 1 RCs
sC
nR nR R
'
A02 '
'
1 ' n
n 1 RCs
R R R 1 1 RCs
sC
Conditia Barkhausen este data de relatia: A01 A02 1 ceea ce conduce la relatia:
n 1 RCs 1
2
1
n rezutand conditiile , n=1
1 RCs
2
RC