Sunteți pe pagina 1din 364

t

STUD!!
revista de stm0filosone-arts
11, .

COMITETUL DE REDACTIE
CONSTANTIN DAICOVICIU TRAIAN IONA$CU
NICOLAE GH. LUPU GHEORGHE NICOLAU
GHEORGHE OPRESCU DIMITRIE POMPEIU
EMANUEL TEODORESCU MIHAIL ROLLER
ALEXANDRU ROSETTI TRAIAN SAVULESCU

L. e

I
r.

APRILIE-IUNIE
1948
www.dacoromanica.ro
COMITETUL DE PATRONAI
C. SALMIS / RADU CERNATESCU / I. CHISINEVSCHI I MIRON CON-
STANTINESCU / P. CONSTANTINESCU-IASI / AL. GRAUR / M. HAIMOVICI
IORGU IORDAN / M. KERNBACH / A. KREINDLER / V. D. MARZA I GR.
MOISIL / STEFAN NICOLAU / C. I. PARHON / EMIL PETROVICI
NICOLAE PROFIRI I I EMIL RACOVITA I / L. RAUTU / CAMIL RESSU
M. SADOVEANUI ST. STOIAN / S. S POILOV / A. TOMA I GO. VASILICHI
0
COLABORATORI
Gh. Agavriloalei C. DrAgulescu V. Novacu
M. Andricu Ovidiu Drimba M. Onescu
M. Aronovici A. Duma A. Otetea
Pavel Apostol L Pouganeanu C. C. L Parhon
ille Ardeleanu Gabor Gaal St. Pagca
Gh. Atanasiu Const. Georgescu I. Pavelescu
Ion Atanasiu GIL Georgescu Tudor Popescu
Agnes Auslander Tr. Gheorghiu Andrei Popovici
Eugen Bdclarau A. Golopentia I. Pragoiu
N. Badescu A. Chica D. Prodan
Florica Bagdasar 1. GhycaBudesti M. Ralea
L Barbalat A. Haimovici Gogu Radulescu
D. Barbilian L. Hamburger Raluca Ripen
Zevedei Barbu S. Iagnov E Roden
N. Barbulescu C. N. Ionescu Alex. Rogca
Al. Barladeanu C. Ionescu.Gulian Mihai Rogianu
M. Beniuc N. Ionescu Sisegti Al. Russescu
Ion Berca Tiberiu Ionescu Alex. Sanielevici
M. Bercovici S. Isac Simion Sanielevic.1
j. Berman Atanase joja E. Seidel
Damian Bogdan Barbu Lazareanu A. Selesanu
I. Bogdan Laet.tia Lazarescu Dan Simonescu
Serban Bratianu Gh. Lupascu Matei Socor
H. Brauner V. I\ laciu Gh. Spacu
R. Brauner Gheorghe Macovei Zaharla Stancu
Tr. Brosteanu P. Macovei lorgu Stolen
Al. Buican D. Macrea az Stoicescu
G. M. Cantacuzino Duillu Marcu
E. Carafoli Gavril Marcuson Alf. Tettel
V. Cherestesiu Gh. Matei Em. Teodorescu
Mihail Ciobanu M. H. Mazy N. Teodorescu
Alex. Ciplea C. Medrea D. Tudor
Emil Condurachi Florica Mezincescu D. Tudoran
Zile Constantinescu C. Mihul Eliza Vascauteanu
N. Corcinski St. Milcu Gh. Vladescu-Racoasa
Titus Crigan Gr. Mladenatz I. Vitner
L Csagar N. Muller D. Voinov
Stefan Dan L Murgulescu E. Weigi
D. Danielopol Al. Myller B. Zaharescu
C. Dinculescu Eugen Neculce Cih. Zapan ,etc.
Gh. Dinculescu C. Nicuta

STU D I " R EVI STA DE STII N TA, Fl LOSOFIE, ARTE


I

APARE ODATA LA TREI LJNI / ABONAMENTUL BOO LEI ANUAL


B.DUL DACIA 29 - TEL, 2.99.09 - INFORMATIUNI IN FIECARE MAR TI ORA 10.12
www.dacoromanica.ro
STUD!'
revista de tiinfa-filosofie-arte

COMITETUL DE REDACTIE
CONSTANTIN DAICOVICIU ' TRAIAN IONASCU
NICOLAE GH. LUPU GHEORGHE NICOLAU
GHEORGHE OPRESCU DIMITRIE P OM PEIU
EMANUEL TEODORESCU MIHAIL ROLLER
ALEXANDRU ROSETTI TRAIAN SAVULESCU

II
APRILIE -IUNIE
1948
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL:
Pag.
PROECTUL DE CONSTITUTIE A R. P. R. . . 5
Ira ZI A REPUBLICEI (o scrispare a lui N, Balcescu) . 17

PROF. G. BADARAU : Contributia studiului descarcarilor electrice In


gaze, la progresul stlintei . . . . . 19
Prof. AL. GHIKA : Evoffutia i principiile calcululua functional . . 27

. . . ....... .
ANDREI POPOVIOI : Fizica relativists si materialismul dialectic

Prof. C. C. GEORGESCU i IULIU MORARU : Monografia strfjarilor


din Rolmartia . . .
.

Prof. Dr. B. IV1TENKES : Conceptul Birgit ad morfologiei of dialectica


formei . .
44

79

81

Istoria filosofiei (prospect) . . . . . . . 123


MIHAIL ROT AT .F.R . 28 ani dela moartea lui Constantin Dobrogeanu
Gherea . . . 168
Prof. EMIL CONDURACHI : Oarcetar" recente in arheologia greaca . 173

M. MITIN : Oriza democratiei burgheza . . . . . . 191


Dr. MARCU ONESOU : Caracterul reactionar al trecutei legislartii mun-
ciftoresti ramane. . . . . . , . . 208
I. SVADCOVSCHI : Unele chestiuni pedagogice in lumina discutiei
filozofiieel . . . . . . . . . . . 231
C. IONESCU-GULIAN Materialism si idealism in problema metodei . 240

BAR33I.1 LAZAREAN'U : Din literatura antimonarhica i antidinastica . 258

COMUNICARI :
TRAIAN IONASOU : Regianul matrimoniaa legal, in cadrul revizuirel
codului civil roman . . . . . . 269
D. IACOB: Oercetari geologice in regiunea Buzla, Costeiul de Sus (jud.
Severin) si Fintoag (jud. Hunedoara) . . . . . 277
Dr. ANDREI NASS : Contributiuni practice la tratamentul chirurgical
al Paradontotatiilor . . . . . . . . 283
PAUL LANGFELDER Pentru o clasificare documentlara, bibliografica
si biblioteconomica pe baza stiintifica progresista . . . 288

RECENZII . . 295
4IBLIOGRAFII, etc. 3111

www.dacoromanica.ro
PROECTUL DE CONSTITUTIE
A REPUBLICII POPULARE ROMANE
ELABORAT SI SUPUS DISCUTIEI PUBLICE DE CATRE
FRONTUL DEMOCRATIEI POPULARE

TITLUL I
Republica Populara Romanci
Art. 1. :Republica Populara Romans este un stat popular,
unitar si independent.
Art. 2. Republica Populara Romany a luat fanta prin lupta
dusa de jpoporul roman in frunte cu clasa muncitoare impotriva
fascismului, a rea4iunii si imperialisrnutlui.
Art. 3 I,n Republica Populara Romany intreaga putere de
Stat emama dela popor Si apartine poporului.
Poporul I i exercita puterea prin organe reprezentative alese
prin vot universal, egal, direct si secret.
Art. 4. Reprezentanta poporului In toate organe putera
de Stat sunt raSpunzatori in fata poporului si pot fi revocati prin
vointa alectatorilor, inainte de Mermen, in conditiunile stabilite
de lege.
TITLUL II
Structura social - economics
Art. 5. In Republica Populara. Romana mijloacele de pro-
ductie apartin sau Statului, ca bunuri ale intregului paper, sau
organizatillor cooperative, sau persoanelOrr particulare fizice sau
juridice.
Art. 6. Bogatidle de rice natura ale subsolului, zacamintele
miniere, apele, izvoarele dd energie naturals, caile de comunicatie
ferrate, rutiere, pe spa si in aer, posta, tetiegralful, telefonul si ra-
dio-ul apace .in Statului, ca bunuri comune ale poporului.
Prin lege se vor stabili modalitalile de trecere in proprietatea
Statului a acestor bunuri, enumerate in aliniatill precedent, care
la data promulgaril prezentei Con.stitutii se aflau in maini par -
ticulare.
Art. 7. Brunurile Icon-lune ale poporului constituesc temelia
materials a propasirii oconomitce si a indepedeMei nationale a Re-
publica Populare Romane,
www.dacoromanica.ro
6
PROECTUL DE CONSTITUTIE A R. P. R.

ApArarea si. desvoltarea bunurilor coarrune ale poporului este


o indatorire a fiecArui cetAttean.
Art. 8. Comertul intern Si extern este reglementat sicontro-
lat de Stat si se exercith de intreprinderi comerciale de Stat, par-
ticulare si coogerative.
Art. 9. Proprietatea particulars si dreptul de mastenare sunt
recunoscute si garantaite prin lege.
Proprietatea partic-ultard agonisita prin munch si econeanisire
se buoura de o protectie specialh.
Art. 10. Expropa-rieri pentru cauza de utiilitate publicA pot
fi facute pie baza unei legi u cu o elreapth clespagubEire stabilita
de justitie. 1m' I pi
Art. 11. -Cand interestd general o cere, mijloaceile indus-
triale de productie, oars surd proprietate a persoanelor particulare,
Pot dement proprietatea Statului, adica bun al poporului, In condi-
tiunile prevazute prin legi.
Art. 12. Munca 'este factorul de. bazh al viejii economice a
Statului. Ea este o datorie a fiecarui catatean. Statul acorda sPri-
jin lad-urea. GedOT ce muncesc, pentru a-i lapara 1mpotriva :exploa-
tArifi si a rieliea nivelul for de trai.
Art. 13. Statul acorda protectie initiativei particular push
in slujba intereselor \generale.
Art. 14. PAmAnkul apartine elm- ce muncesc. Statul pro-
tejeazh proprietatea de munch: tgraneascA. El Incurajelaza si. spri-
jing cooplzatia s'ateasca.
Pentru a stimuila ridicarea agriculturii Statul poate creia In-
treprineleri agricole proprietate a Statului.
Art. 15. Statul Inelrumeaza i planificA econemia nationalb'
in vederea idesvoltarli puterii economise a tariff, asigurArii bunei
stars pentru popor 'si garantarii independentii nationale.

TITLUL III
Drepturile si incratoririle fundamenta/e ale cetapeni/or
Art. 16. Toti cetatelnii Republicii Populace Rornhne EfArg
deosebire de sex, nationalitate, rasa, aisligie, grad de culturA sau
stare anattriala, sunt egali. In fata legit
Art. 17. Orice propovAduire sau manifestare a urea de rasa
sau de nationalitate se pedepseste de lege.
Art: 18. Toti cetAtenii, fAra deosebire de sex, nationalitate.
rash, rreligie, grad de culture, profesiune, inclusiv milliard, magis-
tratii si funotionarii publici aiu dreptul sa aleaga si sa fie alesi Irp
toate organelle Statulua.
Dreptul de a alege 11 au torti oefhtenii earl au impliadt varsta
www.dacoromanica.ro
PROECTUL DE CONSTITUTIE A R. R R.
7

de 18 ani, iar dreptul de a Si alesi eel ce au implinit varsta de


23 ani.
Nu se bucura de dreptul :de vot (persoanele rinterzise, lipsite de
drepturi civile si politice si nedemne, cleclarate ca atare de organele
in &apt conform legii.
Art. 19. ICetatenii au dreptul la munce. Statul asigura
treptat aoest drept prin organizarea si desvoltarea planificata a
eccnomied nationale.
Art. 20. Ceit'atenii eau dreptul la odihna. Dreptul la odihna
este asigurat prin regSe.rmentarea orrelor de munca, prin cont-edli
platite in oonformitate cu legea, prin organizarea caselor de odihna,
sanatorit cluburi, parcuri si asezaminte special amenajate.
Art. 21. Femeea are drepturi egale cu barbatul in tonte
domeniile vietii de Stott, de drept privat, economic, social, cultu-
ral si politic.
La munca egala emeea are dreptul de salnrizare egala cu
barbatul.
Art. 22. Femeea mama i copiii sub varsta de 18 ani se
bucura de protectie deosebita, stability prin lege.
Art. 23. Izl Republica Populara Rornana toti cetatenii au
idreptul la 1nvatemant.
Statul .asigura indeplinirea acestui drept prin organizarea si
desvoltarea invatemantului primar obligatorlu si gfratu4..t, prin
burse de Stet acordate elevilor 'Si studentilor merituosi si prin
organIzarea si desvoltarea invatamaritului pro'esional si tehnic.
Art. 24. Statul Incurajeaza si sprijina desvoltarea stiintei
si a 'artei, si organizeaza institute de efutethri, biblioteci, eidituri.
teatre, muzee, -conservatorii.
Art. 25. In Republica Populara Romana nattonartatile conlo-
cuitoare :au drepturi si datorii egale cu ale .cetatenilor :de nationa-
litate romans. Dreptul die folosire a limvbii materne este asigurat.
Statul asigura exercitarea ace.stor drepturi pain organizarea
invatamantrului de toate gradele in limba materna. Administrat'a
si Justitia in errcurnscriptiile cu o populatie de cel putin 30% de
alts nationalitate ,decast cea romana vor utiliza si limba nationali-
tetilor respective, prin numiri de functionari d'n senul nationa-
iitatii :respective sau de 'alts nationalitate, care cunosc limbo, nopu-
liatiei locale.
Limba si literatura romane_sunt obligatorii in tootry scone de
oricp grad.
Art. 26. Statul poarta grija de senatatea publics prin in-
fiintarea si :desvoltarea de servicii sanitare.
Statul asigura ocrotirea 'socials pentru boale, accidente si in-
validitate, rezultate din munca sau in timpul muncil Si batranete,
sau in serviciul, aparare a Statului, cat si asistenta medicare,
www.dacoromanica.ro
8 PROECTUL DE CONSTITUTIE A R. P. R.

atat pentru salariatii s5i cat si pentru cei ai intreprindarifor pat-.


ticulare, a' CgrOT contributie se fixeaza prin lege.
Art. 27. Familia se buoura." de protectiunea Statului. Stant
valabile numai =tele de stare civila 'incheiate de organele
Statului.
Art. 28. Libertatea constiintei si. libertatea religioasa sunt
garantate de Stat.
Cornunitatile aeligioase sunt liibere sa se organizeze. dacg ri-
tualul si practica for nu sunt contrarii Constitutiei, seauritatii pu-
blice sau bunelor moravuri.
Mei congregatie sau confesiune religioasa nu 'mate deschide
sau Intretine institutii de Inv5A5mant general, ci numai scoli spe-
ciale pentru pregatirea persona'lului cultului, qi sub controlul
Statului.
Art. 29. Libertatea individual5 a cetatenilor este garantata.
Nimeni 1111 page fi arestat 'ni detinut mai molt de 48 ore,
f5r5 un mandat .al Parchetului, al organelor de instructie, stability
de lege, sau *.autorizares instantelor judecatoresti, conform prpin.--
clerilor legit
Art. 30. 'Demiciliul este inviolabil. Nimeni nu poate intra
in dorniciliul ,sau in resedinta cet5tenilor f5r5 Invoirea acestora,
decal in baza unui ordin scrip al autoritAtii competente si In pre-
zenta cetsatenilor, sau in caz de flagrant delict.
Art. 31. Nimeni nu poste'fi condamnat si tintut a executa o
pedeapsa, decat in baza hot5rirei judecAtoresti, in ,conformitate
cu legea.
Art. 32. Libertatea presei, a cuvantului, a intrunirilor,
meetingurilar, cortegiilor si a manifestatiunilor este 'garantata.
Posibilitatea exercit5rii acestor drepturi este asigurat5 prin
faptul ca mijloacele de tiparine, hartia si locurile de intrunire suet
puce la ,dispozitia celor ce muncesc.
Art. 33. Cetatenii au dreptul de a se asocia si organiza,
data scopul urmarit nu este indreptat in contra ordinei democra-
tioe stability prin Constitutie.
Orioe asociatie you caracter fascist sau anti - democratic este in-
terzisa si pedepsit5 de lege.
Art. 34. Secretul corespondeMei este garantat. Numai in
caz de instructie penal5, sub stare de asediu sau in caz de mobili-
zare, corespondenta poate fi controlat5.
Art. 35. OHce cetacean are dreptul de petitionare, precum
si dreptul de a care organelor prev5zute de legi trimiterea in ju-
decat5 a oricarui functionar public pentru infractiunile savarsite
in timpul exercitani servicfului.
Art. 36. Republica Popular5 Romand acard5 dreptul de re-
fugiu tuturor stainalor care sunt urmgriti pcintru activitatea for
www.dacoromanica.ro
FROECTUL DE CONSTITTJTIE A R. P. k
9

clegnocratica, ,pentru lupta de eliberare nationals sau activitate


stiintifica si ,culturally.
Art. 37. Serviciul milaitar 'este obligatoriu pentru toti cata-
tenii, in conformitate au legea.
Apararea patriei este o datorie de onoare a tuturor cetaten:lor.
Tradarea de patriie: calcarea juramantului, trecerea in slujba
ciusrnamdui, aducerea de prejuclicii puterii militare a Statului,
constitute or cea mai gravy faith' de popor si se pedepseste cu
toata asprimea legii.
TITLUL IV.
Organele supreme ale Tuterii de IStat
Marea Adunare Nationalci fi Prezidiul
Art. 38. Marea Adunare Nationale este organul suprem al
puterii de Stat al Republicii Populare Romane.
Art. 39. Marea Adunare Nationala este unicul organ legis-
lativ ail Republicii Populare Romane.
Art. 40. Marea Adunare Nationale are in conipetinta sa
direct:
1) Alegerea Pmezildinilui Mari' Adunari Nationale;
2) Formarea Guvernului R. P. R.;
3) Modificarea Con.stitutieti;
4) Stabitlirea numkului, atributiunilor si denumirli nniste-
relor, si desfiintarea, contopirea sau noua densumire a celor
existente;
5) Votarea bugetului Statului, a incheerli exercitiilor bugatare,
fixarea impozitelor si moduaui de percepere;
6) Declararea razboiului si Incheerea pacid si toate problemele
legate de aceasta;
'71 Sg decidg consultarea :poporului prin referendum;
8) Acordarea amnistiei.
Art. 41. 'Mairea Adunare. Nationale use alege pe tirrnp de 4
ani. Ea se compune din reprezentanti ai poporului (deputati) alesi
potrivit norrnelor ce se stabilesc ;prin legea ,electorala
Art. 42. Sesiunile ordinare ale Marii Adunari Nationale se
intrunesc eel putin de doua on pe an si dureazg pang la termina-
rea lucrarilor
Convocarea Marii Adunari Nationale se face prin Decret de
cable Prezidiu.
Arta 43. Marea Adunare Nationale poate fi convocata in
sesiuni Oxtraord3nare printr'un decret Ial Prezidiului, da cererea
a eel putim. unei treimi din numarul deputatilor.
Art. 44. La deschiderea legislaturii, Mares Adunare Na-
tionala va fi prezidata de icel mai in varstg dintre deputati, dupg
care isi va alege um presedinte pei tot durata
www.dacoromanica.ro
to PROECTUL DE EONSTITUTIE A R. P. R.

Art. 45. Marea Adunare Nationald ellaboreazd un regula-


merit de functionare, care va fixa si numarul vice-presedintilor,
secretaritor si chestorilor necesari Adunarii," care vor indeplini
functiunile for can!orm reguaarnentului.
Art. 46. Lucrdrcile Marii Adundri Nationale vor fi prezi-
date de Presedintele sau de 'null din Vice-Presedinti.
Art. 47. Puncitiuntle de Presedinte, Vice-Presedinti, secre-
tari si chestori sunt revooabile de Marea Adunare Nationald.
Art. 48. Marea Ad-mare Nationald luoreazd valabil cu ju-
mdtateplus unul din mandrill total de ideputati si ia hatariri va-
labile cu majoritate simpld a deputatilar prezenti, .arfara de cazul
tend Constitutia sau Regulamentwl przvdd un alt numar.
Art. 49. Votarea se paste face prim vat secret, prin ridioare
de main sau aclarnatii, dupe cum va hatari Adumarea.
Art. 50. Marea Adunare 'Nationald valideaza ialegerea de-
putatilor. Votul ,deputatilar aliasi este valabil si inainte de validaire.
Art. 51. Deputatii validati depun in fata Mara Adundri urr-
matorul juramant:
Jur ca voiu servi PaporuI si Republica Populara Romans cu
tot devotamentul si puterea mea de munca, ca voiu pdzi si respects
Constitutia si legile tdriri;
Ca voiu pdstra secretele de Stat si voiu apara interesele Po-
porului si ale Statului, lib ertdtile dernocratice si independenta
Patriei".
Acelas juramant va fi depus de membrii Prezidiului si de cd-
tre membrii Guvernului, la intrarea in functie.
Art. 52. Initiativa legislative apartine Guvernului. Dease-
menea deputatii, in numar de cel putin o cincime din numarul to-
tal, pot lua iniiativa oricdrei legi.
Art. 53. Dupd votarea legilor de catre Marea Adunare Na-
tionala, Iele se semaaeaza de catre Pre;eclintele si Secretarul Pre-
zidiului si se publics in Monitorul Oficial. Legea intra in vigoare
la termenul aratat in cuprinsul ei, sau a treia zi dupe publicarea
in Monitorul Oficial.
Art. 54. *edintele Mardi Adundri Nationale sunt publice,
afard de cazul cand. Adunarea deckle sedinte secrete.
Art. 55. Marea Adunare Nationale are dreprtul a lace an-
chetta si cercetdri in orice domeniu, prin Co iii,e ce vor fi alese
din sanul sau.
Toate autoritatile si organele de Stat, precum si persoanele
partiewlare, aunt obligate a da mice informatiune si a rune la dis-
pozitie orice acts. se vor cene de catre Comisiile de ancheta.
Art. 56. Niciun deputat nu poarte fi retinut ,arestat sau ur-
mdrit, Eard aprobarea Mardi Adundri Nationale, in timpul sesiu-
nilor, sau a Prezidiului, intre sesiuni, pentru orice fapte penale,
www.dacoromanica.ro
PROECTUL DE CONSTITUTIE A R. P. R. I/

afara de cazurile de flagrant delict si, In acest caz se va cere die


indat'a autorizarea Marii Adunari sau a Prezidiului.
Art. 57. Mares Adunare Nationa la se considers clizolvata
la expirarea mandatului pentnu care a fort aleasa. Adunarea se
poate dizolva singura mnainte de aceasta data.
Art. 58. In caz dle razboi sau In improjurari exceotionale,
Mama Adunare Nationale poate sa-si prelungeasca mandatul Ipen-
tam timpul cat starea exceptionala va dura.
Art. 59. In cazul tend razboiul ar izbucni sau o Impreju-
rare exceptionala s'ar produce In tim.pul cat Mama Adunare Na-
tionala este dizolvata, Prezidiul Adunarii dizolvate o va convoca
din nou si Marea Adunare Naticnala astfel convocata isi poate pre-
lungi mandatul conform art. 58.
Art. 60. Cel mai tarziu in trei luni dela. dizolvarea Marii
Adunari Nationale, se fee alegeri pentru o nou Mare Adunare
Nationa la. '
Art. 61. Delmitatii primesc o retributie ci se fixeaza de
Marea Adunare Nationala.
Art. 62. Orice deoultat are dreptul a pune Infrebari sau a
imtprnsla Guvernul sau pe Ministri in narte. Primul Minstru sau
Ministrul intrebat. sau interpelat este obligat a raspunde in aceeasi
sedinta sau in alto sedinta, ce se va fixa de Adunare.
Art. 63. Marea Adunare Nationala alege din sanul sau Pre-
zidiul Adunarii.
Prezidiul se alege cu jumatate plus unul din numarul tribal
al cldputatilor.
Art. 64. Preztcrul Marii Adunari Nationale s?i carnpurne cl4n-
tr'un Presedinte. 2 Vice-Presedinti, un secretar, si din 15 membri
alesi direct de Adunare.
Art. 65. Prezidiul, in totalitatea lui, sau oricare din mlm-
brii sai, sunt revccabili or4c5ncl de Marea Adunare Nationale cu
majorritatea prevazuta de art. 63.
Art. 66. Prezidiul Marii AdunAri Nationale este ra.cnun-
zator de toata artivitatea sa -rata' de IVT-ea A Airnare Nationala.
Art. 67. Prezidiul Marii Adungri Nation are urmatoarele
atributiuni
1) Convoaca Marea Adunare Nationala in sesiunile ord:nare
si extraordinare;
2) Emite decrete ;
3) Sernneaza si'dispune publicarea legilor in Monitorul Oficial.
4) Interpreteaza legile votate de Marea Adunare Nationale prin
decrete obligatorii;
5) Exercita dreptul de gratiere si comuta pedepsele ;
6) Institue si -confera decoratiile si medaliile Republicii Popu-
lare Roan one ;
www.dacoromanica.ro
I2 PROECTUL DE CONSTITUTIE A R. P.- R.

7) Reprezinta Republica Populara Romans in relatilile inter-


nationale ;
8) Acrediteaza si recheama, la propunerea Guvernului, pe re-
prezentantii diplomatici al Republicii Populare Romane ;
9) In intervalul dintre Adunarile Nationale, numeste si revoca
pe Mini$tri, aa propunerea Presedintelui Consillului dy Ministri ;
10) Stabileste gradele militare, rangurile diplamatice si title=
pile onorifice, la propunerea Guvernului;
11) Numeste si confirms in functiunile publice, la propunerea
Ministrilor de resort sail a Guvernului, conform legii ;
12) In intervalul dintre sesiunile .Marii Adunari Nationale, la
propunerea Guvernului, deolara starea de razboi si mobil:zarea
partials sau generals, in caz de agresiune sau necesitatie de a 'in-
deplini obligatiunile din tratate, in caz de agresiune din partea unui
stat inamic;
13) In intervalul dintre' sesiunile Marii Adunari Nationale,
iratiLfica sau denunta tratatele Internationale, la propunerea Gu-
vernului.
14) Rezolva orice chestiune cu care este insarcinat de catre
Marea Adunare Nationale, sane orice atributie i se va da prim lege.
Art. 68. Prezidiul Marii. Adunari Nationale is hotarari va-
labile cu Tnajoritate simpla a membrilor
Decretede vor fi semnate de came Pres:dintele m Secretarul
Prezidiudui.
In caz de impiedicare a acestcre. Presedintele va `fi finlocuit
de unul dintre Vice-Presedinti, iar Secreitarul, de unul dintre mem-
brii clesemnati de Prezidiu din salmi sau.
Art. 69. In caz de dizolvare a Marii Adunari Nationale, Pre-
zidirul isi continua functiunile sale, pang la inloouirea sa cu un nou
Prezidiu.
TITLUL V
Organele Administratiei de Stat Consiliul clg Ministri Ministerele
Art. 70. Organul suprem executiv in Republica Populara
Romana este guvernul, format din Consiliud de Ministri.
Guvernul se compune din Presedintele Consilliului de Ministri
(Prirnul Ministru). din until sau mqi multi vice-presedinti si Ministri.
Art. 71. Ministerele si atributiunile tar sunt deseTnnate de
Marea Adunare Nationala conform art. 40 al 4.
Art. 72. Prezidiul Marii Adunari Nationale poate numi la
propunerea Consiliplui de Ministri; Ministri adjuncti la orice Mi-
ni stere.
Art. 73 Marea Adunare Nationale numeste. si revoca Gu-
vernul si pe Ministri.
www.dacoromanica.ro
PROECTIII, DE CONSTITUTIE A R. P. it. t3

Guvernul este responsabil de activitatea sa si des seams de ea


-in fata Adunarii.
Art. 74. Membrii Guvernu lui depun jurarnantul in fata Pre-
zicliului Marei Adunari Nationale.
Art. 75. Ministrii vor fi desemnarti'dintre deputati sau per-
soane ce nu fac parte din Marea Adunare Nationala. Ministrii cari
nu fac parte din Marea Adunare Nastionala pot' lua parte la orice
deliberare a Adunarii, liar nu pot vote.
Art. 76. Guvernul are in sarcina sa conducerea administra-
tiva a Statului.
El coordoneaza si des directive generale Ministerelor. de resort,
dirijeaza sl planifica econamia nationals, realizeaza bugetul Statu-
lui, asigura ordinea publica si securitatea Statulni.
GuvIernuil conduce politica generals a iStatului in domeniu3
relatillor intemationale..
El organizeaza isi inzestreaza fortele anmatei.
Guvernul poate organize si conduce servicii speciale de orrice
fel pentru anumite domenid de activiitate si care vor depinde direct
de Ocnsiliul de Ministri.
Consiliul de Ministri poate anula decizidle ministeriale necon-
forme cu -Constitutia sau cu legile.
Prezidiul poate anula deciziile Consiliului de Ministri, necon-
forme cu Constitutia sau cu delgile.
Art. 77. Ministrid sunt raspunzatori de faptele for penale
savarsite in exerciltiul functiunit
0 lege specials va reglementa modul de tinrnarire si judecare
a Ministrilor.
Art. 78. Ministrii conduc resorturilp respective pe baza di-
rectivelor generale, date de Consiliul de Ministri. Ei dau clecizii im
conformitate cu legea, obligatorii pentru toti cetatenii.

TITLUL VI
Organele locale ate puterii de Stat
Art. 79. Teritoniul Republicii Populare Romane se impute
din ptunct de vedere administrativ in : icomune, plasi, judete si
regiuni.
Prin lege se pot educe modificari acestor firnpartdri.
Art. 80. Organele locale ale puterid de Stet stmt Consiliile
populare locale.
Art. 81. Consiliile populare locale sunt organ reprezenta-
tive aleste pe patru and, grin vot universal, direct, egal si secret,
Art. 82. Consilidle populare locale indrumeaza si condua ac-
tivitatea economics, -socials yi culturala locals, potrivit legilor. qi
www.dacoromanica.ro
14
PROECTUL DE coNsaTruTIE A It e. R.

dispozitiunilar organelor administrative superioare. Ele ielabareaza


si executa planul economic O. bugetul local, tinand seama de planul
general national si de bugetul general al Statului, se ingnijesc de
buna administrar6 a bunurilor si intreprinderilor locale, pastrarea
ordinei publice, apdrarea drepturilor lacuitorilor, respectul si apli-
carea legilor, precum si luarea crnasurilor necesare bunului mers al
gospodarlei locale.
Art. 83. In executarea atributitmilor 10T, Considine popu-
lare se sprijina pe initiativa si larga participate ra maselor populare.
Art. 84. Consiliale populate locale fac iclari de saama in fata
poporului.
Art. 85. Considine populare locale se dintrunesc lin, sesiuni
ordinare si extraondinare die lucru.
Art. 86. Organele de directie si executie ale Consiliilor
populare locale sunt Comitetele executive.
Ele se aleg din sanul Consilidlor populate locale respective sl se
alcaquesc si functioneaza In modal stabilit prin lege.
Art. 87. Comitetele executive sunt raspunzatoare In 'fatia
Considillor populate locale respective.
Art. 88. Considine populare si Comitetele executive locale
isi desfasoara activitaitea in confarmitate cu legile si ele stint sub-
ordonate Consiliidor populare si Comitetelor executive supeadoare,
precum si organelor administrative centrale de Stat.
Art. 89. Se pot infiinta sectiuni pe rarnurz de activitate,
acestea fiind subonclonate in activitatea lor de orice fel Consibilor
populare si Comitetelor executive, pe langa care functioneaza, iar
in celpriveste indrumarea technica de specialitate, secOunilor cores-
purizatoare de pe langa Cansilidle populate superioaire. precum si
organelor adiministrative centrale de Stat competente.

TITLUL VII
Organele judiciare pi. Parchetul

Art. 90. Instantele judecatore#i sunt : Curtea Suprema:


tiro pentru introaga lard, Curtile, Tribunalele si judecatorWe populare.
Art. 91. Se pot infidnta prin lege instance speciale pentru
anumite ramuni de activitate.
Art. 92. La 'toate instantele cu exceptia Curtin Supreme,
judecata are loc cu asesori populari afara de cazurile card legea
dispune alt e1.
Art. 93. 0 lege va determina organizarea si modul de func-
tionare a instantelor judecator4A, precum si modal de numire si
de indepartare a judecatorilor de ()rice grad.

www.dacoromanica.ro
PROECTUL DE CONSTIVUTIE A R. P. R. 15

Art. 94. Primul presedinte, Presedintil si membriti Curtdi


Supreme suet numiti de Prezidiul Marti Aclunari Nationale con-
form legii.
Art. 95. Curtea Suprema supravegheaza intreaga activitate
a tuturor instantelor ti organelor judiciare.
Art. 96. In toate instantele de judecata, desbaterille judi-
dare aunt (publice, afara de cazuri!e si conclitiumile prevazute
de lege.
Art. 97. Dreptul de apar' are in fata tuturor instantelocr este
garantat.
Art. 98. Judecatorii de rice grad, in exercitarea atributiu-
nilor ilDT, se supun nurnai legii si aplica legile egal, fata de totd
cetatenii.
Art. 99. Parchetul este supraveghetarul legalitatii in Repu-
blica Populara Remand si a indefplinirii legilor de catre toate arga-
nele ei, de catre funeticmarii de Stat, cat si de catre cetateni. Prin
lege se va determina modal de organizare si functionare a Paxche-
tului.
Art. 100. Parchetul se compune dintr'un procurer general,
procurori de circumscriptii, precum si procurori de acol ai judeca-
toriilor populare.
Procuroricil dintr'o circumscriptlie var fi condusi de un prim
procuror.
Art. 101. Procurorul general supravegheaza urmarirea si
pedepsire_a crimelor impotriva ordinei si libertatilar democratise, a
intereselor econoarke, is dependentei nationale si suveranitatii Sta_
tului Roman.
Art. 102. Procurorul general se numeste de catre Prezidiul
Mared Adurard Nationathe, la propunerea Guvennului Republicii
Populare Romano.

TITLtTL VIII
Stoma, Sigiliul, Drapelwl fi Capita/a

Art. 103. -- Sterna Republicii Populare Romane reprezinta


rnunti impaduriti deasupra carora se ridica soarele. In mijloc se
afla a sonde, iar in jurul stemei o coroana de spice de grau.
Art. 104. Pe sigiliul Statului este reprezentata sterna tariri.
Art. 105. Drapelul Republicii Populare Romane este tricolor:
albastru, galben si rosu, asezate vertical.
In mijloc este asezata sterna tarii.
Art. 106. Capitada Republicii Populare Romane este orasul
Bucurqti.
www.dacoromanica.ro
16 PROECTUL DE CONSTITUTIE A R. P. It.

TITLUL IX
Modificarea Constitutiei
Art. 107. Constitutia Republica Populace Romane poate fi
modificata in parto sau in total la propunerea Guvernului sau a
unei treimi din membrii Marei Adunari Nationale.
Art. 108. Proectul de lege asupra modkficArii Constitutiei sse
considera adoptat data a lost votat de doua treimi din nurnarul
total al membrilor Marei Adunari Nationale.

TITLUL X
Dispozitiuni tranzitorii

Art. 109. Se vor rovizui toate codicele si legile existente


spre a se pure de acord eu Constitutia.
Dela data intrArii in vigoare a Constitutiei se ,desfiinteaza acele
dispozitiuni din legi, decrete, regulamente Si orice. alte dispozitiuni
contrarii prevederilor din Constitutie.
Art. 110. Actuala Mane Adunare Nationale dupe votarea
Constitutiei se transformA in Mama Adunare Nationala OrdinarA.

www.dacoromanica.ro
Avis, 24 Februarie 1848

I-a ZI A REPUBL10EI

lubite cetatene i amic !


Iti eram de mult dator un raspuns, ma platesc astazi dar in
scurt, caci timpul imi lipseste Fi sunt ostenit tare, de vreme ce trei
Zile trait-am tot pe ulite. Af la ca natia cea mare s'a ridicat, Fi ca
libertatea lumii s'a mantuit. Minunata revolutie, ce to caesc amarnic
ca n'ai vazut-o cu ochii, va schimba fata lumei. Republica e procla-
mata de toti.
Iti alatur aci o ruptura din Catifeaua ce acoperea tronul lui
Louis Philipe sfaramat astazi la 1/2 ore.
Insu-mi am smuls-o in Tuilleries Fi m'am gandit ca sa-ti fac I i
tie o particica Fi sa-ti dovedesc ca chiar in minutele cele mai mari
si mai solenele ce am petrecut in viata mea, cugetarea mea s'a intors
catre tine.
Nu poci a-ti scrie -mai multe.
Adio. Sa traiasca Republica.
Amicul tau
N. BALCESCU

Complimentele mele la toti bunii Romani. Peste putin ne vom


vedea in taro.
Fratie Fi speranta !"...

STUDII 2

www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIA STUDIULUI DESCAR.
CARILOR ELECTRICE IN GAZE LA
PROGRESUL STIINTEI

de Prof. E. BADARAU

0 simply observatie experimentala, care pare a nu avea nici


o importanta, hind studiata mai de aproape, are cdteodata urmai i
din cele mai nebariuite si grandioase.
0 experienta facuta de pilda de H. Becquerel' in 1895 cu sarurile
de uraniu Luorescente cu ycopul de a veaea dacd acest coip, oupa
ce a fost expus actituui razeior catodice, emite raze X, a dus la
descoperirea radioactivitatii, aceasta remarcabila proprietate a unor
corpuri, al carei studiu aprofundat timp de jumatate de veac a dus
la dominarea de catre sump a energiei nucieare, care prat-m.0 in
relativ scurta vreme o schimbare radicals in bine a vietii arner_irii
prin usurarea consiclerabila a muncii.
Deasemenea, experientele amuzante ce se faceau pela incepu-
tul secolului al XVIII-lea cu ajwtorul ,masinii pneumauce- si al
masinii electrice" inventate pe atunci, cu privire la fenomenele,
luminoase ce apareau in tuburile cu aer rarit (apoi cu aite gaze
rarite) atunci cand prin aceste gaze trecea curentul electric; au
avut abea dupa mai bine de cloud secole o inraurire extraordinary
asupra multor capitole fundamentale ale fizicei moderne, in primal
rand asupra cunostintelor noastre ,despre structura atomului, atilt
in ce priveste atmosfera electronics din jurul nucleului, cat si
asupra structurii nucleului insusi.
Intelegerea mecanismului trecerii electricitatii prin gaze nu
s'a putut obtine decat dupa un studiu amanuntit al proceseior
elementare ce au lac in descarcarea electrica. Acest studiu, rere-
rindu-se la actiunea intre diferite particole si la interactiune.a in-
tre materie si energie, a deschis capitole not teoretice in fizica mu-
derna, conducand in acelasi timp la o serie de numeroase aplicat:i,
interesante pentru viata noastra de toate zilele.
Un gaz in stare normal& este un izolant, particolele sale corn -
ponente fiind neutre. Gazul devine conclucator de electricitate, prin
el poate trece deci electricitatea intre doua puncte ale spat.iului
intre care s'a stabilit o diferenta de potential electric, numai data
o parte din atomii sau moleculele acestui gaz devin electrizaj.
Aceasta transformare a particolelor neutre ale gazului in purLitoti
de electricitate (ioni sau electroni) este datorita actiunii asa numi-

www.dacoromanica.ro
20 PROF. E. BADARAU

tilor factori ionizatori, cum sunt de exemplu razele ultraviolete,


razele X, radiatiile gama si cele cosmice, precum si ciocnirile intre
electronii posedand o anumita energie cinetica minimala si atomii
sau moleculele gazului, ce se ionizeaza in acest fel. Ace lasi elect
pot sa-1 aiba si ionii in miscare. In fine o cauza a ionizarii pot fisi
asa numitele ciocniri de al doilea gen, cand ionizarea se produce
prin contactul cu un atom sau o molecule excitata, care tontine
deci un surplus de energie, ce trece asupra particulei neutre, ioni-
zand-o.
Intr'o descarcare electrica in gaze se deosebesc trei faze: crea-
rea purtatorilor de electricitate, miscarea for in campul electric
creiat in volurnul de gaz in care se produce descatrearea si, in fine,
disparitia acestor purtatori.
Pentru initierea unei descarcari este necesara in cazurile obis-
nuite prezenta unui numar cat de miic de particole electrizate. A-
cestea se gasesc totdeauna inteun, volum de gaz, fie prin ionizarea
unor atomi sau molecule de catre radiatiile cosmice ce tree prin
gaz, sau de icatre radiatiile unor urme extrem de mini de corpuri
radioactive, ce se gasesc in materialele din care este facut tubul
de descarcare. Deasemenea primii purtatori de electricitate pot fi
creati in mod artificial in acest volum, de ex. sub forma de emisie
electronics dintr'un catod incandescent.
Particolele electrizate, fiind supuse actiunii campului electric
treat in volumul de descarcare prin aplicarea unei diferente de
potential intre electrozi, se pun in miscare in cele doua sensuri,
conform cu semnul sarcinei particolei respective.
Prin ciocnirile ce se produc intre aceste particole electrizate
in miscare Si atomii sau moleculele gazului apar diferite fenomene:
excitari, ionizari, disocieri ale atomilor sau moleculelor, etc. Prin
iortizari se formeaza insa un numar tot mai mare de electroni si ioni
si astfel curentuff de descarcare creste pang la o anumita valoare
determinate de elementele circuitului exterior si de aparitia in in-
teriorul volumului de descarcare a campurilor electrice contrare
produse chiar de sarcinile electrice ale purtatorilor de electricitate.
In fine, acesti purtatori de electricitate, dupe ce atu parcurs
in tubul de descarcare anumite traectorid determinate de distribu-
tia campului electric din tub, se vor neutraliza, fie pe electrozi, fie
pe peretii tubului, fie prin recoanbinarea Cu particole electrizate
de semn contrar din gaz.
In descarcdrile cu regim constant, luminiscente, (ca de ex. in
tuburile de reclama lumanoa.sa) trebue sa deosebim cloud parti
esentiale: coloana pozitiva, care in cazurile ce intereseaza in prac-
tice, umple aproape tot tubul, in mod uniform, cu lumina intense;
si partea catedica, ce reprezinta o parte indispensabila in descar-

www.dacoromanica.ro
STUDIUL DESCARCARELADR ELECTRICE IN GAZE 2I

carile de tipul celor din tuburile Geissler, aclica in descarcardc


cele mai mult utilizate.
Datorita marii sale intensitati luminoase, precum si faiptului
ca poste sa aiba lungimi marl, deal lurninozitate totals mare, co-
loana pozitiva este foarte des intrebuintata ca izvor luminos in
diferite cercetOri de optics si, precum se va vedea mai departe, co
o parte esentiala a unui izvor nou de lumina pentru iluminarea
incaperilar.
Tot coloana pozitiva, usor de studiat din punct de vedere optic,
a dat un impuls nebanuit progresului spectroscopiei, acest capitol
important al fizicei moderne. Acestor stuidii ii se datoreste desco-
perirea serillor spectrale, pentru a caror explicare Bohr a fost con-
dus sa imagineze Ihodelul atomic ce-i poarta numele si care a re-
prezentat o foarte importanta etapa in deslegarea problemei struc-
turii materiel.
Studiul deviatiei de catre carnpurile electrice si magnetite a
ionilor pozitivi, care constituesc componenta pozitiva a curentului
electric intr'un tub de descarcare, a dus la descoperirea izotopiei,
adica a atomilor cu aceeasi sarcina electrica pozitiva a nucleului,
dar cu massa diferita; izotopie care a permis o patrundere adanca
in structura nucleului atomic, conducand la o intelegere justa a
proceselor radioactive.
In ceeace priveste partea catodica, esentiald pentru o descar-
care luminiscenta, mecanismul ei este urmatorul: in fata catodului
se stabileste gratie prezentei sarcinii pozitive a ionilor pozitivi ce
se misca inspre catod, un camp mai mult sau mai putin puternic
care accelereaza acesti ioni spre catod. Ciocnirea for cu suprafata
catodului (sau in general contactul intre aceste particole materiale
si catod) da lac la o emisie de electroni din catod, la asa nurnitele
raze eatocliee, descoperite de Hittorf in 1869.
Studiul acestor raze catodice a demonstrat ca ele cunt formate
din particole elementare incarcate cu electricitate negativa, din e-
lectroni; in acest fel a fost descoperit electronul, aceasta importanta
components a atomului. ,

Progresele din domeniul technicei vidului au permis s se lu-


creze cu fascicole de raze electronice (catodice) fine. Cercetandu-se
actiunea campurilor electrice si magnetite asupra unor astfel de
fascicole, s'a ajuns la concluzia ca massa electronului creste cu vi-
teza sa, tinzand catre o valoare infinita pentru viteze apropiate de
aceea a luminii. Aceasta importanta descoperire flcuta in fond cu
un tub de descarcare electrica in gaze, a adus stiintei multe si foarte
interesante consecinte, cum este bunaoara renumita relatie de echi-
valenta intre massa si energie.
Obtinerea electronilor liberi pe cake unei descarcari electrice
in gaze. nu este totusi cea mai comoda pentru multe scopuri si in
www.dacoromanica.ro
22 PROF. E. BADARAU

ultima vreme a fost substituita prin emisia electronilor din catozi


incandeacenti fenomenul Richardson al carui randament se
pate maxi mult data catodul este acoperit cu diferite substante.
de ex. cu oxizi metalici.
In unele descarca9 in anumite iesirea electronilor din
catod pcate fi produsa printr'un factor exterior si anume. prin Hu-
minarca catodului cu radiatiuni lum,:noase sau ultraviolete, ce cad
asupra metalului catodului. Acesti fotoeletroni, care si in cazul
acesta pot fi numiti raze catodice, trecancl prin gazul tubului do
descarcare. (la ai carui electrozi este aplicata o tensiune electrica
potrivit aleasa ca sa nu provoace dela sine aprriderea de.scarcarli)
amp'ifk:a prin ionizarri repetate curentul clactr4 care ar fi dat nu-
mai de fc'xelectroni, marfnd in felul acesta sensibilitatea fotocelu-
lei, un astfel de tub de descarcare fiind tocmai o celu1a flotoc.lec-
trica.
Din cele mai susexpuse se vede cat de rP.marcabil a fost apor-
tul cercetarilor descarcarilor electrice in gaze asupra progresului
fizicci, conducand la descoperiri de interes fundamental pentru cele
mai multe domenii din ace.asta stiinta.
Dar aprcape nici o descoperire pur teoretica nu rarnane in
afara de interesele practice, ci dupd un timp mai lung sau mai scurt
aduce servicii tehnicei, usurandu-se viata.
Am sa ating aci in cadruil acesta numai doua aplicatii : 1) ga-
sirea unor gaze cu mare putere izolatoare si 2) lumina noua",
mult mai economics Si potriyita pentru multe sectoare de activ;tate
omeneasca, lumina emisa de asa numitele lampi luminiscente".
Cercetarile privitoare la gazele cu putere mare de izolare inte-
reseaza atat vederile noastre cu privire la mecanismul stabilirii
unei descarcari electrice in gaze cat si tehnica inaltelor tensiuni, in
care astfel de gaze se utilizeaza ca izolatori.
Valorile numerice ale potentialelor explozive pentru diferite
gaze in aceleasi conditiuni de descareare (aceeasi distanta intre.
electrozi ai aceeasi presiune) la presiuni apropiate de cea atrxiosfe-
rica sau si mai marl arata ca aceste potentials (care cailacterizeaza
si puterea de izolare a gazului respectiv) sunt in general cu atat
mai mare, cu cat greutatea moleculara a gazului este mai mare
Cercetarile au aratat ca nu greutatea moleculara ca atare joaca
un rol in acest eaz, ci cauza trebue cautata in alts directie si a-
nume in valoarea asa numitului prim coeficient de ionizare a lu:
Townsend. Acest coeficient reprezinta numarul de ionizari produse
de un electron pe un drum egal cu 1 cm. in miscarea sa intr'un gaz,
in care s'a stabblit un camp electric uniform. Acest coeficient va-
riaza cu intensitatea campului electric si bineinteles depitide de
www.dacoromanica.ro
STUMM DESCARCARILOR ELECTRICE IN GAZE 23

numarul ciocnirilor ce le sufera un electron pe parcursul de 1 cm.


cu atomii sau moleculele gazului respectiv.
Sa admitem in prima aproximatie ca descarcarea se aprinde
in diferite gaze atunci cand s'a atins aceias valoare a coeficientului.
Dar pentru aceeasi valoare a campului electric (si aceeasi pre-
siune) acest coeficient va avea valori diferite dupd natura gazului
$i anume cu atat mai mini, cu cat este mai mare greutatea mole-
culara a gazului respectiv. Acest fapt se explica prin aceea ca un
electron in ciocnirea sa cu o n-.,olecula mai complicate isi pier:15.
o parte din energie pentru preducerea miscarilor de oscilatie si
de rotatie moleculare, precum si pentru diferite disocieri. In astfel
de gaze este deci nevoie de un camp accelerator mai mare pentru
a se produce pe distanta de 1 cm. numarul de,ionizari necesar pen-
tru declansarea descarckii. Insa valcarea. campului electric din
momentul disruptiei caracterizeaza si puterea de izolare relative
in diferite gaze, ceeace s'a si putut verifica in Mod experimental
pentru mai multe gaze ce intereseaza tehnica tensiunilor inalte.
Cercetarile experimentale facute dupa acest criteriu au aratat
ca eel mai potrivit gaz dintre cele studiate pane acum este hexafluo-
rura de sulf (SF6). Puterea sa de izolare este de 2.5 on mai ma..e
de cat a aerului, care se utilizeaza decbicei. Acest gaz mai prezinta
$i alte proprietati ce-1 fac potrivit scopului de izolator si anume :
este inert fata de materialele care se gasesc in el, are o tempe-
ratura joasa de lichefiere, asa incat la temperatura obisnuita are
presiuni sufficient de marl, se descompune greu prin descarcare
electrica $i nu este vatamator.
Fizicianu1 sovietic B. Hochberg, care a determinat aceste pro-
prietati electrice ale SF6, a propus ca astfel de gaze sa fie numite
elegaze".
Evident, cercetarile din domeniwl descarcarilor electrice in
gaze vor indica cu tirnpul Si alte gaze care vor avea proprietatile
unui elegaz. Pang acum s'au gasit numeroase aplicatii ale elegne-
lor in technics, de ex. in condensatorii de mare capacitate pentru
inalta tensiune ce se utilizeaza in tehnica curentilor de inalta
frecventa. La presiunimult mai recluse decat presiunile consi.le-
rabile ale azotului ce se intrebuinteaza cu acest stop in conden-
satorii electrici, tensiunile suportate sunt cu mutt mai inalte
Alta aplicatie a elegazelor este la cablul electric cu atmosfera
gazoasa. In tehnica cablului pentru inalta tensiune s'au intampinat
marl greutati in ceeace priveste intrebuintarea uleiurilor ca invelis
al cablului. Incercarile facute pans asiazi cu privire la utilizarea
unui gaz comprimat cu o putere de izolire mare au dat rezultatc
satisfacatoare.
Elegazele promit rezultate interesante si in utilizarea for in
www.dacoromanica.ro
4
1116F. B BADARAU

constructia generatorilor electrostatici de inalta tensiune, precum


si in alte domenii.
In general ,avem toate premisele necesare sa credem ca in urrna
diferitelor cercetari din domeniul descarearilor electrice in gaze
se vor obtine rezultate privitoare la elegaze care vor inlesni multe
perfectionari in tehni,ca curentilor de inalta frecventa si inalta
tensiune.
0 alta recenta aplicatie a descarcarilor electrice in gaze, care
in ultimii ani castiga tot mai mult teren, este noul izvor de lumina,
asa numita lamps luminiscenta sau fluorescents.
Prima aparitie oficiala a acestei lampi dateaza din 1938 dela
expozitia mondiala din New-York, uncle pavilionul sovietic si altele
au fost ilurninate cu aceasta noua lamps. Productia acestor lampi
a inceput sa creasca vertiginos in\ ultimii ani, mai ales in timpul
si din cauza razboiului. Este destul sa spunem ca in prezent in
State le Unite din Amercia se produc anual sute de milioane din
aceste lamps. Deasemenea, in Uniunea Sovietica lampa luminis-
centa castiga din ce in ce locul ei cuverrit.
Becurile obi..7nuite eu filament metalic ce se intrebuinteaza
astazi au ramas niste izvoare de lumina destul de imperfecte, cu
toate ca au trecut 60 de ani dela inceputul raspandirii for in viata
noastea si cu toate ca un numar foarte mare de fizicieni si ingineri
le-a adus o serie de perfectionari. Principala deficienta a becurilor
electrice de astazi este randamentul for redus, abia de cateva pro-
cente, la becurile electrice cele mai perfelionate randamentul ne
intrecand 13 la suta. Aproape 80% din energia electrica consumata
se transforms in radiatii invizibile, inutile pentru iluminat, sub
forma de radi,atii calorice, iar restul energiei (de circa '7 procentel
reprezinta picrderi inevitabile. Un bec electric apare deci mai mult
ca un izvor de caldura decat ca unul de lumina, asa incat nu este
de mirare ca in ultima vreme si-a gasit o lards utilizare pentru
uscarea diferitelor cm -purl. Teoria emisiunii radiatiilor luminoase
de catre un corp adus la o temperature inalta (precum este cazul
unui filament metalic incandescent dintr'un bec electric obisnuit)
arata ca randamentul unui astfel de izvor luminos nici nu poste
fi sporit. .

Un al doilea defect al becurilor electrice este faptul ca ele


emit lumina ce tontine un exces de radiatii rosii si galbene si c,
lipsa din cele violete si albastre in comparatie oil lumina zilei.
Faptul acesta duce la o deformare a culorilor corpurilor observate.
ceeace uneori nu se poate almite, ca de pilda in industria textile,
in arta poligrafica, etc. Pentru a evita in parte aceste deformari.
se pot utiliza becuri cu globul din sticla colorata; prin aceasta

www.dacoromanica.ro
STUDIUL DESCARCARILOR ELECTRICE IN GAZE 25

se micsoreaza insa si mai mult randamentul acestui izvor de lumina


stela colorata absorbind o parte din radiatiile luminoase emise
de filament.
Descarcarile electrice in gaze anumit alese si la anumite pre-
siuni au condus .1a constructia unui nou izvor de lumina lampa
luminiscenta, al Carei randament este cu mult mai mare in
comparatie cu al unui bee electric obisnuit si care emite lumina
cu mult mai apropiata de lumina zilei. Tot eu o astfel de larripa
se poate obtine lumina de o culoare dorita, ceeace este necesar
pentru iluminarea unor incaperi industriale.
Principiul constructiei unei lampi luminiscente este urmato
rul : intr'un tub de stela cu lungimea de pest un metru (pentru
o lampa obisnuita de 40 de watti) si cu diametrul de 4 cm. sunt
sudati la capete 2 catozi-oxizi, formati de obiceiu dintr'o spirala
de tungsten, acoperita cu un strat de oxid. In interioruf acestui tub
bine evacuat de alte gaze se introduc vapori de mereur. Aplican.du-
se la electrozii acestui tub o tensiune electrica, gratie unui dispo-
zitiv special, asupra caruia nu vom insista aci, se declanseaza des-
carcarea electrica la fel ca la un tub Geissler sau ea la un tub
obisnuit de reclamg luminoesA.
Intr'un astfel de tub randamentul ar fi totusi destul de reclus,
deoarece electronii ce semisca in carrupul electric al tubului exci-
tand prin eiocniri atomii mercurului, provoaca nu munai emisia
radiatiilor vizibile, ci mai ales a radiatiilor invizibile ultraviolete
si infrarosii. Daca razele infrarosii raman neutilizate si in cazul
lampii luminiscente, razele ultraviolete nu ,sunt pierdute ,pentru
iluminat, datorita folosiru asa numitelor luminofore.
Luminoforele sunt niste substante cu care se acopera peretele
interior al tubului de descarcare si care, fiMd iluminate" de anu-
mite radiatii ultraviolete, emit lumina in bung parte vizibila. Cele
mai intrebuintate luminofore sunt astazi wolframatii de calciu si
magneziu, silicatii de zinc, de beriliu si de cadmiu, boratii de cad-
miu etc., alesi dupa culoarea luminii pe care dorim s'o obtinem.
Lumina emisa de uncle luminofore, combinata cu radiatiile descar-
carii electrice in vapori de mercer (de altfel in general destul de
slabe in comparatie cu cele emise de luminofor) da o lumina mult
mai apropiata de lumina zilei, decat aceea emisa de un bec electric.
Ranclamentul acestui nou izvor de lumina este de 3,4 on mai
mare decat al becului cu incandescenta.
Alt avantaj al lampii luminiscente este Ca energia luminoasa
este emisa in mod uniform de intreaga suprafata (destul de mare)
a tubului de descarcare, pe cand la becul obisnuit intreaga can-
titate de lumina este emisa numai de un filament scurt, fapt ce
irnpune anumite masuri de protectie, ceeace complica montajul lui.
www.dacoromanica.ro
26 PROF. Z. BAD ARAU

In fine. viata lampilor luminiscente este cu -mult mai mare


deck a becurilor obisnuite.
Costul mai mare al nouei lampi luminiscente, fats de costul
unui bec electric este in scurta" vreme amortizat prin economia in
energia electric si prin viata for mai lung decat a becurilor cu
filament.
Nu este deci de miraze ca in multe tari inclustriale noile fa-
brici sunt iluminate cu lampi luminiscente.
Desigur, aceasta ,,lumina nouP are deocamdata si Unele de.-
fecte, ca de pilda faptul ca intensitatea luminii ernise depincle
de temperatura mediului. Ultimele cercetari arata insa ca se va ggsi
si ad o solutie.
Putem trage deci concluzia ca intr'un viitor anropiat izvorul
de lumina cel mai raspandit va fi lampa bazata pe descarcari elec-
trice in gaze.
Sporam ca aceasta scurta expunere a aratat in mod suficient
ce importantA a avut si are si astazi studiul descarcarilor electrice
in gaze pentru cuhoasterea profunda a structure intime a materiel,
a proprietgtilor fundamentale ale particolelor constituente, precum
si pentru progresul tehnicei de astazi.

www.dacoromanica.ro
EVOLUTIA SI PRINCIPIILE
CALCULULUI FUNCTIONAL
de Prof. Al. CHIKA

Ca si celelalte stiinte, matematca a facut imense progrese


in u0.timii sasezeci de ani. Doud noul rarnuri, nebanuite mai inainte,
isi fac araritia: Calculul functional $i Algebra abstracts. Aceate dis-
cipline nu stint continuarea vechilor teorii ai creatii cu totul noi.
care imbraca cunostiintele anterioare, acestea ramanand caz..zi par-
ticulare ale noilor teorii.
Calculul functional are o deosebita importanta atat prin num...-
roasole sa'e aplicatii cat $j prin unificarea multor teorii matem-atic?..
Sunt parti importante din analiza a caror cunoastere adancita este
astazi irriposibila lard ajutorul teoriei functionalelor. Facan.d c1-4r
abstractie de aplicatiile sale aceasta teorie, prin inaltirnea rationa-
mentelor la care a ajuns, prezinta o incontestabila valoare filosofica.
In plus este until din cele mai puternice instrumente de cercetare
matematica.
Calculul functional sau cum ii se mai spune teoria functiona-.
lelor sau operatiilor functionale ,este o ramura a Ana'izei generale.
avand drept scop studiva sub toate formele a notiunii de functio-
nala $i mai general a celei de operatie functionala.
Cu toate ca aceasta notiune este relativ noua, ea se intalneste
Inca la irceputul analizei. Astfel integrala unei functii intr'un in-
terval determinat, aria unui domeniu. plan marginit de o linie 1;1-
chisa, volumul unui domeniu spatial limitat de o sunrafata. stint
tore-,-- qui/lot:ma' P ry'r5n-1 iresnectiv drept element variabil. o functle,
o linie, o suprafata. Un exemplu mai general de functionala este
dat de integralele calculului variatiilor considerate de Euler $i La-
grange.
'La incevutul secolului al 19-lea fenomenele fizice introduc
functionale foarte diferite de cele. considerate de Laarange si a Ca-
ror definitii analitice sunt cu mult mai complicate. Astfel sent ca-
ppritatea electrica a unui conducator izolat marginit de o supra-
fata determinate si aria unei suprafete minima limitata de lin nor-
tur dat. Aceste exemnle arata. ca notiunea de functionala si ace'a
de variabil nu neaparat numerics nu sunt catus de putin creatii
rtificiale, fiind din contra, impuse de natura insas a fenomenelor
naturale.
www.dacoromanica.ro
28 PROF AL. GHIKA

Vito Volter"ra a avut insA, marele merit, sa fi extras si carac-


terizat primul, notiunea rda functionala, intr'o seri de lucrari.
prima ') da "tancl din anul 1887. El cons!clera o cantitate numerica,
care depinde de toate valorile unei functii, $i, spre a o distinge clp
notiunea deosebita de functie, ii da numele de functie de linie.
T. Hadamard propune, mai tarziu, numele de functionala, mai
firesc decat acela dat de Volterra, intrucat iaceasta notion nu are,
in ream-tate, nici tun sub.,.itrat geometric. Aceasta denumire e fost uni
versa]. adoptata, si, mai in urm5, chiar de insus Volterra.
Ceiace era cu adevarat nou nu a fost calcularea diverselor
functionale intalnite, ci studierea proprietatilor for infinitezirnale
si aceia de a fi atras atentia, mai mult asupra legaturii dintre func-
tionala si variabila, decat asupra naturii variabilei
Generalizand notiunea de variatie a lui Lagrange, Volterra 2)
arata C5, functionalele admitand o variatie, fate de multimea tutu-
ror functionalelor, au aceias importanta ca funetiile, care admit o
derivata, in raport cu multimea tuturor functiilor. Reuseste apo'.
sa defineasca derivate functionale de ordin superior si sa formeze
chiar serf analoage cu seria lui Taylor.
Sirul lucrarilor sale si a altar matematicieni au aratat, c a-
ceasta noua rarnura a stiintel matematice, este o extensiune a cal-
culului diferential si integral, si Ca, la fiecare 'capitol al acestuia.
corespunde un capitol de calcul functional, care deseori este ccva
mai mult decat o simple generalizare, cuprinzand chestiuni, care nu
au echivalent in analiza clasic5.
Paul Levy 3) grupeaza aceste lucrari in dorua capitoledeosebite:
algebra functionala si analiza functionala, dupe natura probleme-
lor ce se ivesc
Algebra functionala cuprinde problemele, in care necunoscu-
tele sunt functii obisnuite, si, ca atari, cuprinzand mai toate pro-
blemele de analiza olasica, legate insa de calculuil functional grin
metodele intrebuintate spre a le rezolva
Analiza functionala imbratiseaza problemele, in care necunos-
cutele sunt, de data aceasta, functignale sau care nu pot fi conce-
pute independent de aceasta notiune.
Cum era si natural, desvoltarea algebrei functionale a precedat
pe aceia a analizei functionale. Dace la inceput a fost posibii s5 se
expund teoria ecuatiilor integrale si a calculului variatiilor, fare a
intrebuinta notiunea de functionala, lucru ce nu este de mirare,
nu este mai putin adevarat ca, omiterea acestei notiuni, ar fi lipsit
stiinta matematica de ideia fundarmentala, care a condus-o la con-
ceptii noi.
Prima ecuatie cu derivate functionale a fost considerate de c5-
tre Hadamard 4), ca sa determine variatia infinitezimala a functii
www.dacoromanica.ro
EVOLUTIA $1 PRINCIPIILE CALCULULUI FUNCTIONAL, 19

lui Green, cand suprafata varlaza. Este primul pas facut in vede-
rea constituirii un,ei teorii de o importanta egalai cu aceia a ecua-.
tiilor diferentiale si cu derivate partiale, in care Paul Levy 5) a
obtinut mai tarziu nuctriteroase rezultate importante. Pe langa ge-
neralizarea notiunli de diferentiala totals, el extinde analizei func-
tionale notiunea de ecuatie diferentiala totals, complect Integra-
bila. Ecuatia lui Laplace generalizata, i-a permis introducerea
functionalelor armonice, care au multe din proprietatile functiilor
armonice clasice. Tot Paul Levy a continuat opera lui R. Gateaux ey.
care se anunta atat de fecunda, grin introducerea, intre altele, a no-
tiunii de medie, care inlocueste la functionale notiunea de inte-
grals.
Mai in urma, L. Fantappie 7) intrcduce notiunea de functionala
analitica, bazata pe conservarea analiticitatii, in sens clasic, a func
tionalei, fatd de un parametru de care depinde analitic functia va-
riabila. Datorita acestei proprietati fundamentale, functionalele ana
litice joaca astazi un rod foarte important.
Progresele atat de rapide ale calculului functional se datoresr
metodei generale numita txecerea dela finit la infinit sau Inca tre-
cerea dela discontinu la continu, aplicate capitolelor corespunza-
toare din analiza clasica.
Tot Voltera a pus in evidenta, folosul ce se putea trage, intre-
buintand sistematic acest procedeu.
Principiul acestei metode se bazeaza pe faptul ca o lunette
continua este determinate de valorile ce la pe orice multime nit-
merabila densa.
0 functionala, avan.d ca element variabil o functie continua,
poate fi deci considerate ca o functie de o infinitate numerabila de
variabile. Intr'o prima aproximare se poate considera functionala
ca o functie de um numar finit de variabile; trecand apoi la limits,
se obtine solutia problemei cautate, care este, prin urmare, o gene,
ralizare a notiunii clasice dela care s'a pornit.
Se intelege usor, cum aceasta metocla a creiat notiunile calcu-
lului functional, care apare deci, ca o intinsa generalizare a alge-
brei si analizei clasice.
Cu toate ca acest procedeu, atat de fecund a condus la nume-
roase rezultate noi, trebue 'Lotus observat, ca el introduce elemente
artificiale, care nu au nimic carman cu natura problemei
De mai bine' de patruzeci de and, diversele capitole, cari alc5-
tuiau Calculul functional, s'au separat spre urrnari desvoltarile
for proprii insa in directii deosebite. Inca din 1913, Winter 8) dis--
tingea doua curente de idei; %Elul care consista In generalizarea
notiunilor elementare de Calcul infinitezimtal, datorit lui Volterra ;

www.dacoromanica.ro
3o PROF. AL. GHIKA

iar altul indreptat in spre desvoltarea formals a proprietdtilor cpe-


ratiilor, al carui inceput se datoreste lui Pincherie.
Este insa incontestabil, ca M. Frechet si aproape in acelas
timp si independent de el E. H. Moore 10) au adus cea mai mare
Ech:mbare in conceptiile si metodele Calculului functional.
Pe .cand Volterra considera numai functionale depinzand de
functii din anumite clase particulare, Frechet consider& functionale
a cdror elemente variabile sunt de natura oarecare, insa care poseod
anumite caractere comune. Ceiace era o noutate, nu era faptul de
a fi considerat functionale mai generale decat cele intrebumtate
de Volterra; ci faptul de a di aratat, ca numai aceste caractere co-
mune intervin in rationamente.
Drept una din consecintele acestei idei a lui Frechet, Calculul
functional se imbog&teste cu o noud si puternica metodd. In loc de
a mai introduce elemente parazite, cum erau de pilda, parametri
numerici, care peamiteau sa se considere functionalele ca functii
obisnuite de acesti parametri sau artificii ca acela de a considera o
functie variabila, ca definite de o infinitate de _parametri.. s'au con-
siderat elementele, de care depindeau iunctionalele, direct ca va-
riabile si deci chiar sub forma natural& sub care se prezentau. Accos-
ts metodd prezinta avantajul de a nu introduce nici un element
strain de chestiune, pe'rmitand totdeodata a ataca direct dificultd-
tile ce se pot ivi. De pilda, procedeul trecerii dela finit la infinit,
intrekuintat eu suctes de Volterra si de Hilbert pentru rcrolvarca
ecuatailar integrale, a avut desigur meritul sa conduca la multe
rezultate noi, insa metodele directe ale lui Fredholm, Yi ale Jul
Schmidt sunt evident mai simple, mai elegante si mai fructuoase.
Acest punct de vedere a fost adoptat, mai in urma, si de Ton-
Lenin) in Calculul variatiilor.
Natura elementelor variabile ale unei functionale prezintd o
mare diversitate. Pe langd exemplele enumerate mai sus, marg'nea
superioard a unei functii de linie este evident si ea o functionala,
avand ca element variabil, functie de linie. Nu se putea dcr:i
delimita dinainte campul din care se va alege variabila unei fune--
tionale.
Studiul simultan al functionalelor de aparenta atat de deose.
bite, conduce la teoria modern& a functionalelor. De aci, la Anali- _
za Generald nu mai era decat un pas. ()data facuta generalizarea
notiunii de functie, inlocuind variatAa numerics printr'o variabild
oarecare, mai ramanea sa se inlocuiascd si functia numerics prin-
tr'o functie de natura arbitrara. Astfel is fiintd Analiza Generald,
care este studiul relatiilor intre doua elemente de natura nespe-
cificata, unul jucand rolul de variabila, iar altul de functie:
Ideia de functie generalizata sta deci, la baza Analizei gene-

www.dacoromanica.ro
EVOLUTIA $1 PRINCIPTILt CALCULULUI FUNCTIONAL
3

rale. Era, prin urmare, firesc sa se ia, drept model al acestei not
stiinte, teoria functiilor. Fie ca functionala este numerics sau ab-
stracts, era deci necesar sa se determine, mai intaiu, cand un ele-
ment variabil poate fi considerat ca aproape" de altul, si ce sins
trebuia atribuit cuvantului ,Aproape". A studia aceasta chestiune,
spune Frechet 1') revine a intreprinde un studiu preliminar, in
care functionala nu mai joaca nisi un rol. Variabila, fiind un ele-
ment de o anumita natura, Si pentru a intrebuinta un limbaj geo-
metric foarte comod, poate fi considerate ca un punt dintr'un ann.
mit spatiu abstract".
Dese ore, functionala considerate nu este defit-iita pentru tcatf-
puneele acestei spat.:u, ci numai pe o anumita class de functii, dar
nu pentru toate functiile.
0 mUltime de element necunoscute sau dinadins nedetermi-
nate va putea fi asimilata cu un spatiu abstract, numai data se dt}
fineste notiunea de vecinatate a doua elemente. Studiul spatiiior
abstracte revine, prin unmre, la studiul multimilor organizat4,
dup4 diverse model inspirate de anumite prop4ietati ale spatiulu.i
euclidian.
Un studiu prealabil al multimilor abstracte este cu mult mai
important pentru teoria functionalelor, decal a fost pentru teoria
functiilor. In adevar, consideratiile, can pentru teoria functiilor de
o variapila numerics nu prezinta interes decat pentru functiile cele
mai complicate $i mai putin intrebuintate in practice, sunt pentru
studiul functionalelor cele mai simple, absolut necesare.
Frechet ilustreaza acest fapt prin urmatorul exemplu forte sim-
plu. El arata. ca aria unui poliedrur care este o functionala
cunoscuta de multa vreme, prezinta particularitatea de a fi semi
continua. Ori aceasta notiune a fost conceputa de Baire pentru a
studia functiile discontinui, introduse de curand in analiza, si de o
natura mult mai complicate decat cele continua.
Necesitatea de a studia dinainte multimile abstracte, nu este
numai punctul de vedere a lui Frechet. Inca din 1912 Hadamarri")
vedea aceasta necesitate, datorita faptului ca un continu functional
nu ofera spiritului nostru nici-o imagine simple. Intintia geometrica
nu ne invata nirnIc a priori. Suntem, deci, fortati", stria el, ,,s5
trernediem acestei stare, si nu o putem face decat analitic, cretind,
pentru uzul coritinului functional, un capitol special de teoria mul-
timilor".
Trebue insa observat, ca" Moore nu a urmat aceias cafe. In
adevar, el considers functional definite pe multimi oarecari, cgra
sa se ocupe, cel putin in general, de proprietatile lor. In realitate,
el nu face altceva decat sa studieze proprietatile infinitezimale ale
multimei functionalelor considerate, ear nu a functionalelor luate

www.dacoromanica.ro
PROF. AL. GIIIKA
32

fiecare in parte. Insa multimile a carol elemente sunt functionale,


constituesc si ele anumite spatii abstracte si, prin urmare, problema
revine la studiul spatiilor abstracte, adica la conceptia lui Frechet.
Trebuia, mai intaiu. sa se determine un sistem de definitii cat
mai asemenea posibil cu cele adoptate de analiza clasica, insa sub
o forma abstracts, si, apoi, cu ajutorul lor, sa se generalizeze, pro-
pozitiunile fundamentale clasice. Dealtmanterea, ()data alese clefi-
nitiile de baza, studiul proprietatilor infinitezimale ale functiona-
lelor devenea o chestiune de ordin exclusiv maternatic. Dese ori,
cadrul demonstratii este complet gata, fiind ccela al demonstratii
corespunzatoare din. cazul functiilor de o variabila numerica, De-
obicei, observa Frechet, se porneste dela definitii date, pentru a
cauta demonstratia unei proprietati banuite. Aci, insa, a trebuit sa
procedeze in sens rovers, incercand, mai inainte, sa adapteze deli-
nitiile unor anumite conditii. In special, el a cautat, ca anumite
demonstratii sa subziste, cel putin in mare, in cazul general. Pen-
tru aceasta, i-a trebuit sa analizeze demonstratiile cunoscute, pen-
tru a vedea, cari din ipoteze erau absolut necesare si apoi daca se
not pune sub o forma abstracts.
Modul cum trebuia alese aceste definitii, avea deci o importanld
fundamentals.
Moore 14) a enuntat, intr'un fel foarte limpede, unul din aceste
principii de calauzire, si care s'ar putea numi, principiul analogiei,
sub forma urmatoare:
,,Existenta de analogii intre trasaturile principale ale diverse-
lor teorii, implies existenta unei teorii generale, teorille particulars
nefiind decat ramuri ale acesteia, care le unified in ceiace priveste
t-asaturile principalP".
Rolul considerabil al terminologiei bine alese a fost pus in
lumina de Henri Poinrnre15), care scria, intre altele, ca matema-
tica este arta de a da acelas nume la lucruri deosebite. Trebue, insa,
ca aceste lucruri, diferite prin natura Jar, sa fie asemenea ca forma,
putandu-se, daca se poate spune, turna pe acelas calapod. Card
lambajul este bine ales, se observa, cu mirare, ea toate demonstra-
tiile facute pentru un object cunoscut, se apnea, imediat, la mai
multe obiecte, ne mai fiind nevoe sa se schimbe nirni,c, nici cel
putin cuvintele, numele for farad acelas".
Aceste consideratii s'au aplicat, de pilda, tecriei vectocrilor ti
teoriei grupurilor abstracte.
Procedeul acesta prezinta un dublu avantaj ; de o parte, eco
nomie de gandire si de timp, iar de alts parte, o patrundere mai
adanca a substratului rezultatelor.
Un al doilea principiu, foarte folositor, enuntat de Frechet, este
utrnatorul :

www.dacoromanica.ro
EVOLUTIA $1 P-RINCIPIILE CALCULULU1 FUNCTIONAL
33

,,Ori de cate on multimea proprietatilor unei entitati materna-


tici, cari sunt necesare demonstratiei unei propoz11.11 relativa la
aceasta entitate, nu caracterizeaza pe aceasta, propozitia poate fi
extinsa unei entitati mai generale".
Acest principiu, care s'ar putea numi principiul extensiunii,
pare atat de evident si usor de aplicat, incat nu ar mai fi fost nevoe
sa fie enuntat. In realitate insa, intrebuintarea lui necesita mad
sfortari, fiind dat, ca de cele mai multe ori, proprietatile, explicit
intrebuintate pentru o demnostratie sunt in numar mai mare decal.'
eel necesar. Din aceste motive, acest principiu este departe de a fi
usor de foiosit.
Ramane s se aleagb." intre generalizarile posibile, toate fiind
logic admisibile, insa unele erau interesate, far allele nu. Frechet
insists deseori asupra necesitatii limitarii logicei, cdci, nu tretue
uitat, ca logica traditionala transforms, insa nu creaza.
Aceias parere o avea si Lebesgue 10) cancl stria, Ca data s'ar
renunta la vederile directe geometrice intuitive, si data am fi re-
dusi numai la logica pura, care nu permite sa alegem intre tot ce
este exact, nu ne-am gandi deloc, la unele chestiuni si anumite
notiuni ne-ar scdpa cu totul".
Calauzit de aceasta ideie Frechet 17) in 1904, incepe prin a defini
un spatiu abstract, numit spatiul (L) avand la bald' notiunea de con-
vergenta,- definita, insa sub forma abstracts, generalizand tot odata
si notiunea fundamentals de multime marginita, pe care o numeste
compacts. El reu.seste astfel sa generalizeze teorema lui Weier-
strass, relativa la atingerea masinismului unei functii continui, in-
tr'un interval inchis.
Doi ani mai ta'rziu, in teza sa, introduce, notiunea de distanta
intre elementele unei multimi, creand astfel spatiile distantate mai
particulare decat spatiile (L), insa de un folos practic mult mai
mare. Tot deodata, el arata importanta spatiilor, satisfacand crite-
riului de convergenta al lui Cauchy, Carona Hausdorff, mai tarzin
le da numele de spatii complete.
Intre timp, F. Riesz, 18) pune in evidenta independenta notiunii
de punct de acumulare de aceia de convergenta, enuntand, cu
aceasta ocazie, anumite conditii, la care ar trebui sa" satisfaca one-
ratia de derivare a multimilor dintr'im spatiu abstract. In adevar,
spatiile topologice, adica spatiile cele mai generale, in care topo-
logia este aplicabila, sunt mult prea generale, ca sa dea nastere la
aplicatii interesnte. Era deci nevoe, sa li se impuna anumite con-
ditii, spre a le particulariza si a le imbogati proprietatile.
Abea in 1917, iau cnastere spatiile de vecina't4i, datorite tot lot
Frechet 19) si care se confunda cu spat-Me topologice, satisfaand
numai primei conditii enuntata de Riesz, adica monotonia operatiei
ST17 Di' 3
www.dacoromanica.ro
PROF. AL. GHIKA
34

de derivare. Aceste spatii, fate de toate spatiile abstracte generale,


sunt, fara indoiala, cede mai interesa,nte, si este de mirare cat de
numeroase proprietati ale spatiului euclidian sunt pastrate intr'un
abstract atat de general.
Astfel s'a constituit teoria spatiilor abstracte, baza moderna
Calculului functional.
De atunci si pang astazi, aceasta. teorie -s'a imbogatit cu nume-
ioase notiuni abstracte, precum si alte spatii din ce in ce mai p)
ticula?e, posedand insa proprietati tot mai numeroase.
De pilda, proprietatea lui Borel-Lebesgue, pe care o poseda on
ce multime marginita si inchisa din spatiile euclidiene, notiune atat
de folositoare in analiza ; in spatiile de vecinatati, Chittenden'')
arata, ca o poseda numai multimile perfect compacte in sine, si
numai acestea. Aceasta nou'd notiune, se poate spune, ca este mai
tare decat aceia de multime marginita si inchisa, la care se reduce
in spatiul euclidian.
Notiunea de separabilitate, introdusa de Frechet, adica proprie-
tatea unui spatiu de a contine o multime numerabila, astfel ca orioe
punet at spatiului, care nu apartine multimei, sa fie punct de acu-
mulare al acesteia, a fost extinsa de curand de Care Haritomi si
Antoine Appert pentru multimi de puteri superioare.
In ultima vreme, Henri Cartan'') introduce notiunea nurnita
filtru pe care o substitue notiunii de sir reusind, astfel, sa elimino.
din topologia generala, notiunea numerabilitatii.
Andre Wey1") observand, ca cele mai multe proprietati ale
spatiilor distantate, provin din fantul, ca vecinatatile diversplor
puncte sunt comparabile intre ele, .introduce notiunea, importanta,
de spatiu cu structure uniforma, reusind astfel, sa scape de notiu-
nea de distanta, fail. a pierde, cu toate astea, proprietatile princi-
pale ale spatiilor distantate. Aceste spatii sunt, deci, mai generale
decat cele distantate, insa mai particulare decat spatiile de vecina-
tati.
Inca de mai multa vreme se generalizase notiunea de vector
din spatiile euclidiene, constituindu-se ceiace diversiautori numesc
spatii afine, lineare sau vectoriale.
Combinan.d notiunea formala de spatiu vectorial cu aceia me-
tried de spatiu distantat complet, Stefan Banach,") in Polonia,
si Norbert Wiener, 24) in America, simultan si independent unul de
altul, au definit si studiat unul din cele mai importante spatii ab-
stracte din punct de vedere al aplicatiilor Calculului 'functional.
Astfel spatiul functiilor continui, spatiul functiilor cu derivate de
ordin in continui, spatiul functillor de patrat, si mai general oe
puterea p=1 sumabile in sensul lui Lebesgue, spatiul sirurilor con-

www.dacoromanica.ro
11\ OLUTIA NI CALCULULUI FUNCTIONAL

vergente, spatiul hibertian, spatiile euclidiene gi altele sunt to.tte


de tipul Banach.
De observat, ca spatiile pe care a lucrat Volterra sunt deci toat,
de acest tip.
Aceste spatii sunt folositoare, chiar Si pentru studiul functiilm-
analitice de o variabila complex.* In adevar, multimea functillcr
olomorfe intr'un domeniu, care satisfac formulei lui Cauchy rela-
tiv la frontierea acestui domeniu, constitue r') un spatiu Banach.
Acest lucru permite sa se blind o desfasurare in serie de fractil
rationale ortogonale pe frontier* generalizare naturals a serii lui
Taylor $i a serii lui Laurent la dornenii multiplu conexe.')-
Rezultatul acesta se extinde continurilor de tipul intrebuintat
de Borel, care pot fi considerate ca niste domenii conexe de ordin
infinit, Si astfel se unified 27) complect notiunea de functie mono-
gena, introdusa de Borel, cu aceia de functie analitica definita
axiomatic, chiar si in ceiace priveste prelungirea lor. In adevar,
ele nu difera decat prin natura topologica a continutului, pe care
stint definite.
Integrala lui Cauchy, care ,joaca un rol atat de insemnat In
teoria functiilor analitice, este in realitate o functionala lineara
*i continua particulars de valorile ice is functia pe contur.
Mergand mai departe, se arata 28) ca orice class vectoriala de
transformari quasi analitice cu modul maximum pe frontier* ale
spatiilor euclidiene cu acelas numar de dimensiuni, in care intrg
clasele vectoriale de transformari interioare ale lui S. Stoilov. '`1)
functiile olomorfe clasice *i functiile olomorfe in spatiile euclidiene
cu mai mult de cloud dimensiuni, ale lui R. Fuchter 3") si G. Moi
sil, '1) sunt functionale lineare pi continui de valorile ce iau pe fron-
tier% ached admit toate o reprezentare de tipul formulei lui Cauchy.
Spatile Banach se dovedesc a fi tot mai mult campul de pre-
dilectie al aplicatiilor Calculului functional. Totusi, spre a carac-
teriza $i alte spatii particulare interesante, care nu intrau in tipul
considerat de Banach, Frechet generalizeaza aceste spatii, pe earl le
numeste spatii distantate aline, reusind sa defineasca direct si
intr'un mod natural, notiunea de diferentialapentru functionalelc
apartinand acestui spatiu.
Daca notiunea ,metrics a spatiilor parea necesara aplicatiilor
conerete, trebue insa observat ca Banach a obtinut rezultate im-
portante, in spatii numai vectoriale, adica fara a tine seama, nici
eel putin de notiunea de vecinatate. In adevar, gratie teoremei sale
fundamentale asupra prelungirii unei functionale aditive *i omo-
gene "), generalizare a unei teoreme a Jul H. Hahn 33) demonstratd
insa cu ajutorul axiomei lui Zermelo, el obtine o generalizar,- a

www.dacoromanica.ro
36 PROF. AL. CHiRA

notiunii de integrala, de masura si aceia de limits, care coincid ria


aceste notiuni clasice, cand ele exists.
Hans Hahn 34) a crczoavat sirnultan mai mune probleme do
natura foarte deosebite si anume: posibilitatea desfasurarii in serie
a functiilor din diverse clase, existenta solutiei problemei momen-
telor si a existentei solutii ecuatiilor lineare cu o infinitate de ne-
cunoscute.
Teoriile ecuatiilor integrale de tipurile Volterra si Fredholm
au fast mull simplificate gratie notiunii de operatie functionala
lineara total continua (adica cele care pastreaza notiunea de corn-
pacitate) introdusa de Riesz, $i aceia de operatie conjugate, dato-
rita lui Banach, astazi, putand fi expuse sub o forma unitary si
mult mai pe scurt ca inainte.
Dupe cum se .vede, tendinta .actuala a calculului functional
este, in primul rand, unificarea unui cat mai mare numar de teorii
de araliza, lucru de care se simtea tot mai mare nevoe si numai
pe urma inaintarea si extinderea teoriilor obtinute.
La baza acestei unificari sty topologia generala Si studiul tran-
sformariaor continui, din care fac parte mai toate celelalte transfor-
mari studiate de Calculul functional.
0 class de transformari relativ particulars, este aceia a tran-
sformarilor lineare, a caror rezultate permit unificarea generala a
tuturor problemelor de forma lineara ale analizei.
Astfel derivata, integrala, ecuatiile lineare cu o infinitate de
necun.oscute, ecuatiile diferentiale sau derivate partiale lineare
ecuatiile integrale de tipurile Volterra, Fredholm $i Cauchy 35),
functiile quasi analitice generale considerate ca functionale de va-
lorile ce le determine, sunt toate functionale lineare continui sau
limits de functionale de aceasta specie. Aproximarea functiilor din
diverse clase este si ea o problems functionala lineara.
Teoria operatiilor functionale lineare constitue, deci, numai ea
singura o mare concentrare sf o considerabila simplificare a multor
teorii de analiza. Este usor de inteles ce progrese ar putea aduce
analizei teoria operatiilor functionale de natura mai complicate.
De curand Angus Taylor 36) generaLizand functionalele anali-
tice ale lui Fantoppie a reusit sa defineasca functionalele analitice
intr'un spatiu de tip Banach luand valori complexe, cari se bucura
de multe din proprietatile functiilor analitice clasice,. acestea ra-
manand un caz particular al functionalelor analitice
Dace aceste ultime teorii nu au Inca aplicatii, nu trebue pentru
aceasta, sa fie lasate la o parte. Nu trebue sa uitam niciodata ca
multe teorii matematice, care la inceput pareau numai niste specu-
latii mai mult de natura filozofica, $i -au gash mai tarziu aplicatii
neasteptate.

www.dacoromanica.ro
EVOLUTLA $1 PRLNCIPILLE CALCULULUI FUNCTIONAL
37

Este suficient sa amintesc teoria paralelismului lui Ricci si


Levi-Civita, care si-a gaSit aplicatii in mecanica relativists.
Teoria functionalelor si a spatiilor abstracte si-a gasit aplicatil
si in alte domenii. Astfel, in teoria quantelor, se introduce, in mod
natural, spatiul functiilor complexe de patrat sumabile, precum si
transformarile lineare in aceste spatii. Pe cand mecanica veche- nu
intrebuinta decat spatiul e9 clidian, mecanica ondulatorie se vede
obligata a considera functiile de unda, adic spatii functionale.
Pentru a constitui cadrul matematic al diverselor teorii ale
quantelor Jean-Louis Destouches 37) a reusit de curAnd sa schiteze
o Mecanica general5 abstracts, luand drept model teoria spatiilor
abstracte. Acest domeniu, Inca nou, este menit .desigur, sa dea un
important camp de aplicatii teoriei functionalelor.
Datorit lui A. Kolmogoroff 38), V. Glivenko 89) si H. Stein-
hauss 40) teoria probabilitatilor intrebuinteaza astazi, in mod
curent, spatiile abstracte si metodele functionale. Calculul proba-
bihtatilor devine astfel un capitol al teoriei spatiilor abstracte.
Un alt domeniu in care Calculul functional s'a introdus de
curand este biologia. V. Volterra studiind problema scaderii nums-
nului anumitor specii de pest dupa razboiul din 1914-1918, epoc5
care s'a pescuit mult mai putin ca de obiceiu, a explicat acest f e-
nomen de aparenta paradoxala cu ajutorul ecuatiilor integro-dife-
rentiale adicA prin metodele Calcului functional. Deasemenea V. A.
Kostitzin 41) intrebuinteaza metodele functionale si in alte pro-
bleme biologice. ,
Relativ la felul problemelor ce se pun, in general, in analiz5,
ideile lui Frechet si lui Moore au avut drept consecinte, posibilita-
tea rezolvarii problemelor de natura globala, ceeacq in analiza cla-
sled era foarte greu, data nu imposibil. Acest mod de a considera
problemele analizei, prezinta un interes deosebit, prin vederea ge-
nerala ce o da asupra solutiei, care deseori este mai interesant5,
decat aceia locala.
In aceaSta privinta, metodele topologiei dau nenumarate posi-
bilitati. Vecinatatile, care servesc la definirea spatiilor abstracte,
nu mai au caracterul local, pe care-1 are un spatiu euclidan, ele
putand fi alese cu un mare grad de libertate. Astfel ceiace esle
local relativ La un spatiu abstract, poate fi o proprietate globalA
pentru alte spatii. r

0 alts chestiune importanta, este problema generalA a singula-


ritatilor transfornarilor abstracte. Discontinuitatile transformarilor
abstracte preziruta tot atat interes, ca cele ale functiilor de o varia-
bile numerics. Spre exemplu, o problema importanta, Inca nere-
zolvata, este aceia de a sti data in spatiile Banach exists sau n4
transforrnAri lineare de clasA Baire suprioar5 unitd ii, problems
www.dacoromanica.ro
PROF. AL. GHIKA
38

care este in stransa legatura cu aceia a inversiunii operatiilor li-


n.eare continui.
Cautarea proprietatilor invariate fats de diversele transformari
ale spatiilor abstracte, constitue una din problemele cele mai in-
semnate ale teoriei operatiilor functionale, menita sa patrunda si
mai adanc natura transformarilor, prin scoaterea in evidenta a pro-
prietatilor cu adevarat esentiale.
In afara de notiunea de dimensiune, in sensul lui Frechet, care
constitue un invariat topologic, trebue sa mentionam notiunea de
dimensiune lineara introdusa de Banach, care inlocueste grupul
topologic prim grupul transformarilor lineare.
Primul care a schitat o teorie a proprietatilor invariate, fat5
de transformarile lineare in spatiile Banach 42), este insas autorul
tor.
In ultima vreme Calculul functional tinde a deveni mai mult
o teorie generals a operatiilor functionale, notiunea de functionala
numerics de o variabila oarecare, tinzand a fi inlocuita tot mai
mult cu aceia de functionala abstracts. Analiza generals ramane
cu teoria fundamentals a multimilor si teoria spatiilor abstracte
sau topologia generals. Acest lucru se datore.ste progreselor foarte
man a acestei ultime teorii si faptului, ea dese ori, teoria opera-
tiilor functionale este mai simpla deck aceia a functionarilor nu-
merice.
In rezumat, in Calculul functional, se constata doug conceptii
deosebite si bine separate, aceia a lui Volterra, despre care am
vorbit la iniceput si conceptia mai noua a 'Di Frechet si Moore.
Prima se bazeaza pe principiul sintezei. Plecand dela notiunile
elementare ale Calculului diferential si integral, -creaza printr'un
procedeu uniform, o noua stiinta, complet distincta, dela aceia dela
care 'a pornit.
A doua conceptie, cu mult mai profunda decat cea dintaiu are
la baza extragerea notiunilor formale din analiza clasica si extin-
derea campului for de aplicatie, pang la maximum. De aci rezulta
necesitatea studiului acestor campuri sau spatii, definite tocmai
prin notiunile in chestiune.
1VIetoda lui Volterra impiedicand stabilirea legaturilor dintre
notiunile clasice si cele noi, tinde tot mai mult a fi inlocuita cu
aceia a lui Frechet, care le unifica, procedeul lui Volterra rama-
nand numai ca o metoda ajutatoare.
Datorita acestei metode de extindere si unificare, s'a putut pro-
ceda, in sens invers, adica incepand prin a studia cazurile cede
mai genenale, care conduc apoi la diversele cazuri particulare.
Acest fel modern de a concepe stiinta matematica prezinta pe-
lans un interes filosofic incontestabil, marele avantaj de a lin-
www.dacoromanica.ro
EVOLUTIA $1 PRINCIPIILE CALCULULUI FUNCTIONAL
39

bratisa deodata intreaga materie, si, mai cu seam& de a cunoaste


adevaratele legaturi ce exist& Intre diversele discipline componPnte.
Luand drept baza notiunea extrem de generala de multime,
alcatuita din elemente carec',cli, prin ingradiri si separatii succecive
se ajunge la diversele multimi particulare, ce formeaza carnpuril
de aplicatli ale diverselor teorii.
Daca ne imagindm un arbore reprezentand domeniul de acti-
vitate al stiintei matematice, trunchiul este alcatuit de teoria ge-
neral& a multimilor, comma tuturor teoriilor.
Mu. ltimile pot avea structuri deosebite, adica pot fi organizate
dupa diverse modele.
Multimile cu structura topologica, adica organizate pe baza
notiunii de vecinatate, constituesc spatiile abstracte, iar cele cu
structura grupala, forme.aza baza algebrei abstracte moderne.
Aceste doua structuri fundamentale au putut fi conexate intro
ele prin teoria grupurilor topologice, create abia de douazeci de
ani de 0. Schreier ") si in special de L. Pontragin 44).
Arborele care permite a da o imagine a diverselor teorii ma-
tematice poseda, deci, ramuri, care se unesc dupa esirea lor. din
tulpina comuna, matematica in desvoltarea sa naturala forint-all
o adevarata retea in plina crestere.
Teoria spatiilor abstracte contine diverse categorii de spatii,
alcatuind ramuri ale acesteia, printre care figureaza si spatiile
eudlidiene.
Daca studiul multimilor abstracte este imposibil Vara no-
tiunea de functie, este evident ca nici functia nu poate fi conce-
puta fara ajutorul notiunii de multime.
Ideia de legatura sau de corespondents Intre doua elemente,
adica ideia de functie genrala, constitue esenta Calculului func-
tional.
Orice spatiu abstract caruia ii se asociaza altul, diferit sau iden-
tic, poate da nastere unei Intregi teorii asupra transformarilor, ce
se pot defini intre ele. Este arum usor de Inteles, imensitatc'a
c'ampului sau de cercetare.
Rana astazi, Calculul functional, s'a marginit a studia, in spe-
cial, transformarile sau, cum li se mai spune, opeiatAile functionalP
definite Intre diverse spatii distantate, si, mai cu seama, intre spa-
tiile de tipul Banah, lasand in sarcina Analizei generale propriu
zisa, toate transformarile cu un caracter mai general.
Calculul functional a inceput prin teoria operatiilor lineate
sau Intregi de gradul 1, care, dupa cum am vazut, cuprinde o mare
parte din problemele analizei elasice. Studiaza apoi transformarile
de grade superioare si cele de nature mai complicate, impreuna
cu problemele legate de ele, urmand, in aceasta privinta, calea sin-
tezei, necesara oricarei stiinte noi.
www.dacoromanica.ro
PROF. AL. ORM A
40

Cu toate ca depaseste extrem de mult cadrul analizei clasice,


paAtreaza totusi unitatea: teoria functiilor obisnuite ramanand un
caz particular al teoriei operatiilor functionale.
Putem spune ca notiunile de functionala si de vecinatate ab-
stracta sunt, impreuna cu aceia de grup astract, cele mai insem-
nate cueeriri ale matematicii moderne.
Comparand progresele f acute de la inceputurile stiintei mate-
matice, dela Aritmetica pans la Calculul functional si Algebra ab-
stracta, se observa o accelerare tot mai mare pe ma.sura ce ne
apropiem de epoca actual,. Putem oare prevedea, care va fi mersul
acestei stiinte, care spre deosebire de fizica nu darama niciodata
ceeace a construit ? Daca este imposibil sa anticipam rezultatele
la care va ajun.ge mai tarziu stiintele matematici, putem insa sa
intrevedem depe acum unele din ele. In orice caz, tendinta actual,
este spre o intinsa generali7are, care sa cuprinda vechile notiuni
drept cazuri particulare. Din acest punct de vedere matematica se
indreaptd in definitiv spre o vasta clasificare a multimilor dupa
natura proprietatilor lor. Afars de vre'o schimbare fundamentala,
imposibil de prevazut, in viitor deterrninarea proprietatilor diver-
selor cantitati matematice va reveni la cautarea claselor carora
apartin. Aceasta entitate va poseda proprietatile clasei din care face
parte precum si a tuturor claselor mai generale din care deriva
si totul se reduce la o problems de teoria multimilor. Putem dcci
afirma Ica notiunea de multime va fi cu siguranta multi vreme
Inca baza tuturor cercetarilor matematice.
Din punct de vedere utilitar Calculul functional se dovede;.te
a fi un instrument de folos universal, metodele sale permitand sa
se atace si SA se rezolve probleme de fizic.5. c1e orice natura.
Astfel descoperirea energiei atomice, menita sa aduca mari bi-
nefaceri omenirii, in special prin reducerea muncii manuale, are
drept baza matematica, in mare parte, metoda functional,. Ener-
gia interns a materii, care va inlocmi cu timpul energia de origins
solar,, este o descoperire epocala echivalenta sau chiar superioara
descopenrii focului. Efectuarea acestei descoperiri de cage fizi-
cieni cu ajutorul calculului functional arata indeajuns folosul,ce I-a
adzes acest nou fe1 de a gandi.
ti biologia a facut progrese marl cu ajutorul acestor not me-
tode matemratice. Cu timpul teoria functionalelor va patrunde tot
mai adanc in aceasta stiinta complicate spre a -i ajuta la deslegarea
tainelor sale pentru binele omenirii.
Daca experienta sta la baza oricarei stiinte, metodele logice
de cercetare si chiar felul experientelor ce trebuesc efectuate apar-
tin dorneniului matematic. Daca fizicienii recolteaza singuri toata
gloria descoperirilor tainelor naturii, nu trebue sa uitarn insa nicio-

www.dacoromanica.ro
EVOLUT/A $1 PRINCIPILLE CALCULULUI FUNCTIONAL,
4

data ca o datoresc in bung parte progreselor stiintei matematice.


Maternaticienii, au insa alte satisfaetii ce nu pot fi atinse de catre
fizicieni. Plecata si dansa dela obiecte si proprietati fizice, prin
abstractii suecesive si extensiuni indrIsnete, atinge inaltimi neha-
nuite, iar edificiul construit se consolideaza la baza, crescand tot-
deadata in toate direciile. Fizica, chimia si in viitor Biologia, ca
sa expTice fenomenele descoperite vor ga.si totdeauna instrumentui
necesar interpretarii si prevederii altor fenomene not in vastul
edificiu ce-1 constitue matematica.
BIBLIOGRAFIE
1. Sopra la furnizori the disperdono da ultre funzioni (Rendiconti
della R. Accademia del lincei 1887).
2. Theorie generales des fonctionnelles
in colaborare cu J. Peres (Gan Cheer-Villars 1936).
3. Le' ans d'analyse fonctionnelles (Gauthier-Villars 1922).
4 Comptes rendus (Paris 1903).
5. Loc cit.
6. Sur is notion d'in`egrale dans le domaine fonctionne (Bull. Soc.
Math. Fracet. 47 1919).
7. I funz'ongli analihici (Atti della R. Accademia dei Lincei 1928)
8. Les primcipes du Calcul fonctionnel (Rev. de Metaphysique et de
Morale 1913).
9. These (Rendiconti del Circolo math. Palermo 1906)
si Les &spaces abstraits (Gauthier-Villars 1928).
10. Ati del IV Congreso Roma vol. 2, 1908).
11. Fondarnenti di Calcolo della vanazioni (Bologna 1921 si 1923).
12. Loc. cit.
13. Le calcul fonctionnel (L'enseignement Math. 1912).
14. Loc. cit.
15. Rendiconti deft Circolo math. Palermo 1908.
16. Sur le developpement de la notion d'integ,rale (Matemaftislc
Tidss-krift 1926).
17. Comptes rendus (Paris 1904).
18. Atti del IV Congresso Roma 1908.
19 Comptes rendus (Paris 1917).
20. Bull. Amer. Math. Soc. 1926.
21. Comptes rendus (Paris 1937).
22. Sur les espa-es a structure uniforme (Hermann Paris 1937).
23. Opera lions dans les ensembles abstrairts (Fund. Math. 1922).
24. Bull. dela Soc. Math. France 1922.
25. Al- Gh'Ica. Sur certains espaces fonctionnels de fonctions analy-
tiques (Bull. Math. Soc. Roumaie 1945).
26. Al. Gh'ka sur l'espace fonctionnel de Cauchy (VLathematica vol.
XXIII Cluj 1946).
27. Al. Gh!ka stir la representation analytique des fonctions monage-
mPs uniformes (Bull. Math. Soc. Roumanie 1933) si Comptes rendus
(Paris 1933).
28. Al. Ghika. Sur la na4ttre fonctionnelle des fonctions ouasi analy-
tiques gen6rales (Mathematics vol. XX 1944 si vol. XXI 1945).
29. Composisio Mathemtica t. 3 1936 si ,Dons sur les princ'nes topo-.
logiqnes de la theorie des fonctions analytiques (Crauthier-
Villars 1938),
www.dacoromanica.ro
PROF, AL. GHIKA
42

30. Monatahefte f. Math. & Phys. Bd. 43.


31. Sun une classe de systemes d'equations aux aerivees naraelies
(Gable Bucarest 1931).
32. Theorie des operations lineaire (Warsgowa 1932).
33. Uber lineare Gleichungen in i:ntl.,are Raumen (Journ f. reiue uud
angew. Mathematik 1927).
34. Loc. c:t.
35. Al. Ghika Tieses (Gauthier- Vlllars 1929).
36. Annali della R. Scuola Normq le Pisa 1937.
37. Mecanique generale abstraite (Hermann Paris).
38. Grundbegrusse der Wahrscheinlichkeits-Rechnung (Springer Berlin
1933).
39. Rendieonti della R. Accadeinia dei Lincei Vol. 8, 1928 si vol. 9
1929.
40 Fonctions aleatoires (Herman Paris 1938).
41. Biologie mathematiaue (A. Colin Paris).
42. Loc. cit.
43. Abs'takte kontinuierliche Grnppen (Hamb. Abh. t. IV 1926)
44. Topolog'col groups (Princeiono 114,1h. Series 1399).

L'EVOLUTION ET LES PRINCIPES DU CALCUL FUNCTIONNEL


Resume
Les sciences mathematiques ont fait d'immenses progres pendant
les dernieres 60 annees. Deux branches nouvelles font leur appari-
tion: le calcul fonctionnel et l'Algebre abstraite, creations entie-
rement neuves et non pas des continuations d'anciennes theories.
V. Voltera a caracterise, le premier, en 1887, la notion fonda-
mentale de fonctionnelle. Sa methode, dite, du passage du fini ie
l'infini, enrichit l'AnalYse de nombreuses notions nouvelles. M
Frechet et E. H. Moore ont apporte de nouvelles conceptions dans
le Calcul fonctionnel par rintroduction des espaces abstraits. Con-
siderer des elements quelconques de nature non specifiee, direc-
tement comme variables, revient a l'etude des fonctions generates
sans introduire aucun element parasite. Cela constitue un grand
progres, qui a ouvert aux sciences mathematiques de nouveaux
horisons. Le principe de l'analogie de E. H. Moore et le principe
de l'extension de M. Frechet ont permis de creer 1'Analyse gene-
rale, vaste generalisation de l'Anglyse classique, qui la contient
comme cas particulier.
Les espaces abstraits contiennent de nombreuses espaces, a com-
mencer par les espaces topologiques, pour finir avec les espaces
euclidiens. Parmi les espaces metriques, celui du type de Bernath
est certainement le plus riche en applications. Il permet, entre au-
tres, de definir des fonctionnelles analytiques generalisation natu-
relle des fonctions analytiques classiques.
www.dacoromanica.ro
EVOLUTIA Ss PRINCIPIILE CALCULULUI FUNCTIONAL
43

La theorise des operations lineares constitue a elle seule une


grande concentration de theories apparemment tres differentes. Le
Calcul fonctionnel, a part les nouveaux problemes qu'il etudic,
reunit de nombreuses theories mathernatiques en les unifianr, cc
dont on avait grand besoin.
Les notions de fonetionnelle et de voisinage abstrait consti-
tuent avec la notion de groupe abstrait, les plus importantes
quetes mathematiques modernes.
Les progres de plus en plus rqpides des sciences mathemati-
ques les conduisent vers une waste classification des ensembles,
theorie qui sera encore longtemps la base de toute recherche
mathematique.
Le calcul functionnel est des a present d'une grande utilite en
physique et certainement aussi, dans un avenir prochain, a la hio-
logie. Ainsi la decouverte de l'energie atomique est redevable, rn
grande mesure aux methodes fonctionnelles.

www.dacoromanica.ro
TRIBUNA LIBERA

FIZICA RELATIVISTA $1
MATERIALISMUL DIALECTIC

de Andrei POPOVICI
asistent la facultatea de Stiinte Iasi

Evolutia fLzicei moderne, a teoriei relativitatii $i a teoriilor unitare


ale carnpului, a teoriei quantelor si a mecanicii cmdulatorii, a revolutionat
fizica clasica $i implicit gandirea umana. Ea a scos in evidenVa caracterul
dialectic Si material al lumii fizice; ea insearana o introducere crescanda a
materialismului dialectic in .fizica teoretica conceptie care a primit noi
imbolduri si noi forme data cu oricare progres fundamental al stiintei.
Aceasta conceptie se numeste materialism dialectic, pentruca felul
el de a privi fenomenele naturii, anetoda ei de a cerceta fenomenele naturii,
metoda de ei de a cunoaste aceste fenomene, este dialectics, iar in erpreta-
rca pe care o da fenomenelor naturii, felul ei de a intelege fenomenele na-
turii, teoria sa este materialista" (Stalin).
Metoda dialectics se opune metafizicii, conceptiei anecanice, iar in-
terpretarea materialis:a se opune idealismului filozofic.
Metoda dialectied, a fost limpede formulate in capitolul IV. Istoria
P. C. (b) al U. S.
Studiul de fats confine expunerea succinta a teoriilor rela'iviste gi uni-
tare clasice, cat si o teorie proprie, fizica actiunii, iar .pe de alts par e
discutia for materialist dialectics. Se va ara:a ca evolutia acestor teorii tinde
spre o sinteza dialectics: 1) !litre timp si spatiu (in lumea relativista de 4
dimensiuni), 2) intre electro magnetism si gravi'atie '(in lumea teoriilor uni-
tare), 3) intre materie si me`rica (= spatiu+ timp) ( in notiunea actiunii).
Evolutia cfizicii Inseamna geometrizarea (spatial'zarea) timpului, elec-
tricitatii $i a ma'eriei i rovers, anaterializarea (fizicalizarea) spatiului, gra-
vitatiunii si metricii, deci Imbinare dialectics Qi materialists a conrariilor,
sinteza for dialectics ma'erialista.

I. TEORIA RELATIVITATII RESTRANSE


A. TIMPUL SI SPATIUL.
I. Teoremele relativiste al timpului si spatiulut.
1. Teorla relativitatii restranse se tbazeaza pe un postulat fundamental:
indenendenta vitezei luminii de mLscarea (uniforms si rec ilinie) a observa-
torulul. Altfel spus, viteza luminii este independent4 de sistemul de coordo-
nate, deci o consanta universala c=300.000 km. /sec).
2. In teoria relativitatii timpul devine o a patra dirrnensitme, imagi-
nara a spatiului.
Un vector cosmic corespunzator unui eveniment de coordonarte spat:late
xK $i de distanta temporala t, feta de un eveniment luat ca punct de reper,
are 3 comrponen`e spatiale xK (k=1. 2. 3.) si o components temporala xo=ict 02
(12=-1) n locul dictantr.t4pattale cu forma m.trie:i fundamentals x 12+ X 22+ x,
saudx3,2 + dx22 + dx,2apare forma metrics fundamentala neddinita (pseudo -
www.dacoromanica.ro
IIZICA RELATIVA SI MATERLALISMITL DIALECTIC
45

e ucif d I an 6). x22 + x22 + x32 + x02 respectiv ds2 = dx12 + dx22 -I- dx22 + dx02.=
dx12 -1- dx22 dx22 c2 dt3 {clis..anta absolutA sau interval). . Analog orice
tensor se despica in raport cu spa/Rd $i timpul. Toate legile natur!i sent
invariante fata de tranisfor marile oare invariaza forma metrics fundamen-
ta:A ds2 (transformArile lui Lorentz). Intr'adeVar studiul equatiilor electro-
magnetice ale lui Maxwell arata: Precum expresia lapacianA a po'Entialului
82 ex) a2 g, e,2 cp
electro-static T, anume - + ;3,32
a. 2 +8.22 esteinvarianta pentru transformari
de coordonate care invariaza forma metrics x12 + x22 + x32, tot astfel
82 ,D 8212 82 cp T,2 cp 1
A cp, =. + 8,-. + Lzt care apare in eleero dinamica ( studiul
-c.

campului electro-magnetic variabil in raport cu timpul t) e invariant fata


82 cp
de transformArile lui Lorentz. PunAnd ict = xo A is forma .1 cp --= i +
t52 cp )2 cp 82 P
83E22 81X32 8%02
laplacian eleero - static corespunzator unei lumi cu 4
dimensiuni (k=o, 1, 2, 3).
Din constanla vitezei luminii fata de ()rice observator respectiv din
transformarea timpului intr'o dimensiune spatiala rezulta: distanta spatiala
si durata (d:stan/a temporala) iii pierd sensua absolut din fizica clasica.
Daca 2 observatori cu viteza diterita gasesc totusi aceiasi valoare
pentru viteza luminii rezulta intr'adrvAr ca ei intrebuinteazg dife-
rite mAsuri in spatiu sau trap. Distantele (dimensiunile), spatiale
si tEmix)rale se reflativizeaza; ele depind de viteza presupusk uniformA
si rectilinie a observatorului (sau ceeace revine la acelas lucru, de viteza
corpului observat fata de observe' or). In particular 2 evenimente sixnultane
pentru 1 observator pot fi nesimultane pentru alt observator.
Daca observatorul 0' se misca cu viteza v fa/A de observatorul0 ast-
fel incat 0' x' II 0 x, fie xk coordonatele unui eveniment fata de 0 Si xk
fata de 0'. Daca
pun a --= V 1 ...._. . x2 = x2' x3' = x3, transformarea Lorentz corespunzatoare
c2

xi' = c, ikxi + --c xo ),


1 iv 1i iv
este 3C1 ).
x2' =-- x2r x3' = 2C3, 1C0' = VC0
AceastA transformare invariaza intervalul x12 x22 + x32 + xo -.== Xi'l
+ X2'2 + x3.2 + x0'2. Daca lo este lungimea unui obiect si to dura'a unui
eveniment, ambele masurate de un observator in repasuz fa/Ali cli3 obiectul
observat (10 = lungime de repaos", tj=tnnp propriu"), un observator miscat
to
fn directia lungimii cu viteza V, gaseste lungimea 1 = 10 a, sl durata t=7,
Pentru observator in miscare, ltmgimile se scurbeaza in directia. mis-
carat (<10 , iar duratele de pe obtactul observat cresc farts de observatorul
in repaos (t >t0). Daca viteza v a observatorului in miscare tinde spre vi-
teza luminii 1 tinde spre o (corpul ii ',pare turtit in directia miscarii), tar t
se diLata la infinit (ceasornicul de pe obiectul observat fi pare sa mearga
infinit de moot).
Fie 2 stele 0' si 0, 0' miscandu-se fa/A de 0 cu viteza v, fie A i B
2 eveninigntepe steaua 0, simultanesi distantate in spalIufat,A de 0.100,t0= 0
Pentru observatorul de pe steaua 0', aceste 2 evenimente nu sun: simultane,
ci distantate, In timp (dis'anta (t #0 tar distanta for spatiala este micscrata
(1<10). Daca steaua 0' sar misca cu viteza luminii, t ar tinde spre infinit,
par 1 s'ar reduce la zero. Trecand dela a eaua 0 pe steaua 0', in locul
coincidentei temporare al celor 2 evenimente, ar apare coincident,a spatiala.
S'ar schimba oarecum rolul timpului cu rolul spatjului.

www.dacoromanica.ro
46 ANDREI POPOVICI

II. Metoda dialectics in teoria restranse a relativitatii.


Structura teoriei relativitatii restranse inscarnria fats de fizica clasica
un pas esential in formularea materialist dialectics a legilor fizice.
1. Principiul conexiunei.
a) Interdependenta.
Fizica clasica considera spatiul si timpul (analog energie ai impuls)
ca realitati distincte, indep..ndente. Teoria relativitatii restranse inlocueste
ac,:asta conccptie metafizica (mecanica) prinr'o conceptie dialect:ca. Timpul
$i spatiul nu mai sunt independente, ci se leaga indisolubil, isi gasesc sin-
teza in Ium.a absolute" de 4 dimensiuni a lui Minkowski-Einstein. Cinema-
tica (studiul miscarii) dEvine geometric in 4 dimensiuni. Analog impuLsul
$i knergia se leaga (Rind componente spatiale, resp. temporale ale Energiei
to ale).
b) Transformarea.
A nu separa timpul de spatiul, inseamna a considera orice fenomen
fizic si in timp, deci in miscarea, in transformarea sa.
c) Relativ si absolut.
Relativizarea dimensiunilor spatio-temporale, depend_nia for de mis-
carea observatorului, nu inseamna reducerea for totals la relatiunile intre
obiect si observator. In raport cu sine insusi (in repaus) orice observator
(orice obiect) are anumite dimensiuni spatiale (lungimea proprie sau lun-
gimea de repaus) $i anumite durate (durata proprie). Lungimea dulata
proprie sunt determinate de structura intima a realitatii fizice insasi. Fata
de un alt observator in miscare, dimensiunile respeo ive se deform..aza in
raport cu viteza sa. Transformarea Lorentz apare astfel ca un fel de pers-
pective dinamica (perspeedva care in afara spatiului cuprinde si timpul).
Dimensiunile spatiale $i temporale proprii sunt deci absolute" (ached deter-
minate nu de observator ci de structura obiectului insusi. Ele se r,lativi-
zeaza numai fats de observatori in miscare. Relativizarea dimensiunilor spa-
tio-temporale este ea insasi relative (:imitates). Teoria relatIvitatii nu in-
seamna deci un relativism extremist, absolut, ci un relativism raw iv, limi-
tat-interpa rundere dialectics a contrariilor relativ $i absolut, limitarea si
conditionarea for reciproca.
2. Principiul cantitcitii $i calitntii
a) Sinteza can'ativa a elementelor: In fizica clasica spatiul $i timpul
prezinta calitati ireductibil deosebite. Ele se deosebesc prin numarul dimen-
siunilor (3 resp. 1), prin curbura (spatiul plan sau curb, timpul rectiliniu)
si mai ales prin reversibili atea spatiului gi ireversibilitatea timpului (deo-
sebire intre trecut $i viitor). In teoria relativitatii deosebirea calk ativa in-
tre timp si spatiul derive din opozitia intre numere reale $i numere ima-
ginare. Acast principiu se mai poate enunta astfel : Un vector cosmic x
este spatial sau temporal, dupe cumx2Zo Deosebirea maternatica (intre can-
titatile reale si imaginare) s'a transformat dialectic in deosebire fizica call-
gativa, intre spatiu si timp.
b) Transformarea in salturi: In fizica clasica, viteza unui corp poate
create, teoretic, peste orice vitezele se adund direct (v = vi+ v2).
vl + V2
In teoria relativitatii principiul adunarii vitezelor devine 7 V1 V2
1+ C2
Pentru vt=c, rezulta v=c independent de v2. Viteza luminii este deci
viteza maxima, unde cresterea vitezelor prezinta un salt.
www.dacoromanica.ro
'IZICA RELkTIVA $1 MATERIALISMUL DIALECTIC
47

3. Principiul sintezei contrariilor.


In fizica clasica timpul $i spatiul sunt realitati ireductibile sS izolate.
Lumea fizica este ex: insa in spatiu si evoltu_aza in firm); timpul cadrul trans-
formarilor materiale, apare ca o realitate fizica (si anume ca un parametru
fizic independent). In teoria relativ.tatii, datorita constantei unive.sale ic,
timpul is o forma spatialaxo=ict; spatiul si timpul se omogenizeaza.
Aceasta omogenizare (spatializare sau geometrizare) nu eliminA opo
zitia ani t gonista intre spatiu si timp (reversibilitate si ireversibilitate).
Ea o transforms insa dintr'o opozitie mecanica (metafizica, absoluta) intr'o
unitate dialectics a contrariilor. Ea creaza cadrul miscarilor (desfasurarii)
acestor contrarii, sinteza for dialed ica intr'o realitate superioara, lumca
absolute (quadriclimensionala) spatiu-timp.
Interpatrunderea dialectics a contrariilor spatiu-timp Inseamml: spa-
tializarea (geornetrizarea) timpului ransformarea sa intr'o dimensiune
de tip spatial si reciproc; dinamizarea (fizicalizarea) spatiului transfor-
marea sa intr'un numar de dimens:uni indisolubil legate de transformare
de miscare. Geometrizarea timpului reprezinta aspectul dialectic, iar dinami-
zarea spatiului, aspec.ul materialist al teoriei relativiste (deci al sintezei
materialist dialectice a contrariilor spatiu-timp).
III. /nterpretarea materitdistii a teoriei res manse a relativittitu .

1. Teoriile idealiste in filozofie: idealismul obiectiv (Leibni'z) idealis-


mui subiectiv (Berkeley), idealismul absolut (Hegel) -neaga ma erialitatea
lumii. Teoriile idealiste mascate sub o forma realists (Kant, neokanti.nii,
fenomenologia lui Husserl, conventionalismul lui Poincare, scoala din Viena
a lui Carnap) recunosc in aparenta existenta reala, obiectiva, indep..ndenta
de constiinta, a lumii, considers insa categoriile (mai ales cauzalitatea) ca
forme pure ale gandirii, iar timpul si spatiul ca forme ale experienei sen-
sibile. Idealismul sub orice forma neaga deci realitatea timpului, spatiului sl
cauzalitatii (mai exact, neaga deci realitatea timpului, spatiului pi int.rdepcn-
dentei). Curentele idealiste modern reinviate in cadrul crizei structurale
de dupd primul razboi mondial, interpreteaza teoria relativitatii, ca o intoar-
cere spre Kant, ca o verificare a idealismului in teoria cunoasterii. Antago-
nismul intre timp si spatiu, se reduce de fapt la antagonismul intre numere-
le reale f, imaginare, deci, argumenteaza idealistii, acest antagonism este c
aparenta subiectiva, deci timpul si spatiul nu exists.
In realitate, teoria relativitatii e net materialists: ea considers feno-
menele fizice ca realitati objective. Ori singurul criteriu al unei teorii mate-
rialiste e recunoasterea unei realitati obiective dupd Lenin in opozitie
cu idealismul filozofic, timpul'si spatiul relativist sunt forme ale existentei
materiel.
2. Deosebirea intre timp si spatiu nu este eptrizatA de antagonismul
intre numere reale si imaginare: realitatea fizica, depaseste expresia mate-
matica, toomai prin matematica, tocmai prin .transformarea dialectics a deo-
sebirilor cantitative in deosebiri calitative veritabila sinteza creatoare.
In particular:
a) Cantitatile imaginare si reale nu prezinta numai deosebiri cantita-
tive, ci adanci deosebiri calitative, sintetizate sub forma numarului com-
plex; fats de profunda deosebire fizica intre timp si spatiu, acest antagonism
matematic insa, apare in primul rand cantitativ. Cantitatile imaginare ;41
reale nu sunt forme pure ale cunoasterii, ci forme ale existentii reale, ma-
teriale.
b) Deosebirea fizica Intre timp st spatiu 5i deosebirea psihologica (ex-
perimentala) corespunzatoare, nu se reduc la deosebirea matematica intre
real $l imaginar. Deosebirea intre timp si spatiu este conditionata de exis-

www.dacoromanica.ro
ANDREI POPOVICI
4g

tents unei viteze timite (a vitezei 11=11111) ded de cresterea masel odatli
cu viteza fapt material. De aid imposibilitatea de a inverse rolul axelor
tamp Si spatiu, de ad deosebirea intre timp si spatiu, transformarea deose-
birilor matematice, intre o deoesbire fizicA.
c) Lungimea de repaus si durata proprie a unui obiect sent determinate
de structure materials a realitatii fizice. Pe aceasta bald materialists se de-
termina dimensiunile spatiu-temporale corespunzatoare unui observator cu
viteza oarecare (transformarea Lorentz).
3. Cauzalitatea. In opozitie cu ideailismul, succesiunea Sm timp Intre
cauza $i efect (forma specials a interdependentei a doua obiecte, legata de
existenta timpului) este legate: de existenta materiel. Principiul cauzalitatii
primeste in teoria restransa a relativitertii, un fundament fizic concret. Teoria
relativitatii da deci, principiuiui interdependentai o forma mai pronuntata
materialists, fain de fizica clasica. Anume:
a) In sens obiectiv, orice interactiune se propaga din aproape In apron-
pe cu o viteza egala, cu eel mutt viteza luminii. Viteza infinity ca si actiu-
nea pe distanta, devin notiuni ireale, metafizice.
b) In sensul teoriei cunoesterii (al verificarii experimentale al princi-
plului cauzalitatii), imposibilitatea de a observe efectul inaintea cauzei se
leaga de existenta unei viteze maxime. Intr'adevar fie Al cauza, A2 efectul
pi A3 observatorul. In triunghiul AiA2A3, fie ;1 latura opusa varfului Ai, v
viteza propagarii actiunii lui Al asupra lui A2, iar c viteza luminii (care
parcurge drumurile AiA3 si A2A3, vestind observatorului A3 existenta cauzei
pi efectului). In ipoteza s2>si, efectul nu poate fi observat Inaintea cauzei

v +c SI<c , deci
decat darn S30 S2
vic>s31(s2sil; der avem s3.>s2si1 Pen
a observe efectul lnaintea cauzei ar urma deci in mod necesar v > c, ceeace
se Ole a este exelus.

B. ENERGIE $I METRICA.
I. Teoremele relativiste ale energiei.
1. Pe baza invariantei relativiste, unificam componentele Ei ale campu-
lui electric E Si componentele Hik ale campuitii magnetic H Intr'un tensor elec-
tro-magnetic simetric stramb Fik de componente Fio = Ei (1--= 1, 2, 31 41 Fik
1
= Hik (ik = 23, 31, 12) sl de valoarea absolut6 F2 = 2 Fik Elk = H2 E2.
k
Definind tensorul simetric al energiei electro-magnetice prirl S =FirFkr
1 k
2
S1 F2 (Si =1 sau 0 dupe cum k =1 sau k *1).
In teoria relativitAtii campul electriC devine deci componrnta tempo-
rala, iar campul magnetic components spatiala a campului electro magnetic;
energia campului electric si energia campului magnetic se unifies in ener-
gia campului electro magnetic.
2. Separfind componentele S
i
in report cu indieele nul, S i se des-
pica antr'un scalar S o (energia de repeos) In 2 vectori spafeli egali S7
o
S (impuls = curent energle) si un tensor spatial S
(i, k = 1, 2, 3), ten-
sorul energiei maxwelliene.
Energia de repaus, impulsul yet energia maxwelliana rezulta In teorle
www.dacoromanica.ro
?IZICA FtELAT/vA Sr MATEIITALIsMUL DIALECTIC
49

relativitatii, prin despicarea in 'limp si spatiu a energiei electromagnetice


tot ale.

3. Densitatea fortei se scrie ca in fizica clasica p


b si
xk
Equatiile
d ut
mecanicii se scriu q ds = pi. Unde q este densitatea de repaus a materie
ds2 = dxj2 + dx22 + dx32 + dx02, ds = timpul proprfu al corpuscului in miscarel
ui componentele vitezei quadridimensionale, deci d ul I ds = acceleratia. Intro-
ducand tensorul simetric (tensorul energie cinetica) U i = q ul u k, equatiile
mecanicii se scriu
axk
auk
a xk
-- ask
. Definind tensorul densitatii energetice
ot tale ca suma densitat.i energetice cinetice si potentiale(T1.1.1 i + S k ) re-
8 T ki
zulta o (legea generaia de conservare a energiei). Equatia de rangul
b xk
a1,1
nul ale acestei legi da = 0 (legea conservaril energieil. Equatiile de ran-
t!) xk
8 Tk
gul i = 1, 2, 3, dau 0 (legea conservarii impulsului)
a xk
Legea conservarii energiei legea conservArii impulsului sunt compo-
nentele temporale respectiv spatiale ale unei legi generale de conservare a
energiei (invariants feta de transformAri Lorentz).
4. Energia dinetica nu mai apare, spre deosebire de fizica clasicA ca
un scalar, ci ca un vector cosmic de componente variabile In report cu viteza
observatorului. Daca sistemul se mica feta de observator cu viteza rectilinie
si uniforms spatiala, v de componente vi, componenbele

v2 ,EI =E v ` / 1--2 inatE02+Ei2+E22+Esz=_E2


energiei sunt Eo = E/V 1----
c2 c c2
Se vede c pentru observatorul in repaus (v = 0) rezulta Et =-- 0,
vo vk
E0 E, Punand is = vo, u2 = _ v20 + v2 rezulta E'o = 1E0 = ET1--, E k = 0 u
(k = It 2, 3,), deci Eo'2 -F E12 + F22 F32 -
E2. Energia $i impulsul variaza
deci cu viteza sistemulut observat (sau a observatorului).
Daca viteza sistemului observat (sau viteza observatorului) Uncle spre
viteza luminii, energia $i impulsul sistemului observat tind spre infinit. Deci
oricarei incercari de a ne apropia de viteza luminii, i se opune o energie
crescand peste orice limits; viteza luminii e maxima si nu poate fi atinsa
si nici depasita.
5. Fie m massa unui corp. Din legile mecanicii relativiste rezulta E0=
m c2/ V 1 v2
c2
, Ei = mvc/ 1 v2 deci comparand cu E0 si El, gasiti anterior
C2 '
rezulta E = mc2.
Orice energie E are deci o massa (rezistenta opusa unei forte accele-
ratoare, dealtfel r..'oportional cu greutatea, m=E/c2 si invers: Orice massa m
confine o energie 1,=mc2, foarte mare in raport cu ni. Massa unui corp (encr-
gia) are 4 componente in raport cu spatiul si timpul, variabile in raport cu
viteza observatorului, tinzand spre infinit cand aceasta ,viteza tinde spre
viteza luminii.

STUDII www.dacoromanica.ro 4
5o ANDREI ROPOVICI

II. METRICA.
a. Metoda dialectics in studiul metricji relativist.
1. Princ. conexivnii.
a) Interdependenta. Dependenta dimensiunilor spatio-temporale de
viteza observatorului, implied studiul oricar.ui fenomen fizic in raport cu ob-
servatorul, in raport cu sistemul de coordonate ales. Analog In ce priveste
componentele massei (energiei), despicate dupe spatiu si timp, relativizarea
dimensiunilor spatio-temporale $i relativizarea massei (energiei) inseamnd in-
terdependenta universals.
b) Transformarea. Dependenta dimensiunilor spatio temporale, a enel-
giei sl impulsului, de observator, nu-i interdependenta oarecare, ci depen-
denta de miscarea (viteza) observatorului, deci interdependenta dinamica.
c) Relativ si absolut. Fizica clasica era mecanista: ea considers dimen-
siunile ca absolute. Teoria relativitatli, relativizand dimensiunile $i dinami-
zandu-le, este dialectica. Idealismul filozofic insa, reduce dimensiunile la
simple relatii intre obiect si observator; idealismul filozofic vede un relati-
vism extremist, absolut. El reduce lumea la relatiuni si transformari, igno-
rand substratul material, obiectele. Qn realitate relativizarea dimensiunilor
nu inseamna reducerea for totals la relatii intre object $i observator. Anume:
1. Distantele spatiale $i temporale a doua ev2nimente se un:sc intr'un
invariant (distanta absoluta = interval) independent de observator. Dimen-
siunile (spatiale sau temporale) sunt relative (geometrice, dependente de mis-
carea observatorului, de sistemul de coordonate), dar sinteza bar (sums pa-
tratelor) nu-i relative ci ,,absoluta" in sensul independentei ei geometrice de
observator; sinteza dimensiunilor e determinate de structura materials a
obiectuflui fizic insasi, de totalitatea universului material. Pentru a evita
accentul metafizic al cuvantului Absolut", 11 putem inlocui cu expresia
Invariant". Mai must, dimmsiunile presupun intervalul. Dimensiunile sunt
secundare, intervalul primar. Orice geometrie este teoria invariantei unei for-
me patriatice fundamentale, fata de anumite transformari si deci caracteri-
zata printr'un grup de transformari (in cazul nostru transformarea lui Lo-
rentz). Pornind dela intervalul invariant se deduc, in raport cu sistemul de
coordonate ales, dimensiunile $i nici decum invers; precum in economia poli-
tica, pornind dela legea valori?(deternainata de munca socials necesara, con-
cretizatd in maria) se deduc oscilatiile preturilor in jurul valorii datorite
cererid st ofertei) $i nani decurn invers. Functional (geometric, dialectic) inter-
valul invariant e sinteza variabilelor (dimensiunilor), Insa real (fizic, mate-
rial) dimensiunile stint reflexe ale dntervalult& proectiile intervalului lntr'un
anumit sistem de coordonate.
2. Fizica clasica admite principiul relativitatii vitezelor (depend_nta for
de miscarea observatorului) fart nici o exceptie ; fizica relativis a o admite
pentru Coate vitezele cu exceptia vitezei luminii, care devine o constants
universals, absoluta. Relativizarea dimensiunilor spatio-temporale, In raport
cu fizica clasica este ronsecinta existerrtei unei constante absolute. Departs
de un relativism absolut, care ar constitui o deviere metafizica idealists,
relativismul eins.einian este el Insusi relativ : relativizarea (variatie) a di-
mensiunilor spatio - temporale si invariants a vitezei luminii, interpatrundere
dialectica a contrariilor relativ $i absolut. Functional (geometric, dialectic)
notiunea miscarii (vitezei) depinde de spatiu si timp ; real (fizic, material)
dimensiunile. spatio-temporale presupun miscarea, (unitatea for dialectica).
Relativizarea lar e eonsecinta caracterului absolut al vitezei luminii.
2. Principiul cantitatiti cali'dtii
Dace viteza observatorului (sau a sistemului obsenvat) tinde spre vi-
teza luminii, dirnenstunile metrice find sa devind singulare: duratele tinci

www.dacoromanica.ro
klztc A BELATIVA $1 MATEEIALISMUL DIALECTIC
51

spre infinit, iar lungimile spre zero. Variatia for cantitativa se transform
in una calitativa.
3. Principiul sintezei contrariilor.

Contradictia relativists intre simultaneitate Si nesimultaneitate a dolt&


evenimente, egalitatea C inegalita ea a cloud marimi isi gaseste rezolvarea
dialectics in existenta intervalului si in relativizarea corespunzatoare a
dimensiunilor.
b) In erpretarea materialists a metricei relativitatii restranse.
Idealismul filozofic interpreteaza relativizarea dimensiunilor spatrio-
tpmporale ca o intoarcere spre Kant. Dimensiunile metrice depind de obser-
valor ; deci argumenteaza idealis ii ele constitue doar forme ale ounces-
terii fiind straine de realitatea fizica. In rcalitate, relativizarea dimensiunilor
me rice este de nature materialists.
1. Dependenta dimensiunilor metrice de observator nu-i totals, ci sub-
ordonata lexistentei iobiective a dntervaltului, independent de lobservaror,
determinat de structura ma eriala a realitatii.
2. Timpul si spatiul relativist sunt legate de viteza luminii (un feno-
men fizic, ma'erial), a Carel constants constitue farotul fundamental. Timpul
$i spatiul se determina perutru orice observator astfel ca viteza luminii sa fie
constants. Nu timpul ft spatiul determine vi eza luminii ci invers.
3. Teoria relativitatii relativizeaza In raport cu fizica clasica
orice miscare. Nu exists reper absolut (spatiul abstract sau eterul), orice
miscare trebue raportata la un obiect (observator) fizic, material. Relativi-
zarea miscarii este deci de na ura materialists.
4. Dependenta dimensiunilor soatio-temporale de observator, nu este
n dependenta de structure psihica a observatorului, care ar fi data aprioric
(in sens kantian), ci dependents ma eriala de viteza observatorului (egala
cu viteza obiectului observat. Interpretarea idealists a teoriei restranse a
rela ivitatii confunda relativismul cu subiectivismul (apriorismul).
III. ENERGIA IN RELATIVITATEA RESTRANSA
a) Conceptia dialect/ca. a energiei (geometrizarea energiei)
1. Principiul conextunit.
In fizica clasica energia (potentials sau cinetica) este un simplu scalar,
in teoria relativitatii, energia se geometrizeaza, devine un tensor (simetric);
in particular enorgia cinetica devine un vector in 4 dimensiuni. Rezulta :
a) Reiativizarea componen elor energiei. b. Dinamizarea componentelor
energiei, in raport cu miscarca observatorului (sau a obiectului observat).
c) Caracterul relativ, limitat al relalvizarii energiei In relativitatea
restransa rezulta: a) din existenta legii de conservare Transformarea ener-
:

giei se leaga de invarianta cantitatii 'totale.


b) Din existenta energiei totale (interval de energie") indepandenta
de observator.
2. Principiul cantt calitatii.
Cresterea massei cu viteza atinge o singularitate, cand viteza tirade
spre viteza luminii; cresterea cantitativa devine salt calitativ.
3. Principiul sintezei contrariilor.
a) Energia unui corp poate avea diverse valori ; contradictia se re-
zalva dialectic prin relativizare (dependents de observator)

www.dacoromanica.ro
52 ANDREI POPOVICI

b) Evo/utia in contradictit. do masura oe cresds acoeleratia (viteza)


crests si massa (dad rezistenta antagonists impotriva urcarii vibezii).
b) interpretarea materialistil a energiei in relativitated restransti.
(Materializarea energiel).
In fizica caasica, carpuscuau1 (=materie In sens restrans, sub forma de
electroni sau protoni) +$i campul (energia difuza) sau astfel spus : discanti-
nuul conlinuul sunt realitati ireductibile si izolate. Materia Este conside-
rata rigida, de o forma bine determinate (electron sau proton punctual sau
sferic) incadrata continuului spatial si temporal '(spatiul vid al fizicei an ice
si newtoniene, eterul teoriei ondulatora clasice sau campul maxweIlian
electromagnetic). Energia maxwelliana este o expresie pur algebrica, ima-
teriala.
In reldtivitatea restransa, datoritO constantei universale c (sau c2),
massa (materia in sens restrans) $i energia difuza, altfel spus continuul $i
discontinuul se omogenizeaza. Aceasta omogenizare nu elimina antagonismul
intre continual pi discon"inuu: ea nici nu rezolva problema existentei si a
persistengei relative a nodurilor corpusculare discontinue In oadrul conti-
nuului. Omogenizarea intre massa energie creiaza insa cadrul mis-
carii ((desfasurarii) a acestor contrarii sin for dialectics ante realitate
superioard, energia In sens relativist (= materia in sens generalizat). Inter-
patrundcrea dialectic:a a contrariilor discontinuu (corp material) si continuu
(energia campului) pe baza interdependentei ysi transformarii cantitatii in
calitate, inseamna : Dinamizarea corpusculelor materiale (conceptia for dia-
leeica impotriva conceptului substanta", a tmaterialismulrui mecanic) Si
rovers materializarea energiei campului (conceptia ei materialists impo-
triva conceptiei energetics" a idealismului filozofic). Ambele aspecte pre-
zinta nun dublu sens : metric (spatiu temporal) $i ma`erial. (energetic). Re-.
zulta astfel interpatrunderea celor 2 perechi de contrarii dialectice: metrics
energie, continutt $i discontinuu.
1. Dinamizarea metrics a corpusculei : notiunea locul invariabil" al
corpusculel materials isi pierde orice sens. Chiar In cazul repausului spatial,
elee'ronul se misca In directia axei (imaginare) a titnpului cu viteza luminii,
asemenea unei uncle pe suprafata apei.
2. Dinamizarea materiala (energetics a conpusoulei: torpuscuLa e
energie (materie) a campului concentrate, de o forma relativ stabile.
3. Materializarea metrics a campului : legea de conservare a energiei
(componenta temporala) se ileaga de legea conservarii impulsului (compo-
nenta spatiala).
4. Materializarea energetics a .campului. Orice energie, inclusiv energia
difuza a campului are massaopunedeci rezistenta incercarli de a-i schimba
viteza sau directia.
In sinteza : electronul ce aparuse fizicii clasice ca tun corp substantial
rigid intr'un camp lipsit de substanta (materie), devise o regiune a campului,
fsra delimitare precise, in care constantele campului ($i mai ales densitatea
energetics =materiala) acting valori exl'rem de marl. Electronul este In ves-
nick rniscare, intr'un vesnic schimb de materie, (energie) cu campul : materia
corpusculara discontinua este energie conoentrata, tar energia (campul con-
tinuu) este materie (energie) difuza. Conceptia mecanista a materiei $i con-
ceptia idealists a energiej din' fizica clasica se rzansforma intr'o conceptie
materialist dialectics in particular : intr'o teorie dialectics a materiei pi o
'eonie materialists a energiei, in comparatie cu fizica clasica. Concerptia
energetics a relativismului nu este de natura idealistA, ci de. natura mate-
rialists. In locul notunii energie ", putem in.rebuinta termenul materie"
(ca realitate obiectiva) ca sinteza a corpusculei discontinue si a energiei
campului continuu.

www.dacoromanica.ro
FIZICA RELATIVA $1 MATERIALISMUL DIALECTIC
53

IV. Materializarea melricei si geometrizarea materiel.


S'a vazut ca relativitatea restransa inseamna, feta de fizica clasica
un progres esential in conceptia materialist dialec id a timpului Si spatiu-
lui, a energiei Si imputsului. Contrariiie, timp si spatiu se interpatrund (di-
namizarea spatiului, geometrizarea timpullui) si isi easesc sinteza In lurrica
de 4 dimensiuni. Analog energia (coanponenta ternporala) si impulsul se ant-
fica dialectic in energia totals. Sintezele celor 2 contrarii: metrica (spatiutimp)
si energia sau materia (energie-impus) se interpatrund metrizarea (geome-
trizarea) energiei 51 materializarea metricei. Rezulta deci interpatrunderea
materialist dialecticfi a celor 2 perechi de contrarii spatiu-timp, metrica-
energie. In teoria restransa a relativit'atii, sinteza dialectics a impuLsului si
spatiului in metrics este o sin'ezfi totals (bazata pe omog'enizare). Dimpo-
trivfi, sinteza intre metrics energ:e este formals ; energia 5i metrica
raman oan'itfiti eterogene. Intr'adevar, energia dievine un tensor (vector).
dar nu un tensor geometric pur, ci incadrat in geometric, un tensor IN
spatiu $i timp.

CAP. III
Teoria generals a re/at/vitt-41i.
A. TEOREMELE RELATIVISTE $I GENERALE
a) Spatial si itimpul.
1. Teoria relativistatii restranse Stabileste Invarianta legilor naturii
fats de un sistem de coordonate (observator) in miscare rectilinie 'Si uni-
formg, transformarri de coordonate liniare ' de tip Lorentz care invariazfi
forma patratica pseudo-isuclidianfi d& = dxj2 + (1.22 + dxs --1- dx02. Teoria
relalivitatii generale stabileste invariamta legilor naturii fats de orice
sistem de coordonate (observatori In miscare oarecare), deci transformari de
coordinate oarecari, care invariaza forma patratica fundamentals men -
niana ds2 = gik dxi dxk Intr'adevfir diferentiala unei functii de coordo-
nate oarecare este o functie liniara a diferentialelor coordonatelor respective.
Tearia generals a relativitfitii e teoria unei metrici riemanniene, a unei
forme patratice difereniale indefinttta, dieiterminata de coeficientii gik
(componentele tensorului simetric fundamental).
Fie r ct componentele conexiunii .fine ; Pik = grs rs,tk unde Tr,ik 12
2
88:1:

.gik s
6gkr F. bris
r
Tensorul de curbura este Rirk
s axr r )4- s r ikP
(r pr
axr
P Pk Pipr ). Numim Rik = Risk --= tensorul de curbura contractat (einsteinean)
R = R scalarul de curbura.
2. In fizica cies:ea, curbura spatiukii (deci mietrica dlaterminall de
coeficienti gik ) e independents de fenomenele fizice, die materie; fra
constitue cadrul geometric al realitfitii fizice. In teoria relativitfitii gene-
rale, curbura spatiului (deoi tensorul fundamental NI( in once punt a1
continuului spatio temporal) este determinat5 de configuratia die densitatea
(lenergiei) in punctul respectiv, cci reciproc : ourbura spatittlul (deci in
ultima Erie, tensorul gik) determine repar'atia materiei in urmfitorul
moment. Cei 10 coeficienti gik se identifica cu potentialul gravitational
3. Miwarea corpurilor datorita gravitatii (atractiei universale) ny
presupune in ' relativititii generale nici o forty aparte ; ea rezuiLM
www.dacoromanica.ro
ANDREI POPOVICI
54

din insali curbura spatiului (deci din insusi existe.nta unei me'rici rieman-
niene gik) Corpurile supuse numai graviriatiei se misca pe o linioc geode-
zica (corespunzatoare liniei drepte a spatiului euclidian, pe care o ci2scriu
corpurile nesupuse nici unei forte, urmand legea inertiei). Egalitatca expe-
rimentala intre massa grea si inenta devine o identitate de fond ; gravitatea
st inertia se identifica. Intr'un punct oarecare al continuului spatiu timp,
gortele" gravitationale sunt pur geometrice (aparente). Ele sunt forte
fizice (reale) pentru o regiune oarecare care nu se reduce la un punct.
Intr'adevar, intr'un punct spatio temporal oarecare, prin introducerea
unui sistem de coordona:e convenabia (sistem geodezic"), componentele
gik)
conexiunii aline ik (si deal axr dispar complect. Aceasta anulare nu
se poate obtine Insa simultan pentru toate punetela uneti regiuni finite.
4. Fie T d nsitatea energiei electro-magnetice intr'un punct dat,
eFie

1
equatiile gravi'ationale einsteiniene se scriu Rik 2 gik R = Tik sau Ft
I k k1 k
R= Tk Punand i 2 a i R= G equatiile graviriationale iau
8 R ,
2 i
forma simple Gk=Tk Din contractarea .equatiilor rezulta R = T,
deci equatiile se pot seri& sub forma R T
1
1

2
t k T Cole 2 forme
ale equatiilor se deosebesc prin intervertirea lui R k si
Se demonstreaza ca intr'un spatiu riemannian cantitabota, aR +1
unde a $i 1 sunt constants, iar R scalarul curburei, este invariants care con-
tine doer coetficientii gik si derivatele for de ordinul I si II $i este liniara
fata de cele de ordinul II. Toti tensorii de ordinul II care se bucura de
aceste proprietati au forma generals CiRik 4 czRgik -4- cagik cl 1, cs si cs
fiind constante. Egaland aceasta expresie cu kTik, rezulta forma generals posi-
bila a equatiilor gravitationale.. Pen:ru a = 1, 1 = o, k 1, c1 = 1, c2=--t
2
c3 ,= o rezulta equatiile .einsteinene.
5. In cazua unui camp gravitational sferic-siimetric, produs de un
centru de massa gravitationala statical m fare sarcina electrica, coeficientii
gik sunt independents de timp, iar potentialele mixte gio (1 = 1, 2, 3,)
t2
dispar. Forma metrics fundamentals este ds2 = h2dx12 -F dx22 + dx23---,7dt2;
c-

h2 c2
2
= - r-
1
2m
S'a presupus raza viectoare r intinsa dealungul axes
Oxi, c viteza luminii din teoria restransa, f viteza luminii din teoria re-
lativitatii generale, iar cantitatea m = km avand dimensiunea unei lungimi
(raza gravitationala a massei" mo). Cantitateta k este o constants univer-
sala de dimensiunea lm I, anume k = 10 -27. 1, 87 c... g... s Cons'anta
de gravitati4e newtoniana este K = 8 c2k. Potentialul 112= c242. Regasim le-
gea newtonian'a, in prima aproximatie. Dace centrul respectiv are o sarcina
eel/ k
erectrica ec. avern f2 c2 = 1mr e2
r2
S'a pus e =
e are dimen- ;

tiunea unei lungimi (raza gravitiationala a sarcinei electrice (e). Apoi M


e2
massa generalizata) egala M = m 2r o functie de raza vectoare r, anu-
e2
landu-se pentru r = 2m care e raza olasica a electronului, de ordinal lui
10-13 cm. Massa clasica m este limita pentru r tinzand spre infinit a lui
M; ' ea apare ca o singularitate in campul energiej eli ,ctrostatice
www.dacoromanica.ro
FIZICA RELATIVA *T MATERIAIIS,MUL DIALECTIC
55

1 e2
2 r Pentru r = o (centrul electronului) potentialul devine infinit, dar
.equatiile pentru regiunea exterioara a electronului cu raza
stint deduse
e2 k
clasica 2m presupunand aceasta regiun1e via' de materie Ti=o) Intro-

ducand M, avem --re =


f2 1
r2M
analog cu legea lui New'on.
a) Din punt de vedere cosmologic (al structurii universului in in-
6.
tregime), Einstein presupunea un spatiu finit $i anume o hipersf.ra spa-
tiara x12 + x22 + X23 + X24 = A2 Ou raza A, deasupra careia se intinde tin
hiper ciaindru ou axa in direotia timpului xo = ict (lurnea cilindrica a
lui Einstein). Inlocuind in equatiile gravitationale R prin R-F 1, rezulta
k 1 k
R i 2
3
i
(R 1)= o intr'o lume vida de materie, ou T = o. Pentru
A2 = 3/1, rezultS forma mettica fundamen'ala ds2 = dxj2+ dx22 + dx23 + dx24
f2 1 f2 r2
h2dx12 dX22 dx22 dt2. Aici 2 = 1 .172

Dimpotriva expansiunea universului demonstrate pe tale astronomic


(fuga de regiunea noastra a nebuloaselor departate, ou rviteza crescanda) dune
la Itu-nea hiperbolica a lui de Sitter x12 + x22 + x33 + x44 + xe = A2 cu forma
metr,ca fundamentals corespunzatoare; raza universului spatial creste eutimpul
avand expresia A2 x02 =__ A2 + c2t2. Aceasta fume hiperrbolica, universul in
expansiune presupus vid de materie, se poate infatisa ca o lume cilindrica
(statica), prin substitutia x4 = zCos A ' xo = zSinA . de unde x12 + x22
f2
-I- x2z z2 = A2, d32 = dX12 dx22 + dx33 dz2 dt2 = h2dxj2 + dx22 + dx32
f2
dt2. Aici ilh2-=f2/c2-- z2 /A2 =1 R2 /A2. raza vectoare r fiind pre supusa
c2
in directia axei Oxi. Dar aceste coordonate statice" xj, x2, x3, z, t, nu re -
pre/int:a decat o parte diedrica x42 x02> 0, mereu alta in raport cu ob-
servatorul, a universului hiperbolic (c). In lucrarea einsteniana ,.Structura cos-
anologica a spatiului" (1932) teoria spatiului finit $i curb se arata a fi con-
tradictie cu existenta unei materii de densitate medie, tfinita constants. Con-
ceptia statics se transforms In conceptie dinamica a unui univers spatial infi-
nit, in expansiune, cu forma metrics fudamentala A2 (dx12 + dx22 dxs2)
c2dt2, A fiind o functie crescanda de Limp.
7. In teoria generals a relativitatii, curbura lumii nu exclude curbura
timpului. Ea implied in anumite conditiuni, influenta viitoarei mete activitati
asupra trecutultu sau prezentului meu, curbele temporale putand fi finchise
sau aproape inchise. Principlua interdependentei (in special principiul cauza-
litatii) adopta o forma noua (Langevin). In campul experientei noastre, varia-
bilitatea redusa a potentialului gravitational gik exclude asemenea posibilitati;
dar posibilitatea principiala ramane deschisa. Insa in cazurile universului ci-
lindric (Einstein) $i hiperbolic (de Sitter) trecutul infinit departat $i viitorul
infinit departat se separa net.
b. Energia (materia).
1. Energia electro-magnetics. Din potentialul gravitational corespunza-
tor runui camp gravitational $i electro- magnetic, simetric-sferic Si static, re-
zulta 4 consecinte fundamentale:
a) Masa gravitationala Mo parcina eleotrica eo se reduc la 2 lungimi
(fictive) m=--kmo si e=e0 Vk/c.
0) Massa gravitationala este dluxul campului gravitational printr'o su-
prafata inchisa in jurul centrului atractiv precurn dupe Faraday sarcina
electrica este fluxul campului electric printr'o suprafata inchisa in jurul
sarcinei respective.
www.dacoromanica.ro
ANDREI POPOVICI
55

e2
V) Massa gravitationala totals M =m
-2r nu inai este o constants m, ci o
functie (camp scalar) variabila in raport cu raza vectoare r, cu o singularitate
r=o (in .centrul electronului atractiv).
Massa gravitational& clasica m, apare ca o singularitate independents
de energia potentials a campului electro-static maxwelian 2 c2/r
s
2. Energia gravitationall Fie G=-21 gik( r it r ks
\ rr
ik rst d este o func-
a gi k
1

ik ik, r
tie a tensorului gik is a derivatelor sale g-ik,r 23 xr Fie G $i G de-
k
rivatele lui G in report cu gik respectiv ik, r. Numim cantitatile t =
g
k sp, k dgs,,
G a --2 G
1

dxk "
componentele energiel gravitationale". Ele nu formea-
-rza un tensor, nu sunt simetrice.
3. Energia de expansiune. Energia expansiunei deriva din formulele uni-
d2 r h
versului hiperbolic. 0 partkula in repaus se misca dupa equatiile
r fiind raza vectoare, A raza universului, s timpul propriu si h o con-
stants. Equatia corespunde unei forte repulsive, unei acceleratii crescande.
Rezulta cresterea continua a energiei rinetice a particulei cane se derparteeza
de centru. Se impune o modificare a legit clasice a conservarii energiei care
nu tine cont de energia expansiunei.
4. Legea de conservare. In fizica clasica, ca si 5n teoria relativitatis res-
transe, legea conservarii energiei (materiei) este o lege fizica independenta
de axicmele geometriei. In teoria relativitatii generale, rezulta intre cele 10
equatii gravitationale G = T un nrumar de 4 identitati:
aT k
i a g TS
Trs=o (1= 0,1,2,3,), din aceasta equatie rezulta de altfel equatiile
axk axi
analoage, formate, Snlocuind T cu G . Ele corespund legilor de conservare
aT
o a'e teariei restranse. Existenta necesara a 4 identitati intre cele 10
a xk
equatii gravitationale rezulta din alegerea arbitrara a 4 variabile indcpendente,
deci din invarianta generals a lcgilor naturil feta de transformarile de cool-
donate. Legea conservarii energiei este expresia fizica a postulatului inva-
riantei geomtrice fata de transforrnarle de coordonate $i invers.
Putem da legilor de mai sus forma unor legi de divergenta (div =0) deci
forma clasica a legilor de conservare, introducand componentele energiel gra-
k 1 d ers Prs a t k
vitationale t i . Avern 2 Grs d xi =-. Trs _ i Introducand energia
ax1 xk
totals (ele_tro-magnetica-kgravitationala) V i
=T ft , equatiile de con
a v
k
servare devil i = o S'a vazut ca marimile t k nu aunt rtensoriale caci
xk
prin alegerea convenabila intr'un punct a sistemului de coordonate, toate
componentele conexiunei afine i deci tots t i se anuleaza. Pe de alts parte,
www.dacoromanica.ro
FIZICA RELATIVA $1 MATERIALISMUL DIALECTIC
57
lntr'o lume euclidiane (lipsite de gravitatie) cu un sistem de coordonate cur-
bilinii obtinem eoeficicnti t n e nuli, desi nu exists in acest loaz nici o energie
gravitationala.Deci marimile t nu par a avea run sens fizic. Totusi dace- in-
tegrAm asupra unui sistem izolat material, obtinem o teorerne de conservare.
invariants. Integralele triple Ji =SS SV dxj dx2 dx, (luate intr'un plan t=
coast.) sunt inciciptlidente de t *i de siscemul de coordonate ales, ele consitue
energia $i ianplxlsul. Notiunea de energie este valabila doar pEntru un sistem
Inchis, deci energie gravitationala nu implicA o localizare precise.

c. Actiunea.
1. Principiul Jul Hamilton. Fie F valoarea absolute' a cAmptilui electro-
-magnetic, si st quadrivectorul ourentului electric, cpt quadrivectorul potential
electro-magnetic, G=-2-gik(r isrr rrss).Cantitetile L2 $i L fie prin defini-
1
tie Li= F2 5 cl LL2 + G. Cantitatea L V -g are dimensiunile unei densi-
tati de actiune V g fiind determinantul tensorului fundamental gik, iar actiu-
neaprin definitie produsul energiei cu timpul sau a spatiului cuimpulsul (deci
de dimensiunile mr-1). Prin inmultine cu V g, tensorii (Tik, Fik, Gik, L,L1,G,Rik
etc ), se transforms in densiteti tcaisoriale, pe care le vom insemna insa cu
aceiesi Mara. InsemnAnd elementul de volum quadridirnensional cu dv., inte-
grate quadruple S L dv are dimensiunile unei actiuni; aceasta integrals
se zice ectiunea cuprinsa in domeniwl de integrare respectiv. Principiul lui
Hamilton lEnunte: variatia (g) a actiunii, corespunzatoare oricarei variatii in-
finitizimale a a campului care dispare dincolo de un demoniu D finit,
este nula (integrals fiind extinsa asupra domeniului de variatie D) deci
bSLdv = 0 sau Inca SaLdv = 0.
1 1
2. Avem variatia infinitesimal aLL=T Tik a gik + 7 Fik a Fik SI acP1 -
rezulta onou'a definitie a enargiei, (electro-Tnagnetice) Tik, care se coinportg
fate de potentialul gravitational g la fel cum se comports curentul elec-
tric si feta de potentialul electro magnetic.
1
3. Variatia Hui Ll isi G, care compun pe L ne dd 6 G = 2 Gik 8 gik,
:

1
ZiLdv =
2
Tik 8 gik + 2 Flk 6 Fik si S tpi. Variind numai coeficientii gik
rezulta (din ZISLdv = 0) Glk=--- Tik. Analog, vsriind numai potentialul elec-
tro magnetic cpi, rezulta equatiile lui Maxveil. Variat;a independents a lui Li
a Tik 1 agrs
d 2 equatii LSLtdv = 0, de unde g xk 2 axi
Trs= 0 (legile de conser-
vare ale energieP, iar variatia independents a lui G, anume aSGdy = 0 de-
a Gil( 1 a grs
equatiile analoge g Grs = o. Toate legile relativiste se deduc
deci din principiul lui Hamilton (principiul minimei actiuni).

B. TIMPUL SI SPATIUL RELATLV1TATII GENERALS


a. Metoda dialectics.
1. Principiu/ conexiunei.
e) Interdependenta. Teoria restransa a relativitAtil leag timpul Si

www.dacoromanica.ro
ANDREI POPOVICI
58

spatiul intr'o forma patratica nedefinita, pseudo cuclideana (spatiu plan").


Teoria generala uneste timipul si spatiul intr'o forma patratica riemanniana
de 4 dimensiuni (spatiu curb");. Ea generalizeaza dcci interdependenta In-
tre time si spatiu.
b) Transfcrrmarea. Teoria generala inseamna tototlata gentraaizarea
interdependentei dinamice intre spatiu $i timp. Numai in cazul campului
gravitational static" produs de masse nemiscate si invariabile, lumea se
despica exact, in timp si spatiu (disparitia coeficientilor gio 1=1, 2, 3). In
cazul general, dinamic, apar si termeni mixti spatio-temporali gio di dxo.
Interldefpendenta contrarilor timp spatiu, sinteza for dialectics spare ad sub
o forma mai generalizata ; contrarile se desfasoara abia in cazul lumii
statioe".
Absolut $i. relativ. Notiunile timp" propriu si lungime de repaos
se generalizaza in cadrul teorii generale. Ele suet independente de obser-
vator. Expansiunea universului constitue ultima lovitura data conceptiei
statice (mecanice). In teoria specials a relativitatil, repausul spatial se lea-
ga In mod necesar de mi$carea In directia axei tirnpului. In tioria expan-
siunei notiunea repausului spatial este eliminate (dinamizarea totals a uni-
versului. Pe de alts parte: teoria spatiului infinit $i teoria spatiului finit
constitue 2 etape antagonists In evolutia cosrnologica a teoriei. Conceptia
spatiului finit, considerat ca absolut, constitue o teorie idealists; orice spatiu
finit se incadreala unui snatiu infinit. respectiv unui alt spatiu finit. LImi-
tarea are un sens relativ (se aplica universului nostru") $i nici decum until
absolut (contrar conceptiei idealiste care incadreaza spatiul In (manful me-
tafizic). Teoria expansiunei este sinteza dinamica a celor 2 conceptii ale
spatiului infinif si ale spatiului (relaitv) finit. Infinitul nu este, ci
se naste din finitul nostru spatial, incadrat intr'un snatiu de ordin su-
perior si invers, finitul se na$te prin contractiunea infinitului (conceptia
dinamica a infinitului). Teoria expansiunii universului lichideaza definihiv
conceptia statics a cainnului (gravitational si electro- maenetic). In locul
conditiilor de ilimita In infinitul spatial ale potentialului spare diependenta
potentialului de infinitul temporal a originii potentialului In treoutul in-
finit depar' tat (Wey1).

2. Principiul cantitatii $i calitatii.


I. Sinteza cantativii a elementelor spare in teoria generala prin ge-
neralizarea dimensiunilor reale si imaginare, din care deriva deosebirea ca-
litativa dintre spatiu si timp.
H. Transformarea in salturi: existenta unei viteze maxime (viteza
luminii), Se generalizeaza sub forma vitezei f, variabil in raport cu locul.
3. Principiul sintezei contrariilor.
In teoria generala a relativitatii, intrepatrunderea contrarilor spatiu-
timp se generalizeaza prin omogenizarea spatiului $i timpului, datorita vi-
tezei (variabile) f.
b. Interpretarea materialist&
1. Timpul $i spatiul. In teoria restransa a neftativitatii, antagonismul
fizic intre timp $i spatiu se bazeaza pe existents unei viteze Emite, viteza
Acteasta interpretare materialists se generalizeaza pentru o forma
diferentiala riemanniana, in fiece punt aR universului. Pe scars de marime
mai mare, antagonismul Intre tirnp $i spatiu se stea-ge, in anumite conditii,
datorita curburii timpului.
2. Curbura timpului se prezinta ca o dubla sinteza calitativa a elle-
mentelor : sinteza integrala a !dem intelor diferentiale, fenomenele superi-
oare ca sinteza a fenomenelor simple.
www.dacoromanica.ro
117Z/CA RELATIVA $1 MATEIIIALISMUL DIALECTIC
59
I. Fie s timl3ui propriu, xo timpul cosmic, apartinand unui observator
dat 0. 0 reprezentare parametric(' a curbei respective este xi = fi sl.Daca
pentru s1=32, avem xo (s1)=xo (s2), evenimentele corespunzatoare va'orilor
s1 i s2 nu sunt simultane in raport cu paramentrul (timp propriu)
si sunt simultane pentru observatorui 0. (timp cosmic). Pe scara diferen-
tiara, deci in fiecare punct al curbei, timpul este ireversibil, are deci un
curs univoc, dala trecut spre viitor, dat de tangenta dusa' in punctul res-
pectiv. Pe scara integrals, adica pe scars mare, apare curkura, deci posi-
bilitatea reversibilitatii timpului. Timpul propriu corespunde sc5rii diferen-
tiale, timpul cosmic scarii integrale. Sinteza cantita.tiv5 a elementeaor dile-
rentiale intr'o curbs, transforms ireversibilitatea in reversibilitate.
II. In conditiile in care tin-bpul ar fi curb, anumite elemente fizice
elementare prezente sau viitoare pot influenta asupra celor trecute: reversi-
bilitatea timpului. Acest rationament nu se mai aplica' procesolor fizice (sau
biologioe, sociale) complexe, carcrra nu se mai apnea' rationamente pur ma-
tematice. Pentru ele timpul este ireversibil. Sinteza unor elemente tempo-
rale simple, reversibile, in procese complexe, da un timp ireversibil.
In cazua curburei timpului, contradictia intre reversibilitate i irever-
sibilitarte isi gaseste solutia in invarianta generals, relativists, in inctopen-
denta metricei totaie d s2 de observator (interpatrunderea contrarilor).
Posibiaitatea ourburei $i deci a reversibiaitatii timpului evidentiata de teoria
relativists este deci de nature dialecticA. Interpretarea idealists a curburei
si reversibilit5tii timpului, neaga orice deoscbire fizic5 intre timp si spatiu ;
ea neaga principiul interdependentei si in special cauzaaitatea (legatura ne-
cesara $i succesiunea in timp intre cauz'a vii efect). In realitate, reversibili-
tatea timpului duce la concluzii net matemiaiiste:
1. 'neosebirea fizica intre timp $i spatitt, anfagonismul for se pAstreaza
pe scara diferentiala spre deosebire de scara integrals, pe scara procesabor
superioare fata de unele procese elementare.
2. Caracterul de irevecrsibilitate sau reversibilitate al timpului, nu-i
aprioric, ci aposterioric. El nu e conditie, ci consecinta a interdependentei
fizice (materiale) a obiectelor si implicit nu conditie, ci consecinta a eau-
zalithtii fizice. In cazul in care ourbura e suficient de mare pentru a per-
mite inchiderea curbei, deci reversibilitatea timpuftui, actiunile viirtoare vor
putea sau nu se influenteze fenomenele prezentului, dupd cum materialmente
aceasta influents este posibiag sau nu, dup5 cum aceste procese se exdlud
sau sunt comipatibile. Nu cadrul aprioric al spatiului reversibil si al tim-
pului ireversibil determin5 interactiunea obiectelor materiale, ci realitatea
materials, interdependenta real(' a obiectelor materiale determin5 cadrul
spatio-terapora1, determin5 reversibilitatea sau ireversibilitatea timpului de
la caz la caz. In opozitie cu interpretarea idealists, principiul interdepen-
dentei (respectiv principiul cauzalit5Iii) e primar, spatiul si timpul, rever-
sibilitdtea ireversibilitatea for sunt secundare. Abia teoria generale a re-
lativit4tii, care ne elipereaza de dogma ireversibiliatii absolute, apriorice a
timpudui, ne duce la o sintez5 dialectics a contrarilor spatiu-timp si la o
formulare pe deplin materialist5 a principiului interdependentel.
C. ENERGIE $1 METRICA IN RELATIVITATEA GENERALA
I. METRICA
a) Metoda dialectic(' si metrica relativitatit generale.
1. Principiul conexiunii. Interdependenla. Teoria generalizeaza depen-
denta dimensiunilor spatiu-temporale de observator, de un observator pare-
care (transforrnari de coordonate oarecari).
b) Transformarea. Aceasta interdependent(' este dinamica, legate de
viteza observatorului.
www.dacoromanica.ro
6o ANDREI POPOVICI

Ca geometrie riemannland (infinitesimala) a lumii fizice, teoria rela-


tivitatil generale se bazeaza pa notiunea limitei, pe infinitul mic. Infinitul
mic, prin definitie matematica, nu este un object unit, static, ci insusi sirul
cantitatilor ce tind spre zero, fare a fi finite, fare a fi nule. Notiunea o-.
notiunea dinamtha a infinitului mic este deci de esencta dia-
lectics (dinamica, interpatrunthr:a contrarilor). Din punct de vedere geo-
metric, In orice punct P (x ), potentialele gik (xi) sunt constante (deli va-
riabile dela punct la punct). In orice punct P se poate duce un spatiu-
tangent" lumii riemaniene considerate. In acest spatia tangent e valabila.o
geometrie centrorafina- (euclideana sau pseudoeuclideana) pe baza coordona-
telor diferentiale afine dxi cu originea P. Geometria riemnaniana e geo-
metria acestor spatii tang.nte legate intre ele. Once transformare de coor
donate in spatiul de baza riemnanian, genereaza o transformare afing, li-
Mara in spatiul tangent corespunzator. Introducerea infinitului mic ea baza
a geometr:ei si fizicei, adoptarea unei geometrii riemaniene (a spatiulur
curb) in.seamna generalizara principiului transformarii in fizica.
c) Relativ ;i absolut. Generalizarea principiului relativist nu inseam-
na relativizare absolute, dupe cum nu inseamna nici in tea is restransa, ci
relativizare a dimensiunilor legate dialectic:
1. de invarianta formei fundamentale diferentiale (intervalul de)
fats de mice observator fate de orice transformare de coordonate).
2. de invarianta volumului quadridimensional fats de mice observator.
Avern in teoria restransa dx't=adxl, dx'2=dx2, dx'3=dx3, dx'o=dxo a, unde
ce= i_v2/c2(transformarea Lorentz). Volumul paralelipipedului infinitisimal
este ptr. ob;ervatorL,1 cu vIteza v, clIP=dx'1dx'zdx'3dx'o=dx,dx2dx8dx0=dv..
In teor a generan, dx' =hdxt dx'2= dx2, dx3' =dx3, dXo'= 2f c2dx0 dv' = dv
Existenta unei constante universale c, care nu mai reprezinta viteza lurnin11,
ci limita acestei viteze (f), pentru anumite puncte ale continruului spatio
temporal. -
In analogie cu teoria restransa, teoria generals nu inseamna deci o
relativizare absolutes, ci relativizare relative, interpatrundere dialectics a re-
lativitatii si invariantei legilor naturii feta de transformari de coordonate.
Din punct de vedere dialectic, invarianta spare ea sintcza dimensiunilor
relative: din punt de vedere materialigt, invarianta liegilor fizice si mad
ales a formei fundamentale ds2 este primara.
2). Principiul cantitatii calitatii. Transformarea in salturi (discon-
tinua) se evidenteaza in teoria generals:
a) in existenta unei viteze maxixne (a constantei c), In existenta sin-
gularitatilor de potential (pentru r=o sau pentru suprafata electronului)
singularitati in care inceteaza legile relativiste, (in speta equatiile gra-
vitationale electro magnetite obisnuite).
b) in existenta unci constante cosmipe (raza universului) care apare
in toste teoriile independent de pozitia for fates die problema spatiului finit
sau infinit.
c) in exictenta infinitului temporal (expansiunea universului).
3) Principled sintezei contrarrilor.
Contradictiile intre simultan-nesimultan, egal-inegal, cat si sinteza
for (relativ;zarea dimensiunilor in report cu observatorul invarianta inter -
valului din teoria restransa, se generalizeaza.
INTERPRETAREA MATERIALISTA A METRICEI
1. Aspectul materialist al teorici g^nerale reflartiviste se bazeaza:
a) pe invarianta intervalului ds2, independent de observator, dependent
de structuna materials a realitatii;
. b) pe existenta vitezei constante c, primara fatel de cadrul spatio
temporal;
www.dacoromanica.ro
MICA RELATIVA $1 IVIATERIALISMUL DIALECTIC
61

c) pe existents unei viteze maxime;


d) pe relativitatea generalA a miscarii. In teoria restransa, nu are sens
ducat miscarea relativa a cloud corpuri. In teoria gtnerala, n'are sens decat
miscara unui corp fats de totalitatea universului. Oricare ar fi anume mis-
carea relativa a doua corpuri, se poate gasi intotdeauna un sistem de coor-
donate, fata de care ele sa fie in r:paus.
2. In erpretarea materialist dialectics a teoriei se indreapta impotriva
fenorritenologiei lui Husserl si Weyl, var:ante ale idealismului. Fenomenolo-
gia considers timpul ca forma a constiintei, spatiu ca forma a realitatii
objective. Relativisrnul general recunoaste, dimpotriva, timpul si spatiul ca
realitati fizice, mai mult, timpul si ireversibilitatea lui (daca exista) apace
ca o realitate fizica mai profunda &cat realitatea spatiului, care este in
mai mare masura pur geometric.
Interpretarea materialist dialectics a teoriei generale relativiste se
indreapta impotriva conventionalismulu: (Poincare) impotriva scolii seman-
tice din Viena (Oarnap, etc.), impotriva axicmaticei idealiste. Axiomele geo-
mrstriei nu sunt conventii, nisi artificii lingvislice. Sistemele geometrice (di-
versele geometrii, bazate fiecare pa un sistem de axiome) nu constitue tot
atatea sisteme independente si arbitrare, care s'ar potrivi la fol de bine rea-
litatii. Dimpotriva:
In teoria generala relativista, geometria euclidiana si geometriait* rie-
manniana nu-s echivalente. In 1u-in:ea fizica este valabila geometria rieman-
niana. Fats de o anumita alegere a sistemului de coordonate, coeficienti
(potentialele) .gtk pot apare, ce-i drept, ca o deformare (corectura) a unei
metrici euclidiene de baza, bazarta pe diferentialele dxi Avand in vedecre
insa, alegcrea arbitrary a sistemului de coordonate, bazata pe invariants
i)- i k
ds2=--gik (xi) dxidxk-= g'k )- dx' dk' , exista o infinita e de deformari
(corecturi) ale metricei eucliciene del baza si deci o infinitate de ascmc-
nea metrici euclid:ene de baza definite de diferentialele dxt. Interpreta-
rea rixmanniana e lipsita de acest caracter arbitrar al interpret...aril eupli-
diene a relativi atii generale. -
b) Pe de alts parte diversele sisteme de axiome geometrice se subor-
doneaza unui sistem rnai general. Exista a corespondents intre diversele
sisteme. Exista modele, de tipul modeluisui lui Klein, care traduce geome ria
neeuclidiana in ma euclideana. De fapt Coate sistemele de axiome constitue
o abstractiune si generalizare a realitAtii materlale.

II. ENERGIA.
a) Metoda dialecticcl Si energia relativitcltii generals (geometrizarea energlei).
1. Principiul conexinnei. In fizica clas'ea massa (energia) totals (resp.
cinetica) este un scalar. In relativi atea restransa ea devine un tensor (reap.
vector) de componente variabile In raport cu observatorul; energia totals
(energia de repaus) a electronului e un numar constant. In teoria generals
a relativitatii, aceasta interpretare relativists, bazata pe interdependenrca si
dinamizare, se generalizeaza. Variatia massei in rapor. cu observatorul de-
vine m'=mf/V L2 _v 2 ; in locul lui c in teoria restrIsa apare f. Apol
introducerea in locul' lui mo a massei generalizate M=m--2 e2/r si inter-
pretarea massei gravitationale ea flux al campului, generalizeaza conceptia
dinamica a lumii fizice.'
Relativizarea energiei nu este nici ea absoluta, nelimitata; ea se leaga
de exis'enta energiei totale si a constantei m si pe de alter parte. de legea
conservarii energiei. Mai general relativizarea componentelor diverselor

www.dacoromanica.ro
62 ANDREI POPOVICI ry

marimi fizice se leaga dialectic de invariants legilor naturii, fats de orice


observator, ,fats de price sistem de coordonate. (Interpatrunderea dialectics
a relativitatii si invariantei).
2. Principiul canfittitii Si catitafii.
a) Sinteza ca/itativii a elemetntelor. Teoria generala relatiAis'a gene-
ralizeaza rezultatele teoriei restranse: Caracterul geometric al componenfelcc
energetics se transforms intr'un caracter fizic, material. 1. Energia Klectro
magnetics se geometrizeaza in masura ce legea de conservare e expresia
fizica a invariantei geometrice a equatilor gravitationale fats de orice trans-
formare de coordonate. 2. Geometrizarea energiei de expansiune: ea este o
consecinta a existentei lumii hiperbolice timp-spatiu. 3. Geometrizarea for-
telor gravitationale si a energiei gravitationale t k ; ele sunt pur geome rice
intr'un punct fix (pe scars diferentiale) fizice intr'o regiune (pe scars
integrala).
Impotriva interpretarii idealiste 1. geometrizarea energiei electro
magnetite este pur formals; invarianta si legaa de conservare traduc acelas
lapt material. 2. Geometrizarea energiei de expansiune nu inscamna exis-
tenta unei lumi vide de malerie, ci dimpotriva unitatea indisolubila intro
timp-spatiu pe de o parte si materie pe de alta parte. Universul vid de ma-
terie a lui de Sitter, este o abstractiunie, un caz limits. 3. In privinta geo-
mki.rizarii energiei gravitationale: din punct de vedere matematic, integrala
este sinteza calitativa a elementelor diferentiale (Engels). Din punct -tie
vedere fizic insa', elementele diferentiale (si densitatiLe t k) existenta
nvedere 'au

independents, ci un grad de realitate mai redus dec.at intragul domeniu


spatial si integrala energetics corespunzatoare. Nu iintregul presupune, din
punct de vedere fizic, elementele diferentiale, ci elementele diferentiale pre-
supun existenta materials a intregului. Structura fizica a intregului nu-i
structura continua, oladita din elemente diferentiale, ci structure discontinuea
(quantica).
b) Transformarea cliscontifnuii se manifes a in teoria generala relati-
vista a energiei:
1. In valoarea infinite spre care tinde massa, cand viteza spatially v
tinde spre f (viteza luminii).
2. In singularitatea energetics corespunzatoare centrului eleCronului
in care, densitatea electronului devine infinity.
3. In singularitatea temporala a energiei cinetice, care creste pentru
orice partdcula, data cu expansiunea universului.
3. Principiul sin tezeti contrarilor.
a) Interpdtrunderea contrarilor: Contradictia intre egali'ate si inega-
litate a doua energii (impulsuri), se rezolva pe baza relativizarii, a depen-
dentei for de observatori (sistem de coordonate) pe baza invariantei relati-
vists generale.
b) Evolutia in contradietii: teoria generala evidentiafa cresterea
massei (rezistentei) impotriva fortei accdleratoare, data cu viteza.
B) MATERIALIZAREA ENERGIEI IN TEORIA GENERALA
A RELATIVITATII.
Interpatrunderea reciproca intre continuu si discontinuu (camp si
corpuscula, altfel spus energie concentrate si energie difuza), evidentiath in
teoria restransa se largeste in teoria generalla.
1. Pe plan spatial existenta massei generalizate statice M=me2 2r,
care umple tot spatial (=tot campull gravitational) cu o singularitate in cen-
trul electronului, inseamna: materializarea campului. dinamizarea corpuscu-

www.dacoromanica.ro
r Inc:A RELATIvA $I MATERTALISMUT, DIALECTIC
63

lelor. Ambele tendinte se desfasoara, atat pe plan metric (spatio temporal),


cat ai pe plan energetic (material). Aceasta insearnna interpatrunderea dia-
lectica a celor 2 perechi de contrarit, continuu-discantinuu, metrica-energie.
a) Materlalizarea-metaied a campului: campul poate fi socotit delimitat
de raza clasica a electronului a=e2 2m, care inchide massa generalizatd Mo.
b) Materializarea energeticd a campului: campul gravitational pn&inta
o singularitate (descontinuitate) in centrul electronului, care constitue
tocmai esenta corpusculei. materiale.
c) Dinamizarea metrica a corpusculei : delimitarea corpusculei de cdtre
raza clasica a electronului este relativd: de fapt electronul umple tot spatiul.
d) Dinamizarea energeticd a corpusculei: delimitarea intre energia
(massa) interioara ai exterioard este relativa ; massa M din interiorul si din
exteriorul razei a, se leagd urnpland tat spatiul.
In teoriile clasice se ivesc 2 interpretari ale discontinuitatii interpd-
trunsd de continniitate, altfel spus 2 intempretdri ale corpusculei si campului,
2 interpretari ale interiorului si exteriorului electronului (separate de raza
a). Interpretarea lui Mie nu recunoate nici o deosebire fundamentals, litre
interior $i exterior. Materia este o singularitate a energiei difuze (a campului
Tik insusi. Legile relativiste sunt valabile peste tot (fizica purd a campului).
In teoria lui Weyl $i Einstein, intre interiorul ai exteriorul electronului
suit valabile legi diametral opuse; materia este o singularitate dincolo de
realitatea campului, pe care-1 deterrnind in mod oarlecurn transcendent, o
realitate chiar diticolo de timp si spatiu riemannian. Coneepa lui Mie,
implica tendinte idealiste (cano:pfia continuului pur), conceptia lui Weyl
implica tendinte mecaniste (conceptia discontinuiului absolut).
2. Pe plan tcmporar interpatrunderea continuului $i discontinuului re-
zulta din expansiunea universului: raza spatiala si energia cinetica ercse,
iar eel putin raza tinde spre infinit data cu timpul. Rezulta dinamizara
materiei ai materializarea energiei difuze, in mod analog cu realitatea
spatiala.
III. Sinteza intre energie si metrica in relativitatea generalci.
Teoria generald a relativitatii reallizeaza sinteza dialecticd a contra-
rilor metrici (timp spatiu) si materie (energie), dint'un punct de vedere
matematic, anurne : sinteza for geornetrica in campul gravitational, sinteza
for algebrica in conceptul actiunei.
1. Sinteza geometrieci, intre metrica $i mateile. Coeficientit diferen-
tialf gik ai metricei riemnaniene $i potenlialele gravitationale, produse de
materie 5e sintetizeazd in realitatea campului gravitational. El este in ace-
las timp efect $i cauzd a variatiei densitatii materiel. Sinteza inseamna inter-
patrunderea contrarilor, deci dinamizarea (fizicalizarea) caeficienfilor dife-
rentiali gik si spatializarea (geometrizarea) a potentialului gravitational.
in isioria fizicei relativiste, interpretanoa sintezei a fost dubld.
a) Teoriile lui Einstein $i Weyl sunt dualiste (mecaniste). Ele consi-
derd egalltatile grarvitationale Gik = Tik drept equatii; materia (=densitatea
energeticd Tik si metrica (= Gik sau respeotiv Elk sau gikl sunt realmente
distincte, oarecurn transcendente. Materia este realitate fizica, iar metrics
eadrul ei geometric; cele 2 realitdti dualiste intra in interdependenta-sin-
teza 0 campul. Materia insasi continua sa rdmanra o singularitate fizica din-
colo de camp (Weyl), analog spatiul ar fi o singularitate geornetricd, suport
pasiv all campului. Campul (efect ai cauza a misedrii materiei) e geometrizat
ai dinarnizat ; materia si metrics spatiala Insasi, raman realitAti ireduetibile.
6 Ti k 8grs
Identitdtile 8 8xr Trsosunt o veritabild conservare a energieiTik i den-
xk
titAtile corespunzdtoare in Elk dimpotriva o simpld identitatle geometrica.
II. In opozitie cu teoriild lui Einstein si Weyl, teoria lui Edington
implica tendinte idealiste, este monism absolut cu tendinte idealiste. Ener-
gia sau materia (= densitatea energetied Tlk) este definita de relatiile gra-

www.dacoromanica.ro
64 ANDREI POPOVICI

vitationale Glk=Tlk care &yin astfel simple identitati. 1\7Iatetria ar fi pur


geometrica, densitatea ei expresie a curbunei metricei quadridimensionale
spatiu timp. Identitatile de conservare in T Ik $i Gik sunt echivaliente; con-
servarea tensorului Tik, nu-i consecinta existentei materiei, ci invers, ma-
tlenia e definite' printr'un tensor geometric cu divergent.a nuld, deci prin
tensorul G1k,
Ambele tclorii nu sunt consecvente a) Weyl prezintd in fond o conoep-
tie idealists a spaului : el distinge nature metricei de orientarea ei. Nature
metricei este unitary, expresie a posibilitatid de a infatisa in orice punch
metrica remanniand ca o sums euclideand de patrate diferentiale. Aceasta
Imitate este apriortca (in sens kantian). Ortentarea metricei (alegerea siste-
mului de coordonate necesar pentru aceasta reducer.e la o sums de patrate)
$i deci coeficicntii Glk depind de materie. 13...aultd o opozitie nets, ireduc-
tibila intre cantitati (de nature' materala, reprezentate prin densitati tlenso-
riale : 'Tlk SL s I) si intiansitati (de nature' mAr:cd, reprezentati prin tensori:
marimile campului Gik Si cc1) b) Pe de alter parte, teoria unitary a lui Eding-
ton (vezi Cap. III) intrcduca un dualism fundamental intre guometria
campului ii geometria materiel.
2. Sinteza algebricci
In fizim clasica, conceptul actiun:a constitue o oantitate algebrica
stated (produsul intre 2 scalari: lenergie $i 'Lino sau impuis pi lungiane). In
teoria relativitatii rezulta o sintezd algebricd dina.mf.ca :
a) Densitatea actiunei (L) devine o functiune de coordonate spatiu
time (dinamizarea actiunii.
b) Densitatl-a actiunei este functie universals prin care se vor deter-
mine cantitdtile (densitatile energetice $i electrice) ca func#uni ale int...nsi-
tdtilor camptiui (gravitational $i electro magnetic). Rezulta o noun deEnite
a energiei (materie) in report cu potentialul gik, ca $i o noud definitie
a electricttatii, in raport cu potentialui 41 . Aceasta legaturd intre materie
$i metrica, stabilita prin densitatea actiunei L, este o sinteza 'Sur algebrica,
cele 2 contrarii raman realitati eterogne, idesi legate functional pr:n L.
. c) Principiuliut Hamilton (al min.mei actiuni) apare drept baza legi-
lor fizice p1 metrice (equatiile carnpului, equatille de conservare).

IV. TEORIILE UNITARE CLASICE.


A. Structure teorii/or unitare
Unificarea teariel carnpului gravitational sd electro magn.tic a fost
incercatd pe 3 cdi princpale: introducerea unei forme diferentiale liniare
(Edington Weyl); teoria lumii de 5 dmensiuni (Kaluza-Einstein); introdu-
cetrea unei geometrii relativiste proective (Veblen).
I. TEORIILE LUI WEYL SI EDINGTON.
1. Spatiul metric. In teoria lui Weyl, unui punct P i se ataeazd o ma-
surd", dace' dungimile eltmcntelor liniare in P, pot fi comparate Patratul
lungimei unui vector este an5sura 1=x 2. Doi vectori (x $i y) sunt egali,
dace' X2-=y2 ; mdsurile for sunt astfel determinate afard de un factor con-
stant; prin alegerea lui, spatiul devine etalonat" in P. Un spatiu se zice
metric" deed fiecarui punct i se ataseaza o mdsura $i o conexiune me-
trica" ou punctele vocine. Un punct este in conexiune metrics Cu vecina-
tatea, dace' printr'o deplasare congruenta a unei lungimi 1 in IP, inspre
un punct oarecare Pr, infinit vecin, 11 se transforms intr'o lungime bine de-
terminate'. Definitia deplasarii cortgrucnte a lungimilor se leaga de un pos-

www.dacoromanica.ro
FIZ ICA RELATIVA, $1 MATERIALLSMTJL DIALECTIC
65

tulat: vecinatatea lui P sa poata fi etabonata astfea ea niasura oricarel lun-


gim? in P, prin dtplasarea ccngruenta, spre punctele infinit vecine, sa aaanana
neschlanbata. Etalonul se ZiO3 atunci goodezie in P. Fentru un etalon are-
ewe fie atunci 1 masura unei lungimi in P, a-Fdl cmasura lungimii generate,
pain deplasarea ei congruenta spree punctele infinut w:cine P; rezultd cll-.=
ldp (factorul infinitesimal d; Bind inchpendent d- lungimea ckplasata).
Printr'o schimbare 11 = kl a etalonului, in vecinatatea lui P, raportul
k = 11/1 find o ftunetie pozirtiva a coordonatelor, rezulla di1=-11dSo1c d(1,1
d.pdkk Conditia necesara sufelenta pentru Ga dpi, sa se anuleze identic
(pentru orice dEplasare infnitesimaaa dx1 alegand k In mod convenabil
este ca cicOsa lie o forma difarentiala dineara dcp=;i. dx r.
2. WIetrica unui spatiu, relative la un sistem de reper (sistem roar-
donate + etalon) se bazxiaza deci Pe 2 forme fundamentale o forma dile-
r entiala patratica ds1=g ik dxidxk o forma diferentiala liniara cicp=,:pidx1
Ele raanan invariante pentru o transformare ide coordonate; pentru o trans-
formare a etalonului, prima se inmulte*te cu un factor k, is doua cre*te
cu Alaturi de rclativitatea an4carii (din teoria relativitatii) apare
relativitatea m5,rirnii. Orice lege fizica trebue aa fie invariants fats de
transformari de coordonate oarecari (invarianta feta de coordonate) j fats
1 8k
de lnlocuirea lui gjk $i cc)! prin kgik si cfi-= k 8 Xi pentru orice functie
k = k (xi ) > o (invarianta de etalon).
3. Tensorul curbura scagara opus" curburei vectoriale" Rsik a spa-
8 +k
tiul afire este Ilk = 8x1 8xk El satisface equatia invarianta; Cond)tia
necesara *i suficienta pentru ca spatiull sa fie riemannian este acoa ca o
lungime sa poata fi d,epilasata con gruent, in orice dicrectie *i independent de
hum, deci fat= o (dcp devine o diferentiala totals). Atunci abia se poate
vorbi de aceiasi lungime" In divcrse fpuricte ale spatiului; atunci spanul
se poate etalon astfei coo dcp = o (etalon normal). Cad dcp devinediforentia-
iii. a unea functii logk; elegem k drept tertalon. normal.
4. Orice spatiu metric este am spatiu de conexiune afind.. Rezulta
1
intr'adevar pentru componentele conexiunii afine Hr, ik = rr, ik + gir (I) k
gkr cpi gik cpr ) unde rr,i k sunt conponentcte obil*nuite ale conexiunei
aline ale spatiului riemannian (teorema fundamentals a geametriei infinite -
simale a lui Weyl).
4. a) In interpretarea fizica a geometriei infinitesimale a lui Weyl,
cpi se identified cu potEntialul electromagnetic, deci tensorul f1k cu cam-
pul electro magnetic; Dezulta equatiirk lui Maxwell.
b) Datorita invariantei etaaonutlui putem satisface pentru poteartialul
dlectro magnetic, equatiile supliment4re
:Pi
o, analoage rclatiilor de
8st
conservare a sarcinei electrice 8x1 --= o.
In.variants etalonului este dicici aspectul geometric al legit fizice a
conservarii sare.nei electrice. Din invarianta fate de schimbarea etalonului
mai rezulta oarecum necesaa, caracterul quadrimensional al tricei spano
ik dv este
temporale. Actiunea maxweliana SSSS 1V g dv =1/4 SSSS 11k 1 y g
Inteadevar (intr'o lume quadridimensionala) o integralti invarianta a campu-
lui metric, cea mai simple din cate exists.
ISTDDIX 5
www.dacoromanica.ro
66 ANDREI POPOVICr

5. Teoria lui Edington adrnite variatia etalonului chiar in acelag


punct, pentru o rotatie in jurul lui.
6. In fata dificultatilor fizice experim.entale ale teoriei, Edington si
chiar Weyl (in editia V a earth Tamp, spatiu, materie") admit deosebirea
intre geemetrla campului $i geometria materiel. Gwmetria campului
este geemetnia infinitesimala generalizata, s:hitata mai sus, bazata pc
deplasarea congruenta .Infinit,2simald a lungimilor (congruenta prin iner-
tie"). Geometria materiei, deci implicit geometria instrumentelor noastre
cle masura in timp $i spatiu se baz-aza dimpotriva pe congruenta 'prin adap-
tare". Constantele fizice (massele si sarcinile electrorrului, perioadele si lun-
gimile instrumentelor de mantra) nu 53: conserves prin inertie, ci prin adap-
tare". Constar-I/tele fizice (massele $i sardnile electronulul`, perioadele si
Iungim:Vg instrumentelor de masurS) nu se conserva pm inertie, ci prin
adaptare mereu, reinoltd fatd de constitutia intregului univers. Fiecare lun-
gime materiala, daces ramane nemodificarta, inseamna ca pSstreaza un ra-
port constant fats de raza tmiv:rsului coresponzatoare punctului si directiei
date. In geometria infinitesimala generalizatd, valabild pentru camp, scale-
nt' curburii generale R formeaza baza unui etalon unitar, legat de r-ilatia
Feonst. Desi o comparatie a lungimilor in diverse puncte nu e posibila
exists acest etalon unitar cara constitue insd o functie scalars a coordonatelor.

II. TEORIILE LUI CALUZA $I EINSTEIN


1. Kaluza introduce o singura foima patratica fundamentals a unui
spatiu de 5 dimensiuni x, (X = o,... 4) uncle gut (i, kr=o, 1, 2, 3.) joaca
rolul potentblului gravitational, iar gi, (io, 1, 2, 3,) sunt poltentialele
electremagntfitiee, pe cand g44 are o semnificatie nedeterminata. Caract-rul
quadridimensional al metricel, verificat de experienta s'ar explica atunci
din cana9terul cilindric (relativ la x4) a lumii lui Caluza: toti gik sunt
independ.inti de x4.
2. Einstein modified (in 1932) teoria dui Kaluza, considerand reprezen-
tarea in 5 dimensiuni ca oarecurn fictiva. Cu ajutorul tensorului mixt" V IA
se ataseaza oricarui v:ctor al al spatiului nostru ricrnannian v4, fun vector
cinci dimensional a A , apartinand unui spatiu vectorial adjunct, de 5 di-
mensiuni V5 at = yAl aA Si invers al = ai (X=0... 4 ; i = o .. 3).
1)1,

III. TEORLA. LUI VEBLEN.

(Presupunem indicii variind dela 0 la 4 iar cat latini d is 0 la 3)


1. Etalonul. In locull color 4 coordonate cartkziene xi, putem introduce
5 coordonate (Imogene xr ; toate coordonatele omogene pot fi inmultite Cu
un factor k (constant sau functie de coordonatele eartezlene). Introducand
o variabild carteziand auxiliary x4, sa punern k = ex 4. Lui x4 i se zice va-
riabila etalon". Prin transformarea etalon, x4' = X4 + high I x ) factorua k se
inmulteste doci eu o functie a coordonatelor anume 1/h ix1 ). Tensorli geo-
metriei proactive trebue sa fie invarianti fata de transformarea etalonului
It fata de once transformare de 'coordonato x' 1 = x' (xi.
2. Tensori proectivi. Definim scalarul proeoliv A (invariant fata de
once transformare, deci A' A) prin formula A-0 Nx4 f (x1), uncle N se
zice indicele scalarului A. 0 transformare a etalonului transforms A In
A' = e Nx' 4 ( Xi) hN (XI). Un vector proectiv covariant de indice N se eerie

www.dacoromanica.ro
FIZICA RELATIVA II MATERIALLSMUL DIALECTIC 67

8x c
9 =
e Nx4 14 (x). El are legea de transformare cp' = cps componenta
8 X' A
ea de orinul4 este un scalar procctiv cr4 = 94. Matricea legii de transfor
more este
1 __13 log h .... _8log h
b xX a x' 0 ax's j 1 = 0, 1, 2 3
1
a X' ct 8x1 a = 0, 1, 2, 3, 4
axi

ta--transformare de coordonate genereaza pentru componentele tri (4-4)


axi
transformarea cpi = cp1 6Tx
care este tocmai legea de transformare a unui
vector obisnuit (afin) covariant. 0 transformare de etalon, genereaza trans-
8x 4
formarea p't =cpi + cp 4 ax 4Daca cpr are indcele N=o 6i dace cp4=1, transfor-
8 log h
marea de etalon da p'i = (pi Txj--' este tccmai cazul potentialului electro
magnetic. Componentele potentialului electro-inagnetic sent deci componen-
tele cu indice diferit de 4 ale unui vector proactiv de componenta cp4 =1 Ana-
log definim un vector proectiv contravariant, sau un tensor covariant sau
oontra.variant.
Un tensor procctiv slmetric covariant GAx de ordinul 2 si de Indio is
!xli 8x T
2N, se transforms dupe schema G'v )ce = Gp i3),=,8.-x,a,. El se despica intr'un
scalar procotiv G44= e2Nx4f (xi ), intr'un vector proectiv covariant G4i si un
it
tensor obisnuit (afin) simetric de ordinul 2. Puncirn 4-47=cp i (vector proectiv
G44 IG(
de indice o). (un tensor proectiv simetric de indice N = 0), avem de
-,
altfel cp4=1, v44=1. Equatiile Az_cpx cp, = gxa determine un tensor procctiv
simetric gXct cu conditiile invariante g41 = o, deci gli este un tensor obisnuit
(afin) simetric de ordinul 2.
2. Coordonate omogene In spatiul tangential. Fie un vector oarecare
de indice zero cu T4 = 1, Daca k este un factor arbitrar, coordonatele omo-
gene ale unui punct (clic') al spatiului tangential dus intr'un punct al uni-
vemului sum Xl=kdxi, X4-=k (1cpi dxI) aceasta pri.n definitie. Din relatia
Tx XX=k,urmeaza inversdx1= / cpx XA care indica omogenizarea coordo-
natelor dxi . 0 transformare de coordonate xi in x i a spatiului fundamental
830
genereaza transformarea dx4.=e52Ti dxi si deci transformarea lui XX in
K K
X'X, anume X' 4= X4 si Xi = xl.
Deci fats de transformarea coordonatelor, Xl ) se transforms ca si corn-
ponerntele unui vector contravariant; originea $i h.iperplanul deila infinit
raiman neschirnbate. 0 transformare a etalonului nu genereaza o transformare
ogh
a 000rdonatelor dxi ci doar transfonmareacpti cpi
x i d ci x-i =IT XIea

K 8 logh
X'4 = (X4+
x t x1 Xi ). Deci fats de transformarea etalonului, Xr se corn-
porta, ca si componentele unui vector proectiv contravariant; oricarui etalon fi
carespunde o anumita equartie a hiporplanului dela infinit, opus originei.
www.dacoromanica.ro
68 ANDRI3 POPOVICI

Numai intr'un singur caz putem introduce coordonatele proactive prin


Xi
simpla formula dx1 =X1 X4 (saudx1--- .Data anume exists un scalar proec-
blogA
tiv A, pentru care cpx = putem obtine intotdeauna pr ntr'o schim-
bare a etalonului ca A sa devind de forma A =eNx4 si cp =. Anx , Accst caz.
corespunde definitiilor elementare a coordonatelor pro.ctive.
Equatia x x =A A defineste un punct si unul singur, in spatiul tangential.
Daca Al este un vector proectiv covariant, atunci AX XX = o kste equactia unui
hiperplan. Conditia necesara $i suficienta a schimbarii etalonului aistfel inea't
8A
Coate aceste equatii sa sa reduca la formaX4=o, Este ca AX=6-xT ; intr'ade-
var prin schimbarea etalonului A se poate aduce la forma A'=eNx'4.
3. Equatia,GX(x XX Xec = o detezmna o suprafata S de gradul 2 in spa-
tiul tangential. Hiparplanul polar al unui punct AA este Ax XX = o (cu vXcx Al
=Am. Definim tensorul uA& prin uAl uXwg = SPc, Wfutarea indicelui in sus sau
jos corespunde rtrecerii la elementul polar, relativ la quadrica. Coordonatele
omogane ale originii spatiului tangential (originca o = punctul de contact)
aunt: XX =cps= a4 X ca'ci cpayuX= TT.= L4 A. Deci equatia hiperplanului polar
corespunzator original esteG1X XX = o sau yx XX = o. Equatia conului cu var-
ful in origin si tangent quadricei S este TXz XX X" (59x XX ) 2 = o sau
gliX1 Xj = o. Despkarea tensorului prrocctiv grs in tensorul afin gij si vec-
torul proectiv cpr insoamna geometric: in orice spatiu tangential dus intr'un
punt 0 al quadricei se debermina conul tangknt cu varful in 0 $i hipbr--
alanul polar al lui 0, relativ la quadrica. In locul unei geometrii rieman-
Mane (= geometria eucl:diana a spatiului tangential), Veblen intrebuintcaza
o geometric cayleiana, in acest spatiu tangential, quadrica Gxa XX X6c = c,
fiind suprafata absotruta. Din punct de vedere fizic, planul polar dotermina
potentialul electro magnetic, iar conul potantialul gravitational.
B. TIMPUL $1 SPATIUL IN TEORIILE UNITARE CLASICE.
1. Metoda dialectics.
Tooriile unitare ale campului fiind teorii relativiste, ingloband teoria
generals a relativitatii, ele generalizeaza.tcate rezultatele acestAta. Interde-
pendenta mare timp si spatiu, sinteza contrarillar real-imaginar, ca sinteza
calitativa timp-spatiu, interpatrunderea contrariilor timp-spatiu (dinamizarea
spatiului sk geornetrizarea timpului) se transpun in teoriile unitare: Aceste
principii dialectice se apnea formai patratice ds2 ca $i formai liniare ticf-gt .3c1.
2. /nterpretarea materia/istcl.
Teoriile unitare clasice, continuand taoria relartivitatii, evidenteaza ca-
racterul, in pnimul rand fizic, al timpului in opoz4.ta Cu caracterul prevdocmirant
geometric al spatiului (opozitie care 1 i gaseste sinteza in lumea quadridi-
mensiona1a, a goometrizarii timpului Si a dinarnizarii spatiului). Aeeasta in-
terpretare marterialista a antagonismului spartiu-timp razulta in teoriile umi-
barepe2cai:
1. Prin definirea sarcinei eller:Arica a = SSS s dv, integrals triply in-
tinsa asupra den.sitatii electrke temporale (componenta an) intr'un domEniu
finit spatial.
2. Prin reducenea, in cazul static a fcrrmei lirbiare la d p = di, c(r,
fiind potentialul electro static = componenta temporala a potentialvlui. In

www.dacoromanica.ro
FIZICA RELATIVA VIATERIAIISMUL DIALECTIC 69

teoria rellativitatii caracterul flee fundamental al timpului (baza conceptici


dinamice a lumii) apare in existenta vitezei maxime (temporale), viteza
sbeoluta u este intotdeauna un vector temporal (u2 < o) Teorifle unitare
ildancesc aceasta interpretare dinamica, fa/a de caracterul static (geometric)
al spetiului.
C. MATERIA (ELDCTRICITATEA) $1 METRICA.
Sinteza dialectics-materialista intre materie electricitate (=sarcina
electrica si $i metrica, din teoriile unitare, corespunde sintezei relativ ste
Intre energie (Tik) si metrics. Electricitatea $i energia sunt arnandoua
saspecte ale materiei. Sinteza klecricitate-metriyea, inseamna deci desavarsiroa
sintezei intre materie si metrics. Ea se realizeaza in teoriile unitare pe duul
cai : sinteza geometrica (potentialull electromagnetic), sinteza algehrica (ac-
tAunea).
1. Poten(icaul electro- magnetic.
a) Teocriile unitare ale campului inseamna unificarea geometrica a co-
eficientilor geometrici coi ai formei geornetriee hniare rp $i a potenlialului
elEctro magnetic intr'o singura teorie. In cons:cinla, 1) invarianta equa/iilor
electro magnetite fa/a de schianbarea etalonului si 2) conservarea
constitue aspectul geometric si fizic al aoeleiasi legi. Interpatrundere-e
oelor 2 conrtrarii inseamna: Materializarea (fizicalizarea) coeficientilor geo-
metrici cp si spatializarea (geometrizarea) potentialului el,.?ctro magnetic.
Teoriile unitare ale campului implica deci o explioare mateealist-dialectics.
b) Tendintele antagoniste, interpretarea dualists-mecanica (Weyl, Einstein+
si interpzetarea monists-Ideansta (Edington) din teoria relativlsti generals se
opun $i in cadrul teoriilor unitare. Ind,-pendent de interpretare, exists o
deosebire de fond intre sintezele realizate de relativitatea generals $i de
teoriile unitare. In formulele geometriei relativ:ste, energiei Tik nu-4 cores-
punde o dimensiuna aparte. Sinteza relativista intre energie si metrics nu
-priveste diferentialele dxi ci doar coeficien(ii gik. DImpotriva, In teoriile
unitare, eleatricitatea coresixmde unei dim,ensiiuni noui, X4.
'b) Actiunea.
Unificarea algebrica a potenlialelorcpi si a densitatii electrioe se rea-
Lizeaza prin intermediul densitatii actiunii. Principiul lui Hamilton este baza
Legilor el:Ttro-magnetite Maxwelliene a conscrvarii electricita/ii, ca si a equa-
tiilor 5.Travitationale energotice, corespunzatoare. In teoria generals a rale-
tivitatii, ca si in teoriile unitare, clasice ale campului, aceasta sinteza e de
natura pur algebrica formals.
D. GRAVITATIA $I ELECTRO-MAGNETISMUL
I. COORDONATE $I ETALON (METODA DIALECTICA)
1. Principiul conexiunii.
a) rnterdcpendenta.
In fizica clasica, lungirnea, este rdlativa; once lungime presupune o
mutate de masura. Doar raportui a doua lungimi are un sens finit deci
Lnterdependenca. In teoriile geometrice ce stau la baza teoriilor unitare ale
campului, se mai stabileste o interdependenta incLsolubila intre:
1. etalon si sistemul de coordonate
2. etalcn si hlperplanul dela infinit (Veblen)
b) Concoptia dinamica se adclnocste prin:
VarlabIllitatea lungimii, corespunzatoare formei liniare dcp deci depen-
dlenta lungimii de pozi/ia spatio-temporala a observatorului.
www.dacoromanica.ro
70 A/sTDRE4 IPOPOVICI

Inlocuirea pentru materie a notiunii ddplasarei congruente legates de


inertia, prin notiunea dinamica a adarptarii. In particular, adaptarea 1un-
gimii la marimi cosmologice (raza universului spatial).
c) Relativ $i absolut.
Reprezentarea transformarii die talon, ca transformare de coordonate.
Relativirarea notiunii de lungime, intervenita in aceste teorii geome-
trice, nu-4 absoluta, ci la randul ei relatives; rElativizare dialectic interpa-
trunsa cu invariants: Acest fapt rezulta tin 3 consideratii:
1. Invarianta formei dcp, ca si a formed ds2 fats de transformari ds-
-coor donate, invariants legilar naturii, fates de transformarea etalonului $i a
coordonatelor.
2. Existenta unui etalon unistar, insa variabil, dependent de cunbura
scalars (=zunitate in pluralitate, absolutul pe baza relativultui).
3. Invarianta raportului intre o lungime data sl raza (simultana, adap-
tare dinamica-invarianta pa baza variatiai).
2. Principiul cantitcifii qi calittipii.
Geometriile ce stau la baza teoriilor unitare evidentiaza sinteza cali-
tativa a elementelor. anuine:
1. Antagonismul intre geometria euclideana (caylelana) se transforma
pentru spatiul tangential, intr'un antagonism talc (lume pur gravitationala
lume gravitationala-Felectro magnetics).
2. Invarianta actiunei maxwelliene fata de etalon se transforms intro
liimitare a numarului dirmansiunilor (la 4).
3. Principiul sintezei contrariilor.
a) ContrariPle etalon si coordonate iii gasesc sinteza in oricare din
sisternale geometrice ce stau la baza teoriilor unitare: spatiul metric all lui
Weyl,lumea de 5 dimensiuni a lui Kaluza Einstein, coordonartkle proactive
(omogene) ale lui Veblen. IntErpatundere inseamna: unificarea etalonului si
a sistemului d2 coordonate adica: reprezentarea etalonului in cadrul siste-
mului de coordonate; reprezentarea sistEtrnalui de coordonate prin interme-
diul cantitatilor ce depind de etalon. Aceasta interptarundere se rear.zeaza
atat pentru coeficienti (grk y cpi )cat si pentru dimensiuni (coordonatele dx i
si variabila de etalon 314). Anume:
a) Interoatrunderea ronogenizarea) coeficientilor: in Coate teoriile
unitare c ssice, cpi devin o componenra a coefic Pntiilor cplk. Astfel : compo-
zitia conextinii at ne a lui Wey , dintr'un termen P, I. ik $i altul in pi ; compo-
zitia tensorului gX a Jul Caiuza; compozitia tensorului gAa=yxa cp pa la
Vebien.
Interpatrunderea (omogenizarea) dimensiunuilor se realizeaza prin
exibtenta a cloud forme difEtrentiale la Weyl, prin unirea lor intr'o singura
forma patratica la Caluza, prin aspectul dublu al formei ds2 la Veblen.
b) Sinteza este oarecum exterioara la Weyl si EcEngton (sinteza a c5m-
purllor, nu insa a dimensiunilar), dLrvfne o sinteza interioara la Caluza sl
duce 1a interpatrunderea complecta a color 2 contrarii, in teoriile lui Einstein
si Veblen. Constat,41-n nu numai o convergenta catre acELleasi formula, a tutu-
ror teoriilor unitara, care isi gasesc sinteza in teo-ia lui Veblen, ci si adan-
cirea procesului dialectic de interpatrundere a contrariilo? 1) etalon $i 2)
sistem de coordonate in evolutia istorica a teoriilor.
c) Sinteza color doua contrarii nu lichideaza antagonismul lor, ci
creaza cadrul rniscarii (desfasurarii) lor: despicarea lumii de 5 variabile in
varicobila etalon $i coordonate analoage despicarii lumii relattiviste in timp
si spatiu.
b) Gravita0a ai electro- magnetismul (interprEtarca, materialists).
1. S'a vazurt ca teoriile unitare clatee realizeaza sinteza diadectica in-
teroatrunderea) pe plan matEtmatic a contrarilor etalon-sistem de coordonate_
www.dacoromanica.ro
IZZICA RELATIVA $1 (MATERIALISMUL DIALECTIC 71

Pe de alts parte initerpatrunderea (snteza materialist-dialectic:a) a contrariaor


cfl coeficienti goometrici) pi !potential electro magnetic (coefic:enti fizici,
n.,ateriali). Interpatrunderea (sihteza materialist dialectics) celor 2 perechi
de contlarii inseamna, intinpatrundere intre gravitate $i electro magnetism.
E.* inseamna aspectul fizic all interpatrunderii geometrice intre etalon $i
sistem de coordonate. Ea se realizeaza prin omogenizarca campului gravi-
tational $i electro magnetic; in toate teoriile unitare, campul electro mag-
neto devine o ceauponinta a campului gravitational.
2. In teoria relativatatii generate, campul gravitational este in primal
rand de natura geometried eel pujin considerat in fiecare punct in parth;
fortele gravitationaLe stint in acest seas aparente". Dimpotriva campul
efteetro magn:tie are in primul rand an sens fizic; el apare in relativitatea
generals ca o lume fizica incadrata celei geometrice, iar fortele electro
magnetite dropt singurele forte elementare care se opun gravitartiei (inertiei).
Ele sent reaae", in opozitie cu cele gravitart.ionale in cele 2 sensuri: 1. Sar-
cina electrica (rmassa electica) nu-i idented ou massa inerta. 2. Campul
electro magnetic Fk nu poate fi anulat, intrrim punct dat, prin alegerea con-
venabila a sistcrnului d.e coordonate. Caracterul fizic al campului electro
magnetic se accentueaza in teoriile unitare:
I. Datorita inlocuirii sarcinei electrice constante, printr'un camp scalar
variabil cu raza voctoare (umpland tot spatiul).
IL Prin pierderea sarcina electrica (analoaga pierderii massei gravita-
tionale a unei stele) pe care o sufera corpul incarcat (Weyl).
Interpatunderea celor 2 contrarii (gravitate si electro magnetism) se
realizeaza, in teoriile unitare clasice, pentru camp gum $l yr ki per tru dimen-
siunile corespunzatoare (etalon $i coordonate). Ea nu se realizeaza insa pentru
materie, care continua sa pastreze un aspect dualist: Energia Tik pe de o
parte, sarcina electxica si pe dz alts parte.
Interpatrunderea intre gravitate $i electro magnetism inseamna geo-
metrizar.a campului electro magnetic, fizilcalizarea carnpului gravitational.
Prima reprezinta aspectul dialectic, a doua aspectul materialist al teoriilor
unitare. In toate teoriile unitare campul gravitational se modified datorita
influentei fizice a campului electro magnetic. In orice potential gravitational
apar te.m.ni comlimentax, olectrici.
4. Inconsecventa. din punct de vedere materialist, a teoriilor unitare,
apare in caracterul earecorn fietiv ale electro magnetismului (a lumii de
5 dimensiuni) inglobat lumii gravitationale (de 4 dimensiuni). Citam: sepa-
rarea nets intre role 2 forme diferentiale la Weyl, caracterul cilindric al lumii
lui Caluza in raport cu x4 (independenta potentialelor gum dz variabila x4),
caracterul fictiv al reprezentaril in 5 dimensiuni a lumii la Einstein $i Veblen,
disparitia va iabil i etalon x4 $i a potentialelor corespunzatoare, prin redu-
cerea formei fundamentale la ds2 = gik dxi dxk Inconsecventa dialectics
a teoriilor unitare a campului se arata in dualismul Intl.; geometria eampuilui
(a continuului) i geometria materiel in teoria lui Weyl $i Edington.

Cap. IV
FIZICA ACTIUNII
A. Structura teoriei.
Desvoltarea matematica 5f fizica detailata a fizicii actiunii, teorie pe
care am formulat-o in dc-eursul ultimilor ani nu-si are locul ad. Ea for-
meaza subiectul unei lucrari mai waste pe tale de publicare. Structura
teoriei cuprinde 3 _tape :
I. Grupul abstract. Fizica actiunii se bizue pe teoria grupurilor finite.
In fizica actiunii apar 3 grupe: G3 un grup de ordinul 3, K2 $1 U2 (doua
www.dacoromanica.ro
72 ANDREI POPOVICI

grupuri de ordinul 2). Grupul G12 TaU2K2, produsul comutativ al celor


3 grupe, este un grup de ardinul 12 cu subgrupele T3, K2, U2. Elementele lui
Ta si K2 intre ele, sunt presupuse neccmutative. Fie t, ii tu , elementele'
Identitate ale grupelor Ta, K, U2. Subgrupele, J6=U2T1u sunt subgrupe
invariante ale lui G10. Grupele complimentare corespunzatoare stint
G121,16, G121,6. Descompunerea in grupe sccundare a /gru.pului G12 se poate
face in mai multe moduri :
G1.=U2T3U2T3, (corespund? despicarii lumii In graviitatie-electro magnetlim).
Gte=uiDattioDo (corespunde despicard lumii in spatiu- timp).
G12=IL,K2ti-FU2Kot.,-EU2K2t, (corespunde despicarii lumii in metrica ener-
gie sarcina). S'a insemnat cu u1 $i u2 elementele lui U2 Cu t1, t to {le-
mentele lui T,, $i s'a Trial pus Drodusul K2T3 =Da.
II. Grupul hipercomplex. E. Fie ek unitatile unui sistem hipercom-
plex, formand un grup, E10, reprezentant al grupului abstract G12. El cu-
prinde subgrupul Er, (reprezentant al grupului abstractly D6) cu unitatile
ei...e6 (e2=1=unitatea reala) ut submultimea Ea (reprezentand multimea
abstracts u2 D6) cu unitatile iev. (K=-1,-6) (r= 1).
M. Grupul coordonatelor.
1. Fie un electron cu un camp simetric sferic, T=raza vectoare din
origine (centrul electronului) si s o variabila temporala. Fie rk= fk (r) 6
functiuni ale razei vectoare (cu ri=r), par sk =fk's) 6 functiuni corespun.
zatoare ale variabilei temporale (si=s), Daca functiunile rk formeaza un
grup R(;, reprezentativ al grupului abstract D. o schimbare a variabilei
independente ri=r, cu una din functile r permuta aceste functiuni intre
ele. Analog presupunem ca functiile Ek formeaza un grup Se, reprezentant,
$i el, al grupului Do.
In fizica actiuniri funct:un!de rk reprezinta elementele spatfale (sba-
tice), iar functiunile sk elementele temporale, (dinamice). Dintre cantitatile
rk apartinand grupului R6, cele de indice impar i (i=1; 3, 5), formeaza un
subgrup R reprezentand grupul abstract T. iar elementele rk de indice
par = p (p= 2, 4, 6) formeaza o submultirrne R a grupului Rg reprezen-
tanta a multirnli abstracte T. Elementele ri (i im par) sunt raza vectoare
(metrica spatiala), energia gravitationala $i sarcina" gravitationala, cores-
punzatoare unui punct al electronului, jar cantitatile rp (p=pari), constitue
marim,ile electro magnetite corespunzatoare (metrica spatiala, energia $i
sarcina electro magnetics). Analog se grup:aza- elementele sk din grupul So,
inteun triplu gravitational S3 de indice (i) impar si un triplu electro mag-
netic de indice (p) par S31 ).
2. Fizica actiunii se bazeaza pe un spatiu poll dimensional hiper
complex: Functiunile rk si sk reprezinta, in total, 12 dimensiuni, ale
acestui spatiu. Fiecarei dimensiuni i se ata.$caza o unitate ek a sistemului
(grupului) hipercomplex E12. Rezulta dimensiunile hipercomplexe spatiale
xk = ek rk= ek fk (r) si dimensiunile temporale yk = iek sk=iek fk (s i, unde
ek Si iek fac parte din El. Dintre cele 12 dimensiuni figureaza dimensi-
unea reala spatiala xtetr, $i dimensiunea imaginary temporala 3r1=ieis
ale relativitAtii einstrinene.
3. Functiunile Tk se deosebesc prin permutarea a 3 puncte situate
pe raza vectoare r 0 (centrul electronului), A (suiprafata electronului) de
raza clasica a=10-13 cm.) si I (infnitul spatial).
Fiecare functie rk are cate o singularitate (punct de infinitate): coor-
donata spatiu deci are singularitatea in I, energia in 0, sarcina in A. Punc-
tele 0, A $i I constitue deci 3 infinicturi geocrnetrice (infinitul energetic, in-
finiitul electric, infinitul spatial). Analog se comports fun,ctirunile sk rare
prezinth.- 3 singularltati: dinarnilce: infinitul temporal (vesnicia), Inftnitul
electric 5i infinitul energetic. Psrmutarea coordonatelor, permuta si singulari-
I-11111e.
www.dacoromanica.ro
FIZICA RELATIVA $I 1LATERIALISMUL DIALECTIC
73
4. Constantele fiziaii olqsice se omogenizeaza in teoria generals a rcita-
tivitatii si anume:a, e, mo (raza olarsica, sarcina electrical si massa electronului)
swat aduse la climenslunith unor lungimi fictive (a, -e, m). In fizica ectiunit
aceasta geometrizare fictive devine efectiva. Gonstantele a, e, m, corespund
unor valori partieulare ale coordonatelor spatiu, sarcina $i (nergie. In plus,
fizica actiunii stabtleste o conex:rune intre naza R a universuiui spatial t5i
oonstantele de mai sus ale fizicei atonice. Canti'ab :a cosrnologica R are 0 s:m-
nificatie fizica; constantele fizice se pas' treaza-'--prin adaptarea d narrnica fata
de R (sau a) $i nisi dtcum pain inhrtic. Spatiul, ca 5S timpul fiind considerata
infinite, R n'are semnificatia unei raze vectoare maxime.
5. Conseciate fizice:
a) Potentialul. Ced 12 tcemeni ai formei fundamentale de se pot grura
in 3 moduri corespunzatoare oelor 3 despleari ale Iusn i, dupes cum rezulta
din teoria grupului G12. 6. IN..crmeni spatiali $i 6 termeni temporali; sau
of termeni electro magnetici si 6 termeni gramtationali: sau Inca cate 4
termeni metrici, energetici, sancina. Expr.sia celor 12 fUnC#Uni Xk yk
in functie de c :le 2 variabile r si s (sau in functie de 3 variabile spatiale
si o vaziabila tamporala) 55 inlocuirea for in forma pseudo euelidean.a ds',
conduce la poterrtialul electrecnagnetic Si gravitational. In prima aproxi-
matie rezulta potcntialele fizicii clasioe, in a 2-a aproximatie c:le relativiste.
In particular: legea atractid newtoniene (einsteinenz) gravitationale l ex-
pansiunea universului se corespund. Energiacinetica a st:lei erescand cu
expansiunea si tencrgia fiind o dimensiune (=53), expans:unea universului
&wine o expansiune geometrica in mai multe d.mensiuni (timp gi spatiu,
metrics si (mere.). Expansiunea univensului apare ea atractie exen Pala
de infinitul metric (s-patiu-timp) iprecum gravitatia ;e atraetia infinitului
energetic (central electronului). Pa de alta parte: interiorul $i exteriorul
electronului (separate prin supoadata sferei de raza a) se corespund prin
pf.rmutarea coordonatelor spatiu st ernergie.
b) In v:rtutea definitiei grupului si a subgrupolor sale , tea'e legile
naturii sunt nu numai invarfante pentru tranrcformari spatio-temporale
oareoari, ci pentru toate permutarile ale celor 12 eocrdonate rk si k Aceasta
e valabil $i pmtru forma patratica fundametala de . Prima transformare
e de gm relativist $i forrneaza un grup continuo (deci de ordin infinity,
cele 12 transformari t k i sk formeaza cate un Erma de ordinul 6.
c) Teoria clasica, relativitatea si tcoriile unitare nu rezolva problerna
electricitatii pozitive si negative. In fizioa actiunii, ea rezulta din struc-
tura s!sterntului (grupului) El el unitatilor hipercomplea ek. Axiranele de
isimultire sunt invariants fata de schimbarile de semn ale unitatilor er de
indice (par (un:tati electro magnetice). CEle nu sunt finsa invariante fata de
sohimbarea semnului unitatilor de indice impari (unitati gravitationale).
B. CONS ECINTE LE MATERIALIST DIALECTICE ALE FIZICII ACTIIINII
I. Metoda dia'ectica in fizica actiunii.
1. Principiu/ conexiunii.
a) Interdependent(' tFizica actiunli inseamna verificarea totals a
principiului interdzpendentei:
1. Interd-pendenta timp spatiu, electromagnetism-gravitatie, materie
energie+sarcina) metrica.
2. Intardependenta Intl* interiorul i exteriorul eixd.ronului, separate
printr'o singularitate.
3. Interdependenta intre oonstantcle atomice (a, e, m,)-si cosanologice (R).
b) Transformarca. Principlul dinamic se impure fizicli actiunii prin;
1. Unirea cantitatilor fizice Sl geometrice in acelas grup (deal in acc-
iasi forma fundamentals cis'. Rezulta inexistealta oricarei geometrii eucli-
www.dacoromanica.ro
ANDREI POPOV/CI
74

diene sau pseudo eualidiene (coneeputd in sensul unta .tirrri vide de materie),
Inlocuirea ei definitiva prin geometria universului curb, variabil.
2. Inlocuirea congtantelor e $i m prin coordonate yea-labile rk resp.
Sk.
3. Necesitatea expansiunii tmiversului in timp spat-iu, materie - metrics
V4s, electro magnetism-gravitatie.
c) Re.lativ si absolut. Relativizarea marimilor fizce si gectmetriee, da-
torita incterdependentei lor, in cadrutl aceluia$ ds2 bazat pe grupul G12 al
flzicii actiunii, nu-i relativizare absolutes ei ralatizizare la ranclul ei relatives,.
lianitata. Ea se interpatcrunde dialectic cu invarianta:
1. Invarianra tormei pt,tra i2e ds2 fats de or ce transform5ri de coor-
donate, care devin ranslormari liniare in diferetialele coordonatelor.
2, 'Invarianta legilar naturii t(si a lui ds) 'fates de permuttarea coor-
donabelorrk resp.sk -(din grupul Re resp. S6).
2. Principiul cantit411 qi cantata.
a) Sinteza calitativii a elementelor. Transformarea cantitatii in calitate
parcurge, in fizica actiunii, trei etape:
1. Pe planul grupului algebric abstract G12 se situiaza relatiile de in-
muitire ale elementelor grupulsui. Deosebiride insusirilor de grup ale idle-
mente:or sa transforms calitativ an deosebirile algebrice concrete, geometrice
si fizice, intre spatiu-timp, metricA-anaterie, gravitattie- electro magnetism.
In particular, deosebirile, intre elementele carnutatirve $i necomutative de-
vine antagonism calitativ intre gravitatie $i electro magnetism, iar ordEnul
elementului respectiv determines caracterul sau material sau metric.
2. Grupul algebric concret (hIpercomplex) E12 Pe aceasta scary apar
relattile de adunare si inimultire. In particular apare semnul eantitati for
ek Isi al puterilor tor: baza cantitativd a existentii electricitatii pozi,tive si
negative, baza cantitativa a antagonismului fizic spatiu-timp a energiei po-
zitive $i negative.
3. Grupsile geometrice- fizice R, $i S6. Pe aceastA scars apare variabi-
litatea Si dependenta functionaZa. D:osebirea algebric abstracts transfor-
matA in cca concretes (hiperccmplexd) trece in deosebire calitativa, funclionald,
geometric a dim:nsiunilor rk $i sk care devine antagonism fizic. Depen-
dents functianald deterritna numarul dimensiunilor independente. Ea mai
determine $i singularit5tile (infiniturile) constantele fizice $i zerurile (piunc-
tele de anulare ale functiunilor)rk , sk.
b) Trainsformarea in salturi. Fizica clasica e fizica continuului. 'D:oria
relativitAtii exclude discontfnuitatea. In teoria lui Weyll interiorului elec
trcnului se sustrage legilar relativisl?t. Materia apare ca o singularilate din-
colo de camp. Fizica actiunii introduce dela inccrput, discontinuul in fizica,
legat insa de functiuni continue : discontinuu (infinitul) spatial $i temporal,
discontinuul electric, discontinuul eni irgetic. Prim Ensusi existenta lui, infi-
nitul determine forta gravitationalA, repuls:a electrica% exuansiunea univer-
sului. Existenta matematied. geometric a infinitului sa transfortmd intr'a
actiune calitativ5. dinamied.

3. Principiul sintezei contrariilor.


Et) Interptitrunderea contrainitar. 1. Fizica actiunii ins.amnd o sintezd
mai avansatd, a interratrunderii dialecti?1_, a contrariilor spre care tinde evo-
lutia fizieei : tim.p-spatiu, materie (eniargie+sarcind)m:tried, electro mag-
netism-gravitatie. Teoria relativitOtii a s:nteza dialectied spatiu-tEmp. Teoria
gencrala a relatirvitatii rt,ailizearza o sMteza geometrica a coeficiez*lor me-
trici $i materiali (sinteza coef. gik $i a potentialului gravitational) dar
nu $i o sinte25 a metricei ds $i a materiel Tik insisl. Teoriile unitare ca
sloe continue o sintezd intre gravitatie si electro- magnetism. Fizica actiunii
www.dacoromanica.ro
FIZ ICA RELATIVA El CMATERIALISMUL DIALECTIC
75
inseamna unificarea materiel $i a metricei ht.s'.51, 51 o sinteza mai complecta
titre gravitatie *i electromagnetism, spatiu si timp.
Interpatrunderia celor 3 perechi de contrarii inseamna
a) Omogenizarea lor, sinteza coordonatelorf intr'un spatiu 1,plidimen-
sionaft ;
Intrepatrunderea lor reciproca (simetrizarea lor) in raport cu gru-
pele 7 3 K2, U2,
Sinl:za lor dialectica nu lichideaza antagonismta, dar creaza cadrul
desfasurarii (mIscarii) sale : dpicarrea lumii de 12 dianensiluni in timp-spatiu,
materie-metrica, electro magnetism-gravirtatie.
Despicarea re expresie fizica a desocAmpunerii grupului G12 intr'un
produs de.subgrupe, resp. intr'o soma de grupe secundare.
b) Evolufia in contradiefii. 1. In masura ce grupul G12 admite sub -
grupuri ciclice, desfa*urarta succesiva a pul:rillor unrui element, inseamna
desfasurarea contradictiei.
Cele 3 perechi de contrarii: timp- spatiu, electromagnetism-gray-arta-tile,
materie-metrica, nu cunt echisvalente, ci incadrate unf-i desfa,ku-ari tot mai
inaiLte a aceleiasi contradictii de baza. In fiecare pereche de contraril, primul
nytnbru (teza) este de natura fizica, eel de al cloaca. (anti teza) este de na-
tura geometrica. Din purnetul de vedere al grupului abstract, antiiteza repre-
zintA Cate un grup (in primele 2 perechi, chiar Cate un subgrup invariant
al grupului G12), iar teza un numar de grupuri secundar?. in primele 2
perechi, .chiar ,grupul complimentar corespunzator subgrulpului invariant).
Toate produsele, inolusiv puterile, ale cantitatilor din teza, dau cantitati
apartinand antitezei.
3. Pe scars hipercornplexa, cantitatile corespunzatoare tezei, prczinta 0
noua contradictie interns :
Pentru timp, ccaitradictia intre trecut 5i vititor (ireversibil);
Pentru electro magnetism, contradictia intre electricitate pozitiva si
negativa ;
Pentru materie, deosebirea intre energie pozitiva 5i negativa. Teoria
lui Weyl banuise o legatura intre ireversibilitatea timpuOui si existt.nta a
doua electric:tali contrarii, iar Dirac, in teorda pozitronului stabileste o le-
gatura ipotetica, Intre electricitate pozitiva $i negativa *i intre energia
pozitiva Si negativa.
4. Peamutarea coordonatelor din grup $i invarianta corespunzatoare a
legilor naturii, implies interpatrunderea contrariilar. 0 coordonata oarecare,
is forme diferitk.;., se nermutA cu alte coordonate in raport cu alegerea va-
riabilei independente. Aceasta inseamna invarianta aritanetica a fiecarei
coordonate sl variatia ei functionala prin permutare.
II. Interpretarea materitaistli a fizicii actiunii.
Sinteza materialist dialectalA a contrariilar celor 3 perechi. se petricce
In fizica clasica Si relativists, pe doua cat :
Sintrza in forma metrics fundamentals de;
Sinteza in volumul inf nitesima4, n:sp. in conceptul actiunii.
1. Forma fundamenta/c1 de.
a) Interpatrunderea contraritlor flecar- ei perechi, nu lichideaza antago-
nismul, ci it inglobeaza intr'o sinteza superioard. Teza pr zinta realitatea
fizica, anti teza cea geometric:a% Contradictia intre timp $i spatiu inseamna
contradictie intre dinamic ( ireversibil) *i static (revrrsibil). Contradictia
Intre electromagnetism $i gravitatie este ccntradictie litre forta r-ala Si
apan.nta. Contradictia intre materie $i metrics, de fapt triplu contradictcriu
(energie-metrfta-sarcinA), este contradictia intre canservare *i necoelservare
(in fizica quantica intre viteza Si locallzare).
b) Dda pereche la pereche, antagonismul intre fizic *i geometric se
www.dacoromanica.ro
76 ANDREI POPOVICI

adancete : rezulta evolutia caracterului fizic, pe de o parte, a earacterului


geometric, pe de alts parte.
Fizica actiunii este :
I. Interpatrunclere si sintezd (cenogenizare) in spatiul polidimensional,
a fieedrei perechi de contrarii.
II. Interpatrundenea color 3 perechi de centrarLi sinteza locr (omo-
genizare in saatiul polidimensional total). Ea inseamnd deci
I. Geometrizarea (spatializarea) tezei materializarea (fizicalizarIca)
.antirtezei.
II. Geometrizarea antagonismului din fiecare prreche, datorita inter-
patrurnderii cu perechile anterioare; marterializarea antagonismului din fie-
care pereche, datorita interpatrunderii cu perechile care urrneaza. Astfel,
-deosebirea intre materie metrica se geometrizeazd si iii gaseste expn:ste
in h nea spatiw-timp ; in particular cieosebirea intre energie si impuils, de-
vine deosebire intre camponente temporale spatiale aCe energlei. Inwrs,
deas:birea intre timp si spatiu (ireversibilitatea timpului) primeste o baza
realer abia datorita circulatiunei vitezei maxime, deci datorita existentei ma-
teriei (din perechea 3).
c) In teoria ginerald a relativitatii si in teoriide unitare clasice, inter-
pretarea lui Weyl si Einstein realizeaza o sinteza incomplecta adica oare-
cum dualistd si meeanista: materia si metrica sunt realitati transcedente,
diametral cpuse; iar re:atile gravitationale Si electro magnetice
sunt ecuatii veritabile. Rezulta o intarprataa-e idealista (apriorista) a qpa-
-tiului si una materialist a-enecanica a matariei care devine realitate dincolo
de spatiu si timp.
Interpretarea lui Eddington e monism absolut si idear.Lcan : materia e curbura
metrica, iar relatiile gravitationale si e] :etro magnetice sunt veritabile iden-
titati. Lumea devine o hurne pur geometries quadridimensionala, reala-ima-
ginara.
Fizica actiunii nu este dear o sintrza geometrica intro cceficientii
geometrici gik si fi, pe de o parte si potentialele gravitationale $i electro
magnetice, pe de alter parte. Ea nu este doar interdependenta intre matcrie
si camp, camp gravitational electro magnetic, ci tcerie unitary a materiel
si metricei, a electric:U.4i si gravitatiei insisi. In fizica actiunii, materia se
gecmetrizeaza, unitatile algebrice corespunzatoare, insd, nu sunt nici reale
nici imaginare, ci hipercamplexe, de ordin superior lui 2. Vectricirtatea se
-geometrizeaza ca si gravitatea, dal' tunitatile algebrice carespunzatoare saec-
tricitatii sunt necamutative. AntagonisTnul profund in re materie si metrica,
nu 0 aparenta, nici dual:tate ireductibild, ci transformare calitativa a anta-
gonismului matematic profund, intre hipercomplex si complex (=real+ima-
ginar). Deosebirea intre gravithatie si electro magnetism e decsebire intro
comutativ si necomutativ ; deosebire intre spatiu si timp, cea intre reaff si
Imaginer. Relatiile gravitation.ade si electro magnetice aunt identitati, dar
aceste identitati rezulta din doud functiurni midentice si algebric diferite.
Una realer, alta hipercomplexa. Analog, partea realer si nartea imaginary a
unei functii monogene f (x. y.) +ig (x, y,), verifica identitatile f'x fy=g8x
d) Geemetrizarea tezei, a materiei, constitue aspectul oialectic, mate-
mate; iar materializarea antitezei, a anetricei, constitue aspectui ;nateriaiist,
fizic, al tendintei materialist dialectic a fizicei moderne si a fizicii actiunii
In special. Ca instalment formal matsmatic, al calculului unificat gecmetri-
zarea materiel pare tendinta fundamer'ara. Ca instrument de interpretare
materialista, de thscoperire a unor rezultate fizice not si frundamenta're., durn-
potriva materialrizarea metricei, este conduzia baza. Materia, corespun-
zdtoare cantitatilor hipercomplexe, este elementut de baza, fats de metrics
precum este electricitatea fat d,e gravirtatie si timpul fata de spatiu. Mate-
matic raceasta pricritate rezulta cfn farptul ca in firvare pereche de centrarii,
antiti.za (geometria) poate fi obtin.uta print produsele cantitdtilor apa.rtinand
tezei (fizica) resp, din puterile aor, mu tinsd invers, Din pluact de vedere
www.dacoromanica.ro
FIZIDA RELATIVA MATERIALISMUL DIALECTIC
77
fizic metrica, (spatiun si timpul) prin insasi existerrta (intinderea) ei are.pro-
prietati fizice, care se evidentiaza in expansiunea universu_ui. Legan:a ne-
cesard a Idimensiunilor reale de cele hipercoinplexe, lichideaza antagonismul
metafizic intre lurnea vide de mat.ri-i a nui De Sitter si lurnea materiala,
tricadrata in trap si spatiu, a lui Einstein.
Geometrizarea fizicii se opune interpretarii idealiste. Materia nu poate
fi interpretata" pur geanetric, luand cuvantul gziometric in sensul clasic.
Altfel spus, materia nu poate fi redusa la dimensiuni reale sau complexe
ordinare si Intel:Las:a numai pe baza continuului (ca inbinare a unor de-
mente geometrice infinitesirnale). Aceasta incercare duce la un idealism
mascat. Anume : 1. 0 as.cmenea reaDtate pur gecmetrica are un grad de
realitate mai redus dec.at intregul, decat materia. Dace sinteza elernentelor
intr'un intreg sup:ior re, sinteza calitativa, creatoare, descompunerea intce-
gului, irnpinsa dincolo de o amanita regula e destructive. Ea da de nite-
abstra,ctiuni matematic.e care n'au existents indepencL:nta. Ca structure, in-
tregul (material nu ii:ste cladlt din elcanente diferentiaLe continue, pur geo-
metrice, ci din elemente discontinue (corpuscults), interipatrunse cu conti-
nuitate.a.
2. Din punct de vedere abstract, materia presupune cantati htper
complexe, precum tiimpuit presupune cantitati imaginare, iar electricitattca,
In special, cantitati hipercomplexe neccmutative.
Pe de alta parte fizica moderns si mai ales fizica actiunii se indreapta
impotr:va mecaniscnului pozitivist, irnpotriva evithritii", care culmin_a_za in
materialismul mecanic, intfun dualism ireductibil intre materie si metr:ca.
e depasire continua a datelor imediate, nu dualism, ci sinteza dia-
lectica a contrarilor dintr'o imitate vie. Caci singurul criteriu at canceptiei
materialiste e recunoasterea realitatii obiective, in afara a constiintei (Le-
nin). Dace realitatea electronului e mai bogata dupe Lenin, este elar
ca matarialismul dialectic trebue sa is o forma noua, cu orice progres al
litiintei (Engels).
2. Vo lumul infinitesimal (actiunea).
Fizica relativista demonstreaza :
I. Invarrianta hipervolumului quadridimensional dv (sau redus na dorua
dimensiuni dv=dtdx). Ea este consec :nta a transformariilor care invariaza
forma patratica de.
II. Sinteza metr:cei (gik resp. cF1) si a materiei Tic (resp. si) in con -
ceptut actiunii, in densitatea actiunii L. Aoeasta sin-teza e pur algebrica
(formala).
ILL In fizica quantica energia si timpul, si analog lung:mea si Ian-
pulsul se leaga in quantumul actiuncli : pe scars integrala prim quantificarea
orbitdar electronului, pe scars diferentiala prin principiul lui Heisenberg
Aset J h Aici At si As sent erorne coa-nise in determinarea pozitiel tempo-
rale si a energiei electronului, dartorita influenta observatorului (mai ales a
razei de lumina intrebus' itata pentru observatie), care perturbs ECectronul
observat.
b) In fizica actiunii :
I. Materia se geatnectrizeaza pe hazel hiparcoinplexa ; produsul lungi-
milor si energiei constitue un element de supafait2a, resp. dc, volum in spa -
tiull hipercomplex. Acest element de suprafata este toamai actiunea omo-
genizarta. Rcspectiv, actiunea generaaizata reprezinta un hiper volum In spa-
tiul hfrprarccanplex, iar integrala quadrupla S L dv Intirisa asupra vonumului
quadridimensional V, se reduce la integrala multipla SS dv dvi, Intinsa asu-
pra spatiului polidimensional, dvdvt fiind elementul hipervolumuluti.
II. Quantificand actiunm quantumul dy action h, inmultirt cu fac-
torul k/c d"vine hk/c r, de dirnensiunea unei suprafete. Aici k rnlm.
are dimensitrnea unei lungimi impartite printeo massa, iar c=viteza lumimdd

www.dacoromanica.ro
78 ANDREI POPOVICI

(vezi cap. H). Constanta 12, quantumul actiunii omogenizat este de ordinul
de marine all lui 10-64, cm2. Quantificanaa actiunii revine deci la quantifi-
carea suprafetei fin spatial hipercomplex.
Principiul lui Heisenberg devineA r.im 7 12, unde rir.=cAt si Am=e20s,
au climensituni de lungime.
In consecinta. sinteza intre metrica si -materie in conceptul actiunii
din fizica elativista si quantka, &vine din sinteza pur formal algebrica.
sinteza geornetric'a si fizica. data cu materia si metrica, actiun:a se gKo-
metrizeaza si oaLecum sematerializeaza. Invarianta hipervolumului spatio
temporal dtdx $i principiul lui Heisenberg se corespund. Primua coresounde
intardcpendentei geometrice (cin:rnatice) intre object sj observator, deci re-
lativizaria geometrice. Al doilea corespunde depsaidentei fizice (dinamice)
intre observator si object deci relativizarii fizice. influentei ptarturbatoare
reeinroce intre cele cloud obiecte matcriale, observator si eiectronul observat:
principiul lui Heisenberg mai presupune quantificarea. Quantificarea energiei
corespunde probabil quantificarii timpului si spatiului, preconizata de sa-
vantii sovietici Ivanenko si Ambarzumian (1930), preculrn si probabila quan-
tifican: a electricitatii, legata de magneton (quantumul magnetic). Quantifi-
carea energiei $i quantificarea metricii isi gaseste sinteza in quantumul ac-
tiunii h, care apare, dupa cum s'a vazut, din ce In ce mai mult, ca realitate
fizica fundam.ntala, care 1st subordoneaza metrica spatiu -timp, cat si ma-
teria. In sensul fizicii actiunii, quantificarea lungimilor (energetice sau me-
trice) se subordoneaza deci quantificarii hipervolumului lumii polidimen-
sionale.
Aa.tst rezultat este pe linia evolutiei fundamentale atat a fizicii con-
tinue a carnpului (teoriile relativiste si unitare), cat si a fizicii discontinuu-
Lui (teoria quantica si ondutorie), pe linia unificarii materialLst-dialectice
a oontinuului si discontinuului.
In aceasta directie este cuprinsa sarcina viitoare de baza a fizicii teo-
retice diva cum arata de Broglie, genialul creator al mecanicii ondulatorii,
in cartca Continual si discontinuul in fizita moderns" (Paris 1941):
S'a intamplat ea anume cadrul spatiului si timpurui, construit de
spiritul ncstru, pentru a localiza f.nomenele $i obiectele pe scara noastra,
se comporta ca si cum ar fi independent de fenom-m-le si de obiectele, care
s incadreaza Inteinsul. Cadrul spatiului si timpului aparu,se dad, final-
manta, ca un cadru ideal, independent de continutul sau si aceasta inde-
rendenta a ajuns sa pars atat da sigura si atat de naturals, ca exam tentati
E t consideram notiunile spatiului si timpului, ca notiuni indscute si apr:o-
rice" (pag. 71).
,,Pe scars atomica, unde valoarea quantumului actiunii ineeteaza a fi
n glijabila, localizarea precisa a unui obitct in spatiu si durata nu mai pare
inchipendenta de proprietatIle dinamice si, In particular, de massa sa".
(pag. 71).
,.Legatura Intre aspectul geometric si aspectul dinarnic al obiecteCoi
fizice eltmenlare, are caract2rul unci reciproce, de un gen cu total
nou, ea este implicit cuprinsa In actiunea quantumului actiunii. Posibilitatta
viitoare a regasirii determiniamului riguros, continua autorul, va fi probabil
clatorita lui h. Not:unea insusi a quantumului actiunii, implies intr'adevar o
lcgatura anumita intre cadrul spatiului si timpului si fenomenele dinamice
Daca prin urmare o teorie viitoare ne va permits ea ved:m mai clar In pro-
blemele quantice, aceasta nu va fi posibil, f4ra indo;a15, decat modificand
profund ideile noastre de spatiu si timp, inehisiv conceptiile relativiste asti-
pra spatiului sj timpului" (pag. 66).

www.dacoromanica.ro
CONCEPTUL LARGIT AL MORFOLOG1EI
SI DIALECTICA FORMEI

de Prof. Dr. B. MENKES


Fa.z. de Medieing, Timieoara

1. Conceptul largit ca morfologiei insurneaza in stiinta forme:or


vii si domeniul ultramicroscopic, in deosebi eel micelar si macremo-
lecular.
Nu ne mai putem indoi de structura spOialla a macrornulecu-
lelor, retelele micelare, de structurile fazelor calloidale eviden-
tiate prin roentgen-spectrografie, prin examenul in lumina pola-
rizata (Schmidt, Frey-Wyssling, Ambronn si Staudinger, Lane,
Debye-Schezer).
Stain astgzi in fata acestui regn al morfologiei pe o pozitie
a.scrnangtoare a oeleia ocupate din momentul publiogrii teoriei ce-
lulare din annul 1839 sau a patologiei celulare wirchowiene din
1858 farts de regnul structurilor microscopice.
Morfologia biologics se intinde deci in aczasta acceptie largitg
dela domeniul marimilor metrilor si centimetrilor la o extremitate,
pang la eel al mgrimilor milicronice la cealaltg.
Putem vorbi de o anatomie normala si patologica a macromo-
leculelor si a leptostructurdlor miedlare, incadrate in morfologia
genenalg.
Un exernt plu din morfologia functionalg va ilustra o aplicatie
a conceputului morfologiei largite : Forma macroscopica a muschiu-
lui sau ra osului de pilda. trgdeazg atat de mult din functia lor,
incat ea a fost pe drept nurndta fimetionala". Deslusicrea structu-
rilor microscopice, dar mai cu searnA a celor ultramicroscobice,
micelane si moleculare, ar complecta cunostin-tele noastre despre
functia osului sau a muschiului.
Forma macroscopica a rinichiului este fang mane valoare din
nimot de vedere al intelegerii functionale a acestui organ. For-
mele lui microscopice invelite" de cea macroscopica (nefronul,
vase nervii, interstAdul) sunt incomparabil mai interesante, iar
formele ultramicroscopice constitutive ale celulelor si ale intersti-
tiului invelite la randul for in forma celular5 sau fibrilarii sunt
substratul imediat al proceselor caracteristice ce se petrec in organ.
Hipofiza insa nu ne permite nici ca forma macroscopica nici
microscopicesce vreo introspectie mai clarg in decursul proceselor
www.dacoromanica.ro
8o DR. B. MENKES

ce se petrece in sanul ei. Am putea deduce numai ca este vorba de


o gland4 cu secre;le interns.
Aici totul sta in dom.enitil formelor ultramieroscopice.
Iata deci pecetea structurala a functiunei evidenta odata in
domeniul macroscopic, microscopic si ultramicroscopic deci la toate
nivelele morfologice, in alt caz in cel microscopic si ultramicros-
copic si la exemplul al treilea numai in idomaniul ultramicroscopic.
Pretutindeni in organism exists structura functionala, expresia
ei evidenta isi are insa 1.n maximum intr'un anumit sector al
scare domeniilor de marimi pentru fiecare organ in parte.: Legea
inegatitcitii expresiei functionale dlealungul nivelelor morfologice.
2. Sub dimensiune morfologicii inteleg aceia dimensiunie pe
langa cele trei spatiale si cea a timpului dealungul careia apar
formate structurale tiptoe (fundamentale) ale organismului viu, la
puncte entice nivelele morfologice din scam- continua a ardi-
nelor de marimi (milicron micron milimetrii, centimetrii, metri).
Un exemplu sa ilustreze c fte spuse: intr'un cub cu latura de
5 miliicroni excizat oriunde din organismul nostru incape o
forma fundamentals, o macromolecule filamentoasa albuminoida
de pilda. Dace marim latura cubului la 100 de milioroni vom cu-
prinde o treapta structuraila morfologic superioara, o retea mice-
lard, care bine In Vales canine inglobata in ea forma prima, cea
macromoleculara. La 10 micron, vom putea cuprinde o noug
treapta morfologica cu totul diferita de cele premergMoare: celula.
(Sau o fibre etc.). Ea tontine si reteaua micelara i macromole-
culele. Forma celulara nu exists in domeniile inferioare celor mi-
cron:Ice iar iln cele superioare ea nu exists decat ca forma continuta;
putem spune ca forma celulard este specified acesrtui domeniu de
marimi. La 100 de mieroni vom putea cuprinde forme ce rezulta
din combinatii cel-ulare sau combinatii de celule, fibre si substante
fundamentale, acini glandulari, osteoane, vase sangvine,- nervi, etc.,
cari inchid in structura for molecula, micelele si eelula. La 50 de
centimetrii putem cuprinde o Mama maeroscop'ea tipica femu-
rul, stamacul, rinichirul; In adandmea structurilea- for von gasi.
miscanclu-ne dealungul dimensiunii morfologice, formele funda-
mentale din domeniile de marimi reap. nivelele morfologice sue-
cesive.
Pe cand cadrele dimensionale ne apar calitativ identice si nu-
mai cantitativ diferite, formidle cu,prinse in ale difera ca/itativ
intre ele.
In sensul dimensin.mei morfologice trebue sa d'stingem formele
continatoare si formele continute. Fiecare forma este in acelas timp
Fi continAtoarie si continuta.
In cadrwl de 2 /retail incape organismul nostru intreg, conti-
nAtorul rtuturor formelor specifice.

www.dacoromanica.ro
CONCEPTUL LARGIT AL MORFOLOGIEI $1 DIALECTICEI FORKEI 8i

Marginea infer oars a activitatii vizuale umane (0,1 milime-


tali) si limits puterei die rezolvare a microscopului (cca. 0,1 micron)
au ibaneinteles numai un raport intamplator cu nivelele de forma
amintite. Termertii de domeniul macro, - micro si ultramicroscopic
sunt ins practic intrebuintabile pentru dellimitarea grosso
mado a nivelelor morfologice.
3. Sub forma fi functiune inteleg in cadrull lrgit al morfolo-
giei in ultima Bride unul si acelas lucru.
Cum materia nu poate fi gandita fora miscare sl rovers, funtia
este expresia miscarii formei. Functia este forma In miscare. Forma
vie 'este un proces. Insusirea unur corp este in ultima linie o anu-
mita asezare in spatiu si miware a partilor safe constituente. In
domeniul molecular anumite grope atonnce deosebite, caractaris-
lice, poarta chiar numele de Functii". Anatomia normala 0. pato-
logiica a macromoleculelor pi leptostructurilor se confunda cu ma-
nifestarile for fizico-chimice si chimice.
Functiile au ca si formele for corespunzatoare, caracteristicele
si aspectele specifice dealungul nivelelor succesive pe scara dimen-
simnel morfologiei.
Sa luarn ca exempla fenomenul de crestere.
La nivelul molecular crestere inseamna (descrierea aceasta nu
are pretentia de a fi complecta) dedublarea autocatalitica asimilato-
rie a moleculelor, actiuni de forte electro-magnetice, de retea; la ni-
velul retelei micelare pe langa aceasta si absorbtie, fasciculizarea de
macromolecule etc. la nivelul celulei, fenomene osmotice, raportul in-
tre volum si suprafata si ceva cu totul nou: cariochineza: la nivelul
structurilor supracelulare (acini glandulari retele capilare, osteoane
etc.), dedublari de protomore, fenomene hidrodinamice si hidrostatice
far in domeniul macroscopic toate aceste la un loc se manifests ca forte
de volum, lupta organelor pentru loc, tensiuni si presiuni, capatarea
unei forme autonome bazata pe structura prop-le sau mulata pe
spatrul disponibil, influenta organelor viecine :n corelatie macros-
orpica, etc. Cresterea unitary a organului cuprincl deci dealungul
nivelelor die forme, pe scara dimensiunei morfologice si atatea as-
pecte functionale calitativ diferite cate nivele morfologice diferite
sunt invelite de forma globala, lupta in consideratie.
Forma cea mai rigida in aparenta este de fapt intretinuta de
procese situate in adancimea ,dirnensiunei ei morfologice, procese
earl/ depind dde cOnditionarea interioara a formei insasi si de inter-
actiunea ei cu celelalte forme ale organismului.
4. Sub dialectica formei inteleg aci *) in pnimul rand :
Existenta insasi de forme calitativ diferite intre ele dealungul
scarei pun cantitative si continue a dimensiunei morfologice si ra-
portul intre aceste forme, respectiv functiile lor. Se remarca ime-
diat ca conditiile determinate ale acestor forme, proceselle posibile
la nivelului for (functiile) metodeleede investigatie aplicabile pen-
STUDII a
www.dacoromanica.ro
DR. B. JVIENKES
8z

tru fiecare dintre ele. difeTa la fel de calitativ dela un dorneniu de


manimi respective nivel morfologic, la altul. Legea diferentei cali-
tative morf ologice si functionale dintre nivelele structuraLe dealun-
gul dimensiunei morfologice.
Raportul intre cate o forma de pe scara dimensiunei morfolo-
gice si formele inclusionate de ea, pe de q party si formele &ape-
rioare continatoare, pe de alts parte, difera deasemmi cu .pozitia
formed respective de pe scara dimensionala.
Vadem cum formele succesive, caracteristice nivelelor morfo-
logice nu se cladesc prin simpla sumatiune de elemente constitu-
tive, ci constituesc, pe tfiecare treapta, alcatuiri calitativ noui, cari
insa totusi rezultata din aglomerari in spatiu de elemente aparti-
nand nivelelor diferite inclusionate.
Nici una din formele nu poate fi inteleasa pentru sine in-
dependenta. Fiecare este, in acelas timp continatoait de alte
forme, situate mai ada'nc in dimensiunea mortalogoca si continuta
in forme superioare.
Intre formele dealungul climensiunei morfologice, in sanul or-
ganismului pe deplin desvoltat, nu trebue s existe si un raport
genetic direct. Celule provin numai din celule. Fibra colagena se
poate forma insa din fascicularizare, de retele micelare macro-mo-
lecolare etc. Nu insistam aci asupra rapoartelor care se stabilesc in
tirnpul ontogenezei intre tipurile de forme fundamentale.
Influentarea reciproca dintre nivelele morfologice succesive se
poate face in sens ascendent, dela ultramicroscopic inspre macros -
pic' sau rovers, dela macroscopic spre ultramicroscopic. De ex. :
efectul impovararii mecanice a formed macroscopice a osului, care
se manifests descendent, pana in adancul structurilor ultramicro-
scopice si invers,efectul unui proses de decalcifiere si atrofie, care
modifica incele din urma ,Norma macroscopica in sens ascendent.
Departe deci, de o coneaptie mecanicista, care vede intuactiu-
nea in organism ca un mecanism de ceasornic, cu ratite angrenate,
not accentuam caracterul dialectic al diferentei calitative dintre
formele specifice fiecarui domeniu de marimi, resp. functiile lor.
Trebuesc distinse rapoarte ce sunt stabilite intre formele is
functiunile, apartinand unuia si aceluias nivel morfologic, de pilda
intre celule sau intre macromolecule sau forme macroscopice si
acelea, d'sntre formele si functiunile nivelelor diferite, dealungul
dimensiunei morfologice ale unui organ.
Dar si rapoartele dintre organele diferite, fie ele sinergice' fie
antagoniste, trebuesc privite .din punctul de vedere al nivelelor
dealungul scared dimensionale morfologice, cu aspectele for calitativ
diferite.
Intr'adevar, cloud organe pot fi in corelatie prin forme sau
functli macroscopice, prin forme ce apartin nivelelor macroscopice,
www.dacoromanica.ro
CONCEPTUL LARGIT AL MORFOLOGIEI DIALECTICEI FORMEI 83

sau ultramicroscopice. (Corelartii hormonale de paid) prin toate trei


in acelas timp, sau numai cu una din ele.
Aspectul dialectic std aci in caraberul calitativ diferit al rapor-
tului corelativ, pe nivele morfalogice diferite.
Aspectul macroscopic al vaselor sangvine, ramescenta for
microscopicd intr'un organ, curentul de sange macroscopic ce-i stra-
bate, textura inacroscopica a stromei arganului ce confine aceste
ramuri vasculare, in,searrrnd cu totul altceva decat aparatul circu-
lator in acelas organ, privit la nivelul structurilor microscopice.
Reteaua capilara, contractilitartea ei, permeabilitatea la rivelul ei.
schimburile cu tesaturile, intregul determinism reprezinta aci onli-
tativ cu tau/ alceva. Nu este vorba de o reca,pitulare a fenomenu-
lui circulatiei pe o scars mai mica.
0 torsiune laterals a trunchdului o miscare in sine unitard
inlantueste functional muschii: sphnus, semispinalul thoracelui,
ridicdtorul lung al coastelor si oblicul extern al abdomenului. Acest
hitt muscular actioneaza asupra pieselor scheletice si articulatiilor
alecvat modelate. Mu,schii sent in legaturd cu sistemul nerves cen-
tral, prin nervii rachidieni. Para lel cu miscarea principald torsi-
unea trunchiului se efectueaza si un mare numar de miwari aso-
date, starnite pe cai nervoase deosebite; aproape intreaga muscu-
lature a corpului este de fapt angajatd.
Aceasta reprezinta pentru aparatul musculo-scheletic, un aspect
titic a unar functii si forme macroscopice ale indivizilor muschiu-
lari si pieselor scheletice solicitate. Structurile for microscopice si
ultramicroscopice nu trdcleazd insa nimic din inldntuirea functio-
nald a atator forme macroscopice. Ele nu reprezintd pentru fiecare
din ele decat supertul contractiei sau a rezistentei mecanice-osoase
sau a conductbilitatii nervoase.
Functia globala, unitard, torsiunea are insd un substrat; o re-
prezentare ultramicroscopicd, o formaa" in sfera motorie a siste-
mului nevos central engrama dela care procesul Nate fi e-
vocat in intregime.
Am citat un exemplu de rapcarte functionale si morfolog:ce,
intre diferite organe si forme pe diferite nivele morfologioe.
Am descris legea dVerentei calitative a formelor si functu-
nilar de nivel, ca un prim aspect al dialecticei formei. Al doPea
aspect al dialeeticei formei rezidd in contradictia dintre particu-
laritdtile caracteristice pentru fiecare nivel de forma irttr'o parte
si unitatea organismului resp. organulu ipe de altd parte.
Cu toate ca organismul sau organul functioneaza ca un 6ntrew
cu toate caelamentele sale constitutive, in adancimeo dimens'un2u
morfologice, functia aceasta globala rezulta dintr'o s'nteza de
functii, specifice dierite pentru fiecare nivel morfologic, supor-
tat de forme tot atat de "diferite si specifice.

www.dacoromanica.ro
DR. B. MENKES
84

Nu insist aci asupra caracterului istoric (devenit) onto si filo-


genetic al formelor. Am in.sitat asupra raportului de interactiuna,
care exists intre formele Si functiunile tuturor nivelelor mor-
fologice.
Conceptul largit al monfologiei si conceprtul dialectic al formei
trebue sa serveasca si metoda didactic si sistematizarea formelor
normaie si paitologice.
Conceptul trebue sa-si tdfavedeasca si valoarea sa heuristics,
permitand deductitmea de problerne tipice pentru cercetaxe, in
rn.orfologia normala si patologica.
Anatomia patologica descriptiva descnie forma r,d. intinderea
ei spatiala in sanul unui nivel morfologic, macro sau microscopic.
Descrierea cupninde fornia patologica in suprafata" in sanill
unia s iacelas nivel morfologic.
Anatomia patologica dialecticei adauga la aceasta:
Raportul si legatura intre formele patologice ale nivelelor
morfologice succesive, inclusiv cel ultramicroscopic, accentuand
asupra diferentei morfo-functionale calitative dintre nivele.
Conceptia dialectics vede leziunea in sadancime, dealungul di-
mensiunei morfologice. Un exemplu sa ilustreze cele spuse:
Un agent patogen toxic a produs o ,degenerescenta grass a.
miocardului. Agentul patogen el insusi de ordine moleculara
ataca initial nivelul structurei ultra-microscopice a miocardului.
Rezulta a textura micelara patholagica, un raport abnormal
intre eIementele strucurtrale lipidice psi cele alburninoide, indife-
rent data substantele lipidice sunt exo sau endogene (las la o
parte celetalte modificari).
Acest Faces, 'en-care coexists tulbura'ri functionale coresuun-
zatoare, sP intinde asupra unui numar din ce in ce mai mire de
elemente ultramicr )scopice.
La depaOrea unei ainumite intinderi spatiale critice" in do-
meniwl ulttramicroscopic, procesul depaseste limita de nivel si
se manifests microscapieste.
De data aceasta apar insa elemente morfologice de alts cali-
tate, tipice pentru null nivel atins.
Granule grase se acumuleaza in siruri paralele, dealungul
Bind. imusculare. Ele stau intr'un raport tipic, fata de fibrelele,
forma patologica se incadreaza aci in structura tipica micros-
cop'. ca.
De numarul fibrelor atinse deci de intinderea in domeniul
nivelului microscopic depinde, data si cum procesul patologic se
,va manfesta macroscopceste. Ceeace este la nivelul structurilor
rnicroscopice prezent(a. de granule grase in fibra musculard (las
la o parte celelalte modificari) se manitenta acum ca a cciloratie
galbue, fie uniforms, fie a.sezata in benz-ondulate sau zic-zag, de-'
terminate la randul lar de Iramificatia venoasa si o friabilitate

www.dacoromanica.ro
CONOEPTUL LARGIT AL MORFOLOGIEI $1 LYIALECTICEI FORMEI 85

cleosebita a muschiului cardiac. Toate acestea impreund cu turbu-


rarea functionala globald corespunzatoare.
Pentru exeimplul citat aim intrebuintat gandirea dialectics,
considerand modificarile macroscopice ( morfologice si functionale)
ca fprocese desrdsfurate in timp, suportate de cele microscopice, cu
calitatile for specifice, iar cele microscopice la randul lor, cuprin-
zand cel ultramicroscopice. Am studiat in acelas timp si limitele
critice de trecere si rapoartele dintre nivelele morfologice.
Exemplul fciftat este clesvohat nUmai in trasaturile sale prin-
cipal; pentru a nu com,plica caracterul sdu schematic. El pea-mite
totu,si chiar si sub aceastd found, o cledfuctie de probleme tipice
si teme pentru cercetare. lath' un.ele : Studiul fibrei miocardice,
prin faplicarea metodelor chainiei fizicale, Tin otectiuniale -toxi-in-
fectioase ; Raportul intre rnicela lipoiclicd si granula grass micro -
scopica in fibra muscular fa fost obiectul unei lucrdri a lui
"Wegelin). Inc.adrarea granulei grace in structura fibrei miocardice;
Raportul cantitativ nitre centinutul In grdsim.e, mundrul fibrelnr
atirise pe unitatea de volum. aspectul macroscopic 0 insusirile
fizice ale anuschiului cardiac, etc.
In general, vom pubes pd0 la o irnpdrtire a agentilor pathc-
geni, dupa. nivalul rnorfologic asupra c5ruia ei actioneazr initial.
Suntem preccupati cu aplicanea principiilor amintite. asupra
amor capitole fundamentale ale anatomiei pathologice.

www.dacoromanica.ro
MONOGRAFIA STEJARILOR
DIN ROMANIA
Quercus Romaniae

Prof. Const. C. CEO'RCESCU si Iuliu MORARU

In lucrarea de Tata se aduce o contrlbutie la studiul, sistematic a spe-


ciilor de Quercus din Romania. 0 ascimenea lucrare este de mult asteptata-
de cercurile specialistilor nostri, dat Lind ca reprezentantii acestui gen joaca
un rol insemnat In compuncrea padurilor tarii noastre din regiunea de ses
panic in regiunea de dealuri. Fara lamurirea sistematica a speciilor din pa-
duri se trag concluziuni gresite din observatiile (acute pe toren, astfel in
toate lucrarile mai vechi die 1936, data descoperirei prezentei lui Quercus
pedunculiftora, de catre Al. Borza, s'a confundat aceasta specie cu Quercus
Robur. Din aceasta cauza au host denaturate caracterele ecologice ale spe-
ciei Robur, cara i se atribuia o amplitudine de colonizare prea mare, mer-
gand dela soluri reavene pans la soluri uscate, dela tipul brun-roscat,
pans la t.pul de cernoziom degradat, (pc cand in realitate Intotdeauna se-
lo-alizzaza pe soluri searvane suficient de Gevigate, evitand cernozlormurile.,
Nu mai putin consideratii false au fsot trace din confundarea rin literartura
silvica a stejarului pufos cu gorunul si a gorunului cu atejarul.
Studiul defata a urmat in dlstingerea speciilor mai ales monografia
lui 0. Schwarz.
In Cara noastra s'au identificat 9 specii spontane, toate cu frunze ca-
zatoare sau in parte marcescente. Ele sunt urrnatoarele: seria sessiliflore:
Q. petraea, Q. polycarpa, Q. Dalech.ampi; seria pedunculatae: Q. Robur, Q.
pedunculiflora; seria confertae: Q.. Frainetto; seria lanuginosae: Q. La7tu-
gimosa, Q. Virgiliana si din subgenul Cerris: Q. Cerris. Speciile din seria
sessiliflore ca $i cele din seria lanuginose au insusiri de microspecii, intru-
cat caracterele for morfologice nu sunt prea distincte. Ele sunt legate prin
forme de tranzitie. Adeseori se gasesc exemplare cu caractere din acestea
incat atribuirea uneia sau celeilalte specii se face cu greu. Totusi s'a trecut
peste consideratii de ordin practic, care ar fi indrituit a pastra spzdile
complexe Q. sessiliflora i Q. lanuginosa, admitandu-se divizarza aor,
fiin.dca pe langa deosebirile ,morfologice se mai adauga deosebiri de areal si
de ecologic, care sunt de o insetmnatate particulars pentru fitosociologie si
cultura forestier5.
In afara speciilor indigene se mai cultiva la not In tars 15 specii
exotice, care sunt tot din categoria celor cu frunze edzatoare, asa ca la not
pane acum afla conditii de vegetatie un numar de 24 de specii.
Din cercetarea florei fosile a tertiarului nostru, se constata ea se ga-
seau in acel trap un numar de 22 de specii 1) ceiace inseamna ea in qua-
ternar flora noastra a saracit si in reprezentantii acestui gen. Putem stabili
oarecum filogenia speciilor actuale din cele tertiare. Incontestabile legaturi
de inrudire prezinta unitatea sistematic5 pliocenica larg conceputa Q. ro-
buroides BRENGER cu specia colectiva sessilis i specia polimorfa Robur
din flora actuala. Frunzele tipului pliocen Cerris se &ratified bine cu cel
actual. Totusi in perioada glaciara nu stim nimic despre soarta speciilor de
Quercus. In orice caz In rp'adurile noastre incep sa ee afirrna in post glacial,
castigand pe alocuri iimportanta sau cilia" dominanta si urcand pans sus
1) pop E., Flora pliocenica dela Borsec. Cluj 1936.

www.dacoromanica.ro
MONOGRAFIA STEJARILOR DIN ROMANIA 87

sere minte (faze de stejar amestecat cu alun a lui POP 2). PAX 3), credo
Ca actiunea glaciatiunci quaternare n'a lost atat de intense incest sa nimi-
ceased sau se' determine migratiunea tuturor speciilor din flora noastra. Din
contra considera pe Qurecus Cerris $i Q. Frainetto, impreuna cu alte specii
lemnoase, ca relicte tertiare. Dupes aceste consideratiuni se poate afirma cu
mare probabilitate ca atat Q. Robur cat si grupa sessilis sunt desc:ndenti
directi ai lui Q. roburoides. In orice caz problema continuitatii unor specii
din flora noastra trebue examinata amanuntit intemeandu-o atat pe resturi
fosiae cat si pe eficienta microclimatelor, dar $i rtinand searna de toate da-
tele recente ale paleobotanicei.
In compunrea actuala a florei forestierd, speciile de Qurecus joaca un
rol variat.
Q. peraca este gorunul Europei de Vest $i Centre le. El este loos-
lizat in regiunile de dealuri $i este probabil unica specie de gorun din Nor-
dul Romaniei (Bucovina de Sud, Moldova de Nord $i An:lea lul de Nord). In
partile mai calde ale tarii are un areal altitudinal ceva mai ridicat decat
polycarpa. Ultima specie este element balcanic-caucazic, de unde s'a ras-
pandit $i spre Nord, ajungand pane la mijlocui Ardealului $i in Podolia.
In Oltenia $i Banat formeaza o banda de arborete pe dealurile joase, iar
in restul tarii este amestecart cu pertraea, cu o tendinta de a se cobori spre
campie, uncle nu vegeteaza insa decat sporadic. Dat find ca a fost des -
coperit de SCHUR in Ardeal 11 vom nunni gorunul transilvanean. Q. Dale-
champi este sporadic in partea de Sud a tarii, uncle reprezinta o expan-
siune a arealului sau care i# are centrul spre Adriatica. Accste specii de
gorup forirneaza arborete curate numire gorunete, care sunt asezate pe te-
rase, platouri $i coaste insorite, de preferinta pe solurle -silicioase, mai ala-
nate. Tara noastra cuprinde orptimufi de desvoltara al acestor specii, $i cul-
ture gorunilor ar trebui sa fie specificul silviculturei noastre nationale.
Quercus Robur, stejarul, este un element .european $i oreste aa not mai
mult in regiunea de campie $1 dealuri. Poate forma arborete pure numite stejz-
rete, pe terasele din regiunea forestiera propriu zisa cu soluri levigate $i
compacte, bunaoara pet conuri de dejectie $i pe lucile ridicate ale -raurilor.
Do regulla insa it gasim in arborete In amestec cu alte specii de foioase,
Purtand denurirea de $leau. Deosebim sleaul de lunca und: se asociaza cu
ulmul as frasinul $isleaul de podiJsuri joase unde se asociaza cu teiul, carpe-
nul $i jugastrul, mai .putin cu ulmul $i frasinul.
Necesita soluri fresce pane' la reavene destul de compacte, care prin
levigare au devenit silicioase.
Q. pedunculiflora este un element pontic. Este raspandit in Muntenia,
Dobrogea, Moldova de Est, de unde trece in U. R. S. S. spre Crimeia si
Caucaz. Formeaza arborete pure de cernoziomuri degradate (11,31), in sta-
diul al doilea $i al treilea dupe scare lui FLOROV (16). Se insta,leaza ade-
seori pe solurile de pe dune, ceiace arata o preferinta pentru solurile afa-
nate $i cu un continut silicios. Din cauza particularitatii frunzei de a fi
brurnerie pe dos, a fost denumit stei:cr brurnariu. Pe alocuri este numit de
popor $i gantoi.
Q. Frainetto garnita, este ,element submeditranian, raspandit din peninsula
Italica pang in Asia Mica. Din punct de vedere sistematic este o specie bine
individualizath, dar in cadrul sag destul de variabila. Formeeza arborete
pure numite garnitete, cari constituesc o banda in Oltenia $i in prelungire
in Jud. Olt (18). Se amesteca in diferite proportii cu cerul formand garni-
tete cu cer $i cerete eu garnita. D1 este raspandit din partea de Vest $i de
Sud a tarii. In Transilvania este un element din regiunea de dealuri, in
Muntenia se afla in regiunca de dealuri pane Iles Vest de ainia care unqte
Ramnicul-Valcii cu Gaestii, iar in rest se afla la campie.
2) Pop E., Gontributii la istoria padurilor din Nordul Ard:alulul. Bul.
Grad Bat. $i Muz. Oluj-Tim. XXII (1942).
3) Pax F., Pflaxixengeographie von Rumanien 1919.
www.dacoromanica.ro
88 CONST. C. GEORGESCU $1 IIIJLIU 1V1ORARU

Prezinta particularitati ecologioe: este specie silicicOla, vegeteaza pe


soluri foarte compacte cu exces de umiditate prirnavara $i expuse usca-
ciunii vara.
Q. lanuginosa este element mediteranian si submediteranian cu ras-
pandire in partea de Sud Est si Vest a tarii. In partea de Sd coboara la
cankpie in antestepa. Vegeteaza pe solurile oil stadiul I $i II de degradare
dupa scara lui FLOROV (16). Farrneaza arborete curate sau in arnestee cu
alte specii subm.diteraniene, cum ar fi Fraxtinus ornus, Carpinus duinc.nsis,
etc. Este specie calcofilla. A fost denumit stejar pufos sau stejerica. 0 veche
numire de tufa raioasa trebue parasita,
Q. Virgiliana. Specia tipica se pare cal ar fi la not in tara reprezen-
tata numai in Banat. In restul tarii ceiace s'a atribuit acestei specii intra
in cadrul variatiunii unitapor de Virgiliana dar reprezinta forme de tran-
zitie intre aceasta specie si lanuginosa. Particularitatile ecologice ale exem-
plarelor din paduraa Rebegi (Do lj) si Tufele din Deal-Jugureni (Buzau) ne
indrituesc s le incadram in specia Q. Virgiliana, Bind arborete cu crestere
exceptionala $i conformatie ascmanatoare gcrunilor. Manifests dcasemenea
Q. Cerris, cerul, este culn elemant submediteranian raspandit in partea de
Vest $i Sud a tarii. Arealul sau $irnodul de ropartizare in regiunea de dealuri
si de camp se aseamana cu a garnitei. Adica in Transilvania si Muntenia
ae Eest se afla in regiunea de dealuri, iar in Muntenia trace fn regiunea
de campie. Fcrrmeaza arborete pure care acting apogeul in Deliormanul de Sud
$i in podisul Comanei, pierzandu-se spre Vest. Poate intra $i in arborete de
atrnestec din apropierea cereteffor. Ca $i gamita vegeteaza pe soluri compacte,
dar mai putin pronuntate, care sufar execs de umezeala $i exces de usca-
ciune. Manifests mai ales in regiunea de dealuri calcofilie.
Genul Quercus apartine familiei Fagaceae subfaanllia Quiarcoldeae.
Aceasta famine se caracterizeaza prin stile florale subulate sau spatulate,
prelungindu -se in stigmata libere. Flonile mascule fara rudiment de pistil.
Inflorescente mascule pendule, tar cele femele erecte. Flonile totdeauna uni-
sExuate. Frunze dintate, lobate, penat-lobate, rareori intregi.
In tara noastra se afla spontani, si in aultura reprezentantii a trei
subgenuri.

CHEIE PENTRU DETERMINAREA SPECIILOR INDIGENE


DE STEJARI DIN ROMANIA

1 Luperii anuali glabri 2


-1- Lujerii anuali parosi . . . 6
2. Petiolul frunzei scurt, sub 1 cm. Lamina cordat auricudata la baza.
Fruc'e lung pedunculato 5
-1- Petiolul frunzei mai lung, de 2-3 (4) cm. Fnu-nza cu baza deobiceiu
rotunda sau Ingustata, nu-i auriculata cea mult usor cordata. Fructe
senile (grupa sessiliflora) . . . . . . . . . . . . 3
3. Lamina frtmzei oblongs, lanceolatd sau ovala, cu baza late, tram-
ghiular-iingus'atd sau trunchkata, varful ascutit. Mai late intra
baza 5i mijloc, perechea a doua de lobi bazali stint cei mai lungi
sau in mice caz nu suet depasiti de perechile unmatoare. Q Dalle-
champii Ten.
+ Lamina frunzei obovala sau oboval-lanceolate. Latimea cee mai mare
. . . . ......
in jumatata (tre:mea) superioara. Lobii .cei mai Lungi aunt Pe-
rechea a patra sau a treia dela baza 4

www.dacoromanica.ro
MONOGRAFIA STEJARILOR DIN ROMANIA 89
ee ea rn co
oS^
4. Frunza groasa, coriacee. Baza lanninei brusc trunchiata sau ro-
tunzita. uneori usor cordata, lobii scurti rotunjiti dispusi per-
pendicular pe lamina. Q polycarpa Schur,
Frunza nu-i groasa nisi coriacee, totdeauna (usor) paroasa pe dos.
Baza lamimi i cuneat (ascutit) ingustata In petiol sau deouren a,
lobii indreptati ()bide inainte, asoutiti sau lebulati, rareori rotunjiti.
Q. petraea (Matt) Liebl.
5. Frunze pe dos glauscescen e (futmurii) paroase Cu smocuri de peri
(tomentoase). Squamele cupusoarei cu o ghebozitate pe dos. Q.
pedunculiflora C. Koch.
+ Frunze verzi glabre pe dos (sau glabrescente eel mult cu peri sinvpli
niciodata in smocuri). Squamele ottpusoar,i lard ghebozitate pe
dos. Q. Robur L.
6 Muguri cu stipele lungi, subtiri, persis'ente. Frunze sinuat-clintat-
lobate, cu ,lobii ascutiti mucronati. Baza ghindei proeminenta.
Solzii cupusoarei alungiti liniarsubulati, res_urbati sau patenti
Q. ,Ce?ris L.
Muguri cu stipele cazatoare 7
7. Frunze lungi de 10-20 cm., cu 8-10 nervuri laterale, auriculate la
baza. Squamele cupusoarei liniare, distincte. Q. Frainetto Ten.
i- Frunze mai scurte de 5-13 (uneori pans la 16) cm., cu 4-8 nervuri la-
tincte .... ..... ....
terale. Squamele cupusoarei ovart,-lanceciate, adprese putin dis-
. . . . . . .
3. Mugurii marl., 5 muchiati. Lamina majoritatii frunzelor de 8-16 cm.
8

(unele chiar mai mult) si 4 6-13 cm. latime: Ohindele peduncu-


late (3-8 om.) Q. Virgiliana Ten.
Mugurii mici rotunjii on globulosi. Lamina major:A.5W frunzelor de
_ 5-8 (singuraticele frunze pot ajunge pans la 12 cm. lungime)..Ghin-
dela senile sau scurt peduncula'e (totdeauna sub 1 cm.). Q.
lanuginosa Lam.
CHEIE PENTRU DETERMINAREA SPECIILOR IMPORTANTE
EXOTICE DE STEJARI CULTIVATE IN ROMANIA
1. Frunze intregi Q. iinbricarria Michx.
4- Frunze lobate mu dintate 2
2. Lobii sau dintii frunzelor subulat ascutiti (prelungiti cu un fir subtire, 3
+ Lobii mu .dint di nu sunt subulat ascutiti, eel mult mucronati . . . 8
3. Frunze obovate 3-5 lobate la vanf, glabre sau partial glabra. as ma-
turitate Q. marilandica Muench.
+ Frunze eliptice pand la oblong! ou 5-9 (rareori 3 lob!) . . . . 4
4. Frunze alburii mu cenusii tomentoase pe dos, lobii (3-7) intrcgi,
putin dintati, odes-ea faleati Q. rubra, L. syn. Q. faceata Michx.
+ Frunze verzi pe dos glabre sau pubescente 5
5. Frunze pubescente pe dos eel putin In tinerete, Q. velutina Lam.
Frunzele glabre pe dos
.....
6. Lobii, mai marl.. 2-6 on mai aungi dec'at latimea partii in'regi din
mijloc a frunzei; frunza lucioase . . .
f Lungimea lobilor egala cu latimea partii intregi din mijlocul frunzei,
Frunze mate Q. borealis Michx.
.
6

7. Frunze cu smoouri de peri ev,:clente In unghiurile nervurilor. Q. pa-


lustris.
+ Frunze cu Imici smocuri de peri 4n unghiurile nervurilor, mugurii
Ealburiu pubescenti mai sus de rtnijloc. Q. coceinea Michx.
8 Frunze serate sau sinuat dintate, frunze .loanentoase pe dos . . 9

www.dacoromanica.ro
CONST. C. GEORGESCU $1 FULTU IMORARU
go

+ Frunze adanc lobate sau pinatifide 10


9. Frunza verde inchis pe fata, de de obiceiu tomentoase pe dos; solzii

11.
4-
.......
cupu.oarei diberi pana la baza. Q. Primus L.
+ Frunze verzi galbui pe fats, marunt pufoase pe dos; solzii cupu-
soarei fiber numai la varf. Q. montafaa. L.
10. Lujerii anuali glabri. Q. alba. L.
4- Lujerii pubescenti sau tomen-osi
Frunze lungi de 15-30 cm. Q._macrocarPa. MionA.
Frunze lungi de 5-15 cm., cupusoara cu solzii slab alipiti . . . .
12. Frunze de obioeiu cu 5 lobi, cu sinuri largi
7-14 cm. Q. stellata. Wangh.
lob! lati, lungi de
11

12

+ Frunze cu 7-13 lobi, pe dos cenusiu alb tornentoase, Q. pyrenaica. Wangh.


I. SUBGENUL Erythrobalanus Spach.
Arbori cu frunze cazkoare sau sennpervirescante, lobate sau dnitregi,
lobii ascutiti cu varful ,aristat. Cuprincle cc. 175 specii din America boreala
si antrala, din care se oultLva la not 7 specii.
SECTIA 1. PHELLOS Loud. Arb. XIII. 1894, (1844)
Frunze cu margima intreaga alungit lanceolate, toamna colorate rosu
viu sau: galben
1.Q. 'imbricaria Nfiehx. Hist. Chen. Am Nr. 9 tv 15, 16. (1801).
Arbore peste 20 m. inalt, cu lujeri glabrii, bruni deschis, gracili. Frunze
oblongi sau oblong lanceolate lungi de 7-16 cm. ascutite la ambele capete
cu marginea usor revoluta, fata lucitoare verde inchis, dosul verde pal sau
bruin si pubescent; petiolii lungi de 5-15 mm. Fruct scurt petiolat, ghinda
hemisferica de 1-1,5 ctn. lungime, cuprinsa in cupusoara 1/2-1/3.
Orig. Am. N. (Pensilvania, Nebraska, Arkansas). Rar cultivat la not
(Parcurile Tancabesti, Bazos).
SECTIA 2. NIGR AE Loud. 1. c. X (1890).
Frunze obovale, latimea ol'a mai mare mai sus de mijloc, la varf
cu 3-5 lobi, in muguri indoite (conduplicate).
2. Q. ntarilandioa, Muenh Hanov. 253. (1770).
Arboras inalt pana la 10 rri., ou ljerii galben-brunii parosi. Frunze
la' obovale lungi die 10-20 cm. edesea tot atat de late, la varf 3-5 lobate.
cu lobii intregi on usor dintati, fata verde Inchisa lucitoare, dosul brun to-
mentos, mai tarzat glabrescenta (cu pert iq unghiul nervurilor) si verde
galbu ; petiolii de 1-2 cm. lungime. Fruct scurt pedunculat, ghinda ovoid
oblongs, lungs de 2 cm., adesea striata, cuprinsa in curpuscard 1/3-2/3. Am.
N Statele Unite (New York, Florida, Texas, Nebraska) cultivat in Parcul
Bazos.
SECTIA 3. R U B R AE Loud. 1. c. (1877).
Frunze penat lobate la varf nu sunt latite ; lobii adesea dintati $i
din /i ascutiti prelungiti In r'un fir aristifonm, toamna frunzele se coloreaza
in rosu intens.
3. Q. rubra L. Sp. P1 966 (1753) svn. Q. folcata, Much. Stejar
spatniol.
,Arbore de, 25-30 m. lungime, lujerii brun ruginii p5rosi. Frunze *lip-
tic alungite de 8-20 cm. lungime la baza lat cuneate, adanc sinuat lobate
(lobii adesea falcati), cu 3-7 lobi acuti gradat ingustati la baza later, inregi

www.dacoromanica.ro
MONOGRAPIA STEJARILOR DIN ROMANIA
9'
sau distant dintati, lobul terminal allungit ; frunza verde finchisa si glabrA
pe fata, cenusiu pubescenta pe dos, pendule, toamna rosii petiolii de 2,5-5
cm. lungime. Fructul scurt pedunculat, ghinda subgloboasa lungs de 1-1,5
cm. cuprinsa in cupusoara paroasa in interior.
4. Q. velutina Lan]. Diet. I, 721. (1783) Stejar negru.
Arbore malt de 30 m. uneori pang la 50 m., scoarta brun-inchisa in
interior portocalie, Lujerii anuali paslos parosi, in prima iarn.a glabrescenti,
apoi rosii brunii, mugurii pubescenti. Frunze along t ovale sau ovale lungi
de 10-25 cm. cuneate sau tun:ciliate la baza, adanc sinuat, lobate pang
la mijlocuil jumatatii laminei sau mai adanci, ou 7-9 lobi repand din-
tati, verde inchis lucitoare pe fata, brun ruginiu pubescente pe -dedesunt
la inceput, mai tarziu glabrescenta afara de unghiurile nervurilor uncle
poarta barbule, toamna colorate ros bruniu si portocaliu, petiol lung de 3-8
cm. gaiben; fruct scurt pedunculat, ghinda ovoids lungs de 1,5-2 cm. ode-
pea striates cuprinsa cam 1/2 in cupusoara. Partea estica a Amzricei de Nord
(Mexico, Minesota, Florida, Texas).

5. Q. cominea Mneh. Husv. 254. (1770). Stejar stacojiu.


Arbore malt pand la 25 m. cu scoarta cenusie in interior ro7cata, lu-
jerii glabrii devenind rosu portocaliu, mugurii brun roscati inchis pubcscenti
dcla mijloc in sus. Frunze oblongs sau eliptica lungs de 8-15 mm., tun-
chiata rar lat cuneata (Ea baza cu 7 rar 9 lobi oblongi, acut gi repand din -
tati, verde deschis si glabra pe dos cu exceptia smoeurilor axilare de peri
aspri, petiol gracil lung de 3-6 cm.; fruct scurt pedunculat. ghinda ovoids
de 1,3-2 cm. lungs ainchisa 1/3-1/2 in cupa hemisferica sau globuloasa si
cu solzi lati adpresi si glabri. Statele Unite Estice (Maine, Flcrida, Mi-
nesota). Cultiv. Mihaesti-Muscel, Craiova-Parcul Bibescu, Parcul Bazos.

6. Q. palustris L. Sp. Pl. (1753). Stejar de balta.


Arbore inat- de 25 m. uneor pang 1a 40 m. cu lujerii glabri devenind
rosii bruni sau galbeni; mugurii castaniu-bruni glabrii. Frunze eliptice sau
eliptic oblongi, lungi de 8-12 cm. de obicei cuneute la baza sinuat pinatifide
cu 5-7 lobi oblongi nand la oblong lanceolati, pe dos verde cischis,
lucitoare i glabra cu exceptia smocurilor axilare de peri; petioli gra-
cili lungi de 2-5 cm., fruct sesil sau scurt pedunculat ; ghinda aproape he-
misferica cu diame.rul de 1-1,5 cm. Inchisa cam 1/3 in eupusoard, solzii
stransi adpresi, parosi. Am. de N. Statele Unite (Massaschut, Wisconsin, Ar-
kansas, Delaware). Cultiv. Parcul Gurghiu-Mures,

7. ,Q. borealis Michx. The N. Amer. Sylva, 1,28. (1863). Stejar rosu.
Arbore malt die 25 m. exceptional ajunge la 50 m. cu coroana rotunda
cu lujeri oblongi luci.ori brun sau ros inchis, mugurii glabrii cu exceptia
varfului ; frunze oblongi de 12-22 cm. lungime sinuat lobate cu 7-11 lobi,
,

sinurile ajungand pang la mijlocul jurnatatii laminei, lobii triunghiular


ovati sau oval oblongi neregulat clintati verde inchis mat pe fata, si vcrde
cenusiu, alburiu sau uneori galbui pe dedesupt, glabra afara de smocurile
axilare brune de peri ; petiolul lung de 2-5 cm., fruct scurt pedunculat,
ghinda ovoids lungs de 2-2,5 cm. cuprinsa in cupa cam 1/2, cu diametru
de 1,5-2 cm., cu solzi stransi si parosi. Am. N. Statela Unite (Florida, Minc-
sota, Texas). Cultiv. mutt, Mihaesti-Muscel, Bazos,. Ghurghiu - Mures,
Bucuresti, etc.

www.dacoromanica.ro
92 CONST. C. GEORGESCU Sr IULIU aVIORARU

II. Subgen. Lepido- balanus. (Endl.) Oerst., Kjob. Vidensk.


Medd (1866) 65.
Arborii cu frunze cazatoare dintat lobate (rareori intregi, sau cu
frunze sempeIvirescente nu se afra in flora noastra). Solzii cupulei scurti ali-
piti imbroati, uneori partial uniti, cu peretii cupulei, mai rar cal superiori
alungiti si squarosi. Maturatia fructelor anuala. Flori female cu lacinii seurte,
cu 3 stigmate la varf trunchiate sau plane. Florile mascule cu periganul
divizat pans la baza, laciniile ascurtite.

SECTIA 1. PRINUS Loud. Arb. III, 1872. 41849).


Scoarta cenusiu deschisa, desfacandu-se iri solzi lati ; frunze verzi des-
chise, adesea albastrui, toamna punpurii, portocalii sau brune. Seizit cupu-
soarei mici si adpresi, rar Indepartati (squaruloSi).

8. Q. alba L. Sp. Pl. 996. (1753) Stejar alb.


Arbore malt pang la 30 m. cu coroana Larga rotunda; aujerii glabril
devenind daschis ros brunii, adesea. glaucescenti ; frunze obovate pang la
oblong obovate de 107-22 cm. lungime, cu 5-9 lobi oblongi si obtuzi de o-
bicei intregi, cu baza ing-ustata in petiol, fata verde inters, dosul albastrui
sau cenusiu verde, numai tinerete) la infrunzire paroasa. curand devine
glabra, petiol lung, de 1,5-2,5 cm.; fruct scurt sau lung pedunculat, ghinda
-ovoid oblongs lungs, de 2-2,5 cit. cuprinsa In cupa cam 1/4. Am. N. Statele
Unite (Florida, Minnesota, Texas). var. tatiloba Sarg. Cult. In BucurEsti In
CiTnigiu si Parcul Bazos jud. Timis.

9. Q. macrocarpa Miehx. Hirt. Chen. Am. Nr. 2. t, 2/3 (1801).


Arbore malt de 25 m. uneori pans In 55 m. cu scoarta adanc crapata
desfacandu-se In solzi, lujerii vigurosi La Inceput des parosi, in timpul iernii
glabrescenti. Frunze ovale, lungi de 15-20 an., 'neregulat lirat-lobate, baza
cuneata mai rar rotunzita, cu 5-7 perechi de lobi oval, obtuzi sau Ingusti
si trilobati, verde inohis si deobiceli lucitoare pe fata, cenusie sau alburiu
tomentoase, pe dos; fruet sesit eau scurt pedrunculat; ghinda barg ovoids sau
elipsoida, lungs de 2-3,5 cm. cuprinsa cam Y2 In cupa, solzii superiori for-
meaza o margin franjata prin barbule de peri, eel inferiori squarulosi. lAm.
N. partea Estica, Cult. Bazos.

10. Q. stellata Wangh. Nordam. Hoilz. 78. t. 6 fig. 15, (1787).


Arbore malt de 20 rar 30 rn., scoarta rosie bruna, adanc crapata des-
facandu-se in solzi. Lujeri tamentosi, mugurit obtuzi ovali, lungi de 3-5 mm.
parosi, frunze obovate, lirat pinatifide, lungi de 10-20 cm., drobioei cunaate
la baza, rareori ro.unzite, cu 2-3 perechi de lobi obtuzi, perechea mijlocie
mult mai mare si adesea la randul ei cu un lo5 secundar, separati de bobul
inferior printr'un sinus larg, Tar der cel superior printr'unul Ingust, verde
irohis $i aspra pa fata, cu un toment cenusiu sau brun rareori alb pe dos;
petiol hang de 1-2 cm. Fruct sesil, ghinda ovoida lungs de 1,5-2,5 rm. obtuza
cuprinsa in cupusoara 1/3 sau 1/2, cupusoara cu solzii ascutiti, slab adpresi
alb ternentoasi. Am. N. Statele Unite (Massaschut, Florida, Nebraska, Texas).
Cult. Bazos.

www.dacoromanica.ro
MONOGRAFIA STEJARILOR DIN ROMANIA
93

11. Q. muntana L. Sp. Pl. 95. (1753). Stejar eastaniu.


Arbore malt pang' la 30 m. cu scoarta brun finchisg. Lujeri bruni mss-
link. Ia inceput parosi; frunze obovale sau lanceolat oblongi, lungi de 12-18
cm., acute sau acuminate (obtuz), crenat dinjate, cu 10-15 dinti obLuzi,
verde sau gat'lbui lucitoare pe feta, verde pal tomentoasd in tinerete pe
dos, la maturitate aproape glabre; petiolul lung de 1,5-3 cm. ltingime
glabru, fructe 1-2 pe un peduncul mai scurt decat petdolul; ghinda ovoids,
lungd de 2,5-3,5 cm. cuprinsa 1/3-1/2 in cupusoare tuberculatd. Am. N.
State le Unite, (Ontario, Alabama). Cult. Parcul Bazos.

12. Q. Prinus L. Sp. Pl. 995. (1753). Stejar de couri.


Arbore malt pang la 30 m. 'cu scoarta cenusiu deschisg. desfdcandu-se
in seizi; lujeri la inceput pgrosi. Frunze oboVa1 ellungi de 8-16 cm. scurt si
rotund lobate cu 10-14 perechi de lobi adesea mucronati, la varf ascutite
sau acuminate, la bazg cuneate, on rotunzite, fata verde intens Si lucitoare
iar dosul verde deschis si moale paros taamn.a rosii, petiolul lung de 15,-3,5
cm. Fruct scurt pedunkulat, ghinda ovoidg lungd 2,5-3,5 cm., cuprinsa
1/3-1/2 in ettpd. Am. N. State le Unite in E. (Florida, Texas, etc.) Cult.
Parcul Bazos.

SECTIA ROBUROIDES Schwz. Notizb. Bot. Gast. XIII


(1936) 10; Repert. XXXIII (1934) 232 pro, subsect p. pte.
Lujerdi anuali glabri, rareori puberuli. Frunzele lungi penduculate si
glabre sau usor paroase pe fata inferioara. Florile femele si ghindele scsile
sau aproape animal. Perigonul scurt lobat sau campanulat. Stile Ifibore
In .baza lgtite ttrePtat, stigmate spatulate sau lat rutunjite. Solzii supeiovali
. pang la lanceolati, Liberi neuniti dar strans alipiti.
SECTIA 1. ROBUOIDES Sehwz.
Frunze cazgtoare, petiolate, plane, glabre; lujeri anuali glabri. Peril dac...5
se and pe dosul frunzei totdeauna suril simpli. Florile femela cu petiol scurt
cu perigon scurt, lobat, campanulat; stile libere pang la bazg. Solzii cupu-
soarei liberi, lat ovali sau lanceolati, alipiti si noduros ngrosati.

13. Quercu$ Potytarpa Schur Verh. Siebenb. Ver. Nat. (1851)


1170.
Q. axillaris Schur; Ost. Bot. Wochenb. (1857) 18Q. condensata
Schur 1. C. Q. sessiliflora B oiss. Ff or. IV (1879) 1164 p. p e. Q.
sessilis Hayek Frodr. f4. penins. bale. I (1924) 77 Q Robur ssp sessi-
//flora p. communis D C Prodr. XVI, 2 (1864) incl. f. bu//ata D C 1. c.
Arbore malt, mai rar subarborescent, cu coroana globuloasd $i lumi-
noasa. Lujerii anuali glabri, brun-verzui, cu ientice/e marl eaptice; mugurii
mail de 1-1,8 cm. lungime, ingust ovali aiungiti glabri sau puberuli sol-
zii inl3eriori ascutiti. Stipele linfare, stramince pdroase, caduce. Frunze me-
diocre, neingramadite spre varful ramurilor, dnegal repartizate; petioli g.a.-
cili, deasupra canaliculati de 1,4-3,0 cm. lungi, glabri sau numai in ti-
nerete pgrosi, lamina lungd de 7-11 (-16) cm. si 5-7 cm. lath. groasli co-
riaceae, obovatg sau lat-lanceolatg scurt finuast lobatd, pe fata inferioard in
tinerete pgroasd, mai tarziu glabrd sau glabresaentg, cu loam trumhiatd sau

www.dacoromanica.ro
94 CONST. C. GEORGESCU 95 IULIU 7v1ORAIIU

atenuata putin emarginata sau cordate, cu lobii rotunjiti, ra,gulati, intregi, sau
rarerori lobulati, nervurile laterale r.gde, paralele in numar de 7-11, iacand
un unghiu de 30-50", nervuri intercalare, rare spre margini reticulate proe-
ininent anastomozate. Rachisul amentilor barbatesti paros, perigonul florilor
froasoule cu 5-7 lobi lanceolati obtuz ti, la exterior parosi, la varf barbuLati.
Antere marl exerte, ou putin mai scurte decat filamEntele; florae fe-
mele ingramadite la varful pedunculului paros lung pans la eel molt 3 cm.
Fructe deobicei mai multe ingramadite la un lac; cupa hemisferica cu dia-
metral de 1,5-2 cm. $i de 0,8-1,2 cm. inalta, cu perati grosi Cu sollzi lati,
acuti, pe spate evident ghebo$ glabri cu varful apendiciform; ghinda ovata
lungs del 1,8-2,5 cm.
f. acuta C. Georg u. Cretz. Mitt. der techn. Hochschule Bukarest XV
(1944) 94.
Lobii ascutiti. Aceasta forma pare a- reprezenta o tranzitie catro
Quercus Dalechampii Ten.
In cultura (BucurestiParcul Ioanid) se afla o forma de cultura des-
crisa Q. p. sublobata (Asch. et. Gr.) Georg. et Mor., caracterizata prin frunze,
cu lamina obova -alungita, cu varful prelung acuminat si obtuz, lobii In-
dreptati inafnte. (Georgescu C. Morariu I. Un inticresant stejar de cul-
tura. Rev. Pad. (1942). 7-8, 303).
Aria generalli: Q. Polijcarpa Schur, este o specie raspandita in toat5
Europa. Sud Es.ica incepand din Podolia peste Transilvania $i Nordul Pe-
ninsulei Baloanice si muntii din Sudul Marii Negro pand in W,:stul Dages-
tanului $i in Nordul Caucazului.
Calitsjile Lemnului n'au fost semnalate prin particularitati distincte de
ale speciei petraea.
Cerintele ecologice precum si rolul ce-1 are In alca'uirea tipurilor de
padure sau asociatie, ca si raspand:rea pe viErticala, urrneaza sa fia stabilite
de aci inainte. Tara noastra ofera bun teren de studiu In aceasta privinta_

14. Quercus Petraea, Liebl. Fl. fuld. (1784) 403.


Arbore inalt cu trunchiul vizibil pang aproape de varf, cu coroana
large inchisk Luj:Eri anuali glabri, verzi inchisi, cu len icele mici, putine,
eliptice; muguri oblong ovali sau lat ovali, rotunjiti, lungi de 0,5-1,5 cm.,
solzii cu marginea c.liata, stripele straminee, glabriusoule sau pe dos
parcase, mai tarziu caduce. Frunze mijlooli sau mari confert ingramadite
spre varful lujerlor, petiol gracil sau groscior caniculat glabru, de. 1,2-2,4
cm. lungime; lamina lungs de 8,5-16 cm. si lah de 4,5-10 cm., obovat-lan-
ceolata, mai lath la mljloc sau spne varf, baza treptat ingustata, putin emargi-
Bata rareori cordaemarginata, varful rotunjit sau brusc Ingustat, lobata
sau sinuat lobata, cu 5-8 (10) lobi rotunjiti intregi sau cu marginea pos-
terioara iarasi cu 1-2 lobi, lobii Care varf din ce in ce mai apropiati; nervuri
laterale de fiecare party 6-9 (10) facand un unghiu de 30-800 cu cea medians,
nervuri sinuale mai ales in parte inferioara; anastomozarea Si reti, ularea
nervatiunii putin viziblla. Axul amentilor masculi glabri; perigonul florilor
mascule cu 6-8 lacinii ciliate pe margini, anthere mici mai scurte de;-at f.-
lamentele: florae forruele ingramadite pe un ax lung de cel mutt 1 cm.
cu perigonul format din 6 lobi triunghiulari scurt incizati, la exterior parosi;
stilul scurt, dela baza curbat in afara largindu-se la varf in stigmata emar-
ginate. Fructe grupate cite 1-5 pe un peduncul scurt, (rareori ajunge 2 cm.)
sau senile; cupula hemisferica subtire, inalth de 0,6-1,2 cm. cu diametru de
0 8-1,4 cm., cu sevamele alipite, ovat-lanceolate, putin convexe, lard ghe-
bozitati dorsale, ghinda ovat eliptica, lungs de 1,6-2,5 cm.
Aria g:n.: Europa Centrals, Pirrinei, Britania, Irlanda, Scandinavia me-
ridlonala pans in Polonia Occidentals, Ucraina, Romania, Un,garia vestica,
Serbia vestica $i nordica, Albania mijlocie si Corsica.

www.dacoromanica.ro
MONOGRAFIA STEJARILOR DIN ROMANIA
95

La not s'au identificat pans acum urniatoanele forme:


f. p1atyphylla (Lam.) Schwz. Mon. (1937) 79.
Frunze cu lobii scurti $i rotunjiti, mai late spre va'rf,cu lamina obo-
vat.a.
sf. norma/is Schwz 1. c. Frunza regulat sinuat-lobate, lobii intregi ro-
tunjiti.
sf. angulata Schwz 1. c. lobii lati mari si deobiceiu lobulati.
f. laciniata (Lam.) Schw. 1. c. 80 Frunze cu lobii alungicti sinuri pro-
funde, adica penat fidate.
sf. pinnata (C. K. Schn) Schwz a. c. 80. Lobii intregi.
sf. lobulosa Schwz 1. c. Lobii mai mari cu marginea inferioara 2-3
lobulata.
sf. sinuata (C. K. Schn.) Schwz. Frunze cu lobii in'regi inegali.
f. longifotia (Dippei)-Schwz 1. c. Frunze cu lamina ingusta si contrasa
spre capete.
sf. angustifolia (Zap) Schwz. 1. c. Frunze lungi cel putin de doua on
cat late, lobii regulati.
sf. mespilifolia (Wallr.) Schwz. 1. c. Frunze cu baza cuneata, la varf
acuminte sau lung acuminate, cu marginea intreaga sau usor sinuata. Este
un mutant, care spre batranete ravine la forme normale.
Aria gen. Q. petream Liebl.. este o specie europeana extinzandu-se
din PLrinei la Nord .pans in Britania, Scandinavia rneridionala si Palonia oc-
cidentals, peste theta Europa centrals, Ungaria, Romania de ambele parti
ale Carpatilor, mergand la Sud pans in Macedonia nordica occidentals, Is-
tria, Albania si Italia mijlocie si Corsica.
Rareori se in alnaste la not in sesul dunarean. (Er5riesti-Ilfov) ca si
in campia ungara. Din punct de vedene silvicultural este o specie de mare
importanta pentru valoarea economics a iemnului sau. Deli se regenereaza
dine, in taienile rase uneori este inlocuit in negenerarea padurii prin carpen.
In uncle locuri patrunde in stajul dig vegetatie superior.
Ecologic prefers solurile proaspete (reavene), sarace in calcar, mutt
mai rar apare pe oele calcaroase numai intamlator si izolat apare pe
kuviunle vailor montane.
Ceiace sa cunoaste n literature cu privire la fitosociologia si lcologia
seriei (sub numele de Q. sessilis) se refEra mai ales la specia aceasta.

15. Quercuis Dalechampi Ten. Ind. sem.. hort. neap. (1839) 15.
Arbors destul de Irian on subarborescent. Lujerii anuali glabrii roscat
verzui. cu lenticele mici rotunde; mugurii ovat lanceolat acuti; lungi de
0,7-1,5 cm., cu solzii alipitd dens cilia11 pe margini; stipele liniare sau fili-
forme dins vilioase, mai tarziu caduce. Frunze de marime mijlocie ncingra-
madite spre varful lujerilor; petiol gracil canaliculat, in tinerete paros mai
L'Irziu lung de 1,5-3.2 cm. ; lamina lungs de 8-13 si late de 3-7,5 cm.,
oblongs sau lanceolate. latimea maxima in jumatatea inferioara, cu baza
trunghiulara ingusta sau lat emarginat subtaunchiata rareori cuneat de-
curenta, varful prelung ingustat, in tinerete fata inferioara des si marunt
puberula de obiceiu de timpuriu devine glabra, destul de regula pans la
neregulat lobate, lobii de fiecare parte 5-7 (-8), acutius-uli ovati pang la
oblong-lanceolati, la frunzele oblongi deobiceiu intregi, la cele mai late de
obiceiu marginea anterioard a lobilor unilobulata iar cea postorioard 1-2
lobulata; nervurile laterale evidente de ficcare parte 6-9, formand un un-
ghiu ascutit sau adesea drept cu cea medians, Intre file se afla nervuri
sinuale ; nervurile tertiare neregulate, reticulat anastomozate.
Amenti masculi au axul paros; forile masoule au perigonul cu 6 la-
cinii triunghlular lanceolate hirsute, antere marl oblong eliptice subegale
www.dacoromanica.ro
96 CONST. C. GORGESCU SI 1ULIU ayrortARu

fidaimenteDor. Fructe 1-3 a.eate pe un peduncul scurt pang la 5 mm.


p5ros; cupula hemisferica, cu perestii grosi, inalta de 0,8-1,5 $i cu diametru
de 1,2-19 cm.; scvame subrornboidale acute cu varful marunt, puberule $i
cu ghebozitati dorsale; ghinda oblong-aliptica lunga de 1,5-3 cm.
La not au fost identificate ambele forme admise de Schwarz :
1. lancifolia (Vuk.) Schwz. Mon. d. Eich. 1937 pg. 85. Frunza in cir-
cumferinta ovat-lancdolata sau oblongs la varf ingustata, lobid putin adanci,
intreg.
f. pinnatifida (Boiss) Schwz. Mon. d. Eich. 1937 pg. 85. Frunza evident
fidata, deobleeiu mai late', $i cu lob:Li uneori sublobulati.
Reispandire. Q. Dalechampii Ten., este originar din regiunea delu-
roasa a Europei Sud Estice, de unde arealul sau se intinde peste Peninsula
Balcanicd pang la Venetia, sudul Italie:, Sicilia nordica, sudul Stiriei, Sla-
vonia, Serbia,Ungaria, in Romania da ambele parti ale Carpatilor mai ales
in Subcarpati. pane in Podolia. La Sud merge pang in Macedonia in Pind,
Eubeia, Tracia si in Bitinia, disjunct apace pang' la frontiera Ana'oliei.
Ecologic. Specia manifests preferinte mai pronuntat continentale de-
cat petraza, avand frunzele mai tari $i mai loba'e.
Cat priveste rolul ce joaca in constituirea asociatiilor de Quercate,
tamane se' fie unmarit pe teren.

SECT1A 2 ROBUR Rehb. Fl. germ. exc. 177, (1831).


Lujeri anuali glabri (ori parosi: lujerii tarzii). Scoarta (ritidomul)
adanc crapata. Stipele de timpuriu caduce. Frunze caduce, cu baza auricu-
iota, lobate sau penat- lobate, glabre sau pgroase avand peri simpli $i peri
glomerati, petial scurt semicilindric. Amerrtii terneli lungi raeernosi, avand Lo-
rne, sail mai tarziu ghindele, distant sau mai rar glemerat asezate ; peri-
gonul florilor fcmele scurt, lobat, tubulos; stile tubuloase, concrescute, la
varf brusc dilatate in stigmata transversal ovale, orizontale, patente; seva-
mole cupei ovat-triunghiulare dispuse spiralic sau riche, alipite sau concres-
cute, numai varful scarios evident.
Ser. Pedunculate (Loj) Schwa. Rep. sp. n. XXXIII (1934) 324.
Frunze marl si regulat sinuat-lobate pang la profund neregulat penat-
lobate cu nervuri secundare bogate, muguri oblong -acuti mari 'rar mid;
pedunculul glabru sau paros.

16. Quercus Robur L. Sp. Pl. (1753) 996.


Arbore foarte Malt, de 40-50i m., cu coroana larger neregulata. Tul-
pina se desface dinspre baza coroanei fin craci putarnice 5i noduroase cu
scoarta adanc crapata, Lujerii destul de grosi cu scoarta ne'eda, mats. bruin
maslinie pane' la cenusiu-brun-glauceseenta, cu lenticele mid, putine 5i ro-
tunda. Mugurii oblong ovoizi pang la subglobulosi, ascutiti sau obtuzi ingra-
maditi inspre varful lujerilor, cu solzii strans lipiti, glabri si in partea an-
terioara rotunziti. Frunzele cu petiolii glabri, scurti de 2-7 mm. lungime,
mijlocii sau marl, in locurile usca.e mici, apropiate inspre extrernitatLa lu-
jerilor. cu o forma foarte variabila. Lamina pe ambele fete glabra, conturul
lat dineet obovat, lgtimea cea mai mare in treimea anterioara a frunzei,
tuned de 8-15 ern., later de 3-10 cm. uneori mai ales pe lastari au climen-
sluni igantice, la baza ingus:ata-auriculata, adesea nesimetrica, de fiecare
parte 4-5-6 lobi_ rotunziti pang la ascutiti cu sinuri neregulate largi sau
inguste, destul de adanci $i de regula rotunzite; lobii lat otunziti $i numai

www.dacoromanica.ro
MONOGRAFIA STEJARILOR DIN ROMANIA
97
pe lujerii tarzid prelung ascutiti; lobid Jbazali midi ai rotunziti, cei de a doua
pereche evident mai mare, cei de a trtia si a patra pereche prelungindu-se
in forma de limbo si adesea cu marginea inferioara grosolan $i inegal sub-
lobata. lobii dinspre varf oval ai paraleli, indreptati inainte, nervurila late-
rale in m9die 5-7, destul de incleparta\te si nu tocmai paralele, navurile
sinuale intotdeauna prez.nte, nervatiunea intercalara grosoland neregulata
bogat reticula a, nervurele secundare dinsp_re baza fora-neaza cu nervura
principala un unghiu ascutit da 45-700.
Amenti: masculi cu poiuriculul glabru sau rareori paros pauciflor,
f:orile cu 5-8 lacinii, liniare, acute ciliate, cu 6-8 stamina, tot atat de lungi
ca laciniile. Florile female lung pcalunculate. rachisul glabru lung de 2-12
cm., d:spuse cate 4-6 indepartate in raceme. Perigonul aliplt de stil cu 5-7
lacinii scurte ncegale, pe dinafara des paroase; stile 3, reunite intr'o coloana
cu stigmata:a subrotunde, la varf emaiginate, arcuat rasfrante.
Ghindela cate 2-5 pe un peduncul glabru sau rareori dispers paros,
lung cat jumatata frunza, uneori mai scurt prin avortarea floriler superioare,
rareori ajunge sau intrece frunza in lungime. Capula mica de 8-20 mm.
inal(ime, 7-24 men. d_ametru, solzii ia-nbricati, dispusi in spirala stransi uniti.
ova:i, pa dos cenusii parosi, cu varful la. rotunzit papa la obtuz treptat in-
gustat, liber, bruniu si uscat; ghinda oval alungita spre varf acuta si cu
peri mici, lungs d. 18-28 mm. si later de 7-15 mm.
In flora noastra este reprezentata numai subsp. pedunculea DC. care
este de altfel stejarul celai mai mar, parti din Europa.
Din speciile de Quercus acesta are raspancitraa cea mai larger atat
altitudnala cat si orizontala. In regiunea de Yes arealul sau se paalungeste
pa ' in teritor.ul lui. Q. PEdanculiflora C. Koch, din aceasta cauza in
lucrarale mai vechi datale asupra prezentei sale in padurile de t:p antestepa
sunt eronala.
subsp. pedunctdata D. C. Prodr. XVI. 2 (1864), 4. Schwz. Monogr. I,
3--4 (1937) p. 102=ssp. en.Robur A. Camus, Les Chenes II (1938-39) p. 308.
Lujer_i anuali de:a incuput ccmplet glabri. Frunzele coriacee pans
la erbacee, pe fata superioara mate. Cupa mijlocte sau mica pans la 16 mm.
d.ametru, cu pereldi subtiri, solzii mici plani, de eel mul 2 mm. latime
varful obtuz alipit sau slab desfacut, data jumatatea cupei in sus devin
citn ce in ea mai mici iar oza superiori alaTa vizibili, pedunculul subtire si
glabru mai scurt decat 1/2 din lungimea frurfzei, ghinda de lungime mijlocie
de 25 mm.
var. glabra (Godr.) Schwz. 1. c. p. 102.
Frunzele pe fata inferioara glabra.
f. vu/garis (DC) Schwz. 1. c. p. 105. Cuprinde tipurile cu frunze de
dimensiuni majlocii, cam pang la 13 (14) cm. lung:me si 7 am. Fatima, cu
lobii anai adesea lati si rotunjiti sau obtuzi.
f. macrophylla (Lasch.) Schwz. 1. c. p. 105. Frunzele mari, lungi de
14-20 cm. si mai lungi, late de 8 cm. $i mai mult.
f. parvifolia (Lasch) Schwz. 1 c. p. 105. Frunzele midi cam de 7,5 can.
lungime.
f. acutifolia (Bechst) Schwz. 1 r. p. 105. Lobii ascutiti.
f. multilobata (Schur) Schwz. 1. c. 105. Lobii frunzelcrr cu lobari se-
cundare, unecri frunzele mari.
f. heterophylla (Loud) Schwz. 1. c. p. 105. Frunze foarte variabile, ne-
rcgulat pinnatifide sau lobate, intrerupt laoiniate on subintregi.
Duper fruncte:
f. vera (Lasch) Schwz. 1. c. p. 106.
Pedunculul lung de 2,5-7 cm. fructe 2-4.
f. brevipedunculata (Lasch) Schwz. 1. c. p. 106.
Pendunculul sunt numai de 1-3 cm. lungime si cu 1-2 flori.
EITUDII 7
www.dacoromanica.ro
98 CONST. C. GEORGESCU $1 1ULIU MORARU

f.tubulosa (Schur). Schwz., 1. c. 106.


Ad! se cuprind forme sari au cupula mare (Pena la 2,8 Om, diametru)
si ghinda deasernEni (de 3-5 cm. lungime).
var. puberu/a (Lasch) Schwz. Mon. d. Eich. 107. Q. peduncularta f.
paosa Schur., Ost. Bot. Wochend. VII (1857)4. Q. astrotricha. Sorb. et.
Csato, Mag. Nov. Lap. (1886) 132. Q. pillosa Simk., Querc. (1890). 23.
Se caracterizeaza prin peril marunti si desi ce ii are frunza pe fata
inferioara (uneori stelati) mai ales in unghiul nervurilor. Unebri poste devcni
glabrascenta in afara de nervuri. Aceasta varieta e, destul de raspandita in
Lora Romaniei si prezinta mare variabillitate, oeia ce ne-a facut sa separam
urmatoarele forme:
A. Dupa frunze:
f. rotundtiloba Georg. et, Morariu Rev. Pad. 54 9-10 (1942) p. 356.
Frunzele ou lobi ro'unziti sau obtuzi.
f. acutiloba Georg et. Morariu 1. c. p. 358. Frunzele Cu varful lobilor
ascutiti, adeteori lobulati, iar Emurfe adanci.
f. microphylla Georg. .Et Morariu 1. c. p. 356. Forma aceasta se deo-
sebeste usor prin frunzele Materialul vazut de not prezinta lobii adan' c
taiati si cu lobii serundari sau amirnad cu emarginaturi.
B. Dupa fruc e:
1. f. glomerata Georg. Lit Morariu 1. c. p. 356.
Peduncul lung de 1-4 cm. fructele mai stranse.
2. f. laxa Georg et Morariu. 1. c.
Peduncul mai dung de 5 cm. frudtele laxe (non: .,Habltu laxo!" ap.
BORZA, Sched in Bul. Gr. Bot. Muz. Cluj XXVI 1-2 p. 35).
17. Quercus pedunculiflora C. Koch in Linneea XXII (1849)
p. 324.
Arbore cam malt, scoarta formeaza de timpuriu ritidotn cu crapaturi
profunde; lujerii anuah glabri, brun, cu lenticele mari eliptice; lujeri tarzii
pot fi' parosi; muguri mari oval lanceplati, cu patru much!! Ion-
gitudinale, solzii imbricati. cu marginea eilf.a1.6; stipelia liniare, paroase
caduce. Frunze variabile miei pans la marl, deobicei scurt petiolate; lamina
cu baza auriculata, limed de 6-26 ctn. si lata de 4-20 cm., mai lath' l mij-
loc sau spre varf. regulat sinuat lobata sau sinuy4t pea-rat fidata, cu 4-8 lobi
rotunziti rareori ascutiti siinpli sau sublobati pang la dintati lobii me-
diani 3-5 linear!, subegali palter*, lobii 1-2 dinspre varf indrEptati Inainte,
uneori neregulat penat lobata ou lobil inferiori 1-2 mici, cei mijlocli (3-4),
indreptaIi Inainte, Pe fate infEricara cenusiu moale- (fasciou:at) paroasa
(tometuloasa), sau puberula mai rar glabra (in acest caz atentie la m.ugurii
si solzii cupulel!); fata sup:rioara verde inchis, lucitoare; fata infarioara
glauca (fumurie) sau cenusie; nervuri laterale 6-8 formend un unghiu de
60-850 cu cea medians, intre ela cu nervuri sinute. Florile mascule grupate in
amenti lungi de 4-8 cm. cu axul tomentulos sau paros, perigonul cu lacAnii
linear acuminate Cu marginea ciliate, stamine 6-10. Florile femele 2-5,
distante, asezate pc( un ax lung de 6-15 cm. glabru, perigonul cu 6-8 lobii
scurti, is exterior toanentulosi. Fructe 1-3 asezate pe un peduncul lung sub-
egal frunze sau mai scurt decat ea, glabru sau paros; cupa semisfer:ca sau
in forma de urns inalta de 15-22 mm., cu diametru de 14-23 mm; scvamele
imbricate, dispuse in spirals, ccricr..cute de cupu2a, numai varful triunghiu-
lar acct ramane liber, adepres sau putin adpres pa dos poarta o ghEbozitate
evident(; ghinda ovoids sau ascutita lunge' de 25-40 cm. si lath' de' 15-20.
Aria. gem: Grecia, Bulgaria, Albania Sudica, Romania, Turcia, Asia
Mica pans in Armenia si Dagestan. In Nordul Marii Negre trece prin Cri-
nneia legandu-se cu eel d'n tam noastra.
Rasp. In Romania: La noi in tars se afla mad ales In regiunea salvo-

www.dacoromanica.ro
MONOGRAFIA STEJARMOR DIN ROMANIA
99

stelpei (antestepei) din exteriorull si la Sud de arcul carpatic, deasemcnca se


mai afla ip Dobrogea.
1 Frunze parou,se pe tat.a inferioara a datrninei:
var. atri,choc/ados (Borb, & Born.) Schwz. Mon. Eich. 114.
1. Frunze lungi de 6-15 cm.: f. typica Schwz.. 1. c.
a) Lobi scurti, 4-5 perechi, simpli, scanicircula:1, varful rotunzit:
st bf. r(,:undiloba Georg. & Cretz. An I. C. E. F. VII, (1941) 2. 8.
b) Lobi mai lungi, varful rotunzi. sau obtuz, 5-7 p3rzchi:
subf. obtusilcba Schwz. 1. c.
c) Lobi luingti, cu varful acut. subf. goniolobula (Borb. Schwz. 1. c.
2. Frunze lungi de 10-19 cm.: f. Borzae Georg, & Cretz.
a) Lobi 1oarte lungi s_nurile in parte ajung pana la nervura mediana:
subf. stellatoides Georg. & Cr.:Lz. 1. c.
Lobi mai putin Magi, sinurile nu ajung pand la nervura mediand :
b) Lobi cu varful acut: subf. acutiloba Georg. & Ore z. 1. c.
Lcil)1 cu varful rotunzi sau obtuz:
c) Lobi intregi, subf. slrnpllex Georg. & Cretz. 1. C.
d) Lobi sublobaci : subf. frainetcoid -s Georg. & Cretz. 1. c.
3. Frunze foarte mari. de 16-26 cm. lungime:
f. maxima Georg. & Cr z. 1. c.
4. Frunze mici, nu tree de 6 em. lungime: f. parvifolia SLA %/Z. 1. C.
II. - Frunze pe fa4a irderdoara glabre, rareori paroase numai in lungul
nervulelor: var. virescens K. Koch. Linnaea XII (1849) 324.
A. Frunze lungi pana la 16 (17) cm.
Lobii simpli intrtgi , i . f. normalis Georg. & Cretz. 1. c.
Lobii c,11 putin in parte sublobati f. lobulosa Georg. & Crcitz. L c.
B. Frunze mai lungi pana la 25 cm. lungirna.
f. macrophyita G e o r g. & M o r. R. Fad. 55 nr. 7 -8 p. 300.
III. var. squamosa Georg. et Cretz. Rev. Pad. 55 N. 7-8 (1943) p. 300.
Solzii cupulei subpatul imbricati $i nu adpres imbrIcat.i.
IV var. pinnatiparti a (Boiss) Camus Les ch_n_s II. 1928-1939. p. 376
= Q. erucitolia Stev. sap. pinnartipartiJa. (Bo_ss) Schwz. Notizbl. Bot
Gart. XIII. (1936).
Frunze profund divizate (sinurile patrund mai adanc de mijlocul ju-
matatii laminei, ajung uneori pana langa nervura med and); p- tiolii lungi,
baza frunzei rotunzilta; pedunculul fruotler mad scurt (decat la tip) 6 cm.;
colzii cupulei mad putin ragula. d_spusi cu varful scvamei desprin
(scvarulosi).
Vezi $i Monad-Ai, I., Material. penru flora judeludui Vlasca. An. Acad.
Rom. I. XXI S. III, 8, p. 228-230)

SECTIA 3. DASCIA Kotsch y, Eichen 2 (1862).


Lujerii anualli dens tomentosi parosi, raileori glabre. Stipele mai
mul sau mai putin persistente. Frunzeqe eazatcano marl sau mc.ci, regulat
sinuat dintate- sau s:nuat lobate papa la penat lobate cu tendinta de lobare
secu.ndara. Florida t.tmale grupate In ainenti subsesili au perigonul ingust
oval-alungit; perigonul florilor mascue cu lacinii vIlcase si denticulate. Stdle
alungite inguste lineare libere dela baza, stIgmate la varf rot.tutzite sau
marginate, rareori putin rape..
Aceasta sectie set imparte in doua subsectil: Pseudoprinus Schwz_ care
nu se afla repitzentata 1a not $i Escudos caracteriza a prim solzii cupulei
putin indepartata (ipatenti) sau adprel, 8-12 antere, muguri obtuzi on ro-
tunziti i peril glomerati fascicunati. AcKasta subsectie este reprezentata la
not prin (Urmatoarele) doua serii:

www.dacoromanica.ro
100 CONST. C. GEORGESCU yr IULIU MORARU

Ser. Confertae Siank. Quern et Quercet. Hung. 10. 1890.


Frunze adanc penat lobate; nervuri laterale 7-10, si bogate in nervuri
interealare. Scvamela cupttlei linere, linear alungite; Pdrozit,te pasloasa.
18. Querczis Frainetto Ten Fl. Neap. Prodr. cuppl. 2
(1813) LXIX Schwz. Mon. Eich. (1937) 132.
Q. conferta Kit, in Schult Ost. 71. ed. 2, IL (1814) 619. Q. Hungarica
Hugeny in Rossi Gemeinn. Bl. XX. (1830). Q. Franetto Ten. Sy 11. Fl. neap. (1831)
470. Camus A. Les Chenes I (1936-38) 628. Q. spEctabilis Kit ap. Simk Mag.
Nov. Lap. (1883) 67. Q. s/avonica Borb. Q. byzantina Barb. Erdesz. Lap. XXVI
(1887) 914. Q. strigosa Wierzb. an Roch, Raise Banat (1838) 73.
Arbore Malt pand la 40 m., cu port matestos, cu coroana largd; lujerii
anuali glabrii. Lujerii anuali mai grosiy moale si dens Parosi. cenusiu tomen-
tosi mai tarziu putin mai-glabresOcnti cu lenticele eliptice albe. Muguri maxi
lungi de 0,5-1,8 can. ovat lancealati, brim clesehisi, cu stipele lineare pasilos-
Paroase. Frunze maxi, rareori mici in locuri insorite uscate, confert - Ingrazna-
dibE spre varful luj rilor, petiolul scurt 2-6 anan. rotund rar mai fungi;
lamina obovat eliptica membranoasd gresioard, lunga, de 10-18 (uneori pand
la 32 cm.) $i laid de 6-12 (20) cm. spry baza ouneat ingusta, profund car-
data sau ohiar semi amplexicaula, mai latd la mijloc sau in partea antzrioa-
rd regulat sinuat penat lobatd sau penatifidd cu 8-9 (-12) lobi thiati de-
obieein mai adanc de mijlocul juma atii laminei, lat oblongi, cei mai mart
adeseori pa knarginea posterioara cu 3-5, tar pe cea anterioara 1-3
lobuli obtuz rotunjiti rareori ascutriti; pe fata superioard cu peri mdrunti,
gdIbui, mai tarziu glabra, opaca, pe fata inferiaard la inceput galbui-tomizn-
toasa apai mai glabrescentd; nervuri le erale de fiecare parte 9-13, cam
nerogulat divergente, de cu. nervuri sinuale. Amentii masculi lungi de
4-7 cm. cu rachisull gdlbui parr's, perigonul florilor cu 6-8 lacinii Inguste,
pubescente; antere 5-10 suborbioulare mini, exserte de 2-4 on mai scurte
decat filamentele; arnentii femeli ingramdditi in varful ramurilor, galbui
pdrosi, lungi 2-6 cm. $i cu 2-8 flori. perigonul larg deschis pdros la inte-
rior 5-8 scurt lobat, stdie 3-4 recurbate spre varf ingrosate brusc. Pruett-le
adunate la varful ramurilor; din cauza avortdrii o :lor superioare sesile sau
pa un peduncul lung pand la 2 (-3) cm. Cupula mica hemislIztrc ailungita
sau campanula a, inaltd de 6-12 mm. si cu diametru de 12-15 mm.; scva-
mele lat linear lanceolate, scurt acuminate, lax subpatul imbricate; pe spate
marunt $i dens galbui paroase plane la interior convexe in afara; ghinda
ovat - oblongs, ob'uza, la varf putin turtita si mucranata, die 18-25x14---20
mm., cantina putin tanin, acre gust duke.
Aria gen.: Italia, in toatd Penthsula. Balcanied pang in Croatia $i Sla-
vonia apoi in Ungaria, Romania (Transilvania, Oltenia, Muntenia, Dobrogea),
Nardvestul Asiei Mici.
Var. macrophyllos (Koch) Schwz Mon. Eich. 235 (1937).
Frunze sesile sau subsesile, peciolul lung pang la 6 man. baza frun-
zelor -adanc cordat aurioula a p'and la arriplexicauld.
f. sublobata (BORZI) SCHWZ. 1. c. 136.
Frunze cu lobii intregi eel mult ici cola emarginati.
f. latiloba (BECK) SCHWZ. a. c.
Lobii frunzelor 2atiti, cad ma mart cu 1-3 lobi secundari, sinurdIe
Ingusta.
f. lobulata (HOL) SCHWZ. 1. c. = var. typica A. Camus. Les Chenes.
Lobii frunzelor pe marginea posterioara cu 3-5 lobuli, pe cea anterioara,
cu 1-3.

www.dacoromanica.ro
MONOGRAFIA STEJARILOR. DIN ROMANIA-
I0I

f. p/aEyphyl/os C. GEORG. et MORARIU Bul. Grad. BO'. Cluj XXIII


(1943) 1-2, 67.
Frunze marl de 18-30 cm. lungim,e si 10-18 cm. latime.
Var. minor. TEN ap. Schwz. 1. c.
Frunzele distinct lung petiolate (6-12 mm.) lamina la baza neam-
plexicuata; usor cordate emarginata.
I. cerrioides (BORZI) SCHWZ. 1. C.
Lobii., frunzelor ingusti si dintati, sinurile largi.
f. intagriloba. BORZA e CRETZ. Bul. Grad, Bot. Cluj XXI (1941) 59.
Lobii. frunzelor intregi.
f. longifolia GEORG. et MORARIU, Bul. Grad. Bot. Cluj XXI (1941) 71.
Frunze marl pang la 30 cm. lungime, cu lobii intregi sau emarginati.
f.typica GEORG. et CRETZ. 1. c. 70.
Lobii frunzelor lobulati.
19. Q. pyrenaica Willd. in L. Sp. Pl. IV, 451, (1805).
Syn. Q. toza Bose in Journ. Hist. Nat. II 155 (1792).
Arbore inalt pana la 20 m. cnu lujerii la inceput galbui tom..ntosi,
magurii pubcscenti; frunze obovat ahungite lungi de (6) 10-14 cm., sinuat
lobate pana ha penat fidate cu 5-6 perechi de lobi ingusti ascutiti, Cu mar-
ginea intreaga sau usor dintati. fate verde inchis la inceput poroasa, dosul
verde albastruj. ornentos, pctiolul hung de 5-20 mm. Fructe aproape seste
sau cu un peduncul pana la 2 cm. lungime Cate 1-5 impreuna, ghinda oven
cuprinsa in cupa 1/3-1/2 cupa cu solzii usor adpresi, tomentosi. Sudul
Frantei, Spania.
f. pinnatifida Schwz. Mon. Etch. I. 143, II. Tab. XXXI (1937).
Frunzelle periatificle cu lobi marl. adaseori iarasi profund si mare lobate.
Oultivat la Galati: Parcul Municipal. Leg. Dr. L. Alexandrescu H. P. B.
Serie. Lanuginosae Simk. Querc. et Quercet. Hung. 10 (1890).
Frunze naregulat sinuat lobate pana la penat lobate. Nervuri latrale
4-8, intre ele cu nervuri sinuate. Scvamele cupulei oval lanceolate, plate si
subpatule pang la convexe si adprese. Parozitatea adpres-tornentoasa.
20. Quercus Lanaginosa Lam. Fl. Franeaise ed. I. II. p. 209 (1778).
Quercus pubescens. W. Berl. Baumz. (1796) 279.

Arbore mijlociu sau arbustiv. Tulpina drzaP'a sau cu cresterea nere-


gulata stramba. Coroana rasfirata, luminoasa si neregulata. Scoarta formea-.
za de timpuriu ritidom de culoare bruna negricioasd cu crapdtuAti adanci
si proeminente carenate, cu muchea neregulat serpurd sau rasfranta.
Lujerii anuali cenusii-galbui pana la brun-galbu4, cu pasla deasa ma-
runta. din pert fascioullati, desi si pert simpli erecti, rani. Lujerii de doi
ani glabri, cenusii. Mugurii destul de m56, ovali sau aproape sferici,
rareori ascutiti la varf. Solzii cu toment conusiu-galbui. Stipel,e lat liniare,
caduoe.
Frunzelle de o extrema variabilitate, de marline mica pana la mijlo-
cie, rareori marl, in tinenete tomentoase pe ambele pagini, feta superioara la
incept` cu pert marunti, rigizi, mai tarziu gtabresccnta. fats intarioard
auriu-tomentoasa, cu pert marunti, fasoiculati si pert simpli mai rani, ade-
sea devenind glabrat-hirta in lungul nervurelor viloasa, rareori chiar vlras-
centa-glabrescent'5, cu pert in lungul nervurelor; de culoare verde sau de
un verde auriu, ierbacee pana la coriacee si plana, coriacee pana la rigida
si Cu suprafata incretita. Petiolul 6-20 cm. lungime, rotund sau slab brazdat
deasupra. Lamina 4.5-8 cm. Iungime, rareori mai lungs, 3-6 cm. latime, de
www.dacoromanica.ro
/92 CDNST. C. GEORCESCIT 51 'ULM SilORANU

o forms generalg :at-obovata pana la alungit sau ovalanozolat, la baza cor-


diforma pana la cuntlifcrma, varful rotunzit pana la ingustat sau ascutit,
marginea plang, undulata sau rasfranig, adAnc penat lobata Cu 6-8 lobi,
lati sau rareori ingus ampa. sau cu lobi secundari, s:nuri inguste, sau
regulat rotunzit sinuat-lobate cu acelasi numar de lobi spre va-f din co in
ca mai mici (var. glomerata), sau n.rregulat rotunzit sinuat-lobs e cu 4-6
lobi, cu lobi seoundari grosolani sau in forma de daa'i. Nervurtle larterale
de fiecare paste 6-8 cele mijlcc divt:rg in unghiu 40-600 (85g), nerzgu-
lat indepartate, rareor: mai apropia e Si sUbparalele; alterneaza cu nervuri
interoa:are, reteaua de. nervuri eel put.n pe fata iinfictrioard proeminenta,
grasolana si :regulata.
Amentii masouli lungi pang la 6 cm., rar mai lungi bruni-tommtatosi
florile masoule cu un invelis desfacut pang aproape de baza, laciniile ascu-
tite, pasloase. stamina cu antere galbene-murdare si filamcntele putin exerte.
Floride femele s:sile sau foarte scurt pedunculate, 4-8 mm., in raceme, pe-
rigonul tubular, paslos si cu 5-7 ilacinid scurte, pistilul cu stiganar'e lat-
crunea.-spatulate, la varf ernaa-ginate ar numai subcordat incis dilatate.
Cupola mica pang la mijlocie, pang la 15 mm. inalta si 6-17 mm. In dia-
metru, solzii mici, inghesulti, cu un toment cenusie-ggibui pana la brund-gal-
bui ovat lanceolati, ingustati treptat intr'un varf bout, pe spinare convexi,
adeseori intim lipiti si se deosebesc cu greu. Ghinda de marime mijlocie, mai
rout''- sane mai pu'in ingust oval - acuminate, 8-18 (-30) mm. 1ungiane si
6--12 (-18) mm. lgtime.
Aria gen: D'in Spania de Nord trace poste reg:unile mediteraneene
(exdusiv Sardinia) pana in Anatolia de mijloc. &pre Nord pana in Norman-
dia, Badenul de Sus. Thuringa, Boemia. versantil meridionall at Corpatilor,
Podolia, Crimeia si Peninsula Balcanied, spre Sud pand in Nordul Pdo-
ponezului.
Din carcetgrile noastre de pana mum, deducem ca in taa-a noostra
este reprezentata numai o singura subspecle.
s s p. larnuginosa (L a m.) S c h w z. Monogr. d. Eichen Europ. I. 5
(1937 p. 166.
Arbore mijlociu, foae.e adeseori din cauza cluntirilor prac`icate de
amen!, vita, etc. (restore arbusLiva. Lujerii cu puf marunt. canesconti.
Frunze mijlocii sau mai mart de 6-9 cm. lung:me si mai molt si de 3-6
cm.. ldtime, forma generals lest sau ingust-oboveg, ce-a mai mare latime
In partea an .erioarg, pe Sala superloard varde viu $i mate, pe fata inferioara
pasloase, cenusii pana la brune-galbui uenori devin glabrescente, corlace,
sau in formele cu lob'! incretiti, r:gidiusc-uI:e, pe lujErcli roditori intotdeauna
evident petiolate, adanc si regulat penat-loba e pana la sinua- lobate, 1Lbil
mar! sau scurti s: ascutiti, mai malt sau mai putin .undulati pand la cris-
pati. Cupu:a cu baza rotunzita, Cu scvame.treptat inguste sau la fel de mart,
,.cafenii pang la galbui, pasloase sau tcanentoase.
Subspecie oc:Nasta ,E,ste reprczentata pr:n nurnerowe varietatt si forme
in Fran'a de Sus si de Miloc, Europa de Sus si de Mijloc, in Romania, In
Peninsula Balcanica si URSS (Crimei a).
1. var. lanuginosa (L a m.) Schw z. 1. c. (1937) 169.
Frunze mariipana la mijlo ii, plane, profund penati-lobate, lobii obtuzi,
in numar de 6-8, larasi lobati pana la sinuat lobati, sau numai cu 4-6 lobi,
scurti, obtuzi. intregi sau sublobati, bruse ingus ati catre varful frunzei, feta
superioarg olpa12:6, glob: sau rareori 1pubex-WA, fata inferioara cenus:e-
galbue pubescen'S.
f. pinnatifida (Gmel.) Schwz. 1. c. (1937 169.
Frunze adanc penat'-ficiate si cu lob; secundari.
ud) Schw z.
Et. pubescens. (Loud) 1. c. (1937) 170.
Frunzele sinuat lobate. lobii mici, lati intregi, adeseori ncregulatt
g. var. undulata (K i t) Schwz.l. c. (1937) 170.
www.dacoromanica.ro
CONST. C. GtORGESCU $1 IULIU mORAll.TJ 1C3

Frunze cu marginea mad must sau mai pulin ondulat incrctitt, r:gi-
diuscula cu lobii acuti, adesea intepatuor:, cu a-narginea undulatt sau tra's-
franta, fata superioarg pastrzaza. peri rasleti, mici fasculati, rata inficrloara
cenusie-aaburie pang la nivae, devenind uneori glabrescenta.
Aceasta valetate este raspandita in Estill arealului specdei; ea este
bine reprezentata la not in locuri usca`e bgtute de soare, mai ales in Do-
brogea.
f. dissErcata (V u k) S c h w z. 1. c. (1937) 170;
Frunzele fidate lobii dintati.
f. prionata (Beck) Sthwz. 1. c. 170.
Frunzele cu lobh neregulati mai scurti sau mai lungi, Cu marg:nea
intreagg.
var. g/ornerata (Lam.) S c h w z. 1. c. (1937) pg. 170;
Frunzela regulat sinuat lobate, pe fata superloarg de un verde inch's,
glabre duel' oare, pe fata inferioarg mai mult sau mai pulin dens si nagrunt
pas case. Lobli de fekare parte 6-8. treptat diminuati spre varf, nea-vur;i1c
laterale putin d:vergente. Frunza szamana cu aceea de Qu. petraea L i e b l
cin care motiv 0. Schwarz 11 considera ca find de origin hibridogena.
Aceasta klSte confirma a si de faptul ca variatatea se gaseste in reg-,:unile
de suprapunere a aa-ealului speciei Q. pubescens cu Q. petraea.. La not in
tarn isi actila centrul de ra.spandire pe dealurile Transilvaniei, in rest find
sporadi
f. typica. C. G e or g. et I. Mo r. Viata Focrestierg 1942 p. 31.
Ldbii frunzelor intregi.
f. sublobata C. Georg. el. I. M o r., 1. c.
.f.prionotoides Georg. et Pete. ComPt. rend. Acad. des Sciences Roum
VI., 1-4, 181).
Lobil frunzelor iaras lobulati sau bogat emarginati, -deobiceiu ascutiti.
f. polymorpha Georg. pit P e t.c. C.ompt r. Acad. Sciences Roum. VI,
1-4, p. 182.
Frunzele variabile, =ale mai mici cu lobii ascutiti si altele mai marl
cu lobii rotunziti.
21. Querciis Vh-gilicana : TEN. Fl. Neap. V (1856) 262
Arbor. inailt, rareori arbustrv, cu coroana in`inea, destul de d,crasil.
Lujerii anuadi cenusiu a iipit tomentosi, ou pert fascioulati, izolati, intrortesurti
cu pert lungi, mai ..aru glabrescenti sau, glabri. Mugurii marl de 5-8 aim.
lungime si 3-4 mm. gros'tme sau chiar road marl, ovali la varf, acuti sau
obtuzi, in patru muchii, cenusiu tom,-2ntosi, de ouloare larun'e sau brun ros-
cata. Stipele tomentoase, cad de timpuriu. Frunzcle marl sau naijlocii, rare
on mici (in locuri amide) ingramgdite in roze a spre varful lujerilor, cu pe-
tiolul lung de aproximatclv ide 25 man., uneori mai scurt (pe luicrrti tarzti
uneori mai sesile), la Inc:put paslos paras apoi glabru, lamina lunga pang
la 16 cm. $i lata pana la 13 cm., oblong-obovata pang la lat-cbovatg, baza
mai adesea subcorda+g, rarr-ori cunea; varful rotunzit sau obtuz sau to ptat
acuminat, lobat-fidatg, cu sinuri inguste $i adanci, pang la sinuat lobate', de
fecare parte cu 4-7 lobi, lat alungiti pang, la obovati, regulat di=pusi gi
indrep'ati inainte, cu marglnea intreagg, scorn gi rotrunjiti, sau sublobati
cu 1-3 lobi ascutiti sau obtuzi, fa-la Fupericara paroasa, ac17.sca devenind
glabrg $i lucioasg do cthoare verde inchisa, fa+a infcricara cu torncnt des
cenusiu constand din peril stelati, per:, fascioulati mgrunti si peri s:crnpP.i in-
tretrsuti, adesea mai tarziru glabrescenta 51 glau,ccenta. Nervurile laterale
proeminen'e, 6-8 de fiecar.e parte, indepgrtate, ce'e bazale perp.-ndiculare
(800), c'.1e surperi.oare diverg in unghd esoutit (4), cu numeroase nervuat
intercaflare, reteaua de nervuri fines deasg + neregulata.
Armenti masculi lungi pang la 8 cm., fan $i, sepalele lanCaolate 6-8,
antere oblongi si aproape tot atat de lungi cat si filamentele, de culoare
www.dacoromanica.ro
X04 CONST. C. GEORGESCU *1 SULIU MORARU

verde inchisa ; florile fernele cu pEdunculii lungi de 6-8 cm. In raceme de


cite 2-5, laciniile perigonuiui alungit-ovale, paroase.
Fructele 2-4 pe un peduncul, gros si tomentos, lung 3-8 cm., uneori
grin avor are subsesile si subsoLtare. Cupula destul de mare inalta 12-30
mm. si large de 10-18 mm. in diametru, cu peretii grosi, cErn4iu mataso-4i
tomentoasa pe din afara, scvame ovat-lanceolate, putin gheboasa slab adpres
imbricate si cu varful ingustat intr'un apendice ob uz si galbui. Gh_nda elip-
soidal ovate ascutita, lungs 'Dana in 40 mm. si groasa pang la 22 mm. dia-
metru.
Aria gen. Raspandirea inc.:pa din Corsica paste Sicilia, Italia, Perlin..
sula Balcanied, spre N. pang in Croatia, Ungaria de S. pang in Eubea,At lea
si Nordul Peloponcoului.
var, congestoid-s C. Georg. et I. Mor. Rev. Pad. 54 (1942) 100.
Frunze da marime m_jlocie pang la marl coriacee, lungi de 9-16 can.
si late de 5-10 ern. baza cordiforrna pand la atenuata, varful rotunzit, pe-
tiolud relativ mai scurt deca la celelaite varietati pans la 18 (20) mm. lun-
gime, limbul obovat sau oblong obovat, sinuat lobat, de filzcare parte cu
4-5 (-6) lobi rotunziti, Cu marginea intreaga sau ernarginata, perechea inferi-
oara de lobi aproape perpend_cuiara, cs..e superioare + indrep ate inainte.
var. Tenorei (D.C.) Schwz. Monogr. der Eichen. Eur. u. Mittelmg, I
(1937) 160. Frunzele marl si late moi, penat fidata, cu lobil latiti, lungi si
adesea Liarasi lobulati, ou fata super:card glabra iar cea inferioara glabres-
centa sau sbarlit puberula si lariat paroasa pa nervuri, verzuie.
f. typica (Posp.) Schw. 1. c. 160.
Frunze marl: fructe cu pedunculul lung.
Obs. C =lace s'a descr,s la noi sub aceasta forma este material critic
hind fare fructe, deci numai dupe frunze. In general nu cunoastern mate-
rial de Q. Virgiliana dala noi din tars cu pedunculii lungi, s'au luat ca atare
exernplarele cu frunze marl, pctiolii lungi si mugurii marl, muchiati.
f. brachyphylloides (Vuk.) Schwz. 1. c.
Frunze mici, fructe scurt pedunculate on subsesle.
var. ambigua (DC) Schwz. I. c. Frunze, mijlocii rarcori mar:, coriacee
pang 1a rigida, cu lobii mai ingusti si ascutiti, cu s nuri largi si putin a-
danci, in s are adults pe fata superioara pubcru:e, pe dos terriritoase .sau
glabrescente si glaucesocnte. Aci apartin tipuri xeromorfe paralele cu cole
de Q. p. var. undulata, cu care de altfal prezin:a si raporturi de hibridizare
nu numai convergente adaptative.
var congestoides. Georg et Mor. Rev. P5d. 100. 54, 3-4 (1942).
Frunze mijlocii pans la marl (9-16 5-10 cm.) cu tam cercbforma pand
la atenuata, cu petiolul mai scurt putand ajunge 'ana la 18 (20) m., la-
mina abovata sau oblong obovald, sinuat loba`d, de f ecare parte cu 4 -5 (6)
lobi rotunjiti si cu margima intreaga sau emarginatd.

III. SUBGEN. CERRIS (Spach) Oerst.


Arbori ou frunze cazatoare sau sernpervirescen',a (nu in flora ricastra).
Marginea frunzei lobate, dintata sau intreaga. Maturatia fructelor in 'anul al
doilea.
22. QUERCUS CERRIS L. Sp. P1. 997. (1753).
Syn Q. crinita Lam. EncykIl. I 718 (1783). Q. echinata Salisb. Prodr. 393. (1796).
Arbore inalt pang la 35 m. si gros pana la 3-e m. in circonferin'ia.
Tulpina dreapta, desfacandu-se in 1/3 superioara a coroane in ma: multe
craci oblice; scoarta formeaza de timpuriu un ritidom nEgricios cu. CrapAturi
adanci longitudinale, in fund rosietice, coroana ou ramuri lunei viguroase,
frunzipl bogat si 1urninos. Lujerii anuali lungi, subtiri, colturati, cenu,sii
www.dacoromanica.ro
MONOGRAFIA STEJARILOR DIN ROMANIA 105

sau brun-maslinii, parosi, cu lenticele albuaii. Mugurii uniform distribuiti


pte lujeri, mici, ovoizi, cu varful acuminat, ascutit sau obtuz, parosi, la baza
cu stipele libere mai lungi ducat mugurii, setaceu-tomentoase, lin are.
Frunz.de rnaroescente, subtiri sau pergam:ntoase, de forma eliptica,
oboval-eliptic, pang la oboval-oblong, varful ingustat sau subobtuz, baza
cuneiforma pana Ia usor cordiforma, uneori nesiraz.trica, lungi de 5-10 (18)
em. si late de 3-5 (8) cm. rareori mai mult; in tinerEte cenusii pe ambele
f;ete, mai :arziu fata superioara verde maslinie inchisa, adesea aspra la pi-
pait, cu peri rani stelati rareori devenind glabra; fata inferioard cenusiu,
galbui sau niveu tomentoasa, ou peri marunti, stelati; uneori glabra, dar
pastrand puf in lungul nervurilor ; foaia foia sinut-lobata pand la lirat-
pastrand puf in lungul nervurilor; foala sinuat-lobata pana la lirat-
sublobati, nervura principals proeminanta pe ammbcle fete, cele laterale (se-
cundare) 6-10 pereohi nervuri later4le formand cu nervura principala
urnunghiu de 45-500. Petiolul lung de 1-2,5 cm. lungime, tomentos; stlpele
adesea persistente, mai ales pa lujeri sterili, liniare, pana la 2 cm. lungime,
setacee, roseate.
Amentii masculi lungi de 5-8 (11) cm. subtiri, penduli, cu flori laxe,
axul cu numerosi pari stelati;. florile mici, sesle, on subsesile, bractee, se-
tacei, egale cu subgale perigonului, laciniile p:rigonului 5-6 scurte, ovale,
subobtuze, paroase; stamine 3 (4-6), da doua on mai lungi decat perigonul,
antene ovoide, prevazute spre varf cu peri rani $i albic osi. Amentii femeli
cu 1-5 flori, axul cilindric, tomanos; stile liniare, subulate, recurbate, ob-
tuze, usor brazdate pe fata inte_rna, verzui pubesoente, spre baza glabre
si roseate la varf.
Axa fructifera lipseste sau este pang la 2 cm. lungime, robusta, Cu
1-4 ghinde. Ma uratia fructelor in anul al II-lea. Cupula aproape semlsfe-
rica, ceva mai inalta decat lata, acoperita de solzi liberi, liniari, subulati,
cci inferiori, mai ales, recurbati, cenusiu-tcmentosi, cei superiori intrccand
cupula. Ghinda oblong - ovoids, lungs de 20-35 (50) mm. lata de 12-18 (22)
mm. glabra, cu striatiuni negridoase longitudinale, varful mucronalt, dkpri-
mat sau trunchiat, vilos.
Cerul este o specie din Sudul furopei, in Franta meridionala: Italia,
Croatia, Austria de jos, Ungaria, Romania si Peninsula Baclanica, de undo
trace in Asia Mica.
In Romania vegeteaza in pan' ea de West, Sud si Sud-Est, IncePand
dela Maramurcs, urmand versantul occidental al Murtilor Apuszni, de uncle
se intinde prin Platfonrna Somesand pana la Cluj si pe Valea ,Murestati
pang la Aiud; apoi in Banat; in tot acest teri, oriu cerul este o escnta din
regiunea de dealuri si numai sporadic, in Satimar se afa si la cample. In
Oltenia si Muntenia de Vest se intinde din an estepa pand in regiunea de
col:ne, petru sa in Muntenia de Est sa ramana nurnai la campie; in cent-
nuare apoi formeaza intinse arboreta in Dobrogea. Granita sa nordica si
word-est.ca este Bacraganul si stepa centrals dobrogcana.
Var. austriaca (Willd ) L^ud. Arb. 13 Frut II (1848) 1838 ;
Frunzele eliptic-ovale pana la oblong ova la dintat lobate sau
sinuat lobate pana la loba`e, lobi egati in general regulat dispusi, scurti
pans Ia destul de lungi, in numar variabil, 7-9 (11) sau 5-7 (8), cu varful
mucronat, bont sau ascutit, triunghfulari, ad-sea irdroptati inainte, intregi
sau dintati, sinurile cel mult 1/2 din jumatataa laminei; lamina cu varful,
prelung acuminat sau rotunzit, baza cuneiforma sau rotunzita sau usor cor-
diforma, pergamentoasa. fata supericara deobice.0 a-pry la p:pait cu peri
rari stelati, rareori glabra. fata interioar5 cenusie sau galbui-verzue cu puf
de pen stelati. P:m-iolul de lungime m;iilocie 1/2 -11/2 (2) cm.
f. maerophyUct (Dorner). Asch. & Granbn. Syn. IV 463 (1908-13) ;
Frunzele mart lungi pana Ia 20-22 cm. si mai mult, si late pana la
11 cm.
www.dacoromanica.ro
o6 CONST. C. GEORGESCU Sr MLITT 240/1..Alttr

f. austriaca (Wild) Georg et Mar. An ICEF, I, IX1 (1943) 137.


Frunzele in general. mai inguste, lanceolat eliptice pang la oval Ian -
ceolate, cu lobii scurti, intregi sau slab dintati, pe marginea inferloara tri-
unghiulari, indraptati inainte,
f. dentatiloba, Georg. et Mor. 1. c. 138.
Frunze regulat lobate, lobii de lungime mijlocie, numai la unele frunze
sinurDe pot ajunge para. la 1/2 din latimea jumatatei foaiei, dar se gasese
i frunze de tLpul formei anterioare. Caracterul de distingere ail formai este
ca Clobii sunt la randul for emarginati saru dintati; uneori numai lobii me-
diani ai foaiei sunt dintati.
f. cycloloba Borb. 0.B. Z. VII 22 (1857) ;
Frunzele sunt sinuat lobate ; forma generals a laminei oblong obovala
pan la oval lanceolate ; lobare.a este &still. de regulata.
f. laincifolia, Georg. et Mor. 1. c. 139.
Frunzele sunt deobiceiu ingustate oval-lanceolate, pans la lanceolate,
varful deobioeiu preknag ingustat, lobii mijlocii de lungi. Uncle exemplare
stabilesc tranzitia spre varietatea urmatoare. Pe a.ceilasi lujer se afla ades-a
frunZa polimorfe cu lobi mai sourti si mai lungi,
var. vulgaris : Loud. Arb. Eft F'rut. Brit. III (1838) 1847; C -K, Schn.
III. Handb. Laubh. (1904) 181; Qu C. haliphkreus Lam. & DC. Fl. Fr. III
(1875) 311.
Frunzele pinatifide, pinatipart^he, pans la liratpartita, deobioeiu de o
consistent.a membranoasa pang la erbacee, lobii mai propiati sattA.ndepar-
tati, ascutiti sau obtuzi, liniari sau larti, sinurile inguste la formele cu lobii
lati 6i dxidzpartate la formele ou l.obii Endari, baza rotun.zita papa la cordi-
forma ; forma generals a Erribului oval-rotunda pans la oblorg-obovala.
f. laciniata (Loud.), Encyol. trees. p. 856 1.558 spud Cannes 1. c. p. 601.
Ad apartin formele cu frunze variabile, laciniate, lobii In general
nereguatali, asoutiti, intregi mu slab sinuati ; sinurile profunde, cele dela
mijlocul foaled mult largite $i ajungand pans aproape de nervura prind-
pala. Din aceasta forma sunt variatiund individuale introduse In culture.
f. bipinmata (Christ), Georg. et Mor. 1. c. 141 (subvar. Christ, spud
Hegi a. c. pg. 115).
Frunzele pinatifide, lobii mai marl iarasi lobulati.
II.
HIBRIZII
Quercus Rosacae, Bechst Sylvan (1813) p. 67. Q. petraea x
Q Robur.
Frunza se indeparteaza de a speciei Robur pain peticiIii lungi, baza
frunzei vaziabila neregulat cordata sau cuneat ingustaita. Podurculul ghindei
scurt, dar variabil pe acelas individ. De specia petraea, se deosebeste intot-
deauna prin fructele pedunculate, frunzele maxi $i ou baza ev.Sdant cordata
cel putin da o parte din frunze, uneori singuraticele frunze pot fi chiar
auriculate.
In literatura sistematiica se amintesc o serie lungs de verietati ale
acestui W.lar:d. Evident combinatiile de oromozomi (resp. de gene) purtatori
ai caracterelor pot fi diverse dupe mastira in care prin actul reducerii cro-
matioe s'au eliminat mai multi cromoscani purtatori de caractere dominante
dela unul sau de :a actul d:n pathati. Tinand seaana de numarul mare de
varietati $i forme descrise In specia Robur, earl pe drePt cuvant dintr'un
spirit de Wine sisternatica Schwarz le reduce la cateva, ca $i divizarea
grupei sessilis in cele trei microspecii cu stfbundtatile sistematice, ajunge.m
la un numar extraordinar die mare de spell jordaniene. '
www.dacoromanica.ro
MONOGRAFIA STEIARILOR DIN ROMANIA 107

Toata ac,:ste forme la randufl for pot prezenta variatiuni intermediare


convergente sau adaptative sau tipuri aberante, in:at atat teocretic cat Si
practic numarul for ajunge nelimitat. Ficcare individ al aceleiasi forme la
urma urinei se deoscbc.ste de ceilalti, dax acestea nu mai sunt decat varia-
tiuni individuale.
A descrie toate variatille rnorfologice ca unitati sistematice nu fn-
searnna a Oar:A:a stiin'ilfic, ci a ne incurca singuri intr'un labir:nt mor-
fologic in care am pierdut 4lrul calauzitor.
La not in literatura recenta in care se tne seama de separarea grupei
sessilis in trei specii, au fost semnalate urmatcarode vorietai
Var. Coriacea (B e c h s t) C. Georg u. P. Cretz. Mitt. der techn.
Hosch. Bukarest XV (1944) 94; syn: Quercus pedurculata var. coriacea
Bec hst. apud Bluff et Fingerhut II (1825) 533.
Frunze ovale, grease, coriacei, pe dos petrocise, pe fa-A glabre, cu lobi
simpli, rareori ncregulat dintati, rotunzi, din ce in ce mai mint catre varful
lam_nei. Fctiolul pang la 10 mm. lungime; baza laminei auriculata. Fructele
pe un peduncul pand Ia 4 cm. lungime.
Var. pseuclosessWs (S c h u r) G e or g. et Cr et z. Bul. Grad. Botan.
$i Muzeului Botanic dela Univ. din Cluj la Timisoara XXI (1941) pg. 134.
Lujeri si frunze glabre. Frunze aprcape sessile, cu petiol de cel must
2-3 mm. lungime, baza laminei auriculata", lamina de forma celei de pe-
traea, cu lobs regulati, intregi, mini, 5-9 perechi, sinuri putin. adancite.
Fruct pe un paduncul pana la 4-5 cm. lungime.
Var. obovata ((L a s c h) Geor g. et Cret z. 1. c. 136; syn: Quercus
sub. Robori-germanica 4, obovata. Las eh Bo t. Zei t. XV (1875) 417.
Frunze 4e forma calor de Romur, obovate, pe rata infericara glabre,
coriacei, lamina la varf emarginata, la bald brusc ingustata $i auriculaita;
lobii des-ea sublobati, petiolul lung de 3-11 mm. Fructe pe urn, peduncull de
10-15 mm. lungime.
Var. Csatoi (B orb) Georg et Cret z. 1. c. 136; syn: Quercus Csatoi
B o r b. Magy. Nov. Lapok. X (1886) 133.
Frunze eliptice pana Ia alungit obovale, spre baza si spre varf ingus-
late, lobii simpli sau sublobati; petiolul de 7-12 mm. lung. Fate inierioara
a laminei paroasel, in special in lungufl narvurelor rosietic-paroase. Fructe
pc un peduncufl de eel mult 1 cm. lungime.
var. pseudogermanica (Larch) Pase. An. ICEF IX 1, S. I, 129. Pe-
dunoulii fructiferi lungi pana la 5 cm. Forma generals a frunzei este de
Robur, dispozitia lobilor de petrace.

Q. Psezticlodalechantpii Cretz. Bul, Grad. Botan. Cluj.


Timiioara XXII (1942) p. 71.
Q. Dal:Johan/pi x Q. Robur,

lute:medlar parintilor se dcosebeste de Robur prin lobii frunzelor as-


eutiti $i frunze lung petiolate, iar de Dalechampil prin pedunculii fructi-
feri lungi.
d. Cretzoiu Pasc.. Bul. Grad. 'Bet. $i Muz. Cluj-Timisoara XXIV 1944,
p. 71.
Prim solzii cupei un.iti pubescenti, pedunculii fructelor mai lungi si
prin petioiii frunzelor mai scurti se apropie mai mult de Q. Robur.
Qu. Heuffeli Simk. Magy. Nov. Lap. VII (1883) 68.
Q. Robur x Q. Fraineto. En. FL Transs. 488 (1887).
Lujerii grlabri sau cu peri stelati d'spersi, muguri ovali orb salungiti
eu solzii alipit parosi, Frunzele scurt petiolate (4-10 mm.) cu lamina mare
www.dacoromanica.ro
ro8 CONST. C. GEORGESCU ur IULIU MORARU

pang la 20/14 cm., lat obovala cu baza ingustata si auriculatg cu 5-7 pe-
rechi de lobi laterali lati si rotunziti, pe fata superioara glabra sau glabres-
cmta, fata inferioard cu peri stelati s!Tripli uneori glabrescenta afard de
n;ervuri. Fructele cate 1-3, cu pedunculii lung! de 5-40 mm., dispers pa-
rosi glabri. Cupusoarele inalte de 8 mm. $i de 16 rom. diametru, solzii de
forma intermediary fata de parinti. Ghinda de 25/15 mm.

Qu. Haymalcliana Simk. En. Fl. Trans. (1887) 488.


Simk. Magy Nov. Lap. VII (1883) 68.
Q. Frainebto x Q. Robur.
Frunze le mari si frurtele sessile sau scurt pedunoulate cu pedunculul
pang la 1 cm. Forma generals aproplata de Qu Frainetto.

Qu. Tufae Simk.


Q. petraea x Q. Frainetto.

Lujeri bruni gaLlbui dispers pgrosi, mugurii alungiti des pgrosi. Forma
frunzelor osetland intre a celor doi parinti, cu lobanea indinand cgtre Q. Frai-
netto, fats superioara mgrunt si des paroasa, cea inferloara marunt si des
paroasa, axilele barbulate. Fructele cate 2-3 pe un p:cluncul scurt sau se-
sale, cupe hemisferice cu solzii parosi, de forma $i marime intermediary ca-
lor doi parinti.

Qu. cazanensis Paw. An. ICEF V. IX S. I p. 115.


Q. Dalechampii x Q. Virgiliana.

Lujerii dispers paresi la inceput mai tarziu glabrescenti, mugurii marl


pang la 8 mm. obtuz muchiati.Frunza obovala de 7-10 cm. sau cliptice lung:
10-20 mm. petiolate, baza lat trunchiasta sau cordat-ernarg:nata, cu varful
lat rotunzit sau usor ornarginata sinuat lobata, cu 5-7 lobi, cei bazali 1-3
mai marl, uneori lobulati, lobii dinspre varf descresc treptat, in tinerete
fata surperioara cEspers paroasa, iar cea inferioara tomentoasa, la maturitate
glabrescente. Fructele sesile cate 1-3. Oupa glyIndei semiovaie inalta de
12 m. $i de 15-16 mm. diametru. Solzii lati subromboidali cu varfurile brusc
Ingustate in apendice lungi, cei bazali ghebosi. Ghinda alung:t ovals ascu-
tita la varf de 30/15 mm.
Se apropie ca tip mult de Q. Virgiliana var. congestoides.

Qu. getica Morariu Bul. Grad. Bot. Muz. Cluj XXV 1945 p. 173.
Q. peduAuliflorax . Q. Frainetto.
Lujerii glabrii sau glabrescenti, muguri .mijlocii sau mari ovoizi-aiun-
g111,cu solzi bruni deschisi, pgrosi. Frunze obovale scurt petiolate obtuze
sau rotunzite la varf, cordate la baza, cu smocuri disperse de peri pe fats
superioara si tomentoasg glauscescentg pe fata inferioara. Ghinda scurt
pedunoulata, cu solzii ovali alungiti pubescenti. Frunze le $i solzii cupusoarei
se aseamana cu cele dela Q. pedunculiflora, lar mugurii cu cei dela Q. Frai
netto.
www.dacoromanica.ro
MONOGRAF/A STEJARILOR DIN ROMANIA 109

Qu. corcyrensis. A. Camus Les Chenes. Paris (1936).


Ati. T. II Expl. d. pl. p. 59 et p1. 162 fig. 8-11.
Q. Podunculiflora x Q. pubescens,
Lujerii glabri sau dispers parosi, mugurii larg ovali lungi de 5 mm.
si grosi de 4 mm. Frunze de dimensiuni mijlocii, cu petiol glabru sau gla-
brescent lung de 10-16 mm., lamina lat ovals, lungs de 7-10 cm. si lata
de 4-6,5 cm., neregulat penat lobatd cu lobii 4-5 lati cintregi sau lobulati,
fata superioara glabra, cea inferioard paroasd ca la Q. pedunculiflora.
PrEzinta cloud forme.
f. dobrogensis Georg. et Cretz. Bul. Gr. Bot. si Muz. Cluj la Timisoara
XXXIII (1943) p. 29.
Lujerii dens tomentosi.
f. Lupei Georg. et Cretz. 1. c.
Lujeri pubescenti pand la glalarescenti.
Qu. Sechenyana Borb. Erd. Lap. XXV, 993 (1886).
Frainetto x pubescens.
Lujerii mai adesea des parosi. Frunze le pe dos poroase, cu infalisare
mai mult asernandtoare cu acea de Q. pubescens.
Fruatele scurt rareori cave mai lung pedunculate. Cupusoara asemd-
natoare cu area de Q. Frainetto, solzii adpresi_si porosi.
Descrisa de Borbas din Jud. Arad (Cladova) a contestat-o Sinionkai.
In Herbarul Laboratorului Botanic al Politchnicei Buc, se afld material
din Dobrogea, Pavilion leg. N. Iacobescu. 8 7X 1920 cu frunze si fructe la
care caracterele intermediare intim cei doi parinti suet foarte evidence. Mai
putin sigur este materialul d la Rebegi : (Craiova Leg. M. Petcut 17. VI.
1945) fiind fard fructe, tipul frunzEle se aseamand mai mult cu Q. pubescens
f. pri.nnatifida.

Qu. Kartitziana Borb. Erd. Lap. XXXVII (1887), 732.


Q. pubescens x Robur syn. Q. devensis Simk. OBZ XXXVII (1887) 404.
Lujerii anuali cen,usiu parosi, cu pgrozitate deasd on laxd. Frunze de
obiceiu ratite in partea superioard, adesea cu aohli asrutiti, pe toata fata
inferioard sau cal putin pe nervuri des pdroase. Cupusoara ghindei Cu solzii
stran.si si codrosi.
Quercus danubilias C. G e o r g. Pe t c. e t Cr e t z. Compt. R. d. S. de
.

l'Acad. des Sciences de Bourn. T. VI (1942) 182.


Qu. pubescens x Qu. Virgiliana. .Acest hibrid trebUe verificat, pans
cand se renunta la el.

www.dacoromanica.ro
I 10 CONST. C. GEORGESCU $1 IULIU MORARIS

BIBLIOGRAFIE
1. Ascherson- Graebrver, Synapsis der Mitteleuropaischen Flora IV.
2. Beldie A.-Cretzoiu P., Stud-ul sisternatic al gorunului din Romania, An.
ICEF VII.
3 Borbas V., Quercus Budenziana et species Botriolobaruan. Termeszt. Fiiz.
4.
5.
--
XIII Budapest 1890.
A magyar Nagy-Altold tolgysi. Erd. Lap. 26 (1887) 711-743.
Europa nagyobbpikhelyes tolgyeinek ossz:alitasa. Erd. Lap.

---
26 (1887) 929-944.
6. Balanographiai magyarazatok. Erd. Lap. 26 (1887) 348-355.
7 Quercus malacophylla Schur. Erd. Lap. 25 (1886) 30-39.
8.
9. - Quercus hiernalis Stye. Erd. Lap. 25 (18886) 530.
A Quercus conferta Kit. (Q. Farnetto Ten) Q. Haynaldiana
Simk., Q: hungarica Hubeny meg a Q. spEctabilis Kit,
isznereterol. Erd. Lap 25 (1886) 723-740.
10. Borza Al., Quercus puclunculiflora, un nou stcjar din Romania. Bul.
Grad. Bot. It Muz. Cluj XVI (1936) 55-62.
11. Camus A., Les Chenes I, II, Paris 1936-1939.
12. Constantinescu N., Stejarul pufos in Oltenia. Rev. Pad. 57 (1945), 215.
13. Cretzoiu P., Zur Kenntniss der Eichai Rumaniens. Bul. Grad. Bot. ri
Muz. Cluj XXII (1942).
14. Enculescu P., Zone le de vegetatie Immoasa din Romania. Mean. Inst.
Geol. Rom. Bucuresti 1923.
15. Florov N., Die Waldtsteppe von Standpunct der Bodenkunde. Bul. Grad.
Bet. $i Muz. Cluj XX (1941), 3-4, 141-171.
16. Georgescu C. C., Ccretole ca tip de padure. Rev. Pad. 53, 8-9, 444-457
ci 10-11, 505-518.
17. Georgescu C. C.-Constantinescu N., Tipurile naturale de padure din re-
giunile cesurilor joase si Inane ale Olteniei. R.-v. Padurilor
57. (1945) 277.
18. Georgescu C. C.- Cretzoiu P., Consideratiuni sieematice asupra spcciei
Quercus pedunculiflora in Rumania. An. ICEF, VII (1941) 3-37.
19. Georgescu. C. C.,-Cretzoiu P., Lupe I. Zur Kenntniss der Eichemformen
des azzirks Vlasca in der Wala:hei. Mitt Tech. Hochscule Bu-
20 - karest (1942) Hft. 1-2, 91-93.
Raspandirea stejarului brumariu (Quercus peduneuliflora).
An. ICEF VIII (1942) 165-172.
21. Georgescu C. C.-Morariu I.,- Cretzoiu P., Nal contributiuni is sistema-
tica specii Quercus pedunculiflora in Romania. Rev. Pad. 55
22. - Quercus
(1943) 7-8, 293.
Contributiuni Is studiul speciilor de Quercus din Romania :
pubescens Willd. Viata Forestiera 1942, 3-4.
Q. Frainetto Ten. Bul. Grad. Bot. si Muz. Cluj - Timisocara
XXIII 1-2.
Q: Virgiliana Ten. Rev. Pad. 54 (1942) 3-4.
Q. Robur L. Rev. Pad. (1942), 9-10.
23. Georgescu C. C.-Morariu I., Quercus Cerris L. An. ICEF. IX (1943).
24. Georgescu C C.-Petcut M.-Cretzoiu P.,-Morariu I., Beitrag zur Kenntniss
des' Quercus Virgiliana und Q. pubescens-varletaton und formen
in Rumanien. Compt. red. Acad. Sc. Roumanie. VI, 1-4, (1942).
25 Hayek A., Prodromus florae p:ninsulae Balcanicae, I, Berlin 1927.
26. Komarov V. H., Flora URSS V. Moscova 1936.
27. Krussmann G., Die Laubgeholze. Berlin 1937.
28. Morariu I., Un nouveau hybrids daps is genre Quercus. Buil. Grad. sot.
si Muz. Cluj. XXV (1945) 3-4, 171172.

www.dacoromanica.ro
MONOGRAPIA STEJARILOR DIN ROMANIA III
29. Mater:ale pentru flora judetului Vlasca. An. Acad. Roan.
XXI S. III, 8.
30. Asupra ecologiei si sociologlei lui Quereus pedunculiflora.
Rev. Pad. 56 (1944) 257-267.
31. Pa$covschi S., Quarcus Virgiliana in padures, Runceni. Rev. Pad. 54
(1942) 9-10.
32. Beitrage zur Kenntnis der dendralogischen flora Ruma-
miens. Acta pro Fauna et Flora I, 18-19.
33. Noutati dendrologice din Banat. An. ICEF IX (1943).
39. Petcut M., Padurile dela lim:ta dintre Mostistea $i Baragan. Rev. Pa-
durilor 1936.
35. Rehdar, Manual of tr.-es and shrubs. Washington 1938.
36. Schneider C. K., Laubhalzkunde. (1904).
37. Schur F., Enumeratio plantarum 'Dranssilvaniae. Vindoboinae, 1860.
38. Simonkai L., Enumeratio florae transsylvanicae vesoulosae critics. Bu-
dapest 1886.
39. Querci et quereeta Hungariae 1890.
40. Uj alakok a hazai tolgyfaink kort. Erd. Lap. 26 (18887) 30.
41. A magyar tolgyfak fajai as azok jalemvonasai. Erd. Lap.
(1887) 282-296, 348-355.
42. Schwarz 0 , Monographie der Eichen Europas and des Mittelmeerge-
bletes. Rep. Spec. nov. reg. veg. Berlin 1937.

www.dacoromanica.ro
c.)PECII (JOT /CEDE taRCULY CULTIVATriN HONOR

1 = Q. imbricarla ; 2 .= Q. marllanclica; 1A. r11 . Q. PH:7as ; 12-14 .= Q. alba.


3-4 = Q. falcdta ; 5-6 = Q. oelutina 15-16 Q. macpocarpa ; 17 == Q.
7 .= Q. borealis; 8 =.. Q. coccinea ; stelbsta.
9 .= Q. palustris ; 18 =, Q. purenaica.
STUDII www.dacoromanica.ro
8
QUERCUS a*S5S/L/fL ORA

1-14-OUERCUS PETRAEA (MA4 LIEBL.


1-6=subinormalis; 7-8- ipinnakz. 9-10- fan-
goal& 11-12=subriobuloso:13-14-5061 ongu-

15-25= QUERCUS DALECHAHNI TEN-1546:5/20-22-1pinnohnda. >7-19;123-25= f


26-30lltRws POLYCARPA SCHUR.- 31-32- vorsakbalo,foruhiaa-
www.dacoromanica.ro
QUERCUS R0130-L

14

22
1-4 $1 14-15..= f. outgarls 5-4.= f. acullfolla r 9-40
11= f. mualkbata 1.2.= f.parvifolta I 13;i 19 f. vera 10 =mdcropIre;
f. decal Oa
www.dacoromanica.ro
17 -18 e= f. rolundlloba 1 20-2.2 = f. breoipedunculata,
QUERCUS PEIZINCORORA -C BOCCI

sub. f. obtusiloba 7 9 = sub. f. goniolobula ; 10 = sub!. act. Edam ;


11 sdbf. frainefroides ; 12 = subf. stelladoides ; 13 14 = sub!. simples;
15'14 = f. maxima ; 17 18 = f. lobulosa ; 19 22 = oar. oirescens ;
23 = 1. inacrophy111; 24 = f. microphyilla ; 25 31 = oar. p'nnatitida.
www.dacoromanica.ro
Nr, 3-6, 19-22 sl 28 -29 surd clupa Schwarz. Celetalte sunt originate,.
QUERCUS VIRGILIANA TEN

/0
12
1 411c) fi 12= t ipplca ; Dar, conoestoldes ; 5-7 1 1 1-=' Dar, ambigu4.

www.dacoromanica.ro
QUERCUS PISESCENS

29

30
31 32 3
4

1-4 $1 = f. pubescens ; 5-6 $1 8 -19 = f, pInnatifida ; 20 -24 F.


pKonola
25 $1 30-0 = oar. glornerata f, sulgqbataf 2b-29 = f, dissecca429

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Outwits pedwietddro
If froch

www.dacoromanica.ro
III. Arcalul stejarului brumariu,
QUERCIIS TRAINETTO-TEN

1-4= I. 1atI1oba75= f. cerloides ; 6-8= f. &bad& ; 9-11= f.sublobala ;


12 13 platyphyttos I 14 16 Psi 21 = f. !Lipka ; 17 = oar (MOM
16-19=www.dacoromanica.ro
f, inteurItok ; 20= f, (origifotia,
QUERCUS CERS L

1-5= f: lancifolla; 6-9 = f. dentate; 10-11= f. fycloloba; 13-13=7


f. austrlaca; 1,5-17= f, biptonata; 14= fw lartfziata,

www.dacoromanica.ro
DIAGRAMA li/BREILOR PEOIJERCUS

peduculigora
Worms

17,016

www.dacoromanica.ro
HIBRIZI DE (NERCO

/3
ist
1-2= Quercus rosacea Bechst oar. Csafoi Georg. et. Cretz. ; 3 $1 9= Q.
rosacea oar. pseudosessilis (Schur) Georg. et. Cretz.
4= Q. rosacea oar. pseuthwermanIca (Lasch) Pasc. ; b = Q. Pseudodale-
champti Cretz. oar. Cretzolu Pax.; 7 y Q. Pseudodatechamp11. Cretz.
8 9= Q. race Sloth.; 10 = Q. gelled Morariu ; 11 Q. cazanensls
Pasc.; 12= Q. corcyrensls Cam us oar. dobrogenisis.
Georg et Cretz.; 13= Q. corcgrensls oar. Lupet Georg. et Cretz' ; 14= Q.
Psegdodalecfiamplt gretz, par, Cretzplul Pace, ; 15= a, Sechernyana Bort',
www.dacoromanica.ro
chit, ut

M.
NM:
1MM.
.MIIMM.
....&----
...
..,-
..MIIMMINI 1:
7
,MI
1
111

Qri
,m

MMEM
.
_sm
1=
.10MINIMIIMMILIMMENEMII
IMIMEle

IMINMVI
m
=1Mllk:
IM,=MIN
ai
'mas.
m
... ...IetA.,
MIMI11111N
111IMMIIIMO
\ 1=1~

Umme.

=1MINIMMMVWMI!
,NN..wm,
L
mm.
..awarar.
Amommmmommo
LiIMIIIIMINII=

=111
MN=l
"''''''ONIIIIMIL.
WEM.11.
=III
.......0..
1
=IIM
=MI

MMI=
VANNIMIWIM
,MM=MM..
UlIMMINKI11111
/V7

mm.,.m_
1111110.1N
mmlmmmmmemn.
11L
a...
...

mmmwmm.momMII
N171.
',NM*
.,r,

/=
wi...

Mi.
mon,
' Pj/q

-MIN, .--.
dm/mm=1/
11.

www.dacoromanica.ro
IV. Arealul gamitei.
www.dacoromanica.ro
[Quereus awls I.

www.dacoromanica.ro
VI. Arealul ceralui.
ISTORIA FILOSOF1E1
PROSPECTUL CARTII (proect) 1)

PREFATA

Dupti discutia filosoficd. asupra earth lui G. F. 'Alexandrov ,Jstoria


filosofiei din Europa OccidPnta/c1", organized din initiativa C. C. al
P. C. (b) al U. S., C. C. al P. C. (b) al U. S. a inscircinat pe tov-ii G.
F. Alexandrov, M. A. DcInnik, M. T. lovciuk. B. M. Kedrov, M. A. Leo
nv, M. M. Mitin $i 0. V. Trachtenberg sic" scrie o noun carte de istorie
a filosofiei cu care prilej sti se find seama in toate laturile de rezul-
tatele discutiei filosofice $i de criticile aduse in cursui discutiei cartii
toy. Alexandrov. Pentru a participa la alceituirea noii ccirti, au foss
atra# al alti filosofi $i, in special, dintre cei care lucreazci in republici
$i ora$e mari ale R. S.F.S.R., printre care : to-vii P. A. $aria (Tbilisi);
P. F. Iudin, A. A. Maximov, P. N. Fedoseev, A. 0. MakAvelski,,Z. I.
Beletki, G. M. Gak, G. S. Vasetki, M. D. Kammari, V. S. Krujkov, M.
E. Omelianovski (Kiev); I. D. Pauthava, V. I. Svetlov, B. A. Ciarin
(Leningrad); I. P. Frantev, M. V. Serebriakov (Leningrad); Z. V. Smir-
nov, V. I. Zahidov (Ta;kent); V. N. Sarabianov, G. N. Guseinov (Baku),
V. K. Cialoian (Erevan); A. A. Kutelia (Tbilisi); I. I. Scipanov, V P.
Certkov (A$habad).

Inainte de a trece la Intocmirea frisAsi a cartii, colectwul de autori


a trebuit s alcatuiasca un prospect al cartii.
In timpul muncii de alcatuire a prospectului, au aparut multi
greutati, multe chestiuni complicate in.c5 nerezolvate.
A exit la iveala faptul ea editarea unei noi ca-44 de istorie a filosofiei
Inseamna inainte de toate invingerea unor conceptii confuze st gresite
care, se vede, au curs in mijlocul filosofilor nostri, inclusiv printre cei
conducatori" (Jdanov). In ceeace priveste planul de expunere al cartii,
In ceea ce priveste unele principii generale de tratare a materialului
istorico-filosofic, precum $i in ceea ce priveste rezolvarea unor pro-
bleme istorico-filosofice concrete deosebite' printre rgembrii colectivului
de autori s'au ivit diverge/lite esentiale.
Se hotArise Impartirea Intregii cArti In doua parti, dintre care pri-
ma sA fie consacrata istoriei filosofiei premarxiste, iar cea de a doua
istoriei filosofiei marxisto-leniniste. In legattul cu aceasta s'a ivit ime-

1) In vederea organizarii unei largi discutii a prospectului unei noi cArti


Istoria Filosofiein, redactia,publica acest prospect in paainile revistei. Redactia
asteapta de la cititori observatii critice cu scopul imbunatatirii prospectului dat
tinand seama in modul cel mai riguros de rezultatul discutiei filosofice din
anul 1947.
Nota Redactiei Probleme de filosofie".
www.dacoromanica.ro
124
STUDII
diet chestiunea : in ce parte a cartii sa fie expusa istoria filosofiei ruse
din a doua jumatate a secolului XIX. Aceasta chestiune a avut o in-
semnatate esentiala, pentruca era legate de pretuirea generals a carac-
terului si insemnatatii istorice a filosofiei ruse. U.n.ii tovarasi au propus,
mentinandu-se la respectarea exacta a cronologiei, ca conceptilie filoso
fice ale lui Cerna:yevscki, Dobroliubov $i ale adeptilor for (asa numitii
sestidesiatnici") sa fie expuse in a doua parte a cartii fie dup6
expunerea formarii marxismului, fie paralel cu aratarea desvoltarii isto-
rice a filosofiei marxiste. Dupe o desbatere amanuntita a chest:unii, co-
lectivul de autori a hotarit ca filosofia rush' cies-lea din secolul XIX
sa fie data in prima parte a cartii pe motivul ca, in primul rand, cu
toate ca filosofia lui Cernasevski $i Dobroliubov s'a format istoricesta
dupa ivirea marxismului, prin continutul si caracterul ei, ea este o filo-
sofie a perioadei premarxiste, o treapta superioard in aceasta desvol-
tare ; in al doilea rand, o transmutare a istoriei filosofiei ruse din seco-
lul XIX in a doua parte ar strica expunerea arrnonioasa, logic5 si isto-
rica a istoriei desvoltarii Tnaterialismului dialectic si istoric, creeat de
Marx, Engels, Lenin si Stalin.
Mari controverse a provocat si chestiunea privitoare la felul cum
trebue dispus materialul consacrat criticii filosofiei burgheze reactio-
nare din a doua jumatate a secolului XIX si din sec. XX, dat flind
ca a doua parte a cartii va fi consacrata expunerri conceptilor filoso-
lice ale fondatorilor filosofiei marxisto- !eniniste. Majoritatea autorihr
au inclinat ca aceasta critics a filosofiei burgheze La fie data in pla-
nul lruptei marxismului impotriva filosofiei burgheze contemporane.
Unei desbateri amanuntite a fost supusa chestiunea periodizarii
stiintifice a istoriei filosofiei. Dupa lungi controverse, a fost stabilit iii
general singurul principiu just -- de a se porni in expunerea siste-
melor filosofice de la lupta de clash' din societate, dela diferitele for-
matiuni economico-sociale, privind lupta directiilor filosofice ca o re-
flectare a luptei de class din societate.
In cursul desbaterii chestiunii periodizarii istoriei filosofie, in spe-
cial a istorei filosofiei anarxisto-leniniste din sec. XX, o serie de tova-
rasi au propus s se imprumute pentru acest capitol schema Cursu-
lui scurt de istorie a P. C.(b) al U. S." In d:scutia organizata de co-
lectivul de autori pe aceasta chestiune, majoritatea tovarasilor au ob-
servat in mod just ca acceptarea acestui punct de vedere ar insemna
ca prospectul de istorie a filosofiei in aceasta parte a lui s'ar supra-
pune prospectului istoriei desvoltarii intregului marxism-leninism,
prospectului istoriei partidulul.
Cu acest prilej a devenit evidenta sj acea latura negative a unei
astfel de expuneri, prin care ar inceta expunerea sistematia a stiin
tei filosofice create de Marx si Engels r,,i a ceea ce a fost introdus nou
In desvoltarea materialismului dialectic si istoric de catre Lenin 0
Stalin In noua epoch' istorica. In urma desbaterilor, cateva capitole,
consecrate istoriei filosofiei marxisto-leniniste au fost impreunate, iar
la sfarsitul capitolului consacrat lui Marx si Engels si al capitolului
consacrat desvoltarii mai departe a filosofiei marxiste de catre Lenin
0 Stalin, au fost introduce capitole in care se va da o scurta expunere
sistematia a conceptiilor lui Marx si Engels, Lenin 0 Stalin
www.dacoromanica.ro
1STORIA FILOSOFIEI (PROSPECT) 125

Autorii nu considers ca definitiv planul propus pentru partea a


aoua a cartii. In procesul lucrului si desbaterilor ulterioare ale pros-
pectului se vor rezolvi definitiv chestiunile privitoare la expwierea
materialului partii a doua din Istoria filosofiei".
Unei desbateri amanuntite a fost supusa chestlunea privitoare Ia
modul cum urmeaza sa se lumineze in prospect si in carte legatura
dintre filosofie si stfiniele naturii S'a propus sa se imparta expunerea
problemelor filosofice ale stiintelor naturii din sec. XVIIIXX In
cateva capitole independente cu scopul de a se arata privitor la mate -
ria]ul de stiinta a naturii istoria luptei dialecticii cu metafizica, intre
Materialism si idealism. Aceasta propunere a fost respinsa si s'a hotarit
ca problemele stiintelor naturii sa fie clarificate cu prilejul expuneril
problemelor corespunzatoare ale desvoltarii filosofiei insasi.
Mari greutati au provocat (din cauza neprelucrarii lor) chestiu-
nile privitore la locul si caracterul filosofiei Orientului antic, al fi-
losofiei popoarelor URSS (Georgia, Armenia, Azerbaidjan, Asia Cen-
trals si altele), in special chestiunea asa numitei Vechi renasteri o-
rientale", precum si chestiunile privitoare la filosofia Indiei, Chine!,
Japoniei. Nu mai putine greutati din aceiasi cauza, s'au ivit in lega-
tura cu caracterizarea curentelor filosofice in tarile slave din Europa
de Est si Sud-Est (in Bulgaria, Jugoslavia, Polonia si Cehoslovacia).
0 desbatere nu mai putin amanurrtita a avut loc cu privire !a
felul cum trebuie expus materialul istorico-filosofic. La unii tovarasi,
descrierea faptelor si a curentelor filosofice predomin& fats de analiza
si pretuirea marxista a acestor fapte si curente. In astfel de cazui pe
primul plan s'a aratat tratarea istoriografica, insirarea de nume si
date.
Au fost controverse asupra reflectarii in ,filosofie a luptei do cla a
in Grecia si Roma antics, asupra chestiunii data a existat o lupta intre
materialism si idealism in epoca Renasterii si in ce forme a avut loc
aceasta lupta, asupra luptei materialismului si idealismului in epoca
primelor revolutii burgheze din Europa si asupra aprecierii empins-
mului si rationalismului din punctul de vedere al desvoltarii si luptei
celor cloud directii fundamentale din filosofie, asupra aprecierii mal-
xiste a conceptiilor filosofice asupra naturii ale filosofilor
germane si asupra altor chestiuni.
La alcatuirea prospectului s'au ivit si alte dificultati. La inceput,
colectivul de autori pornise pe calea alcatuirli, de fapt, nu a unm pros-
pect, ci a unui conepect al cartii. 0 astfel de tale presupunea ea" toate
chestiunile istoriei filosofiei sunt rezolvite, in timp ce multe dintre
eJe, in realitate, au putut fi numai puse, iar rezolvirea for putea fi
data numai in procesul prelucrarii stiintifice ulterioare a chestmnilor,
prin urmare in cursul scrierii earth insasi. In legatura cu aceasta, co-
lectivul de autori, dupa ce alcatuirea conspectului fusese terminate,
a fost obligat in cele din urrna s renunte la ideia de a da un conspect
al cartii viitdare ci sa sp intoarca la alcatuirea umti prospect al ei.
Lucrul a fost franat de asemenea si de imprejurarea ca o serie de
tovarasi atrasi la lucrarea cartii, s'au sustras in general de la d.esba-
terile prospectului cartii, fara cauze motivate si fara ca sa des ruci 1111
fel de explicatie.
Ca rezultat al lungilor controverse si discutii si al intregii munci
www.dacoromanica.ro
126
STUDII
facute. a apArut prezentul prospect. Cu toate ca s'a lucrat la el tulip
de chteva luni, colectivul de autori nu considers acest prospect ca de-
finitiv, ci doar ca un prospect merut sA serveasca drept baza pentru
lucrarea earth $i care cere prelucrari si precizari ulterioare, care vor
fi posibile in cursul scrierii deosebitelor capitole ale chqii $i al dis-
cutArii for detailate.
Discutarea large a proectului de prospect $i obServatiile critice
fAcute, ajuta colectivului de autori sa expund, din pozitiile marxism-
leninismului, istoria filosofiei problemele ei separate. In viirtor, cu
acelas scop, colectivul de autori iii propune s publice in ordinea dis-
cutiei capitolele separate ale earth.
Colectivui de autori se adreseaza catre toti cercetatorii din dome-
niul filosofiei si profesorilor de materialism dialectic $i istoric, de
baze ale marxism-leninismului i catre cercetatorii din celelalte ra-
muri ale stiintei, cu rughmintea sA comunice observatiile for critice
privitoare la prospectul chilli de istorie a filosofiel...
.A.utorii cartii de istorie a filosofiel
Mokova, Decembrie 1947

ISTORIA FILOSOFIEI"
PROSPECT (proect) AL CARTII
Introducere
In introducere se va arata ca istoria filosofiei este o ramura im-
portantA a stiintelor sociale, istoria aparitiei gi desvoitarii
conceppiei tiintific e materialiste despre lume fi legile ei. Intruccit ma-
terialismul a crescut si s'a desvoltat in luptcl cu curentele idealiste,
istoria filosofiei este deasemenea qi istoria luptei materialismului cu i-
dealismul" (Jdanov).
In introducere se va sublinia in mod special ca desvoltarea gandiril
filosofice este determinate in ultimA analiza de conditiile materiale de
viata ale societAtii $i ca lupta directiilor din istoria filosofiei reflectA
lupta de clash din societate.
Introducerea trebue sa considere istoria filosofiei ca istoria luptei
dintre doua linii din filosofie, materialismul $i idealismul, precum ai
sa lAmureasch locul dialecticii $i al logicii in istoria filosofiei si sa sub-
linieze legatura dintre istoria stiintelor naturii $i a tehnicii.
In introducere se va da o earacteristica a obiectului fiilosofiei, se
vor formula cele mai importante probleme ale istoriei marxist-leniniste
a filosofiei ca stiinta, se va arata de asemenea ca conceptia materialist5
a istoriei este o metoda stiintifich pentru intelegerea, expunerea ai cri-
tica juste a istoriei doctrinelor filosofice ai politice, pentru, periodizarea
stintifica a istoriei filosofiei.
In introducere se va arata importanta introducerii consecvente a
principiului bolsevic al atitudinei partinice in studierea, expunerea lb
critics doctrinelor filosofice trecute, se va da o critics a modului anti-
www.dacoromanica.ro
ISTORIA FILOSOFIEI (PROSPECT) 127

marxist, obiectivist de a trata istoria filosofiei, se va da o apreciere


generals a sistemelor anterioare de filosofie, din care majoritatea erau
rupte de viata, strAine de popor, neputand s serveascA ca instrument
de cunoastere stiintifica si de schimbare revolutionary a lumii si se va
descoperi deosebirea radicala, principiala, a filosofiei marxismului
a materialismului dialectic si istoric de toate filosofiile premarxlste.
Tot aici vor fi demascate conceptiile fundamentale burgheze asupra is-
toriei filosofiel.
La caracterizarea aparitiei marxismului ca cea mai mare rAsturnarc?
revolutionary in stiintele sociale, se va sublinia spiritul de luptA, ofen-
siv, al filosfiei marxist- leninste, insemnAtatea ei ca stindard revflit-
tionar invincibil al clasei muncitoare si al partidului ei comunist, Inse'm-
natatea filosofiei marxist-leniniste pentru lupta celor ce muncesc pentru
victoria comunismului.

PARTEA INTAIA

ISTORIA FILOSOFIEI PANA LA


APARITIA MARXISMULUI
SECTIA I
CAPITOLUL 1

Filosofia Orientului antic


Sarcina acestai capitol este de a arata ca istoria zamislirii, aparitiei
si desvoltarii gandirii stiintifico-naturale si filosofice in primele state
sclavagiste ale Egiptului, Asiei Mici, Indiei si Chinei (ca si istoria ul-
terroara a culturii popoarelor orientale) descopera rolul important, fruc-
tuos, al Orientului in istoria culturii, stiinttei si filosofiei mondiale si
desminte radical teoriile burgheze antiktiintifice si reactionare de tip
europocentrist" si resist cu absurda for opozitie intre Occident si O-
rient.
In capitol vor fi privite particularitAtile istorice ale desvoltArli so-
cetaciii sclavagiste din Orientul antic, particularitatile luptei de clasA si
trasaturile caracteristice ale vietii social-politice si culturale a popoare-
lor orientale din aceasta perioada. In legatura cu aceasta se va da o
caractexizare a aparitei si desvoltArii primelor cunostinte de stiintA a
naturii si primelor tendinte, materialiste ale filosofiei na.-scande, si se va
urmAri in acelas fel lupta acestor directii progresiste impotriva doctri-
nelor mitologice si religioase-idealiste.
In capitol vor fi considerate descompunerea comunitatilor, desvol-
tarea sclavajului si a luptei de class in Egiptul antic; aparitia criticii
ideilor religioase privitoare la vialta de dincolo". desvoltarea
cueeririle in domeniul matematicii, medicinii, aparitia rudimentelor de
gandire filosofice (doctrina despre apA ca bazA a tot ce exista). Se vor
desvalui bazele de clasA ale dominatiei idealismului si religiei in con
ceptiile despre lume ale Egiptului antic.
www.dacoromanica.ro
I28 S T IJD I I

Va fi considerate descompunerea comunitatii si desvoltarea sclava-,


jului. in Babilon, aparitia data cu desvoltarea luptei de clasa a noilor
elemente din ideologia societatii babiloniene, critica vechilor inchipuiri
veligioase, desvoltarea stiintei babiloniene si influenta ei asupra stiintei
luanii antice (matematica, astronomia), tendintele materialiste in doctri
nele babilonice.
Vor fi deasemenea caracterizate doctrine]e filosofico-religioase ale
Persiei antice (Avast, doctrina lui Zoroastru).
In capitol va fi carcaterizatA desvoltarea gandirii filosofice in India
sclavagiste: Brahmanismul si adversarii lui, desvoltarea reprezentarilor
stiintifce si a doctrinelor materialiste ciarvaka, nastika, lokaiata; doc-
trina religioasa idealists a budismului ; chestiunile de logics in filosofia
indiana.
Va fi de asemenea considerate desvoltarea gandirii filosofiei in
China anted: desvoltarea organizArii sclavagiste in China antics; embri-
oanele materialismului naiv din vechile documente din literatura Chinei
(11-Tzin si I-Tziu, din sec. IX-VIII inainte de era noastra), aparitia
doctrinelor filosofico-religioase a tavismului si a confucianismului si
rolul for de clas5, doctrina estetico-religioasa a lui Mo-Di, critica pe
care el a facut-o moralei dominante, aparitia doctrinelor materialiste
ale Chinei antice, lupta for cu religia si idealismul: Siun-Tzi, doctrina
lui materialistA, doctrina lui socialo-politics; materialismul lui Ian-
Cyu (sec. V-V inainte de era noastra), lupta lui cu confucianismul; ma-
rele materalist Fri ateist al Chinei antice Van -Ciun (sec.I inainte de era
noastra), lupta lui impotriva daosismului ki confucianismului; transfer .
marea confucianismului si daosismului in sisteme teologice.
PLANUL CA1'ITOLULU1
1. Aparitia si desvoltarea societatii sclavagiste i a culturii ei in
Orientul antic. 2. Conceptiile stiintifico-naturale si filosofice in Egiptul
antic. 3. Conceptiile ktiintifico-naturale si filosofice ale popoarelor din
Asia: Babilon, Persia s. a. 4. Conceptiile stiintifico-naturale si filosofice
din India antics. Conceptiile stiintifico-naturale sl filosofice din China
antics.

CAPITOLUL 2
Aparicia materialismului si lupta lui cu idealismul in Grccia antics.
In capitol se va arata ca filosofia Greciei antice, reflectAnd lupta
claselor fundamentale ale organizarii sclavagiste sclavii si proprietarii
de sclavi a fost ideologia clasei proprietarilor de sclavi. Filosofid greci
-a ntici, independent de scoala careia apartlneau (Democrit, Aristotel),
cautau sA dea temeiu teoretic si sa eternizeze orandutirea socials sclava-
gista. Lupta olilor filosofice ale filosofiei antice grecesti a fost una
din formele luptei ideologice dintre diferitele grupe ale clasei proprie-
tarilor de scalvi. Clasa exploatata a societatii sclavagiste clasa sclavi-
lor lipsiiti de orice fel de drepturi social-politice, a fost lipsitA istori-
caste de posibilitatea de a-si creea o doctrinA filosofice a ei.
Sarcina acestui capitol este sA arate ca istoria filosofiei antice gre-
www.dacoromanica.ro
ISTORIA FILOSOFIEI (PROSPECT) 129

eesti este istoria zamislirii, aparitiei si desvoltarii conceptiei materialiste


a naturii in forma ei primitiva, si in acelas fel a dialecticii naive si a
logicii elementare. Lupta liniei lui Democrit", a celei democratice cu
linia lui Platon", idealista, a fost lupta ideologica partinica a demoera-
tiei sclavagiste progresiste cu aristocratia funciala reaqionara. Insasi
aparitia diferitelor doctrine flosofice a fost legato organic cu formarea si
desvoltarea societatii sclavagiste din Grecia, cu desvoltarea legaturilor
comerciale si culturale ale vechilor orase-state intre ele si cu Orientul.
Filosofia ca un domeniu deosebit, diferentiatal stiintei nu exists in
Grecia anted; dar din stiinta unica, nefractionata, a vechilor Greci, pe
masura desvoltarii ei, au inceput sa inmugureasca diferite ramuri ale
stiintelor naturii. Lupta materialismului impotriva idealismului a fost
Inca in Grecia anted lupta stiintei impotriva religiei.
Cele mai vechi coli filosofice (sec. VI inainte de era noastra) au
aparut in perioada de formare a societatii sclavagiste. Materialismul
elementar, primitiv si dialectica naive (scoala din Milet si Heraclit din
Efes) au aparut pe coasta Asiei mici, in Ionia centru de legaturi co-
merciale si culturale ale Giecilor cu Orientul. In vechile colonii grecesti
ale Greciei Mari" (Italia de Sud) s'au desvoltat doctrinele filosofice care
includeau in ele embrioanele idealismului (scoala lui Pitagora si cea
Eleata) si reprezentau ideologia aristocratica. Lupta filosofice in aceasta
perioada a avut loc intre partizanii materialitatli lumii si ai dialecticii
naive si adversarii for care propagau invatatura despre numar ca despre
ceva primar si despre existenta imobila.
In perioada, intaririi dernocratiei sclavagiste, a desvoltarii mai de-
parte a modului de productie s_clavagist. lupta socials-politca si stiintele
naturii an ridicat not probleme filosofice (problema constitutiei rnateriei
si a miscarii ei, chestiunile teoriei ounoasterii, ale moralei si ale statu-
lui). Materialismul filosofilor-natural4ti din sec. V inainte de era noa-
stra (Anaxagora, Empedocle, Democrit) a fost ideologia unei grupe de
proprietari de sclavi interesata in desvoltarea fortelor productive, a co-
inertului si culturii, in' cresterea ctmostintelor stiintifice, in intarirea
democratiei sclavagiste. Filosofia idealista (Socrate, Platon) a fost ideo-
logia roactionara a aristocratiei antice grecesti.
Perioada de desvoltare a societatii sclavagiste, legato eu ridicarea
Macedoniei, o gasit o oglindire in stiinta enciclopedica a lui Aristotel (la
caracterizarea filosofiei lug Aristotel se va arata si rolul lui in desvolta-
rea logicii).
In condiffiile istorice care at aparut dupe descompunerea statului lul
Alexandru Macedon, a avut loc o desvoltare mai departe a materialis-
mului si religiei, o intarire a atentiei fats de chestiunile de morals si
drept.
Procesul de Inmugurire a domeniilor separate de stlinta din stiinta
units a vechilor Greci s'a aratat in mod clar in succesele din domeniul
stiintelor naturii ale savantilor alexandrini.
Decaderea social-politica a Greciei a dus la aparitia doctrineloT
sceptice si mistico-religioase ; catre acest timp are loc raspandirea in
Grecia a doctrinelor religioase orientale.
In capitol se va demasca faslificarea filosofiei antice grecesti de
catre istoriografia burgheza contemporana.
www.dacoromanica.ro
STUDII 9
130 STUDII
PLANUL CAPITOLULUI
1. Aparitia si desvoltarea filosofiei antice grecesti si lupta scolilor
filosofice in perioada de formare a societatii sclavagiste. Materialis-
mul elementar, primitiv si dialectica naive a scolii din Milet si a lui
HeracLit din Ef es. Pitagora si kcoaIa Eleata. 2. Lupta materialismului
(linia lui Democrit") si a idealismului (linia lui Platon") in filosofia
autica greacd, in perioada victoriei si intaririi. democratiei sclavagiste.
Materialismul lui Anaxagora si al lui Empedocle. Materialismul Jul
Democrit. Sofistii antici. 3. Ideologia aristocratiei sclavagiste reactio-
nare idealismul lui Socrate si Platon. 4. *tiinta enciclopedicd a lui
Aristotel. 5. Filosofia anted greacd dup5 descompunerea statului lui
Alexandpu Macedon. Materialismul lui Epicur. Alexandria centru al
stiintei si culturii eliniste". 6. Directia filosofice in perioada decade-
rii social-politice a Greciei.
Mdrimea capitolului : 3 coli.
CAPITOLUL 3
Lupta dintre materialism qi 'idealism in Roma antics.
Sarcina capitolului este sa arate ca filosofia Romei antice, ca si
filosofia antics greacd, a fost ideologia clasei stapanitoare a proprieta-
ailor de sclavi, ca ea avea trasaturile ei specifice; ca particularitdtile
istorice ale desvoltda-ii Romei au dus la o prelucrare intense a teoriei
social-politice, a chestiunilor de morals, drept si Stat. Doctrinele filoso-
fice ale vechilor Romani erau strans legate cu c2nceptiile for politice si
iintifico-naturale. Ca si in Grecia, in Roma a avut Joe o lupta intre
linia lui Democrit" si linia lui Platon", intre tendintele progresiste
in stiinta si politica si tendintele regresive, reactionare. Reprezentantul
de capetenie al materialismului si ateismului roman a fost Lucretiu
ganditorul cercurilor progresiste ale proprietarilor de sclavi din Roma
republicans. Idealismul in Roma a fost reprezentat mai ales prin doc-
trinele stoicilor, eclecticilor, neoplatonicilor ideologia reactionara din
perioada de decadere si descompunere a societatii sclavagiste.
PLANUL CAPITOLULUI
1. Societatea sclavagiste din Roma antics si cultura ei. 2. Materia-
lismul lui Lucretiu. 3. Doctrinele filosofice si social-politice reactionare
din perioada Imperiului Roman (stocii romani' Cicerone, neoplatonicii).
Marimea capitolului : 1 coals,

www.dacoromanica.ro
ISTORIA F1LOSOFIEI (PROSPECT) 13

FILOSOFIA SOCIETATII FEUDALE

CAPITOLUL 4

Conceptiile filosofice din perioada inceputului feudalismului

CAPITOLUL 5
Conceppiile filosofice din perioada feudalismului desvoltat.

Sarcina capitolului : se va caracteaiza si explica dominatia, in condi-


liile societatii feudale, a conceptiei teologo-idealiste si a metodei sco-
lastice formale ; se va arata c in unele tari din Europa Orientals, din
Caucaz si din aa-numita civilizatie araba, se desvolta o conceptie des-
pre lume mai inaintata, care are o influent5 progresista asupra desvol-
tarii filosofiei din Europa Occidentals ; se va arata cum in procesul
ulterior al luptei de clash' din epoca feudalisanului apar tendinte mate-
rialiste si libera cugetare religoasa.
Pe luinele societatii sclavagiste a aparut oranduirea feudale. Acest
proces in diferite taxi a avut loc in timpuri diferite sl s'a facut in
forme specifice.
In primul secol al erei noastre, in Wile Orientului Apropiat, Cau
cazului,Africii de Nord si in altele, intr'o lupta inversunata a diferite-
lor curante religioase si inleggtura cu unele sisteme filosofice antice, se
formeazA bazele doctrinei religioase crestine, care s'a raspandit apoi
in Europa.
In Europa Occidentalci trecerea (sec. V VU) dela lumea antics la
cea medievala a fost legate in primele timpuri cu o profunda deca-
dere economics si culturala. Doming ideologia religioas5 catolica, toate
poarta pLcetea intunecoasa a ap5sarii bisericesti. Ciocnirile de class im-
brac5 haine religioase (eresiile"). Filosofia, ca si intregul cerc de cu-
nostinte al feudalilor, se transforms in ',servitoarea teologiei". In a-
ceasta epoca (sec. IVV e. n.) se raspandesc conceptiile lui Augustin
ideile" lui de teo-cratie, de aparare a sclaviei. Aceste idei" au servit
ca arms ideologica Inchizitiei. In secolele XXII scolastica devine for-
ma dominants a filosofiei. In sec. XIII scolastica ajunge la apogeu si in-
cearca NA' utilizeze pentru scopurile sale doctrina falsificata a lui Aris-
totel (Thomas de Aquin). Insa chiar din secolul urmator, sub influ-
eno. desvoltarii sociale, cradirea scolasticii ortodoxe incepe sa se ela-
tine. Sensul scolasticii: motivarea, sistematizarea si apararea ideologiei
oficiale bisericesti pe calea elucubratiilor logico-formale, goale si arti-
ficiale. Rostud ei de class era justificarea ierarhiei feudale si a obscuran-
tismului religios, a celei mai feroce exploafari a maselor muncitoare si
inabu.virea gandirii progresiste.
Bizantul, sprijinindu-se pe mostenirea lumii vechi, se distingea prin
cultura lui din sec. IXXI. El a creat sisteme filosofice influente
Miscarile populare, aparute sub forma de eresii" in Balcani, s'au ras-
pandit apoi In Europa .Occidentals, favorizand descompamerea ideologiei
dominante feudale. www.dacoromanica.ro
132 S TUDI/
In secolele VIIIX, in timp ce desvoltarea culturaId a celei mai
man parti din Europa Occidentals se gasea inca la tin nivel extrem de
scazut, intr'o serie de tari din Orientul Apropiat, din Asia Centralci
inflorea o cultura originals, numita in mod foarte relativ araba".
Limba arabd gi religia Islainului au fost semnele ei caracteristice obis-
nuite, cu toate ca nu obligatorii. Pentru filosofia araba" mai inaintata
sunt caracteristice : interesul pentru studierea naturii ai pentru cunoas.-
terea prin experienta, anumite tendinte materialiste Si libera cugetare
in chestiunile religioase. In asa-numita filosofie arabd sunt de deosebit
cloud curente fundamentale : cea orientala (in denumirea contemoorand:
Iran, Uzbekistan, Tadjikistan $. a.) si cea occidentals (Peninsula 'be-
lied). Cea mai mare figura a primului curent este reprezentantul
popoarelor din Asia Centrals Ibn-Sina. (Avicena sec. XXI) ; a celui
de-al doilea Ibn-Rojd (Averroes, sec. XII). Filosofia araba" inaintata
a avut o influent-a- insemnata in cea mai mare pane progresista
asupra filosofiei din Europa Occidentala.
Vechea cultura a Georgiei $'i Armentel, mo$temna o serie de tradi-
tii antice at orientale $i actionand reciproc cu cuitura tsizantuun, s-a
desvoltat pe cale independents. Cultura acestor tan, care a dat Inca In
sec. VVI o serie de filosofi eminenti (Eznik Kochbeti, David Nein-
vinsul, Petru Iver $. a.), suferind apoi o aecadere temporary SUP imiu-
enta navalirilor straine, a luat in sec. XX11 un nou mare avant.
In conditiile economico-sociale originale in comparatie cu huropa
Occidentals, in Georgia, Armenia, Azerbaidjan $1 Asia Centrala, se for-
meaza o ideologie, asemdnatoare in multe privinte cu cea din Europa
Occidentals de mai tarziu, numita de obiceiu cuitura Renastern : uma-
smul, opunerea bazei lume.ti dogmatismuun rengios, infiorirea arte-
Ior, diferentierea gi desvoltarea cunostinteior $thritIfiCe (mecucina, aa-
tronomia. matematica), interesul crescut fata de filosofia antics. Gel
mai vestiti reprezentanti ai unei astfel de culturi in Asia Centraid al
Caucaz au fost : Sota Rustaveli, Grigor Magister, Nizami, Navoi s. a.
In secolele urmatoare (sec. XVIXVIII) in filosofia Azerbaidja-
nului $i Asiei Centrale se disting figuri ca Fizuli, Bedil, 1VLa.$rab.
Desvoltarea filosofiei $i $tiintei in India $i China feuaale.
Rusia Kievleanti $i-a desvoltat cultura in mod intens $i independent
pang la navalirea marigold, care pentru un timp a franat (dar nu a oprit)
acest proces. In minunata creatie populara, in bogata literaturd $. a.
m. d., s'au pus o serie de probleme social-politice $i de conceptie despre
Iume, care oglindesc particularitatile desvoltarii istorice a Rusiei (pro-
dIema unitatii de stat $i a independeritei, etc.).
La sfar$itul sec. XVXVI se formeaza statul centralizat national.
rus, care se transforms in multinational. Are loc o lupta intensa cu
separatismul feudal, apare o mare literature politica (Peresvetov, Er-
molai Erasm, Ivan IV). Sub forma controverselor rengioase-msen-
cesti, se ridica chestiuni flosofice (in Rusia osiflienii $1 nestiaj ate-
Iii, in Ucraina' in Belorusia din sec. XVII G. Skorina). In uncle eresii"
se desvalue tendinte materialiste $i ateiste. In sec. XVII se intensified
lupta pentru luminare (Simeon Polotki $. a.), se prelucreaza cnestium
stiintifico-naturale $i social-politice, care trateaza despre imbundtatirea
ondinii sociale (Krijanici). In legatura cu deschiderea de $coli superioare
www.dacoromanica.ro
ISTORIA FILOSOFTEI (PROSPECT)
133

religioase apare scolastica, ce capata in conditiile rusesti din acel tamp


trasaturi originate.
In capitole se va da o critics a teoriilor" burgheze (mai des stra-
Me) care au micsorat insemnatatea vechii culturi rusesti si au falsificat
caracterul el.
Ideologii reactiunii imperialiste contemporane, falsificand in mod
evident adevarul istoric, neaga imensul rol al culturii din Rusia, Bizant,
Asia Centrals China, India, Georgia, Armenia, Azerbaidjan, in desvol-
tarea gandirii filosofice si stiintifice mondiale. In acelaq time' reactlu-
nea imperialists incearca sa renasca obscurantsmul catolic medieval sl
sa utilizeze ca unelte ale ei, neoscolastica 41 mistica.
PLANUL CAPITOLULUI
1. Aparitia si desvoltarea feudalismului, 2. Formarea (mai ales in
Orient) a doctrine! religioase crestine. 3. Europa Occidentals ; inceputul
scolasticei. 4. Desvoltarea filosofiei in Bizant (se)c. IXXI). 5. Filosofia
si stiinta araba; caracterul si importanta ei. Asia Centrals, Azerbaid-
jan. 6. Filosofi in Georgia si Armenia (din sec. V pang in see. XI). 7.
Gandirea socials si filosofica in vechea Rusie (din sec. XI pana in sec
XIV). 8. Calle originale de desvoltare a gandirii filosofice si stiintifice
a Indiei si Chinei.
PLANUL CAPITOLULUI
1. Scolastica tarzie din Europa Occidentals. 2. Inceputul descompu-
nerli scolastice in Europa Occidentals (Roger Bacon; nominalismul lui
Duns Scott si Occam). 3. Filosofia din sec. XIIXV in Bizant si tarile
slave de sud. 4. Forme originale ale Renasterii in Orient. Filosofia se-
colelor XII--XV in Georgia si Armenia, Azerbadjan si Asia Centrals.
5. Gandirea social-politica si filosofica a Rusiei din perioada creerii
si afirmarii statului centralizat (sfarsitul sec. XVXVII).
Marimea capitolului: 5 coll.

CAPITOLUL 6
Conceptiile filosofice din epoca aparitiei relatii/or turgheze
din Europa (sec. XIVXVI).
Sarcina capitolului este de a arata ea in procesul de decadere a
relatiilor feudale si de aparitie a primelor relatii burgheze, insotite de
o crestere a conflictelor de class (razboaie taranesti, ''ascoale orasenesti,
s. a. m. d.), in lupta dintre tendintele materialiste ti cele idealiste se
formeaza o cultura umanista, progresista, luminoasa, se saps dicta curd
i3isericii, se sdruncina bazele ideologiei teologo-scolastice si se formetrza
stiintele naturii ca stiinte. Termenut rtenastere" intreptuntat auesed
pentru aceasta epoca, termen care nu arata bazele de class social-eco-
nomice ale culturii, are un caracter reIativ.
Istoricii burghezi minimalizeaza marele rol jucat in iormarea cm-
www.dacoromanica.ro
134 TLTDII

turii Renasterii de cdtre asa-numitele influente orientale (Bizantup


arabii s. a.) si ignoreaza formele deosebite ale Renasterii din Georgia,
Armenia, Azerbaidjan, Asia Centre Trebuie subliniata cu deosetnre
trecerea constient5 sub tacere de catre cercetatorii burghezi din Europa
Occidentald a rolului proeminent jucat de popoarele slave in procesta
de formare a culturii Renasterii.
Procesul de aparitie a relatiilor burgheze are loc in diferitele tart
din Europa in cursul secolelor XIVXVI Tehnica $i cunoasterea stiin-
rifica (astronomo-cosmologica Ii mecanico-matematica) sunt stimulate
de trebuintele productiei crescande. Se face o serie de descoperiri
importante Stiinta o rupe cu teologia (Copernic), se creeazd un
fundament solid al stiintelor exacte ale naturii (Galilei). Filosofia cea
mai inaintata a epoch manifestd, cu toate ca nu in mod consecvent,
tendinte materialiste $i ateiste 1i tontine elemente de dialecticd (Bru-
no). In legatura cu elementele acumuldrii capitaliste primitive, apar
o serie de 'doctrine social-politice care critics organizarea socials con-
temporan5 si enunta idealul viitorului (utopiile lui Morus si Cam-
panella).

PLANUL CAPITOL=
1. Caraterizarea generals a ideologiei a.;:a-numitei epoci a Renas-
terii si premisele ei social-istorice. 2. Umanismul anticlerical si anti-
scolastic gf caracterul lui limitat. 3. Rolul social al ref ormei. Miscarea
husita din Cehia. 4. Rolul popoarelor slave in creearea culturii Renaq-
terii (Helcitki, Ian Komenski s. a.). 5. Ruperea stiintiei de telogoie (Co-
pernic). Aparitia stiintelor naturii ca stiinte (Genie* 6. Tendintele
matorialisto- ateiste si elementele de dialecticd din filosofia lui Giordano
Bruno. 7. Doctrinele social-politice (in special utopiile lui Morus pi
Campanella).
Marimea capitolului : 2 coll.

CAPITOLUL 7
Desvoltwrea materialismului fi lupta lui impotriva idealismului fn
perioada primelor revolutii din Europa Occidenta/d.
(sywrptut sec. X.1;:nceputul sec. XVIII).
barcina capitolului este s arate c5 In epoca desvoltarii relatiilor
capitaliste in tarile maintate ale Europei $i a desfdsurarii primelor rn
volutii burgheze, in legatura cu progresul tehnic si cu desvoltarea
Intel naturii, forma tipica a filosofiei progresiste devicne rnaterialismul
metafizic si mecanic sd arate c5 acest materialism infra in lupta cu
idealismul si scolastica medievald ca forme ale filosofiei reactionare.
Incepand din sec. X\TI, burghezia care se int5rea rapid, situandu-se
iii fruntea miscarilor populare, se ciocnete cu ap5r5torii alcdtuirii feu-
dale ; in Olanda si Anglia au loc primele revolutii burgeze. Filosofia
materialists (F. Bacon, T. Hobbes, Spinoza $. a.), continua si desvolta
lupta cu idealismul teologia $i scolastica. Stiintele naturii incearca sa
www.dacoromanica.ro
ISTORIA FILOSOFIEI (PROSPECT) 135

dea un sistem unitar al lumii pe baza succeselor mecancii si matema-


ticii (Newton, cartesianismul). In filosofie si stiintele naturii se pun G
serie de chestiuni care trateaza despre caracterul miscarii : legatura es.
cu materia etc. (Descartes, Newton. Leibniz, Tolland). Mai tarziu (in
sec. XVIII) savantul slay Boscovici incearca s desvolte o atonustica pe
baza dimamismului. Materialismul rnetafizic, carin canditille epoch
date era progresist, era in acelas timp inconsecvent.
Intensificarea prelucrarii problemelor de metodologie, caracteris-
tied pentru acel timp, se face fie pe linia de sustinere a empirismului
logicii inductive, fie pe calea rationalismului si logicii deduc-
tive, care is ca model geometria euclideana. In cadrul metodei metafi-
zice dominante, in doctrinele unui sir de ganditori proeminenti ai epo-
ch se observa elemente izolate ale dialecticiii (de exempla la Descartes,
in matematica si cosmogonie).
Intreg mersul procesului social-istoric a pus la ordinea zilei forma-
rea teoriilor dreptului natural si origina contractuala a statului, opuse
providentialismului feudalo-teologic.
In capitol se va arata ca reactiunea social- politica impotriva
revolutionare si frica in fata activizarii maselor popul are a deter-
minat aparitia si raspandirea in Angla a sistemelor filosofice idealiste
reactipnare ale lui Berkeley si Hume. Se va arata de asemenea folo-
sirea ulterioar5 de cadre burghezia reactionary a filosofiei lui Berkley
si Hume.
PLANUL CAPITOLULUI
1. Desvoltarea in Europa Occidentals a relatiilor capitaliste. 2. For-
marea metod'ei metafizice in stiinta naturii. Newton. 3. Fondatorii filo-
sofiei secolului XVII (F. Bacon, Descartes). 4. Revolutia burgheza in
Olanda si filosofia lui Spinoza. 5. Doctrinele filosofice si social-politice
din epoca revolutiei burgheze engleze si restauratiei (Hobbes, Levelierii,
diggerii s. a.). 6. Compromisul de class din anul 1688 din Anglia si filo-
gofia lui Locke. 7. Filosofia reactiunii. Idealismul lui Berkeley si Hume.
8. Inthrzierea feudala a Germaniei, Idealismul lui Leibniz. 9. Liniile
fundamentale de desvoltare a stiintelor naturii dela sfarsitul sec.
XVI inceputul sec. XVIII in legaturile for cu filosofia.
Marimea capitolului : 4 coll.
CAPITOLUL 8
Materialismul francez din perioada de pregatire si reaNzare a revoluOei
burgheze din sec. XVIII si lupta impotriva idealismului si teologiei.
Sarcina capitolului este sa arate ca rolul istoric al Frantei dela sfa'r-
situl secolului XVIII, ca centru al miscarii burghezo-revolutionare din
Europa, a determinat rolul social de frunte al miscgrii burghezo-revo-
lutionare din Europa, a determinat rolul social de frunte al doctrinelor
filosofice 0 social-politice ale iluministilor francezi.
In lupta impotriva conceptiei teologice despre lume, in critica revo-
lutionarii a organizarii absolutisto-feudale, iluministii si materialis-
www.dacoromanica.ro
136 STUDII
tii francezi au realizat pregatirea ideologica- a revoluitiei burgheze din
anii 1789-1794.
Germinarea tendintelor iluministe si materialiste in filosofia -fran-
ceza are loc la sfarsitul secolului XVII, Inceputul sec. XVIII (Bay le,
Meslier). Cu toata Intelegerea limitata a tendintelor iluministe de catre
Voltaire, lupta lui impotriva Bisericii, teologiei 91 barbariei medievale
jucat un rol progresist, deismul lui asociindu-se cu o serie de tendinte
materialiste. 0 anumita insemnatate progresista a avut si teoria social-
politica a lui Montesquieu si doctrina politico-economica a lui Turgot.
Caracterul burghezo-democratic al conceptiei despre lume a lui
Rousseau, teoria lui social-politica hiaintata, au determinat o influenta
insemnata a ideilor lui asupra militantilor revolutiei i burgheze din
anii 1789-1794.
Ideologia burgheziei revolutionare din perioada pregatirii revolu-
tiei din 1789-1794 si-a gasit cea mai inaintata expresie filosofica in
materialismul francez din sec. XVIII. Lupta materialistilor francezi (La
Mettrie. Diderot, d'Holbach si Helvetius) impotriva conceptiei teologice
despre lume, impotriva religiei si a filosofiei idealiste' ateismul for mi-
litant, teoria for etica progresista si critica revolutionary a organizarii
absolutiste-feudale caracterizeaza rolul for progresist in via!ta socials,
meritelc for in desvoltarea conceptiei materialiste despre lume si in-
fluenta asupra desvoltarii stiintelor nature. Materialismul francez din
secolul XVIII a fost o etapa importanta in desvoltarea conceptiei ma-
terialiste pans la aparitia marxismului. In capitol se va arata influenta
materialismului sec. XVIII asupra socialismului utopic. Deasemenea,
se va arata si influenta materialistilor si iluministilor francezi asupra
desvoltarii gandirii inaintate filosofice si sociale a altor popoare.
Trasaturile de limitare istorica ale materialismului francez din sec.
XVIII mecanismul sou, caracterul metafizic si intelegerea sa idealists
a istoriei, ii erau proprii ca conceptie burgheza despre lume si reflectau
in acelas timp starea stiintelor naturii in a doua jumatate a sec. XVIII.
In capitol se va da in aceasta privinta o caracterizare a stimtelor
naturii din sec. XVIII. Totodata, se va arata cum au fost date primele
lovituri conceptiei metafizice despre lume in a doua jumatate a sec
XVIII (teoria comsogonica a lui Laplace, revolutia in chimie Lavoi-
sier si 5,.coala lui, embrioane ale ideii de evolutie in biologie).
De asernenea se vor arata elementele dialectice in doctrinele ma-
terialistilor nistilor francezi din sec, XVIII.
In capitol se va examina mai departe istoria luptei doctrinelor fi-
losofice si social-politice dupa etapele fundamentale ale revolutiei bur-
gheze din Franta ; se vor caracteriza teoriiile sociale noi, progresiste
pentru acel timp teoria progresulu a lui Condorcet, ideile social-po-
litice ale lui Marat, Danton si Robespierre, teoriile social-politice ale
refugiatilor" $i hebertistilor, socialismul utopic al lui Babeuf. In ca-
pitol se va arata ea natura utopic egalitarista a babuvismului, ruptura
lui de mace, sunt tipice pentru caracterul marginit istoric $i nestiintific
chiar si al celor mai inaintate teorii sociale din perioada revolutiei bur-
gheze din Franta.

www.dacoromanica.ro
ISTORIA FILOSOFIEI (PROSPECT)
137

PLANUL CAPITOLULUI
1. Franta In perioada pregatirii revolutiei burgheze din 1789-1794.
2. Na.terea tendintelor iluministe in filosofia franceza de la sfarsitul
secolului XVII $i inceputul sec. XVIII. 3. Inflorirca stiintelor metafizice
ale naturii $i primele descoperiri care au subrezit conceptia metafizica
despre lume. 4. Iluministii: Voltaire, Montesquieu, Turgot. 5. Doctrina.
social-politica a lui Rousseau:. 6. Materialismul lui La Mettrie. 7. Mate-
rialismul lui Diderot. 8. Materialismul lui d'Holbach. 9. Materialismul
lui Helvetius. 10. Lupta ideologica sr' teoriile politice din perioada des-
fasurarii revolutiei burgheze.
Marimea capitolului : 4 coli.

CAPITOLUL 9

Doctrinele filosofice si social-politico din Rusia si Ucraina in pe-


rioada intaririi statului centralizat rus si a intensificcirii servajulut.
Doctrinele filosofice ci social-politice in Caucaz $i Asia Centralci (sec.
XVIII).

Sarcina capitolului este sa arate ca, cu toata starea relativ fnapoiatti


a Rusiei, din punct de vedere economic $i politic, stare conditionata de
imprejurarile istorice, fats de o serie de tari europene, gandirea skin-
ifica, filosofice si socials ruse din sec. XVIII ajunsese la un malt
grad de desvoltare ; sa arate ca in istoria stiintei gi filosofiei materialiste
ruse $i mondiale un rol proeminent 1-au juoat marii reprezentanti ai
gandirii filosofice ruse ca Lomonosov si Radiscev.
Reformele lui Petru I dela inceputul sec. XVIII au dus la 'luta-
rirea statului centralizat sus, al mosierilor si negustorilor. Intari-
rirea statului rus a fost insotita de intensificarea apasarii iobage. Ur-
marea a fost desvoltarea larga a miscarii taranesti antiiobage din Rusia
Ucraina. Procesul de desvoltare economics, ce a avut loc in aceste
imprejurari in Rusia, a fost insotit de un avant al culturii, stiintei 91
artei ruse. Secolul XVIII a fost in Rusia o epoca de elaborare de teorii
filosofice -originale si sistematice. In capitol se vor arata trasaturile
raracteristce ale desvoltarii gandirii inaintate filozofice si sociale dim
Rusia secolului. XVIII: , desvoltarea materialismului ih legatura cu
marile succese ale stiintelor naturii, lupta impotriva scolasticii me-
dievale, tendinta de lichidare a inapoierii economice si culturale a Ru-
siei. In capitol se va da o caracterizare a conceptiilor stiintifico-naturale
filosofice $i social-politice ale lui M. V. Lomonosov mare savant rus
si reprezentant proeminent al materialismului sec. XVIII se va arata
insemnatatea mondiala a. activitakii stiintifice a lui Lomonosov, ale
carui conceptii stiintifico-naturale erau cele mai inaintate din toat5
lumea in acel timp.
In capitol se va arata ca cre.5-trea miscarii taranesti din Rusia
$i influenta revolutiei burgheze franceze din 1789-1794 au dus la sfar-
shad sec. XVIII la nasterea printre nobilii inaintati, a ideologiei anti-

www.dacoromanica.ro
138 ,STUDII
iobage, iluministe. In capitol va fi data o caracterizarre a filosofiei ma-
terialiste si conceptiilor social-politice antiiobage ale lui A. V. Ra-
cliscev, se va explica rolul lui in desvoltarea m4carii ruse de elibe-
rare si in gandirea filosofica inaintata de la sfarsitul sec. XVIII-XIX.
In capitol se vor explica doctrinele filosofice si social-politice din
Caucaz si Asia Centrals de la sfarsitul sec. XVIII.
PLANUL CAPITOLULUI
1. Chatiunile istorice de desvoltare ale filosofiei in Rusia in sec.
XVIII. 2. Gandirea social-politica si filosofic in epoca reforrnelor lui
Petru (Teofan Procopovici. Antioh Cantemir, Vasilii Tatiscev, Ivan
Pososcov). 3. Filosofia materialists a lui M. V. Lomonosov. 4. Concep-
tiile stiintifico-naturale ale lui Lomonosov. 5. Iluminstii rusi din sec.
XVIII (N. I. Novicov, materialistii I. P. Kozelski, S. E. Desnitki). 6.
Filosoful ucrainean din sec. XVIII G. S. Scovord. 7. Conceptia despre
lume a lui A. N. Radiscev. 8. Conceptia lui Anton Katolikos s. a. (Geor-
gia); a lui Ori, Saamirian, Bagramian (Armenia); a lui Masrab q. a.
(Asia Centrals).
Marimea capitolului : 3 coli.

GAPITOLUL 10
Reactiunea aristocrats din Germania impotriva revolufiiei bur-
gheze franceze $i a materialismului francez. Idealismul german de la
sfarsitul sec. XVII inceputul sec. XIX.'
Sarcina capitolului este sa arate ca particularitatile istoriei Ger-
maniei de la sfarsitul sec. XVIII inceputul sec. XIX au determinat
aparitia si desvoltarea unui sir de sisteme idealiste ca ideologie a reac-
tiunii aristocratice din Germania impotriva revolutiei burgheze franceze
si a materialismului francez ; sa arate ca pentru filosafii germani a-
ceasta perioada era caracterizata prin incercarea de a impreuna idealis-
mul filosofic cu dialectica idealists.
Cele mai importante particularitati ale istoriei Germaniei de la
sfarsitul sec. XVIII inceputul sec. XIX au fost: starea ei inapoiata
economics si politics, servilismul burgheziei lase germane in fata nobi-
limii monarhiei prusace si frica ata de popor' ura junkerimei prusace
impotriva ideilor inaintate ale iluminismului francez si a revolutiei
burgheze franceze, teama comuna a junkerimii si burgheziei germane
de miscarea revolutionara din Germania insaqi, reactiunea aristocratica
din Germania, sustinuta ulterior de reactiunea generals europeana de
la inceputul sec. XIX, raspandirea ideologiei nationalismului si intrarea
Germaniei pe calea prusaca" de desvoltare a capitalismului. Se va ca-
racteriza de asemenea influenta revolutiei burgheze franceze asupra
Germaniei. miscarea taranimii, desvoltarea comparativ a relatiilor bur-
gheze in regiunea Rinului, s. a. m. d.
In capitol se va arata ca in iluminismul german din sec. XVIII
(Lessing) lipsea critica revolutionara a organiza..rii feudale, ea el era
ideologiceste o revolts in genunchi".

www.dacoromanica.ro
ISTORIA FILOSOFIEI (PROSPECT)
139

Pentru filosofia lui Kant, este caracteristica incercarea de a im-


preuna intr'un sistem idealismul si materialismul. Analismul si agnos-
ticismul filosofic al lui Kant se impreufna cu doctrina lui reactionara
cu lupta lui impotriva materialismului $i ateismului
francez din sec. XVIII (in capitol se vor caracteriza cele doua perioade
din desvoltarea filosofiei lui Kant). Idealismul transcendent al lui Kant
a ramas 'Dana astazi izvorul ideilor reactionare neokantiene" pentru ide-
ologia burgheziei, etica imperativului categoric a servit si serveste me-
rou dusmanilor marxismului, iar estetica fonrnala idealists a lui Kant
a pus bazele teoriei reactionare a artei pentru arta".
Idealistul subiectiv Fichte a desvoltat ideia reactionara care con-
siders pe germani ca o natiune aleasa" si a sustinut politica germano-
prusaca a razboaielor de cotropire. Idealistul obiectiv Schelling (Filo-
sofia identitatii") este unul din reprezentantii de capetenie ai roman-
tismului german reactionar ; prin a sa filosofie a naturii, el a luptat irrr-
potriva ideilor inaintate stiintifico-naturale.
Conceptia despre lume burghezo-junkerista a lui Hegel a fost o
ideologie sistematizata a reactiunii aristocratice si a pregatirii caii pru-
sace" de desvoltare ulterioard a Germaniei. In logica lui, Hegel a pre-
lucrat dialectica lui idealists a notiunilor, indreptata spre trecut si nu
spre prezent si viitor. Filosofia naturii a lui Hegel era ostila ideilor
inaintate stiintifico-naturals de la sfarsitul sec. XVIII inceputul sec.
XIX. Doctrina social-politica reactionara a lui Hegel a considerat in
mod narrionalist pe germani ca natiunea aleasa", propaga dispret fats
de alte popoare, in special fats de slavi' a ridicat monarhia prusaca la
rangul de existents pamanteasca diving ". Sistemul idealist al lui Hegel
F,.1 dialectica lui idealists formeaza doctrina lui filosofica, a idealismului
nbiectiv, dar Hegel in spatele dialecticii notiunilor ghicea dialectica
lucrurilor", intre metoda lui Hegel $i sistemul lui era o contrazicere.
Definindu-$i metoda for dialectica, Marx si Engels se refers de
obiceiu la Hegel, ca la filosoful care a formulat trasaturile fundamen-
tale ale dialecticii. Aceasta nu inseamna insa ca dialectica lui Marx
$i Engels este identica cu cea a lui Hegel. In realitate, Marx $i Engels
n'au luat din dialectica lui Hegel deck samburele" ei ',rational",
aruncand la o parte coaja idealists hegeliana 0.desvoltand mai departe
dialectica, pentru a-i da un caracter stiintific modern" (Stalin).
In capitol se va arata de asemenea ca filosofia reactionara a bur-
gheziei imperialiste incearca s se sprijine pe idealismul carpit kantian
si hegelian, pe dialectica idealists reactionara a lui Hegel, lipsita defi-
nitiv de samburele rational" si transformata complect in sofistica.
Lupta ueimpacata impotriva neokantienilor si neohegelienilor germani
$i anglo-saxoni formeaza una din sarcinile frontului nostru ideologic

PLANUL CAPITOLULUI
1. Germania la sfarsitul sec. XVIII inceputul sec. XIX. 2. Ilu-
minismul german. 2. Dualismul si agnosticismul lui Kant. 4. Idealismul
subiectiv al lui Fichte. 5. Idealismul bbictiv al lui Schelling. 6. Idea-
lismul obiectiv al lui Hegel si dialectica lui idealists. 7. Voluntarismul
lui Schopenhauer.
Marimea capitolului: 4 coli,

www.dacoromanica.ro
14
,STUDII
CAPITOLUL 11
Doctrine le filosofice $i social-politice in Rusia in perioada de des-
compunere a organizcirii iobage i de aparipie a miscarii de eliberare.
Sarcina capitolului este sa arate desvoltarea ideologiei antiiobage
in Rusia, la inceputul sec. XIX, sa explice fondul de class si bazele
filosofice ale acestei ideologii, sa desvalue caracterul specific al luptei
dintre materialism si idealism in filosofia popoarelor linsiei din perio-
ada data.
Procesul de descompunere a organzarii iobage din Rusia la Ince-
putul secolului XIX, care a avut loc in imprejurarile cresteTii misca-
rilor revolutionare in Europa Occidentals, a creeat terenul pentru apa-
ritia in Rusia a miscarii de eliberare. Puterea precuinpanitoare a acestei
mi.;:cari la inceputul sec. XIX erau revolutionarii nobili, care au_ pus
bazele unei micari de eliberare, dar departe de popor, rupti de masele
populare.
In capitol se vor caracteriza particularitatile conceptiilor filosofice
si social-politice ale reprezentantilor celor mai de seams ai celor trei
centre principale ale miscarii decembriste (Asociatia de Nord, Asocialtia
de Sud si Asociatia slavilor uniti).
Atentia principals va fi data explicarii conceptiei filosofice, socio-
logice 1 programului politic al aripii radicale a decembristilor. In ca-
pitol se vor lamuri trasaturile cele mai importante ale ideologiei de-
cembristilor: caracterul ei in esenta burghez. utilizarea teor,iei .drep-
tului natural" pentru lupta impotriva servajului, desvoltarea ideilor
materialismului metafizic. Totodata in capitol va fi aratata inconsec-
yenta unui sir de decembristi in filosofie si in conceptiile social-politice
fidealismul si deismul unei serii de decembr4ti, oscilarea unei parti
din decembristi intre ideile republicii si ale monarhiei constitutonale),
care erau o consecinta a slabiciunii revolutionarilor si a ruperii for de
popor.
In capitol se va da de asemenea o analiza a reactiunii mosiere5rti
din Rusia impotriva miscarii revolutionare-burgheze din Europa Occi-
dentals si a rascoalei decembristilor (teoria autocratiei, pravoslaviei
si poporanismului" s. a.), se va da o caracterizare a teoriilor idealiste
stiintifico-filosofice a descoperirii de catre Lobacevski in anii 1826-1830
va arata samburele for rational elementele for dialectice.
In capitol se vor examiia teoriile idealiste ale ilumin4tilor rusi
din 1830-1850 (Stankievici, Ciaadaev, Granovski) si se va arata ca,
datoritd directiei for critice si luptei impotriva reattiunii ce se intarea
in acea perioada, aceste teorii au jucat un rol progresist in desvoltarea
filosofiei din Rusia. Se va da o caracterizare a insemnatatii mondiale
stiintifco-filosofice a descoperirii de catre Lobacevski in anii 1826-1830
a ,,geometriei neeuclidiene" si a luptei sale din pozitiile materialismu-
lui, impotriva idealismului lui Kant.
Un loc special in capitol va fi rezervat elucidarii gandirii filosofice
si social-politice din Georgia si Armenia in prima jurnatate a sec. XIX.

www.dacoromanica.ro
ISTORIA FILOSOFIEI (PROSPECT)
141

PLANUL CAPITOLULUI
1. Inceputul descompunerii oranduirii iobage, nasterea si cresterea
relatiilor capitaliste in Rusia. Perioada nobiliary in desvoltarea miscaril
de eliberare ruse: 2. Decembristii reprezentanti ai ideologiei revolupo-
nare inaintate dela inceputul secolului XIX. 3. Teoria poporanismului
oficial" i nasterea slavofilismului. 4. Filosofia naturii si estetica
idealists in Rusia (Vellanski. M. Pavlov, Venevitinov, V. Odoevski).
5. Iluministii din 1830-1850 (Ciaadaev, Stankevici, Granovski). 6. In-
semnatatea mondial stiintifico-filosofica a descoperirii de catre Lo-
bacevski in 1826-1830 a geometriei neeuclidiene". 7. Concertia despre
lume a lui Ioann Batonisvili, Dodasvili, G. Kikodze (Georgia), H. Obo-
vian (Armenia).
CAPITOLUL 12
Luptu directiilor filosofice in Anglia .i St. Unite 'in perioada afirmarii
capitalismului. (Sfilqitut sec. XVII prim ajumiitate a sec. XIX)
Revolutia industrials din sec. XVIII a transformat Anglia in Para
capitalismului clasic". Apare si se desvolta economia politica clasicd
burgheza cu ideile ei de free-trade (liber schimb). Intarirea si imbo-
gatirea burgheziei se face pe seama ruinarii, a nemaipomenitelor su-
ferinte ale maselor populare $i a exploatarii monstruoase a coloniilor
Clasele se polarizeaza' brusc, creste miscarea muncitoreasca, se astute
lupta de class.
Sarcina capitolului este sa arate ca filosofia claselor stapanitoare
se desvolta sub semnul fricii de revolutie, ca regula generals, o rupe
cu materialismul. Se ridica filosofia idealists a burgheziei industriale
liberale, care se caracterizeaza prin pozitivism si utilitarism. Ea intra
intr'un anumit conflict cu filosofia mistico-romantica a reactiunii torys-
te. In apararea materialismului se ridica partizanul Revolutiei Fran-
ceze Priestley. Un rol progresist in gandirea socials it joaca. cu tot
caracterul lui marginit, socialismul utopic al lui Owen, ca si sociologia
chartismului radical.
In capitol se va arata ca dupa razboiul pentru independenta $i
formarea Statelor-Unite in America apare lupta doctrinelor progresiste
filosofice ai sociologice (Franklin, Penn, Jefferson) impotriva reactio-
narilor, teologilor, s. a. m. d. In cursul miscarii ulterioare, in filosofia
burgheza americana o insemnatate dominants o capata filosofia eclec-
tics idealists (Emerson).
Planul capitolului
1. Conditiunile istorice, repartitia fortelor de class ai caracterul-
general al directiilor filosofice din Anglia la sfarsitul sec. XVIII
prima jumatate a sec. XIX. 2. Filosofia free-trade-iana si sociologia
clasicilor economiei politica burgheze (Smith, Ricardo). 3. Filosofia
burgheziei liberale utilitarismul (Bentham) 41 positivismul (Mill) ei. 4.
Filosofia spiritualists a reactiunii aristogratice (toryste) (Coleridge Car-
lyle). 5.,Materialismul lui Priestley. 6. Socialismul utopic (Owen). 7
www.dacoromanica.ro
142
STUDII
Teoria socials a chartismului. 8. Filosofia din U. S. A. de la sfarsitul
sec. XVIII 4 inceputul sec. XIX. 9. Filosofia in U. S. A. in prima
jumatate a sec. XIX.

CAPITOLUL 13

Lupta directiilor filosofice din Franta idupd revolutia burgheza


din 1789-1794 (prima jumatate a sec. XIX)
Particularitati le istoriei social-politice a Frantei Idela inceputui
sec. XIX au determinat caracterul directiilor filosofice de dupa revo-
tie $i lupta lor. Guvernul 1ui Napoleon I este un guvern burghez
care a sugrumat Revo lutia Franceed si a pdstrat numai acele rezuitate
ale revolutiei care erau in avantajul marii burghezii" (Stalin). Res-
tauratia din Franta a avut loc in conditiile reactiunii generale feudalo-
aristocratice din Europa. Revolutia burghezd din Iu lie 1830 a terminat
cu incercarile de a restabili in Franta ordinea feudalo-absolutistg. clar
numai ascutirea ulterioard a luptei de clasd a proletariatului impotriva
burgheziei si numai cursul ulterior al istoriei sociallpolitice a Frantei
au dus la revolutia din anul 1848.
Sarcina capitolului este sa arate ca lupta scolilor # directiilor filo
sofice din prima jumatate a sec. XIX a oglindit I mod limpede re-
partitia fortelor de class din Franta dupa revolutia burghPzd din anii
1789-1794. Directiile filosofice fundamentale au fort : 1) .:conceptia
teologica .clespre lume a reactiunii feudalo-aristocratice ; 2. idealismul
$i positivismul burgheziei care venire la putere $i care a renuntat la
ideile revolutionare, materialiste $i. ateiste ale iluminismului ; 3) socia-
lismul rutopic, produs al necoacerii contrazicerilor de class dintre pro-
letariat ei burghezie, care a scos prin Saint-Simon 4 Fourier o serie
de idei sociale inaintate pentru acest timp, dar rupte de masele popu-
lare 1i care nu se ridicau pang la inaltimea unei intelegeri stiintifice
a naturii $i societatii.
In capitol se va ardta eh' socialismul utopic, care lei pierduse orice
fel de insemndtate progresista 4 care ideologiceste se descompusese
Inca in decada a 5-a a secolului trecut, in conditiunile contemporane
ale luptelor politice, face parte din armamentul socialistilor de dreapta
servitori ai reactiunii imperialiste. Afars de aceasta, in capitol se vor
examina doctrinele sociologice ale istoricilor francezi din perioada res-
tauratiei.
Se va arata de asemenea cum, in interiorul stiin.telor naturii meta-
fizice mecaniciste de la inceputul sec. XIX, s'a copt o conceptie dia-
lectics, noug, asupra naturii. In leggtura cu acestea, se vor examina
descoperirile cari au dat not lovituri conceptiei metafizice a naturii (in
chimie ipoteza atomics, sinteza organics ; in geologie teoria evo-
lutiei lente; in fizica prepararea ideii de conservare a energiei ; in
biologie germenii ideilor de evolutie).
www.dacoromanica.ro
ISTORIA FILOSOFIEI (PROSPECT)
143

Planul capitolului
1. Frarir,a dupa revolutia burgheza din 1789-1794. 2. Ideologia re-
actiunii feudalo-aristocratice din Franta si filosofia burgheza a ,,ideolo-
gilor", a spiritualistilor si eclecticilor. 3. Socialismul utopic al lui Saint-
Simon. 4. Socialismul utopic al lui Fourier. 5. Comunismul utopic al
lui Cabet si Dezamy. 6. Istoricii liberalo-burghezi din epoca restauratiei
(Thierry, Mignet, Guizot). 7. Positivizmul lui Auguste Comte. 8. Stiinta
naturii la inceputul sec. XIX. 9. Pregatirea prabusirii conceptiei meta-
fizice asupra naturii.
Marimea capitolului : 3 coll.

CAPITOLUL 14

Lupta directiUlor filosofice in Germania in ajunul revolutiei din anul


1848. (Descompunerea hegelianismului. Materialismul lui L. Feuerbachl
Sarcina capitolului este sa arate ca desvoltarea relatiilor burgheze
din Germania a dus in decada 5-a a sec. XIX la aparitia materialismu-
lui antropologic al lui Feuerbach; sa arate ca prin Feuerbach se ter-
mina desvoltarea progresista (cu toate ca limitata) a filosofiei burgheze,
care se rostogoleste in viitor intr'un eclectism farg de nrincipii si un
epigonism desert, precum si intr'un materialism vulgar.
Desvoltarea economics si politica a Germaniei intre 1830-1850 a
dus la o precisa cretere politica a burgheziei germane. care s'a facut
insa excesiv de indolent, las si incet" (Marx). dat fiind ca se purta
cu slugarnicie in fata nobilimii si cu frica in fata miscarilor populare
In sfera ideologica, acest proces s'a manifestat sub forma deseompunerii
hegelianismului si, in sfarsit, printr'o cotitura prin persoana lui
Feuerbach dela idealism la materialism. Particularitatile istorice ara-
tate ale desvoltarii burgheziei germane in anii 1830-1850 au Uctei-
minat limitarea extreml' a progresului, si fara aceasta foarte relativ,
in domeniul filosofiei tinerii hegeliem n'au putut sa iasa din cadrul
idealismului. Feuerbach, cu toate ca s'a si ridicat impotriva idealismu-
lui lui Hegel, n'a fost in stare sa foloseasca in mod critic samburele
rational care se gasea in dialectica idealists hegeliana ; el a ramas la
punctul de vedere antropologic in filozofie si la interpretarea religioasa-
idealista a vietii sociale neir4elegand nimic din revolutia din 1848.

Planul capito/uitii
1. Conditiile istorice de desvoltare ale Germaniei in anii 1830-1850
si raportul dintre fortele de class. 2. Descompunerea scolii hegeliene
Hegelienii de dreapta si cei de stanga" (fratii Bauer, Strauss, Stirrer).
3. Materialismul antropologic al lui Feuerbach, rolul istoric si caracte-
a-ul lui limitat.

www.dacoromanica.ro
144
STUDII
CAPITOLF,T,F, 15-16
Desvoltarea filosofiei materialiste in Rusia in perioada crizei
organizeirii iobage ;z a cresterii misciirii de eliberare
Capitolul 15. A. . Herren. V. G. Belinski
Capitalul 16. N. G. Cerni;evski 41 ;coala lui
Sarcina capitolelor este sa desvalue caracterul si insemnatatea' filo
sofiei revolutionare-democrate ruse din anii 1840-1870, ca forma su-
perioara a -filosofiei materialiste prem,arxiste ; sa arate ca filosofia ma-
terialista rusa a fost singura directie filosofica progresista contempo-
rang cu Marx ki Engels, care a supus unei critici ascutite filosofia
reactionara burgheza din acel timp ; sa arate cele trei etape din des-
voliarea miscarii de eliberare din Rusia si sa lamureasca rolul rewlu-
tionarilor democrati rusi ca premergatori ai social-democratiei din
Rusia.
Desvoltarea filosofiei in Rusia in anii 1840 -1870 reflecta proce.sul
de coacere si de adancire a crizei organizkii iobage care a avut ca re-
zultat situatia revolutionary din anii 1859-1861 a reforma Vara-
neasca din anul 1861. Directia inaintata a filosofiei ruse din aceasta
perioada (Belinski, Herten, Cernasevski, Dobroliubov) a apaiut si a
fost prelucrata pe baza desvoltarii miscarii de eliberare impotriv a ta-
rismului si iobagiei. Rolul conducator in miscarea de eliberare rusa
in acest timp a trecut treptat dela revolutionarii nobili la revolutio-
narii de diferite ranguri. Cercul luptatorilor a devenit mai larg, -le-
gatura for cu poporul mai apropiata" (Lenin). Ideologia democratiei
revolutionare ruse din anii 1840-1870 exprima starea sufleteasca si
disperarea taranilor iobagi, interesati in desfiintdrea deplina si hotarita
a iobagiei. Desvoltarea ideologiei revolutionar-democrate (d,ela Belinski
si Herten, la Cern6sevski si Dobroliubov) reflecta procesul de coacere
a dispozitiilor revolutionare in mijlocul taranimii iobage. Ideologia re-
volutionar-democrata s'a desvoltat intr'o lupta inversunata impotrivr,
ideologiei !reactionare iobage si a liberalismului 1incipient mosiero-
burghez.
Nasterea capitalismului in Rusia sl ascutirea. contrazicerilor cap!,
taliste in tarile Europei Occidentale a dus la o impreunare originals
in ideologia revolutionary rusa din anii 1840-1870 a tendintelor anti-
iobage cu cele anticapitaliste Revolutionarismul democratiei Itaranesti
mic burgheze a luat o forma utopica-socialists. In, capitole, se vor exa-
mina teoriile socialiste ale revolutionarilor democrati rusi si se vor
arata particularitatile socialismului utopic rus, in comparatie cu socia-
lismul utopic din Europa Occidentals (cea mai important- dintre aceste
particularitati este impreunarea propagandei ideilor socialiste cu apelul
la transformarea revolutionary a relatiilor sociale).
In capitole se va da o caracterizare a conceptiilo; filosofice, social-
politice si sociologice ale lui Hetiten, Belinski, Cern:asevski, Dobroliu-
bov si adeptilor for ,din Rusia. Se vor arata trasaturile progresiste ca-
racteristice ale ideologiei revolutionarilor democrati rusi : caracterul el
activ, de lupta ; incercarea de a impreuna interpretarea m,aterialista a
fenomenelor naturii cu metoda dialectics ; folosirea materialismului ai
a dialecticii pentru a www.dacoromanica.ro
da temei luptei pentru revolutia democratic- in.
ISTORIA FILOSOFIEI (PROSPECT) 145

Rusia ; optimismul istoric, patriotismul ; intemeierea esteticii realiste


$. a. m. d. In capitole se va arata desvoltarea ideologiei revolutionaro-
democratice, a carei treapta superioara a fost filosofia consecvent ma-
terialista si democratismul militant revolutionar al lui Cernasevski
al marelui ganditor si revolutionar rus, ideolog al revolutiei taranesti din
Rusia. In capitole se va lumina lupta marilor materialist rusi impo-
triva filosofiei idealiste $i a sociologieFreactionare din Rusia Si din
Europa Occidentals (impotriva ideologiei oficiale a autocratiei, pra-
voslaviei si poporanismului", a misticismului slavofililor, a filosofiei
idealiste germane si a adeptilor ei din Rusia, a positivismului, rasis-
mului, sovinismului $. a. m. d.). Se va arata rolul proeminent al filo-
sofiei materialiste ruse in desvoltarea culturit democratice din Rusia,
in desvoltarea literaturii, artei st stiinte ruse, in pregatirea terenului
pentru raspandirea in Rusia a marxismului. 0 deosebita atentie se va
da indicarii legaturii dintre gandirea filosofica inaintata din Rusia si
desvoltarea furtunoas5 a stiintei nature ruse (chimia, fizica, biologia)
incepand din decada a 7-a a secolului XIX. Totodata, se vor explica
trasaturile de limitare istorica a ideologiei revolutionar-democrate ruse.

Planul capitolutui 15

Conditiile istorice ale aparitei filosofiei materialiste ruse din


anii 1840 -1870. Lupta :deologica-politic5 din societatea rusa in anii
1840-1850. 2. Viata si activitatea lui A. I. Herten 3. Conceptiile filo-.
sofice ale lui Heen. 4. Conceptiile social-politice ale lui Herten. 5.
Viata si F. s2tivitatea lui V. G. Belinski. 6. Evolutia conceptiilor filoso-
fice $i social-politice ale lui Belinski in anii 1830-1840. 7. Conceptiile
social-politice ale lui Belinski in anii 1840-1850. 9. Belinski este f on-
datorul esteticii revolutionar-democratice din Rusia. 10. Conceptiile filo-
sofice si social-politice ale petrasevtilor.

Planul capitolului 16

1. Lupta ideologica-politics in societatea ruseascA in ajunul refor-


mei din anul 1861 si in decada a 7-a a sec. XIX. 2. Viata si activitatea
lui N. G. Cernasevski. 3. Conceptiile social-politice ale lui Cernasevski.
4. Conceptiile filosofice ale lui Cernasevski. 5. Teoriile estetice si etice
ale lui Cernasevski. 6. Viata sf activitatea lui N. A. Dobroliubov. 7.
Concepitile social-politice $i filosofice ale lui Dobroliubov. 8. Teoria
estetica a lui Dobroliubov. 9. D. I. Pisarev. 10. Adeptii lui Cernasevski
in anii 1860-1870 Antonovici, Selgunov. 11. Desvoltarea in Rusia a
stiintelor n.aturii in decada a 7-a si 8-a a sec. XIX (Mendeleev, Bu-
tlerov, Secenov, Timiriazev, Mecinicov, Stoletov, Kovalewski).
Marimea capitolulul: 7 coll.

STUDII 10

www.dacoromanica.ro
146
STUDII
CAPITOLUL 17
Influenta ideologiei revolutionarilor democrati Tusi fi a filosofiei mate-
rialiste ruse din sec. XIX asupra desvoltdrii gandirii inaintate sociale ;7:
filosofice a popoarelor din Rusia
Sarcina capitolului este s arate cg, sub influenta ideologiei demo-
cratice revolutionare ruse si a filosofiei materialiste din sec. XIX. a
avut loc un proces de formare si desvoltare a gandirii sociale inain-
tate in Ucraina, in Belorusia, Georgia, Armenia, Azerbaidjan, la po-
poarele Asiei Centrale si in Wile baltice.
Se vor examina conceptiile celor mai maxi repreezentanti ai gan-
dirii inaintate filosofice si sociale din Ucraina, Belorusia, Georgia. Ar-
menia, Azerbaidjan, Asia Centralg si tarile baltice ; se va arata lupta
ganditorilor inaintati impotriva directiilor sociale si filosofice reactIo-
rare si se va lumina rolul acestor ganditori in desvoltarea culturii de-
mocratice nationale.

Planul capitolului
1. Gandirea inaintata socials si filosofica in Uc'raina in sec. XIX
(T. Sevcenko, I. Franko s. a.). 2. Gandirea inaintata socials si
in Belorusia in sec. XIX. (K. Kalinovskii, F. Bogusievici, M. Bogdano-
vici, s. a. 3. Gandirea inaintata iociala si filosofica in Georgia in sec.
XIX (0. Vereteli, I. Ciavtavadze, N. Nicoladze s. a. 4. Gandirea inain-
tata socials si filosofica in Azerbaidjan in sec. XIX (M. Ahundov s. a.).
6. Gandirea inaintata sociald si filosofica la popoarele Asiei Centrale
in sec. XIX (Fukat, Abai, Mukils s. a.). 7. Gandirea inaintata socials
ci filosofica la popoarehe baltice in sec. XIX.
Mrimea capitolului: 3 coll.

CAPITOLUL 18

Doctrinele filosofice qi social-politice din sec. XIX (din anii 1820-187(1)


in Wile slave : Bulgaria, Serbia, Cehia, Polonia

Popoarele slave, incepand din Evul Mediu si epoca Renasterii, au


adus un mare aport in desvoltarea filosofiei. Sarcina capitolului este
sa arate ca in sec. XIX gruparile sociale progresiste din aceste tan,
In legatura cu crescanda miscare de eliberare nationala, au elaborat
o serie de doctrine filosofice si social-politice care merits o mare aten-
tie. Aici se va da o caracterizare a acestor doctrine si se va arata
influenta asupra multora din ele a filosofiei ruse.
In Bulgaria in anii 1860-1880 se desvolta o miscare de eliberare
si apar doctrine filosofice si social-politice proeminente ale democrati-
lor revolutionari ; Liuben Karavelov, Hristo Botev., Se adanceste in-
fluenta democratilor revolutionari rusi, mai ales a lui Cernasevski. Are
loc o lupta cu doctrinele cu caracter teologic-idealist.

www.dacoromanica.ro
ISTORIA FILOSOFIEI (PROSPECT)
147

In conditiuni istorice cu trdsaturi esentiale analoage apare in


Serbia doctrina democratului-revolutionar Svetozar Marcovici $i se des-
fasoard lupta cu idealismtl (in special de origind germand).
In Cehia, in legaturd cu cresterea intensa a miscarii nationale in
anti 1820-1840 $i 1840-1860, se ridica o serie de ideologi ca Kolar,
Havlicek, Hanka. Se intareste legatura cu filosofia rusd $i se intensified
lupta cu ideologia de orientare germand.
In Polonia se desfasoard creatia marelui artist $i ganditorului emi-
nent Adam Mickiewicz. Apar $i se desvolta doctrinele revolutionarilor
democrati polonezi.

PLANUL CAPITOLULUI
1. Bulgaria Liuben Karavelov, Hristo Botev. 2) Serbia Vuk
Karadjici, Svetozar Markovici. Croatia Hai. 3. Cehia Kolar, Hav-
licek Yi slavofilii rusi. 4. Polonia Mickiewicz. Revolutionarii demo-
crati $i legAtura for cu miscarea revolutionary rusd.
Marimea capitolului: 1, 5 coll.

PARTEA II
APARiTIA SI DESVOLTAREA FILOSOFIEI
MARXISTO-LENINISTE
SECTIUNEA 1-a
Elaborarea si desvoltarea de catre Marx $i Engels
a materialismului dialectic $i istoric
CAPITOLUL 1.

Aparitia marxismului marea rasturnare revolutionary din filosofie.


In acest capitod se va lumina aparitia marxismului, a materialis-
mului dialectic $i istoric, ca o mare rasturnare revolutionary in filosofie.
In legaturd cu aceasta, in capitol se va examina epoca aparitici marxis-
mului se vor lamuri conclitiunile istorice politice care au pregdtit
marea rasturnare revolutionary din filosofie (formarea proletariatului
impotriva hurgheziei; aparitia primelor asociatiuni revolutionare ale
lucratorilor ; starea doctrinelor sociale) $i se va ardta rolul istoric mon-
dial al proletariatului, chemat sa desfiinteze capitalismul, sa cuce-
reasca puterea politica si s construiascd. comunismul. De asemenea se
va da o caracterizare a stiintelor naturii in sec. XIX, mai ales a celor
trei maxi descoperiri (teoria celulara, legea de transformare si con-
servare a energiei, teoria evoltliei) $i se va sublinia pregAtirea isto-
nca a conceptiei dialectice asupra naturii.

www.dacoromanica.ro
148
STUDII
Scopul capitolului este sa arate ca proletariatul, viitorul gropar al
capitalismului, respinge in modul eel mai deplin si mai hotarit, inla-
tura in mod critic, filosofia burgheza, conceptia despre lume bur-
gheza, care nu poate servi ca unealta de cunoastere stiintifica si de
transformare revolutionary a lumii $i este strains de popor. Toata filo-
sofia anterioara s'a dovedit incapabila de a supravietui in epoca noua.
Marx si Engels au lichidat doctrinele anterioare Inchise ale filosofilor-
izolati, au creat materialismul dialectic $i istoric -ea conceptia active
despre lume a partidului comunist $i a clasei muncitoare. Marx $i En-
gels au aratat calea de studiere stlintifica a istoriei ca un proces
miter, supus legilor in toata imensitatea multilateralitatii ai contras-
titatii lui" (Lenin). Datorita lucrarilor lui Marx $i Engels, a aparut o
forma nou5, superioara a materialismului, a fost elaborate in mod prin-
cipial o alts dialectics. materialists revolutionary. Materialismul di-
alectic si istoric ca stiinta a legilor generale de desvoltare a naturii,
a societatii omenesti $i a gandirii este legat indisolubil si din toate la-
turile cu socialismul stiintific proletar, cu teoria ai practica miscarii
muncitoresti din toate turile lumii.
In capitol se vor expune particularitatile de desvoltare a filosofiei
marxiste in ultima suta de ani in lupta ei cu teoriile ostile marxisrnu-
lui si se va arata caracterul deplin creator al conceptiei marxiste des-
pre lume.
Planul capitolului
1. Conditiunile istorice ale aparitiei marxismului. 2. Aparitia prole-
tariatului pe arena istorica a luptei de class. 3. Isvoarele teoretice ale
filosofiei marxiste. 4. Descoperirile in stiinta naturii. 5. Marea rastur-
nare revolutionary din filosofie, realizata de Marx si Engels si sfarsitul
filosofiei gi sociologiei burgheze. 6. Obiectul filosofiei marxiste. 7. Des-
tinul istoric al filosofiei marxiste $i drumul ei de desvoltare de o suta
de ani.
Marimea capitolului 2,5 coli

CAPITOLUL 2.
Formarea filosofiei marxiste.
(pdnd la revoluta din 1848)
Scopul capitolului este s lumineze cum, in epoca prerevolutio.
nary din decada a 5-a a sec. XIX, in epoca aparitiei miscarii munci-
toresti independente, in epoca de ascutire a luptei de class a proleta-
riatului Inpotriva burgheziei, a avut loc procesul de formare a con-
ceptiilor lui Marx $i Engels de la democratismul revolutionar si idea-
lismul din anii 1837-1841 pans la comunismul stiintific, pand la materia-
lismul dialectic si istoric din perioada Manifestului Partidului Co-
munist" (Februarie 1848).
In capitol se va arata cum Marx $i Engels, pe masura stuclierii
situatiei, rolului ai luptei de class a proletariatului, participand di-
rect la crearea ai activarea organizatiilor lui revolutionare, generali-
zand experienta, desvoltarii mondiale a stiintelor $i in lupta hotarita

www.dacoromanica.ro
ISTORIA FILOSOPIEI (PROSPECT)
149

Impotriva ideologiei burgheze si micburgheze (tinerii hegelieni, so-


,cialismul" feudal $i burghez, socialist adevarati" $. a.) au pus in a.
-ceasta perioada bazele conceptiei stiintifice despre lume a proletaria-
tului, au luminat destinul istoric al clasei muncitoare.
Se va explica dece, in anii 1843-1847, a trecut pe primul plan
formarea filosofice a marxismului si ce insemnatate a avut aceasta
pentru prelucrarea in intregime a teoriei marxiste. In capitol se va
.arata cum Marx $i Engels au supus unei critici revolutionare consec-
vente si sub toate aspectele filosofia idealists .a lui Hegel $i materia-
lismul metafizic al lui Feuerbach.
Aici se vor expune etapele fundamentale ale formarii conceptiilor
revolutionare politice si filosofice ale lui Marx si Engels: de la primele
manifestari publice 'Ana in anul 1842, cand in perioada colaborarii la
Gazeta Renand" se observe trecerea lui Marx la materialism si co-
munism ; lucrarile lui Marx $i Engles in anii 1843-1844, cand ei se ma-
nifest; ca revolutionari care proclama critica rea fare mi' a tot ce
exists ", care apeleaza la mase 91 la proletariat (Anuarul Germano-
Francez"); lucrarile din anii 1844-1846, in care se formeaza bazele so-
cialismului stiintific, ale materialismului dialectic si istoric (Sfanta
familie", Situatia clasei muncitoare din Anglia", Ideologia Ge.r-
mana"); se duce lupta impotriva doctrinelor socialismului micburghcz
$i se face prelucrarea primelor teze ale teoriei $i tacticii comunismului
proletar revolutionar (in anii 1844-1847); editarea ,,Manifestului Parti-
dului Comunist" (sfarsitul anului 1847inceputul anului 1848), in care
-este schitata In mod genial noua conceptie despre lume, materialismul
consecvent, care cuprinde si domeniul viett sociale, dialectica revolu-
lionar5, teoria luptei de clasO si a rolului revolutionar istoric mondial
al proletariatului, creatorul societatii comuniste.
Planul capitolului
1. Desvoltarea conceptiillor filosofice si politice ale lui Marx si
Engels In 1839-1842. 2. InumnAtatea colaborarii lui Marx la Gazeta
Renana" (anul 1842) pentru prelucrarea ideilor materialiste 9i comu-
niste. Criticarea de catre Marx a realitatii germane. 3. Articolele lui
Marx si Engels din Anuarul germano-francez" si lucrarea lui Engels
Situatia clasei muncitoare din Anglia", trecerea definitive a lui Marx
si Engels de la idealism la materialism $i de la democratismul revo-
lutionar la comunism. 4. Prelucrarea bazelor filosofice ale socialismului
revolitionar-materialist (Sfanta familie", Ideologia germane "). 5. Cri-
tica de ear Marx a falsului socialism al lui Proudhon (Mizeria filoso-
fier). 6. Manifestul Partidului comunist".
Marirea eapitolului 2,5 coli.
CAPITOLUL 3
Desvoltarea filosofiei marxiste in perioada revolutiei din anul 1848
in Europa revolutionarci.
In capitol se va lumina prelucrarea mai departe de catre Marx si
Engels a conceptiei materialiste a istoriei $i aplicarea ei la revolutia
din 1848 $i la istoria Europei revolutionare.
www.dacoromanica.ro
150 STUDII
0 atentie deosebita se da in capitol prelucrarii de catre Marx si
Engels a tezelor privitoare la revolutia proletara, la lupta de class si
dictatura proletariatului la tactica si strategia luptei de class a prole-
tariatului, la sfaramarea masinii de stat a burgheziei, ca una din cele
mai importante parti ale materialismului istoric, luminarii chestiunii
laranesti si nationale in legatura cu analiza miscarii nationale de eli-
berare din acel timp.
Aici se va explica dece in aceasta perioada Marx si Engels, dupe
cum spune Lenin, dadeau cea mai mare atentie prelucrarii ideilor po-
litice revolutionare, terminarii constructiei filosofiei materialiste, ad ca
prelucrarii conceptiei materialiste a istoriei si ce importante a avut a-
ceasta munca in desvoltarea teoriei revolutionare a clasei muncitoare.
In capitol se arata cum filosofia marxista, infrangand diferitele
curente ideologice neproletare din miscarea muncitoreasca, a devenit
ideologia din ce in ce mai influents in straturile inaintate ale clasei
muncitoare.
PLANUL CAPITOLULUI
1. Anii de savant revolutionar si noile sarcini ale clasei muncitoare.
2. Prelucrarea teoriei materialismului istoric in perioada Noii gazete
Renane". 3. Desvoltarea ulterioara a teoriei luptei de class si a revo-
lutiei (18 Brumar al lui Ludovic Bonaparte", Revolutia si contrare-
volutia in Germana", Luptele de class in Franta"). 4. Intocmirea bi-
lantului Tevolutiei. 5. Raspandirea ideilor filosofice marxiste in miscarea
muncitoreasca europeana si lupta lui Marx si Engels impotriva ideo-
logiei burgheze.
Marimea capitolului 2 coll.

CAPITOLUL 4
Desvoltarea de catre Marx si Engels a materialismului dialectic: sr
istoric in perioada de la revolutia din 1848 panel la Comuna din Paris.
In capitol se va examina prelucrarea ulterioara si argumentarea
de catre Marx si Engels a materialismului dialectic si istoric fin perioa-
da dela revolutia din 1848 pans la Comuna din Paris.
Ca rezultat al explicarii tabloului general al procesului istoric si
al rolului proletariatului, al afirmarii si concretizarii conceptiei lui
Marx si Engels intr'o serie de modele profunde si stralucitoare de isto-
riografie materialiste, in fata teoriei marxiste s'a pus problema de
inarmare a partidului clasei muncitoare cu stiinta exacta a legilor apa-
ritiei, desvoltarii si mortii capitalismului, de a distruge ideologic bur
gheza in ceea ce-i mai important, in ceea ce-i mai hotarator in c1O-
vedirea" de catre reprezentantii ei a caracterului vecinic si neclintit
al robiei salariate capitaliste. Aceasta sarcina Ma ?x o indeplineste in
mod genial (Capitalul"), deducand din legea economics de miscare 5
societatii burgheze inevitabilitatea transformarii capitalismului in so-
cialism si aratand ca motorul intelectual si moral, care aduce concret
la ndeplinire aceastcl transformare este proletariatul, educat de capi-
www.dacoromanica.ro
ISTORIA FILOSOFIEI (PROSPECT) 151

talism insusi" (Lenin). Opera de capetenie a lui Marx Capitalul"


va fi eXaminata ca un model maret de prelucrare geniala a teoriei pro-
cesului istoric si a dialecticii materialiste revolutionare.
In capitol se va examina activitatea revolutionary a lui Marx si
Engels, in special in decada a 7'-a, in perioada intemeierii si activitat:i
Internationalei I (anul 1864) si in perioada Comunei din Paris ; desvol-
tarea doctrinei dictaturii proletariatului, a statului proletar si a revo-
lutiei socialiste ; argumentarea stiintilica a tacticii unitare a luptei pi o-
letare a clasei muncitoare in diferite tari ; lupta lui Marx si Engels
Impotriva socialismului neproletar, utopic, impotriva trade-unionismu-
lui, a lassalianismului, a materialismului vulgar si a tot felul de neo-
hegelieni aparuti in acel tiny.
PLANUL CAPITOLULUI
1. Caracterizarea imprejurarilor istorice de' la revolutia din 1848
'Ana in Comuna din Paris. 2. Capitalul" lui Marx si prelucrarea ulte-
rioara a conceptiei materialiste a istoriei. 3. Argumentarea inevitahid-
tatii transformarii capitalismului in socialism in lucrarile economice ale
lui Marx. 4. Prelucrarea dialecticii materialiste in Capitalul" lui Marx.
5. Lupta lui Marx si a lui Engels pentru crearea de partide proletare si
argumentarea teoretica a programului for de activitate. 6. Desvoltarea
ideilor comunismului stiintific in perioada activitatii Asociatiei Inter-
nationale a lucratorilor" si a Comunei din Paris. 7. Raspandirea ulte-
rioara a marxismului in miscarea muncitoreasca si victoria ideilor mar-
xiste asupra socialismului neproletar.
Marimea capitolului 4 coli.

CAPITOLUL 5
Desvoltarea fi/osofiei marxiste dupd Comuna din Paris.
In capitol se va arata ca in noua epoca istorica post revolutionary
de desvoltare relativ pasnica a capitalismului, de largire rapids a mis-
caril muncitorestt din toate tarile lumii si de creare a partidelor mun-
citoresti socialiste de masa, Marx si Engels desvolta mai departe in
toate directiile doctrina dor si dau o expunere sistematica a ei. Ei ex-
pun in mod armonios principiile de baza ale conceptiei materialiste
a istoriei, ale materialismului filosofic, ale dialecticia materialiste revo-
lutionare (cele trei legi ale dialecticii), critics si demasca pe ideailisti, pe
scolastici si pe metafizicienii de tipul lui Diihring, Lassalle s. a. In ace-,
las timp, Marx si Engels dau o noua generalizare a succeselor stiinte-
lor naturii si pe aceasta baza prelucreaza mai departe chestiunide ma-
terialismului filosofic, ale teoriei cunoasterii, ale dialecticii materialiste.
In aceasta epoca, Marx si Engels generalizeaza experienta Comu-
nei din Paris, desvolta si adancesc teoria revolutiei proletare si a dicta-
turii proletariatului, formuleaza tezele fundamentale privitoare la par-
tidul comunist, prelucreaza conceptiile for asupra comunismului, formu-
leaza teza privitoare la cele dou5 faze de desvoltare a societatii comu-
niste (Rasboiul civil din Franta", Critica programului din Gotha'',
www.dacoromanica.ro
152 STUDII
..Anti Diihring", Ludwig Feuerbach", Originea familiei, a proprie-
Valli private si a statului").
In capitol se va arata lupta lui Marx si Engels impotriva
incercarii burgheziei de a desarma ideologiceste proletariatul, impo-
triva rolului tradator al oportunismului in miscarea muncitoreasca,
lupta lui Marx si a lui Engels impotriva propagarii oportuniste a
transformarii p4nice, liniste, libere, vesele a vechii mizerii in socie-
tate socialists ".
PLANUL CAPITOLULUI
1. Largirea miscarii muncitoresti si creearea partidelor socialists de
masa. 2. Lucrarea lui Engels Anti-Diihring". 3. Lucrarea lui Engels
Originea familiei, a proprietatii private si a statului". 4. Generaliza-
rea experientei Comunei din Paris, a miscarii muncitoresti mondiale si
desvoltarea si adancirea mai departe a teoriei comunismului stiintitic.
5. Generalizarea de catre Marx si Engels a datelor stiintei naturii Yi
desvoltarea mai departe a teoriei filosofice materialiste-dialectice, 6.
Raspandirea marxismului, a filosofiei marxiste in miscarea muncito-
reasca in principalele tari europene si in U. S. A. Tovarasii de lupta ai
lui Marx si Engels si propagandistii marxismului v Wr. Liebknecht,
Bebel, Lafargue, Mehring s. a. 7. Aparitia Intern3tionalei II Lupta
marxismului impotriva oportunismului in miscarea muncitoreasca.
Marimea capitolului : 5 coli

CAPITOLUL 6
Lupta marxismului impotriva filosofiei burgheze decadente ci, reac-
tionare $i impotriva sociologiei din a doua jurnlitate a sec. XIX.
Sarcina capitolului este sa arate decaderea si descompunerea filo-
sofiei burgheze si a sociologiei in a doua jumatate a sec. XIX, sa su-
puna unei critici partinice bolsevice filosofia burgheza si sociologia,
ca anna de lupta a burgheziei impotriva miscarii revolutionare a pro-
letariatului si a conceptiei lui despre lume.
In capitol se va arata ca Marx si Engels, desvoltand teoria mate-
rialismului dialectic si istoric, au demascat neincetat esenta reactionary
a doctrinelor filosofice si sociologice contemporane lor, ca o apologetics
a capitalismului. .
Filosofia burgheza reactionara, dexadenta, din aceasta perioadii se
transforms intr'o frazeologie eclectics, trece in intregime pe pozitiile
idealismului si ale materialismului vulgar. Pentru ea sunt caracteris-
tice epigonismul, repetarea vechilor doctrine dintre cele mai reactio-
nare si perimate, amestecul eclectic lipsit de principii a diferite elemente
filosofice, un evolutionism si positivism plat si vulgar, precum si mis-
tificarea dialecticii idealiste, degenerate definitiv in sofistica
Se va arata de asemenea Ca, in perioada de dominatie a Interna
tionalei II-a, teoreticienii si teoriile reactionare burgheze au fost isvorul
turbure al scrierilor filosofice si sociologice ale rrevizionistlor si orto-
docsilor" din tabara social-democratiei de dreapta.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA FILOSOFIEI (PROSPECT) 153

In capitol se va face o critics a celor mai caracteristice directii ale


filosofiei $i sociologiei burgheze reactionare din a doua jumatate a sec.
XIX Ca directia pseudostiintifica (materialismul vulgar, evolutionismul.
pozitivismul, primul neokantism, $i machismul, etc ), directia fideista
cleschisa (catolicismul, filosofia imanentilor s. a.). Se va arata nasterea
ideologiei imperialiste la sfarsitul sec. XIX (nietzscheanismul, teoriile
Tasiste din acea perioada, darwinismul social, etc.), miscarea revizionista
de la sfarsitul sec. XIX (bernstein.ismul, ideologia trade unionists etc.)

Planul capitolului
1. Caracterizarea directlilor fundamentale ale filosofiei $i sociolo-
giei burgheze reactionare din a doua jumktate a sec. XIX. 2. Filosofia
si sociologia burgheza in Germania. 3. Filosofia $i sociologia burgheza
si nobiliary in Rusia. 4. Filosofia $i sociologia burgheza in Anglia si TT
S. A. 5 Filosofia 0 sociologia burgheza in Franta. 6 Filosofia $i socio-
logia burgheza In Italia.
Marimea capitolului 4 coil.

CAPITOLUL 7
Trastiturile fundamentale ale materialismului dialectic si istoric elaborat
de Marx # Engels
In capitol trebue sa fie flout si sistematizat bilantul general al des-
voltarii filosofiei marxiste de catre Marx si Engels pe despararnintele
ei deosebite si in problemele cele mai importante.
In capitol se vor da : o caracterizare a obiectului filosofiei, cum it
Intelegeau Marx $i Engels, elucidarea de catre ei a problemei funda-
mentale a filosofiei, expunerea principiilor fundamentale ale teoriei
cunoasterii, caracterizarea legilor de baza ale dialecticii materialiste,
principiile fundamentale ale conceptiei materialiste a istoziei descepe-
rite de ei, expunerea generalizarii rezultatelor desvoltarii stiintei naturil
contemporane cu ei, tezele fundamentale ale lui Marx $i Engels privi-
toare la istoria filosofiei ca stiinta.
Scopul capitolului este sa arate, In linii generale, la ce nivel de
desvoltare a ajuns filosofia marxista in lucrarile fondatorilor ei : sa
arate ca Marx $i Engels considerau doctrina for nu ca o dogma, ci ca o
invat5tura vie, creeatoare, care se desvolta in cursul luptei de class a
proletariatului, in cursul desvoltarii stiintei.

Planul capitolului
1. Obiectul filosofiei 2. Teoria cunoasterii 3. Legile fundamentale
ale dialecticii materialiste. 4. Chestiunile materialismului istoric. 5
Filosofia stiintelor naturii. 6. Chestiunile de istorie a filosofiei.
Marimea capItolului: 5 coil.
www.dacoromanica.ro
154 STUDII
SECTIUNEA II-a
DESVOLTAREA FILOSOFIEI MARXISTE DE CATRE LENIN
SI STALIN
CAPI'rOLUL 8
Aparitia leninismului ca marxism al epocii imperialismului
6 a revolutiilor ipro/etare
In capitol se vor examina radAcinile istorice ale leninismului, care
s'a format si a crescut in noua epoca istorica, cand capitalismul, la sfar-
situl sec XIX st inceputul sec. XX s'a tiansformat prin cre$tere in im-
perialism, eel mai inalt si ultimul &au stadiu. Se va arata ca noua epoca
istorica a determinat necesitatea prelucr5rii mai departe in mod creator
a marxismului si a filosofiei iui, se va examina leg5tura interns a des-
voltani ulterioare a filosofiei marxiste cu nouile probleme politice ale
proletariatului $i cu politica part:dipui bolsevic Materialismul dialectic
Si istori,' se desvoltil ca conceptie despre lume a partidului marxist -le-
ninist, a partidului de tip nou.
Lucrarile lui Lenin $i ale lui Stalin au fost marete succese, de o
importanta istorica mondiala, ale gandirii $tiintifice, bilantul experien-
tei mondiale a miscarii revollCionare a clasei muncitoare $i a generali-
ziirii politicii partidului bolsevic. Ca urmare a Marii Revolutii Socialiste
din Octombrie, a inceput o etapa noua, mai inalta, de desvoltare mai
departe a filosofiei marxiste-leniniste.
In capitol se va elucicla' filosofia marxist5-leninista ca o cucerire
superioara a stiintei ruse $i mondiale .1 se va arata insemnatatea ei pen-
tru miscarea muncitoreasca mondiall
Filosofia marxista-leninista a crescut si s'a desvoltat in lupta cu
principalul ei dwnan, cu idealismul sub Coate formele si felurile.lui de
manifestare. In capitol se va arata c5 lupta Impotriva ideologiel bur-
gheze $i a ager4tilor ei, formeaza ]egea de desvoltare a filosofiei mar-
xiste-leniniste
Planul capitolului
1. R5d'acinile istorice ale leninismului. 2. Leninismul ca o desvoltara
mai departe a marxismului. 3. Etapele fundamentale de desvoltare ale
filosofiei marxiste de catre Lenin $i Stalin.
MLrimea capitolului: 1,5 coil
rAPITOLUL 9
Desvoltarea filosofiei marxiste-leniniste Pcind la revo/utia din 1905
Sarcina capitolului va fi sa arate prelucrarea si desvoltarea de ca-
tre Lenin a filosofiei marxiste in perioada de creeare a Partidului Mun-
citoresc Social-democrat din Rusia $i de pregatire a lui pentru viitoarele
lupte revolutionare ale proletariatului, s arate bazele date de Lenin 4i
Stalin doctrinei privitoare la partidul proletar, ca partid de tip nou.
In capitol se va caracteriza inceputul activitatii revolutionare a lui
Lenin $i se va arata ca Inca in manifestarile teoretice ale lui Lenin in

www.dacoromanica.ro
ISTORIA FILOSOFIEI (PROSPECT) 155

perioada Samara se formeaza bazele criticii pe care o va face narodni-


cismului $i a desvoltdrii creeatoare de catre el a marxismului.
Se vor examina apararea si desvoltarea bazelor teoretice ale marxis-
mului de catre Lenin si infrangerea pe care a adus-o bazelor ideologice
ale narodnicismului (,'Ce sunt prietenii poporului" si cum lupta ei im-
potriva social-democratilor?").
In capitol se va arata ca Lenin a folosit in mod creeator marxismul
la explicarea realtiilor sociale si a conditiilor Rusiei, a desvoltat dialec-
tics materialists, a supus criticii eclectismul $i sofistica narodnicilor, a
demascat caracterul antistiintific al metodei subjective in sociologie. Se
va arata de asemenea ca in lupta lui Lerun impotriva sociologiei bur-
gheze a narodnicilor, s'a desvoltat doctrina marxistd privitoare la for-
matiile social-economice, la rolul personalitatii si al masselor populare
in istorie, problema legalitatii sociale in intregime.
Mai departe se va examina lupta. lui Lenin $i a lui Stalin impotriva
marxismului legal" $i a bazelor lui filosofice, impotriva materialismu-
lui economic".
Se va arata ca Lenin considera lupta sa cu neokantianismul mar-
xistilor legali" ca o parte din.lupta impotriva filosofici burgheze. Cri-
ticarea cle dare Lenin a neokantianismului tmarxistilor legali" si a al-
tor curente ale filosofiei burgheze, lupta tovarasului Stalin impotriva
marxismului legal" in Transcaucazia, se impreuna cu demascarea ba-
zelor filosofice ale reformismului din sanul Intermtiona lei II. In spe
cial se va sublinia desvoltarea de catre Lenin a principiului atitudi-
nei de partid in filosofie, criticarea de catre Lenin a obiectivismului
burghez, restabilirea si desvoltarea de care Lenin a conceptiilor lui
Marx asupra statului si revolutiei.
Se va arata ca Lenin $i Stalin eombatand revizionismul, au des-
voltat conceptia materialists a istoriei, au prelucrat bazele ideologice
ale partidului, tchestiunea corelatiei dintre elementul spontan si cei
constient in miscarea muncitoreasca, despre lupta economics si politica,
despre formarea ideologiei socialiste a proietariatului, despre rolul teo-
riei revolutionare (Ce-i de facut?". In treacat despre divergentele de
partid").
In capitol se va arata:: lupta lui Lenin si a lui Stalin impotriva
teoriei spontaneitatii" in chestiunile de organizare, demascarea de ca-
tre ei a fatalismului social al menseviciler, punerea pe un temei stiinctifc
a doctrrinei privitoare la partid si la rolul lui in procesul social-istoric.
Dupa aceea se vor examina: desvoltarea filosofiei marx:st-leniniste
in perioada revolutiei din anul 1905. prelucrarea de catre Lenin si Stalin
a nouii doctrine privitoare la revolutie ca cea mai importanta chestiune
a materialismului istoric; aplicarea de catre Lenin si Stalin a materia-
lismului dialectic la chestiunile tacticii in revolutie, lupta lui Lenin
$i Stalin impotriva teoriei spontaneitatii" a mensevicilor $i a oportu-
nistilor occiclentali (Dou5 tactce ale social-democratiei in revolts is
democratica").
Problema centrals a teoriei si practicii leninismului a devenit pro-
blema revolutiei. In aceasta legatura, va fi luminata desvoltarea de ca-
tre Lenin a nouii doctrine privitoare la revolutie, doctrine transformarii
revolutiei burghezo-democratice in revolutie socialists. intro lupta in-
versunata 5i implacabila impctriva teoriei spontaneitatii a mensevicilor
www.dacoromanica.ro
x56 STUDII
$i a oportunistilor occidentali, insemnatatea lucr5rii lui Lenin ,Dou5
tactici ale .social-democratiei in reyolutia democratica"._
In capitol se va clarifica criticarea de catre Lenin $i Stalin a men-
tevicilor pentru vulgarizarea materialismului istoric, pentru injesirea de
catre ei a $tiintei revolutionare pans la gradul de dogmatism, criticarea
quietismului politic $i teoretic al mensevicilor ; se va arata prelucrarea
de catre Lenin si Stalin a chestiunii rolului factorilor subiectiv pi obiec-
tiv in istorie, a rolului influentii istorice a partidului asupra mersului
luptei si desvoltarii evenimentelor.
Se va arata desvoltarea de catre tovarasul Stalin a materialismului
marxist in lupta cu anarhistii $1 revizionistii, demascarea de catre el a
bazelor filosofice reactionare ale anarhismului, ale metafizicii lui
Proudhon $i Spencer, se vor lumina problemele dialecticii materialiste
puse in lucrarile tovarasului Stalin.
Mai departe se vor clarifica desvoltarea de catre tovarasul Stalin a
materialismului filosofic marxist $i a materialismului istoric, criticarea
de care el a materialismului vulgar $i economic", prelucrarea pro-
blemei privitoare la independenta in desvoltarea ideologiei $i la rolul
activ al suprastructurii in desvoltarea socials.
In acest capitol se va arata c5 lucrarea tovarasului Stalin Anarhism
sau socialism?" este o mare contributie la filosofia marxist-leninista, ca
in ea este dat tem'eiul legaturii organice a filosofiei marxiste cu socia-
lismul proletar; totodata se va arata ca in aceasta lucrare a tovarasului
Stalin se (15 o argumentare a eonceptiei dialectice-materialiste asupra
naturii.
Tot in acest capitol se' va arata rolul lui Plehanov st insemnata tea
lucrarilor lui intru r5spandirea si popularizarea filosofiei marxiste, pre-
cum $i in lupta cu narodnicismul si revizionismul.
Planta capitolului
1. Imprejurarile istorice din Rusia dela sfarsitul sec. XIX $i ajunul
revolutiei din 1905. 2. Raspandirea si popularizarea marxismului in Ru-
sia de catre Plehanov. 3. Desvoltarea de catre Lenin $i Stalin a filo-
sofiei marxiste in lupta impotriva ,'marxismului legal", a filosofiei
neokantiene, a obiectivismului burghez $i a materialismului vulgar. Pu-
nerea temeiului $i desvoltarea de catre Lenin a principiului atitudinei
de partid a filosofiei. 4. Bazele filosofice ale doctrinei privitoare la par-
tidul de tip nou. 5. Baza filosofic5 a nouii teorii leniniste-staliniste a
revolutiei si critica bazelor teoretice ale mensevismului. 6. Argumenta-
rea si apArarea materialismului dialectic $i istoric in lucrarea tovard-
sului Stalin Anarhism sau socialism?"
CAPITOLUL 10
Desvoltarea filosofiei marxiste-leniniste dupli revolutia din 1905 (in. anis
1907-1911). Materialismul i empiriocriticismul" lui Lenin
In capitol se va examina lucrarea lui Lenin Material!..3m si empi-
riocriticism", care marcheaza o noug epoca in desvoltarea filosofiei mar-
xismului $i se va arata c5 acestei carti se datoreaza pregatirea teoretic..5
.a partidului marxist.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA FILOSOFIEI (PROSPECT) 157

Se va arata cum Lenin a demascat pe machistii nisi care in anii


reactiunii se ridicasera impotriva filosofiei marxiste sub steagul apa-
rarii marxismului". 0 atentie deosebita se va da faptului ca Lenin a
sdrobit prin cartea sa curentele fundamentale ale filosofiei idealiste care
devenisera active in epoca imperialismului. Lenin a aparat $i a desvoltat
mai departe bazele teoretice ale partidului bolsevic, a generalizat filo-
sofic ceea ce era mai important din experienta dobandita prin revolutie
$i din stiinta pentru toata perioada istorica de dupa Engels.
Totodata, se va arata ca lucrarea lui Lenin ,Materialism si empi-
riocriticism" este un model de marxism creeator, de atitudine de partid
militants in filcsofie, ca aceasta carte, care cuprinde prin continutul el
tot ansamblul de probleme al filosofiei marxist-leniniste, a constituit
o noun etapa in desvoltarea materialismului dialectic st istoric dupd
Marx $i Engels.
Se va da un mare Joe analizei leniniste a revolutiei si crizei stiin-
telor naturii, critcii idealismului fizic.
In capitol se va cai acteriza insemnatatea citrtii lui Lenin Mate-
ralism si empiriocriticism" constand in generalizarea marilor descoperin
ale fizicii care au avut Joe la sfarsitul sec. XIX si inceputul sec. XX
(descoperirea radioactivitatii, a electronului si a.), indicatoare a dru-
mului de esire din criza Oiintelor naturii si descoperitoare a caracteru-
lui dialectic de desvcltare a fizicii, a procesului de cunoastere a materiei,
a aspectelor sf proprietatilor ei, a formelor ei de miscare, a dependen-
lei de legi.
Deasemenea, se va examina cartea lui Lenin Marxism si empirio-
criticism" in lupta impotriva religiei $i teologiei.
In capitol se va arata lupta lui Lenin impotriva revizionismului
tnternationalei II, impotriva ideologiei reagtionare Veh" si a altor cu-
rente ale ideologiei burgheze din perioada reactiunii. Se va examina de
asemenea pozitia lui Plehanov fata de machism $i criticarea ei de catre
Lenin si Stalin.
Planul capito/ului
1. Imprejurarile istorice de dupa infrangerea revolutiei din anvil
1905. 2. Rolul cartii lui Lenin in pregatirea teoretica a partidului mar-
xist $i in desvoltarea mai departe a filosofiei marxiste. 3. Lenin despre
esenta machismului despre radacinile lui de class si predccesorii lui.
4. Critica leninista a filosofiei burgheze din epoca imperialismului. 5.
Prelucrarea de catre Lenin a chestiunilor teorei marxiste a cunoasterii-
G. Revolutia in stiintele naturii si criticarea idealismului fizic. Che-
stiunile materialismului istoric in Materialism si Empiriocriticism",
Mdrimea capltolulul 6 coll.
CAPITOLUL 11
Desvoltarea filosofiei marxiste-leniniste dela avantul revolationar
(1912-1914) panii is Marea Revolutie Socialists din Octombrie
In capitol se vor examina imprejurarile istorice din ajunul primulul
razboi mondial si se va arata cum in mod ccrespunator cu sarcinile
istorice care au aparut in fata miscarii muncitoresti, in fata partidului

www.dacoromanica.ro
158 STUDII
bolsevic, Lenin si Stalin prelucreaza teoria mandstd in problema natio-
nals, se va arata rolul $ insemnatatea cartii tovardsului Stalin Mar-
xismul .i chestiunea nationald" pentru filosofia marxista
Se va arata cum Lenin si Stalin, descoperind legile imperialismu-
lui, argumentand si desvoltand mai departe teoria revolutiei socialiste
in perioada pr:mului r5zboi mondial, prelucreazd $i desvoltd materialis-
mul dialectic $i istoric; se va arata ce contributie pretioasd la teoria
materialismului istoi ic este prelucrarea de catre Lenin a doctrinei pri-
vitoare la imperialism ca ultim stadia al capitalismului $i doctrina pii-
vitoare la posibil:tatea victoriei socialismului intr'o singura tarn.
0 mare atenite in acest capital va fi datd prelucrdrii de cilile Lenin
a chestiunilor filosofice in anii 1914 -1915 $i luminarii conspectelor lui
filosofice din acel timp. Vor fi examinate problemele filosofice de baza
care au atras atentia lui Lenin in acea perioadd $i care au lost prelu-
crate de el : lupta contrariilor ca miez al dialecticii, legdtura generald a
lucrurilor $i fenomenelor si necesitatea ca, in studierea lor, sd se tins
seama de Coate laturile problemei contrastul dintre dialecti a si zo-
fistica, etc.
Totodatd, se va arata ca desvoltarea mai departe a fizicii in aceasta
perioadd, confirms teza lui Lenin privitoare la caracterizarea stiintelor
naturii.
In capitol se va examina insemnatatea pentru teoria marxismului,
pentru Llosofia marxist-leninista, a cuvantarilor tovarasului Stalin la al
VI-lea Congres al Partidului, care contin argumentarea si --formularea
sarcinilor $i tacticii Partidului in lupta pentru victoria socialistd, demar-
carea de catre el a marxismului dogmatic si a celui creator .i criticarea
dogmatismului. In capitol se va arata de asemenea ce imens aport la
teoria materialismului istoric este cartea lui Lenin Statul si revolu
tia" si alte lucrdri ale lui Lenin $i Stalin din acea perioadd pentru des-
voltarea mai departe a filosofiei marxiste.
PLANUL CAPITOLULUI
1: Noile imprejurdri istorice. 2. Prelucrarea de cdtre tovarasul
Stalin a problemei nationale (lucrarea tovardsului Stalin Marxismul
si chestiunea nationald"). 3. Chestiunile de metodd dialecticd marxistd,
de materialism filosofic $i de istorie a filosofiei in Caietele filosofice'
ale lui Lenin. 4. Teoria lui Lenin a imperliasmului in lumina materia-
lismului dialectic. 5. Prelucrarea doctrinei marxiste privitoare la raz-
boiu. 6. Desvoltarea mai departe a teoriei revolutiei socialiste. 7. Des-
voltarea fizicii, care confirms analiza leninista a revolutiei $i a crizei
in tiintele naturii.
Mdrimea capitolulul: 3 coll.

CAPITOLUL 12
Desvoltarea filosofiei marxist-leniniste in anii rilzboiu/ui civil i in.
perioada restabilirii economiei populare in U. R .S. S.
Sarcina capitolului va fi s arate desvoltarea mai departe a stiin-
tei filosofice marxiste de catre Lenin si Stalin in prima perioada a die-
taturii proletariatului.

www.dacoromanica.ro
ISTORIA FILOSOFIEI (PROSPECT)
159
Aici va fi examinata desvoltarea de catre Lenin $i Stalin a ma-
terialismului dialectic in utilizarea lui la analiza legilor din perioada
de tranzitie (desvoltarea si argumentarea chestiunii privitoare la ra-
porturile dintre economie ei politica in epoca dictaturii proletariatului,
privitoare la fondul Nep-ului, analiza formelor not ale luptei de class
in perioada de tranzitie).
In capitol se vor examina lucrarile lui Lenin Despre cooperatie",
Despre revolutia noastra", Mai bine mai putin $i mai bine" $i se va
arata importanta acestor lucrari pentru teoria materialismului dialec-
tic si istoric (argumentarea de catre Lenin a chestiunilor privitoare la
particularitatile revolutiei socialiste, la problemele organizatorice ale
revolutiei proletare, la conditiile de creeare a economiei socialiste, la
alianta clasei niuncitoare $i a taranimii sub conducerea clasei munci-
Ware ca cel mai inalt prinipiu al dictaturii proletariatului, argumen-
tarea teoriei democratiei proletare ca adevarata democratie pentru cei
ce muncesc, opusa democrotiei burgheze antipopulare, mincinoase,
care reprezinta o forma o dictaturii burgheze). Se va examina chesti-
unea prelucrata de Lenin $i Stalin, privitoare la constructia eulturii
socialiste $i la sarcinile revolutiei culturale, la morala societatii co-
muniste.
Se va arata ca in cursul demascarii platformei politice, a metafi-
, zicii, a sofisticii, a eclectismului trotki$tilor $i buharinistilor a fost des-
v oltata de catre Lenin $i Stalin dialectica materialists.
Va fi de asemenea aratate lupta partidului impotriva incercarii de
renastere a ideologiei burgheze si sdrobirea acestor incercari (ustria-
lovscina, bogdanovscina, etc.) 0 aterftie deosebita se cla im capitol lix-
crarii lui Lenin Despre insemnatatea materialismului militant" ca do-
cument programatic al materialismului dialectic.
In acest capitol vor fi luminate prelucrarea de catre tovara.;m1
Stalin $i tovarasii lui de lupta a materialismului dialectic si istoric,
desvoltarea de catre ei in mod stralucit a dialecticii materialiste in pe-
rioad.9 caul se punea cu toata acuitatea chestiunea perspectivelor con-
structiei socialiste.
In Capitol se va arata ca lucrarea tovarawlui Stalin Bazele leninis-
mului", care generalizeaza continutul ideologic al mostenirii leniniste, a
inscmnat un pas imens inainte in desvoltarea $tiintei marxiste-
leniniste.
Se va starui asupra lucrarilor clasice ale tovarasului Stalin sense
in aceasta perioada, lucrari care desvolta stralucit chestiunile de baza
ale materialismului istoric (imperialismul $i contrazicerile lui de cape-
tenie, revolutia $i dictatura proletariatului, strategia $i tactica ca atm-
ta privitoare la conducerea luptei de class a proletariatului, $. a.).
In capitol se va arata ca lucrarile tovarasului Stalin, sense In
anii 1924-1925, au jucat un rol istoric, hotaritor pentru inarmarea
ideologica a partidului $i a poporului sovietic in lupta pentru cons-
tructia socialismului $i in sdrobirea ideologica a trotkismului $i a altor
grupari antileniniste. In capitol va fi expusa critica stalinista a oportu-
nismului Internationalei II si va fi aratata maretia metodei leniniste,
ca o desvoltare mai departe a metodei critice $i revolutionare a lui
Marx, a dialecticei lui materialiste.

www.dacoromanica.ro
STUDII
PLANUL CAPITOLULUI.
1. Imprejurarile istorice. 2. Prelucrarea chestiunii legilor perioa
del de tranzitie. 3. Lucrarea lui Lenin Despre importanta materia-
lismului militant". 4. Lenin despre unirea dintre filosofia marxista si
stiinta sovietica a nature. 5. Chestiunile materialismului dialectic $i
istoric in lucrarea tovar5sului Stalin Bazele leninisanului ".
Marlmea capitolului : 3 coll.

CAPITOLUL 13

Desvoitarea filosofiei marxiste-leniniste in perioada luptei pentru


constructia socialismului in U. R. S. S.
In capitol se vor examina conditiunile internationale i interne ale
Unitmii Sovietice dupd restaurarea economici 41 vor fi elucidate proble-
mele not puse in fata stiintei filosofice marxist-leniniste.
In acest capitol se va arata ca teoria industrializarii socialiste $i a
colectivizarii agriculturii ca baza materials a socialismului reprezinta
un aport de cel mai mare pret la materialismul istoric. Se va arata ea"
tovarasul Stalin a prelucrat chestiunea tailor si metodelor de lichidare
a contrazicerilor dintre structura politica inaintata a U.R.S.S. si baza
economics inapoiata a societatii si prin aceasta a imbogatit tezele dia-
lecticii marxiste privitoare la contraziceri 5i la Calle de rezolvire a lor.
Se va arata de asemenea ca doctrina tovarasului Stalin privitoare la,
colectivizarea agriculturii ca una din cele mai profunde rasturnari re-
volutioiiare a irnbogatit, a concretizat tezele materialismului dialectic
privitoare la caracterul de desvoltare prin salturi a societatii.
Se va arata ca teza formulate de tovarasul Stalin la al XV Con-
gres al Partidului, privitoare la lupta dintre ceea ce-i vechi si ceea ce-i
nou, dintre ceeaa ce-i muribund si ceea ce-i nascut ca baza a desvol
tArii societatii sovietice este o desvoltare mai departe a doctrinei dia-
lecticii marxiste privitoare la contraziceri.
Tot in acest capitol se va arata ca chestiunea prelucrata de tova-
rasul Stalin privitoare la metodele si formele de invingere a rezistentei
claselor muribunde din tam noastra, privitoare la lichidarea claselor
exploatatoare din URSS, reprezinta o desvoltare mai departe a teoriei
marxiste-leniniste a claselor si a luptei de deg.
Mai departe se va arata c5, conducand lupta Partidului intru sdro-
birea grupArilor dusmane, intru demascarea politicii for de tradare
C. C. al Partidului nostru, tovarasul Stalin, au indrumat Partidul spre
lupta implacabil5 pentru puritatea bazelor teoretice, de conceptie asu-
pra lumii ale bolsevismului, ca in domeniul filosofiei, Partidul, sub
conducerea tovar5sului Stalin, a dus in acesti ani lupta pe doug fron-
turi: impotriva mecanicismului Ni a idealismului mensevizant .si c5
aceasta lupa a fost indreptata totodata si impotriva curentelor anti -
marxiste din alte parti ale frontului teoretic (conceptia antiistorica a lui
Pokrovski, conceptia idealists a lui Rubin in economia politics, sociolo-
gismul vulgar al lui Pereverzev in stiinta literary $. a. m. d.).

www.dacoromanica.ro
ISTORIA FILOSOPIEI (PROSPECT) 16i

Se va da o caracterizal e a insemnafatii cuvantarii istorice a tova-


ra'sului Stalin la conferinta Agrarnicilor" marxisti in chestiunea sdro-
birii antimarxistei teorii a echilibrului' si a altor teorii contrarevolu-
tionare, se vor examina sarcinile stintei sovietice formulate de catre
tovarasul Stalin. In legatura directs cu succesele consructiei socialis-
mului in URS a avut loc in tara Sovietelor o desvoltare furtunoasa a
stiintelor naturii in toate domeniile ei si materialismul dialectic de-
vine metoda de cercetare stiintifica. In legatura cu acestc'a vor fI exami-
nate ideile novatoare in stiinta si insemnatatea for (Pavlov, Miciu-
rin s. a..)
In capitol va fi examinata perioada cand URSS a intrat in epoca
de desavarsire a constructiei societatii socialiste i se vor explica pro-
blemele aparute in fata stiintei filosofice marxiste-leniniste. Se va
arata ca prelucrarea de catre tovarasul Stalin si tovarasii lui de lupta
a programului de desavai*re a constructiei societAtii socialiste far5
clase si de trecere treptata dela socialism la comunism reprezinta um
mare aport la filosofia marxiste-leninista.
Prelucrarea de catre tovarasul Stalin a chestiunii rattail organizarii
si constiintei in constructia socialists, a conditiilor de transformare a
posibilitatii in realitate, reprezinta o concretizare a doctrinei rnarxiste-
leniniste privitoa're la rolul factorului subiectiv in desvoltarea socials.
Se va arata ca o des voltare mai departe a teoriei materialismului
istoric este Constitu%ia Stalinists a URSS, in care au gasit o explicare
i o generalizare teoretica succesele hottratoare ale socialismului.
Mai departe, se va arata ca tovarasul Stalin a prelucrat chestiunile
privitoare la raporturile dintre societate si personalitate in societatea
socialist5, la condiltile pentru desvoltarea, sub toate aspectele a talente-
lor si aptitudinilor oamenilor din societatea socialist5, la militantii po-
litici de tip leninist, la noile sarcini ale stiintei, literaturii, artei so-
vietice.
Se va arata dcasemenea ea in aceas5 perioada partidul bolsevic a
ridicat cu o deosebita putere problema stapanirii teoriei marxiste-leni-
niste de catre cadrele sovietice. Elaborarea de Care tovarasul Stalin a
cartii Istoria Partidului Comunist (bolsevic) al Uniunii Sovietice. Curs
scurt" a fast unul din cele mai mari evenimente &in viajta ideologic a
Partidului nostru.
In capitol se vor caracteriza amanuntit aceste lucrari ale tovar5sului
Stalin, in care se generalizeazg experienta luptei Partidului bolsevic
pentru dictatura proletariatului, pentru constructia socialismului in tara
noastra. In Istoria P. C. (b) al U. S." sunt arAtate unitatea indisolubila
si succesiunea doctrinei lui Marx pi Lenin, unitatea marxism-leninis-
mului si ceeace Lenin si discipolii lui au adus nou in teoria mar=
xista, pe baza generalizarii experientei not a luptei de class a proleta-
riatului in epoca irneprialismului si a revolutiilor proletare.
Se va da o deosebit5 atentie examinarit capitolului Materialismul
dialectic si materialismul istoric", din Istoria P. C. (b) al U. S." in care
se generalizeaza si se desvolta tot ce s'a ereeat In dorlieniul filoFofiei
marxiste. Se va arata insemnatatea acestei lucrari a tovarasuleri Stalin
pentru generalizarea filosofice a celor mai not descoperiri in stiintele
naturii, mai ales in fizica contemporanA. In acest capitol se va arata ca
in lucrarea tovarasului Stalin. Materialismul dialectic si materialis-
mul istoric" este data o desvoltare mai departe a principiului bolsevic
STUDII www.dacoromanica.ro 11
z62 STUDII
al filosofiei de partid. Tovarasul Stalin, cu o mare profunziune, des-
copera insemnatatea revolulionar-practica a filosofiei marxism-leninis-
mului si arata ca materialismul dialectic si materialismul istoric sun
baza teoretica a comunismului.
In capitol se va arata ca tovarasul Stalin, generalizand experienta
statului Sovietic, a dat o critics din toate privintele a democratiei bur-
gheze si a diferitelor forme ale statelor burgheze si o doctrina unitara
si desavarsita privitoare la statul socialist; el a prelucrat chestiunea
fortelor motrice ale societatii socialiste si a ajuns la concluzia
construirii comunismului in Cara noastra.
PLANUL CAPITOLULUI
1. Imprejurdrile istorice si problemele filosofiei marxiste-leniniste.
2. Prelucrarea de catre tovarasul Stalin a chestiunii legilor constructiei
socialismului in URSS. Lupta partidului bolsevic Impotriva denatura-
iilor antimarxiste in domeniul teoriei. 43. Generalizarea teoretica din
Constitutia Stalinists a succeselor hotaratoare ale socialismului 4. Ma-
terialismului dialectic si stiinta sovietica a naturii. 5. Istcria Partidului
Comunist (bolsevic) al Uniunii Sovietice. Curs scurt'' un pas gigantic
inainte in desvoltarea teoriei marxiste-leniniste. 6. Lucrarea tovarasu-
lui Stalin Materialismul dialectic si materialismul istoric" o contri-
butie proeminenta la filosofia marxista-leninista. 7. Desvoltarea de ca-
tr,.. tovarasul Stalin a doctriniei marxiste-leniniste despre stat.
Marimea capitolului: 4 soli

CAPITOLUL 14
Desvoltarea filosofiei rmarxiste-leniniste in anii' Marelui Ralzboiu pentru
aptirarea Patriei si in perioada de dupa razboiu.
In capitol se vor examina imprejurarile interne si internationale
fn perioada Marelui razboi de aparare a Patriei si se vor explica pro-
blemele. ce s'au pus filosofiei marxiste-leniniste.
Scopul capitolu]ui este s arate ca, conducand actiunile militare ale
fortelor armate sovietice si munca organizatorica-economics din spa-
tele frontului in perioada razboiului, tovarasul Stalin a continuat
imensa trctivitate teoretica, a prelucrat si a impins inainte filosofia
marxista-leninista.
0 deosebita atentie in capitol se cla cartii tovarasului Stalin Des-
pre Mamie Razboi al Uniunii Sovietice, pentru apararea Patriei" in care
este desvoltata mai departe teoria marxista-leninista si este sdrobita
'Ana la capat ideologia fascismului. In aceasta perioadd tovarasul Sta-
lin a prelucrat mai departe problemele fundamentale ale ideologiei mi-
litare sovietice.
In capitol se va arata desvoltarea mai departe de catre tovarasul
Stalin a doctrinei privitoare la statul sovietic si la isvoarele pu'terii lui,
privitoare la patriotismul Sovietic ca fol a motrice a desvoltarii socie-
tatii sovietice, la superioritatea conceptiei sovietice despre lume.
In capitol se va desvalui insemnatatea Deciziei CC al PC (b) al US
privitoare la greselile si insuficientele din al timilea volum din Istoria
www.dacoromanica.ro
'STOMA. FILOSOFIEI (PROSPECT) 16;

filosofiei" in luminara filosofiei idealiste germane dela sfarsitul sec.


XVIII i inceputul sec. XIX.
In capitol va fi examinata perioada de devoltare in care a intrat
Uniunea Sovietica dupa razboiu si noile probleme ale stiintei marxiste-
leutniste legate cu prelucrarea in scrierile tovarkului Stalin si ale to-
varkilor lui de lupta a teoriei societatii sovietice din epoca de trecere
dela socialism la comunism. Aceasta teorie a societatii sovietice inar-
meaza ideologiceste poporul sovietic, in lupta pentru constructia socie-
tatii dloinuniste ih Cara noastr5.
In capitol va fi data 0 caracterizare a hotaririlor istorice ale parti-
dului in chestiunile de ideologie, care marcheaza o noun etapa In
lupta pentru o ideologie 9i atitudine inalta de partid in domeniul atlin-
tei pi culturii. Pentru desvoltarea filosofiei marxiste-ieniniste, este de cea
cmai mare insemnatate prelucrarea de catre Partid a chestiunii privi-
toare la caile de desvollare a comtiiintei comuniste a oamenilor sovie
tici, a metodeleor de inv:ngere a ramasitelor capitalismului in constiinta
oamenilor, a chestiunilor de formare spirituals a omului sovietic. 0
deosebita atentie va fi data examinari tezelor tovarkilor Stalin, Kali-
nini, Molotov si Jdanov privitoare la superioritatea ideologiei si culturii
sovietice, in compara,tie cu ideologia t5rilor imperialiste ii la lupta Par-
didului impotriva oricazei plecaciuni Ma de Occident.
In acest capitol se va da o atentie deosebita discutiei filosofice din
anul 1947. Va fi clarificata insemnatatea istorica a indicatiilor tovar5-
sului Stalin in chestiunile fisolofiei ri cuvantarea tovarkului Jdanov la
discutia filosofica.
Deasemenea, se vor examina schimbarile esentiale in imprejurarile
internationale dupa al doilea razboiu mondial si se vor arata calk
omenirii spre comunism, noile forme ale democratiei, rolul crescand al
conceptiei marxiste-leniniste despre lume, ale carei idei insufletesc toa-
ta omenirea progresista.

PLANUL CAPITOLULUI

1. Imprejurarile interne $i internationale in perioada Mare lui ras-


boi pentru apararea Patriei. Situatia de dupa razboiu din Uniunea So-
vietica. 2. Chestiunile materialismu/ui dialectic si istoric in lucrarea
tovarkului Stalin Despre Marele razboiu al Uniunii Sovietice pentru
apararea Patriei". 3. Desvoltarea de Care tovarasul Stalin a chestiuni-
lor fundamentale ale ideologiei militare 4. Prelucrarea de catre tova-
rasul Stalin si de catre tovarkii lui de lupta a chestiunii legilor \de
trecere dela socialism la comunism. 5. Insemnatatea discutiei filosofke
ri cuvantarea tovarkului Jdanov pentru desvoltarea mai departe a filo-
sofiei marxist-leniniste. 6. Schimbarile in imprejurarile internationale at
rolul crescand al conceptiei marxiste-leniniste despre lume, in lupta
revolutionary a clasei muncitoare din toate tarile.
Marlmea capitolulul: 4 coll.

www.dacoromanica.ro
164 STUDII
CAPITOLUL 15
Lupta rnarxism-leninisrnului impotriva filosofiei depravate
a reactiunii imperialiste
Sarcina capitolului este s5 supund unei critici partinice bolsevice
ideologia reactionary burgheza din epoca imperialismului; ss arate le-
gatura ei cu criza generala a capitalismului, cu putrcfactia Intregii
culturi burgheze contemporane ; sa critice cu o asculime deosebita doe-
trinele reactionare filosofice pi sociologice utilizate in prezent de dus-
manii marxismului ; sa arate ca V. I. Lenin i I. V Stalin au distrus
in mod neobosit doctrinele idealiste decadente pi ideile sociale reactio-
nare ostile marxismulin, ale burgheziei imperialiste, ca au demascat
fill a mils deviatiunile de tot felul de partea idealismului $i a. clerului ,
sa sublinieze ca ideologia burgheza contemporan5 este un arsenal de
idei reactionare si putrede ale socialistilor de dreapta scrvitori ai
burgheziei imperialiste.
In capitol vor fi supuse criticii tendintele cele mai caracteristice ale
ideologiei imperialiste antipopulare, cele mai raspandite directii antisti-
intifice $i antidemocratice ale filosofiei $i sociologiei burgheze din
principalele tart capitalists in epoca imperialismului ca: direrlid, fals
stiintified a filosofiei $i sociologiei burgheze din sec. XX (neokantianis-
nrul machismul pi neomachismul, positivimul logic, neorealf.mul, idea-
lismul fizic, $coala psihologica, scoala geografica v. a. rn, d., $coli ue
sociologie burgheza) ; obscurantismul teologic (personalism, modernism,
neotornism, teoria socials a catolicismului $. a. m. d.) ; ideologia pro-
Cacista $i fascists (filosofia vietii" Bergson, Spengler, v. a. m. d.,
neohegelianismul, pragmatismul, existentialismul, rasismul cu ura de
oameni in variantele lui germane $i anglo-americans, ideologia reactio-
Tiara a socialistilor de dreapta, etc.).
Se va arata de asemenea cum in conditiile reactiunii imperialiste,
progresul $tiintelor naturii stimuleaz5 tentativele filosofice reactionare
de partea idealismului si a clericalismului deschis. In legatura cu a-
ceasta se va examina etapa contemporand de criza a fizicii in tarile straine.
In capitol se va arata ea, in perioada dela Inceputul epocii imperia-
lismului pans la terminarea victoroiasa a Marelui Rasboiu al poporului
sovietic pentru apararea Patriei impotriva fascismului german, prima
vioard in filosofia pi sociologia reactionary l'a jucat ideologia imperia-
lista germana. V. I. Lenin $i I. V. Stalin au supus unei critici bolsevice
neokantianismul $i revizionismul maclist al marxismului ,au curAtat
grajdurile lui Augias ale ideologiei reactionare a leaderilor Internatdo-
nalei II, unde rolul conducator a fost permanent jucat de diferitele
teorii reactionare de origind germane. I. V. Stalin a supus unei distru-
geri ideologice complete ideologia urii de oameni a fascismului german
Dupg terminarea celui de-al doilea razboiu mondial, s'au format
doua tabere--tabara antidemocraticA $i imperialists in frunte cu URSS
de o parte, $i cea democratica $i anti - imperialists in frunte cu URSS
de cealalt5 parte. Centrul principal al ideologiei contemporane imperia-
liste si antidemocratice $i al luptei impotriva marxismului s'a mutat in
USA $i in Anglia ; de aceea in ofensiva ideologica impotriva reactiunii

www.dacoromanica.ro
ISTORIA FILOSOFIEI (PROSPECT) /65
imperialiste, focul criticii trebue sa fie indreptat in primul rand impo-
triveicleologiei burgheze contemporane anglo-americane.
Mai departe se va arata ca drept rezultat al celui de al doilea
razboi mondial, fortele progresiste s'au intArit $i au crescut in toata
lumea, ca socialismul a devenit o chestie actruala a popoarelor in strai-
natate, ca acum s'a intarit $i mai mult influenta conceptiei comuniste
despre lume.
Se va da un loc deosebit clarificarii activitatii partidelor comuniste
in tarile nouilor democrzAii in domeniul propagandei mateaialismului
dialectic si materialismului istoric.
In capitol se vor caracteriza succesele propagandei conceptiei des-
pre lime marxisto-leniniste in Iugoslavia, Bulgaria, Cehoslovacia, Po-
Ionia, s. a., a influentei binefacatoare a marxism-leninismului asupra
infloririi culturii popoarelor din aceste sari. De asemenea se va arata
lupta impotriva scolilor filosofice idealiste, reactionare, in Bulgaria, Ce-
hoslovacia, Polonia' Romania.
Se va examina activitatea partidelcr comuniste ale Frantei $i
Italiei in domeniul propagandei materialismului dialectic .i materialis-
mului istoric, lupta impotriva reac)siunii in politica, economie, ideo-
logie $i stiinta.
Va fi caracterizata activitatea fortelor sociale progresiste din U.S.A.
6i Anglia, lupta for impotriva reactiunii imperialiste, succesele $i pro-
paganda filosofiei marxiste-leniniste in aceste tari.
.
Va fi aratata lupta :3avantilor inamtati in :tarile straine pentru ma-
terialismul dialectic in stiintele naturii: Langevin i Joliot -Curie (Franta),
Haldane (Anglia) S. a.
Un Joe special in capitol va fi rezervat criticii ideologiei social -
democraliei de dreapta si a ideologilor ci (Schumacher, Blum, At lee,
Renner s. a.)

Pianul capitolului
1. Lupta marxism-leninismului impotriva filosofiei burgheze a Ger-
maniei imperialiste. 2. USA centru principal al reactiunii filosofice
mondiale. Critica marxist-leninista a directiilor principale ale filosofiei
burgheze americane din epoca imperialismului. 3. Lupta marxism-leni-
nismului impotriva filosofiei reactionare a imperialismului englez.
4. Lupta marxism-leninismului impotriva filosofiei burgheze din Franta,
Italia $i Spania din epoca imperialismului. 5. Lupta marxisan-leninis-
mului impotriva filosofiei reactionare in %Arlie Orientului in epoca im-
perialismului (Japonia, China, India). 6. Succesele si victoriile concep-
tiei\ despre lume marxist-leniniste in tarile nouii democraVi si lupta
impotriva ideologiei burgheze. 7. Adancirea crizei stiintelor naturii con-
temporane burgheze $i lupta impotriva idealismului, pentru materialis-
mul dialectic.
Marlmea cap1tolului : 7 coll.

www.dacoromanica.ro
166 STUD!'
CAPITOLUL 16
Chestiunile fundamentale ale materialismului dialectic fi istoric
prelucrate de Lenin. Si Stalin
Sarcina capitolului este de a expune intr'o forma sistematica ceea
ce au adus nou Lenin $i Stalin in blosofia marxista.
In capitol se va arata ca Lenin $i Stalin au desvoltat $i au con-
pretizat chestiunea materialismului dialectic ca conceptii despre lume
a Partidu]ui Comunist, ca fundament teoretic al comunismului. ,Vor fi
examinate tezele loninist-staliniste privitoare la atitudinea de partid a
filosofiei marxiste ca forma superioara de manifestare a ideologiei ei,
privitoare la unitatea metodei dialectice $i a teoriei materialists ca ex.-
presitxne a caracterului monolit al conceptiei despre lume marxiste.
Vor fi examinate caracterizarile leninist-staliniste ale dialecticii
materialists sufletul revolutionar al marxismului, se va arata ceea ce-
Lenin $i Stalian au adus nou in coitinutul ficcarei trasaturi a metodei
dialectics marxiste: despre legatura $i dependenta reciproca a femme-
nelor in cnatura $i societate, despre miscare $i desvoltare in natura $i
societate, despre desvoltare ca trecere a schimburilor cantitative in
schimbari radicale calitative, despre desvoltarea ca lupta a contrariilor.
Mai departe se va examina ceea ce -Lenin $i Stalin au adus nou
in materialismul filosofic marxist. Capitolul va examina anaiiza. le-
ninista a radacinilor gnoseologice ale idealismului, definitia leninista a
materiei pi miscarii, a spatiului $i a timpului. In capitol se va arata
ceea ce Lenin $i Stalin aduc nou in rezolvirea marxista a problemei de
baza a filosofiei, se va examina teoria leninista a reflect arii, teza lui
Lenin despre materie ca isvor al sensatiilor, despre gandire ca insu$ire
a materiel superior-organizate si rolul practicii in cunoastere. 0 atentie
deosebita va fi data examinarit a ceea ce tovarasul Stalin a adus now
In col'inutrul trasaturilor fundamentale ale materialismului filosofic
marxist: despre materialitatea lumii $i legile ei, despre caracterul pri-
mar al materiei si caracterul secund al constiintei, despre posibilitatea
de cunoastere a lumii` $i a legilor ei.
0 mare atentie va fi data deductiilor pe care le fac Lenin si. Stalin
din metoda dialecticii marxiste 4i materialism pentru activitatea practica
a partidului bolsevic.
In capitol va fi examinat ceea ce Lenin $i Stalin au, adus nou in
materialismul istoric (concretizarea de catre Lenin a doctrinei privitoare
la formatiunile social-economice, privitoare la stat $i revolutie, privi-
toare la formele de constii4a socials). Se va arata ea tezele formtlate
de tovar4u1 Stalin privitoare la conditiile de viata materials a socie-
tail. la cele trei particularitata ale productiei, la 'contrazicerile dintre-
fortele productive $i relqiile de productie in formatiile antagoniste, la
corespondenta complecta dintre fortele productive $i relatiile de pro-
ductie sub socialism, la baza economics $i suprastructura, la clas2le si
lupta de clasa, la revolutie si dictatura proletariatului, ridica pe ()
rioua treapta teoria materialismului istoric.
0 deosebita atergie se va da examinarii teoriei societatii socialists
sovietice, a legilor de desvoltare a ei, elaborata de catre Lenin pi Stalin.
In capitol vor fi de asemenea examinate problemele istoriei fiioso-
www.dacoromanica.ro
ISTORIA FILOSOFIEI (PROSPECT) 167

fief 0 ale filosofiei stiintelor naturii, care au lost desvoltate mai de-
parte in lucrarile lui Lenin si Stalin.
Planul capito/ului
1. Lenin si Stalin despre materialismul dialectic ca conceptie des-
pre lume a partidului marxist-leninist. 2. Chestiunile de dialectics ma-
terialists desvoltate in lucrarile lui Lenin si Stalin. 3. Teze not in pre-
lucrarea de catre Lenin si Stalin a materialismului filosofic marxist.
4. Chestiunile de materialism istoric prelucrate de Lenin si Stalin. 5.
Chestiunile de istorie a filosofiei din lucrarile lui Lenin 0 Stalin. 6.
Chestiunile de filosofie a stiintelor naturii din lucrarile lui Lenin si
Stalin.

www.dacoromanica.ro
28 ANI DELA MOARTEA LUI
CONSTANTIN DOBROGEANU GlIEREA0

de Mihail ROLLER

Intr'o serie de articole publicate in Revista Socials" din


Iasi, C. D. Gherea expune un program care apare in 1886 intr'o
brosura intitulata -Ce vor socialisti romani. (Expunerea socia-
lismului $tiintific $i programul socialist) ". Acesta a fort al doilea
program al misearii muneitoresti din Romania, primul program
fiMd expus de Dr. Russel (1880).
C. D. Cherea are meritul de a fi contribuit la popularizarea
in Romania a principiilor intemeetorilor marxismului. Prin pro-
gramul din 1886, el a incercat sa adapteze aceste principii con-
ditiunilor romanesti in ramurile politice, sociale, literare, etc.
0. D. Glierea are, in miscarea muncitoreasca din Romania, n
activitate care dupa noi, trebue despartita IN DOUA PERI-
OADE.
A. PRIMA PERIOADA: Gherea contribue la popularizarea
stiintei marxiste in Romania $i expune un program de revendicari
general-democratice. In aceasta perioada de activitate, cu toate
ca $i atunci manifests uncle greseli, C. D. Gherea aduce o con-
tributie pozitiva miscarii muncitoresti.
El reprezinta atunci o figura progresista, care dupa parerea
noastra este si astazi apreciatii de miscarea muncitoreasca, care
continua, desvolta si duce mai departe traditia de lupta a mun-
citorimii si a poporului roman. In aceasta perioada trebue
cadrat programul expus de Glierea in 1886, $i in care expune ur-
matorele revendicari general-democratice:
PARTEA POLITICA.
1. Votul universal direct, orice cetatean, adze cztateaind ajungand la
20 de ani sa alba drept de vot.
2. Desfintarea armatei permanente si Inarmarea poporuflui.
3. Autonomia comunala. Comuna stacpana absoluta pe drepturile el.
4. Libertatea desavarsita pentru press, Intruniri, asociatii. Invidtabili-
tatea domiciliului, habeas corpus.
5. Desfiintarea bugetului cultelor.
6. Invatamantul liber yi Vara plata. I,anga toato scale sa se Intemelexe
institutii in care copiii saraci in tot timpul invataturii sa primeasca maricare,
haine, carp.

1) Textui de fats este extras din lucrarea: In legaturii cu Miscarea


Muncitareasca din Romania" aparuta In atud 1945 in Editura P.C.R. pang.
62-59:

www.dacoromanica.ro
CONSTANTIN DOBROGZANU- GHER.EA 169

7. Alegerea maglstratidor de catre Vapor. Juistitia Lira plata la toate in-


stantele si In toate privinttele.
8. Inlocuirea penitenciarelor prin case de corectle.
PARTEA ECONOMICA.
1. Trecerea proprietatilor statului 5n stApardrea comunelca'.
2. R5s,umpararea treptata a proprietattlor mai Si. trecerea for la
comunA.
3. Destiintarea tuturor dArrilor dradirecte i tnlocuirea for printr'un irn-
portt progresiv (cetatenii al carora venit nu 'via trace peste 2000 lei pe an sa
fie scutiti de orice impozit
4. Mostenirile care tree peste 10.000 lei sa fie supuse in urmatoarele taxe:
cele colaterale la 50 /o, cele in linie drepata la 30 e; dac5 o mostenire ar fi
mai mare de 100.000 lei, tot cat trece peste aceasta sa ramanA in fcrlo.sul na-
ttunii.
5. Deschiderea de credite commale rurale pentru a-ai cumpara unelte
perfectionate de munca, seminte bune, etc.
6. Toate luargrile statului sa fie date la crupArile de muncitori care
per fi constituite.
7. Comunele rurale i cele urbane sa In asupra-le prgatirea on educe-
rea lucrurilor numaidecat trebuitoare cum este painea, cameo., api Ii
natal, cu stop de a 1n15.ura specula $i scumpetea.
8. Comunele sa r5scumpere cosele de inchiriat Si sa le inchirieze cu
preturi care sa nu tzeaca peste cheltuelile de tinere yin bung stare si zidire
din nou".

Data analizam cu atentie prima parte a programului con-


cret de revendicari mai sus redat, vedem ca se poate incadra ce-
rintelor posibile si realizabile intr'un regim burghez.
Aceste. revendicari concrete sunt expresia sarcinilor gene-
rale care an stat in fata miscarii muncitoresti din epode, relativ
parnica 1872-1900, tend limta hotarita pentru libertatife gene-
ial-democratice" trebuia sa creeze posibilitati mai larg)i pentru
ducerea inainte fii desvoltarea luptei maselor populare.
cat priveste partea a doua, vedem ca acest program econo-
mic ramane ehiar in urma realizarilor burgheziei in timpul Re-
volutiei burgheze din Franta din secolul al XVIII-lea.
Problema agrara, iacobinii au rezolvat-o prin legiferarea
faptului implinit a insuWii fare plata a pamanturilor de dare
tarani.
Dar Gherea cere rilscumpararea pamanturilor, adica ceeace
voiau toemai s realizeze unii nobili in revolutia butheza din
Franta prin actul dela 4 August 1789.
Cu toate aceste greseli, acest program, concret politic si eco-
nomic imediat, are in general un caracter PROGRESIST pentru
acea vreme.
Acest program a popularizat si a pus in fata colectivitatii
romane*ti revendicari general-democratice, contribuind prin a-
ceasta la desvoltarea Romaniei.
Prin aceste revendicari politice, precum si prin activitatea
miscarii pe taram cultural, (rolul lui C. D. Gherea in introdu-
www.dacoromanica.ro
170 MIHAIL ROLLE:13,

cerea criticii $tiintifice, etc.), muncitorimea s'a plasat in frun-


tea actiunii de progres $i de desvoltare a Orli noastre.
Activitatea llui Gherea in aceastii perioadil este deci progre-
sista.
B. A DOUA PERTODA incepe la Gherea la sfiir$itul seco-
lului trecut $i cuprinde mai ales cele doua decenii din secolul al
XX-lea.
In aceasta" perioadii, el formuleaza $i apoi definitiveaza teo-
rialui, a$a zisa Neo-iobagia" $i Socialismul in tarile inapoiate ".
Aceste teorii, care au fost leitmotivul miscarii muncitore$ti
pima' la 1918 $i oareeare vreme au influentat pe unii din Parti-
dul Comunist chiar dupd 1921, au pierdut caracterul progresist
pe care-1 aveau. Prin ele, miscarea muncitoreasca, a fost franata
in lupta ei. Influenta lui Gherea este negativA $i de aceasta ac-
tivitate a lui Gherea credem ed, nu se poate sa nu se dezica acei
care continua $i desvolta traditia de lupt4 a poporului.
Gherea i$i definitiveaza teoriile sale in lucrarea Neo7iobrt-
gia" i in stucliul Soeialismul in -Wile inapoiate" publicat ca
anexa la lucrarea Bazele social-democratiei" tradusa in limba
romans.
Par C. D. Gherea ineepe sa expuda aceste teorii pela 1890 in
articolele sale $i cu prilejul conferintei tinute la Bucure$ti $i pu-
blicate apoi in gazeta Munca" din 16 Octombrie 1894. -
Care swat, pe scurt, $i foarte sumar principiile expuse de
Gherea 7
Dup6 Gherea, problema desvolt5rii societatii in Wile ina-
pioate $i treeerea la socialism, nu depinde de conditiunile pro-
prii fiecarei firi respective. El considers ca in tarile inapoiate
treeerea la socialism nu depinde in. primul rand de fortele in-
terne ale fiecarei tilri.
Dup5. C. D. Gherea, venirea la guvern a partidului socia-
list"1), va fi posibila numai dupd ce soeialismul va invinge defi-
nitiv in Occidentul Europei.
Tarile r5mase in urm5. spune Gherea2) intra in or-
hita tarilor capitaliste inaintate; ele se mica in orhita acelor
tari $i intreaga for viata, desvoltare $i miware socials e deter-
minatil de viata $i miscarea tArilor inaintate... Si aceasta de-
terminatiune a vietii $i miacarii sociale a tarilor inapoiate prin
cele inaintate, le este ins'asi conditia necesara de vint;i".
Dupa cum vedem, Gherea nu vede desvoltarea PROPRIE a
fiecgrei tziri $i deaceea nu are ineredere in capacitatea $i puterea
muncitorimii din tarile inapoiate. El nu vede solul progresist pe
care -1 are taranimea. El neagA ceeace este esential $i anume ca :
1) ,.Munca ". 16 Oct. 1894.
2) 1,1No-iolaagia, pag. 35.

www.dacoromanica.ro
CONSTANTIN DOBROGEANU-GHEREA 171

trecerea la socialism trebue sa fie in primul rand opera fortelor


muncitoresti $i populare din interiorul fiecarei tari. Aceasta nu
exclude bineinteles influenta pe care o are si poate s'o aiba
desvoltarea generals a societatii omenesti din diferitele tali, in-
tr'o proportie mai mare sau mai mica, corespunzator situatiei
date.
In acest fel, Gherea ignoreaza desvoltarea fortelor interne
din Virile inapoiate, transformandu-le intr'un factor ce este in
functie numai de tarile inaintate.
Prin aceasta, Gherea taie perspectiva de desvoltare proprie
a tarilor inapoiate; cauta sa rapeasca proletariatului din tarile
inapoiate si fortelor in general progresiste din aceste tari initia-
tiva $i orientarea proprie ; le margmeste cadrul de activitate $i
prin aceasta ineearca sa adoarma spiritul for de luptil.
Prineipiile lui C. D. Gherea pe taramul economic manifests
deasemeni o serie de greseli.
C. D. Gherea nu vede in Romania desvoltarea capitalismului
in general $i nu vede aceasta desvoltare in deosebi in agricul-
tura. El nu se poate descurca in precizarea gruparilor de clasit,
nu vede clar rolul fieearei clase $i paturi sociale in parte. De-
aceea, nu poate trage coneluzii juste.
C. D. Gherea intrezare$te un inceput de desvoltare a capi-
talismului in Romania. Dar numarul inic al muneitorilor it spe-
rie $i-1 face sa nu descifreze concret rolul istoric al muncitorimii
care, cu tot numarul restrans reprezenta din acea vreme, istori-
ceste, acea putere care trebue sa conduca inainte toate fortele
progresiste ale tarii.
Cautand sa transplanteze mecanic si stereotip desvoltarea
societatii dela o tara la alta, C. D. Gherea urmareste promovarea
capitalismului eu burghezia in rolul revolutionar si nu vede
ca, in general spre sfarsitul secolplui al XIX-lea si in deosebi
la inceputul celui de al XX-lea, rolul revolutionar al burgheziei
s'a terminat. Aeest rol al burgheziei fiind terminat, burghezia
nu mai avea sarcina istorica de a rezolva problema taraneasca
$i de a duce dupa dansa taranimea.
In mod fal$, dupa Gherea, masa taraneasea apasata de res-
turile feudale este un element reactionar, care nu poate avea
nimic comun cu lupta spre progres a muncitorimii.
Cu prilejul revoltelor din 1907, el manifests concret aceasta
atitudine fats de taranime.
In formele burgheze ce se manifestau in Romania, Gherea
nu vede un rezultat al desvoltarii capitaliste ci numai o con -
trazicere intre forma burgheza $i fondul feodalo-iobag al Ro-
m aniei.
Din cauza impletirii intereselor burghezo-mosieresti si a
existentii proletariatului care rapeste burgheziei rolul revolutionar
pe care aceasta 1-a avut in alte fad cu vremuri in urmg, C. D.
www.dacoromanica.ro
172 MIHAIL ROLLER

Glierea nu vede: 1) Contrazicerile dintre burghezie si mosierime


pe deoparte si proletariatul asa de slab cum era impreuna cu
taranimea saraca si mijlocasa pe de alt5, parte.
El nu desluseste lupta de class si deaceea ajunge la conch-
zm ea.' in Romania proprietatea funciara, industrials, finan-
ciar5 e foarte des amestecata in aceleasi maini ; de multe ori,
bancherul are si mosii, tot el are stabilimente industriale.
Nediferentierea claselor ,amestecarea for haotica face ca o
elasksanu simta nevoie de apararea intereselor ei, care, la urma
urmei, nu sunt amenintate de alte clase". 1).
Aceste prineipii au fost desvoltate mai ales de C. D. Gherea
in perioada a doua a activitatii. sale. Ele au influentat negativ
rmscarea muncitoreasc5, si-1 plaseaza pe Gherea pe pozitia, obiec-
tiv-potrivnica intereselor progresului, asa cum it vom vedea de
pild5 in 1907.
Aceste elemente negative din activitatea lui Gherea nu s'au
manifestat prntr'o trecerea bruse dela o perioada la cealalta; a
Post un intreg proces in care elementele pozitive se pierd mai
ales in perioada a doua, iar elementele negative apar chiar in
prima perioada. $i aceste elemente negative din atitudinea lui
Gherea care au aparut si in prima perioada s'au impletit cu ati-
tudinea generosilor" .Aceasta ne explica atitudinea lui C. D.
Gherea la ineeputul secolului al XX-lea cand a incercat sa 0-
seasea o scuza tradarii generosilor".
Astfel studiata credem ca vom putea aprecia la justa valoare
personalitatea lui C. D. Gherea.

BIBLIOGRAFIA OPERELOR LUI C. D. GHEREA

Ce vor socialistii, 1866 ; Studi1 orifice, Buc. 1890.-7, $i 1925 (3 vol.) ;


Conceptia materialists a istoriei, 1392; Neolobagie, 1910; Din trecurtul de-
partat, 1910 ; ConfLictuil romancr,bulgar, 1913 ; Razbodu sau neufralittate,
1914; Anarhism $i socialism., Iasi f. an ; Cipinte uitate, Ia$i Bibl. Viitorul
social; Robia $i socialismufl, Buc. f. an ; Socialisrnul in Romania, Buc. Bibl.
proletariatulud ; Taras Sevoenco, Bibl. Lumen"; Imperialismul nostru na-
tionaa (citat) ; Poe'u1 taranirnii. Iasi 1920; etc.

1) Munca", 16 Oct. 1894 (subliniat de not M. V..).

www.dacoromanica.ro
CERCETAR I RECENTE
IN ARHEOLO C IA GREACA
de Prof. Em. CONDURACHI

Cercetarile arheologice au dat intotdeauna prilejul unei intoar-


ceri spre trecut si al unui indemn spre viitor. Intoarcere pe care o
cer nu numai atatea aduceri aminte, dar si nevoia unui popas, fie
el si de o clipa, in drumul tot mai lung, cu tot mai multe rascruci,
al problemelor de arheologie, in al carei camp de cercetare intra
toate manifestarile concrete ale culturii umane din Antichitate si
o bung parte din cele ale Evului Mediu. Un indemn spre viitor, pe
care ni-1 da exemplul atator inaintasi, muncitori pasionati in acest
vast camp de cercetare stiintifica, in aceasta discipline cu, atat de
vechi traditii cum este arheologia clasica.
Domeniul arheologiei ne oblige dealtfel la astfel de opriri, nece-
sare in aceeas masura punerii in valoare a noilor descoperiri, ce se suc-
ced uneori Intr'un ritm neobisnuit de viu, cat si programului viitor de
lucru al disciplinei noastre. Ifeacul in care traim este tot atat de
nerabdator fata de realizarile viitorului, cat este de curios sa cu-
noasca pe cele ale trecutului. Mai mult ca niciodata poate pamantul
n'a fost mai rascolit, atat pentru a construi cat si pentru a recon-
stitui. Ultimul veac a dovedit un interes crescand pentru cercetarile
arheologice. Pentru a ne putea orienta, cat de sumar, asupra activita-
tii arheologice, tot mai intense si imbratisand spatii tot mai Intinse,
este necesar, fard indoiala, sa ne oprim din cand in cand si sa can-
tarim atat rezultatele castigate cat si problemele care, tot mai multe,
tot mai variate, ne rasar inainte.
Mi-am propus sa, fac acest popas in domeniul arheologiei hel-
lenice. Pentru a feri insa _de surprize pe acei pentru care arheologia
greaca se confunda exclusiv cu arta greaca, tin sa precizez Inca dela
inceput ca preocuparile noastre au depasit cu mult acest cadru. Is-
toricul si criticul de arta au exigente si preferinte pe care arheolo-
gul veacului nostru nu le mai cunoaste. Obiectivul cercetarilor ar-
heologice este cunoasterea, prin monumente, a vremurilor pentru
care informatiile documentare de alts nature lipsesc cu desavarsire
sau sunt extrem de rare. Omul de gust care trebue sa fie arheologul
va saluta frumosul, oridecateori it va intalni in cale, dar nu se va
opri cu mai putina atentie si cu mai putin interes in fata altor mo-
numente, mici sau maH, Intregi sau fragmentare, al caror aspect nu
starneste numaidecat uneori chiar deloc o emotie estetica,
dar care pot sa-i lamureasca atatea si atatea probleme ale istoriei

www.dacoromanica.ro
PROF. EM. CONDLTRACHI
174

omenirii, ale acelei istorii careia dela Marr incoace unii dintre cer-
cetatorii mai recenti i-au dat numele atat de potrivit de istoria cul-
turii materiale. Pentru arheolog chiar un lucru urat poate fi fru-
mos. Din punct de vedere special din care el o priveste, o opera
primitive, recent descoperita, poate fi infinit mai sugestiva, mai in-
teresanta decat cea mai perfecta realizare a unui motiv artistic bine
cunoscut printr'o serie de produse similare.
Voi incerca deci sa parcurg cele mai insemnate santiere arheo-
logice care au lucrat in ultimii zece ani si anume 'atat acelea din
Grecia propriu zisa cat si cele din coloniile grecesti de pe tarmu-
rile Mediteranei sau ale Pontului Euxin. Totusi scopul nostru nu
este si nici War putea fi numai insirarea rezultatelor castigate .

pentru stiinta arheologica, oricat de bogate sau de interesante ar


fi P.le. Din prezPntarea acestei activitati pe teren se desprinde, pe
de o parte, tendinta pe care o dov zdesc cercetarile tale mai reoente
in clomeniul arheologiei hellenice cat si interpretarea, tot mai apro-
plata de realitatea istorica, pe care unii dintre arheologi au reusit
sa o dea acestor rezultate.
Sa schitam mai intai aceasta activitate arheologica din ultimul
deceniu incepand cu Atena asa cum am cunoscut-o in vara anului
1936.
Dou5 mari santiere, a caror activitate incepuse cu mai multi ani
Inainte, isi disputau primatul interesului stiintific : in agora, sapa-
turile conduse de Shear, in cimitirul dela Kerameikos, cele de sub
conducerea lui Kiibler.
In coltul de NV din agora se identificase dupe textul lui Pau-
sanias, stoa lui Zeus Eleutherios. In anii care au urmat s'a degajat
complet templul lui Ares, amintit de acelas calator grec din sec.
II d. Hr. langa altarul celor 12 zei ca si un tholos ridicat in sec. V,
in vecinatatea caruia au aparut temeliile unui larg complex de edi-
ficii din epoca arhaica. Deosebit de interesante urme arheologice
eu iesit la iveala in partea de R. a acestui sector, unde s'au desco-
peHt monumente din neoliticul tarziu si din helladicul mijlociu con-
tin and si cateva vase comparabile cu cete descoperite la Cnossos
din minoianul mijlociu, dar de productie locals 1). In 1939, pe coasta
de N. a Areopagului s'a cercetat un mormant cu camera, taiat in
stance, din epoca miceniaha. Inauntru s'au gasit peste 100 rozete
si foite de our ca si vase de cea mai buns calitate, dela sfarsitul
helladicului tarziu2).

1) Cf. Am. J. of Arch., XLI 1937; p. 177 sq.; XLII 1938, p. 1 sq.; T. Les-
lie Shear, Discoveries in the Agora in 1939, In ac Iasi revista, XLIII 1939, p
577 sq ; Rodney S. Young. Excavations on mount Hymettos, In acdasi. revista",
XLIV 1940, p. 1 sq.; H. A. Thompson. The tholos of Athens and its p-rede-
o..ssors, in Hesperia. Suppl. IV, Am. School of classical St. at Athens, 1940;
Oscar Broneer, A mycermean fountain on the Athenian Acropolis, In Hesperia,
VIII, 4, 1939.
2) Cf. Am. J. of Arch., XLIII 1939, p. 696.

www.dacoromanica.ro
CERCETARI RECENTE IN ARHEOLOGIA GREACA
175

In cimitirul dela Kerameikos se descoperiserd in 1936 o serie


de morminte din epoca protogeometrica $i geometria iar in 1938
au aparut, in apropierea celebrei stele a lui Hegeso, nu mai putin
de alte 49 morminte din aceeas epoca, cu ceramics dovedind trece-
rea dela starsitul epocii protogeometrice la epoca geometried5).
Toate aeeste urme justified pe deplin concluziile pe care le
trage, intr'un studiu aparut in 1940, arheologul Carl Blegen cunoscut
prin sapaturile recente dela Troia. In contrast cu relativ putina in-
semnatate pe care o dau Atenei cele mai vechi legende grecqti,
cercetarile arheologice dovedesc o mare si continua desvoltare. Fap-
tul ca Atena a fost ferita de invazia dorica a avut desigur o ariumita
influentd asupra desvoltdrii stralucite pe care a cunoscut-o in epoca
urmatoare 4).
Monumentele ateniene din epoca clasicd nu puteau fi, evident,
neglijate, deli cercetarea in profunzime a celor cloud mari santiere
arheologice atragea atentia mai ales asupra epocii de dinaintea si
de dupa invazia dorica. In 1936 am gasit la Atena in p ins cl_sfd-
wrare restaurarea templului Athenei Nike de pe Acropole, restau-
rarea condusd de invatatul arhitect N. Balanos, a carui lungd expe-
rientd capatatd in restaurarea Parthenonului i1 facea eel mai indi-
cat pentru asemenea grea si delicate sarcind. Restaurarea, prece-
data de o cercetare atenta a templului care, dupa cum s'a dove-
dit, s'a ridicat pe ruinele unui zid mai vechi din epoca miceniand,
avea sd fie terminate deabia in 1939. Sapdturile au s:-,.os la iveald
Inca un relief al zeitei Nike facand parte din celebra balustrade a
templului 5).
Problema Parthenonului continua, cum e i firesc dealtminteri,
sa retina atentia arheologilor clasici. Studiile cele mai interesan`e
au aparut in parte inainte de data la care neam oprit. P.ofcsDrul
Camillo Praschnicker isi publicase studiul sau asupra metopelor
Parthenonului in care pentru prima Gard, dupd o atenta si indelungd
cercetare, intrerupta de primul razboi mondial, se studiaza partea
cea mai putin cunoscuta a monumentului. Metopd cu metopd a fost
masurata, desenatd, fotografiata in conditii tehnice deosebit de
grele 5). Gratte acestui studiu, evolutia sculptorilor Parthenonului
poatla fi astdzi urmarita pe o baza molt mai sig-urd, evolutie in care me-
topele constitue prima i cea mai veche treaptd. Pornind dela acest
3) W. Kralcer, K. Ktila ler, E. Breitinger, Kerameikos. Ergebnisse der
Ausgrabungen. I. Bd. Die Nekropolen des 12. bis 10. Jahrhunderts, Berlin-
Leipzig 1939; K. Kiibler, Kerameikos IV: Neufunc/e aus der Nekropole des 11.
and 10. Jahrhunderts, Berlin-Leipzig 1943; G. Karo, An attic cemetery. Ex-
cavations in the Kerameikos at Athens, Philadelphia 1943. Cf. Elizabeth Ble-
gen, Am. J. of Arch., XLIII 1939, p. 124.
4) Carl W. Blegen, Athens and the early age of Greece, In Athenian
Studies presented to William Scott Ferguson (Harvard Studies in Classical
Philology, Supra.. voa. I), Harvard Univ. Press, Cambridge 1940, p. 1 sq.
5) Cf. Am. J. of Arch.,#XLIV 1940, p. 537.
6) Parthenonstudien, 1928.

www.dacoromanica.ro
176 PROF. EM. CONDURACHI

studiu, intr'un articol publicat in 1937 profesorul dela Sorbona, Ch.


Picard, reia in discutie ordinea in care poate fi interpretata friza
metopelor din coltul de NV spre NE, ordine pe care el, spre chose-
hire de Praschnicker, o pune in legaturd cu directia in care se des-
fasoara scenele frizei panathenaice de pe aceea lature a cellen.
Discutiile asupra frizei Parthenonului continua sa imparts Inca
pe arheologi in cloud tabere distincte : de o parte cei care con-
siders celebrele ei reliefuri ca fiind opera mai multor sculptori
lucrancl_alaturi dar, evident, fiecare in felul sau sculptori de
scoala mai veche apartinand generatiei sculptorilor dela Olympia,
sculpteri de scoala mai noua, din scoala propriu zisa a lui Fidias ;
de alta parte sunt cei care considers deosebirile pe care le prezinta
diferitele momente ale frizei si desigur si deosebirile dintre sculp-
turile celor cloud frontoane drept rezultatul firesc al unei evo-
lutii desfasurata dealungul celor aproximativ doua decenii in care
a fost executat monumentul insusi. Cele doua pozitii au fost for-
mulate mai recent de o parte de H. Schrader in al sau Phidias",
ale alta partte de Gottfried von Liicken inteo lucrare de find analiza,
publicata in 1930. 9)
Cat priveste arhitectura Parthenonului ea apare din nou intr'o
opera monumentala publicata la Paris in 1938 de arhitectul N.
Balanos, care a condus ani de-arandul lucrarile de restaurare ale
monumentului Studiile de amanunt care au- aparut intre timp
se ocupa fie de problema Parthenonului mai vechi, dela inceputul
secolu]ui V 11), fie de o problems de purd tehnica, cum este aceea
a curbaturelor stilobatului, pe care arhitectul grec Karatheodoridis
le considers nu parabole ci arcuri de cerc cu raza foarte mare, a
carol- aplicare o pune in legaturd cu teorema 36 din Cartea III-a a
1.ui Euclid. Prezenta la Atena, pe la 450, a marelui geometru Hyp-
pocrate din Chios ar explica aceasta ipoteza, asupra careia specia-
listii au sa-si exprime Inca parerea.
Langa Atena, la Eleusis, sapaturile Societatii Arheologice Gre-
cesti, care si-a sarbatorit in 1939 centenarul, aveau ca obiectiv cer-
cetarea Caii Sacre. In acest sector s'au descoperit iarasi alte urme
de cladiri din Helladicul mijlociu. Caracterul religios al asezarii
dela Eleusis apare evident Inca dela sfarsitul perioadei geometrice.
Un mic templu ridicat in epoca Pisistratizilbr, pare sa fi succedat
unui alt edificiu de cult, distrus pe la mijlocul veacului VI. 13). Mai
importanta a fost cercetarea si degajarea partiald a unei cladi.ri din
7) Rev. des Et. Grecques, 1937, 1, pp. 175-205.
8) Phidias, 1924.
9) Die Entwicklung der Parthenonsku/pturen. Aug.---burg-Ko'n, 1930.
10) Les monuments de l'Acropoie. Re/evement et conserveion, Par's 1938.
11) W. B. Dinsmoor W. DOrpfcild, in Jahrbuch d. d. arch. Inst., ZII
1937, pp. 3-13.
12) Ephemeris Archaiologike, 1937, pp. 120-124.
13) K. Kaurouniotes si J. Travlos in Praktika tes archaiologikes he/at-
?it's tes Hellados, 1936, p. 1 sq.

www.dacoromanica.ro
CERCETAR/ RECENTE IN ARHEOLOGIA GREACA
177

secolul IV, ridicata in fata propyleelor sanctuarului si care ar putea


reprezenta fie acel temenos al lui Triptolem amintit de Pausanias
(I, 38, 6), fie acel dolichos destinat exercitiilor atletice, pe care-1
aminteste o inscriptie contemporand (IG, II, 2, 1672), fie acel Pom-
paion in care se pregateau procesiunile sacre (IG, II, 2, 1673). Lange
coasta de N. a colinei cu turnul franc s'a descoperit un cimitir mi-
cenian, folosit in continuare si in epoca geometrica si arhaica 14).
E ti,mpul insa sa procedam la o anumita sistematizare a iti-
nerariului nostru arheologic in lumea prehellenica si hellenica. Vom
trece in revista mai intai rezultatele cele mai recente ale sapaturilor
din Creta, apoi cele din lumea miceniand si dorica a Peloponezului
si a Occidentului italic, spre a reveni la Grecia central5 si septen-
trionala. Insfarsit, pentru a termina, vom aminti unele descoperiri
recente facute atat in Asia Mica cat si in bogatele colonii grecesti
din basinul Pontului Euxin.
In acelas an, 1935, au aparut cloud opere fundamentale, care
pun capat muncii a jumatate de veac de cercetari arheologice in
Creta : Sir Arthur Evans isi termina publicarea definitive a sapa-
turilor celebre dela Cnossos, 1') pe c5.nd Luigi Pernier publica cele
incepute cu Halbherr de misiunea italiand la Festos 'a). Scoala Bri-
tanica a continuat, pe urmele lui Evans, cercetari de mai mica
amploare atat la Cnossos cat si la Praisos si Palaikastro. In 1938,
pe colina Kefala, la sud de Isopata, s'a descoperit un nou tholos
din epoca minoianului recent 1'). Deosebit de interesante sunt cer-
cetarile facute in pestera dela Lasithi, din estul Cretei, locuita din
vremea neoliticului tarziu si pans in prima faz5 a minoianului tim-
puriu. Pin a doua faze a minoianului timpuriu si pand in prima
laza a minoianului mijlociu pestera a fost intrebuintata ca cimi ir.
A ceeasi misiune arheologica condusa de J. D. Pendlebury a sapat
si pe muntele Dikte, unde s'au descoperit un mic templu din epoca
dorica si morminte in forma de tholos ").
Dupd primul razboi mondial un nou santier de sapaturi pe
langa cele dela Delphi, Delos si Philippi a fost deschis de Scoala
Franceza din Atena pe coasta de N. a Cretei, la Mallia, unde Inca
din 1915 Hatzidakis descoperise un nou palat minoian de felul a-
celora dela Cnossos si Festos. Sapaturile din ultimul deceniu au fost

14) Am. J. of Arch., XLIII 1939, p. 343.


15) The palace of Minos at Knossos. A comparative account of the
successive stages of the early Cretan civilisation as illustrated by the disco-
veries, IV, 1-2, London 1935 (vol. I 1921; II 1928; III 1930).
16) Il palazzo minoico di Festos, I, Roma 1935.
17) Am. J. of Arch., XLIII 1939, p. 127; R. C. Bosanquet, in Ann. of
the Br. School at Athens, XLI (1939-1940), p. 60-77.
18) H. W. Pendlebury, J. D. S. Pendbcbury, M. B. Money-Couts, in
Ann. of the Br. School at Athens, XXXVI (1935-36), p. 1 sq. Cf. si J. D. S.
Pendlebury, The archaeology of Crete, London 1940.
STUDII 12

www.dacoromanica.ro
178 PROF. EM. CONDURACHI

publicate de profesorul F. Chapouthier 19). Insfarsit, pentru a rex.-


mina cu cercetarile din Creta, trebue sa amintim pe cele -conduse
de arheologul grec Marinatos la Amnisos, a carui existenta. poate
.fi urmarita, ctl intreruperi, din mmoianul mijlociu pans in epoca
hellenistico-romand, precum si sapaturiie dela lireros, in N.E. CreLei,
cu un templu datand din prima jumatate a veacului al WI-lea. De
un interes cu totul deosebit sunt trei statuete de bronz ilustrand
pentru prima oars tehnica denumita de Pausanias sfyrelaton ").
Efortul cel mai sustinut, cu numeroase santiere si cu rezuitate
extrem de importante, a lost facut insa, in ultimele decerui, in
Pelopones. Mai mune misiuni straine pe langa. ecnipele arneologilor
greci, reluand cercetari mai vechi, deschizand dltele cu totul noun,
au largit in chip simtitor cercul cunostintelor noastre in regiunea
centraia a grupului doric. ,
Sapaturue dela Corint au fost concentrate, in ultimii ani, In
agora, unde s'a degajat o bung parte din stoa si aripa de nord a tern -
plului lui Apollon, a carui constructie poate ti datata, pe baza ma-
terialului ceramic, in-a doua jumatate a veacului al VI-lea. Urine
datand din epoca submiceniana si protogeometrica si dovedirid pen-
tru prima oars existenta Corintului in vremuri atat de indepartate
au esit la lumina in sectorul situat la vest de Muzeu. Sub acest strat
s'a ga'sit si un depozit con ;inand materiale datand din neoliticul
tarziu si din Hello dicul timpuriu
Langa Corint, pe un promontoriu al golfului, a fost cercetat
intre 1930-1933, de care tostul director al Scolii Britanice, Hum-
phrey Payne, sanctuarul Herei dela Perahora 12). Din saPaturi_e
publicate deabia in 1940 au rezultat materiale bogate ale artei co-
rintice din sec. VIII-V. alaturi de oblecte importate din Orient si
din Egipt, materiale completand pe cele publicate de acelas arheo-
19) F. Chapouthier-R4ie Joly, Fouilles executees a Mallia, II-e rapport:
Exploration du palais (E.udes cretoises IV), Paris 1936; k. Chapouthier, Deux
&Pees d'apparat ( E.udes cretoises V), Paris 1938; F. Chkpou,hier P. De-
ncargne, pecans executees a Mallia. III-a rapport: Exploration du palais,
bordures orientale et septentrionale, Paris 1942.
"20) Cf. Praktika tes archaiologikes hetairias tes Hellados, 1936, p. 1 sq.;
1938, p. 130 sq.; Am. J. of Arch., XLIII 1939, p. 345. In Igatura cu sapAtu-
rile si cu civilizatia creto-miceniana, trebue sa amintim old cele mai insem-
nate cercetari .efectuate in acest timp in insula Ciprtu Erik Sjoqvst, Reports
on excavations in Cyprus, Stockholm 1940; J. FrankLin Daniel, Kourion, Cy-
prus, in the late bronze age, Amt J. of Arch., XLIV 1940, p. 105; Stanley
Casson, Ancient Cyprus, London 1938.
21) Ch. Morgan, Excavations at Corinth, 1938, In Am. J. of Arch.,
XLIII, p. 255 sq.; R. Stiawell, R. L. Scranton, S. E. Freeman, Corinth III.
Results of the excavations conducted by the Am. School of Class. St. at
Athens, vol. I, p. II: Architecture, Cambridge, Harvard )Univ. Press, 1941 ;
S. S. Weinberg, Corinth, VII, p. I: The geometric and orientalizing pottery,
Cambridge, Harvard Univ. Press, 1942; R. L. Scranton in Hes-ria, XIII 1944,
p. 315 sq.
2) Humphry Payne and others, Perachora. The sanctuaries of Hera
Akraia and Lirnenia, Oxford 1940.

www.dacoromanica.ro
CERC:ETARI RECENTE IN ARHEOLOGIA GREACA
179

log inteo lucrare cunoscuta si mult apreciata, Necrocorinthia", a


carei aparitie In 19,3'l insemnase o data importama 1n studiut ce-
ramicei arnaioe corinuene "). Activita,ea ileou-qnuic do ie...uuda
'a acescui arheolog, aisparut in pima tinerele, a eupiins toate aspec-
'tele arwi arhaice. Lui ii datoram cel mai xiou i amp_u sLudiu asu-
pra scurpturnor arhaice de pe Acropole sau spre a amino. o a,s-
coperire senzationara reLonsacuirea calaretuiui a_haic derma 1V1u--
zeal Acropoiei prin atribuirea ceiebruiui cap ttainpin dela Luvru. ").
bapattuthe britaruce dela 1Vlycene au avut La ouiecav patru
ptmcw : rumele tempiului grec, ridicat pe urme..e unui sanctuar
mai vechi din epoca geometrica ; casa miceniana am sec Lorul de Est
al Acropolei ; zidurue mai vechi precedand zidul ciclopic, care, in
'Sectorur de Diora al Acroporei, s au suprapus unui cimuir din epoca
Heiladicului mijlociu si recent $i, in sfa4ic, Tezaurul lui Atreu.
In apropiere de acest zid s'a descoperit o sculptura miceniana in
'hides, opera fara rival atat din punct de vedere al st.iului cat i
'al conservarii 2).
Din.--aceeas categorie de cercetari fac parte si acelea efectuate
la Argos de catre Carl W. 13legen i publicate in 193 9 sub titlul de
Prosymna", daps numele cu rezonanta prehellenica a vechiului
sanettrar al Herei, amintit de Pausanias ").
Sapaturile dela Olympia au fost reluate, in 1937, sub condu-
Cereea lui Kunze si Schleit. Obiectul principal al cercetarilor a fost
Stadionul, ale carui prime inceputuri Tnonumentale pot fi datate
pe la mijlocul veacului VI. 15 mari scuturi de briDnz din'epoca ar-
haled ca si statuia de terracotta. de marime aproape natur ala, re-
prezentand pe Zeus si pe Ganymecie, constituie descoperiri de mare
insemnatate pentru arta arhaica si preclasica. Capul acegtei status
se gasise Inca din 1878 si se pastra in Muzeul din Olympia 21).
Nu departe de Olympia, la Syciona, celebra prin ateliereie ei
de sculptura si de ceramics, a facut in ultimii ani cercetari arheo-
logul grec Orlandos, a carui atentie s'a oprit asupra Gymnaziului si
Bouleuterionului ").
ReAltate deosebit de interesante au dat sapa'turile facute de
cOala arheologica suedezar_ care a aeschis in ultimii ani nu mai
putin de patru' santiere de iapaturi nurnai in Pelopones, pe langa
23) Humphry Payne, Necrocorinthia, Astudy of corinthian art in the
archaic period, Oxford, 1931.
24) H. Payne G. M. Young, Archaic marble sculpture from the Acro-
polis, London 1936.
25) A. J. B. Wace in J. of Hell. St., LIX 1939, p, 210 sq.
26) Prosymna. The Ha/adic settlement preceding the Argive Heraeum,
Cambridge 1937; idem Prosymna: rdmains of postmycenaean dat '-, in Am. J.
of. Arch., XLIII 1939, 0. 410 sq.
27) R. Kunze H. Schleif. III. Bericht ilberr die Ausgrabungen in Olym-
pia, fn Jahrbuch d. d. arch. Inst. 1941, p. 1 sq.
E8) Cf. Praktikd tes archaiologikes hetairias tes Hellados, 1937, p. 1 sq.;
Ar. J. of Arch., XLI1,1 1939, p. 344.
www.dacoromanica.ro
Igo PROF. RM. CONDURACIII

cercetarile similare intreprinse in insula Cipru si in Asia Mica : la


Asine, unde sapaturile, publicate in 1938, au scos la iveala o veche
asezare prehellenica ce si-a continuat existenta pans in epoca ro-
man& 29) ; in Messenia, la asezarea preistorica identificata cu loca-
litatea greaca Dorion, publicata in acialas an 30); la Dendra, cerce-
tata in 1937-39, unde s'au descoperit morminte miceniene cu nume-
roase coifuri de bronz si vase de aur, de argint si de hides ') si la
Asea, unde a fost sapat un vechi templu doric, publicat in forma
definitive in 1944 "). Si, insfarsit, pentru a termina aceasta ex-
cursie arheologica in Pelopones, amintim descoperirea, deadreptul
senzationala, facuta de Blegen si Kourouniotes in 1939 in Pylos. In
mormintele miceniene din resedinta regale a inteleptului Nestor,
au iesit la lumina nu mai putin de 618 tablete de pamant cu ins-
criptii minoiene de forma celor descoperite la Cnossos si publicate
de Evans sub numele de stil linear B" "). Pentru prima oars apar
astfel documente scrise in Peloponesul micenian si desi nu cu-
noastem Inca continutul for prezentz for insasi merit& toga
atentia. -

Nu putem parasi lumea dmkg fara a trece in revista cerce-


tarile asupra templului Artemidei din Corcyra, publicate in 1940 34);
sapaturile dela Ithaca reluate, dupd o lung& pauza, intre 1936-
1940 3'), cele dela Elis 31') si dela Patrai 37) si mai ales descoperirile,
de un interes exceptional pentru aceeas arta greaca arhaica, facute
intre 1934-1940 de U. Zanotti-Bianco si Paolo Zancahi-Montuoro
in celebrul sanquar a1 Hefei, amintit de Strabon si de Plinins la
Nord de Paestum, la gura raului Silaris. Sapaturile au degajat in
primul rand un templu doric peripter amintind asa zisul templu
al Cererei din Paestum si datand dela sfarsitul secolului VI. 21 me-
29) Otto Frodin Arad. W. Persscn, Asine. Results of the Swedish exca-
vations 1922-1930, Stockholm 1938.
30) M. Natan Valmin, The Swedish Messenia expedition (Skrifter utgiv-
na av Kungl. hum. Vetenskapssamfundet i Lund, XXVI), Lund 1938.
31) Cf. El. BlegKn, in Am. J. of Arch., XLV 1941, p. 446.
32) Erik J. Holmberg, The Swedish excavations at Asea in Arcadia
(Skrifter utgivna av Svenska Inst. i Rom, XI), Lund 1944. Rappart* prelimi-
nore:idem: Excavations at Asea in Arcadia 1936-1938, in Goteborgs HOgskolns
Arsskribt, XLV 1939; idem: A Doric temple near Asea in Arcadia, in aceiasi
publicatie, XLVII 1941.
33) Carl W. Blegen K. Kourouniotes, Excavations at Pylos, in Am.
J. of Arch., XLIII 1939, p. 557 sq.
34) H. Schleif, K. A. Rhomaios, G. Klaffenbach, Korkyra I: Der Arthe
misternpel, Architektur, Dachterrakotten, Inschrif ten, Berlin 1940; G. Roden-
waldt, Korkyra. Archaische Bauten and Bildwerke, Berlin 1939.
35) Sylvia Benton, Excavations at Ithaca, III, in Arm. of the Br. School
at Athens, XXXIX (1938-1939), p. 1 sq.; W. A. Haurtley, In aceiasi publi-
catie, XL (1939-1940). p. 1 sq.
36) J. Sperling, Excavations in Elis, 1939, in Am. J. of. Arch., XLVI
1942, p. 77 sq.
37) N. Kyparisses in Praktika tes archaiologikes hetairias tes Hellados,
1937, p. 84 sq.
www.dacoromanica.ro
CERCETARI RECENTE IN ARHEOLOGIA GREACA x81

tope arhaice descoperite in acelas sector par a fi apartinand unui


sanctuar decorat pe cele patru laturi cu baso-reliefuri. Unele din
aceste metope par a nu fi fost terminate niciodata. Scene din ciclul
lui Heracle, asemanatoare metopelor dela templul C din Selinunte,
scene din ciclul Orestiei interesand deopotriva arta si literatura
greaca din epoca arhaica, ciclul troian, ciclul lui Apollon, mitul lui
Fineus, toate aceste metode la origine in numar de 36, constituie
cel mai bogat repertoriu mitologic, pe care ni 1-a lasat plastica greadi
din epoca arhaica 38). Interesul pe care-1 prezinta aceste reliefuri este
cu atat mai mare cu cat, pand 'acum, se credea ca arhitectura dorica
din Grecia Mare nu cunostea sculptura arhitecturala.
Nu mai puffin insemnate sunt sapaturile conduse de arheologii
italieni in Sicilia greaca. Voi aminti numai descoperirea, Intr'o fa-
vissa sacra dela Palma Montechiaro, a trei statuete de lemn, trei
xoana, foarte bine conservate, astazi la Muzeul din Siracuza, exem-
plare unite ale acestui gen de sculptura sacra interesand deopotriv
studiul tehnicei statuare si al evolutiei stilistice in epoca arhaica 39).
0 cercetare mai indelungata a dus, pe de alts parte, pe arheologii
Marconi si Cultrero la degajarea celebrului sanctuar al Afroditei
Ericyna 40)
In Grecia centrals si septentrionala, trecand peste numeroasele
sapaturi si sondagii izolate, atentia noastra trebuie sa se opreasca
asupra cercetarilor dela Delphi si dela Philippi, dela Olinth si Sa-
mothrace.
La Delphi a intervenit pang in 1938 o pauza, in parte si de pe
urma marilor stricaciuni cauzate de revarsarea unui torent in anul
1936. Asteptarea a fost insa rasplatita de o descoperire de 6 valoare
exceptionala pentru istoria artei grecesti dela sfarsitul epocii ar-
haice. Cercetand Calea Sacra, Amandry a descoperit la un nivel
de 40 cm. un depozit de fragmente de aur, de fildes, de terracotta,
de fier si de bronz constituind resturile a opt statui chrysoelefantine,
dintre care trei aproape de marime naturals, iar celelalte cinci de
dimensiuni mai mici. Capetele, mainile si picioarele erau de fildeg
desi deteriorate de foc si de parnant aceste statui par a fi fost
ingropate dupa un incendiu, probabil Inca din, veacul V fildesul
este destul de bine pastrat pentru ca unul din capete sa poata 11
atribuit unui atelier ionian de sculptura din veacul VI. Ornamen-
tele erau din aur curat si sunt Inca si mai bine conservate : lungi
plete de par ondulat executate din acest metal, diademe, cercei, cen-
a-
38) U. ZanottiBianco si P. Zancani Montuoro, in Notizie degli Scavi,
1937, p. 206 sq.; Journal of Hellenic Studies, LXIIII 1938. p. 251. Nu mi-a
Post aocesibi16 lucrarea aceaorasi autori in care publicg definttiv aceste
sapaturi.
39) U. ZanottiBianco, in Journal of Hellenic Studies, LXIII 1938,
p. 247-249.
40) Notizie deoli Scavi 1935, fasc. 7-9; Journal of Hellenic Studies,
LVI 1936. p. 218-220.
www.dacoromanica.ro
182 PROF. M. CONDURACH1

turi si rozete precum si cloud piaci pe partea din feta a hainelor


reprezentand broderia si decorate cu opt reliefuri cu motive orien-
tale. Pe langa aceste fragmente s'a gasit si o serie mare de figurine
de filde$ care decorau un mic cufar sau, poate, bratele unui tron
precum si o statueta de bronz, ce poate fi considerata ca una din
cele mai fine sculpturi din epoca prefidiaca 41). In 1943, cu prilejul
semi-centenarului sapaturilor franceze dela Delphi, profesorul Pierre
dela Coste-Messeliere, a republicat monumentele celebre ale sane-
tuarului lui Apollon 42).
La Philippi, sapaturile incepute cu multi ani inainte si cant-
nuate, in ultimul.cleceniu, de Lemerle. au dus la rezultate bine con-
turate 43). Impreuna eu cercetarile eectuata la Stobi (Yugoslavia),
sapaturile dela Philippi prezinta imaginea unui important oral gre-
cesc din epoca romans tarzie.
La Olinth, czrcetari extensive conduse de Robinson si Mylonas
au scos la lumina sectoare intregi din oral, un intreg cimitir, publi-
cat separat intr'un volum intitulat Necrolynthia" precum $i portul
brasului, situat la Mecyberna 44).
In insula Samothrace, K. Lehmann-Hartleben a reluat, in sanc-
tuarul Cabirilor, cercetarile incepute acum trei sferturi de veac de
Alex. Conze. In 1933 efortul principal a fost. indreptat asupra unui
edificiu circular fondat de regina Arsinoe precum si asupra sane-
tuarului Anaktoron unde aveau loc misterele cultului 45).
Sapaturi mai putin extensive, dar nu lipsite totusi de interes,
a facut in regiunea Kavalei arheologul grec Bakalakis. Au fost cer-
cet'ate sanctuarul dedicat unei zeite Parthenos precum si o grota
dedicata Nimfelor si continand materiale ceramice din epoca neo-
continuand apoi din veacul VI vans in epoca hellenistica 46).
In legatura cu aceea$ civilizatie din Grecia septentrionala tre-
bue sa amintim, pe Tanga noile cercetari ale lui N. Vulici in celebra
necropola arhaica dela Trebeniste, de langa Ohrida, o descoperire
de o valoare cu totul deosebita, facuta chiar in cursul acestui al
41) Am. J. of Arch., XLIII 1939, p. 696.
42) Pierre de la _Coste-Messeliere, Delphos, Paris 1943.
43) Paul Collart, Philippes, vine de Macedoine, depuis ses origines
!usgu'd la fin de l'epoque romaine. Paris 1937.
44) D. M. Robinson G. E. Mylonas, The fourth campaign at Olynthos,
Am. J. of Arch., XLIII 1939, p. 48 sq.; G. E Mylonas, Excavations at Mecy-
berna, in Am. J. of Arch., XLVII 1943, p. 78 sq.; D. M. RobinsonJ. W.
Graham, Excavations at Olynthos, p. VIII: The heit-nic house, a study of the
hous.i found at Olynthus in 1931 and 1934, Baltimore 1938; D. M. Robinson
P. A. Clement, p. IX: The Chaicidic mint and the excavations coins found
in 1928-1934, Bal imore 1938; D. M. Robinson, p. X: Metal and minor Vag-
c.//aneous finds, Baltimore 1041; D. M. Robinson, p. XI: Necrolynthia, Bait:
move 194'2.
45) K. LehmanIlartleben, In Am. J. of Arch., XLIII, 1939, p. 133 sq.;
idem in aceiasi revIsta, XLIV 1940, p. 328 sq.
46) Cf. Praktikd tes archaiologikes hetairias tes He1lculos, 1937, p. 59 sq.;
Am. J. of Arch., XLIII 1939, p. 344 sq.
www.dacoromanica.ro
CERCETARt RECENTE IN ARITEOLOGIA GREACA 183

doilea razboi mondial in Bulgaria. Este vorba de un mormant din


epoca hellenistica descoperit Tanga %Kazan lac, in plin hinterland thra-
cic deci, mormant ale earui splendide picturi constituie un capitol
cu totul nou pentru istoria picturii helienistice 47). De un inter-2s
egal pot fi amintite doar celebrele stele funerare pictate descope-
rite la Pagai, langa Theba si publicate acum 20 de ani de Arvani-
topoulos 48), sau picturile dela Dura- Europo' 45). Teritoriul bulgar
continua -3A ne mai rezerve Inca surprize. Numeroasele obiecte de
arta ionica si attica descoperite in necropola dela Duvanlij, in sudul
Bulgariei, un alt mormant cu picturi descoperit la Durostorum, tot
in cursul razboiului ce a trecut, stelele funerare arhaice dela Apol-
lonia si Sofia, copiile praxiteleene din epoca romans constituie,
in acest sens, exemple deosebit de sugestive. Rezultate nu mai putin
interesante vor da desigur si sanaturile recent incenute de profe-
sorul Dimitrov din Sofia la Anollonia Pontica. celebra in Antichi-
tate prin statuia colosaia a lui Apollon executata de Calamis.
In Asia Mica, profesorul Carl W. Blegen dela Univ..,rsitatea din
Ciicinatti a reluat. Intre 1932-38. in cercet5ri de ample propoil,
sapaturile lui Schliemann si Dorpfeld dela Troia. Pana in prP7rnt
rezultatele au fost consemnate intr'o serie de rapoarte prelimi-
nale5). Troia VI, considerate alts data ca Troia homerica, apar-
tine de f apt enocii miceniene, anterioara cu un strat de civilizatie
adevairatei cet'A'ti hornerine c'a're se arfla in Troia VII. distrusa dr, in-
cendiu pe la 1200. Concluziile prnfesorului Blegen Dar a fi confir-
mate de cercetarile efectuate la Thermi, in insula Lesbos, de D-ra
Winifred Lamb 51). Cele dela; Al Mina, publicate in 1938 de C. L.
Woolley. aveau de scot) sa cercete ?e legaturile dintre coasta de sud
a Asiei Mici Si civilizatia egeeana 52).
Alte santiere din Asia Mica au continuat cercetari mai vechi
ca cele dela Pergamon 58), reluate in 1928. cu interesante r,ultate
pentru epoca reinfiorini romane sau ca sapaturile lui Th. Wiegand
dela Didymeionul din Milet, publicate de abia in 1941 54), Altele
au atacat probleme cu totul noua. Amintim, in acest sens, sapa-
47) Carlo Verdiani, Archaeological notes. Original hellenistic paintings
in a thracian tomb, in Am. J. of Arch., XLIV 1945, p. 402 sq.
48) Graptai stelai Pagason, Athena 1928.
49) Cf. M. Rostovtzeff, Dura-Europos and its art, New-York 1938.
50) Publica'e in Ant. J. of Arch., Nr. XXXVI, 1932 si urm.
51) The development of the Troadic civtlisation in the Early Bronze
age illustrated by Thermi in Lesbos in Proceedings of ih.l first int rnaionat
congress of prehistoric and protohistoric sciences, Oxford 1934, pp: 185 -6.
52) Excavations at Al Mina, Su,dia, in Journal of Hell. St., LVIII,
1938, p. 1 sq.
53) Erich Boehringer Fr. Krauss, Attertiimer von Pergarnon. IX. Das
Temenos fur den Rerrschaften: Prenz-ssin Patais"; Erich Bcehringer --
Akos von Szalay, X. Die hellenistischen Arsenate: Garten der Kanigin",
,Berlin-Leipzig 1937.
54) Didyma. I. Die Baubeschreibung, I-11-111, Berlin 1941 (H. Knack-
fuss). 1

www.dacoromanica.ro
PROF. EM. CONDURACM
184

turile din 1938 $i 1939 dela Tars 55), cele incepute cu cativa ani
mai inainte' la Antiochia 56), unde au aparut unele din cele mai
frumoase mozaicuri din ultima faza a artei hellenice in epoca impe-
rials. precum si sapAturile efectuate, cu intreruperi, intre 1902-1934
de catre Misiunea Arheologic5 Suedeza la Larissa pe Hermos si pu-
blicate deabia incepand din 1940 57). Este desigur inutil s mai
staruim asupra importantei pe care o prezinta sapaturile incepute
dupd primul razboi mondial $i continuate in acest ultim deceniu
la Dura Europos. Rezultatele acestor cercetari, conduse multa vreme
de Rostovtzef, au modificat profund conceptia arheologilor in pri-
vinta artei greco-romane provinciale si a artei crestine in epoca
ei de formatie.
Trebue s5 ne oprim o clips la cercefarile intreprinse in acesti
ultimi zece ani de Care arheologii sovietici in bogatele colonii gre-
cesti de pe t5rmul de nord al Marii Negre. Rezultatele acestor cer-
cetari prezinta, din punctul de vedere al istoridi civilizatiei helle-
nice, o insemn5tate deosebit5. Nu voi starui aici asupra acestei in-
tense activitAti pe care am avut priliejul sa o descriu mai ama-
nuntit cu alt prilej. Voi aminti numai sapaturile dela Olbia conduse,
dup5 moartea lui Farmakovsky, de elevii lui, cele dela Chersones,
reluate in 1931, cele dela Phanagoria, reluate in 1937, cele dela
Nymphaeum, reluate in 1939 6i mai ales sapaturile dela Tvritake
$i Myrmekion, efectuate intre 1932-34 si publicate in 1941 58). In-
treaga viata economics si socials a acestor active-colonii grecesti vechi
cu legaturi comerciale in sudul hellenic, cu ceramics attics, ionica si
cu imense basine pentru saratul pestelui, cu urme de populatii
indigene anterioare stabilirii Grecilor problems care a atras a-
tentia tuturor istoricilor coloniilor grecesti atat din basinul Pontu-
lui Euxin cat si din cel al Mediteranei se reflects in aceste s-
paturi, care intereseaza in gradul cel mai inalt arheologia roma-
neasc5. Este dealuns sa amintim, in aceasta ordine de idei, corn-
paratiile instructive care trebuesc facute cu rezultatele cercet5rilor
romanesti dela Callatis si mai ales dela Istros, care au scos la
un foarte interesant material de ceramics greacg arhaic5, pu-
blicat la not in 1939 50).
Din aceasta prea lungs deli sumara prezentare a celor mai re-
cente rezultate ale sapaturilor arheologice efectuate in ultimul de-
eeniu inutil sa adaug ca am trecut peste numeroase cercet5ri izo-
55) Hetty Goldmann, Excavations at Gozin Kale, Tarsus, In Am. J. of
Arch., XLIV 1940, p. 60 sq.
56) W. A. Campb C. The sixth season of excavation at Antioch-on-the-
Orontes, in Am. J. of Arch., XLIV 1940, p. 417 sq.
57) Lennart Kj ilberg etc., Larissa am Hermos. Die Ergebnisse der Aus-
grabungen 1902-1934: vol. I: Die Bauten, Berlin 1940; vol. II: Die architekto-
nischcn Terrakotten, Stockholm 1941.
58) Em. Condurachi, Cere-rclrile de arheologie clasica in U. R. S. S.,
in Analele Ronino-Sovictice, 1947, Icr. 6.
59) Marcelle F. Lambrino, Les vases archaiques d'Histria, Bucaxest 1938.
www.dacoromanica.ro
CERCETARI RECENTE IN ARHEOLOGIA GREACA 185

late sau de proportii mai reduse, ale caror rezultate stint totusi ade-
sea tot atat de interesante reiese, pe de o parte, interesul tot
mai mare pe care 1-au desteptat peste tot studiile arheologice, studii
ce ne pot oferi o imagine cu adevarat fidel5 a evolutiei civilizatiei
hellenice din epoca prehellenica pang la sfarsitul Antichitatii; pe de
Old parte apare tot mai evident5 pref-+rintele pe care le dovedeste
cercetarea arheologica din aceasta ultima perioada. Locul cel din-
tai it ocupg, dup5 cum s'a putut vedea din insasi aceasta scurt5 pre-
zentare, epoca greac5 primitiva si arhaica. Nu e vorba de o simply
mode, trecatoare prin insasi natura ei. Winckelmann si coritempo-
ranii sai au apreciat in special barocul hellenistic, cu Laokoon, pe
care it considerau o opera clasica si care de fapt nu este decat tin
produs tarziu al unui atelier rhodian ; sfarsitul veacului al XIX,
ilustrat de spiritul lui A. Furtwangler; si-a indreptat intreaga sa
atentie asupra artei clasice a secolelor V si [V. Vremurile noastre
sunt preocupate mai ales de epoca primitiv5 si arhaica greaca. E-
vident c5 se poate stabili o legatura si cu preferintele artistice ale
acestor trei momente, preferinte determinate de procesul de evo-
lutie al intregii gandiri contemporane, ea insasi reflexul unui anu-
mit stadiu al istoriei europene. Este sigur, pe de alts parte. ca stu-
diile referitoare la viata primitive care au deschiS in ultima jumatate
de veac orizonturi nebanuite de istoricii vremurilor anterioare, au
promovat, au usurat intelegerea originei si evolutiei civilizatiei hel-
lenice din epoca primitive si arhaica. Nu ()data, iarasi, arheologii
clasici au trebuit sa invete a combate cu aceleasi arme exager5rile
eel mai adesea cu substrat politic ale scolii germane de pre-
istorie, care anticipa cu cateva milenii, acel prang nach Osten" al
veacului XIX si XX.
Mai este ins5 si altceva care explica, eel putin in parte, pre-
ferinta nets pe care o dovedesc studiile de arheologie. greaca din
uhrimele decenii. Oamenii de stiinta ai vremurilor noastre atat de
agitate, cu probleme atat de variate, ce-si cer ast5zi o mult mai
gr5bita rezolvare cleat la inceputul veacului nostru, ce-si traia ul-
timele clipe de aparent calm, pot mult mai usor sa inteleaga istoria
acelor timpuri atat de, indepartate dar tot atat de nelinistite, de
fr5mantate, de agitate din epoca arhaica greaca. Incetul cu incetul
si-a facut loc concluzia ea arheologia epocilor primitiv5 si arhaic5
greaca nu poate fi inteleasa dace nu sunt luate in considerate? toato
framantarile sociale, economice si politice ale acestor vremuri. Cer-
cethrile arheologice au dat stiintei istorice dovada matriala a a-
cestor framantari, adesea teribile, care au inceput cu distrugerea
civilizatiei miceniene si apariti a primelor valuri dorice continuand
in veacurile VIII si VII cu lupta dintre regalitatea si aristocratia
hellenic5, dintre aristocratia si partidele populare, conduse si adesea
abil exploatate de tiranii greci. Pentru ultimele faze ale epocii ar-
haice informatiile noastre sunt ceva mai Clare. Intreaga lume belle-
nicA este cuprins5 de o adanca neliniste socia15, economics si poli-
www.dacoromanica.ro
ti 86 PROF. EM. CONDTJRACILI

tics, (!are a dus la acea roire de colonii pe tarmurile Mediteranei


si ale Pontului Euxin, a trecut, prin slabirea rezis:entei aris'ocra-
tiei agrare, reprezentand faza economiei natura'.e, la o noun faz5
economics si socials caracterizata prin aparitia, in secolul VII, a
economiei sclavagiste si a tiraniilor populare, intre care exists o
legatura cu mult mai stransa decat ar parea la prima vedere si pe
care o b5nuise Inca Thucydide. Literatura greaca contemporand ne
aduce un ecou indepartat al acestor framantari. Poate tot din aceeas
cauza cercetarile arheologice de astazi se opresc mai itin asupra
monumentelor epocii propriu zis clasice sec. V i IV pe care
nu le apreciaza estetic mai putin, dar care nu pot oferi cercet5to-
rului altceva decat imaginea unei societati in expansiune economics,
cu forme de civilizalie proprii. Studiile arheologice asupra epocii
arhaice grecesti au capatat astfel nu numai o rnult mai mare exten-
siune geografica amintesc, de pilda, studiul comparat al monu-
mentelor de arta greaca, egipteana si mesopotamiana, care a atras
din nou, in ultimii ani, atentia a tot mai multi cercetatori 60) --
dar si o mai mare profunziune. Deosebit de sugestiv5 este, in acest
sens, o comunicare facuta in 1944 de unul din bunii cunoscatori ai
acestor monumente, D-1 Robinson Nu stiu d3c5 a fost in intentia
autorului, dar analiza pe care o face evolutiei artei arhaice grecesti
In studiul amintit este cea mai apropiat5 de metoda stiintificA de
interpretare a materialismului istoric. Fapt este ca o epoca atat de
agitata ca aceasta, cu schimbari care se succed Intr'un ritm, am
spune. apropiat de acela al vremurilor noastre, se lass a fi mai usor
cunoscuta in amanuntele ei caracteristice decat cea clasica, ale carei
productii urmeaza o evolutie in chip firesc mai lent5.
Aceasta preferint5 pe care o dovedeste arheologia contempo-
rana pentru cercetarile asupra epocii arhaice deal, repet. ar fi
o eroare s5 se creada ca epocile clasica si hellenistica nu continua
sa fie cultivate cu aceeas grije isi g5seste un corespondent, e
drept de mult mai putin ample proportii, in studiile dedicate ultimei
faze a manifest5rilor artei hellenice, denumita, cu un termen eel mai
adesea impropriu. arty greco-romans.
Productia artistica hellenic5 din epoca romans prezint5 insa
ochiului atent al arheologului. dublat de istoricul de arts. fenomene
specifice acestui sfarsit de lume, care va dice,, in foarte curand5
Vreme, la conceptia estetica a Fvului Mediu 62). Ca si in momentele
60) Cf. studiul recent al lui Fr. R. Grare, Observations on sevmth-
century sculpture, in Am. J. of Arch., XLVI 1941 p. 341 sq.. reluand dIscutia
incepu+A cu mult ioa:nte de G. Rodenwaldt in Ath Mitth. 1921, p. 34.
611 Observations on set -nth-century sculpture. in Am. J. of Arch.,
XLVII 1944. D. 132 sn. Pentru concopla estet:r5 a enncil arhaic, cf. art:colul
lui R. Bianchi-Band'n=ili in La Critira d'arte. XTXII 1937. n. 199 sq,
care tr?re In rev:st5 tcate runctrde de vedere expr:mate de istoria arta
clasice dela W'nckelmann in zilele noastre.
521 Cf. G. Rodenwa'dt, Die Kunst der Antike (Propyla4n-Kunstge-
schicbte), Berlin 1938, p. 78.
www.dacoromanica.ro
CERCETAILI RECENTE IN ARAZOLOGLk'GREACA 187

framantate ale epocii primitive si arhaice, in care se plamaaeau ele-


mentele viitoarei productii artistice din epoca clasica, in aceasta
ultima renastere hellenica, al carei punct culminant poate fi situat
in prima jumatate a secolului II d. Hr., -,rheologul poate urmari un
proces evolutiv deosebit de interesant oferind invataminte sugestive
pentru intreaga evolutie religioasa si spirituala a lumii hellenice con-
temporane. Inteadevar, istoricul de arta poate constata in ac,^ast:a
epoca un fenomen de intoarcere spre arta arhqica si clasi^5, de un
gust eel mai adesea eclectic, care n'a putut scapa nimanui. Pentru
multi dintre cereetatori aceasta intoarcere, acest reviriment al idea-
lului si formulelor plastice clasice care, e drept, nu fuse sera n'ci-
odata uitate. dal- care trecusera intre timp printr'o profunda trans-
formare, datorita conceptiei $i gustului barocului hellenistic, s'ar fi
datorat in special impulsului dat de acel pasionat diletant care a
fost imparatul Hadrian 9, ca si chid o intreaga miscare artistica
poate fi altceva decat oglinda fidela a preocuparilor societatii can-
temporane in care o personalitate, fie ea deft de coplesitoare, nu
poate decat sa accentueze caracteristicile epocii careia i se integroaza.
E drept ca iluzia aceasta provenea, in primul rand, din faptul ca
elementele cele mai bine cunoscute ale acestei renasteri" artistice
le ofereau unele monumente de provenient5 romana. in inspiratia
carora gustul lui Hadrian putea lesne sa fi gasit prileiul s5 se ma-
nifeste. Amintim, in treac5t numai. snlendidele medalloane in mar-
mora, cu subiecte cinegetice decorand as'azi arcul de triumf al lui
Constantin eel Mare : reliefurile reprezentand 13,= Hadrian, pAstrate
astazi la Palazzo dei Conservatori : unele statui al c5-or p-ototip
grec este evident ca. de exemnlu. Semo Sancus dela Vatican. at
de apropiat de acel Apollon arhaic atribuit lui Canachos amin-im
mai ales numeroasele variante ale tinului lui Antinons. ale c5rui
trasaturi pline de o adanca rrelancolie ri:flecta in plastics acelas
suflu de scepticism care caracterizeaza pe plan filosofic $i religios
acest sfarsit de mare epoca 64).
Adevarul este ca acest reviriment se poate constata in intreaga
lume greaca din imperiul roman si ca, in acest reviriment, Roma
a iucat, cum era 5i firesc, date fiind imensele ei posibilitati mate-
riale, rolul ei, care n'a fost insa nici generator, nici determinant.
La inceputul veacului II d. Hr., incepand eel mai tarziu cu epoca
lui Traian, orasele greecesti din Orientul apropiat pot riva1iza din.
nou, din punctul de vedere al productiei artistice, cu ins5si capi.-
tala imperiului. Cele mai multe sapaturi executate in aceste eentre
ne aduc dovada, pentru stratul epocii romane imperiale, a unei re-
veniri a bunei stari materiale si a unei reinfloriri artistice evidente.
63) Cf. in ultima analiza Jocelyn Toynbee, The Hadrianic school: a
chapter in ihe history of greek art, Cambridgd 1934.
64) Pentru literature acestor monumen.e ex. artfeolul meu, Quclqw^s
considerations sur la renaissance" d.s arts plas:iques d L'epoguJ d'Hadrien,
In Revue Hist. du. Sud-Est Buropeen, XXIII 1946, p. 59.
www.dacoromanica.ro
188 PROP. EM. CONDURACIII

Atat la Atena cat si la Corint, la Olynth si la Philippi, la Pergamon


si la Efes, la Tars si la Antiochia, spre a nu mai vorbi de Alexandria
si Cyrene, bung starea materials a oraselor si activitatea artistica a
atelierelor locale se impun atentiei arheologului. In special atelie-
rele de sculpture din aceste centre'dovedesc o anumita tendinta, am
putea spune arheologica", prin faptul ca isi cauta isvoarele de in-
spiratie in capod'operile trecutului, alegere eclectics in care gustul
artistilor sau clientilor carora li se adresau nu facea intotdeauna o
deosebire clara intre produsele veacurilor VI, V sau IV a. Hr. Cat
de mult impresionau astfel de produse in veacul II d. Hr. o clove-
deste in primul rand Pausanias. Fenomenul se va extinde, cu im-
presionanta repeziciune, nu numai in orasele grecesti din Asia Mica,
unde par s fi aparut primele semne ale neoclasicismului epocii im-
periale, dar chiar si in orasele cele mai indepartate de Orientul grec
cum o dovedesc cateva sculpturi descoperite la Melida, in Spa-
nia, sau in acele orase a caror productie artistica se afla la un nivel
cu mult inferior, ca de pilda -sculpturile reprezentand copii stan-
gace ale artei praxitelcene, descoperite in orasele din Baicani. De-
altminteri chiar la Roma numerosi artisti care venisera in capitala
imperiului spre a-si croi o soarta mai bung sunt de origine orien-
tala. Un Dioscoride, in vremea lui Augustus, un Apollodor din Da-
masc, in vremea lui Traian, un Flavius Zenon, un Flavius Chryse-
ros, un Flavius Andronicus, un Antonianus din Afrodisias, Greci
proaspat romanizati, mai ales in nume, aduceau cu ei din Orientul
apropiat metoda de lucru si gustul scolilor artistice in care-si facu-
sera ucenicia 05).
Odata precizate originile si extensiunea acestui fenomen artis-
tic care coloreaza intens intreaga activitate a sec. II d. Hr. si care,
pe de alts parte, clovedeste indeajuns continua prezenta a elemen-
telor orientale in procesul de formare a noii arte crestine, ne ra-
mane sa ne oprim o clips asupra conditiilor sociale si economice
care au dus la nasterea aceestui curent artistic, ultim prilej de ma-
nifestare, de afirmare a spiritului hellenic in intreaga lume medi-
teraneana. Adevarul este ca si de data aceasta, ca $i in epoca arhai-
ca, lumea greaca ne ofera din nou.prilejul sa privim pans mai in
adanc premisele economice si sociale ale unui intreg proces de
creatie artistica.
Orasele grecesti din Orientul apropiat, atat cele din Grecia pro-
priu zisa cat si cele din Asia Mica au trecut, in sec. II si I a. Hr.,
indata dupe cucerirea romana, a carei rapacitate este indeajuns de
cunoscuta, printr'o criza lungs si istovitoare. Pe plan artistic si in-
dustrial efectele acestei crize sunt cunoscute. Asa ne putem dea]t-
minteri explica afluxul artistilor greci la Roma, la sfarsitul Repu-
blicii si la inceputul Imperiului. Istoria literaturii grecesti ne ofera
In aceasta privinta anailogii deosebit de. sugestive 66). Punctual cul-
65) Ibidem, p. 61 sq.
66) Cf. Croiset, Hist. de la litterature greeque, V, Paris (1938), p. 320 sq.
www.dacoromanica.ro
CERCETAR1 RECENTE IN ARHEOLOGIA GREACA 189

minant al acestei crize economice, intovardsite, cum era firesc, de


turburdri sociale si de o recrudescenta a misticismului oriental, pare
sd fi fost deja depdsit la sfdrsitul sec. I d. Hr. 0 noud class pose-
dantd, imbogatita mai ales prin comert documentele epigrafice
dovedesc intrepiditatea acestor negustori orientali pe care ii intal-
nim dela un capdt la celdlalt al imperiului eliminase orice con-
curenta strains, pe care cucerirea romans pare sa o fi favorizat pen-
tru o scurtd durata de timp 67).

Renasterea artelor plastice pe care o constatam la inceputul


celui de al doilea veac al erei noastre iyi are originea in aceasta
temporary inflorire economics a Orientului mediteranean, inflotire
care va fi mai putin afectata de teribila criza pe care o va traversa
in secolul urmator intreg Imperiul roman 68). In orasele, din nou
bogate, ale Orientului grec, tendinta clasicizantd s'a desvoltat toc-
mai fiindca publicul cdruia i se adresa aceasta productie artistica
cerea nu numai o executie mult mai ingrijita, dai si mai apropiata
de form.ele idealizate ale trecutului hellenic. Executie mai ingrijita
care, inteo epoca lipsitd de suflu creator cum a fost sec. II d. Hr.,
nu putea duce la aitceva deal la imitarea formals. sau, in cazul
eel mai bun, la interpretarea capod'operelor artelor plastice din
sec. V si IV a. Hr. Secolul II d. Hr. nu-i decat un sfarsit de epoca
dominat, pe plan filosofic, de scepticismul lui Aenesidemus sau al
unui Sextus Empiricus "). Puternic influentat de misticism, neo-
platonismul avea sy clued, ceva mai tarziu, la acel curent oriental
in care se incadreazd din plin Si crestinismul. Nici stoicismul, nici
epicureismul $i cu atat mai putin scepticismul sec. II tot atatea
aspecte ale sufletului contemporan, tot atatea reflexe ale structurii
sociale si economice dela sfdrsitul imperiului roman nu puteau
sa dea creatiei artistice din aceasta vreme entusiasmul fecund de
care avea nevoie pentru a da ceva nou si original. Arta hellenica
din sec. I si II d. Hr. nu putea duce decat la formula eclectics a
acestui curent clasicizant. Cercetarile si sapdturile arheologice de o
parte, studiile asupra vietii economice a imperiului roman, de altd
parte, vor arunca, desigur, o lumina mai vie asupra acestei faze a
evolutiei artei hellenice, pe care am vrea s'a o cunoastem mai bine.
Numeroase si variate aspecte ale cercetarilor contemporane de
arheologie greaca amintesc in special studiile asupra monumen-
telor de pictura anted republicate in conditii tehnice incompa-
rabile de acel adanc cunoscator al artei arhaice si clasice care este

67) Cf. V. Parvan, Die Nationaiitat der Kaufleute im romischen Kaiser-


reiche, Breslau 1909, p. 22; J. Hatzfold, Les trafiquants italiens dans l'Orient
hellenique (Bibl. des Ec. fr. d'Athenes et de Rome. 115), Paris 1919, p. 371 sq.
68) Pcntru situatia oraselor grec -Jsti din Asia Mica of. William M. Ram-
say, The social basis of Roman power in Asia Minor, Aberdeen 1941. Cf. T.
Robert S. Broughton in Am. J. of Arch., XLVI 1942, p. 461.
69) Cf. Croiset, op. cit., p. 311 sq.

www.dacoromanica.ro
190 PROP. M. CONTAIRACH1

profesorul Rizzo 70), sail acel Corpus Vasorum Antiquorum7t), iii-


pat ae mareie istoric al ceramicei antice )cage a fast profesorul Ed.
Pottier ar fi trebuit sa repna o cnpa mai mult atentia noastra.
Este insa timpul sa subliniem concluziAe care/se pot desprinde
din aceasta lunga insirare de oercetari si de probleme : pe de o
parte tendinta in a scruta tot mai adanc procesul de formape al
clvilizaiiei heflenice, intro epoca ale carei coordonate sociale, eco-
nomice si poiitice sunt inca departe de a fi pe deantregul cunos-
cute, pe de aita parte, desi intro masura cu mult mai mica, inter-
pretarea tot mai justa, pornind dela premisele "el socia.e si econo-
mice, a acelei trecatoare renasteri care, alaturi Si paralel cu nco-
atticismul liteiatuin contempoiane, a ingaduit spiritului'hellenic o
scurta, dar nu mai puffin interesanta manifestare. Cercetarile arheo-
logice ale acestui uitim deceniu, intrerupte in pima desvoitare de
ultimul razboi mondial, vor trebui sa" fie reluate, pentrd o Cat mai
precisa cunoastere a evolupei culturale a omennu, pentru o cat mai
justa interpretare a tuturor fenomenelor de civilizatie, pentru care
lumea helienica ne ofera unul din cele mai bune exemple.

70) Mcrnumenti della pittura antica scoperti in Italia (R. Istituto .d'Ar-
Cheolog..a e stcr:a d...-11arte), Roma, 1935.
71) Volume aparute din 1937 inainte: Belgia, fasc. 2 = Bruxelles, Mu-
saas Royaux d art et d histoire (Bruxelles 1937); _rmanta, fase. '1 = Bonn,
Akadem_sches Kunsinuseum; fasc. 2 = Berlin, An iquarium (Munchen 1938);
fasc. 3 = Munchen 1 (1939); Anglia, fasc. 11 = Cambridge (Oxford 1936). Fran -
a, fasc. 14 = Muse du Louvre (Faris 1938); lase. 15 = Earls, Petit Falais;
fasc. 16 = Musk. Rodin; Italia, fasc. 12 = Bologna, Museo Civico 3; (Roma 1936)
fasc. 13 = Firenze 2 (Roma 1938); fasc. 14 = Palermo, Museo Nazionale (Roma
1938; fase. 17 = S.racusa, Museo Archeologico (Roma 1941); lase. 18 = Ta-
ranto, Mimeo Nazionale (Roma 1942); fasc. 19 = Genova, Mils. Civic (Roma
1942); U. S. A : lase. 6 =. Ba1tmcre, The Robinson (Coll. 2 (Cambridge, M. ss.
1937); fasc. 7 = Baltimore. The Robinson Coll. 3 (Cambridge, Ala.'s, 1938);
tea:. 10 =, San Francisko 1 (Cambridge Mass. 1943).

www.dacoromanica.ro
CRIZA DEMOCRATIEI BURGHEZE
de M. MITIN

SchimbarEe intervenite in situatia internationals duns al doilea


razboi mondial, vorbesc in mod foarte clar despre spor_rea puterilor
socialismului in arena mondiala si despre indiscutabila slabire a card-
talismului.
Au fost invinse Germania fascists si Japonia imperialist care
reprezentau nand la razboi focarele principa_e ,ale reactninii fasciste,
prmcipala forts de soc mdreptata contra URS3, contra miscarii mun-
citoresti $i a celei de eliberarp.
Una. dintre urmArile celui de al doilea razboi mondial a fost fantail
ca intro serie de tan din Europa Centrals $i. Sud-Esvica a aparut o
noud organizare de stat democratia populard. In aceste taxi se pun
bazele trecerii la socialism. Reactionar_i nu vor putea sa intunece prin
toate torentele de rautate si de calomnie, acel fapt de immortanta'isio-
rica mondiada care denota ca aceste taxi au parasit sistemul mondial
capitalist $i au intrepr.ns enorme prefazeri socials, De care demoLra-
tia burgheza nu este capabi_a sa le intreprinda $i ca aceste Drcfaceri
au leschis calea spre renastere si inflorme.
Ca urmare a celui de al doilea razboi mondial s'a produs ulterioara
ascutire a crizei sistemului colonial imperialist, s'a desvoltat mi4carea
fie eiberare nationals a popoarelor din tarile coloniale si clependente.
In viata internationals crepe in fiecare zi rolul Untunii SoviPtice.
ca acela al unDi forte conducatoare a taberei thanocrate_antiimperialisLe,
tare lupta contra reactiunii imperialiste, pentru o pace trainica $i pan-
o democratic populark
Toate acestea cunt o marturie .a adancirii progresive a crizei ge-
nerale a capitaismului, a faptu_ui ca actuala epoca istorica, luata inte-
gral, este epoca distrugerii sisternulut capitalist, epoca victoriei comu-
nismului. Toate Cale duc in prezent la comunism, spune Molotov in
raportul inchinat celei a 30-a aniversari a Marl Revolutii Socialists
din Octombrie.
Una dintre cele mai elocvente expresit ale crizei generale a capita-
lismului care devine din ce in ce _mai acuta, a cresterii 4i a adancirii
contradictiilor ei antagoniste este criza democratiei burgheze.
* *
Lenin si Stalin, vorbind despre democratia burgheza, au senmeat
a ea a fost un fenomen istoric progresist in comparatie cu evul media
si cu feudalismul. Dar, totodata, Lenin si Stalin subliniau ca potrivit
caracterului sau democratia burgheza a fost intotdeauna o nemocatte
de forma, o democratie falsa. Democratia burgheza nu este aitceva declit
una dintre formele dommatiei burgheze. Democratia burgheza este co

democratie anti-populara, fiin.dca ea este in,dreptata contra adevArate-


lor drepturi ale popurului.

www.dacoromanica.ro
192 M. MITIN

Lenin stria
Toti socralistii lamurind caracterul de class al civiLtzatiel burgne-
ze, a parlamentarismului burghez, au exprimat gandul pe care c'e. cea
mai mare exactitate stiintifica 1-au exprimat Marx si Engels spunand
c& cea mai democratica republica burgheza nu este altceva decat o
marina pentru strivirea clasei muncitoare de catre burghezie, a maser
muncitoare de catre o mans de capitalist" (Opere, Vol. XXIV, pag. 8,
edit. rusA).
Social-oporturii.stii si tradatorii elasei muncitoare, aparand demo-
cratia burgheza, au inventat teoria" caracterului ei deasupra claselor,
teoria" asa zisei dernocratii pure", a democratiei in gen,ere".
Stalin arata ca teoria asa zisei democratii pure" de deasupra
claselor, de care se tin si o raspandesc prin Coate mijloacele repro-
zentantii social-democratiei, este de fapt teoria numai partii de sus a
clasei muncitoare, imblanzite si hranite de burghezia imperialists, hind-
teoria democratiei pure" este un refuz total de a desvalui fondul
de class al democratiei.
Nu exista Yi nici nu poate exista sub capitalism a participare reala
a masselor exploatate la conducerea tart, fie si din cauza ca sub cele
mai democratise regimuri, in concutille capitalismului, guvernele nu
suet puse de catre popor, ci de Rotschilzi, Stinnesi, Rockefelleri si Mor-
gani. Democratia sub capitalism este democratie capitaiistti, democratie
a minoritatii exploatatoare, care e reazama pe limitarea drepturilor
majoritatii exploatate si este indreptata contra acestei majoritati" (I
Stalin (,,Problemele leninismului", pag. 30, Ed. II-a rusa).
Aceasta caracterizare a democratiei burgheze data de Stalin in 1924,
desvalueste profund si sub Ltoate raparturile fondul democratiei bur -
gheze contemporane si toata ulierioara desfaurare a evenimentelor a
confirmat din nou, cu toata forta, aceasta caracterizare.
Lenin spunea deseori ea republica democrats burgheza este o forma
politiP.a, care asigura atotputernicia capitalului. In acest stop, capitalul
dispune de urrnatoarele mijloace : in primul rand, mijloacele) unei
directe coruptii, iar in al doilea, alianta dintre guvern si bursa. Lenin
arata ca capitalul poate cu usurinta, folosind asa zisa cale democrats,
s cumppre orice guvern si pe oricare functional.
In lucrarea sa preliminary pentru cartea Statul si revolutia", Le-
nin a facut o scurta observatie, care descopera adevaratul sens al de-
mocratiei, burgheze. El arata ca democratia burgheza impreuneaza de
mocratia (nu pentru popor) cu birocratia (contra poporului).
Chiar si acea perioada istorica, card ideologia democratiei bur-
gheze care lua nastere, exprima tendinte progresiste in evolutia socials,
cand democratia burgheza abia incepea sa se infiripeze in lupta ei darza
contra feudalismului, Inca de atunci in virtutea nature sale exploa-
tatoare suferea de lipsuri interioare si de marginire.
Revolutiile din trecut, dupa cum stim, nu Insemnau decat lulu-
cuirea unei forme de asuprire a claselor prin alta. Trecerea dela feu-
dalism la capitalism, cu tot progresismul sau n'a fast decat inlocuirea
formei feudale de exploatare a maselor populare prin robia salariata
capitalists. Asa a fost in perioada vestitelor maxi" revalutii din Anglia
si Franta, tot asa a fost In Germania. Aceasta imprejurare nu putea

www.dacoromanica.ro
CRIZA DEMOCRATIEI BLTRGHEZE
193

sa nu-si lase amprenta si asupra democratiei burgheze care aparea_


Astf2.1, de exemplu, vestita Declaratie a drepturilor omului si ale ceta-
teanului", a revolutiei franceze din 1789 declara proprietatea privata ca
un drept natural si de neatins al omului, afirmand, astfel, caracterul
etern al proprietatii private asupra rnijloaceloT de productie astrura
ace,tei baze a exploatarii omului de Care oin.
Se stie, de exemplu. ca Abraham Lincoln a avut un rol progresist
in lupta contra sclaviei in Am.-rzca. Dar odata cu aceasta Lincoln
prezenta un program foarte plin de compromisuri, vederie lui carat
terizandu-se printr'un spirit foarte marginit. De exemplu, in discursul
sau tinut inaintea alegerilor in 1858, Lincoln spunea ca el nu vede mo-
tivele pentru care asupra negrilor nu trebuie sa se extinda toate drep
turile naturale enumerate in Declaratia independentei, dreptul la
vista, dreptul la libertate si la asigurarea belsugului sau. Dar tot aid
pe el it si is gura pe dinainte: N'am nici cea mai mica intentie sa
introduc egalitatea politica si socials intre rasa alba si rasa neagra'.
Astfel, Lincoln, fiMd un can politic progresist, ramanea' din punct
de vedere al parerilor reprezentantul clasei lui. El exprima ingustimea
si marginirea democratiei burgheze.
Lenin scria :
In comparatie cu feudalismul, capitalismul era un pas istorico-
mondial facut inainte pe drumul libertatii", egalitatii", democratiei"
si civilizatiei".
Cu toate acestea. capitalismul a fost si ramane sistemul Aclaviet
salariate al robirii milioanelor de ()amen'. aI munch, muncitori si tarani,
de care o infima Bainoritate de proprietari de sclavi moderni, de mo-
sieri $k capitalisti. 'Iltemocratia burgheza a schimbat forma acestui scla-
vaj economic in comparatie cu feudalismul, a treat un paravan deosebit
de reusit pentru a-1 ascunde, dar n'a Eichimbat si n'a putut schimba
esenka lui. Capitalismul si dernocratia burgheza sunt robia salariata,
(Opere vol. XXIV, tag, 404).
Democratia burgheza, niciodata si nicaieri n'a asigurat in mod real,
far nu cu vorba, atragerea maselor populare la conducerea treburilor
statului; din contra, prin mii de maniere si manopere, masele populare
erau de fapt indepartate dela folosirea drepturilor democratice ; de-
mocratia burgheza niciodata si nicaieri n'a realizat o adevarata egalttate
a natiunilor si a sexelor. Declararea de forma a drepturilor" si a
libertatilor" s'au dovedit a fi de fapt numai un paravan in dosul
caruia erau ascunse dominatia capitalului si robia salariata.
Care este situatia democratiei burgheze in epoca imperialismului
Pentru imperialism, ca pentru o noua. etapa in desvoltarea socie-
tatii capitaliste. este caracteristica dominatia monopolurilor. Imneria-
lismul nu este decat capitalismul monopolist. In domeniul suprastrtic-
turd politice este caracteristica pentru capitalismtil monopolist, dupa
expresia lui Lenin, ,cotitura dela democratie la reactiunea politics. Dara
concurentei libere din epoca capitalismului industrial ii corespunde
democrati'a. atunci monopolurilor le corespunde reactiunea politica.
Lenin stria :
Si in politica externs sif in cea interns, imperialismul tinde la
fel catre calcarea democratiei, catre reactiune. In acest sens este irdis-
STUDII 13
www.dacoromanica.ro
M. MITIN
194
cutabia ca imperialismul este o negare" a democratiei in general.. a
rntregii dimocratii, iar nicidecum a uneta din cerintele democratiei..
anume autodeterminarea natiunilor".
(Citat d:n Opere", Vol. XIX, pag. 207).
In conditiile imperialismului se intensifica extraordinar putered
bursei, se intareste alianta dintre guvern gi marile monopoluri. Aceas.ta
alianta devine din ce in ce mai evidenta si fat*. Se mareste atet-
puternicia capitalului. Imperialismul isi adapteaza democratia
folosind in acest stop diferite metode de actiune. Lenin arata ca .,im-
perialismul tinde sa inlocuiasca in genere democratia prin oligarhie"
(Opere, vol. XIX, p. 209).
Imperialismul insemneaza deasemenl o reactie extrema in domeniul
ideologiei. Ideo.ogii imperialismului ridica in slava cele mai reactio-
nare doctrine $i teorii care au existat vreodata in istorie. Ei predica
obscurantismul si barbarismul, renegarea oricaror haze morale, idealis-
mul gi nusticismul, aiurerile rasiale, gi ura fascists fats de oamern. Le-
generarea culturii burgheze in epoca imperialismului capita un carat
ter deosebit de acirt.
Acestea sunt importantele modificari principiale in domentul supra
structurii politice care au loc in epoca imperialismului.
Razboiul imperialist din anii 1914-1918 a aratat in mod foarte clan
adevaraful caracter al democratiei burgheze, ca clictatura a burgbezi.4
imperialiste.
Sub steagul apararii. drepturilor" si'libertatilor" clasele stapAni-
toai-e ale Varner imperialiste au aruncat popoarele in razboiul de ex-
terminare.
Lenin stria :
,,...Istoria miscarii socialiste $i sindicale din timpul razboiului ne
arata inceputul crahului democratiei burgheze si al parlamentaris-
mului burghez, inceputul cotiturii de la democratia burgheza titre de-
mocratia sovietica sau proletard".
(Citat din Opere, vol. XXIV pag. 243).
Procesul caderii $i degenerarii democratiei burgheze dupa primp]
razboi mondial nu numai ca n'a stagnat, dar din contra a devenit mull
mai intens. Democratia burgheza a dat nastere fascismului si i-a ne-
tczit calea. Aceasta este una dintre cele mai mari crime comise de de-
mocratia burgheza contra omenirii.
Cand situatia politica interns in statele democrate burgheze devine
Encordata, cand se ascut in mod acut contradictiile dintre clase, clasele
dominante tree dela metodele democratiei burgheze la metodele fas-
ciste. Burghezia, ca sa spunem asa, tine intotdeauna in rezerva ban-
clale fascists, be hraneste, pentru ca la nevoe sa aibe pe tine sa se
sprijine.
In perioada crizei generale a capitalismillui a ascuttiii luptei
.7.1

dintre clase fascismul este tovarclp/ de drum credincios at democru;iei


burgheze.,
Fascismul este organizatia (la lunta a burgheziei, care se reazima
burgheze. Dupa cum se stie, tradatorii sociail-dernocrati serves,: de
.sprijin democratiei burgheze.
www.dacoromanica.ro
CRIZA DEMOCRATIEI BURGHEZE
195

Prin politica for de intelegere pu burghezia si prin politica lot


scizionista in miscarea muncitoreasca ei pregatesc calea fasci.stilor. Inca
in 1924, Stalin sena:
Fascismul este organizatia de lupta a burgheziei, care se. reazima
pe sprijinul activ al social-democratiei... Nu este motiv de presupw, c
crganieetia de lupta a burgheziei poate sa ajunga la succese hotan-
toare in, lupte sau in conducerea tarii Para un sprijin activ al social -
democratiei. Tot atat de putin intemeiat este a gandi ca social-demo-
cratia poate sa ajunga la succese hotaritoare in lupte sau in condu-
cerca tarii fard un sprijin activ din partea organizatiei de luptA bur-
gheze".
(Crt.at din Opere" vol. 6, pag. 282).
Tocmai democratia burgheza a dat nastere fascismului si si-a des-
chis drumul spre putere. Iar fascismul a costat rauri de sange omenesc,
nenumarate suferinte si a produs distrugeri incalculabi_e. Au fost pus(
sub amenintare toate realizarile facute in domeniul culturii si cucen
rile democratice ale muncitorilor. Numai datorita marei democratic
sovietice, civilizatia Europei a fost salvata de pieire si distrugere.
Victoria democratiei sovietice in eel de al doilea razbo" mondial a
demascat si mai mult defectuozitatea si marginirea democratiei bur-
gheze, a aratat cu si mai multa putere caracterul ei antipopular, ex
ploatator .51 reactionar, a subliniat si mai brutal falimentul democra-
tiei burgheze.
Acum, cand pe arena mondiala se desfasoara lupta dintre eel&
cloud tabere cea imperialists si cea antiim.perialista democratia
burgheza, in calitatea ei' de forma de stet a dominatiei burgheziei
imperialiste, serveste reactiunii antipopulare, inabuse fortele autentic
democratice, hraneste si sustine toate felurile de fascism. Cercurile
eonducatoare din St. Unite si Anglia nu numai ca nu doresc exter-
minarea fascismului in fostele tari inamice sau la ei, ci din contra
protejeaza elementele fasciste, privesc pe fascisti ca pe aliatii for cre-
dinciosi in lupta contra fortelor progresului, contra democratiei ado-
varate.
Acesta este un indite al extremei ascutiri a crizei democratiei
burgheze.
* *
*

Profunda criza a democratiei burgheze in zilele noastre .poate fi


vazuta in eel mai elocvent mod in exemplul pe care ni-1 of era St.
Unite si Anglia, ca doua tari de prima importanta ale lumii. capita-
liste.
Este bine cunoscuta politica externs a St. Unite. Ea este exprimat:4
prin ajutorul dat pretutindeni regimurilor i miscarilor reactionare,
antidemocratice si profasciste. Cercurile imperialiste din St. Unite Fe
sprijina pe fortele ce:e mai reactionare din tcate tarile uncle este prl-
sibil. Ele sus.tin pe dusmanii for militari de eri contra aliat,lor for
militari de icri. Ele au renuntat la politica de demilitarizare si de dena-
zificare a Germaniei. In asa numita Bizonie ele past: eaza formatiile
militare ale fostelor forte armate germane. Ele dau sprijinul Ion econo-
mic, politic si milliar guvernului monarho-fascist din Grecia. Ele ali-
menteaza cu bani si cu munitii cercurile reactionare din Turcia.
www.dacoromanica.ro
M.. MITIN
196

In interiorul St. Unite au loc ofensive contra celor elementare drep-


turi democrate ale 'maselor populare. Ce reprezenta prin ea ilegeai
antisindicala a lui Taft-Hartley ewe este acum in vigoare in St. Unite?
Ea lichichaza drepturile 61 libertastille elementare ale muncitorilor, pe
care ei le-au obtinut intr'o lupta dusa ani indelungati. Patronii,' con-
form sus-amintitei legi, au dreptul s angajeze la lucru pe cei cue Iii
sunt membri ai sindicatelor, lucru care deschide portile pentru sparga-
torii de greva. Se limiteaza dreptul sindicatelor de a declare gr::ve si de
a incheia contracte colective cu patronii. Sindicatele se obliga sa inde-
parteze dela conducere pe comunisti. Sub steagul anticonnuusmului,
teactiunea din St. Unite se rafueste cu toate elementele democratice.
Sindicatele sunt lipsite de dreptul de a cotiza pentru campannie
socia]e si pentru campania electorala, pentru alegerea presedintelui
si a membrilor Congresului. Prin aceasta se realizeaza o extrema limi-
tare a activitatii politice a sindicatelor.
In chestiunea responsabilitatii materiale a sindicatelor pentru dau-
vele oauzate prin nerespectarea. contractelor colective, organizate de
Breve, etc., legislatia St. Unite se situiaza integral de partea patrowlor.
In afara de aceasta, legea Taft-Hartley preveth! ca sindicatul sa pla-
teasca &tine in cazul cand organul administrativ Biroul National
al raporturilor de munch' va reangaja la lucru persoane licenviatri
din serviciu in urma cererii sindicatului.
Aceasta lege antisindicala reprezinta. incercarea facuta de reactiune
de a pune camasa de forty clasei muncitoare din St. Unite. Istorta
tniscarii numcitoresti americane n'a cunoscut pans acum exemple de
astfel de legisaatii antimuncitoresti.
Patronii si-au tras pentru ei din aceasta lege concluziile corespun-
zatoare. Firma ..General Motors" a alocat in anul 1947 un fond de 100
milioane de dolari pentru lupta contra sindicatelor. lViarea firma Re-
mington Rend'" n'a recunoscut sindicatul electricienilor ca reKezetant
al intereselor a 9 mii de muncitori (care Iucreaza la cele sante Intre-
prinderi ale ei) sub pretextul ca sefii sindicatului au contravenit legii
Taft - Hartley, refuzAnd sa depuna juramantul ca nu sunt comtmisti. Cu
ajutorul Dire,iei pentru solutionarea conflictelor da-munca, capitalistil,
referindu-se la aceasta lege, lipsesc sindicate intregi de dreptul de .1

reprezenta interesele muncitorilor.


Fara sa is in seams represaliile, conducaterii marilor sindicate ale
muncitorilor din turnatoriile otelului, ale.electricienilor, al minerilor
si altele, care numara milioane de membri, au refuzat sa declare sc.,
juramant ca nu fac parte dintre comunisti.
Toate acestea constituiesc o marturie a profunzimii contradictlilqt
de class din St. Unite, care este Cara laudatei democratii,burgheze
Lenin spunea :
Nicaieri puterea capitalului, puterea unei clici de rniliardari
asupra intregii societati, nu apare atat de brutal, cu asa o coruptie des-
chisa, ca in America".
(Citat Opere" Vol. XXIV, pag. 375).
Cele mai elementare drepturi democratice sunt calcate in prezent
in St. Unite. 0 deosebita sarguinta depune comisia pentru anchetarea
activitatii antiamericane" condusa de republicanui Thomas. Ea aten-
www.dacoromanica.ro
CRIZA DEMOCRATIBI BURGHEZE
197

teaza la drepturile si interesele vitale ale muncitorilor americani. Ac-


tivitatea" acestei comisii este o vie expresie a fascistizarii vietil poll-
tice amcricane, a adevdratei isterii si furii politice in care au cazut
reactionarii din St. Unite.
Dupd comunicatul din Washington, preedintele comisiei E...amerd
reprezentantilor pentru chestiunile administrative Le Cont a declarat
ca comisia lui Thomas va studia in curand proectul de lecze, pin care
se interzice tuturor partidelor politice care sunt in leaturd direct sau
indirect, cu partidul comunist", sa participe la orice fel de alegeri tea
tionale sau municipale precum si la alegeri care au loc in diferite state.
Ministrul Justitiei Clark a publicat de curand o mare lista a asa
ziselor organizatii de subminare", a caror activitate urmeazd sa fie
cecetata de comisia lui Thomas.
Ce fel de organizatii de subminare" sunt acestea? Sri ne adre-
sdm faptelor.
Editura gartea cooperatistd din Washington" declara ca ea este
trecutd de ministrul justitiei in lista neagra numai din cauza ca apd:rd
egalitatea raselor. Editura a declarat ca Clark si Thomas vor s;1 declare
Liega.e Coate manifestarile sau actiunile pentru apararea cauzei liberate,
democrate si in genere a ()Hear' cauze drepte.
Conducatorul organizatiei Uniunea veteranilor negri si unionali
ai Americii" Murphy it invinueste pe ministrul justitiei ca tero-
rizeaza pe negrii veterani ai celui de al doilea rdzboi mondial si ca a
trecut aceasta organizatie pe lista celor care submineazd" numai pen-
tru motivul ca ea reprezinta una dintre putinele organizatii de vete-
rani, care n'a luat parte care n'a participat la exterminarea rosilor".
Fostul ministru de interne, Ickes, in articolul publicat in New-
York Post" la 10 Dec. 1947, a caracterizat publicarea acestei_ liste ca
degradarea bilului drepturilor". Ickes a declarat ca eentru cetateanul
american reprezinta o umilire sd observe felul cum guvernul lui ac-
tioneazd Ca un iepure de case soeriat". Capdtdim scrie Ickes n
privel'ste care ne rvolta si ne ma-hneste profund. Desigur, putem zambi
tremure numai din cauza cuvantului comunist" rostit in soaptd... Ce.-
tiiteanului care este osandit fare sa i se fi judecat cauza, numai in baza
zvonurilor si cdruia i-a fost refuzat dreptul de a se intalni, fatd in
fatd cu acuzatorul sau, nu-i va fi mai usor data i se va ardta copra
bilului drepturilor. In aceste vremuri de neliniste toti au dreptul nu
la o umbra a drepturilor, ci chiar la drepturile de a-si apara bunul
sau nume si reputatia".
Este bine cunoscut felul in care reactiunea s'a rafuit cu reprezen-
tantIi fruntasi ai cinematografiei americane. Comisia lui Thomas a
alungat din Hollywood 79 de artist mari de cinema, regisorl si scena-
rist, invinuiti de activitate antistatala".
In intreaga lume cercurile progresiste se revolts din cauza actiunci
de subminare antidemocratice depuse de comisia lui Thomas. Ziarul
,ocial-democrat suedez ..New-Tvd" scria de curand: Sub bolta cu-
polei albe a congresului arnerican are loc in saptarnanile din ura o
priveliste care ne revolts si ne rnahnete prf.,.fund. Desigur, putem zambi
cu indulgentd la aceasta naivitate a epurarii in cursul careia a serie
de strdlucite stele cinematografice americane compar in fats comisiei
pentru anchetarea activitatii antiamericane".
www.dacoromanica.ro
198 at MITrN

Si mai departe Exists oare vre'o diferenta intre inchizitia spa-


niola si actualul ku-klux-ldanism? Nu exists nicio diferenta".
Epurarea care se face in prezent ca si procesul maimutelor" din
1930 contra studrierii teoriei lui Darwin in scolile americane, este o
pats de rusine pe drapelul St. Unite". Daca si un ziar social-democrat
scrie aceasta, atunci ne putem imagina cu ustuinta care este adevarata
stare de lucruii In St. Unite.
Jurnalul suedez Filmjurnalen" in editorialul sau cu titlul Pro-
cesul inchizitiei evului mediu din anul 1947", scrie Noul fel de a
g5.ndi apOrut in America se afla in prezent pe calea spre acea seats cu
care s'a invaluit intotdeauna Germania hitleristA. Comisia centru an-
chetarea activitatii antiamericane a organizat in saptamanile din urma
la Washington adevarate spectacole. Dupd cat pare, presedintele comi-
siei, Thomas, este unul dintre putinii oameni care intelege sensul aces-
tui proses al inchizitief evului mediu impotnva asa numitelor elemen-
te rosii din Hollywood".
Mai sus amintitul lost ministru de intcrne al St. Unite, Ickes, vor-
bind la radio la 2 Decembrie, a declarat ca in St. Unite sunt amenin-
fate cele mai elementare drepturi democratice. El a spus ca in timp
ce ministrul Justitiei rosteste lungi discursuri despre drepturile derno-
cratice in St. Unite si trenul libertatii" strabate Cara, demonstr5nd
documentele istorice care garanteaza libertatile cetatenesti, in realitate
aceste libertati in Statele Unite sunt intr'o stare de decadere complec-
ta. ,.Noi traim spune Ickes :rite atmosfera de to -oare si suspi-
ciuni, care ne omoara gandirea si care dauneaza unitatii noastre, Noi
am cedat isteriei. Chiar Med sa privim, stim ca noaptea comunistli se
ascund sub naturilb noastre." 'Wallace fostul vice-presedinte al St. Uni-
te, invinueste direct guvernul Truman ca aplica metode hitler'ste in
politica sa externs si interns. Acestea sunt marturiile oamenilor care
nu sunt catusi de putin comunisti, ci privire la situatia politica intcrna
din St. Unite.
Trasatura caracteristica a actualei vieti politice americane este ne-
maipom:nita crrstere a rolului militar'smului. Jdanov, in raportul sau
tinut la consfatuirea celor 9 partide comuniste a prezentat date asu-
pra militarizarii St. Unite: cheltuielile facute de St. Unite pentru ar-
mata si flota dep5sesc 11 miliarde dolari pe an; pentru IntretMerca
fortelor armate pe exercitiul 1947-1948 au fost alocate 35% din intregul
buget sau de 11 on mai mult decat in 1937-1938.
In St. Unite se infaptueste uniunea afaceristilor din Wall-Street
cu militari.tii. 'Art Schilds scria in No(mbrie 1949 in ziarul Worker
Nlagasin" ca el a intocmit o lista cu aproape 50 de generali si arnirali
care au ocupat dupa razboi posturi administrative la marile firms
mon-rani. NTelc iii si liockcfellerii au preferinta pentru generali si ami-
rali la complectarea functiilor in trusturile lor, care rul,zaza multa
milioane de dolari''. Walace, a aratat de curtmd in declargiile facute
reprezentantlior presei ca presedintele trans.mite controlul asupra gu.
vernului in mainile afaceristilor din Wall-Street si ale militarilor. In
prezent exists informatii ca mai bine 170 de ofiteri din armata de
uscat si din marina ocupa posturile civile cele mai importante". Do
fapt militarii detin in mainile for intreg aparatul departamentului de
stat ministerul de externe al St. Unite.
www.dacoromanica.ro
CRIZA DEMOCRATIEI BURGHEZE
199

Dupa cum stim, Ministrul apararii Forrestal, este presndintele su-


prem al casei bancare Di lon Reed and Co".
Militarizarea si birocratizarea intregii tari, intensificarea extrema a
elementelor militare 'militariste reprezinta Ftrasatura caracteristica a
vietii politice interne a St. Unite.
Cat de fatarnica si trufase apare inteb astfel de situatie enuntarea
libertatilor cetatenesti : libertatea cuvantului, a opiniei, libertatile per-
soanei, libertatile presei, cat de suparatoare apar ele preamarite
zi de zi de intreaga press americana ! Cat de fatarnica este si echipa-
rea faimosului tren al libertatii", care circula prin St. Unite si de--
tnonstreaza bill-ul drepturilor si textul autentic al constitutiei ameri-
cane !
Unul dintre simptomele democratiei, care domneste chipurile ire
St. Unite, pe care-1 prearnaresc vandutii mazgalitori de hartie, este asa
numitul sistem bipartid. Acest sistem da, chipurile, posibi.itaTea fie-
cart': alegator sa-si aleaga in mod liber" dupa gustul sau programul
care-1 satisface eel mai mult. In legatura cu aceasta fu putem sa nu
prezentarn minunatele teze ale lui Engels, expuse de el Inca in 1891
in introducerea la- brosura lui Marx Razboiul civil din Franta", cu
privire la sistemul celor cloud camere din St. Unite. Engels scria :
Nicaeri politicienii" nu formeaza o parte a natiunii atat de dis
tin.cta si de influents ca tocmai in America de Nord. Acolo fiecare
din cele doua maxi partide, care se inlocuesc unul pe altul la carm,
este condus la randul lui de catre oameni care iii fac din politica o
afacere rentabila, speculeaza pe locurile de deputati in adunarile legis-
lative ale Uniunii si ale statelor separate sau traesc din agitatia pentru
partidul lor, dupd a carui victorie sunt rasplatiti prin slujbe... Vedem
ecolo doua man bande de speculanti politici, care iau .cu schimbul
fti mainile for puterea de stat si o exploateaza in modul eel mai mur-
dar si pentru scopurile cele mai mudare, iar natia este fara de putere
fn fata acestor doua mari asociatiuni de politicieni, care cica i-ar sluji
ei, dar in realitate o stapaneste si o jefueste".
(Citat din K. Marx si F. Engels. Opere, vol. XVI 9.11, pag. 93,
editie rusa).
Asa scria Engels la inceputul celei de a zecea. decade a secolului
trecut. Cursul ulterior al vietii interne politice din Statele Unite, in
special in epoca imperialismului nu numai ea confirms total si integral
caract-rizarea Mouth, dar furnizeaza si materialul care arata uriaa
intensificare a acestor procese. Partidele burgheze si tapajul parlamen-
tar renrezinta in realitate in tilrile burgheze un mijloc ..de a indeparfa
paturile inferioare" dela viata politica activa, o bariera menita sa nu
permits accesul maselor populare in politica".
Datele reduse asupra compunerii organelor reprezentative in St.
Unite ne dau posibilitatea s judecarn de ce natura este demouratia '
americana.
In organele legislative a 40 de state exists 7520 de denutati ki se-
natori Dintre ei 0,2'40 ncgri, in timp ce negrii formeaza 10% din popu-
latia Statelor Unite. Femeile in organele legislative ale statelor sunt
numai in proportie de 2%. In Camera Reprezentantilor Statelor Unite
din 435 de membri sunt numai 9 femei.
www.dacoromanica.ro
M. MITIN
200

Este hire cunescuta discriminarea rasiala din State le Unite. Pre-


zentam aici urmatoarele date:
Legislatia a 30 de state interzice casatoria intre reprezentantii rasei
albe cu negri, plei rosii mongoli. In Alab..ma casatoriile de acest,
gen sunt pedepsite cu inchisoarea dela 2 la 7 ani; in Luisiania pa ua
la 5 ani; Maryland dela 18 luni pang la 10 ani. In unele state,
negrilor Ai pieilor rosii li se adaoga oamenii in vinele carora curge 1/4
sau mai mult din sargel. respeciiv, in alte state (Florida, Indiana,
Miss;sipi, Missuri, Nebrasca) oamenii cu 1/3 sau mai mult sang;e ode
acest fel si, insfarsit, chiar aceia in neamul carora a fost chiar un sin
gur strabunic sau o strabunica de culoare", adica pans la a treta
generatie, (Alabama si Maryland), iar in satul Virginia oamenii cu
1/16 din astfel de sange, adica pang la a patra generatie. Recordul it
define statul Georgia care in genere este vestit prin req.ctionarismul
sau. Acolo se considers ca persoane de origine africana toti aceia care
prezinta vreun caracter al rasei africane.
Intrebam, prin ce se deosebeste aceasta legislatie a Statelor Unite.
de politica sangelui arian pur" pe care o duceau rasistii german, ?
Fascistizarea vietii politice in Statele Unite nu este nicidecuni un
indiciu de putere a burchcziei amricane. Ar fi mai exact sa sounem
astfel: aceasta denotk slabiciunea ei interns. Aceasta este presen Union-
tul crizei, aceasta este prepararea aventurilor militare, pregatirea con-
ditiilor pentru a distruge orice opozitie interns .si pentru a permite
clicii trumaniste sa-si duca nestanjenit politica ei reactionara.
Imperialistii americani distrug a-arnasitele libertatilor burghezo-
democratice, merg pe drumul instaurarii unui regim terorist, calca in
picioare principiile suveranitatii statelor mici si mari, adica repeta
politica ce a mai fost odata falimertara. politica pe care au dus-o state).
fasciste. Netragand nicio invatatura din experienta istorica, neluancl
in seams lectiile servite de istorie, imperialistic americani tied cu fe-
brilitatt cake o demirAfie mondiala si catre o ..conducere" mondia15.
Aceasta este actuala democratie burgheza din Statele Unite.
Poate c5 Anglia este sprijinul democratiel? Acolo doar este la
putere un guvern laburist, care se intituleaza socialist" si care face
propaganda ca politica sa este socialists ".
Analiza poilticei externe si a celei interne engleze arata ca .si acolo
democratia burgheza se caracterizeaza prin viciile si maladiile de care
sufera ea si in Statele Unite.
De curan,d,la 3 lanuarie 1948, primul ministru al Angliei d. Atil-e
a vorbit la radio, laudand in toate felurile guvernul laburist, care ar
aplica in mod consecvent. dupd cum mune el principiilo,socialismului
democrat". El a laudat libertatea individuala" si democratia politica-,
care dup5 parerea lui, sunt complect asigurate in Anglia. Mai departe
d.. Attlee si-a permis o Aerie de concluzii la adresa democratiei sovie-
tice, in tipicul spirit al lui Churchill.
Ziarul partidului comunist englez Daily Worker" a calificat acrst
chscurs ca o marturie a unui falim:nt politic de o incomensurabila
adancime.
Tara, in fata careia stau mari dificultati si pericole, I-au fost
oferite variantele atacurilor antisovietice ale lui Churchill".
www.dacoromanica.ro
CRIZA DEMOCRATIEI BURGHEZE 201

Noi nu vom polemiza cu d. Attlee cu privire la calomnille lui


antisovietice; ne vom opri numai asupra democratiei" in Anglia.
Despre ce fel de libertate a persoanei poate Li vorba in Anglia
laburista data 2% din populatia ei stapaneste 64% din intreaga bogatie
rationale a tarii ? Adevarata libertate a persoanei" exista la ansto
cratii si bogatasii englezi, iar muncitorii sunt complectamente liber"
exploatati de capitalisti si fortati sa traiasca pe jumatate flamanzi.
In cinstea libertatii personale" in Anglia laburista fascistii capata
o deplina libertate de actiune. In cinstea libertatii personale" sunt
izganiti comunistii din tradesunion-uri. In cinstea aceleiasi libertati
personale" atat de laudate de d. Attlee, Anglia duce o politica externa
reactionara, se taraste dusa de capastru de cercurile reactimare din
Statele Unite.
Sa amintim un episod interesant pe care-1 aminteste cunosculul
Byrnes in cartea lui Sinter vorbind", care a fost deja infierata de
presa noastra, ca opera unui instigator la un nou razboi.
La una din conferintele de dupe razboi, ministrul guverintlui
laburist, Bevin, a rostit un discurs cu -privire la politica externa a
Angliei. 0 englezoaica, auzind discursul lui Bevin si comparand figura
lui plina cu figura uscativa a lui Iden, Yostul ministru de externe
conservator, a spus:
Antony Fden' rosteste discursuri frumoase dar se pare Ca s'a facut
mai bun intrucatva".
Byrnes prezinta acest episod pentru ca sa arate cat d? puternica
impresie ii face mostenirea politicei externe a Angliei. Insa acest eplsod
apare ,ea o pats rusinoasa a guvernului laburist. a5.a. zis socialist",
care duce o politica externs care corespunde in intregime politicei con -
servatorilor. Falsitatea democratiei engleze se arata cu deosebita cla-
ritate in politica colonials a Angliei. Imperialismul englez continua
sa asupreasca sute de milioarre de sclavi coloniali, folosind la aceasta
demagogia laburista a acordarii unei virtuale independente popparelc4r
coloniale.
Iar in interiorul tarii ? In ultimul timp fascistii au luat atat avant
incat au ajuns sa n'linisteasca maele cele mai largi. Pe motivul ca
in Anglia ar exista libertatea cuvantului si a opiniei politice, guvernul
laburist refuza sa is vreo masura contra fascistilor.
Fascistii, in special Liga britanica a fostilor combatanti barbati
si femei", devin din ce in ce mai impertinenti. Ei au organizat demon-
stratii entisemite la Londra, Glasgow, Liverpool, Hull si alte crate
La 15 Noembrie a luat cuvantul la un meeting fuhrerul" fascist:1.r
englezi, Mosley, eliberat la timp din inchiscare de laburistul Morri-
son, pe motivul ca ,,inchiqoarea ii rmeniAla sanatatea". Mosley si-a
anuntat participarea la campania organizata de America contra co-
munismului rus". La 25 Noembrie a avut loc .un meeting secret la care
au luat parte 150 de deputati ai cluburilor earth" fasciste locale. In
sfarsit, la 28 Noembrie, Morley a anuntat constituirea unei noui orga-
nizatii fasciste Miscarea unionists''.
- Trebue sa remarcarn ca fascistii primesc tot sprijinul din partca
politiei din subordinile ministrului de interne. De regula politia apara
pe fascisti si la masuri contra antifascistilor. La 7 Sept. pe Redly-Road
la Londra a avut lcc un meeting. Politistii maltratau pe antifascists si

www.dacoromanica.ro
202 M. MITIN

in acelas: timp aparatt tribuna dela care vorbeau fascistii, respingand


de langd ea pe dusmainii acestora.
La 14 Septembrie cca. 300 de politisti au asistat la un meeting
fascist. Sarcina for de baza a fost sg Imprastie pe antifascistu care
yeniserd sa protesteze contra rgspandirii propagandei fasciste. Dapg
meeting a urmat ares tarea antifascistilor.
In Anglia fiecare este liber sa-si exprime pArerile"; totusi politic
nu stiu pentru care motiv maltrateazd pe antifascisti pentru parerile
lor, iar pe fascistii care-si exprima pgrerile" ii apard.
Laburistii si conservatorii au creiat, in fond, un front unic eontr a
partidului comunist ca ss preying extinderea stgrilor de spirit revolu-
tionare-democratice si pentru a veni in ajutcul organizatiilor fasciste.
Muncitorii revendicd ini:sa din ce in ce mi insistent s se is masuii
contra renasterii fascismului in Anglia. Comitetul executiv al consiliu-
lui sindical din Londra, care reprezinta mai bine de 600.000 de menabri
ai sindicatelor, a adoptat decurand un program de actiuni antifascsite,
care cuprinde masive meetinguri de 'protest o demonstratie generals la
Londra, atragerea deputatilor din Parlament la lupta contra perico-
lului fascist care se raspandeste.
Zialul Daily Worker" scria:
Guvernul laburist, care se cla drept un guvern democratic, este
pe deplin decis sg apere dreptui lascistilor la libertatea cuvantului,
chiar daca pentru aceasta ar trebui sg mobilizeze toate fortele poll.
tienesti".
In ultimul timp. secretarul partidului laburist Philips a descbis
o campanie contra comunistilor in cadrul trades-unions-urilor.
Activistii reactionari ai partidului alburist cer complecta indepa'r-
tare a comumstilor dm smdicate.
Cum sung dupd toate acestea cuvintele d. Attlee despre dreptulile
personale" SI despre libertatea cuvantului" in Anglia ?
Avea dreptate organul contral al partidului comunist maghiar
Szbad Nep" cand scria la 27 Dec. 1947: Democratia in St. Unite
nu este altceva decal o mascg zgmbitoare pe fata unui criminal. Demo-
cratia Angliei si Frantei este un costum istoric, care A'a pastrat de pe
tunpul trecutului eroic al burgheziei. In prezent 11 poarta trgdatorii
de toate felurile".
In tabgra imperialistg si antidemocraticg Anglia joaca de fapt
rolul de satelit al Statelor Unite:Politica- externs si interns a guvcr-
nului laburist arunca pe umerii maselor muncitoare poveri de nesu-
porta t.
Unul dintre indicii adancii crize a democratiei burgheze este cri7a
i falimentul sistemului parlamentarist englez. Despre atotputernicia'
pailamentplui englez au fost imprastiate diferite legende. Se sti,?. ca
parlamentul englez reprezenta sursa de inspiratie a unor ideologi bur-
ghezi cum a fost Montcsquieu si multi altii. Totusi, in prezent, parla-
mentarismul burghez sufera o serioasa si acutg crizg.
Trilsatura esentiala a acestei crize este, dupg cum a spus Moore,
unl dintre' oamenii politici liberali ai Angliei, autorul eartii Cum este
condusg Marea Britanic?"- conc:ntrarea unei puteri independente
din ce in ce mai mari in mignile asa zisei birocratii", adios a perma-
nentilor functionari ai aparatului administrativ".

www.dacoromanica.ro
CRIZA DEMOCRATIEI BURGHEZE 203

Inca in 1910 Sidney Law in cartea sa StructUra de stat In Anglia"


arata cum cabinetul ministrilor a devenit de foarte mult timp un OT-
gan care nu apartine parlamentului ci unui singur partid, anume al
aceluia care este' la putere, caruia cata vreme este la putere ii apar-
tine controlul legislatiei $i al guvernarii, al politica si finantelor.
Vechile notiuni despre democratia burgheza, despre subordonarea
guvernului fats de parlament", despre atotputernicia" parlamentului,
au trecut de mult in domeniul trecutului. Se pastreaza numai acceso-
riile celor vechi, in realitate insa lucrurile se prezinta cu totul altfel:
doming biurocratia, functionarii, forta executive, care indeplineste voia
capitalului monopolist.
A doua camera in Anglia este o adevarata reminiscenta a evului
mediu. resturile fostelor privilegii, care dateaza din epoca feudalii
Din cine se compune camera supremO, camera lorzilor, in Anglia
laburista? In comnunerea ei intra 24 duci, 28 marchizi, 123 conti, ':7
viconti, 457 baroni, 16 pairi scotieni, 16 pairi irlandezi, 26 arhiepiscopi
si episcopi.
26 de lorzi sunt considerati ca mmbri ai camerii deli n'au ajuns
Inca la majorat.
Camera lorzilor in Anglia democrat", laburist5, socialists" (nu
glumiti !) ca ai inainte se compune din oameni care ocupd locul in ea
conform dreptului acordat prin nastere, conform dreptului sangelui
aristocratic", conform dreptului de inaltele functii detinute si conform
desemnarii de catre rege. Mai bine de jumatate din membrii camerii
lorzilor fac parte din ea in virtutea dreptului capatat prin master('.
Aceasta este camera supreme din Anglia cu asa numltul el guvern
socialist'.
Stalin spunea ca in tarile demoerate burgheze ,.a doua camera
degenereaza deobicei intr'un centr1u al reactiunii si intr'o frad indrep-
tata contra progresului". Datele nrezentate mai sus ilustreaza in mod
elocvent aceasta situatie.
Guvernul laburist se Lauda ca ar fi reusit sa limiteze drepturle
camerii lorzilor. Presa laburista prezinta acest fapt aproape ca un act
ionar. Iar toata limitarea" consta in ae:ia ca daca mai inainte
camera lorzilor avea dreptul sa amane pentru doi ani confirmarea
unei legi acceptate de camera comunelor, acum nu mai are dreptul sa
arnane aceasta confirmare decat pentru un am conform deciziei came-
rei comunelor.
Este cazul sa aratam ca pang in prezert camera lorzilor n'a accez-
tat Inca aceasta lege. Iata revolutia" facuta de guvernul laburist in
cadrul institutiilor reprezentative engleze 1
Lenin arata neincetat ca, in fond, toata politica internationals ex-
lerna a Angliei este dus5 fara participarea parlamentului. Ea este dusz-3
de cabinetul ministrilor. Care decizii parlamentare, intreab?i Le
ni-n au rermis r5zboiul contra Riisiei $i ajutorarea lui Iudenici si
Colceac ? N'au existat asemenea decizii, si nrin acest" actiuni Anglia
calca propria ei constitutie" (Opere. vol. XXV, past. 404).
Asa stau in realitate lucrurile cu faimoasa democratic engleza.
Democratia burghez5 permite uneltirile marsavilor instigator' ai
unui nou razboi.

www.dacoromanica.ro
204 M. MITIN

Reprezentantul guvernului laburist, Macneil. luand cutva'ntul la


Adunarea generals 0. N. U., afirma ca intr'un stat liber fiecare ceta-
lean poate sa -si expuna in mod liber parerile". Sub steagul acestei It-
hertati", in statele democratice burgheze se propovaduieste in mod
deschis un nou razboi in cinstea nouilor venituri de miliarde ale capi-
taliytilor. III cinstea aceleiasi libertati" presa burgheza in tiraje de
milioane de exemulare. zilnic si in fiecare teas otrav4tu constiinia
masselor si duce pregatirea Ideologica a noului razboi.
Austin, reprezentantul Americii in O.N.U. lauda libertaciile demo-
cratice din St. Unite, care, vedeti d-voastra, garanteaza poporului ame-
rican, cum spunea el, fericirea adevaratel libertati".
Ce fel de fericire a adevaratei libertati", asta am vazut-o mai sus
Xersul evenimentelor politice demasca fare crutare caracterul de-
mocratiei burgheze si ii smulge masca. Pentru masele largi ale poporu-
him devme din ce in ce mai clar ca democratia burgheza nu este, in
stare sa unpinga inainte evolutia societatii, ca ea reprezinta trecutul si
ca in prezent toate drumurile duc catre comunism.
D:mocratia burgheza nu este capabila s asigure nici pacea intre
popoare nici suveranitatea popoarelor nici progresul for economic si
cultural. Democratia burgheza nu asigura niciuna din libertatile"
care sunt decretate ca principiile ferme ale democratiei. Masele popu-
lare ale tarilor din Europa Centre la si ue Sud -.Est sau lepadat cu dis-
pret de democratia burgheza si au pasit pe calea nouii democrath
populare.
Toate acestea sunt o marturie a profundei crize a democratiei bur -
gheze, a falirrentului sistemului parlamentar burghez, a faptului ca
democratia populara si-a facut veacul si ca viitorul apartine exclusw
democratiei populare, democratiei sovietice.
Lenin stria: Democratia burgheza nu poate fi aparata decat de
adeptii rob'ei cap taliste" (Opere, vol. XXV. pag. 74).
Imperialistii incearca sa gaseasca o iesire din criza generals a ca-
pitalismului, pe calea unei noui robiri a popoarelor, pe calea unui
atac impotriva intereselo vitale ale masselor muncitoare, calcand in pi
cioare drepturile democratice elementare.
Totusi situatia actuala internationals este de asa nature ea politicei
reactionare a imperialismului i se opune puternica tabard a fortelor
progesiste si democratice din intreaga lume. Forte le democratice din
intreaga lume s'au ridicat sa apere independenta nationals si suvera
nitatea popoarelor, s'au ridicat sa apere interesele celor ce munccsc
contra scopurilor fasciste de jefuire ale imperialismului american.
Tabara democratice si anti - imperialists a trecut la atac contra
taberii reactiunii imperialiste. Chiar de pe acum putem vedea succe--
sole obtinute prin acest atac. Sub presiunea maselor populare imperia-
li;tii sunt fortati sa treaca la defensive, la manevre. Partidele comu
niste, care unesc in jurul for toate fortele democra.tice si progresiste,
tidied tot mai sus drapelul luptei contra instigatorilor de razboaie, in
contra asupritorilor de popoare, pentru o pace trainica si pentru de-
mocratia populara.
* * *
Regimul burghez si democratia burghe-za se mentin in prezent mai
ales in virtutea faptului ca clasa muncitoare din %Arlie capitaliste nu-si
www.dacoromanica.ro
CRIZA DEMOCRATIEI BURGHEZE 205

prelueste indeajuns fOrtele, nu este units a.a cum ar trebui. TotociatA


burghezia isi supraestimeaza. fortele, continua sa mearga pe calea re-
actiumii si a aventurilor, care duce inevitabil la viitoarea sdruncmare
a bazelor capitalismului.
Care este atunci rolul social-democratiei in conditiile actuale
Social-democratii de dreapta sunt cei mai credinciosi aparatori ai
gapitalismului, lax ideologia social-democratiel este ideologia salvarii
capitalismului. -Social-democratii de dreapta ajuta burgheziei sa insuile
R1 asei muncitoare neincrederea in fortele ei ; ei raspandesc In masele
populare iluzii cu privire la democratia burgheza si `lauds in toate
cleliciile" ei. Pe vremea lui, Lenin stria; In moct practic a ftilst
dovedit ca activistii din miscarea muncitoreasca, care apartin ocurentu-
lui oportunist, sunt mai buni aparatori ai burgheziei decal; insult
burghezii. Dace ei n'ar conduce pe muncitori burghezia n'ar putea sa
se mentina". (Opere vol. XXV, pag. 343-344).
Fruntasii social-democrati Indeplinesc si in prezent acest rel. In
declaratia facuta la adunarea catorva particle cornuniste se spune des-
pre ei; Un loc deosebit in arsenalul mijloacelor tactice ale imperialia-
tilor it ocupa folosirea politicii tradatoare a sgetalWilor de dreapta de
tipul lui Blum in Frani a, Attlee si Bevin in Anglia, Schuhrnacher in
Germania, 13.enner si Schaerf in Arustria, Saragait in Italia,- etc., care
cauta sa ascunda adevarata esenta banditeasia a politicij imperialists
sub masca democratiei si a frazeologiei socialiste fiind in realitate, In
toate privintele, complici credinciosi ai imperiali:$tilor, care aduc fer
mentul descompuneii in randurile clasei muncitoare si -i otr5vesc con,
stiinta".
In fata noastra stint cateva opere ale socialistilor de dreapta care
sunt mentionate in declaratii. Nu ne refeim la anumite articole, pe care
ei le scriu destul de frecvent, si nici la anumite discursuri rostite, irr
care este elocvent exprimata ideologia actuarei social-democratii.
Iata cartea lui Leon Blum Din punct de vedere omenesc ", apa-
ruta pe la sfarsitul anului 1945. Cine este Leon Blum, aceasta o stiu
suficient de bine oamenii sovietici. Aceasta este un inveterat opOrtunist
si tradator al clasei muncitoare. In cartea sa, Blum, dupe cum spline
chiar el, analizeaza situatia postbelica din Franta in scopul de a Teri
tineretul de gTeselile generatiei anterioare, de descurajarea si decade-
rea care reprezinta urmarile inevitabile ale catastrofei tratte.
Ce face Blum pentru a atinge acest scop ? El scrie despre Mun-
chen ; Recuncsc aceasta categorie de, greseli.. Dar nu rosesc prontru elc
fiindca au un caractor nobil. Acestea nu sunt atat greseli cat iluzii. o
marturie a credintei tip realizarea pacii".
Aceste nobile" greseli ale blum-ilor au permis lui Hitler sa ocupe
nestanjenit Cehoslovacia. s5 se arunce apoi asupra Fran! ei si alter
taTi. Scump 1-a costat si pe poporul francez aceasta noblete" a d-lut
Blum si a celor de un fel cu el.
Blum demonstreaza ca in prezent burghezia nu se mai afla de f apt
la putere. El scrie Puterea politica a burgheziei nu mai exist5. iar
puterea ei economics, deasemeni se va prabusi de indata ce va ridica
cineva mana asupra ei.,In Franta si pe tot continentul eufopean aseza-
rea burgheza zace de acum in ruine si in marile taxi angIo-saxone.
www.dacoromanica.ro
206 M. MITIN

burghezia este acum de acord cu o reinoire care nu este egala cu alt-


ceva decat cu o abdicare".
Astfel seamand acest tradator desfranat, iluzia in mace, demon-
strand muncitorilor ca n'au dece sa mai lupte, in prezent, contra bur -
gheziei. El viseaza creearea unor puternice partide burgheze in Frantz'
de tip socialist, dupd structure si felul de actiune". Doar atunci ar fi
chipurile pos:bil regimul parlamentar in leranta ca si in Anglia '.
iicestea au fost scrise in 1945. Ulterior aStfel de partide puternh:Q",
inclusiv partidul lui De Gaulle, au fost create, asa ca socialistul" Baum
poate sa se simta foarte fericit.
Ra trecem la altul, la un nu mai putin inveterat tradator al clase:
muncitoare, la vestitul austro-marxist Karl Renner. El a tiparit in
1946 o carte cu titlul Noua lame si socialismul", in care vorbeste de
marxismul contemporan si despre perspectivele lui. Dac5 Blum critics
in mod deschis marxismul, considerand marxismul si teoria luptei de
clasa drept o doctrine invechita care ar trebui, chipurile corectata atat
pe lima filosofiei cat si pe cea politica, Karl Renner, ca un tipic repre-
zentant al austro-marxismului, gaseste mai comod pentru el S apar5
sub steagul marxismului. Vodeti d-voastra, e si el marxist.
In ce consta marxismul" lui Karl Renner ? Marxismul mint
el a trait o suta de ani. Ce modificari au intervenit in acest timp ?
In primul rand, socoteste el, au intervenit schimbari in -raporturile re-
ciproce dintre clasa muncitoare si stat. In ce constau aceste schimbari?
In primul rand, in West au disparut Kaiserii, imparatii si regii, iai
statele de atunci s'au transformat in mod formal in republici care a-
corda tuturor drepturi egale. Mai departe muncitorii se aflau inainte
in opozitie fata de statul burghez 0 in fata lor, timp indelungat se afla
problema dace sa rastoarne sau nu puterea de stat. Totusi experieata
a aratat, dupe parerea lui Renner, ca n'avem dece s rasturnarn pute-
rea de stat.
Treptat, afirma Renner, muncitorii au invatat sa foloseascA statul
in interesele lor, car in prezent clasa muncitoare institueste, de fa-pt,
puterea de stat, si statul reprezinta acum .singurul ratjloe pentru
realiza socialismul.
Aceasta este spus despre statul burghezlenglez, despre Franta si
despre alte state ale democratiei burgheze. Desigur, Renner nu se re-
feria la statele nouii democratic, el le considers ca si toti cellalti ideo-
logi burghezi. ca state totalitare".
Dupd cum vedem, Renner adoptl aceiasi pozitie ca si Blum. Clara
muncitoare, chipurile, si-a cucerit deja puterea de stat si poate acum
in depl na l'nste sa construiasca socialismul. lath felul in care acesti
tradatori al c:asei muncitoare demagnetizeaza constiinta maselor mun-
citoare. lauds democratia burgheza si in special democratia americana
In realitate, social-democratii de dreapta cunt cele mai credincinase
ajutoare ale imparialismului american in tendinta lui de a robi Europa.
In conditiile actuale, cand democratia burgheza, in special in Virile
anglo-saxone, cultiva o noua specie de fascism, social-democratii de
dreapta reprezinta piste dusmani deosebit de periculosi pentru clasa
muncitoare, unul din principalele sprijine ale burgheziei, in contra ca-
tora trebuie neaparat dusa cea mai hotarita lupta.
www.dacoromanica.ro
CRIZA DEMOCRATIEI BURGH_EZE 207

Pe fondul decaderii si al acestei crize a democratiei burgheze, se


inalta ca un spri;in al tuturor fortelor democrat_ce, ca un sprijin al
progresului $i al civiliza %iei, marea noastra democratie socialista so
vietica;
Data democratia burgheza sufera in prezent cea mai acuta criza,
In schimb democratia sovietica, din contra, se desvolta, merge inanite,
capata din ce in ce mai multa putere de viata si isi demonstreaza in-
vincibLitatea.
Democratia burgheza este antipopulara. Democratia sovietica 4'1
desvalue din ce in ce mai mult caracterul sau autentic socialist, auten-
tic popular.
In saiutul adresat Moscovei cu ocazia celei de a 800-a aniversan
Stalin stria :
Astazi Moscova nu este numai inspiratoarea tonstruirii nouii demo-
cratii sovietice care respinge orice inegalitate, directs sau indirecta in-
tre cetateni, sexe, rase sau natiuni si asigura di eptul la munca 0i dreptul
la .salariu egal pentru munca egala. Moscova este in acelas timp, stea-
gul de lupta al tuturor oarnenilor muncii din lume, al tuturor raselor si
natiunilor asuprite, pentru eliberarea for de sub j ugul plutoeratiei si
imperialismului. Nu incape indoiala ca fara o atare politica Moscova
n'ar fi putut deveni centrul de organizare a prieteniei popoarelor si a
colaborarii for fratesti histatul nostru multinational".
In continuare Stalin scria:
,,... Meritul Moscovei consta in aceea ca ea este purtatoarea de cu-
vant a luptei pentru o pace trainica si prietcnie intre popoare, purtatoa-
rea de cuva.'nt a luptei impotriva ineendiatorilar unui ncu razboi. Pentru
imperialist razboiul constitue capitalul eel mai aducator de profituri.
Nu este de mirare ca agentii imperialismului se straduiesc sa provoace
intr'un fel sau altul un nou razboi. Meritul Moscovei consta in aceea ca
ea demasca neobosit pe incendiatorii unui nou razboi $i strange in jurul
steagului pacii toate popoarele iubitoare de pace".
Aceste minunate cuvinte ale lui Stalin inspira pe .toti adeptii au-
tenticei democratii pi ai socialismului in intreaga lume.

www.dacoromanica.ro
CARACTERUL REACTIONAR AL TRECUTEI LEGISLATII
MUNC1TORESTI ROMANE. ASPECTE ACTUALE
de Dr. Marcu ONESCU

'J. OBIECTIVUL UNEI LEGISLATE MUNCaTOREST1.


Inteo, scrisoare adresata la 9 Martie 1854 parlamentului munekto-
resc cEn Manchester opus acelula al patronilor, al bogatilor de:a Londra
Karl Marx spun.2:
,,Clasa muncitoare... trebue sa inz;inga pe oameni"').
Forte:e naturii sunt invins_ prin aceaa ca muncitorimea crelazi forte
productive inepuizabile in industria moderna, ce forincaza adevarata baza
a soc.etatii capitaliste.
Creiarea fortelor productive ale industrial insemneaza trensformarea
fortelor distractive ale naturii in fortele productive supuse omului').
Aceasta transformare a unor forte laterite, dezorganizate, nefolositoare
omului, intr'un potential util intregei ementri, care aduce o prosperitate
genera:a, a lost facuta numai de olasa muncitoare cu o energie de neinvins,
cu sudoarea fruntii sale si cu prefu/ unci colosale incordari intelec wale" 3).
Acestui efort al muncitorimii nu i-a corespuns corolarul firesc al eh_
berarii muncii. MuncItorimea In rolul ei istoric de eliberator al omcnirii,
a creiat intaiu posibilitatea unei productivitarti cat mai mari, care ramane
insa in ma:niie catorva.
Producatorii fortelor ce au dat amenirii descatusarea ei de natura,
au o experionta indelungata, din care rei se ca valarile produse de ei au fost
lasate sa fie intrebuintate impotriva lor, folosite de alasa stapanitoare a
bunurilor, pentru subjugarc_a tocmai a acelora care le-a creiat. Clasa stta-
panitoaie a acestor mijloace de productie devine mai acaiparatoare cu cat
fortele de productie se perf.ctioneaza de care muncitorime, incercand s5
clued muncir.orlinea spre o subjugare totals.
De aoeea olasa muncitoare inv:ngand fortcle naturii, trebue sa elibereze
acest:. forte mobile din laturile ru ?inoase ale manopolutui si sa le supuna
controlului general at produccitorilor" 4).
Desigur ca eliborarea complectel a mithcii nu poate sa se realiacze
clocat intr'o societate in care stapanirca mijloa er-or de productie are carac-
terul social, invingerea oamrnilor" insa trebue sa se intample Inca in socie-
tatea capitalists, in care produsul social este insusit de capitalistul indi-
vidual 5), contradictie fundamentals din care nasc toate contradictiile scoase
la lumina zgei d- marea indus.re.
Productia fi:nd socials, modul de productie se revolts impotriva formel
de schimb, in care mtilcace:ef de productie au capatat caract:rul de capital
retinancl manif' stares libcra a nature: sociale a tuturor acelor forte creatoare.
Eliberarea acestor forte creatoare este un act de libel-are univer-
sals, in care omul devine st'5pan pesil_ el Insusi si pe munca lui.
Cum insa in socie.atea capitalists, clasa burghez5 este indaratnica
cr'clirei cedar/ a privil-giilor capatate prin acuimulane in dauna muncii
altora, prolo'ariatul are chomarea istor:ca de a indeplini In mod constient
acest act liberator.
1. a. 3. 4.) Parlamenitul munc,Itoresc, in rvolumul Marx si. Engels despre Strndi-
carte,. kEditura C. G. M.) pagina 96.
5.) Fr. Engels: Ant1-Dahring KEdirtura P. C. R) pagina 421 -422.

www.dacoromanica.ro
CARACTERUL RFACTIONAR AL TRPCUTEI LEGISLATII MUNCITORESTI 209

Indeplinirea conditiei pentru eliberarea munciiinvingerea oarnentlor


este rezultatul unei indelungate lupte a clasei muncitoare.
Muncitorii p.iu ca inlaturarea exploatarid de catre clasa burgheza
nu poate fi realizata decat prin schimbarea structuriit, a societatii capitaliste.
desi mun.citorii stiu ca legea in societatea capitalista este dura
pentru ei, ca este un biciu impletit de burghezie si deci intotdeauna lovapte
numai in muncitori, ei au luptat pentru schimbarea l gilor ce nu tineau
seama decat de interesele bureeziei.
Lupta clasei muncitoare pentru obtinerea unor masuri legislative,
poate sa insemne si o inceroare de a obtine conditiuni de munca si de
viarta omenesti, dar ea are si o alts important&
Caci lupta in societatea capitalista pentru obtinerea unci legi
mai bune a muncii, pentru obtinerea unei reforme legislative, este deseori
dusa de alasa muncitoare pentru a se folosi de ea ca de un mijloc de
combinare a muncii legate cu cea ilegala" 6) care sa duca la o acoperire a
niuncii revolutionare ilegale, pentru sdrobtrea clasei burgheze si intronarea
unei societati lipsite de exploatare, de oarece reformele prezinta un product
accesoriu. a/ luptei de c/asti revolutionare a pro/etariatului" 7),
Daca legile munci.orepti in societatea capitalista. nu au adus indrep-
tart -fundamentale pentru muncitori, aceasta se datorest,e faptului ca ra-
porturile juridice, care sunt reglementate de ac,ste legi, isi au radacinile
in conditiile materiale de existinta a societatii capitaliste.
Legislatia antincitoreasca es.e si ea incadrata in sistemul de drept al so-
cietartii in care apace, Bind o parte a acestui drept, o grupare a unor dis-
pozitii legale, ce roglementeaza anumite relatii sociale. Cu alte cuvinte,
sistemul de drept in care se gaseste o anumita legislatie a muncii, este
suprastructura raporturilor creatoara a sistemului in vigoare in societatea
capitalista pe baza raportullui social die forte, este concretizarea. deseori
contra vointai clasei conducatoare, careia ii apartine puterea stat, care
este instrumentul acelei clase, a clas,i burgheze.
In linii generale vointa acestei clase conducatcare la not, expri-
mata prin legislatia ce a existat pang la 6 Martie 1945 si conditio-
nata de raporturide de productie si de forte din societatea burghezo-mosie_
reasca, determina unitatea de principii ce s'rabate toate masurile legis-
lative favorabile acelei rime.
Iata de ce in statul capitalist relatiunile sociale bazate pe propriztatea
privata creiaza un drept care sprijina aceasta proprietate. Contradictille a-
cestei societati au ca rezultat lupta muncitorillor ce Uncle la desfiintarca
proprietatii private. Yana la thsflintarea proprietatii private a mijloacelor
de productie, muncitorimea avand conditiuni de viata si de munca rezultate
d:n exploatare, duce lupta pentru a cuceri anumite drepturi. Drepturile ob-
tinute sunt uneori numai aparente, cu foarte putine realizari, (12 oarece baza
socie'atii romanesti s'a intemciat pe aceleapi conditiuni mater ale, econo-
rn:ce, care au facut ca statul, conduccrea lui, deci fauritorii de Lgi, sa fie
aceeasi clasa dominants a burgh.ziei si mopierianei stapanitoare.
Luptele clasei muncitoare din Romania in conditiunile societatii bur-
ghezo-mosieresti, nu duc la cuceriri intregi, ci la partiale rezultate care dau
Levis/0.0e/ muncitorepti un caracter strabatut de acelas sistem de drept al
_societatii romanesti 'Ana la 6 Martie 1945.
Deseori, chiar atunci cand 1Kgislatia muncitoreasca fisi capita o redac-
tare mai clard, ea ramane formal6, de oarece acei care au formulat legea
in urma presiumi masei muncitoresti au grija ca lezea sa nu fie
aplioata.
Aceasta arata mai mult ca sistemul de drept al soci'tatii capt'aliste
romanesti iisi are, in HMI generale, unitatea sa in toate ramurile dreptului,
6) I. V. Stalin: Problemele leninismului (Editura P. C R.) pagina 83.
7.) Cltat din Lenin de I, V. Stalin: Problemele leninismultd, paging 84.

STUDIZ www.dacoromanica.ro 14
210 DR. MARCO orrEscu

pana chiar ai in legislatia muncitoreasca, care tinde a 1ovi in dreptul so-


cietatii capitaliste.
Vedem ca am putea gasi obieetivua legi5latief muncitoreati In societatea
capitalists undo ea apare, nu ca o legislatie care cauta sa apere munca $i pe
acei care muncesc, ci sub presiunea luptei claseL muncitoare sau ca tur mij-
loc de inaclare facuta de guvernanti spre a incerca sa tempereze iuptele
darze ale clasei muncitoare.
Es:e adevarat ca miacarile muncitoresti, luptele muncitorimii, orga-
nizatiunile tor, chiar fiind idegale, prigonite, au dus as unele cuceriri, cele
mai multe insa numai principiale, clasa iburgheza-moalereasca detin.and toate
puterile ce deourg dintr'o dominatie de clasa, care face pe muncitor sa fie
in dependenta economics fata de capitalist.
Legiferarea asupra intka.eselor muncitoreati in societatea capitalista, se
face intotdeauna tinandu_se szaana de interesul capitalistului, plusvaloarea,
de oarece ,,la suprafata societatii burgheze salariul muncitorului apare ca
prep al muncii, ca o cantitate determinata de bani care se paateste in schix n-
bul unei ca.ntitata determinate de manes" 8).
Conditiuniae determinante ai de realizare ale acestui raport nu intere-
seaza, de oarece capitalistul nu urmareate decat profituf si deci cu cat
acest desintenzs voit este mai acut, eu atat marirea caatigului sau este mai
asigurat.
Modul acesta de legiferare a aocietatii capitaliste, este la fel in once
legislatie nationals, in care antmca este considerate productive numai dace
produce plusvaloarea, adica criteriile de apreciere nu sunt luate din procesul
material al muncii, ci din anumite forme ale productiei capitaliste, In care
acaasta anunca se realizeaza.
De acata 8i legislatia muncitoreasca dela noi va avea aceeaai amprenta
specifics unei societati bazata pe exploatarea muncitorului.
II ASPECTELE REACTIONARE ALE LEGISLATIEI IVIUNCITORESTI
Fazele prin care a trecut legistlatia muncitoreasca la noi, arata aceia
caraoter reactionar antimuncitoresc a oricarei legislatii, In socie atea capi-
talists. De aceia principiile ai chiar dispozitiile de text, sunt aceaeaai sau
imprumuttate din alte legislatii, tar izvoarele pentru inberpretarea for sunt
gasite in aceiaai autori, sari cu rare exceptii cauta sa adapteze privirile ju-
risprudentiale ai doctrinaire strain la unele partioullaritati istorice romaneati,
fare insa sa piarda ura oligarhica a dasei burghezo_moaieresti, impletita cu
puternice urme feudale.
Aceasta face ca ai in societatea noastra suprastructura juridica sa irate
unele forme de drept burghez, cu o influents feudala, ceiace a facut chiar ca
unele dispozitii de lege cu caracter tobagist sa persiste. -
De aceia caracterul legislatiei muncitoreati pana la da a cand clasa
muncitoreasca define conducerea statului, prezinta de multe on continut
reactionar, avand numai unele forme diferite in redactare.
Astfel in aceasta ,faze a legislatiei muncitoresti, tinand seama de re-
dactarea legislatiei, putem deosebi doug etape cu acelas continut
a) pana la abolirea sistemului cc-miter leledoral, prin decretul lege din
16 Dec. 1948, avem o legislatie a muncii care vorbeste despre maraca, dar
munca este considerate mai ales numai in folosul clasei burghezo-moaieresti;
b) dela 1918 pana la 6 Martie 1945 formeaza o legislatie de protectie
aparentri a muncii, fare insa sa sa:isfaca cerintele minimale ale muncito-
rilor, unele legi favorabile muncitorimei, votate sub presiunea luptei mun-
citorilor, fiind aplicate sau nu in dependents cu raportul social de forte.
a) Legislatia muncii pana. /a 1918.

8) K Marx: Capita)ul (Editura P. C. R.) paglona 483.

www.dacoromanica.ro
CARACTERuL REACTIONAst AL TRECUTE1 LFGISLATII 91UNCIT0RE$TT 2L

Cu Revolutia burgheza din Franta, putern spune ca au apart': primele


dispozitii de reglementare a muncii salariate, fare insa sa insemne aparIrtia
unei legislatii a muncii.
Astfel Codul Napoleon care formeaza expr,sia juridica clasica a
oranduirei cspitaliste are cateva dispozitii in acest sens.
Codufl civat romanese, care in cea mai mare parte este si astazi in vi-
goare dela 1865, are cloud articole, referitoare la munca, incadrate sub ca-
pitolul locatitmea lucrarilor".
Art. 1471: , Nitneni nu poate pune in serviciul altu:a lucrarile sale
decal pentru o intileprindere determinate sau pe un time marginit".
Aceasta dispozitie nu face decat sa desfinteze posibilitatea de a avea
in serviciu o persoand pe veci ; cu alte cuvinte desfiinteaza munca pe viata,
care se executa in sclavie si in iobagie.
Desigur ca aceasta dispozitie pare de prisos atat timp cat Revolutia
burgheza din Franta, desfiintand feudalitatea a instaurat societatea burgheza.
Scopul introducerii acestei dispozitii era acela al unui legiuitor care urma-
rind dispozitii avantajoase clasei lui, cauta sa mascheze aceste interese sub
aspectul unor idei generoase. Intr'adevar, imediat legiuitorul revolutir.i bur-
gheze se dernasca, pr:n articolul urmator (1472) 9), dispunand :
Patronul se crede pe cuvanad sau :
pentru catimea salariului ;
pentru plata salariului anului expirat si pentru aconturile date pe
anul curgator".
Egalitatea in fata legii astfel era inteleasa de legiuitorul clasei bur_
ghezo-mosieresti dela not : stapanul era criezut intotdeauna pe cuvan , cand
avea un cu un satariat. Oridecate on litigiul se refer-a la doi patroni,
char pKaitru sume de bani, ei aveau reg:imul egalitatii in fata legii, cand insa
unul era capitalistul tar celalalt anunct orul, salariatul, ac.sta era pus si In
fata jutstitiei in aceias inferioritate, in aceias dependents, in care sa gasea
in societate.
Se creia prin acest an.icol un privilegiu special patronului, detinato-
rului de capitaL
Se vede der cum codul civil este un cod al clasei burgheze10).
Ceeace trebule sa rernarcam este o situatie specials a legiuitorului ro-
man, din care se pot trage desigur concluzii revelatoare pentru Oasa bur-
hgeza dela not : textul art. 1472 a condus legislatia si justitia noastra, pane
in anul 1929, cand a fost abroga`, deli celelalte state burgheze it Inlaturase
de zeci de ani.
Acest articol a fost a.brogat in codul civil francez prin legea din 2 Au_
gust 1868, trei ani dupe ce in legislatia noastra, deabia intrase in vigoare.
Prezenta aces ui articol In Codul Civil roman perzista impotriva prin-
cipiului inaintea legei", trecut in Constitutiile dela 1866 si 1923.
De altfel tot aces`, cod in 1914 articole, regulatmenteaza raporturile
bazate pe proprietate si oglindesc drepturile clasei burgheze.
In timp ce toa'e icontractele derivate din avtgie (de imprumut, asigu-
rare, inchiriere, arendare, de schimb, de societate, de vanzare, de ipoteca, de
rendita pe viata, de jac 41 prirlsoa.re) suet reglementate pe larg, nici un
cuvant pentru contractul de munca, care sa apere pe oamenii muncii. De
altfel abrogarea. art. 1472 din c. civil n'a adus nici o ameliorare In conditiu-
nile de munca sau Rn rezolvarea litigiilor. Ea reprezinta numai o cucerire
principiala, in urma unor Indelungate lupte muncitoresti.
9.) CoresgunzAtor art 1701 c. civil francez.
10.) E. Tarle in,Napoleon" (Editura Cartea Rust) palina 335, erata astfel
scopul Codului Napoleon: sti asigure securitatea pozitiilor pe care ploptictatea avea
s'o coupe in noua societate, sA fats; .invulnerablle principtne proprietatil bargheze
fatA de atacurile fie ale feudalilor care nu se reserranssu sA. mossy fie tale pro-
prietarilor care votau sa-si ruaati lantualle".
www.dacoromanica.ro
212 DR. MARC(' :ONESCIJ

Dispozitine art. 1472 erau atat de potrivnioe unei elementare cuvinte,


incat reprezentanti ai dreptului burghez au criticat continutul lui lipsirt de
justite.
Astfel Glasson 11) vorbind despre lipsa codului civil in ceeace priveste
pe muncitor, remarca: Codul civil n'a fost decat totalitatea ca-
pitalului, el nu se o ups de legislatia =net:, hind un cod burghez si nu run cod
popular... Codul nostru e legea unei societati burgheze si a familiilor care poseda
un patrimondu mai considenabil, el nu e codul muncii, nici al muncitorultu".
Sau Charmont 12) calified Codul civil codul stiipcinului, at creditorului
0 at proprietarului".
Iar Ambroise Co/in et H. Capitant 13) reeunoaste lipsa din codul civil
a re.glementarii munch : S'a observat de multe on ca Codul civil francez
d:n 1804 n'a reglementat cu adevarat In mod complect decat organizarea fa-
militi si protejarea patrimoniulul, adieu a bogatiei dobandite, intr'un cuvant
Dreptul burghez. El a neglijat organizarea munch, pe care o considers ca o
marfa in asa fel incat sa nu vada in contractul ce leaga pe salariat de cel
ce it inticbuinteaza decat o simpla varietate de inchirlitre".
Un jurist german Anton Menger 14), a analizat amanuntit codurile ci-
vile europ.n aratand ca nici o dispozite nu foloseste poporului, toate bizu-
indu-se pe avutie.
Codul civil a avut o influenta covarsitoare in creiarea mentalitatii
acelora cari au trebuit sa judece soarta salariatilor. Intr'o stare econcanica
precard salariatul mai era prigonit, injosit de catre legiuitori $i judeatori.
Mai mutt Inca art. 1471 15) care parea ca exprima dezithrateire de libertate $i
egaPtate ale Revolutiei franceze, au fost de foarte multe on talmacite astfel,
incat salariatul putea chiar sa fie l.gat de stapia toata viata. Se Linea seama
de sItuatia stapanului, caei fl interesa in raportul de productie, nu acela
care eftetiv presta serviciul.
Sau gasit chiar doctrinari can din interpretarea unor anumite situ,
tiuni, bcala, batranetea sau infirrnitatea stapanului, sa creieze obligatiuni
noui pentru salariat, mai ales atunci cand ac,sta era la periferia vietii so-
Hale burgheze: servitor. Sau on e angajament care are de obiect o luanare
detrminata, desfin"..aza contractul, daca stapcInul a mury6). Nu intere-
seaza efortul, muhca prestata, sarac'a salariatului, totul trebuie sa mearga
astfel incat mo .Itenitorii patronului sa nu fie suparati.
Dar $i contractul daca era faeut pe term:n limita putea us.or sa fie
desfiintat de patron, deoarece judecatorii dadeau dr ptate intotd-aura stapa-
nilor. Motivar-a judecatorilor nu putea sa fie d cat aceia prevazuta de legea
Thlasei lui. Iata o astfel de motivare in care ju.titit de Hasa incearca chiar
sa intrebuinteze eleanknte de logiea :
Prepusului distilator angajat ca atare, nu-i este ingaduit a pre-
para produse inforioare, care au lost refuzate de client. Faptul ca patronul

11.) Rapport sur le concurs pour le prix du budget, 1898.


In acela8 sans, Glasson a prezentat in anul 1886 Aoademiei de Stilnte morale
41 politice un ieferat intitulat ,,Le code civil et la cydZation ouvriere".
12.) Les transformations du Droit civil (1912), pagina 14.
13.) Cours elementaire de Droit cavil francals, vol. I (1934), pagina O.
La pagina 23-24, aratS necesitatea revizuirti codulut civil, in ceilace priveste
dispozitiile refelitoare la muncA, in urma schimbaailor sociale intervenirte, paistran-
du-i puternica temelie".
14.) Das Burgerliche Recht and die/ besitzlosen Volkskliacqerk (1908).
15.) Corespimzator art. 1780 c. civil :francez.
16.) Baudry et Wahl: Traite theorique et pratique de droit civil Louage
II. 2218.Impotriva ace.tei intelpie'Aii barbaric*, eu in.cercat o slabs argrumentare
Ddmlante et Colmet de Santeire, in Coins analytique du code ociv,11, vol .VII, Nr.
231 bis. si aceastS susIinere a Most faauta fSrS couvLngera.

www.dacoromanica.ro
CARACTERUL REACTIONAR AL TRECUTEI LEGISLATII MUNCITORE$T1 213

a pus la dispozifia sa materie prima de catitate inferioara, nu poate constitui


o scuza pentru prepus. In aceste imprejurari patronul poat-e da conck-diu
brusc si nemotivat, propusului, chiar data contractul de locatiune a servi-
ciilor acestuia este cu termer" 17).
Orica dovada impotriva art. 1472 era respinsa, deoarece acest articol
a odic-tat o prezuroptiune de adevar in favoarea patronului, bazata pa con-
sideratiunea ca patronul e presupus mai cult, mai bogat $i 'ocupand in so-
cietate o pozitiune mai inialta" fata de salariatul sau. Simpla afirmatiune a
patronului constitue o dovada, deoarece patronul se presupune a fi totdea-
una de bona credinta"18).
Frilca de solidaritatea calor exploatati a fost intotdeauna argumentul
instinctului de conservare al clasei burgheze. Ace.asta class si-a intemeiat
anararea moralitatii" c3, pe propria ei promiscuitate. Pentru a demonstra
taria privilegiului art. 1472, judecatorii aratau ca aceasta prezumtie se bi-
zula pe temerea de imoralitate si fraudii, ca nu cumva servitorii unimdu-se
intre lei, sa nu se serveasca ca martori in reclamatiunile mai mici de 150 lei
contra stclpanului" 10),
Se temeau de imoralitate, fara sa se gandeasca la viata desfranata pe
care o duceau loti patronii", boernasi, mosieri si bancheri.
Ganditi-va ce judecata putaa sa aiba fata servitoruilui de mosier, bat-
jocorita de stapan, sal/ lucratoarea industrlasului vicios, cand trebuia sa ape-
leze la judecatorii cari faceau dreptatea dupa text& de legi a caror aspriane
o jus'ificau cu ,,imoralitatea" acestor plapande fiinte.
Clasa burghezo-mosiereasca rornaneasca a sfidat viata de truda a mun-
citorilor, impunandu-i conditiuni de munca si viata cari intrec mice ima-
ginatte2o).
Impotriva dispozitiiflor art. 1472 c. civil, muncitorii au dus o lupt5
indelungatd. Inca in Noembrie 1906, in actiunea" unai Intruniri, la care
au participat 4.000 de oameni, ce s'a terminat cu o mare manifestatie de
strada, s'a cerut suprimarea odioaselor prevederi din Codul civil, care prin
art. 1472 dau intaietate patronului fata de muncitcyri"21).
Egalitatea In fata legii era numai o floare de stil a constitutiilor.
Aceste dou5 articole ale codului civil rasturnau toate principiile ace-
luias cod, atata timp cat ele ar fi putut sa foloseasca clasei muncitoare. Cu
alte cuvine, principiile mari de dreptate socials erau numai pentru achi-
zitiile olasei burgheze ce trebuiau intotdeauna intarite.
Desi art. 1208 din acelas cod prevede clar ca juramantul clacizoriu
poate fi da in orice fel de contestatiune, hotarirea ins.tantelor noastra este
Eulta cand in litigiu se aria un muncitor. Data prin jurarnantul deferit ser-
vitorul tinde a stabili catimEa salaritilui, in aceasta privinta, dupa art. 1472,
patronul fiind orezut pe cuvant, tribunalul fata cu acest text de lege poate

17.) Scrifinta Nr. 101 din 18 Fevr. 1924 a Trib. Lliov S. L corn., publicatA
In Jurisprudenta genera114 Nr. 978r din 5924.
18.) Sent-luta Nr. 45 din 23 Februarie a Tribunralultti Ieei S. I. pubUcatA In
Drentul Nr. 29 din 1882.
19.) Sentinta din 4 Oetambrle 1884 a Tribunallului Tali S. I. publicatA in
Dreptul Nr 2 din 5884.
20.) Povestea acelei fete care, dupal ce a muncit dela IvArsta de 0 eni panA
la 28 a strans 50 de Rai econornie 91 a murit micepa 91 oticoes8., pcsaind o mamA
v.fiduvA cu tret eopii povestea aceasta e a tuturor lucratoarelor aproape" (Mani-
festul Cercului Romania Muncitocre" In 1906 In Patruzect de ant de saracie, de
robie el ru9Ine"). Maralitaltea acestor truditori era contest:arta de exploartatodi Pert
21.) Mihail Roller: Documente dtln Misearea aviruiteirtoaztlasca (1872-1916), peg. 351.
www.dacoromanica.ro
214 DR. MARCU ONESCU

sa-i respinga juramantul ca neadmisibil, faro ca prin aceasta sa violeze art.


1208 "'Z).
Acest continut al codului civil nu este decat un reflex al atitudingi
burghezlei, care indata ce revolutia dela 1789 a inlaturat feudalitatea, a cau-
tat ca o class invingatoare sa-si mentina situatia si sa-si creieze legiae cu
masurile favorabile ei.
Karl Marx si Friedrich Engels au explicat procesul prin care Intreaga
culture, cu toate ideile societatii capitaliste, nu sunt decat produsul raportu-
rilor productiunii $i proprItatii burgheze, iar dreptul nu-i dwat vointa clasei
burgheze prefacuta in lege, vointa a carei continut este dat in conditiile
marteriale de existents ale clasei burgheze".23).
De acc-.ia burghezia nu outea vedea cu ochi buni, Inca de atunci, mis-
carile muncitoresti ce incepeau sa eauzeze namulturniii regimului ce inte-
legea egalitatea, libertatea $i fraternitatea" numai In favoarza clasei fnvin-
gatoare. Este concept:a unui individualism economy -, pe care Franta o pro-
clama ca atot stepanitoare Inca dela sfarsitul secolului al XVIII-flea.
Asa se explica cum la 14 Iunie 1791, Constituanta voteaza legea, Le
Chapelier, prin care se interzicea orice asociatile intre oamenii de aceeasi pro-
fesiune sau acelas fel de industrie. Aceste asociatii dandu-si drept scop
apararea intereselor comune" dispune legea Chapelier, sunt nu numal
zadarnire, pentruca nu exista asemiznea intcrese si periculoase, pentruce
sunt in stare sa ameninte ordinea publica, dar ele sunt chiar indezirabile,
fn masura in care ar putea stanjeni conventiile l:ibere dela individ la indivld".
Iar pen'ruca se intareasca aceasta corbceptie a statului aparator ail cla-
sei burgheze, expunerea legei Le Chapelier ouprinde formula entre l'Etat et
l'indiv:du, it n'y a rien".
Inainte ca regimul burghez sa-si gaseasca consolidarea, Isi gaseste
insa rnijlocul sa se puie in garda fate de muncitorimea care se organize.
Legea Chapelier reprima in mod sever orice asociatie care tinde sa impuna
patronilor un pret uniform ; existsnta unei astfel de asociatii era conside-
rate ca un delict gray, membrii ei hind pedepsiti cu Inchisoarea.
Degea Chapelier a fost in vigoare pane la 1884, tend s'a votat in
Franta legea asupra sindicatelor profesionale24).
Reglementarea munch se facia si in aceasta lege, in acelas spirit in-
dividualist, bazat pe acelas principiu all libertatH conventiunilor", care era
fundamentul codului civil. Principiul aeesta convenea burgheziei, deoarece-
in forma avea asp.ctul de generozitate, jar In continut era numai In avan-
tajul celor rare erau po.sesorii avutillor i deci dictau Bbertatea" contrac-
telor. Legiuitorul burghez nu avea nici o grija de contractul de munca, care
reglementa modul cum milioane de oameni fsi procurau painea de toate
zilele.
Capitalistii din comert $i industrii, in stransa legatura cu proprileitarii
pamanturilor capetau dreptul nelimitat de a Incheia contracte cu mune-
torii si functionarii, pe baza unei libertati in conventiune, care Insemna
Intardrea libertatii fare franc pentru capital de a exploata munca.
Aproape o suta de ani legea Le Chapelier a fost o pavaza indivi-
dualismulu: prevazut de codul legislatiei burgheze. Desigur ca $i dupe legea
aceasta, asuprirca codului civil a predominat, stepanind si astazi cele mai
22.) Decizila Nr. 41 din 30 Isnuarde 1887 a Inaktei Curti de Ctisatie S 1.1ustitie.
S. L, publicatd in Buletinul Curtii de Casatie, pagina 54.
23.) MarxEngels: Manifestul paTtidului Carnunist (Editura CP. C. R.) paella 40
24.) AceastS lege prevedea sindicalizarea numai a functionariflor mune:ter-11er
dtn dnstitutiile partilculare. Prin lAmuririle date in pectin-4a Gamer% din 23 Mai 1894,
s'a admis aI dreptul tutu:non lueratorillor de a se sindicaldza, chilarr pi a acelora din
ing7epritiderile startulaii In unimia diseutiundlor ravute in aceasta sedintS. in legAtur3
Cu dreptul de sindicalizare, gruveravul prezidat de Casimir Peltier a Yost ciistuirnolt

www.dacoromanica.ro
CARACTERUL REACTIONAR AL TRECUTEI LEG1SLATII MUNCITORESTI
215
multe dispozitii ale codului civil, din toate tarile, fn afara de Uniunea Sovietica.
Masa muncitoare s'a organizat insa peste dispozitiile de lege, prin marl actiuni
in care constiinta de class a prodetariatuluirdeven-a din ce in ce mai hotarata.
Revo lutia franceza adusese $i pentru muncitori o egalitate $i o posi-
bilitate de asociere care des: infranta imediat de proprietarii tematori, a
rarreas stimulentul luptelor darze ale oam:nilor munch. Aservirea munci'o-
rilor vointei patronilor devenise atat de puternica, incat inainte de apritia
Codului Napoleon (1804) se infiintase o carte de lucru" Lard de care lu-
cratorul nu Mutes fi angajat; aceasta carte de lucru era in pastrarea pa-
tronului, ce nota aprecierile sage asupra muncitorului ii motivele concedierii.
Aceasta carte de lucru" dadea muncii ceva din caracterul feudal al
iobagului lipsit de parnant. Riscul de a fi lipsit de salariu si paine sides
pe lucra:or sa suprote multe abuzuri.
*

La noi, incercari de asa zisa legislatie a munch, au fost initiate nurmai


in urma organizarid muncitorimii roman, facuta la 1872 prin ,,Asociatiunea
genera/a a tuturor lucratorilor din Romania", care in editorialul gazetei
acestei asociatiuni Lucratorul Roman" din 5 Noembrie 1872, arata ca soopul
este de a combate tot ce-i rau fi vatamator lucratorilor, din orice punct de
vedere" 25).
Prezenta acestei asociatiunii Si a organizatiilor care i-au succedat
precum protestetle muncitorilor fate' de starea inapoiata in care era lasata
municitorimea, a determinat aparitia Legii sanitare din 1885. care are dispozistii
referitoare la reglementarea munch minorillor $i a higienei industriale. Dis-
pozitiile acestea lass la aprec:erea si initiativa prefects lui de judet masurile
ce trebuesc luate pentru imbunatatirea conditlunilor de munca a muncito-
rilor. Ounoastem prea bine cum s'au comportat prefectii acestia, pentru
a nu mai fi nevoie sa insistam asupra masurilor" luate benevol de ei.
Regulamentul aoestei legi, cunosout sub nusnele de regulamentul
industrii/or insa/ubre din 1894, are disporttii referitoare la modul cum tre-
buiesc instalate, precum *i o serie de prescriptiuni de nature' higenica. Dar
a fost conceput intr'un spirit advers alasei muncitcrare, cad in art. 12 prevede
Juarritorid adult de sex bcirbatesc este striptin pe timpul qi felul munch sale",
adica Mci o limitare a timpului de munca. Munca barbatilor era dela 15
ore in sus, caci restcrictia acestei reguaament este facuta pentru copii intro
12 $i 14 and, care nu pot sa lucreze decat dela ora 5 dimineata pana la
ora 8 seara, cu o intrerupere de o ora in timpul mesei.
Acest regulament constitue oareculm un progres in campul ocrotirei
munch la noi in Cara, undo pana la aceasta data orele de mulled erau $i
mai numeroase.
aVasurile burgheziei stint asprie in legi, dar si mai grele in fapt.
Muncitorii se organizeaza, astfdl ca la 29 Oct. 1896 se poate ceti in Lumea
noua": Pentru eri la orelle 9 dimineata era convocata in localul Clubuffui
Muncitorilor din Capitala o conferinta a delegatilor bres.lelor socilztatilor
de muncitori din Capitala.
Rar s'a faout de cadre socialisti opera mai constiincibasa $i mai trai-
rhea decat in aceasta conferinta careia ii va urma o serie de alto conferinte
pana se va ajunge la rezultatua dorirt: organizarea sirulicald a tuturor bres-
lelor din capirtafta 26s. Discutille s'au dus in special asupra muncitorilor cu-
fundati intr'o dureroasa mizerie economics ".
Posibilitatile de asociere profesionallie nu erau acordate, deli art. 27
din oonstitutia dela 1866 n'a fost abrogat.
25.) In Doeumente dlni mlwaa-ea muncitoreasea" (18'72-1916) culese 61 annotate
die Mihail Roller, paging, 20.
26.) Mihail Roller: Dom:men:1a din mi.rarea muncitoreosea, pagtha 253,
www.dacoromanica.ro
216 DR. ItIABCU ONESCU

Muncitorii protesteaza fats de aceste intarzieri. Guvernele partidelor


liberal si conservator, impotriva intereselor muncitorilor, yin cu leva mese-
riilor si a corporatiilor din 1902, care sprijina patronatul, pe comercianti ri
industriasi.
Muncitorii demasca scopul corporatiilor astfel: prin alcatuirea for
invechitd, stramta $i arbitrark corporatiiile servesc numai ca sa intareasca
explaatarea si autoriitatea patronului $i ca pe de alts partte, prin tendinta
for de a mentine formele inviechite de productie, sunt o piedica a progresului
economic si social al tarii", legea bind un mijloc de inselare $i ratacire a
muncitorilor" 27).
Iar prin art. 130 din legea minelor din 1906 se interzice dreptul de
grevid a muncitorilor.
Impotriva masurilor aligarhiei, muncitaril- infiinteaza sindicate la 1905,
dar maniifestul dela 1 Mai 1906 a cercului Romania Muncitoare", area va-
loarea organizarii muncitorilor: , Prin lupta tovarasi, eu iabutit $i fratii
nostrj din alte taxi sa-si imbundtateasca saarta lor, prin /up.&a data prin
sindicate si prin uni74ea for a. tuturor. Sa-i imitam $i noi pe dansii $i sa
ne unim ri noi in sindicatele noastre, si vom ajunge acolo unde au ajuns
;I el, la dobandirea reformelor economice si la cucerirea drepturilor politice.
Ajunga de cand suntem batjocorirti in fabrici $i ateliere, ajung,, de cand
politicianii se cearta si-$i fac treburile pe spinarea noastra. SA dcvenim si
nod oameni atat in atelier si fabrica precum si In vista public&
In ateliere $i fabrici sa ni se respecte munca dednnitatea noastra,
sa nd se dEa dreptul nostru, in virata publica s devenim stapand pe noi
thine $i sa ne vedem prin noi singuri de nevoile $i durerile noastcre"23).
Se vede dar hatarirea de a se organiza in sindicate, pentru a-si apara
interesele profesionale prin cucerirea drepturilor politice.
Iar la 1907 se publica 20) prirnul statut al Uniamii Generale a Sindicateaor
din Romania.
Muncitorimea fiind mai solidar5, atat aceea din intreprinderile par-
ticulare cat si din institutiile Statullui, la 20 Mc. 1909 spare legea contra
sindicatelor a guvernului liberal, prin care se interzice functionaridor, mese-
riasidor $i ncluncitorilor statului, judatelor, cornunelor $i stabilimentelor pu-
bike cu caracter economic, industrial si comercial, once fel de asociere.
Deasemenea se pedepseste cu inchisoare once incetare de lucru, prin care
se cere imbunatatirea salariului, sau schimbarea conventiilor de munca.
La fed este interzis contractul colectiv de munca 30).
In. mentalitatea legiultoruluj liberal, Neasta insemneaza ca libertatea
muncii este garantatd" (art. 2).
Legea aceasta a dus must ran muncitorimei rornane, incat a fast de-
numita infama lege scelerata"31).
Cu toate acestea, tun interpretator al burgheziej partidului national-
laranesc apreciaza opera autorului legit ca fiind a unui precursor al poli-
ticei noastre sociale"32). Aprecierea aceasta devine clang cand obstrvarn ca
spune in acelas loc, despre valoarea programului acestui legislator care
a servit de calauza de dupa razboiu"33). Noi adaugam, chiar pans la 23
August 1944, cum vom vedea, cu legiuiri antimuncitoresti.

27 ai 28.) M. Roller: Docuinente din rniscarrea rnuncitocreasca, pag. 327 si 351.


29.) Romania Muncitoare', enul III, seria II-a, Nr. 41 din 9-16 Decembrie 1807.
30.) In conceptia lug cretrogradk, lea cum autorul legit se manifest& contra
ccaltractului colectiv: nu pot crecunoaate urnsi part' a rnruncitorimii, oricat de luminata
at fi ea, dieptul de a vorb9 in nurnele tuturor ". Dar el, de uncle isl blase dreptul
de a lovi in muncitori?
31.) Romania Muncitoare, Nr. 18 din 17 Februarie 1911.
32.) G. Taaca: Politica socials a Romaniel (1940), pagllna 353.
33.) Se refers la perimul razboini mondial.

www.dacoromanica.ro
CARACTERUL REACTIONAR AL TRECUTEI LEGISLATII MUNCITOREST1
217

b) Legislatia de protectie aparentcl a muncii.


()data cu revolutia dela 1848, principiile unui sufragiu universal pa-
trund in tarile capAaliste, facand din muncitor un cetatean cu relative
dnepturi politice, deori cu formalul drept de a alege.
Patrunderea in Parlament a unor deputati care aparau interesele mun-
citorilor, precum si desvoltarea unei constiinte de clasa a unui proletariat
din ce in ce mai solidar, mai organizat, Ikea ca soarta ler sa fie discu,ata in
parlamentele burgheze, ceeace ducea la aparitia unor legi ce se refereau la
codul de munca si viata a muncitorilor, insa fara sa constituie o realizare de
legislatie muncitoreasca.
In Franca trebuie sa mentionam legiae din 1884 (liegea Waldeck
Rousseau) si 1 Itt lie 1901, pentru rectunoasterea sindicatelor profesionale si
proelamarea dreptului de asociatie, precum si legea din 9 Apri lie 1898, prin
care se rEglementeaza raporturile dintria patroni si salariati.
In Anglia miscarile muncitoresti au fost de o itntensitate deesebita,
cu greve marl si foar e dese, Meat printr'o lege din 1871 (Trade Unions
Act), complectata cu legca din 1876, asociatiutnile profesionale sunt licite.
Aceste trade unions au marea gresala, ca ele sunt conduse de o , aristo-
cratie" muncitoreasca, adica de acei cari n'au Vazut taria clasei muncitoare
in unitatea ei.
In tar la not aceasta perioada corespunde cu abolirea sistemului cen-
sitar electoral, prin decretul lege din 16 Dec. 1918, potrivit caruia se lar-
geste dreptul de vet, astfel ca si muncitorti pot lua parte la vista politica.
Odata cu terminarea primullui razboiu mondial si prin alipirea Ardea-
lului si Banatului, s'au adaugat un mare numar de indus'rii, cu un numar
mare de lucratori, vetchi sindicalisti, co.nstienti de drepturile clasei mun itoare.
Industria noas r5 se desvolta.
Curl; insa participarea la viola politica a muncitorimii este numai o
dispozitie de lege, fara o corespondenta in viata reala, masurtle de legis-
latie a muncii sunt si ele oreatii ale unor lEgislaturi in care toata puterea
politica este detinuta de aceeas clasa burgheza mo5iereasca.
Guvernele care s'au perindat la conducerea Orli n'au fost deca expo-
nentii fraudelor electorate, astfel ca parlamentele nu erau formate decat
din mosieri, industriasi si intelectuali, toti avand interese in bancile si in-
dustriile liberale.
Se mentineau la putere prin popularitatea" obtinuta astfel: partidul
fiind in opozitie, a obtinut in. intreaga tail, in 1920, numai 6,80
din totalul voturilor exprimate, jar in 1822 fiind la guvern a obtinut 60,3''
din totalul voturilor exprimate, deci o diferenta in plus de 530/..
Partidul averescan, numit al paporului, obtine in alegerile din anul
1920, fiind la guvern 420 din voturile exprimate in intreaga tars. iar in
1922 fiind in apozitie nu obtine cleat 6,5/084).
G4rija uncr astfel de guvernanti nu putea sa fie decat asupritoare, fat5
de muncitori. Starea muncitorilor era neinehipuit de rea; ei produccau tot
pentru socitztatea roananeasca, pentru ca beneficiarii sa fie cateva mii de
mosieri si bancheri, detinatorii fortei politic&
Muncitorii au un salariu de mizerie pentru o munca istovitoare de
10-12 ore in conditiuni nehigenice, fara asistenta sociala si mehicala, iar
conducatorii sunt exclusi dela tratativele unde se discu'a situatia lor. Land
intervenea fermitatea acestor conducatori erau bagati in inchisori, schm-
-giuiti si chiar omoriti.
Pentru Ian Te Ianuaiie st, Februarie 1929, guvi.rnul t)arii tritrnitk1 6
vagoane de Mina pentru 40 mil de oameni din Valea Jiului, unde munca

04.) Istoria IFtoma.nliel"., de Gh. Q. Georgescu, DuirnitTu Tudor, Vasile Maciu


91 Mihai0 Roller. Redactor respausatn1 lvithat1 Tteller, paella 650.

www.dacoromanica.ro
218 DR. MARCU ONESCU

este atat de grea. Aceasta centitate de Mina a facut ca mun.citorul celei


mai grele munci sa manance 1 kgr. jumatate de pa'ine timp de 2 luni 35).
Luptele crancene ale muncitoriflor determing unelle dispozirtii legale,
can nu stint puse in fapt sau sunt anuleite de elte legi.. Desi Tratatul dela
Versailles se ocupa in special de internationalizarea legislatiei munch, deli
au fast multe conferinte, congrese conventiuni pentru ameliorarea condi-
tiunilor de viata si munca a muncitorilor, la noi, guvernele oligarhice nu
fac decat sa exploateze cat mai mult munca pentru a-si mari veniturile
intreprinderilor lor.
Fieoare lege se. obtine cu mari sacrifieii de catre clasa muncitoare.
Aceste sacrificii amt cu altAt mai marl cu cat dupe ce victoria apari-
tiei legii a lost obtinuta, ea este intentionat feu arplicata mu cazuta in de-
suetudine, sau chiar desfiintata.
Desigur ca pe masura ce olasa muncitoare este mai organizata, mai
inchegata, mai units, si in domeniva legisaatiei muncii se vad unelle succese.
Luptelie pentru obtindrea unor reforme legislative sunt strans unite
cu mlscarea politica muncitoreasca, care vede in obtiner:a acestor masurt
mijlocul de organizare a clasei mamcirtoresti, pentou descatusarea el definitive.
Burghezia romaneasca isi da seama de aceasta mai ales ca in veci-
natatea ei apropiata Marea Revolutie Socialists din Octombrie a eliberat
poporuil, format din aproape 200 miaioane de oa3meni. Pentru a mai armana
sfarsitul toemai in vremea celor mai marl afaceri, cand capitalul rornanesc
is forme puternice de concentrari masive, monopolini, unindu-se cu acel
din Transilvania bogata Sn industrii, burghezia romaneasca reprezentata
prin partidele national-liberal si nationallaranesc, Insceneaza procese, ares-
Vaal, efactuiaza maceluri, crime, desfiintari de organizatiuni, etc. Este epoca
In care burghezia si-a manitfestat cu cruzime ,ultimii zeci de and de tiraruie :
13 Decembrie 1918, inabusirea grevel generale din Octombrie 1920, procesul
cFri ,Dealul Spirii, Tatar Bunar, macelul dela Lupeni, dela Grivita, procesul
ceferistilor d:aa Consiliul de razboitt din Craiova, dictaturile regale, legionary
si antonesciena, in care se incerca dista-ugerea miscaiflor anuncitoresti. In
anii acestia de man framanCAri si lupte csooialle, burghezia a reusirt sa reduce
niVelua de trai al intreguaui popor: taranii mai muncesc in dijrna traiesc
mai rau decat anianalele, in bordeie, iar anuncitorii si funotionarii stint isto-
viti de lipsuri, de ctn.be de sacrificii", de somaj, de lipsa de asistenta so-
cials si rnedicala.
Burghezia insa n'a rErusit sa sfarme constiirn.la proletaniatului care se
opunea cu ascutime ororilor, aratand o combativitate progresiva. Intr'o astfel
de absents pentru grija fats de popor, desigur ca legiurile muncitor:sti sunt
formale, ele aratau insa lupte muncitorilor pentru a be obtine, dar Si nesin-
ceritatea burts,heziei noastre in a tie aplica.
La 5 SeptEmbre 1920, prin legea pentru regulamentarea conflictelor
colective de mulled se int,rzice dreptull de greva in intrepr:nderile Statului
si acEle de interes public. Dispozitiile acestei legi erau Indreptate impotriva
marei mase de aucratori ysi functionari dela eat, care Indurau cele mai multe

35.) alata care sunt ef&turille Si alscurrile acestor muncitori: Din cele fret
rr'tl ale aocidente cate au be interim an In Valea Jiului, eel putin cilncisprrezece sunt
mortale. In unlit cei mai fericitt, trei sau patru sAptAmani nu tree, fat% ea undeva
In vreun abartad din fundlil parnAntuhul, run om sa nu ImoarA strivit de tin bloc ds
carbune, sau victims a cellorlalte primejdii, eaire din toate partble pandesc mrizern.
Acestea sent nenorrocirile obipnuite. Pe urtnA, odat.a pe an,sau eel milt la dot ant
data cand total parricA merge bine, tzblumetsc cataistrofele. Atunci, ea-Le trcizeci de
oarmeMr pier intr'o sIngurA zi. NPai tsar otpoi, data la t ece anir. au loc marile dezastre
care InspAimantA valea i rifunin In istaria el 7au marea explozie dela LOprerni au
murit optzeci de oamenl ", iOrainverni st cArbuni In Valea Jiultd" Ide Geo Bogza.
vagina 177).

www.dacoromanica.ro
CARACTERUL REACTIONAR AL TRECUTEI LEGISLATII MUNC1TORt4TI
219

priva1iuni $i care-0 aratau nemultumirile prin puternice agitatiuni ce ame-


nintau pozitia guvernului.
Desi expunerea de motive a acestei legi era influentata de legea Ina-
poiata belgiand a lui Vendervelde, care facea distinctiunea dintate agentii
executori p1 agent ii de gestiuni lei Statului, admitand pentru primii dreptul
de greva, legiuitorul roman a gasit mai comoda solutia preconizata de doc-
trina cea mai retrograda 36), interzicerea camplecta a dreptului de greva
pentru tot'. lucratorii $i functionarii de stat, indiferent de starea for mate-
riala, de rev..ndicarile lcrr juste 37).
La 26 Mai 1921 spare legea sindicatelor, care avea de scop sa tempe-
reze avantul miscariilor muncitoresti. Sub aparenta unor libertati, aceasta nu
da o autonomie de organizare, creiaza sindicate muneitoresti, patronale, mixte
(galbene) cu scopul de a sparge unitatea muncitoreasca.
Sindicatele profesionale au ca obiect studiul, apararea si desvoltarea
interese/or profesionale" glasuia art. 1 din legea dela 26 Mai 1921, simu-
le'nd aoeasta limitare ca fiind facuta in intersul muncitorilor, ea $i cum
apararea intemselor profesionale fats de patroni nu necesita o aertiune de
masse, poltica si hotarita. Legiuistorul tirmar-rea impiedicarea unei activitati
impotriva clasei sale, pe care o apara.
Este irnposibil sa se separe In sindicatele muncitoresti urmarirea sco-
purilor profesionale de acelea ale scopurilor politice, dye oarece unele se con-
funda prin chiar continutul for cu eelelalte, unele fiind in functiune de ce-
lelalte.
Telul urtrnarit in aceasta rastrietyie este aratat precis de dl. Vasile Luca
in modul urmator : Incercarile din toate timrrurile ale reactiunii, de a in-
terzice lupta politica a sindicatexlor ceelace nu este posibil, fiindca luptele
economice sa impletesc cu lupta politica, cu sau fara voia cuiva, au avut
drept scop de a izola sindicatele de partidele muncitoresti $i de a tine sin-
dicatale sub influenta unei ideologii reactionare" 38).
Lupta politica este de altfel mijlocul general $i inevitabil in condi-
tiunile socitatii capitalists.
,,Lupta clasei asuprite impotriva elaCei stapanitoare devine in mod ne-
cesar o lupta politics $i in primul rand o lupta impotriva domnied politice
a acestor clase" 39).
De altfel, legiuitorul din 1921 se contrazice, cand In Raportul legit
recunoaste: asociatiunile muncitoresti vor ilnapune capitalului 9i Statului
reforme ut:le prin puterea organizatiunilor lor"40).
Este metoda perfida a legiuitorului burghez, care in afara tcxtelor
legit, vantura idled generoasX?., rcounoscand ca sindicatele trebuie sa duca lupta
impotriva capitalului $i chiar a Statului, dar in textul legii care singur
este obligator interzice discutarea problemelor pentru indreptarea starii
de mizerie a muncitorilor, deoarece acestea formeaza politica.
Art. 3 interzice sindicalizarea functionarilor publici, ca $i cum ac:stia
n'au interes, de aparat. Este conceptia bizara ca intre Stet si functionar nu
exista raporturi asernanatoare ca intre patron si salariat 41). *Unit este insa

36.) H Barthelemy: Le draft de grove et les fonctions publiques (1909)


37.) Asupra stArll de mizerie in care lesiaru tirsula Muriettioril, Stns contrast eu
afaceride societAtllar counerciale hbenalei, care reprezentau maxi concentrari de mitre-
prindem i capitaluri, a se vedela pagina 1636-627 dun Istoria RornAniel, Op. chat.
38.) V. Luca: Alegerile qi autonomia sindicala, 1947, paging 12.
39.) Fr. Engels: 'Ludwig reuerthach sit sfArsitul filosottlei clas(ice germane (Edltura
P. C. R.) pagina 60.
90.) D. R. moanartescu: OK. Of. Inr. 71 din 1 AprIlle 1021, pagina 1420.
41.) Leon Duguit: Drat constitutionne1, vox, iv, pagina 230.
www.dacoromanica.ro
220 DR. MARCU ONESCU

ca Statul este cel mai mare exploaitator 42), in conditiunile unui stat bazat
pe sprijinirea mosierilor $i a bancherilor, asa cum se gasea Romania in a-
ceasta perioada, fiind un instrument de exploatare a clasei asuprite.
Functionarilor statului li se refuza sindicalizar,a, in schimb era per-
misg patronilor $i societatilor anonime: Noibtratam p- acelas pic'or da ega-
litate $i pe patron $i pe lucrgtor. Eu am mers asa de departs incat gandin-
du-ma la obligatiunile patronilor, am ,admis sa intre in sindicate $i persoa-
nele morale. Pentruca mi-am spus, daca ar. fi vorba de o industrie a lem-
nului, de sindicalizarea industr:ei 1,:mnului in 1,ars romaneasca, cum sie poate
sa nu intre in aceasta uniune fabrica Sylvia" sau fabrica Lesser ? Cu
alte cuvinte, cum se poate sa Exaludcmpe cei mai importan(i factori, atunci
child ar veni sa apere interesele profesionale ale patronilor ?" 43).
Veciarn dar ca sindicatele nu sunt in conceptia legiuitorului din 1921,
decat oficii de apgrare ale patronilor $i ale societatilor comerciale.
Sindica.ele profesionale de anuncitori, orice sunt autorzate sa faca.
trebue sa le execute Impreung cu organele rninisteru/ui muncii" (art. 33,
al. a, b, c), sau a face controlul smears asigurgrilor sociale prin delegati
din sanul lor, acreditati de ministerul muncii" (art. 33 al. d). 44).
Se cunoaste cu ca scop erau aceste impreunari dintre muncitori si re-
prezentantii autoritatii, care erau in acelas timp interesati in intreprinderi.
Este o lege po/itistil, deoarece creiaza In sanul sindica'elor sindicatele
galbene, in care intrau agentii autoritatii politienesti, pusi in slujba perse-
cutarii muncitorilor.
Atatea formalit'ati si atatea avize se cereau ca un sindicat sa se for-
meze, incat se puteau forma numai acele earl erau in slujba guvernelor bur-
gheze. Din desbaterile parlamentare se vede ca un deputat a cerut introdu-
cerea unui amendament care tindea la posibilkatea verificarii celui ce soli-
cita intrarea in sindicat de cgtre insusi asociartiunea profesionala.
Deputatul motiva introducerea acestui amendament, prin aceia ca si-
guranta politista sau patronii ar putoa sa trimita reprezentantii for In sin-
dicate, provocand. Camera deputatilor formatg din averescani earl erau la
guvern $i din opozitia liberals $i national-tgranista, au respins in unani-
mita'e acest amendament, care avea de scop apgrarea sidicatElor $i oprirea
intrarii in sindicate a agentilor provocatori.
Cu toate aceste dispozitii politienesti, munciforii s'au dovedit constienti
$i au cautat sa faces din aceste sindicate organizatiuni puternice dre lupta.
Acest fapt neconvenind guvernului liberal, vine in 1924 cu legea persoanelor
jurEdice, prin care este luatg competenta acordarii autorizatiunii functionarii
oricgrei asociatiuni firs scop lucrativ, dela judecatorii la tribunale, Ingreu-
nand formalitatile, cerand mai multe avize", dand dreptul oricand autori-
42.) Fr. Engels: Originea familiei, a propr4etAti1 private si a statului (Editura
In Nimbi straine. Moscova 1943. pagina 143); V. I. Lenin: Statul qi rervolutia, in Opere
alese, vo0. yI, pagina 207 (Editura P. C. R.).
43.) D. R. loanitescu: M. Of. Nr. 71 din 1 Aprille 1921, patgtna 1420.
44.) 0 ncitttA Wata la intamplare din noianul de tastfel de rapte ,,diverse",
aratii valoarea unei astfel de dispozitii: Un immix de 30 muncitori care si-au otravit
plAmarrii in atelierele infecte qi umede ale patronuluri lurApAret, care au That fortartl
de lipsuri si mizerli sl luereze 19-18 ore pe zi, hrarrindu-se doar cu o bucatl de
paine yd aceia. destul de amerl, zac $i csteapta poste sfarsltul pe paturile taxi Si
raurdare ale spitalului Zerlendi. Din cauzA ca baia este stricatl, bolnavii TULL s'au spalat
de aproape douS luni. Mancareta told sauna are un n-idros nepl'acut. l)acA se incearca
a se protests, U se rlspunicle el pot plena, poarta este deschfisl. Biolnavil care prin
natura bolii for qm tiebui sl fie bine hrnliti menajaIi, sunt din contr.% pusi in
asemenea conditiuni cA nu este aproape noapte care sa nu moarA cite unul.
$i totu4t existed un Minister al Muncil ei totusi Casa Central incaseara sute
de milioane dela muncitori, fSrA sl be dea ceva in schimb". (Vista Mtmcitioare
gazeta Uniunii Sindicatelor unitare din Romania Nr. 4 din 30 Decembrie 1928).
www.dacoromanica.ro
CARACTERUL REACTIONAR AL TRECUTEI LEGISLATII MUNCITORESTI
221

tatilor sa faca apel impotriva hotdririi tribunalului, controlul aclivitAtii pu-


tandu-se face usor de autoritati, cergnd disolvarea sindicatelor oricand au-
toritatea socoate ca activita ea nu corespunde ,.ordinei publice". Scopul a
fost awns in parte, deoarece sindicatele au Post disolvate, muncitorii insa au
stiut sa actioneze impotriva acestei legi, facutd spre a impiedica organizarea
apardrii interesclor lor.
Restrictiuma puterii executive pornea dela credinta ca ord:nea pu-
blica" insemneaza pdstrarea stdrii de exploatare nn favoarea clasei pe care
o aparau in dauna poporului muncitor, ce forma marea masa a populatiunii
tarii.
Burghezia romans stia ca dreptul de asociatiune, libertatea de organi-
zare a muncitorilor duce la revendicdri ce pot dduna mgrirea acapararii. Da
aceia legile care le aduc sub impulsul miscdrii muncitoresti nu sunt apli-
cate. creind o biurocratie de cele mai multe on chiar vatdmatcaxe.
Legea organiz'drii plaseirii din 1921 nu produce aproape nici un efect,
legea repausului scip.clinanal in stabilim-nte industriale si comerciale din
1925 nu e retpectatd, legea pentru organizarea Camerelor de Munca din 1927
si 1932 creiaza un aparat de functionari, fard a folosi muncitorilor, toate cre-
iate numai sub influ.nta conf3rintelor de munca internaticnale, cu intentia
de conformism, fara o corespondentg in viata muncitorilor.
L"ga contracteior cDe mulled din 1929 prin abrogarea art. 1472 c. civ.,
infatisa numai o aparentd de progres, caci in fapt masurile au mers la fel,
patronii conducdnd '.oate institutiile instantele de rezolvare a conflictelor
da munca. Abrogarea dispozitiki art. 1472 c. civ. a produs efecte asernd-
ngtoare cu exproprierile rurale dela 1864 si 1921: exproprierea era In lege,
iar tdranul cunostea cele mai grele conditiuni de munca, ramasite feudale,
impletite cu exploatdri de salariat in mizerie, iar procese referitoare in 135-
manturile provenite din reforma agrard de dupd primul rdzboiu mondial, se
mai gaseau nerezolvate si inanul 1944.
Inalta Curte de Casatie i Jus'ititie a hotdrit prin numeroase deci-
zii 45) ca dispozitide legii contractelor de =flea din 1929, nu sunt aplicabtle
in campul munch agricole, aratand astfel ca de o lege a contractcthor de
munca nu se pot folosi deopotrivg toti salariatii cari trdesc din venitul muncii.
Motivarca unei astfel de decizii nu se face pe un text de lege macar,
ci tocmai pe ceiace nu prevede legea : ,,/egittitoru/ din 1929 nu a avut inten-
tia sa legifereze si cu privire la aceste contracte, mai ales ca problema con-
tructclor de munca din agriculturii prezintcl in report cu aceia a contract-1er
de munca din industrie si comert, anume conditiuni deosebite si un caracTer
specific, deti_rminat /a nol in tarci de imprejur5ri economice politice cu
totul particu/are, aSa ca si din acest punct de vcd r , dacti intr'adevar le-
giuilorul din 1929 ar fi vrut sa legifereze si in aceastei materie, ar fi trebuit
sa i consacre uncle dispozitiuni speciale".
Yard sa arate imprejuirtirile economice si poll ice cari fac ca salariatul
agri "ol sa nu posts sa se folaseascd de o lege existents, hotdresc prin justitia
de clasd terglversarea solutiondrii, astfel Inca. salariatul sa renunte la fa-
cerea unui nou proses, care sd fie luat dela inceput.
Interpretarea jii-Stitiei de class impotriva muncitorilor agricoli sau in-
dustriali, se facea intotdeauna sand era text de lege, sau si in lipsa lui.
Jusitia ggsea aceias solutie in favoarea capitalistilor, fie ca era vorba de o
otaranime iobagd, sau de muncitorime. dr
Leg la p ntru asigurarea platii /ucrului efectuat din 1931 si legea pen-_
tru infiintarea jurisdictiei de munca din 1933, creiaza procese cart nu se
mai terming, astfel ca muncitorul renunta die foarte multe on de a se mai
judeca, el trebuind sg munceasca In acele ore, chiar in alt oral decat in
acela unde a trebuit sa facd actiunea de judecatd.
95.) Dec. Nr. 1079/1931, Dale. Nr. 1444/1931, ambele ale 3maltel Curti de Jualltle
11 casatie, S. 1,

www.dacoromanica.ro
222 DR. MARCU ONESCU

Legile pentru unificarea, asigurarilor muncitoresti din 1933 si 1938, dau


nasterel la imrpartiri clasifcari birocratice, care due la o del'asare ce
ar to ca institutia asigurarilor este mai mult pentru a percepe taxe, decat
de a Ingriji pe muncitori.
Legea breslelor din 12 Oct. 1938, desfiinteaza sindicatele, incercand
fascizarea activitatii muncitorilor prin bresle. Pentru aceaste, interziee afi-
kierea breslelor la organizatiunile au earacter international, precum si re-
prezentarea bar In manifestatiuni sau congrese intznationale (art. 1).
Iar prin Decretul-Lege din 8 Dec. 1940 breslele sunt desfiintcre, de
oarece se constata ea spiritul in care se manifests breslele este departe de a
se pu'ea socoti in armonie cu marile comandamente ale Statului National
Legionar". 46)
Desfiintarea aceasta s'a faeut deoarece muncitorii n'au acceptat fasci-
zarea tarii $i razboiul antisovietic ce se pregatea.
Inca prin Deoretul -Lege din, 24 Iulie 1940 47) dictatura carlista dispune
pentru toate intreprinderile industriale, comerciale $i de transporturi, pre-
lungirea duratei de munca peste durata normala de 8 ore pe zi, suspendarea
concediilor de odihna, suspendarea repausului durninical si al sarbatorilor
legale, introducenea muncii de noapte, fixarea unor grave pedepse pentru
abaterile dela aceste masuri luate in vederea pregatirii razboiului hitlerist.
Deoarece muncitorii nu vroiau sa contribuie la acest razboi erau
dose actiuni de adversitate, se modifies 48) un articol din legea contractclor
de munca, prin care salariatii impotriva carom s'a deschis actiune publica
pentru fapte ce constituesc urteltiri impotriva ordinei publice sau ordinei
sociale existente in Stat, pierd orice drop de salarizare, pana preavizul
prevazut de lege.
Prin Decretul-Lege din 17 Octombrie 1940, relativa autonomie a Ca-
selor de Asigurari Sociale a lost desfiintata, devenind o institutie la care
au Post instalati cei mai inversunati dusmani ai clasei muncitoare
In tot timpul razboiului, dictaturile legionare $i antonesciene n'au avut
decat masuri asupritoare muncitorilor, asa cum au lost pentru intregul popor.
*

vazut pana aid doua perioade a legislatiei munch care formeaza


propriai zis aceias faze a unei legislatii, care numindu-se muncitoreasca, are
deseori un continut $i mai ales o aplicare antimuncitoreascii. Caracterul
aicesta se datoreste faptului ea toa:a aceasta legislatie este opera unei socie-
tati, burghezo-mosieresti, adica a unei societati in care, desi productia este
s9ciala, proprietatea mijloacelor de productie este individuals. Aceasta face
e intotdeauna legea in statul capitalist sa fie in favoarea clasei burgheze,
desi imbraca forme care ar putea sa dea alts impresie.
Desigurspune Fr. Engels49)legea e sfanta pentru burghez, caci
ea e opera lui proprie, ,promulgate cu consimtimantul sau, pentru aptirarea
sa a intereselor sale. El stie ca, chiar dace vreuna din legi ar trebui
produce in mod special un neajuns, intregul sistem al legis/atie/ protejeaza
neind,oio4 interesele sale ; si ca, in special, sfintenia legilor intangibilitatea
ordinei stabilita, odata pentru totdeauna in virtutea voinVei exprimate sub
forma active; de catre o parte a societatil, pasiva de cealalta, sunt sustina-
torii cei mai fermi ai situatiei sale sociale".
Toti autorij. legilor munch se socoteau facatori de bine ai societatii",
48.) C. liamanglu: Rapartul legii publbeat in Codul General al Rom3mLel, volumul
XXVIII, 1910, partea II, pagina 2211.
42.) Monitarul OcCialab astr. 109/1940. Prin Deeretul publicat in M. Od. Nn. 253
din 24 Octoenbrie 1943, ztua de 18.8cru se mare.5te is 112 ore.
48.) Mon. Oficial Nr. 69 din 122 Martie 3941.
49.) Pr. Engels: La situation, des classes laborieuses en Angleterre" (Editura
A. Costes), tome 11, pagina 162-163.

www.dacoromanica.ro
CARACTERUL REACTIONAR AL TRECLITEI LEGISL,Af TI MUNCITORE*TI
223
Para sa recunoasca ca societatea pe care o apara este numai a for si a Ca-
torva.
Nemarturisirea aceasta este divulgata de propritle atitudini, in intere-
sub for si in dauna acelora care muncese.
Chiar atunci cand o lege are dispozitii favorabile muncitorilor, gin-
samblul legislatiei" care este expresia vainki celor c.e stapanesc fortele
de productiune face ca dispozitiile favorabile" sa nu -$i produca efectele
decat in oadrul totalului de legi.
Deed o dispozitie de lege face chiar ca .un salariu sa fie marl% desigur
ca legea da impresia ca a favorizat pe muncitor. Insa muncitorul cu salariul
sau se tine pe el si familia lui, p1atesta o chirie, cumpara alimente, se im-
braca, intretine copiii la scoala, etc. Toa`e acestea nu se conduc de legea
care i-ia marit oarecum salariul, ci de legile societatii eapitaliste, care 11 fac
pe aeest salariat sa nu poata sa se bucuna de avantajele legii lui mungi-
toresti".
Asa se explica dece in fond revendicarile muncitoresti realizate pe cale
de lege numai, nu-i sunt folositoare. Folositoare ii este mai ales legea care
intr'adevar exprima vointa neexploatatoare a societatii, adica eliberarea lui
este conditionata de schimbarea struc.urii societatii.
Aoeasta schimbare o poate face in primul rand class muncitocare.
Tata pentruce $i doctrinarii" legis4atiei noastre muncitorkisti n'au atins
dealt chestiuni de interpretare in aplicarea legii, ferindu-se de cauza reala
g Iniisurtior antimuncitoresti in tegi muncitoreFti. Ei aveau frica ii vedeau
ih Scopul sindicateaor rasturnarea ordinal sociale" 50) si nu puteau accepts
refuzul conducatorilor aniscarii sindioale de a se desparti de agitatorii so-
cialist" 51), vazand in ineetarea lucrului la care erau-fortati lucratorii pier-
deri in detrimental patronatului" 52), deci necesitatea de a se lua masuri im-
po tiva muncitorilor, iar in ideia schimbarii societatii capitaliste gaseau ma-
hifastari ostile oricarei imbunatatiri a start materiale a muncitorului" 53).
In apararea societatii capitalistie acesti interpretatori ai legilor mun-
dtoresti cadeau toti de acord cu legea, ca sindicatele trebuie sa aibe numai
preocupari profesionale, eliminand once activitate politica", aceasta fiind
primejdioasa societatii pe care o considerau eterna si superioara.
Nu e posibil de conceput, ca o asociatiune profesionala sa-si to ca
scop bine definit un scop politic, nu e posibil ca o asociatiune profesionala
sa-si propuna de exemplu sa faca o politica republieana, sau o politica co-
munista" 54).
Aceasta previziune stiintifica" era facuta pentru a ajuta Raportul le-
gei, care demasca celace intelege el prin politica interzisa : Se urmareste
aceiasi politica de negatiune pe care partdul comunist o practica de muita
vreme si in care vrea sa persis'.e, cautand sa amageascii putura muncito
reasca" 55).
Deaceia gasesc acesti doctrinari, justificate masurile grabnice si
aspre" ale guvernului pentru dieolvarea sindicatelor, trimitand in jutheata
pe conducatorii vinovati" 56) (ai grevei generale din Octombrie 1920).
Ei stiau prea bine ca lupta pentru votul universal, de exemplu, era in
stransa legatura cu interesele profesionale, deoarece salariatii reprezentanti
in parlament, unde se faureau 1:gile, puteau sa se opuna proecti.lor de legi

50.) G. Tasca: Politica socials a Romantei, pagina 134.


51.) George Strat: Uhl deceniu de politica socials rornaneasca, pagina 33.
52.) I. Setlacec: LegLsiatia socilala posterioora infiintdrll Ministerulul Mundt,
in volumul Zece ant de politica socials In Romania ".
53.) Marco I. Batmen ,Principii in legislatia muncli" (L932), pagina B.
54.) AI. Oteteleseanu: La desbaterile legli sindleaitelor In Camera Depurtatilon,
M. Of din 22 Morn* 1921, pasfina 1298.
55.) 13, R. Ioanitescu: M. Of. Nr. 71 din 1 Aprllie 1921., pagina 1420.
56.) V. D. Viespesau: Legisla %ia munch (1937), pagina 48.

www.dacoromanica.ro
DR. MARCU ONESCU
224
ce duceau la asuprirea clasei muncitoare. Tocmai, pentru acest fapt,
doctrinarii burghezi isi construiau logica stramta a legilor antimun-
citoresti convenable lor.
Iar dacg prin lupta clasei muncitoare s'a obtinut si s'a strecurat o dis-
pozitie in lege mai putin aspra, se gaseste un comentator care sa vada in
acea ma-surd o slgbiciune: dreptul acordat lucratorilor salariati Ai Statului
de a se constitui in sindicate profesionale intoomai ca acei din intreprin-
derile private este, dupa parerea noastrd, partrea slabs si vulnerabila a legei
dela- 1-921" 57)
Aceasta sIabiciurie este vazuta de un profesor de legislatie muncito-
reasca. care n'a inteles valoarea sindioatelor, cad el privoa institutia sindi-
caSelor sub prisma invulnerabilitatii" societatii burgheze, nu dupa rostul
unei legi in favoarea muncitorilor.
Cauzele unei stari inapolate a muncitorilor erau explicate prin ele-
mente straine pregatirii profesionale si a conditiunilor de trai si munca, ci
cu ajutorul unor prenotiuni ,ovine, folosind pang' si date statistice ne
exacte. 58)
Atunci cand o dispozitie de lege reglementeaza o situatie mai mull
decal echitabila, de exeinplu, interzio.rea desfbintarii contractului de munca
din cauza absentarei dela lucru in timpul sarcinei femeii, se gaseste un
comentator ce o vede de prisos deoarece in zilele noastre sa prezinta rar
kcazul unui intreprinzator care s'ar folosi de gar:ina salariatel pentru a o con-
cedia" 5). Se vede dar, ca acest autor ce arata jntentii bune, judecg fara
sa fi analizat starea de injosire in care erau puse muncitoarele in rapor-
turile de munca ale socie.atii burghezo-mosieresti.
Acesti doctrinari si profesori scriau si vorbeau despre legislatia mun-
citoreasca fara sa se gandeasca ca ea trebuie sa foloseasea intr'adcvar ((Easel
muncitoresti. Legea se nurtiea muncitoreasca, dar ea trebuia sa fie in folosul
aceilu!as capital, in glujba careia erau multi dintre acestia.
Ei discutau mult pentru a gasi ccnstructia juridica, care sa fie justi-
ficarea conventiunei de munch' potrivit careia lucratoril si functionarii
treprinderilor aapitaliste se supuneau normelor stabilite de vointa unilaterald
a proprietarului ei si de uncle se trage forts obligatorie ale acestor reguli.
IndepartandP si ignordnd baza adevarata ciconornica a raporturilor ju-
ridice de munca ale societatii burgheze, undo mizeria, privatiunile si foa-
metes sileau pe muncitori sa accepte conditiunne si r;igimul muncii stabilite
de stapanii intreprinderilor, ci au incercak fara succes desigur, sa rezolve
gravele probleme cu ajutorul constructiilor stramt juridice.
Asa suet teoriile institutionaliste", potrivit carora intreprinderile ar
E formatiuni sociale autonome, in care patronul ar poseda carpacitatea de ,a
creia cu putere de lege, obligatorii pentru muncitorii si functionarii care
lucreaza la el.
In sanul acestei teorii mai aunt Inca mule, toate prevazand insa ace-
ias fictiune, in actele ce conduc intreprinderea '(regulament, statut, instruc-
tiuni), o anumita forma a unei intelegeri juridice, in care numai vointa pa-
tronului are preponderenta, salariatul nrputand influenta asupra conditiu-
nilor de munca pe care le exercita insa in casa patronului. Acesti constr-uc-
tori de teorii aseamana chiar dispozittite patronulut, cu o Constitutie 60),
deoarece si salariatul si cetateanul stint condrusi de o autoritate existurta"
inaintea lor.
Alti 'eoreticieni" inccarca de a rezolva problema juridica cad mi-
zeria muncitorului nu-i intereseaza prin teoria deleggrii", potrivit careia
57.) G. ascA: Politioa Soak' 15.sa RornAniei, 1940, pagina 93.
58.) 8tavri Oi Curteseu: 1V1 Ina de aueru On pooductia nationalti (1928).
59.) Radu Al. fr. Floreseu: Incetarea contractului individual de manes( al, Wale
abuzului de drept (1931). pagina 60.
00.) Kaskel: Arbetitstrecht, pagina 22.23,

www.dacoromanica.ro
Drt. MARCT2 0.14ESCU 225

statul a 'recut Imputernicirile sale asupra unor anumite persoane particu-


lire, patronul. -
Disputa aceasta este nesfarsitA, ceiace ins trebuie retinut e ce' toate
nu neaga c5 in raportul juridic dintre patron $i muncitori numai vointa pri-
rnului exists. DoctrIna juridica burghcza nu numai c5 nu is atitudine impo-
triva acestei stari da inferiontate a muncitceilor, dar fi mai cauta o susti-
nere technicd-juridica, care s justifice .i sa apere acest contract.
Aceasta atitudine nestiintifica este inldturatd de materialismul juridic
care explica cauza raporturlor luridice nedrepte prin aceea ea autoritatea
patrondlui decurge din caracteoul raporturilor de productie capitaliste, in
care proprietatea private' asupra instrumentelor 5i mijloacelor de productie
apartin capital.$(.1or. tar ettcratom sunt sikti de arnenmtarea foametei $i a
somajului se' -$i vdnda munca $i s se supunti vointei. stapanului.
III. CONCLUZII
Din cele analizate pans aid si din aratarea unor imprejurari si st5ri,
earl au determinat aparitia unor astfel de legi cu carat er muncitoresc,
putem desprinde unele deosebiri a legislatiei muncii din societatea capitalis 5
fats de legislate ceataltd, tot burgnezi, care insd este specified in a ap5ra
avutia acestei ()lase. Aceste canact:ristici rezultd din imprejurarea ca 1,41s-
latia muncii s'a obtinut impotriva clasei stapanitoare, smulsd de muncito-
rime, independent deed' au Post sau nu aplicate:
Izvorul legislatiei muncii nu este proprietatea privata, deci rzici
exploatarea omului de catre orre Dispozitiile acestei legislatii ar trEbui s5
se bezezet pe echitate iegatcl de nec-sitatva sociald $i de ocrotire a muncii.
Aceasta legislate, chiar numai cu dispozitii fragmentare, arata con-
stiinta de clusd i o parte a spiritului de combativitate a clasei munci-
toare (31), Fiecare dispozitie de li:ge chiar cu efect numai formal, expr:md
iupta si sacrificiul clash muncitoare.
Dispozitine acestor legi, neaplicarea lor, precum $i luptele munci-
torimei romane cauzate de aceste situatuni, arata asupririle capitaliste,
starea de m:zerie in cane se gtisea muncitorimea $i expleratarea crunta pe
care o suporta.
Continutul legislatiei muncii este Intotdeauna in acord Cu raportul
social de forte existente, dar $i cu simtul de dreptate pe care Il vrea colecti-
vitatea. Dreptul burghez se intemeiaza intotdeauna pe privilegii, pe, inse-
laciune.
Faptul ca leg:slatia muncii este aplicata de ace-Iasi autoritate a sta-
tului burghez, ea isi pirerde corrtinutul, devenind un instrument de asuprire
a muncitorimii.
Legislate muncii in Intelesul muncitorimei tinde ca personalita-
tea urnand se' se simta r berg, creind posibtlitatile materiale ca activitatee
$i capacitatea personals sa sa desvolte. Aceasta, desigur, inteun stet in care
n'ar fi o class dominants, care s5 exploateze munca omului.
*
Odata ou actul dela 23 August 1944 $i 6 'Martie 1945, cand punctele
de vedere afatate de indelungata lupta a clasei muncitoare pentru intereseie
intregului paper romh.n, au invins, aratand justetea lor, tegis/aeta muncii
oapatd un alt continut, intrand intr'o alto faze'. De uncle pane' la aceasta
data, dominate economics $i politica a bu-ghezilai romtine se manifests cu
oprimarea clasei muneitcare, de:a 23 August 1944, puterea ei incepe s5 sad-
beasc5 din ce in ce, muncitorimea intrand in fiece zi in drep urile ei fire$ti.
61.) Gh. Apostol: Legislartik tmunciltoreascA in Roin&nia, Jeri si az1, Vagina 10.
STUDII .15.
www.dacoromanica.ro
26 CARACTERTYL RtACT/CANAR AL TiREOLTTLI LEGISLATII MUNCITOREV1

Aceasta faze este caracterizata printr'o lupta darza cu ramasitele bur-


gheziei, de amla si'evolutia acestei legislatii este facuta pe etape, dupa po-
zitia politica si economics a clasei muncitoare.
Data acestei faze corespunde si cu ultimele 9 luni ale razbolulul mon-
dial, in care clasa muncitoare din Romania a avut contributia ei importanta
pentru a ajuta zdrobirea celui mai principal inamic al popoarelor din lumea
intreaga, fascismul.
Aceasta imprejurare a facut clasa muncitoare sa alba anumite objec-
tive corespunzatoare fiecarui moment istoric.
Legislatia muncii trece prin urmatoarele perioade:
a) Dela 23 August 1944 kind la 6 Martie 1945.
Miscarea muncitoreasca trebuia refacuta in urma sciziunel miscarei
sindicale din 1923. Deoarece in guvernele ce s'au perindat, burghezia avea
puternice reprezentante, lupta esentiala s'a dat pentru c.reiarea si unitatea
sindicatelor.
Dupd mari dernonstratiuni de sute de mil de muncitori, In toata tare,
&ma ce au cazut victime mai multi sindicalisti, s'a pu'ut obtine impotriva
partidelor burgheze care se opuneau cu inversunare la admiterea libertatii
de organizare a muncitorimii, legea asupra sindicatelor prof esionale62).
Aceasta n'a facut decat sa Inregistreze existenta in fapt a sindica'elor,
care indata dupe 23 August 1944 s'au constituit. Insasi expunerea de motive
a egii recunoaste ca sindicatele au ejuns astazi sa cuprinda aproape una-
nimitatea maselor salariate, de toate categoriile".
Si de data aceasta, ca in 1921, burghezia a dat lupta pentru a nu se
admite sindioalizarea functiorilor publici. De data aceasta insa n'a reusit,
deoarece muncitor:mea devine o forth' politica, care se impune.
Intre legea din 1921 si aceia din 1945 este o deosebire fundamen'alap
prin aceia ca obiectul sindicatelor in prima lege facuta de legiuitorii bur-
ghezi fare consultarea muncitorilor, se prevedea ca interesele profesionale
ale sindicatelor, dupd cum am vazut sunt /imitate la asa zisele inte,
rese prof esionale".
Aceasta mentiune acoperea toate masurile salbatice care au fost luate
rata de organizarea muncitorilor.
Legea din 1945 recunoaste libertatea sindicalizarii in integritatea ei,
far impor anta cindicatelor s'a dovedit deosebit de mare din primele zile ale
eliberarii Romaniei de sub ultima dictatura.
Sindicatele iau parte la toate ac'ele politice, asigurand productia in
toate domeniile vietii economics. Deasemeni ajuta taranimea sa lucreze pa-
manul, asigurand hrana populatiei.
Inovatia cea mai importanta a acestei legi este aceia prevazuta de
, art 28, prin care salariatii oricarei Intreprinderi, membri ai sindica'elor, vor
constitui comitete de fabrics sau ciae intreprindere. Pe plan economic, aces-e
comitete oontribuie la ameliorarea si marirea productiei, luand parte la ras-
punderea rezultatului, introducand discipline $i controlul muncii. Pe plan
social, comite ul de intreprindere are dreptul de a controla operele sociale
legate de lereprindere: cantinele, cooperativele, coloniile de vara, dispen-
sarele sans sp tale12, institut:ei cresele, etc.
Reprezentantii muncitorimii Si ai taranimii in guverne se straduesc
sa imbunatateasca situatia ma:eriala. Prin deciziile dela 26 Octombrie yi
6 Decembrie 1944 s'au ridicat salariile minime cu 300%, jar ale maxime cu
2000/003). In general, conditiunile de munch' au fost imbunatatite fats de
situatia de mai inain'e.
b) La 6 Martte 1945, data cu Inlaturarea celor mai numerosi repre-

62.) M. Official Nr. 17 din 21 Ianuarie 5945.


63.) Gh. Apostol: Raport as Comgresul general al sindicatelor unite din RomAntha,
publicat in Buteuriu1 informativ al Munch, pagIna 71.

www.dacoromanica.ro
DR. MARCU ONESCU Say

zentanti din guvern, a burgheziei liberale si national taraniste, muncitori-


mea si taranimea capa.a o preponderenta in conducerea tarii.
Lupta clasei muncitoare in trecut a determinat aparitia legilor, vic-
toria clasei muncitoare a creiat conditiile de realizare a masurilor in care
legea s fie intr'adevar folositoare muncitorilor.
Aceasta face ca de acum inainte absolut toate legilg muncii sa fie fa-
cute numai dupd consultarea, acelora care exercita aceasta. munca.
Legislatia muncii patrunde in toate legile care au un efect asuipra
conditiunilor de munca, de viata a muncitorului, taranului, sau a oricarui
salariat, astfel incat legea muncii s fie intr'adevar folositoare acelor ce mun-
cesc Ea nu se limi eaza numai la dispozitii care se aplica intre raporturile
dintre patron si salariat si se gaseste deacum in toate legille, astfel ca se
creiazd conditiuni materiale daze/ muncitoare, pentru ca munca sa fie fd-
cutd in conditiuni. omenesti.
Astfel, legi cari nu sunt specifice munci`oresti, au dispozitii care sunt
in avantajul muncitorilor, creind conditiile prielnice ca munca, in productie
sa fie dusa ca mai bine de salariat. Este suficient sa pomenim numai de
legile si masurile care reglementeaza raporturile dintre proprierari si chi-
riasi, sau referi'or la repartitia alimentelor, sau a creierii economatelor,
pentru a vedea ca anumite dispozitii sunt numai in folosul celor ce mun-
cesc. Deasemenea legisiatia muncii capata un caracter mai larg, incluzand Du
numai pe muncitorii din induslrii, asa cum era legislatia pang la 1944, ci
st pe acei ce fac munca agricola si intelectuala.
Clasa muncitoare a realizat ca si celelalte munci sa aiba e.celeasi con-
ditiuni, deoarece toate iau parte la productiune, De aceia clasa muncitoare
si-a gasit aliatul ei In taranime.
Prin reforma agrard din 22 Martie 1945 s'au creiat cemditiunile mate-
riale taranimii muncitoare, iar printr'o serie de legi consolideazd aceste
pamanturi pentru a putea fi muncite in siguranta.
Ca o masura cu caracter de legislatie a muncii, trebuie sa fie consi-
derate in primul rand Decizia Ministerului Agriculturii si Domeniilor din
4 Seiptembrie 1947, prin care exploatarEa terenurilor cultivabile se va face
numai in regie proprie, exploatarea in dijma fiind cu desiivarsine interzisd.
Deasemeni, munca inbetlectuala este aparata printr'o lege pentru pro-
tectia muncii inte/ectuale64).
In acelas cadru trebuie privit Statutul functionarilor publici, din 23
Sept. 1946, care reglementeaza recrutarea, conditiile de munca, salarizarea,
pregatirea profesionala. Sindicatele de functionari publici au rol deosebit
in supravegherea activitatii functionarlor, a institutiilor si ca oricare sin-
dicat la apararea intereselor acestei categorii de salarizati.
Legea contracte/or de munca din 5 Aprilie 1929 a capatat o serie de
modificari in favoarea salariatilor particulari referitoare la dreP.ul de con-
cediu anual 61) si la concedieri individuale sau colective06).
La 6 Sept. 1946 s'a publicat 67) Legal pentru reorganizarea jurisdictiei
/71Uftd, potrivit careia se simplified' si se accelereaza intrucatva judecarea
proceselor de munca, fiind legate de organizarea sindicala si de o magistra-
tura de munca specializata. Aceasta lege extinde jurisdictia muncii in liti-
gine de munca din agriculture, ceea ce arata tendinta actuala a legislatiei
muncii de a cuprinde toate aspectele muncii din ogoare, fabrici si-- birotut
64.) (DentanitA "prlvitor la oontractul de editiune si 0a dreptul de autor tit
rnaterie litenarA", In M. Of. Ne. 169 din 124 Dille 1946, paglna 0792.
65.) Desfiintat prin Decretul asupra regimului munch din a Octombrle 1941.
66.) Aceste concedieri nu se pot face fAra apiobarea prealabill a 7Vanistent1au
Mundt, date pe baza cercetArilor /acute de organele ecestuia, asistate de delegatit
sindicatelor respective. (Deoret-lege NT. 314 din 26 Aprilie 1946 pi Decizia publicatA
ID M. Of Nr. 115 din 20 Mai 1946), pentru ca Productia sa fie asiguratit,
67) M. Oficial Nr. 206/1946.

www.dacoromanica.ro
228 CARACTERUL REACTIONAR AL, TRECUTEI LEGISLATII MUNCITORESTI

Lar grin legea modificatoare din 2 Februarie 1948, litigiile de munca sunt
date mai mult in judecar:a comisfunilor sindicale de cercetare si arbitraj,
aducandu-se usurari procedurale pentru salariati, astfel ca rezolvarea con-
tlictelor de munca sa fie mai apropiata da climatul muncii.
***
Legiuirile acestea au dus mai departe ins'itutiunile existente intr'un
concept baza: pa realitatile sociale. Ele des:gur trebuesc complectate Ii tinute
in acord cu rolul pe care it primeste Casa muncitoare in statul nostru, in
care structure lui este de democratie popularti.
In urma prapunerilor facute da Fartidul Comunist Roman la 14 Iunie
1947 $i a insusirii for de catre guvern, a creferii Ccmislunei Ministcriaie
pentru redresarea economics si s abllizarea monetara,. organism de coordo-
nare a activitatii econcm_ce a taro, a realizarii Reformei monetare din 14
August 1947, a realizarflor Econormice si a unui comert in care statul
este conaucator, a dasvoitarei cooperatial de consucn si productie,
a creierii'de catre Confederatia Genera la a Mun_ii, a Comisiilor de pro-
ductie, organe tuhnice ajutatoara ale comitoterlor de smdicate sau de
intreprinderi pentru organizarca productiei si indeplinirea $i depasirea pro -
grainelor de produotie,reforma justitiei in care oamenii muncii dzvm ju-
decatori indepartand justitia de clasa a societatii burghezo-mosiercsti, echili-
brarea bugetului statului astfel incat Casa muncitoare nu mai este neindrcp-
tatita la rcpartitia venitului national, a inclepartarii ultirrElor elemente bur-
gheze din guvern, sunt masuri cari introduc linia de aparare si conso-
lidare a intereselor olasei muncitoare.
La acestea se mai adauga desfiintarea monarhiei, care punea piedici
unei desvo:tari normaae politice si kconccrnice a clasei muncitoara, transfor-
rnarea statului nostru intr'o Republica populard a tuturor celor ce muncesc
cu bratele i cu mintea dela orase si sate, ere:area Partidului Muncitorsc
Roman ca partidul unit al clasei muncitoare, a introducerii princ'pialitatir
de clasa in conducerea politica a tarii, precum gi incrr.derEa s_ sprijinul
ac'iv al maselor muncitoare, in frunte cu clasa muncitoare, pentru guvernul
infaptuitor al reformei monetare, $i, azi, al stabilizarii" 68), toate acestea
pregatesc Romanic; progrese in baza ei Econornica, deci si in suprastructura
lurid:ca.
Aparitia proectului de Constitutie, transforms in Republica Popu'ara
Romans, munca in obligatiune si drept, in cnoare pentru fiecare, dar cu o
ganantia ca statul acorda sprijin tu'iu-or color ce muncesc pentru a-i apara
fnipotriva expioatarii si a ridica nivelul for dr trai.
Toata aceasta inaintare a societatii romanesti creiaza premizele pc/A-
dze economice ale reconstructiEi Romaniei pe baze noi, socialise" 69).
Faurirea acestor prcmize insemneaza f.4 si raporturile de munca se
vor baza pe proprietatea socialists asupra instrum:ntElor si. mijloacelcr de
productie, ceiace produce spre deosEbire de societatt'a cvpitalista o
trcere ,,dela disciplina impusii de exploatatori, la o discipline cunstientri,
Geneva/a" 70).
In cbnditiunile socialismullui nici o vointa particulara nu prate sub-
stitui puterea de reglementare a until drept social, care se sprjina pa o dis-
cipline real cons!mtita.

68) Micron Constantinescu : Lupta pentru stabilizare, in revista ,,Pooblerna


ecoruxmiee" Na'. 1 din 1948, pag 19.
69) Gh. Gheorghitu-Del : Cantsolidarea regInuutud de demceraVie populara In
Romania, publicat in orgaeul Biroul.uti informartiv dela Belg:sd al parlidelor co-
muniste (.,pentru o pace trainicA, pentru deanocnatie pcpularS ") Nr. 4 din 1 Ira-
auarie 194a.
70) V. ; Lenin Opere aiese, vol. XXII, ad. mush, pat 463.,

www.dacoromanica.ro
DR. MARDI/ ONESCII 229

Inteo astfe/ d.e societate, legislatia muncii asigura participarea directs


a maselor muncitoare la elaborarea oranduirii interioare a produciiei.
Socialismul, comunismul, a desvoltat, desvolta gl va dzsvolta nein-
trerupt capacitatca de productie, bunastarea oameniaor muncii manuale r4
intelectuale. El ridica omul elib)arat la inaltimi creatoare" 71).
**
In drumul tarii noastre spre socialism realizarile de pang astazil con -
ditiile de existenta a dEmocratiei noastre populare lrebue sa prilejlt:asca
juristilor nostri sarcini care sa clued la inregistrarta acestui progres.
In dcaneniul dreptului muncii, care devine d:n ce in ce mai Mutt o
expresie jurgli(a noua a unor cond:tiuni economice noi tot mai intinse in
suprafata $i in profunz_ane, sarcinile juridice suet impunatoare
Aceasta irnportanta apare in acsst domeniu, deoarece vedem ca in
urma schimbarii economics a societatii romanesti stapanirea mijloacelor de
productie apartin.e mai putin particularilor, ea devenind cooperativa si a
statului, care azi are interese identioc cu ale poporului.
Noi stim ca organizarea munch/ este determidnatti de ogre migoacete
de productie" 72) si mai ales da stapanirea lor.
Diminuarea si in uncle domenii desfiintarea plusvalorii, dau un im-
bold clbosebit oamenilor muncii car/ gasesc forme noui de manifestare pen-
tru ca productia sa fie marith, iar consolidarea Republicai sa fie -numai in
folosul celor ce muncese.
Disciplina muncii organizeaza productia, astfel ea astazi in toate intre-
winder:10 intreccrea in munca, a deveni. o noug forma de munca.
Initiativa maselor arata o experienta de munca nemaieunoscuta la
noi, carp real:zeaza lucrari de o insamnatate mare, sub forma muncii vo-
luntare in brigazi de munca.
In societatea capitalists, legislatia burgheza transforms omul inteun
sclav al proprietatii, desvolland in el morale de lup al capitalistului.
In sociztatea capitalists, toate legiuirile duc la o predominare corn-
plecta a relatiilor de productie bazate pe proprietatea privata, iar izvorul
dreptului este apararea acestei proprietati.
Intr'un stet ca al nostru, in drum spre socialism, legea muncii trcbuie
sa reflecteze experienta prodigioasa a maselor populare, care traesc o yield
pl:na cu frarnantari $i lupte, pe care le rezolva in mod curajos, in folosul
colectivitatii.
Deaceia izvoarele dreptului trabuiesc luate din experienta maselor
populare.
AoEst proces de creatiune a jurielicului din experience populara, din
fonnele de rezolvare a problemelor ce se pun de necesitati si solutionate de
oamerii muncii, este o munca stiintifica de mare insemnatate.
Transformarea vointei colective in acte de drept, rccunoscute de auto-
ritatea statului, este adevarata metoda de legiferare in status cu democratic
populara.
Iata pentruce inainte de toate emtuatiunea, intreccrea in muncd, rca-
lizarea planului de munca in conditiuni mai avantajoase decat cele stabilite,
ex-.anple care se inmultesc In productiune datorite poporulu: muncitor, devin
factori covarsitori si detErminanti in organizarea muncii. Desigur ca naste-
ree relatiunilor intrecerei in munca, indeplinirea obligatiunilor de dare ace/
cr2 sa intrec, nu pot deveni obiectul unei constrangeri juridice. Dar aceasta
nu inseamna ca Intrec-rea in munca. elanul muncii voluntaire ramane in afara
oricarei influente juridice si nu prezinta interes pentru- stiinta dreptului.

71) I. Chi7inevschi : Ideologlia sovletie2 cd. superiaritattea el tata- de ideologta


Tyiarghliza, pag. 31.
72) Marx tatre Engels, ii It. MarX, seder' alese" Ed. P. C. R. pag. 4e0. -

www.dacoromanica.ro
,230 DR. MARCU ONESCU

Rezultatele obtinu'e prin intrecerile voluntare determine schimbarea


conclitiunilor contractului de munca, atat in caiace privecbe m5.sura inten-
sive sau extensive in executarea muncii, a remunerarei, a obtinerii de
pr:mii, e:c.
Insusi statul are interesul ca aceste intreceri sa fie coordonate, Bind-
ca productia are intotdeauna caracterul social.
Deaceia se stabilesc diferite drepturi in dependents de comportarea
la munca, in aceasta disciplinare si intrecere.
Faptul acesta determine introducerea de not eletmente de drept In rela-
tiunile de munca ci creiaza drepturi not pen ru acei care se intrec si oblige-
tiuni corespunzatoare pentru intreprinderi.
Iar existenta comitetelor de fabrics sau intreprindere, arata ca condi-
tiuniie de munca, indeplinirea muncii, realizarea planului de produdtiune
al intreprinderii, nu mai sunt chestiuni cari privesc numai pe intreprinzAtar,
ci colectivitatea.
Insasi angajarea $i concedierea salarlatilor sunt controlate $i Inca-
drate In nevoile institutiunii, apreciate de Insasi murcitorii ce fac parte din
acel colectiv de munca.
Pe baza organ:zarii muncii in intreprinderile sovietice, in institutii
si colhozuri, sta principul socialist al imbinarii conduceril unice cu o demo-
eratie large productiv5. Lenin a legat Intotdeauna emulatiunea, cu trceerea
dela democratia formals la o participare reala a maselor in conducerea
institutiunilor 73).
Rezolvarea unei Imbunatatiri a situatiunii muncitorilor, trebuie facuta
odata cu drumul spre socialism.
Paralel cu ace;4-e transform5r1 structurale, este sarcina legiuitorului,
sa organizeze astfel munca, incat in afara salariului individual cuvenit fie-
carui muncitor pentru prestarea muncii sale, sa mai aiba un salariu social
atat de ridicat incat sa satisfac5 toate eerintele unei vieti omen.esti. Aczat
salariu social in tare socialismuiui, U. R. S. S. conga in gratuitatea
complecta a inv5t5mantului primar $i secundar, a Ingrijirii medlcale, in
eexistenta unei desuoltate retele de leagane de copli, de case de nastere
absolut gratuite, precum $i a altor institutii de odihna, sport, culturale, e'c.,
toate puse in slujba oamenilor muncii.
Acestea sunt numai cateva exemple ce ne arata ca raportul juridic
de munca care In societatea capitalis.a se referee la persoane, exploatati $i
exploatatori, in statul cu democratie populara el devine un regulator al
productiei In favoarea numai a odor ce muncesc.
Privit astfel intregul raport juridic al procesului muncii, constatam
ca legislatia muncii devine legislatia ce reglementeaza raporturile cele mai
multe ale populatiunei tarii noastre.
Deaceia legiuitorul Si jttristii trebuie sa cuprincla cat mai a'ent, des-
voltarea formelor noul de munc5, ele fiind determinantul manifestarilor
societatii noas're de azi, dar mai ales de maine.

73) A. E. Par,arstnic : mere probTeane ale dreptfulitt sevietie de mune4. pu-


Nicat in Sovetskoe go3udamtvo 1 prim", NT. 6-6 din 1946, pagina 31.

www.dacoromanica.ro
UNELE CHES T I UN I PEDAGOGICE
IN LUMINA DISCUTIEI FILOSOFICE

de I. SVADCOVSCHI
membru activ al Acaderriei de $tiinte pedagogice din R.S.F.S.B.

Discutia organizata de catre Comitetul Central al P. C. (b) al


U. S. asupra cartii lui G. F. Alexandrov Istoria filosofiei occiden-
tale" Si cuvantarea la discutie a toy. A. A Jdanov, au descoperit
un sir de lipsuri reale nu numai earth fov. Alexandrov, dar Si in-
tregii munci a filosofilor nostri. Coacomitent a fost if asata calea
de invingere a acestor lipsuri, au Lost indicate principiile metodo-
logice Si metodele concrete care dccurg din ele ale muncii de cer-
cetare stiintifica in domeniul filosofiei.
E greu de a supra-aprecia importanta discutiei filosofice pen-
tru munca de cercetare stiintifica Si de predare in oricare ramur5
a stiintei, dar mai ales in domeniul teoriei Si istoriei pedagogiei.
Inaintea reprezentantilor stiintelor pedagogice sunt puse un sir de
probleme metodologice noui Si acute. Multe chestiimf din istoria Si
teoria pedagogiei capata o importanta noua, mai profunda. Deci-
gur ca nu se poate ca in cadrul unui articol de ziar sa se epuizeze
toate chestiunile de pedagogie Si istorie a pedagogiei, care cer o
revizuire radicals in lumina concluziilor discutiei filosofice. Dar
trebue sa indicam unele dintre ele, dupa parerea noastra, cele mai
importante Si mai de prim rang.
La discutie s'a acordat o mare atentie chestiunei obiectului
istoriei filosofiei. Concluziile au fost trase de tov. A. A. Jdanov prin
cuvintele urmatoare :
Istoria stiintifica a filosofiei este, prin urmare, istoria zamis-
lirii, aparitie Si evolutiei conceptiei materialiste stiintifice despre
lume Si a legilor acesteia. Intrucat materialismul a crescut Si s'a
desvoltat in lupta impotriva curentelor idealiste, istoria filosofiei
este prin urmare Si istoria luptei dintre materialism Si idealism" 1).
0 astfel de conceptie marxista, singura justa, a obiectului is-
toriei filosofiei, subliniaza inadmisibilitatea tratarii obiectiviste a
materialului filosofic din trecut. Savantii nostri sunt obligati de
a cerceta materialul istoric in mod critic, precizand, care dintre
teoriile trecutului inteadevar impingeau Inainte gandirea stiin-
tifica, Si care o franau. Nu orice teorie, ridicata in slava de catre
9 A, A. Jdanov Tn jurul lucrarii lui G. F. Alexandrov: Istoria
filosofiei occidentale" Ed P. C. R. 1947 pag. 9.

www.dacoromanica.ro
232 L SVADCOVSCHE

stiinta burgheza, era o treapta inainte catre stiinta adevarata. Nu


orice teoretician introdus de istoricii burghezi in panteonul oame-
nilor mari, este inteadevar mare.
Plecand dela cele spuse, se vede ca trebue sa consideram ca
obiect al istoriei pedagogiei, istoria germinarii, aparitiei si desvol-
tarii gndirii stiintifice materialisto-pedagogice in lupta cu teo-
riile antistiirrtifice idealiste. Reese ca obiectul cursului de istorie
a pedagogiei nu trebue deloc sa fie orice sistem care a avut un
loc in istoria omenirii. Un istoric al pedagogiei trebue, mai intaiu
de toate, sa-si fixeze atentia sa asupra acelora dintre ele care au
fost o veriga, o treapta ce a dus la sistemul pedagogic stiintifico-
materialist. Atentia istoricului pedagogiei, natural, trebue sa fie
atrasa de teoriile progresiste, iar chestiunea data un sistem sau o
opinie este progresista sau reactionary trebue rezolvata in mod con-
cret istoric. Descoperind legatura teoriilor inaintate, progresiste,
cu problemele claselor inaintate, progresiste, un istoric este obligat
a aduce pe prim plan aceste teorii progresiste, chiar data .ele, la
timpul lor, nu au capatat o larga difuzare. Si din contra, el tre-
bue sa demaste hotarit si raspicat teoriile reactionare, acordand
mai putina atentie sistemelor si ideilor pedagogice deja inmorman-
tate si sa critice cu o deosebita tarie sistemele si ideile pedago-
gice, care au curs astazi, cu tot caracterul for reactionar si sunt
folosite din cauza acestui caracter reactionar de Care dusmanii
marxismului.
Si totu$i cursurile si programele noastre de istoria pedagogiei
in ultima editie a Ministerului Invatamantului Superior poarta pe-
cetea conceptiei obiectiviste. Astfel, programul de istorie a peda-
gogiei, cere, de exemplu, o amanuntita cunostinta a chestiunilor
de pedagogic bisericeasca a evului mediu din Europa apuseana si
nu prevad nimic despre ideile pedagogice ale lui Thomas Morus si
Tomaso Campanella.
Tot aceasta program it scoate pe primul plan pe vechiul reac-
tionar Spencer, atribuindu-i intemeierea invatamantului real ; a-
corda loc sistemului reactionar a lui Herbart, si in acelas timp
trece alaturi de ideile progresiste ale materiali$tilor francezi si ale
militantilor revolutiei franceze. Scotand pe primul plan pe Ianco-
vici si Betchi, programul tace cu totul asupra lui Radiscev. Acor-
dand nu putin loc politicii scolare a lui Alexandru I si Nicolai I,
ea exclude studierea opiniilor pedagogice ale lui Herzen, care a
dema,cat lard mils aceasta politica $i elaborat un sistem de edu-
catie progresiv si democratic, bazat pe cunostinte stiintifice. In
cursurile si programele de istorie a pedagogiei nu este realizata
legatura organics intre un sistem sau altul de pedagogic $i impre-
jurarile istorice in care el s'a nascut.
Plecand dela o intelegere justa a obiectului istoriei stiintifice
a pedagogiei, not trebue sa reconstruim radical atat programul

www.dacoromanica.ro
CHESTIUNI PEDAGOGICE TN LUMINA DISCTJTIEI 1111,0201rICE 233

muncii de cercetare, cat si programul de pfedare a acestei stiinte.


Supunand unei Moue critici cartea lui G. F. Alexandrov, toy
A. A." Jdanov indica :
Una din deficientele esentiale, dace nu chiar deficienta prin-
cipals a acestei lucrari consta in ignorarea faptului, ca in clecursul
istoriei s'au schimbat nu numai conceptiile a.supra problemelor fi-
losofice, ci insasi sfera problemelor, insusi obiectul filosofiel tra
in continua transformare, ceeace corespunde in totul naturii dia-
lectice a cunoasterii umane, acest lucru trebue sa fie clar oricarei
dialectician adevarat" *). Ideia oaracterului istoric al insasi obiec-
tului stiintei, subliniata de tov. A. A. Jdanov, cere o cornportare
critica din partea teoreticienilor sovietici ai pedagogiei fats de de-
finirea obiectului pedagogiei.
Inteadevar, pedagogia individualists burgheza defineste obiec-
tul pedagogiei ca educatia omului, educatia copilului, sau ca adap,
tarea copilului la cerintele societatii. Astfel, copilul apare oa o uni
tate oarecare, lipsita de importanta istorica sau de class, ca o parte
aritmetica a societatii, caracterizata printr'un total de calitati bio-
logice.
Marx, Engels, Lenin si Stalin au demonstrat in mod convin-
gator ca sistemul capitalist al educatiei schilodeste milioane de copii,
care apartin claselor exploatate, nimiceste talente, inabuse inWa-
tiva, gandirea creatoare. Pedagogia burgheza n'a pus- si Wa putut
pune inaintea sa problemele cercetarii chestiunii modului prin care
sa se faca ca toata generatia care crete sa fie capabila nu numai
de a asimila thostenirea materials si spirituals a trecutub.ii, dar
sa mearga mai departe pe calva progresului omenirii, a modului
prin care sa se desvolte si sa se inmulteasca talentele oamenilor,
a modului prin care sa se faca din fiecare om hou un creator activ
si constient al istoriei omenesti.
Prin urmare, obiectul pedagogiei sovietice ca stiinta, trebue sa
fie definit prin particularitatile regimului socialist, prin particula-
ritatile situatiei omului in societatea socialists, prin particularitil-
tile problemelor istorice, care urmeaza a fi indeplinite de genera-
tia care creste in lupta pentru victoria definitive a comunismulul.
Precizarea concrete a obiectului pedagogiei sovietice comuniste
. a-
pare ca o treaba urgenta a teoriei pedagogiei.
Tov. G. F. Alexandrov a denumit cartea sa Istoria filosofici
occidentale". Delimitarea regionals a obiectului cartii, dupd cum
stim, n'a putut totusi s'o salveze dela o critica juste pe motivul unei
nedrepte tratari a rolului filosofiei rusesti in istoria evo'rkt4ei On-
dirii fisolofice mondiale. Indiferent de motivele care l'au cal unit
pe autor, excluderea istoriei filosofiei ruse din istoria generala a
filosofiei indica tov. A. A. Jdanov a comiterea ei, inseamna in
) loc. cit. pag. 12
www.dacoromanica.ro
SVADCOVS611
234

fapt micsorarea rolului filosofiei ruse si impartirea arbitrary a is-


toriei filosofiei in : istoria filosofiei tgrilor apusene si istoria filo-
sofiei ruse "'). Faptele aratg ca filosofia rusg nu numai ca n'a stat
la o parte de drumul mare al desvoltgrii gandirii filosofice, dar,
din contra, a deschis noui cgi care au ridicat la noui inatirni gan-
direa filosoficg stiintifica. Deaceea nu se poate sa se excludg arti-
ficial gandirea filosoficg rusg din istoria generalg .a filosofiei.
0 astfel de excludere artificialg a filosofiei rusesti din istoria
generals a filosofiei dg o prezehtare nejustd asupra mersului real
al istoriei gandirii filcrsofice, mIcsoreaza rolul poporului rus in
desvoltarea culturii mondiale.
Critica, care s'a. desfasurat asupra acestei chestiuni in discutia
filosoficg, trebue sa fie adresatg in intregime si istoricilor pedago-
giei. In programele si manualele noastre de istorie a pedagogiei se
obisnueste a imparti cursul in doug parti : istoria generals a peda-
gogiei, in care nu se aminteste nimic de pedagogia ruseascg si is-
toria pedagogiei ruse, din care putem afla ate ceva de dependenta
gandirii pedagogice rusesti de cea din Europa apuseang, dar nu
putem afla nimic despre roIul gandirii pedagogice rusesti in evo-
lutia mondial:a a stiintei pedagogice. Nu este aceasta o manifestare
de servilism inaintea straingtatii, aceasta periculoasg ramasita a ca-
pitalismului in constiinta unei parti inapoiate a intelectualilor 110-
tri, contra careia luptg atata partidul nostru ? $i cu toate acestea
noi toti stim foarte bine cg si Lomonosov si Radiscev si Usinski au
fost pentru timpurile lor, cei mai adanci, cei mai perspicaci si pro-
gresisti teoreticieni ai educatiei. De necpmparat mai sus cleat cori-
feii recunoscuti a pedagogiei din Europa apuseang au stat Herzen,
Belinski, Cernisevski si Dobroliubov, care rezolvau chestiurnle edu-
catiei pe baza stiintei inaintate.
Noug ne trebue sa reconstruim in mod hotarit cursul de isto-
rie a pedagogiei. Desigur, o astfel de reconstructie cere o muncg
meticuloasa de cercetare. Totusi, neasteptand rezultatele acestor
cercetgri, este necesar chiar de acum sa reconstruim in mod radi-
cal predarea istoriei pedagogiei. Deja pe baza cunostintelor pe care
le avem, numai dacg ne vom conduce de teoria marxist-leninista,
iar nu de traditiile istoriografiei burgheze, cum se intamplg Inca
uneori, noi vom fi in stare sa compunem programe si manuale mai
satisfacgtoare 1pentru istoria pedagogiei. Crearea unui curs 'unit
a istoriei pedagogiei, in care s'ar include organic istoria pedagogiei
ruse este cea mai apropiatA si urgentg problemg, care sty in
fata istoricilor sovietici ai pedagogiei.
Dupg cum s'a descoperit de cgtre discutia filosoficg, cea mai
mare pricing a majoritatii greselilor, scgpate in cartea Istoria filo-
sofiei occidentale", este uitarea sau intelegerea gresitg de catre
) kw. cit. pag. 17,

www.dacoromanica.ro
tHZSTIUNI PEDACSOGICE IN LUMINA DISCUTIEI rmozoricr 235

autor a principiului partinitatii bolsevice: In carte nu exists o ana-


liza marxista a sistemelor filosofice: in ea, ele se oranduesc unul
langa altul, dar nu in lupta intre ele, nu exists o critics taioasa
a sistemului si opiniilor reactionare.
Uitarea principiului apartenentei la partid in tratarea fenorne-
nelor sociale si inlocuirea metodei de critics marxista, in folosul
academismului burghez $i traditiilor istoriografiei burgheze, prin
metoda descrierii artificiale objective, caracterizeaza, cu regret, de-
asemeni si manualele de istorie a pedagogiei. Din aceste manuale,
in cel mai bun caz, putem sa luam informatii despre ce fel de
chestiuni si cum le punea si le rezolva unul sau altul din teoriti-
cienii pedagogiei, dar nu sunt in ele o analiza stiintifica a pricinilor
de ce au fost puse unele sau altele dintre probleme. Expunerea
teoriei este facuta in mod rupt de class $i de problemele politice
ale clasei, al carei reprezentant este teoreticianul dat, In mod rupt
de imprejurarile istorice concrete. Daca ar fi sa credem manualele
de istorie a pedagogiei, ar reesi ca toti teoreticienii, intr'o mai mica
sau mai mare masura, au impins pedagogia inainte", toti, chiar
cei mai reactionari, au facut un pas inainte in ceva, toti au unele
merite in fata pedagogiei. Aceasta este in totul o tratare obiecti-
vista, care n'are nimic comun cu marxism-leninismul, te strai-
ns lui.
Herbart, care a luptat activ si In mod rautacios impo-,riva ma-
terialismului si a gandirei sociale progresiste si care a elabot at,
pe baza filosofiei reactionare idealiste, un sistem reactionar de pe-
dagogie a burgheziei junkeriste nemtesti, apare ca fundatorul sis-
temului pedagogic stiintific. (Vezi art. de fond al lui N. K. J3au-
man si G. P. Weisberg la opere alese ale lui Herbart, Ucipedghiz
(editura) 1940, deasemeni manualul de pedagogie E. N. Medanski,
Ucipedghiz 1947).
Spencer, care a eliberat" pedagogia burgheza de orice prin-
cipii stiintifice $i a transformat-o intr'un instrument de realizare
a problemelor de class strict egoiste a unei clici de capitali-Iti, este
declarat ca un pedagog progresist. (Vezi manual de pedagogie I.
T. Ogorodnicov si P. N. Simbirev, Ucipedghiz, 1946, vezi 271).
Atat timp cat teoriile pedagogice sunt examinate separat de
lupta de class, atat timp cat nu este lamurit rolul for in aceasta
lupta, nu se poate rezolva chestiunea data aceste teorii sunt pro-
gresiste sau reactionare. Atat timp cat istoria pedagogiei este pre-
zentata numai ca o evolutie a gandirii pedagogice, nu se poate sa
intelegem conditionarea istorica sj importanta istorica a unei a sau
alteia din teorii sau sisteme de pedagogie.
Ca raspuns la doleantele studentilor asupra faptului ca e greu
de a memoriza particularitatea fiecarui clasic al pedagogiei, fiind-
ca ei toti invatau despre intuitivism, despre tratarea individuals s.a.

www.dacoromanica.ro
2.3.6 I SVADCOVSCHI

in lectiile si manualele noastre se introduc relatii biograae, ear


aoeasta metoda didactics nu rezolva cu nimic chestiunea.
Particularitatea teoriei pedagogice, formats istorie, poate Ii la-
murita si inteleasa numai pe baza cunoasterii particulai itatii con-
ditiilor sociale, care au nascut teoria data, numai pe baza lamuririi
rolului particular, pe care 1-a jucat teoria data in procesul evulu-
tiei luptei de class. Progresivitatea unei teorii pedagogice se con-
troleaza prin practica clasei progresiste. Istoricii pedagogiei nici nu
si-au pus in fats sarcina de a lamuri in ce fel teoriile pedagogice,
aparute istoric, au fost verificate prin experienta de masa a unela
sau alteia din clasele sociale si ce-importanta au avut ele in pro-
gresul real al omenirii.
Doua probleme decurg din cele spuse /Ana acum : mai intai,
este necesar sa reviz,uim indrumarul nostru de invatamant relativ
la materialul de program si la aprecierea teoriilor pedagogice si
in al doilea rand, sa intarim si sa adancim munca de cercetare
stiintifica a istoriei pedagogiei pe baza aplicarii cretoare a inetodei
marxiste-leniniste.
Una dintre cele mai mari lipsuri ale manualului d a istorie a
filosofiei al lui G. F. Alexandrov consta, dupd cum se ;tie, in faptul
ca acest manual lumineaza nejust rolul marxismului in istoria fi-
le nofiei. El nu scoate la iveala importanta adevarat revolutionary
a descoperirilor lui Marx si Engels in desvoltarea stiintei filosofice.
Marxismul are o istcrie de un secol a raspandirii si a evolutici sale.
Totusi istoria filosofiei marxiste n'a gasit loc in manualul citat.
Istoricii pedagogiei fac o gresea1a principiala de acelas fel. A-
devarata importanta si adevaratul rol al marxism-leninismului in
istoria gandirii pedagogice stiintifice, in cursurile de istorie a peda-
gogiei, nu sunt tratate pe larg.
Marx si Engels au dat o rezolvare consecvent .ti otifica ches-
tiunii privitoare la esenta educatiei, ei au descoperit legaturile din-
tre chestiunile de educatie si legile istorice de evolutie a societalii
si au studiat/ehestiunile de baza ale educatiei scopurile si con-
tinutul educatiei si instructiei in lumina problemelor revolutio-
nare ale proletariatului. Prin aoeasta s'a pus un fundament de ne-
clintit pentru sistemul stiintific pedagogic, in care toate chestiunile
practicii educatiei pot fi rezolvate consecvent
Incepand cu a doua jumatate a sec. XIX desvoltarea strinti-
flea a pedagogiei este legata exclusiv cu marxism-leninism.ul. In
ce priveste pedagogia burgheza, care nu recunoaste kti nu uoate re-
cunoaste marxismul, ca o ideologie a unei clase revolutionare, ce
condamna societatea burgheza la prabusire, ea, in lupta cu sistemul
stiintific marxist s'a retras pe pozitia obscurantista, de constyuctii
arbitrare, de disolvare si degradard. Pedagogia pragmatics a lid
Dewey, asa numita pedagogia experimentala (Lay, Meumann, Start-

www.dacoromanica.ro
CHESTIUNI PEDAGO CrICE IN LUMINA DISCUTIEI FILOZOFICE 237

ley Hall, Neciaev) degenerate in pedologie, si, insfarsit, tetnia ra-


sista antiomeneasca a educatiei fasciste toate aceste sisteme"
sunt streine stiintei adevarate, trag stiinta inapoi si o pun in ser-
viciul clasei dominante in ofensiva ei asupra intereselor vitale ale
muncitorilor, servesc reactiunii razboinice imperialiAte.
In mod natural trebue sa ne asteptam prin urmare, ca, cursul
marxist de istorie a pedagogiei sa aiba ca continut de baza istoria
de o suta de ani a pedagogiei stiintifice comuniste. Istoria educatiei
sovietice si istoria evolutiei pedagogiei sovietice ca -o etapa noua,
etapa leninisto-stalinista va ocupa in cursurile de istorie a pedago-
giei un loc de seams.
In discutia filosofica s'a remarcat ca istoricii filosofiei mani-
fests nu arareori un academism foarte vatamator in tratarea ma-
terialului istoric. Ei se inchid in date istorico-filosofice si uita ca
acest material istoric adeseori are cea mai vie legatura cu contem-
poranitatea, ca vechile teorii reactionare renasc ca un stindard al
reactiunii capitaliste contemporane. Aceasta lipsa este in qi mai
mare masura caracteristica pentru istoricii pedagogiei. Este cunos-
cut tuturor ca pedagogia catolica a evului mediu nu numai ca n'a
trecut in domeniul legendelor, dar cu o deosebita tarie se propaga
de catre apologetii contemporani ai capitalismului, in deosebi in
U. S. A., unde exists universitati catolice speciale, unde o insem-
nata parte a sistemelor" tilosofice reactionare au ca punct de ple-
care dogmele catolice ale evului mediu.
In toate tarile capitaliste, catolicii tind sa acapareze in mainile
for educatia nationala, inunda piata cartilor cu reviste pedagogice,
manuale, monografii si enciclopedii imbibate de ideile catolicismu-
lui medieval, scolasticei si ezuitismului. Invataturile pedagogice ale
tarcovnicilor Jeronim si Augustin, dogmatismul lui Alcuin. scolastica
lui Tomas Aquino si iezuitismul rafinat al lui Fenelon, trebuesc cer-
cetate si criticate in cursul de istorie nu ca fragmente de antichi-
tali, c) ca izvoare a ideologiei reactionare contemporane. Istoricii
pedagogiei sunt obligati sa arate, cum s'a construit istoric aceea
bastilie a spiritului", pe care atat de motivat au darimat-o mate-
rialistii framezi ai sec. XVIII-lea si pe care o ridica din nou ideo-
logii capitalismului putred contemporan.
Nerespingand opligatiile pe care le avem de a stabili printi'o
analiza minutioasa, a uneia sau alteia din doctrine ceeace este pro-
gresiv si pozitiv in ea, not nu putem, n'avem dreptul sa trecem cu
tacere asupra partilor ei reactionare.
Este necesar ca sa desvaluim cu toata intransigenta ..doctri-
nele" si scolile" pedagogice reactionare, care transferd stiinta pe-
daaogica in+r'un sistem de principii speculative, deduse din princi-
piile filosofiei idealiste reactionare. Odata cu cercetarea teoriei re-
actionare ant4tiincifice pozitiviste a educatiei a lui Spencer, este
www.dacoromanica.ro
23g L SVADdOVSCE11

necesar sa se descopere bazele logice" i sociale a tuturor i a tot


felul de teorii pedagogice anti5tiintifice contemporane, ale ap nu-
mitei pedagogii liberale" (Dewey, Counts, q. a.)
Justele imputari ale tov. A. A. Jdanov facute lucratorilor fron-
tului filosofic asupra separatiei de vista, asupra fricii de probleme
acute i de critica, noi, pedagagii, trebue sa le prmim i la adresa
noastra. Noi toti recunoatem in mod unanim ca teoria pedagogics
este chemata sa lumineze calea practicii pedagogice. Noi toti recu-
noWem deasemeni ca practica coalei sovietice pune1oui proble-
me pedagogice i da posibilitatile cele mai largi pentru generaliza-
rea experientei. Totui, noi Inca nu ne-am invatat sa punem in mod
indraznet i sa rezolvam indraznet aceste probl'eme. Care sunt nouii
factori ai educatiei comuniste sub socialism? Ce rol trebue sa joace
in sistemul educatiei comuniste munca colara, de productie, so-
ciala i cea de toate zilele? In ce trebue sa conste in mod concret
principiul educatiei politehnice in coala sovietica in timpul no-
stru? Cum se rezolva chestiunile de educatie a disciplinei, pro-
blema stimularii i constrangerii In sistemul socialist al educatiei?
Cum se rezolva chestiunile de educatie estetica, educatia cinstei i
dreptatii i alte chestiuni morale in societatea socialists? Cum se
rezolva chestiuni referitoare la relatiile copiilor cu parintii i cu
cei mai in varsta in societatea sovietica?... Aceste i multe, multe
alte chestiuni de educatie a copiilor sovietici ram5.'n neprelucrate
deloc din cauza ca pentru prelucrarea i rezolvarea ,tor nu ar fi
suficienta experienta i deloc din cauza Ca la noi ar fi putine forte
teoretice i tiintifice pentru cercetarea acestor probleme.
Pricina intarzierii muncii teoretice fats de cerintele vietii con-
sta intr'o mare masura in aceea ca critica i autocritica n'au deve-
nit Inca legi ale activitatii noastre tiintifice. Fara o critica i auto-
critica larga i publics, fara de o Indrazneata formulare a nouilor
chestiuni in ciuda practicei stabilite i in ciuda unor traditii stabi-
lite, noi nu vom putea Invinge intarzierea tiintei pedagogice de
cerintele $coalei. noastre. Caci numai critica i autocritica ne vor
ajuta s lamurim i sa aruncam laoparte tot ce este nefolositor i
nejust in cercetarile i in munca noastra i sa revelam tot ce este
mai bun, nou, progresiv, capabil sa ajute imbunatatirea munch
ecoalei i invatatorului.
Discutia filosofica prin sine insai apare ca un model excelent
al importantei pe care o da partidul bolevic criticii i autocriticii.
Discutiile tiintifice creatoare, la care Incep sa adere scum cercuri
din ce in ce mai largi ale societatii, apar ca un mijloc din cele mai
importante de educatie ideologica a cadrelor tiintifice. In domeniul
llintei pedagogice in aceasta privinta se fac deocamdata pai aa
de timizi, incat cu greu putem sa-i socotim ca un semn de incepere
a unei serioase reconstructii. Noi Inca n'am invins definitiv frica de
critica. Academia tiintelor pedagogice precum i catedrele de pe-
www.dacoromanica.ro
0.13:ESTIUNI PEDAGOGDCE IN LUMINA DPW:n.111E1 FILOZOFICE
239

dagogie ale institutelor trebue sa manifeste initiativa qi sa puns


in discutia cercurilor pedagogice un sir dintre cele mai actuale pro-
bleme ale teoriei si practicei educatiei si instructiei a generatiei
noastre care se ridica, precum si un sir de lucrari, cercetki si ma-
nuale care au exit la lumina.
Stiinta noastra pedagogics dispune de cadre suficiente, ca sa
rezolve problemele puse in fata ei de catre partid i Stat.

www.dacoromanica.ro
TRIBUNA LIBERA

MATERIALISM SI IDEALISM
IN PROBLEMA METODEI (I)

de C. IONESCU-CULIAN

Problema metodei de gandire pentru cunoasterea si dominarea


fenomenelor din natura, societate si gandirea omeneascd, nu poate
lass indiferent pe nimeni. Mai ales in zilele noastre, cand patrunde
adanc in masse convingerea ca destinul popoarelor nu depinde
de forte supranaturale, ci de lupta popoarelor pe baza cunoasterii
stiintifice a legilor desvoltarii societatii. Si totusi, desi proble-
ma importantei metodei a devenit o convingere populara in mas-
sele muncitoare Inzestrate cu cel mai ridicat nivel politic, unii ex-
ponerrti ai constiintei filosofice din -tam noastra nu oglindesc Inc d
cu suficienta amploare, acest fenomen epocal in evolutia gandirii.
Fenomenul poate fi numit epocal" fard teams de exagerare, pen-
trued* viciodata in istoria culturii, pang in epoca noastra, problema
cunoasterii n'a jucat un astfel de rol in viata masselor. Certurile
dintre Socrate, Platon si sofisti, polemicile scolastice ca si elanu-
rile ganditorilor Renasterii se desfasurau in sfera limitatd a unei
minoritati sociale. Massei ii era hardzita credinta", care n'avea
nevoe de cunoastere.
In epoca noastra, prin difuzarea din ce in ce mai larga a
marxismului-leninismului (in primul rand in Uniunea Sovietica)
problema cunoasterii si a criteiiilor gandirii juste a starnit interese
in masse infinit mai largi decat s'a intamplat vreodatd in perioa-
dele de inflorire din 'trecutul culturii europene. In Apus insa, du-
pd cum reese din ultimele lucrari apdrute in legaturd cu problema
metodei, domnesc 'Inca serioase confuzii in ce priveste rostul si
caracteristicile metodei optime de gandire. In afard de savantii si
ganditorii care isi. dau seama de necesitatea metodei materialist-
dialectice in cercetarea s i explicarea fcnomenelor, cei preocupati
de problema metodei se multumesc cu elogii Invechite si banale
asupra , experientei", ca pe vremea lui Bacon sau se lasd ispititi de
reciama sgomotoasa a neopositivismului, intuitionismului sau exis-
tentialismului.
Nar trebui sa existe om de stiinta sau chiar om de cultura
in general, care sa ignore pfoblema metodei. Fizicianul ca si cri-
ticul de arts, biologul ca si istoricul, psihologul sau medicul, con-
siders dela sine inteles f aptul, ca energia si straclaniile pe care le
depune fiecare in campul muncii sale, trebue sd fie incoronate cu
triumful certitudinii stiintifice. Certitudinea stiintifica de a fi cu-

www.dacoromanica.ro
MATERIALISM $1 IDEALISM IN PROBLEMA METODEI 241

Prins ss explicat in chip just fenomenele complexe din nature,,


sau societate, nu poate fi insa U19. rezultat direct, brut, al efortu-
rilor omului de stiinta, data aceste eforturi nu sunt dirij ate de o
metoda de gandire, data experienta cea mai migaloasa ss tenacR
nu se integreaza intr'o conceptie juste despre lume. Experientele
brute, empirismul marginit, nu sunt suficiente si n'au satisfacut
niciodata spiritele stintifice.
Pentru a formula o ipoteza, pentru a schita o teorie, este ne-
cesara cuprinderea intregului fenomen fizico-chimic, biologic, psi-
hologic sau social. Orizontul larg nu poate fi insa cuprins dintr'o
parcela izolata, data cercetatorul, dupd ce si -a sapat constiincios
parcela, nu-si tidied privirea pentru a cuprinde intregul sector in
care lucreaza.
Orice savant constincios cunoaste istoria propriei sale stinte.
Dar putini sunt aceia care trag invataminte din istora erorilor, din
studierea cauzelor care au determinat fragilitatea ss insuficienta
ipotezelor caduce. Putini sunt oamenii de stiinta care reflects asu-
pra metoki pe care o folosesc si care izbutesc sa vada ca sursa ce-
lor mai multe din erorile gandirii este o metoda care nu se adec-
veaza fenomenului. Reflectia asupra metodei este deci direct legat5
de reflectia asupra structurii fenomenelor in general, de o con-
ceptie generala asupra lumii. Nu poti folosi o metoda fare sa nu
to intrebi data metoda corespunde sau nu obiectului. Problema me-
todei se afla deci in inima filosofiei, in stransa conexiune cu o con-
ceptie despre lume ss cu teoria cunoasterii.
In problema metodei, ca in once problema 'stiintifica sau filo-
sofica, se pot distinge cele doua conceptii filosofice antagoniste,
care strabat istoria gandirii: materialism si idealism. Faptul acesta
nu este insa catusi de putin considerat ca dela sine Inteles. Majo-
ritatea logicienilor, savantilor sau filosofilor idealist, care s'au o-
cupat de problema metodei, de metodologie", n'au relevat lega-
tura dintre metoda i conceptia generala asupra lumii. Problema
metodei a fost conceputa si studiata metafizic, adica izolata de
teoria cunoasterii si de pozitiile filosofice fundamentale ale mate-
rialismului ss idealismului. Desi metodologia" a fost considerate
ca fiind o parte integranta din logics, iar intre logics ss teoria cu-
noasterii se stabilise o legatura traditionala, chipul in care a fost
tratata si mai ales solutionata problema metodei, dovedeste ca le-
gaturile dintre logics, metodologie ss teoria cunoasterii au fost con-
cepute meeanie i abstract, de catre idealists. Metodologia idealists
mai ales cea neokantiana si contemporana (sec. XX) este o
ilustrare a faptului ca in cadrul idealismului once solute este vi-
ciata de teza primatului constiintei, a subiectului, a -gandirii. Dar
metodologii idealist n'au ajuns sa-si dea seama de faptul ca po-
zitia for gresita in teoria cunoasterii a fost pricina erorilor ss eecu-
rilor in incercarile for metodologice.
STUDII www.dacoromanica.ro 16
242 C. IONESCU-GULIAN

Din perspectiva materialismului filosofic, esecul metodologiei


idealiste ne va arata doua lucruri: 1) esecul s'a datorat punctului
de plecare idealist, faptului ca metoda gandirii optime a fostmu-
lata dupd subiect, in loc sa fie mulata dupd obiect, dupa fenome.- .
nele obiective; 2) conceptiile despre metoda nu pot fi studiate izo-
lat de pozitiile filosofice, propriu zise.
Singura conceptie filosofica care a accentuat dependenta din-
tre pozitia filosofica, teoria cunoasterii si problema metodei, este
materialismul dialectic. Clasicii marxismului, spre deosebire de
metodologii idealisti, au pus problema metodei de cercetare a fe-
nomenelor intr'o stransa legatura cu chipul materialist de a ex-
plica fenomenele si cu pozitia materialists in teoria cunoasterii.
Pentru clasicii marxismului, cautarea metodei de patrundere si
stapanire a fenomenelor nu putea fi redusa la conceptia simplista
a metodei ca o unealta izolata, de sine statatoare, care ar putea fi
folosita de oricine, in cadrul oricarei conceptii filosofice. 0 metoda
de gandire este o unealta ", dar o unealta superioara care ti ebue
sa implineasca anumite conditii, pentru a putea da rezul tate.
Prin critica exercitata asupra metodei hegeliene-diatectice, dar
, idealiste Marx si Engels au aratat ca o metoda filosofica nu
poate avea aceeasi valoare cand este integrate intr'o conceptie idea-
lista sau materialists. 0 metoda filosofica isi implineste functia de
explicare a fenomenelor, numai atunci cand este fundatii pe o in-
terpretare juste a fenomenelor si pe o conceptie juste asupra pri-
matului, a raporturilor dintre gandire sl existents, dintre subject
i obiect.
Felul in care marxismul situeaza problema metodei este apli-
carea insasi a metodei materialist-dialectice. Caci metoda diajectica"
...socoteste ca niciun fenomen in nature nu poate fi intelcs, dac6-1
vom lua izolat, nelegat de fenomenele inconjuratoare...11, in upozi-
tie cu acel fel de a gandi, denumit de Care Marx si Engels me-
tafizic", care izoleaza si rupe fenomenele unele de altele. Conceplia
idealiste asupra metodei este totdeodata o conceptie metafizica, prin
faptul ca metoda este considerate ca o unealta care poate fi des-
prinsa de felul de a interpreta fenomenele si de pozitia gnoseolo-
gica, adica de considerarea raportului dintre gandire si exis-
tent4. Exists deci o conceptie materialist - dialectics asupra metodei
care se opune conceptiei idealiste si metafizice asupra metodei. Re-
petarea insistenta a acestor afirmatii este necesara, pentrucA se
gasesc o multime de autori, care cred ca nu poate fi numit idealist
sau metafizician, cineva care vorbeste despre experienta", despre
concret", despre evidenta" sau contact nemijlocit cu fenome-
nele". Dace insa nu ne lasam amagiti de etichete si formule pro-
gramatice, putem constata ca in dosul vorbelor despre nexperiente
1) I. V. Stalin, Despre materialismul dialectic $i materialisthul istoric".,
In : Problemele lenini:mulue Ed. P. C. R., p. 663.
www.dacoromanica.ro
MATERIALISM SI IDEALISM IN PROBLEMA METODEI
243

si concret", cum de ex. in pragmatismul lui James, spiritualismul


lui Bergson sau fenomenologia lui Husserl, se and aceeasi insufi-
cienta a conceptiei despre metoda, care desparte dialeptica idea-
list& de dialectica materialists.
Conceptia marxista asupra metodei de gandire comports un
maximum de exigente, o totalitate de conditii care se intrepatrund
$1 se sprijina reciproc. In primul rand, metoda trebue sa porneasca
dela realitati, dela practice, dela obiect, iar nu dela subiect, nu dela
censtiinta si formele ei subiective ; in al doilea rand, metoda dia-
lectica se inalt6 pe o conceptie ontologica, materialists, orice f eno-
men relevand in ultima instants o bald materials ; conceptia dia-
lectica marxista infati$and universul ca o continua miscare, schim-
bare 1$i desvoltare, ca o continua cre$tere $i imbogatire de forme $i
manifestari, ca treceri brusce dela schimb5ri cantitsative la schim-
bari calitative, rezulta ca metoda de cercetare va tine seama de
deosebirile calitative ale fenomenelor, de gradul for de complexitate
$1 deosebire specific5, intr'un cuvant va oglindi structura dialectic5
a realitatii, va impune gandirii reflectarea obiectului. Fenomenele
complicate ale suprastructurii vor cere deci o aplicare a metodei la
gradul for de complexitate, pe care nu it au fenomenele mecanice.
Cat de important este raportul dintre metoda $i conceptia des-
pre lume sau interpretarea lumii, ne-o dovede$te polemica pe care
a sustinut-o Engels impotriva lui Diihring. Acesta, ca si multi alti
denigratori ai marxismului, nu isbutise sa vada deosebirea funda-
mentala dintre dialectica hegeliand, pe baze idealiste si dialectica
materialists, folosita de Marx $i Engels. Polemica lui Engels in cla-
sica lucrare Anti-Diihring era menita sa pung capat unei confuzii
grosolane, dar tipice pentru mentalitatea marginita a savantilor
Pozitivisti" din acea vreme. Fiindca Hegel, prin dialectica lui idea-
lista si speculative compromisese metoda dialectic5, pozitivistii"
nici nu mai voiau sa auda de, dialectica. Prin aceasta repulsie, care
dovedea completa incapacitate de intelegere a metodei dialectice,
pozitivistii" credeau Ca se apara impotriva metafizicei", in sens
de speculatie deductive. De f apt ei dovedeau o acute marginire in
intelegerea problemei metodei. In postfata la editia II-a a Capi-
talului", Marx dAduse faimoasa punere la punct : Metoda mea dia-
lectica, nu numai ca se deosebeste in fond de metoda hegelian5,
dar ii este direct opusa. Pentru Hegel, procesul gandirii pe care
sub numele de Idee it preface chiar intr'un subiect de sine stata-
tor este demiurgul realului, care nu-i decat manifestarea lui ex-
terioara. Pentru mine, dimpotriva, lumea ideilor nu-i decat lumea
materials, transpusa i transformata in capul omului".
Ceeace nu i-a impiedicat pe neo-hegelienii din sec. XX sa reia
speculatiile dialectice spiritualiste (Kroner, gentile, Liebert, Hame-
lin, etc.). In acela$ timp, metodologia s'a desvoltat ca o discipline
de sine statiitoare", metodologia afirmand ca ar fi necesara trata-
www.dacoromanica.ro
C. IONESCU-GULIAN
244

rea problemei metodei ca indiferenta fats de interpretarea lumiir


fata de materialism sau idealism !
In Ludwig Feuerbach si sfarsitul filosofiei clasice germane"
Engels scrie : Marea chestiune fundamentals a oricarei filosofii,
in deosebi a filosofiei moderne, este problema relatiei dintre cuge-
tare si existence. 1). Chipul in care un ganditor rezolva aceasta
problema, urmeaza deci sa determine solutia tuturor problemelor
pe care le atinge.
Materialismul filosofic marxist recunoaste existenta obiectiv
reala (materia) independents de constiinta, de simturi, de expe-
rienta". (Lenin). I. V. Stalin accentueaza ca, in opozitie cu idealis-
mul materialismul filosofic marxist porneste de acolo ca materia,
natura, existenta, prezinta o realitate obiectiva, care exists in afara
si independent de constiinta noastra, ca materia este factorul
prim...". 2).
In problema metodei dealungul istoriei filosofiei, solutiile se
randuesc in doted categorii : cele in care ganditorii material4ti au
considerat materia ca factor prim, care au pornit dela primatul
m,ateriei, deoparte, idealitii care au pornit dela primatul comtiin-
tei de alts parte. In paginile care urmeaza, vom Incerca sa eviden-
tiem un anumit aspect din fatetele multiple ale problemei metodei,
insistand numai asupra raportului dintre metoda i teoria cunoa-
terii, chipul in care primatul materialist a dus la realizarea me-
todei dialectice i chipul in care primatul ideii a generat feluritele
specii ale metodei metafizice.
Problema metodei incepe atunci cand este realizata Incordarea,
opozitia, intre subiect i obiect, intre gandire i existenta. Atat timp
cat materia nu se desemneaza ca ceva in afara gandirii i opus
ei, nu exists Inca conditiile problemei si, prin urmare, nici condi-
tiile ei. Aceasta situatie a dainuit- atata timp cat con-
ceptia idealists a mentinut convingerea ca lumea reala nu-i decal
o manifestare a gandirii, a contiintei sau ideii. Idealismul nu is in
serios materia, lumea obiectiva. Silit de fapte evidente, acorda lu-
mii o existenta, alta" decat gandirea, dar o alteritate care nu-i
decat formals si nesemnificativa.
Incordarea intre subiect i obiect, convingerea ca natura este
ceva deosebit spiritului" si ca acesta trebue sa lupte pentru a o
domina, toate aceste conditii esentiale ale maturizarii problemei
metodei n'au putut aparea decat datorita unor conditii istorice, de
ordin economic i social, in sec. XVIXVII. Pans la aceasta prima
perioada de desbateri pasionate asupra metodei, care caracterizeaza
filosofia moderns (Bacon, Descartes, Spinoza, Leibniz), este grew
de vorbit despre o constiinta a problemei metodei. Materialismul
antic nu cuprinde o problematica a metodei in Intelesul modern al
cuvantului.
1) Marx-Engels, Opere alese", ed. P. C. R p. 514.
2) I. V. Stalin, Problemele leninismului", P. 670.
www.dacoromanica.ro
MATERIALISM $I IDEALISM IN PROBLEMA METODEI 245

Rationalismul antic a conceput in mod unilateral si simplist


problema metodei, reducand-o la problema gandirii logice". Pro,
blema metodei comports insa o tensiune intre doi poli : subject si
object. Dintre acesti doi factori antagonisti, rationalismul antic n'a
vazut cleat unul : gandirea logics ". Idealismul socratic plato-
nic a ignorat, deci, miezul sau esenta problemei, antrenand, intr'o
masura determinate pe aceeasi pants sj gandirea aristotelica, in
ce priveste problema cunoasterii.
Istoria traditionala a filosofiei a consemnat cu lauds efortul
depus de Socrate, Platon sj Aristotel pentru stabilirea sau fixarea
conceptului a universalului. Dar in cadrul idealismului antic, acest
moment nu s'a echilibrat prin momentul lui antitetic, cunoas-
terea obiectului. Idealismul antic a fixat" conceptul, dar s'a fixat
si pe sine in pragul cunoasterii, impiedicand realizarea raportului
dialectic dintre gandire sj existenta, oprindu-se, cu alte cuvinte, in
fata cunoasterii materiei, pe care a considerat-o secundard sau ne-
semnificativa. Primatul Ideii fats de materie, desconsiderarea rea-
litatii, a lumii sensibile, aceste pacate au fost platite printr'un
exec gray in problema metodei. Gandirea moderns, atunci cand a
atacat aceasta problema. a simtit dela inceput ca logicismul antic
si scolastic, atunci cand se reduce la o forma fare continut, devine
un obstacol in calea cercetarii stiintifice.
In perioada de formare a societatii grecesti, cand s'a cristali-
zat noul stat sclavagist democratic, studiul naturif era o necesitate
care oglindea nevoile economice (comerciale) sj mentale ale cate-
goriei sociale in ascensiune. In aceasta perioada, conceptia filoso-
fica dominants este materialismul scold din Milet. Milesienii ajung
la o conceptie materialists elementary asupra naturii pe care o
desvolta si al carei caracter dialectic 11 accentueaza Heraclit. He-
raclit practice" metoda dialectics, formuland pentru prima oars
rolul fundamental al schimbarii contrariilor.
Dupd Heraclit, rolul cunoasterii este redarea realitatii objective
a cosmosului : directiva gandirii este deci spre lumea reala, jar nu
spre Idei. Heraclit invata sa ascultam de natura", atragand in
acelasi timp atentia asupra faptului ca naturii ii place sa se as-
ulna'. Nu mai putin semnificativ este raspunsul, pe care 1-a dat
Heraclit, celui care il intreba de ce clasifica animalele dupe mem-
brele trupului for : Pentruca dascalul meu este natura existenta".
Pentru Socrate sj Platon dascalul va fi cu totul altul cleat
natura. Ca reprezentanti ideologici ai aristocratiei in d'eclin, Socra-
te sj Platon cauta o compensare pe tarimul moral. Invinsa pe te-
renul realitatii istorice, aristocratia ateniana isi cauta refugiul in
regnul ideal al Ideilor, considerand ca, numai omul ales" poate
reprezenta dragostea pentru valori in general sj pentru filosofie
in special. Orgoliul de class al aristocratiei isi afla compensarea
fn combaterea materialismului sj cladirea sistemului idealist. So-

www.dacoromanica.ro
246 C. IONESCU-GULIAN

crate respinge studiul naturii ca ceva nelegiuit si indeamna la in-


teriorizare si spiritualizare. In centrul lumii, el aseaza omul si pro-
blematica sa morals. Socrate este preocupat de cunoastere numai in-
trucat cunoasterea este un drum spre luminarea problemelor mo-
rale.
Problemele morale ca atare, Inca n'ar fi constituit o piedica in
sesizarea justa a raportului dintre gandire si existenta. Cijci feno-
menul etic este si el un fenomen obiectiv, avand o structura dia-
lectics, infatisand antagonisme, care cer gandirii adecvare dialec-
tics corespunzatoare. Socrate si Platon erau insa departe de a fi
sensibili la realitatea dialectics a fenomenului etic. Ei n'au inteles
fenomenul moral decat in chip abstract. Ei n'au Incercat sa pa-
trunda realitatea socials si psihologica a fenomenelor, ci s'au multu-
mit cu definitii si postulate in jurul notiunilor etice. Fenomenul mo-
ral, care este baza problematica a idealismului socratic-platonic, n'a
fost deci inteles ca un fenomen obiectiv si nici n'a putut duce la o
confruntare Intre gandire si object, Intre structura ratiunii si struc-
tura realitatii.
Pentru Platon. Ideile sunt adevarata" existenta, pentruca prin
Idei, Platon subintelege simultan valorile si notiunile. In epoca in
care traeste Platon, Atena isi pierde prestigiul politic. Luptele pen-
tru hegemonie a statelor grecesti, profilarea fortei amenintatoare
a noului stat macedonean, inasprirea luptelor sociale si indesirea
rascoalelor robilor, creeaza o situatie de criza care, in epoca urrna-
toare, se va adanci, ducand in cele din urma la starea de deca-
denta a epocii eleniste.
In epoca in care traeste Platon (sec. VIV), resturile aristo-
cratiei ateniene isi mai fac iluzia ca sunt in stare sa reorganizeze
Polis-ul. Evident, forta politica necesara transformarii teoriei in
practica lipseste acestei minoritati sociale, care va ramane numai cu
teoria Statului din Republica" lui Platon. Dezideratele politice ale
clasei pe care o reprezinta Platon se infatiseaza sublimate" si
aureolate ca o etica a virtutilor cardinale". Aristocratia se crede
singurul reprezentant autorizat al setei de valori. Intreaga filosoiie
platonica va fi deci un imn inchinat valorilor (Ideilor), care apa-
reau ca singurul" stop urmarit de clasa oamenilor alesi"...
Idealismul platonic a fost in mintea fauritorului Scolii si a dis-
cipolilor lui un drum spre valori. Valorile fiind deasupra" exis-
tentei, fiind neschimbatoare st pure in stralucirea lor, urmti..aza
r2g realitatea sensibila. care-i devenire si diversitate, nu mai are
nicio importanta. Valorile reprezinta" existenta restul devine
secundar si neglijabil. Dupa ei problema cunoasterii este problema
cunoasterii Ideilor (valorilor), iar nu a realitatii. Aceasta o declara
Platon on de Cate on ataca problema cunoasterii.
In Philebos", de pilda, discutia cu Protarchos porneste dela

www.dacoromanica.ro
MATERIALISM $I IDEALISM IN PROBLEMA METODEI
247

tendinta acestuia de a confunda speciile ideii de placere. Platon


vrea sa dovedeasca ca exists placeri diferite. Dar el nu confrunta
fenomenele objective, ci se margineste s scoata in relief diversi-
tatea si contrarietatea notiunilor.
Cand trece la desbaterea raportului dintre Unu si Multiplu
(tema care va fi centrals in Parmenide"), Platon iaras fixeaza
probleme in sfera pur logics : cum poate fi regasit multiplul in
planul logic al Unitatii (problema relatiilor Ideilor) si cum regasim
sau ce sens poate avea Unul in planul diversitatii (problema con-
ceptului).
Este adevarat ca Platon depaseste conceptia metafizica a elea-
tilor si a lui Antistene, care nu vedeau decat Unitatea rigida si a-
morfii a existentei si a conceptului. Platon arata ca functia logics
a unitatii nu poate fi inteleasa decat in raport dialectic cu diver-
sitatea. 0). Insa el se opreste la sensul logic al acestui raport si nu
vrea sa se intereseze de raporturile reale dintre Unul si Multiplu.
Platon nu gaseste niciun interes filosofic cercetarii realitatii ca
atare. El gaseste ca speculatia asupra unitatii notiunilor si a rela-
tiilor dintre notiuni este scopul suprem al iilosofiei.
In Sofistul", Platon da o critics adanca a inetafizicei eleate,
care impiedica, pe deoparte; intelegerea juste a functiei logice a
conceptului si judecatii, jar pc- de alts parte ii incuraja pe sofisti
sa declare ca eroarea fiind nefiinta" jar nefiinta neexistand", nu
exists nici eroare.
Platon dovedeste, in Sofistul", ca eroarea exists $i sco ate in
relief faptul ca valoarea cunoasterii se afirma in opozitie cu eroa-
rea. Dar orizontul problematic este iarasi logic limitat. Criteriul
adevarului este redus la o opozitie logics cu eroarea, in loc.. sa fie
cautat in confruntarea dintre gandire si realitatea din afara gan-
dirii. Fats de rationalismul dogmatic, feta de conceptia metafizica
a identitatii asa cum o reprezentau Parmenide si Antis tene, se poate
spune ca Platon gande$te dialectic pentruca el desface rigiditatea
afirma necesitatea fluentei gandirii si a comuniunii" idei-
lor, anuland izolarea identista la care ajunsese Antistene, obsedat c
despre A nu se poate spune decat ca este A". Dar dialectica pla-
tonica, pentruca este idealists, ramane inchisa in sfera logics a gan-
dirii si nu isbuteste sa cuprinda raportul dialectic fundamental al
cunoasterii, care este polaritatea gandire-realitate.
Dialectica are la Platon numai sensul logic-idealist : grija de
a desparti just conceptele si de a nu acorda intelesuri deosebite
aceluiasi concept si nici mai multor concepte acelas inteles...". ').
Pentru Platon, caracterul schimbator, divers si contradictoriu a] re-
alitatii sensibile, al realitatii obiective, este ceva ce nu merita a
constitui o problema : ,,...Ar merita s5 ne miram, dac5 cineva ne-ar
1) Platon, Philebosa, ed. Ape lt, Leipzig, 1922, cap. V-IX.
1) Platon, Sophistes", ed. Ape lt, Meiner-Leipzig, 1922, p. 39, p. 99.

www.dacoromanica.ro
248 C. IONESCU-GULIAN

arata cum-genurile si speciiie in sine ar primi ip ele insusirile con-


trarii. Dar ce mare lucru ar fi data cineva s'ar pune s arate ca eu
sunt in acela Limp unul si multiplu ?" 2).
Tema centrals a dialecticii platonice este sa arate cum reali-
tatea complexA, cum concretul, particularul, is nastere din logic,
consecvent tezei de baza a platonismului, care mentine raportul de
dependents al materiei ..fata de Idei. Era fatal ca un filosof care
afirma ca lumea se modeleaza" dupd Idei, sa rateze problema
metodei, care cere ca gandirea sa se modeleze dupa realitate.
Aristotel, desi a realizat o analiza impunatoare a formelor gan-
dirii, desi a atacat idealismul platonic in unele aspecte esentiale,
desi a conceput materialist rolul primar al existentei feta de gan-
dire si al sensatiei feta de ratiune, totusi n'a putut depasi iimitele
epocii sale in problema metodei. Aristotel, care a recunoscut ca-
racterul evolutiv dialectic al realitatii, n'a ajuns sa vada ea pro-
blema centrals a gandirii este sa redea realitatea in diferit d.e ei
aspecte. Pentru marele filosof grec, tema metodologica se istoveste
prin logica formals. Criticand izolarea metafizica pe care o stabi-
lise Platon intre universal si particular, Aristotel a crezut ca logica
isi implineste menirea data desvalue raportul just dintre universal
si particular. Particularul, individualul, trebue sa se substitute ge-
neralului. In terminologia aristotelica a explica" si a dovedi" sunt
desemnate prin acelasi cuvant : apodixis (deductie). Aceasta inseam -
na primatul incontestabil al conceptului fata de realitate, primatul
logicului fata de obiect.
Pentruca filosofii s simta necesitatea rasturnarii acestui pri-
mat al gandirii fata de obiect, au trebuit sa survina mart trans-
formari istorice. data cu inceputurile indepartate ale productiei
capitaliste, care se manifests in Italia din sec. XIV, apare pe scena
istoriei clasa burgheza, care are cu totul alte nevoi si deci alte
preocupari decat cele caracteristice epocii feudale. Pentru desvol-
tarea mestesugurilor si a comertului, burghezia avea nevoie de
progrese tehnice. Problema metodei devine centrals, fiindca ea este
direct legata de problema arzatoare a cunoasterii ki stapanirii na-
turii. Pentru filosofii Renasterii ca si pentru savantii si artistii ei,
natura devine problema centrals, absorbanta.
Pentru a intelege critic ceace a realizat si ceace nu a realizat
filosofia moderns pans la Marx in problema metodei, sunt necesare
precizari si distinctii. Trebue dela inceput sa accentuam at epli-
carea unei metode juste n'a coincis totdeauna in istoria gandirii
cu reflectia teoretica asupra problemei. Filosofia si stiinta mo-
derna., dela Renastere ',Ana la Marx, a inscris victorii strOlu?ite in
cunoasterea naturii, in desvoltarea unei conceptii materialists asu-
pra unei serii de fenomene centrale, in faurirea instrumentului de
2) Platon ; Parmenide", trad. Bezdechi, Cluj, 1943, p. 39

www.dacoromanica.ro
MATERIALISM $1 IDEALISM IN PROBLEMA METODEI
249

cunoastere matematic, in eliminarea relativa a teologiei si finalis-


mului, in adancirea problemei cunoasterii, etc. Dar, toate aceste
merite ale filosofiei moderne, nu ne vor impiedica sa judecam mi-
nutios si critic deficientele rationalismului idealist in problema
metodei. Desi filosofi de talia lui Descartes, Lieibniz, Bruno sau
Cusanus, au gandit materialist si dialectic in unele probleme fun-
damentale, ei au facut-o uneori in mod inconstient, pentruca, dup5
cum se va vedea, metoda pe care o preconizau ca ideals, nu era cea
dialectics. Practica metodei este la ei in contrazicere cu teoria me-
todei.
Inainte de orice critics a metodologiei rationaliste, trebue sa
ne oprim la o pretuire a ei. Lucru usor de facut, pentruca insasi
intentia de baza a desbaterilor asupra metodei era un fapt nou in
istoria filosofiei si semnifica o revolutionare adanca fata de preo-
cuparile, nivelul si orizontul gandirii medievale.
Ganditorii burghezi au resimtit o adanca repulsie fata de for-
malismul sterp al logicei scolastice. Ei si-au dat seama ca gandirea
trebue sa afle metode noui, care sa depaseasca silogismul aristote-
lie. Silogismul acesta slujea eel mult la dovedirea unor lucruri deja
cunoscute, dar era incapabil sa devina un instrument creator. De-
aceea setea de noutate si creatie, de cercetare si certitudine a clasei
burgheze in ascensiune, a tins spre o arts a inventiei" (ars inve-
niendi).
Necesitatile economice si politice ale burgheziei au indreptat
gandirea filosofica spre fapte. Experienta devine punctul de ple-
care al stiintei moderne. Cei mai inzestrati oameni de stiinta ai
vremii indreapta gandirea, din ce in ce mai hotarit, spre expe-
rienta si fundamentare matematica. Tendinta aceasta noua era atat
de puternica si caracteristica societatii burgheze ce se nastea, in-
cat ea s'a manifestat si la cugetatori care faceau parte din ordi-
nele calugaresti (ca Giordano Bruno) sau la inalti prelati (ca Nico-
laus Cusanus).
Cat de rodnica si ce importanta a avut pentru desvoltarea cu-
getarii moderne intoarcerea la fapte si contactul experimental cu
realitatea, este un fapt bine cunoscut. In cadrul problemei noa-
stre trebue insa sa urmarim nu rezuLtatele stiintelor pozitive care
au folosit experienta si instrumentul matematic, ci chipul in care
filosofia burgheza a rezolvat problema metodei. Se pune deci intre-
barea : ce metoda a fost socotita optima si intrucat aceasta metoda
urmaritk era chiar cea prin care se realiza cunoasterea
Atunci cand luam act de scopul principal al filosofiei lui Ba-
con, Descartes, Spinoza, Leibniz, ne asteptam ca problema metodei
sa fie principial solutionata. 0 filosofie care porneste dela realitati
si fapte concrete, care critics logica formalists, care vrea sa se
fundeze pe experienta si ratiune, etc., o astfel de filosofie ar tre-

www.dacoromanica.ro
250 C. IONESCU-GULIAN

bui in mod consecvent sa inteleaga prin metoda o cercetare a fe-


nomenelor in care gandirea se supune principial obiectului.
Cunoasterea realitatii ca tel suprem al metodei filosofice, a-
ceasta a si fost dorinta i intentia de baza a filosofiei burgheze. Dar
au trebuit sa treaca mai bine de doua veacuri pang tend deviza
promitatoare lansata de Bacon ( Data vrei sa supui natura ascul-
t'o ! ") sa devina o realitate. Procesul de obiectivare in problema
metodei, depasirea dialectics atat a idealismului rationalist cat si
a empirismului, au necesitat o lungs scurgere de vreme.
Filosofia burgheza a pornit cu dorinta de a cunoaste si supune
obiectul. Bacon si Descartes exprima cat se poate de apasat desi-
deratul unei cunoasteri practice, unei filosofii care sa transforme,
sa imbogateasca si sa usureze viata oamenilor. Problema metodei
este strans legate de aplicarea ei in tehnica, stiinte pozitive, psiho-
logie, morals si politica. Oamenii care sunt cei mai preocupati de
problema metodei sunt totodata mari creatori in matematici sau
fizica (Galilei, Descartes, Leibniz, etc.) Urmarind un rezultat prac-
tic al cunoasterii, era firesc ca ganditorii sa fie frapati de rezulta-
tele stralucite ale stiintei naturii. Metoda inductive, experimentul
pe care se fundeaza realizarile stiintifice dela Kepler si Galilei pans
la Newton, devine steaua polara a teoriei metodei.
Bacon este cel care cere cel mai insistent intoarcerea la lucruri
Instauratio magna" (restaurarea stiinelor) are sensul unei critici
a speculatiei spiritului, a exceselor ratiunii subiective care se in-
crede prea mult in sine. In timp ce anticii, in majoritatea lor, erau
oricand gata sa se indoiasca de simturi, dar nu de ratiune, Bacon
arata ca slabiciunea filosofiei pang in epoca lui, trebue imputata
atat erorilor intelectului cat i spiritului de rebeliune, care ne face
sa nu vrem sa ne supunem lucrurilor insnpi...". 1). El observe cu
ascutime motivul pentru care gandirea, in loc sa face efortul de a
patrunde realitatea tthiectiva, se lass antrenata pe panta logicei
formale. Si nu trebue sa ne miram, cad aceasta este o moloda
care simpatizeaza minunat cu intelectul uman. Caci lucrul spre care
tinde i la care aspire cu cea mai mare straduinta spiritul uman
este de a nu ramane in suspensie, de a afla ceva imobil, un fel de
punct, fix, pe' care & se pog,ta sprijini in cercetarile i calatoriile
lui. 2).
Bacon a stiut sa critice cu ascutime excesele speculatiei ratio-
naliste, care exprima primatul subiectului asupra obiectului. El a
cerut practicarea inductiei riguroase, evitarea generalizarilor pri-
pite, sistematizarea experientei. Istoria filosofiei a tinut seams de
aceste pretioase desiderate baconiene, aratand insa ca ele n'au fost
nici respectate consecvent si nici concretizate de catre insasi Bacon.
1) Bacon, Oeuvres , I, trad. Riaux 1832, p. 287.
2) Id. p. 306.

www.dacoromanica.ro
MATERIALISM *I IDEALISM IN PROBLEMA METODEI 251

Cand Bacon cauta de ex. cauza caldurii, el o afla intr'o forma" sau
idee" a caldurii, procedeu tot atat de steril ca si speculatiile aris-
totelice sau scolastice. Inductia baconiana se reduce, in cele din
urma, tot la un procedeu abstract si Inca destul de complicat. El
a dat numai un punct de plecare principial just, fara sa aiba mij-
loacele de a-1 realiza concret, in sfera cunoasterii fenomenelor na-
turii.
Spre deosebire, sau aproape in opozitie cu Bacon, care acor-
dase matematicii un loc subaltern, majoritatea filosofilor framan-
tati de problema metodei isi indreapta privirile fascinate spre idea-
lul matematic. Dupa ce Galilei creeaza mecanica in sensul unei teorii
matematice a miscarii, experimentul in general capata o semnif
catie precisi : descompunerea fenomenelor in elemente si miscari
simple masurabile. Astfel a fost reluat pe baze noui experimentele
si deabia acum rodnice, principiul pitagoric-democritic, care con-
sidera cantitativul ca esenfa a fenomenelor. Hobbes ajunge la con-
cluzia ca geometria este singura discipline sigura ; idealul lui Des-
cartes este mathesis universalis" ; Spinoza considers ca nu numai
fondul dar si forma (expunerea) filosofiei trebue s fie matematica;
Leibniz vrea sa transforme gandirea intr'o algebra a notiunilor.
Modelul matematic si mecanic, ca ideal metodologic, a fost de-
terminat de setea de certitudine in cunoasterea naturii. Spre deo-
sebire de Bacon, = Descartes, Spinoza, Leibniz si altii, revin la con-
Yingerea ca ratiunea trebue sa caute adevarul in sine insfisi. Re-
prezentantii filosofiei burgheze din sec. XVII,- fie ca accentuiaza
simturile sau ratiunea ca sursa principala a cunoasterii, sunt ma-
nati de acelasi deziderat al certitudinii in cunoastere. Certittidinea
devine o tema obsedanta, fiindca pentru burghezia din aceasta
epoca, cunoasterea are o importanta practice vitals pentru desvol-
tarea tehnicei, etc. Spiritele cele mai cuprinzatoare ale acestei epoci
nu-si dau insa seama, ca o cunoastere filosofica a fenomenelor im-
plica ceva mai mult decat descifrarea raporturilor matematice, me-
canice din lumea fizica. Filosofii rationalisti n'au prins de veste
ca lumea obiectiva nu se reduce numai la ceeace-i accesibil instru-
mentului matematic. Obsesia certitudinii ii face pe acesti filosofi,
ca in loc sa conceapa metoda ca o adecvare la complexitatea feno-
menelor, sa o supund primatului gandirii, sa o considere ca expre-
sia tendintelor ei naturale. Descartes foloseste chiar termenul lu-
men naturale" (lumina naturals). Rationalistii nu se intreaba nicio
clips data nu cumva ceeace-i firesc i unit pentru noi, nu-i cumva
insuficient sau numai un aspect din realitate.
Descartes, de pildg, crede ferm ca ordinea i masura" sunt
categorii unite si dominante, care trebue regasite in orice fenomen,
fie in numere, figuri, stele sau tonuri. 1). El exprima fard inconjur
11 Descartes : Regeln zur Leitung des Geistes", Leipzig, 1920, pag. 21.

www.dacoromanica.ro
152 C. IONESCU-GUESAN

-pozitia subiectiva in fata obiectului : lucrurile intereseaza numai


intr'atat cat ele corespund capacitatii de cunoastere a subiectului.
Trebue sa mergem spre lucruri insasi, care trebue numai intr'atat
considerate, cat le poate patrunde intelectul". 2).
Indoiala lui Descartes nu este cea vie si permanents a lui Mon-
taigne. Acesta Isi da seama tot timpul de structura ondoyante et
diverse" a realitatii si isi impune gandirii o supleta antimetafizica,
in acord cu mobilitatea si contradictiile fenomenelor. Indoiala lui
Descartes se afla numai in slujba certitudinii rationale, ea nu tra-
duce ca la Montaigne, primatul realitatii fata de gandire. Dimpo-
triva : rezultatul Indoielii cartesiene este ca gandirea fundeaza exi-
stenta. La Descartes apare cat se poate de limpede legatura dintre
metoda si pozitia idealists in teoria cunoasterii. El ved'e in con-
stiinta pivotul existentei si, consecvent, crede ca realitatea trebue
sa fie aidoma structurii simple a gandirii logice. El nu urmareste
realitatea, intrucat ea este schimbatoare, diverse si contradictorie,
ci vrea sa o transpund si sa o solidifice Intr'o retea de principii.
Aceste principii urmau deabia sa fie reduse la un principiu unic,
care sa se bucure de maxima si absolute certitudine. Metoda in-
ductive urma sa fie drumul dela fapte la principiul unic, iar prin
deductie trebuiau sa fie scoase toate celelalte adevaruri, din prin-
cipiul suprem. Prima tema a filosofiei este analiza, a doua tema
sinteza.
Metoda sintetica dupa modelul matematic i-a aparut lui Des-
cartes eg putand satisface idealul gandirii constructive, spre deo-
sebire tie silogistica sterna pe care o repudiase Inca din adolescents.
Metoda sintetica, deductive, a crezut Descartes ca poate fi impru-
mutata din sfera spatiala si a marimilor numerice si aplicata in
sfera filosofiei generale.
Metoda aceasta deductive este un procedeu al pozitiei idealiste,
fiindca face abstractie de caracterul specific al fenomenelor, fiMd-
ca se satisface cu construirea unui esafodaj de principii abstracte,
uitand repede de obiectul din afara constiintei. Desi principiile tre-
bue sa slujeasca cunoasterii obiectului, deli ele trebue s fie pentru
object, ele devin stop in sine, indiferente fata de obiectul in fata
earuia trebuiau sa se anuleze.
Principiul din care trebue sa fie deduse toate celelalte acleva-
ruri este dupa Descartes constiinta de sine. Aceasta se bucura
de o certitudine, evidenta, nemijlocita, intuitive, dupa cum intuitiv
este si spatiul dela care porneste geometria. Descartes cere ca
toate adevarurile s posede claritatea si distinctia pe care o are,
dupd el constiinta de sine. El impune deci gandirii aceste exi-
gente, f gra sa se Intrebe data realitatea poate fi transpusa totdea-
una in concepte dare si distincte. Intre idealul matematic si rea-
2). Id. p. 42.

www.dacoromanica.ro
MATERIALISM $I IDEALISM IN PROBLEMA METODEI
253

litate, el nu ezita sj sacrifice realitatea. Ratiunea trebue sa renunte


la cunoaterea sensibila pe motiv ea este turbure". Rationalismul
idealist concepe adev&rul, nu ca o oglinda a lumii objective, ci ca
un produs al constiintei.
Continuator entuziast al matematismului cartesian, Spinoza
simte nevoia sa dea sj o forma geometrica gandirii, pentru ca ast-
fel metoda geometrica deductive sa se impuna simultan prin fond
si forma. Desi filosofia spinoziana marcheaza o etapa important a
in istoria materialismului substanta lui Spinoza fiind materia
care nu poate fi nici create, nici nimicita materialismul lui nu
se extinde sj asupra metodei. Desi principial tl cere ca ordinea i-
deilor sa reflecte ordinea lucrurilor, marcand o pozitie initials e-
biectiva, in fapt Spinoza deduce ideile din intelect, fare sa mai
reflecte" structure realitatii. Caci prin ordinea cauzelor sj lucru-
rilor reale eu nu inteleg ordinea lucrurilor particulare treciitoare, ci
numai ordinea lucrurilor stabile si vesnice...". Acele lucuri parti-
culare sj trecatoare nu pot exista fare idei, aceasta-i concluzia
platonic rationalists a lui Spinoza. 1).
Leibniz, deli polemizeaza Impotriva criteriului cartezian al
claritatii sj distinctiei" deli alaturi de adevaruri eterne" (ratio-
nale) recunoaste sj adevaruri factice", conchide idealist ca mo-
mentele necesare ale cunoasterii se afla cu totul in not insine.
Desi in ansamblul filosofiei leibniziene se afla numeroase motive
care desvaluie un contact cu fenomenele si o analiza a for nepre-
venita, in problema metodei, Leibniz ne este astazi cu totul strain.
Caci, Inca din tinerete, dupe cum a marturisit mai tarziu, Leibniz
a fost framantat de dorinta ae a reduce gandirea la un ,calcul"
logic. El reia incercarile lui Raymond Lulli (sec. XIII) de a inventa
o arta sau tehnica a combinarii" notiunilor. Aceasta Incercare
care a ramas ca o curiozitate, tradeaza la Leibniz distanta dintre
gandire sj realitate, pentruca aceasta Characteristica univrsaIis"
semnifica o combinare mecanica sj apriorica a notiunilor, izolate
de realtati. El nazuia fixarea pentru toate ideile, a unor numere
caracteristice... Prin aceasta traducere a ideilor in numere, vom
Inceta discutiile sj neintelegerile, pentruca certurile exista acolo
unde lucrul nu este clar, adica nu este redus la numere". Tot-
odata, dupe cum se stie, Leibniz a fost un fervent apaxator al prin-
cipiului identttatii, bastionul logicei metafizice ce se Impotrivea
logicei dialectice a faptelor. Si totui Leibniz a fost acela care a
evidentiat diversitatea lumii' reale. Este cat se poate de vizibil
cum intuitiei juste a fenomenelor i se opune conceptia idealised si
metafizica a metodei. Chiar cand rationalistii idealist constata, re-
1) Spinoza : Asupra imbunaratirii intelectului", trad. Kirchenau, Berlin
1871, p. 42-43.
1) Leibniz: Nouveaux Essais sur rentendement", p. 340 (ed. Flammarion)
2) Leibniz. , Hauptschriften", etc. I. p. 36. ed. Buchenau.

www.dacoromanica.ro
C. IONESCU-GULIAN
254

cunosc sau accentuiaza diversitatea sj devenirea lumii sensibile, me-


toda filosofica se supune primatului idealist al constiintei, tendin-
telor subjective ale gandirii logice.
Discipolul lui Leibniz, Christian Wolff, este atat del patruns de
schematismul logic, incat statuiaza principiul contradictiei ca prin-
cipiu suprem, din care trebuie sa decuFga ansamblul adevarurilor
filosofice. Wolff, ca si Herbart, care ii va succeda in perioada ur-
mOtoare, este un tipic reprezentant al gandirii metafizice, care o-
pune realitatii dialectice rigiditatea logicei formale.
Cu totul alts pozitie manifests Diderot. Desi in general Di-
derot n'a putut depasi limitele materialismului mecanicist in con -
cep;ia asupra naturii sj nici idealismul in problemele sociale sj po-
litice, in teoria cunoasterii, dupd cum a accentuat Lenin Di-
derot a fost materialist. Fara sa trateze sistematic problema cu-
noasterii si a4,metodei, Diderot si-a manifestat limpedQ si nuantat
convingerea ca in cunoastere, materia este primard. In metodologie,
gandirea trebue sa reflecteze obiectul, sa evite constructia rationale
dusmand experientei: Si l'on voit la chose comme elle est en na-
ture, on est philosophe". Gandirea nu trebuie sa creeze", adica
sa produce din sine obiectul care trebuie cercetat, ci trebue sa
observe, s constate, sa descopere, bizuindu-se permanent pe da-
tele stiintelor particulare. Este greu sa faci filosofic i morals fare
sa fii anatomist, naturalist, fisiolog i medic" 1)
Diderot constate ca Vremea a rasturnat, Oita azi, aproape
toate edificiile filosofiei rationale" (ib. p. 20). Impotriva rationalis-
mului idealist, care porneste dela principiile abstracte ale gandirii,
Diderot arata ca gandirea trebuie sa se anuleze in fata obiectului,
trebuie sa descopere, sa evidentieze numai ceeace este dat in ma-
terie. In Convorbiri intre D'Alembert si Diderot", D'Alemb2rt o-
biecteaza: De pilda, din sistemul d-tale nu reese prea clar cum
formam silogismele, nici cum tragem concluziile". La care obiectie
Diderot raspunde: Tocmai, nu not le tragem (concluziile), ele sunt
gata trase de catre nature" 2).
Kant, in problema metodei, reflects acelas dualism positional
pe care 1-a scos Lenin in evidenta in ce priveste intreaga conceptie
filosofica. Concilierea pe care a Incercat -o Kant Intre ma'erialism
si idealism, este expresia ideologica a sovaielii burgheziei germane
din acea epoca.
In perioada asa numita precritica" (Inaintea aparitiei Cri-
ticii ratiunii pune"), Kant a acordat un interes deosebit stiintelor
naturii si a fost astfel antrenat s recunoasca primatul realitatii.
In aceeasi epoca in care introduce explicatia istorica si materialists
In formarea universului, Kant is o atitudine critics fata .de logica
formals a metafizicii. In lucrarea Incercare de a introduce mart-
1) Diderot, .,Oeuvres" II, ed. Assezat, p. 322.
2) Ibidem, II, p. 118.
www.dacoromanica.ro
MATERIALISM $1 IDEALISM IN PROBLEMA. METODEI
255

mile negative in filosofie" (1763), Kant critica acea gandire for-


malists care nu vede ea contradictiile sunt reale, ca ele exists in
natura ai ca deci trebuie recunoscute ca atare. El cere deci prima-
tul obiectului, al antagonismelor reale fats de rationalismul
idealist.
Mai tarziu, insa, Kant nu se mai preocupa cleat de putinta
si limitele cunoaaterii, desinteresandu-se de mijloacele cunoaaterii
concrete. Iar in ce priveate putinta cunoaaterii, el statuiaza me-
toda transcendentala", considerand obiectele numai intrucat ele
sunt conditionate" de formele si categoriile conatiintei. Concluzia
doctrinei kantiene este idealists, Kant restabilind dominatia su-
biectului asupra lumii objective, incheind astfel linia idealists inau-
gurate de Descartes in teoria cunoaaterii.
Se atie ca Hegel a venit cu ambitia de a realiza o reforms to-
tals a gandirii, inaugurand o noud logics, o noua metoda de gan-
dire. El a cerut ca metoda sa nu mai fie dependents de intelect"
(Verstand), de limitarile intelectului abstract, ci sa redea conti-
nutul, obiectul
Fara sa analizeze esenta si conditionarile istorice ale gandirii
metafizice, ale rationalismului idealist, Hegel a accentuat, totuai,
ca filosofia nu poate imprumuta metoda dela o stiinta subordo-
nata, dela matematicin. El a facut o critica ascutita rationalis-
mului lui Spinoza, Leibniz ai Kant, intrucat gandirea acestora nu
reflecta continutul concret al fenomenelor in miacarea ai contra -
dictiile lor ai a cerut ca logica Si teoria cunoaaterii sa plece dela
desvoltarea intregii vieti a naturii i spiritulun. Hegel $i -a dat
seama ca gandirea trebuie sa corespunda esentei lucrurilor, sa pa-
trunda si sa reflecte lucrurile in sine", fara sa tina seama de
scindarea arbitrary pe care o incercase Kant intre aparenta" si
lucru in sine".
In ultimul capitol al Logicei", intitulat Ideea absoluta", He-
gel revine la acelaa principiu metodologic pe care it programase in
Introducere": Metoda absoluta nu actioneaza ca o reflectie exte-
rioaril, ci isi is determinarea din object (Logik, II. p. 491).
$i in tot cursul Logicei marl cat ai in paragrafele Logicei mici
(din Enciclopedie"), Hegel nu osteneate sa scoata in evidenta fap-
tul ca punctul de plecare al cunoaaterii trebuie sa fie nu. intelec-
tul", nu conatiinta subiectiva, ci obiectul in desfaaurarea ai con-
tradictiile lui concrete. Se pune, insa intrebarea: intrucat ai-a res-
pectat Hegel acest program? A realizat el consercvent principiile
metodologice ale primatului obiectului sau dimpotriva idealismul
sistematic 1-a adus la anularea punctului de plecare?
Dupe cum a aratat Engels in Ludwig Feuerbach ai sfaraitul
1) Heeel. Loeik", I. ed. Lascon p. 6.
I Lenin. ,.Cahiers stir la dialectique de Hegel", trad, Guterman-Lefebvre
Paris, 1038 p. 108.

www.dacoromanica.ro
256 C. IONESCU-GULIAN

filosofiei clasice germane" 1), sistemul hegelian sufera de vizibile


ai adanci contraziceri interne. Contrazicerea fundamentals este cea
dintre sistem" sj metoda", metoda dialectical hind inabusita
in cele din urma de tezele sistematice determinate de pozitia de
class reactionary pe care o reprezinta Hegel pe plan ideologic.
Feta de conceptia metodologica marginita pe care o reprezenta
rationalismul idealist dinaintea lui, metoda dialectics a marcat urr
evident progres. Nu trebuie uitat ca in timp ce Hegel incerca sal
impund logica obiectului, logica dialectics, contemporanul sau Her-
bart, revenea la una din cele mai acute manifestari ale conceptiei
metafizice, care respingea contradictiile cu nelogice". Insa dialec-
tica hegeliana, deli afirma ca se bizuie pe experienta", si ca nu
tinteste decat reproducerea fidela a fenomenelor, prin chipul in
care a solutionat problema cercetarii naturii, istoriei si a culturii a
dovedit ca numai intentia metodei _a fost obiectiva, concluzia Rind
insa fundamental vitiata de interpretarea idealists a tuturor' fe-
nomenelor.
Dialectica hegeliana n'a putut rupe cercul idealismului, deli
fata de idealismul subiectiv al unui Fichte, pentru care centrul lu-
mii era Eul, idealismul lui Hegel a putut fi numit obiectiv". Atat
in explicatia cauzala a fenomenelor cat i in teoria cunoasterii, He-
gel a ramas consecvent idealist, exprimand primatul spiritului ii
al gandirii fats de materie. Esecul lui in explicarea fenomenelor
a dovedit ca metoda lui dialectics nu poate fi deplind $i valabila,
decat in cadrul unei rasturnari a conceptiei sale si a interpretarii ma-
terialiste a fenomenelor asezata fiind pe o baza materialists in tea-
ria cunoasterii. Caci, deli Hegel si-a dat seama de faptul ca prima-
tul obiectului este conditia esentiala in problema metodei, el n'a
vazut ca acelas primat al obiectului trebue ferm mentinut si in
teoria cunoasterii. Iar in conceptia cauzala, deli el a facut o critics
noua si juste, conceptiei cauzale a premergatorilor sai 2), el s'a
multumit sal arate ca raporturile cauzale nu stint decat momente
ale interdependentei universale, fare sal vada ca in complexul de
interactiuni trebue stability natura materials a cauzelor initiale
primare. Cum se stie insa, cauza ultima a tuturor proceselor este,
dupe Hegel, autodesfasurarea Ideii. Primatul idealist anuleaza iara4
conceptia dialectics a cauzalitatii.
Cu toate ca 'filosofia moderns dela Descartes la Hegel a fost
adanc framantata de problema metodei, solutia definitive si rod-
nica a trebuit sal astepte aparitia marxismului. Caci, deli pornise
la drum cu deviza experientei, filosofia burgheza a dovedit o foarte
limitata notiune a experientei. Teoria burgheza a metodei sau s'a
marginit la momentul empiric al metodei sau a preconizat prima-
tul ratiunii subjective asupra existentei. Idealismul ca conceptie
1) Marx-Engels, Opere alese", I. ed. P. C. R., p 500 si urm.
2) Cf. Lenin, op, cit., p. 160.
www.dacoromanica.ro
MATERIALISM SI IDEALISM IN PROBLEMA METODEI
257

despre lume i positie gnoseologica a anihilat principial eforturile


filosofilor burghezi in problema metodei. Spiritul de cercetare li-
bora i obiectiva, care ar fi trebuit sa duca la, concluzia &eased a
primatului, materialist, a fost franat de positia idealists, de teza
dominatiei con0iintki i a eului. Sovaelile i compromisurile bur-
gheziei engleze, franceze Si germane intre veacurile XVII-XIX, au
determinat insuficienta de baza in problema metodei. Pentru ca
problema metodei sa fie definitiv solutionata, a trebuit sa apara
o noua class a proletariatului care sa-i exprime, prin me-
toda dialectics marxista, vointa ferma de a cunoate lumea, pentru
a o schimba, pornind dela realitatile concrete objective, dela ma-
terie, dela object. Chipul in care marxismul-leninismul a impus
primatul materialist in problema metodei impotriva incercarilor
din sec. XIX i XX de a reinstala metoda pe baze idealiste (neo-
kantieni, fictionaliti, machiti, neopositiviti, intuitionists, etc.) cere
o tratare separatd, care va completa schita de lap a istoriei pro-
blemei metodei.

STUDII 17
www.dacoromanica.ro
DIN LITERATURA ANTIMONARHICA
SI ANTIDINASTICA

de Barbu LAZAREANU
I
Poporul Suveran" ziar al carui redactor responsabil era
poetul Dimitrie Bolintineanu publics in numarul sau dela 25
Iunie 1848 urmatoarea exortatiune :
Tata Vodd ce ocara! Mergi din tars!
Fd-ti ladita, Mergi din tars
Ia-ti domnita $i vii cand Romania
to card Va dori Inca Robia.
Adeasta povaluire din Anul Revolutiei avea sa circule, dupa
doua decenii si ceva, adaosa literaturii antimonarhice si antidinas-
tice a anilor 1869-1876 si adresata Printului Carol de Hohenzol-
lern Sigmaringen.
Din aceasta literature desprindem intai pe aceea datorita lui
Bogdan Petriceicu Hasdeu si lui Alexandru Macedonski.
**;
In fruntea Columnei lui Traian" dela 20 August 1870, B. P.
Hasdeu incearca sa lamureasca dece gazeta ad, care aparea de
cloud on pe saptamana, si-a intrerupt aparitia pe 18 zile :
In curs de 8 zile" spune el d. Hasdeu a suferit toata ri-
goarea arestului".
Hasdeu a avut o intinsa activitate publicistica impotriva dina-
stiei. A inceput-o in Satirul" dela 12 Martie 1866, sub pseudoni-
mul Puang-Hon-ki in proverburile romfine, explicate pentru inte-
legerea chinejilor". A continuat-o in ziarul Traian" si dupa aceea,
in Columna lui Traian", unde sub aparenta unor nevinovate insi-
rani de evenimente petrecute odinioara, in veacul al XVI-lea
el face aluzii pentru a caror intelegere nu era nevoie de o lamurire
prea insistenta :
Romania a avut si ea un Maximilian 1)
1) E vorba de Ferdinand-Josef Maximilian, arhiduce de Austria, ajuns
Imparat al Mexioului, pa al cartti tron s'a urcat, la 12 Iunie 1864, impotriva
vointei unei tari intregi care, rasculandu-se, in 1867, a dat ajutor trupelor
republican pentru infrangerea mercenarilor imperials. Invins, luat prizonier
Sl tradus inaintea Consiliului de razboi, a fost condaa-nnat La moarta ej Ian-
pto,,cat in ziva de 19 Iunie 1867. Era tratele impdratului Franz-Iosef al
Austriei.

www.dacoromanica.ro
DIN LITERATURA ANTIMONARHICA SI ANTIDINASTICA
259

A fost Jacob Basilic Despot care s'a suit pe tronul Moldovet in


deceniul al saselea dintr'un secol oarecare, in urma unui Domn alungat
din tars al carui nume era Alexandiru.
Originea-i adevarata nu se .tie, dar natiunea romans i1 considera
ca pe un neamt, fiind crescut la curtea imparatului Carol V-lea, in
arm.ata caruia ocupase un post de capitan sau de locotenent.
...Chemat la domnia Moldovei, mai reala si mai glorioasa decat
sarbedele titlusoare princiare fara pamant, el darefera totusi a-si da
diferite epitete exotice marchizul Samosului, baronul Parosului $i
asa mai incolo primul' pas spre ridicol, idaca nu spre antipatie, in
sanul unei natiuni eminamente democratice.
lubitor de ipompa, care i se 'Area a fi principalul atribuitt al suve-
raritatii, el isi organizase curtea dupd norma etichetei germane, cu o
mult,'4me de ober-lachei si de unter-lachei, in numarul carora i.si inchi-
puia in desert ca va pgitea sa bage floarea Romaniei..
Moartea lui Despot fu oribila".
E un fragment, acesta, din articolul prim al Columnei lui Tra-
ian", articol cu data de 4 Martie 1870. $i iata, in numarul dela 12
Martie acelas an, povestea altui Domn al Moldovei.
A fost odata in Romania un Domn neamt, Gaspar Gratzer, ita-
lianizat sub .numele de Graziani, nascut in orasul Gratz din Stria si
ajuns apoi din treapta'n treapta parte prin caciulire si parte prin jocul
hazardului, de'ntai Dragoman la Poarta Otomana ksi apoi Beiu la
Moldova.
El a sfarsit foarte rau ca si Despot Voda, ca si Iancu Sassul ea
si toti Domnii Nemti la not: este vorba de istoria cea veehe".
ca si cum n'az fi voit sa faca decat istorie, iata-1 pe Hasdeu
descoperind adevarata obarsie a lui Gaspar Gratiani, dupa o ins-
criptie indicata pe portretul acestuia. $i mai citeaza dintr'a lui Pa-
tricius Historia rerum in Polonia gestarum" si din Kobieszyski :
Historia Vladislaj III (Dantisci, 1655, p. 633) de unde desprinde
randurile :
yraeerat Valachiae cum imperio Gaspar Gratianus, Germanus.
ut ferunt, origine Graety in Stiria natus".
Iar din Miron Costin desprinde constatari oe aluneca, pe ne-
simtite, in dojeni.
Om nestiutor randului si obiceiurilor tariff, fara limba de tars,
care lucru mai greu nu poatc fi cand nu stie Domnul limba tarii undo
domneste.
0, Moldova' De-ar fi Domnii 'cal care stapa'nesc in fine, toti In-
telepti, Inca n'ar peri ass lesne; ci domnie nestiutoare randului tau si
lacomia siInt pricina piei!ii tale. ca nu cauta agoniseasca sie nume
bun in tara, ci cattta desfranati in avere sa stranga, care apoi totusi
se risipeste, si Inca cu primejdia casei for ".
$i acestui citat ii adauga un scurt comentar, de astadata legand
lucrurile de caracterul momentan al unei reviste politice menite
a se margini in sfera maruntisurilor la ordinea zilei".
www.dacoromanica.ro
260 BARI:1U LAZ ARE.ANU

lata comentarul :
Data e adevarat ca trecutuil serve. to drept busold viitorului,
atunci nimeni mai bine ca Miron Costin, in pasagiul de mai sus, n'a
ardtat tole stanci de care este dator a se feri un damn Neamt. in Roma-
nia, cautand sa mearga cu staruinta intr'o directiune Rasa:
1) & se silesca a cunoaste trandul tarii.
2) Sa nu strange avere, tale apoi totusi se risiper-ite si tnca cu
primejdia casei".
Antidinasticismul lui folosea toate intamplarile :
o eroare tipografica neconstitutionala": Dormitorul in loc de
Domnitorul; inchiderea cetateanului ploestean N. Constantinescu
care sparsese o statueta de ghips infatis5.nd pe domnitor...
Democratia" din Ploesti propune o medalie ? Hasdeu ofer5
inscriptia cu urmatorul text :
Urbei Ploesci
care a sciut a fi
romans si democrati
sub Carol I
Hohenzollern-Sigmaringen"
Lui Dimitrie Ghica, despre care Hasdeu spunea Ca, in curs de
doudzeci de ani a fost o besica decorative" si care avea sa treats
In istorie sub numele de Beizadea Bostan" in Moldova si Beiza-
dea Dovleac" in Muntenia (ii mai ziceau si Beizadea Mitica)
i se
ofera, la un moment dat, un banchet.
Columna" prin pana lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, -:omen-
teaza amenintator :
Din acest punct de vedere e celebru in istorie mai ales banchetul
din 1 Octombrie 1789.
Slugile dinastiei se tgvaleau in betie, stritand ow o voce rigusit5.:
sa traiasc5 regele ! pe c'and natiunea, nebagata in seams, ascutea in
taina fata]a secure, sub care.. trebuia Fa piara valetti, dimpreuna cu
stapanul si staipa'na: Ludovic XVI si Maria Antoaneta".
Dace, deci, inteo dimineata s'a ridicat la Ploesti stindardui
revoltei proclamandu-se detronarea lui Carol I si inaugurarea unui
regitn republican", Columna lui Hasdeu pare a fi contribuit, tru in-
tr'o mica masura la aceasta.
Dintre cei arestati ca promotori sau banuiti ca simpli aderenti
ai republicei, au suferit in deosebi cetateni ai rnahalalelor ploes-
tene :un popa Stefan a fost dus in cumplite batai", unuia Mihaita
Cogalniceanu, i se poruncea s se puie la pgmant, s5 se scoale iute
de jos, s se tranteasca pe o coasts, sa se tranteasca pe alta, cu fata
in jos, cu fata in sus" ; unul Draghiceanu, fu b5gat intenn e.otet si
tarit de par in cea mai groaznica murdarie. Au fost adusi oameni,

www.dacoromanica.ro
DIN LITERATURA ANTEMONARHICA $1 ANTIDINASTICA 26I

legati de chica unul de a celuilalt, iar la cazarma spre a-i des-


parti Intr'un mod. mai expeditiv li s'a tdiat pdrul cu sabia".
Boerii bine inteles colonelul Cretulescu, capitanul Radu ?.?T-
hai, Costache Panaiotu, M. Ralivan au fost repede ldsati slobozi,.
Dar Hacleu ? El spune ca in cele opt zile de pucdrie arborii
dela Vacdreti i-au zgandarit memoria".
Cugetarea lui era cufundata in, labirintul de ceeace a fost i
ceeace este...", adica de ceeace ar fi fost bine sa fie i n'a reuit
atuncea!
* *

Dupd o jumdtate de deceniu noui arestari i dari in judecata,


printre cari ceea a lui Alexandru Macedonski.
Patru au fost foile cari intre 1871 i 1876 au dus o inverwnatd
campanie impotriva principelui domnitor : Ghimpele, Perdaful, Te-
legraful i Oltul.
Oltul aparea in Bucureti, dar directorul acestui ziar, poetul
Macedonski, craiovean de origind, ii intitulase gazeta astfel ca un
omagiu adus provinciei sale oltene.
Macedonski scria articole antidinastice in Oltul $i cronici rimate
in Telegraful lui I. C. Fundescu.
Aci i-a tiparit cupletele Gangavului politic din timpul dom-
nfi4or straine" i cele can formeazd Istoria unui print de peste noun
marl i noua cari, povestita de un gangav".
Gangavul lui Alexandru Macedonski era de o volubilitate de
care nu prea dau dovadd cei impiedecati la limbs. Transpunea in
versuri ceeace se scria in articolele de fond, sau, cum se numeau
pe atunci, Primi-Bucuretii Telegrafului" $i Oltului". Dar cote-
nelile lui in grai incepeau numai cand avea s5 pronuroye numele
casei domnitoare Si numele de botez al prtn ultii. Atunci nu putea
rosti decat prima silabd, sau prima Qi.labA cu, consonanta ir.ediat
-urmatoare. Tar cand parea ea' se descurca, toehmi atuncea raLacea
la alte nume :
Jos tiranul ce domneste Tara-1 ridica din tin5,
Care legi despretuieste 11 scoase la lumina :
$i vrea lanturi sa ne dea Tron, avere i-a dat tot
Voda Car... Insa Ho...
Voda Car... Insa Ho...
Crudul Voda Caragea Fu si'n suflet Hotentot.
De ciocol se inconjoard ...Nu stiu data -o sa se'ntarnple
$i ne face viata amara... Cupa'n fine sa se imple!
Libertatca stramoseased Dar ce stiu... stiu ca despot
Cu o mans dusmaneasca Este Ho...
V ne astdzi si ne-o is Este Ho...
Voda Car... Printul... Hotentot.
Voda Car...
Cruntul Voda Caragea.
www.dacoromanica.ro
26z BARBU LAZAREANu

In literatura politica a lui Macedonski, Istoria unui print de


peste noua man si noug tan" si Gfingasul politic din timpul dom-
nilor straini" nu sunt singurele bucati antimonarhice si antidinastice.
Si inainte de arestare si in timpul celor cateva luni de pre-
ventie la Vacaresti pans la proces, Macedonski a publicat in Te-
legraful" cantonete, satire si fabule indreptate impotriva sau nu-
mai cu aluzii la adresa Domnitorului Carol I.
In temnita el isi ante-data atacurile ca sa nu primejduiasta
situatia acelora a caror supraveghere avea complezante adormiri
pentru versurile si articolele lui Ziarul spunea ca le culege dupes
manuscrisele gasite acasa la Macedonski.
Desprind cateva franturi din acele cantece :
Ce ciudat lucru imi pare E mezat fares 'ndoiala
Cand eu tree pe la Palat Ines vezi-ti d'al tau drum
S'aud garda de onoare Caci n'ai bani de-arturriseala 2)
Batand toba ne'ncetat! Prea sac ac esti Dururum
Tobosari va car iertare Dururum! s'arturiseasca
Fi-va care ce-am &flat? Numai la'mparati e dat!
Mi s'a spus cu'ncredintare Fapta nu e romaneasca
La Palat, La Palat
La Palat, La Palat
La Palat c'ar fi mezat Stt, scos Cara la mezat.

Seria antidinastismelor, Macedonski o lega si de chipul in care


din sugestia Domnitorului Carol I se facuse rascumpararea actiu-
nilor tailor ferate (afacerea Strussberg). Iata un ecou" rcferitor
la aceasta afacere si la amestecul Printului in aceasta chestiune :
Inleunul din anii Irecuti, un principe st.qisura Dupes obicei merse
s5 se confeseze Confesorul ii adresi formula obicinuita:
Prin ce ai pacatuit fiule?
Prin cuget... prin cuvinte... prin actiuni.
Ce fel de actiuni?
De cgi ferate, parmte.
Dar iata unul din cele mai vehemente ecouri, o reproducers
dupes Telegraful", in Oltul" diriguit de Alex. Macedonski :
Se vorbea Inteo societate despre conspiratiunea dela Tipografia
Ste tului.
.Prate, In'reaba d. X, ,:puneti-mi or mie ce voiau sa faca ;ndr.a-
citif astia de internationalisti?
Voiau sa rastoarne pe. Domnitor $i sa schimbe starea de lu-
cruni, raspunse d. Y.

2) Arturis:rei si ar:ardis'rei, Dict.ionarul Academiei Romane le da


Thaducea-ea :action d'encherir, surencherissement, enchere, adica ofenta mai
mare la licitatie. (Nota transcriitorului).
www.dacoromanica.ro
DIN LITERATURA ANTINIO.NAREICA CSI ANTIDINASTICA 263.

Ce nebunie? zice X, este imposibil, absurd, domnilor. Starea de


lucruri la not in Ceara este mai muli deeat imposibil a se schimba Ca-
rol 1 este la iron si cat va trai va fi latron 3).
*

Sa ne intoarcem la Hasdeu.
In primul numar al Columnei lui Traian" care anuntand
ca foaia apare sub directiunea d-lui B. P. Hasdeu", adauga la nu-
mele acestuia fost director al ziarului Traian" se discuta in
Prim-Bucurestiul dela 1 Martie 1870 ehestiunea monetei.
Hasdeu spune :
Monitorul tidal anuntan'd lumii aparitiunea banilor prefix*
romanesti, celebreaza cu emfaza pe Maria Sa Carol I, in "zilele carma
tiara noastra s'a invrednicit a capata aceasta sublimes fericire.
Servilismul si istoria a& fost toideluna in cearta.
Neamul lui Traian a trait si fares Maria Sa. Carol I.
Romanii au avut moneta in toti timpii, afarA numai de epoca,
fanariotilor.
...Dela Alexandru eel Bun, dela Mircea eel Mare, dela ,,Stefan, dela
Tepes,... se conserves pang azi, pe ici, pe colea, o suvenire numismatics.
Panes si in ajunul Mavrocordatilor, pe la 1667 Romania avea un
palat de Moneta, despre care cronicarul zice :
pre acele vremi era pace si Ceara intemeiata, si era banarui in
cetatea Sucevei, care era dela Dalaigia-Voda". (Magazinu istoriou, torn.
III, pag. 9).
Editorialul din 18/30 Martie 1870 al Columnei, editorial scris de
Hasdeu, spunea intre altele :
Dinastia isi inehipueste Cu n.aivitate de a ave 1a discretiunea4
multi amici in Ceara.
Data ar sti romaneste i-ar fi lesne a se convinge pentru onoarea
natiunii romane ca pans si partizanii cei mai inflaeargi ai Tronului nu
pot suferi pe Nemti.
Ii vom da un exemplu :
Foetul Sion, autorul Mirelui Romaniei; a scos zilele acesta la
lumina o frumoasa colectiune ntitulata: 101 Fabule".
Ea este inehinata Marie' Sale Elisabeta, Doamna Romanlei".
,,Dinastismul cel mai exclusiv respira cu furie in fiecare virgules ".

3) FAcand din prepozitia /a o proclitica Si legand-o de substantivul tron


autorul Ecoului a hitocmit cuvantul latron, carevenind dela latinescul latro-
onis Insemneaza in cel bun caz : soldat mercenar 4i pirat. Vocabula are echi-
solente romanesti si mai aspre.

www.dacoromanica.ro
BARBU LAZAREANU
264

Dar Hasdeu arata patania lui Gheorghe Sion.


Printre fabulele lui se afla una intitulata: Papagalul si curcanul.
Lin amator (Is paseri luase-un papagaL..
De unde venisi frate ?" ii zice un curoan.
Din India" raspunse modernul Tamer Ian.-
Onoar,a care-o capeti aice la Romani
0 capeti to pe-acolo ?..."
Raspunde papagalul :
Ba adevar voiu spune : eu acolo traesc
Cam nebagat in seams de neamul omenesc
Stand ca nu e nimeni in Cara sa proroc
Trasei spre Romania s-rni caut de noroc.
Aoestui capitol : adica despre antidinasticismul si antimonar-
hismul tocmai ale lingusitorilor dinastiei si ai monarhului, Hasdeu
i-a dat extinderea cuvenita, consacrandu-i cateva coloane de biblio-
grafie critics, piing de umor si doveditoare in acelas timp. Cerce-
tarea se numete : Eleinentul monarhic in cele 101 Fabule de
Georgiu Sion". Si a aparut in numarul dela 30 Martie 1870 al Co-
Iumnei lui Traian". Facem o amply desprindere :
,,...Din numeroasele elemente cari se prezinta in orice colectiune
de asta-natura, vom alege unul singur: acel monarhic.
Bardul nostru se pare, la prima vezuta (probabil: la prima \re-
dere, nota transcriitorului), a fi tot ce yo^-te fi mai devotat, fara nici-o
rezerva, dinastiei Hohenzollern in Rumania.
Cartea sa e inchinata : Mariei Sale Elisabeta, Doamna Romaniei".
Ded:catiunea sa incepe cu urmatoarele cuvinte :
Dina de 12 24 Noembrie 1869, card ati intratu in Romania, ca mireasa
a bunului si generosului nostru etc..."
Ea se sfareste prin :
,,Dioa memorabila in care Dorrma Elisabeta, prin sotul sail, a imbratisatu
cauza si destinele Romaniei".

Dupg aceasti dioa-dioa, adica o dupla dianna se poate judeca


restul.
Intr'o fabula, intitulata ,,Pupaza si Ciocarlanul" in care capul
Statuiui este un Papagal... dinastismul D-luri Sion apare Si mai energic
Iaca cele doua strofe finale:
Cand sub Carol Romania La misei, oe prin ziare
Gusty soarta ce visa, Scuip'asupra-i cu wnin,
Cand vedem ca nebunia Cu despretul eel mai mare
Pacea-i va o turbura; Asti fabuli o'nchin"
Ei bine, e atat de cert ca poetul-nu poate a nu spune adevarul,
de cate on it cuprinde o adevarata inspiratiune ceeace d-lui Sion
i se intam,pla adesea daca nu in versurile de mai sus, incai intr'o mul-
www.dacoromanica.ro
DIN LITERATURA ANTIMONARHICA sr ANTIDINASTICA 265

time de altele din frumoasa-i operae atat, de adevarat, mai repetim


hicaodata, ca lira este un fel de betie, in ameteala carcia nu incape
zninciuna, Incat invapaiatul nosliru monarhist intrece cateodata, vrand-
nevrand, sub violenta Muzei, fara s'o tie el insusi, chiar pe mieii de
prin ziare.
Bunaoara :
MUMA .$1 COPILUL
0 cucoan' odinioara mancira pe la toti spunea
Ca nu e copil pe lume ca copilul ce-are ea.
Vedeti ?" zice trei ani are Fara ca sa faca gura.
Si-i cu mintea ca om mare. Noaptea doarme lini tit,
El nu thee nebunii. Zitta 'nvata nesilit.
Precum fac Si alti copii Intelege franzuz, ste
El mananca cu masura Rumpe chiar Si la nemte*te.
Ascultand asa m!nune, un vecin greu-crezator
Trage pe copil d'o parte si ai zice 'ncet:or :
Mananci tu ceva bomboane ? sau preferi sa mananci poame ?"
Nu, nemica: mama zice ca acum nu-mi este foame".
Vrei tu nebunii sa facem ? aide sa to 'nvat un jot !"
Nu se poate: mama zice ca trebui sa stau in lot ".
Fir' s'aduc vre'o supirare Cand guvernul it constrange
Crez c'acest copil ciudat A se z'ce fericit, .

Are multi-aseminare Nu cuteazi a se prang


Cu poporul apasat: Ci s'arata, multiunit".
Noi am dori sa stim data aceasta ingenioasa fabula nu se aprca
cumva la numeroasele felicitatiuni periodice de prin Monitorul Ofi-
cial" 4) unde au figurat, pare-mi-se .unele din partea lui instwi d. Sion
care, de'mpreund cu poporul apasat",
Rumpe chiar si la nemteste.
Apoi tot esa zic si ,,miseii de prim ziare !"
Iaca o alta fabula, nu mai putin monarhica :
Donmul si teem
Intr'o tears oarecare, cam constitutionals,
Se 'ntronase tirania ca o hidr5. infernala.
Dom,nul terei, bun din fire, voind reul a'ndrepta
Pe popor a usura,
Si mai bune legi a-i da,
Dar ca sa se incredinteze d ca e .adevarat,
Ca poporu-i apasat,
Se decide sa se clued, pe ascuns si travestit,
Netiut si nesimtit,
Ca s vada chiar cu ochii, cum supusii sai traiesc

4) Erau felLcita."rile pentru logodna Printului.


www.dacoromanica.ro
266 BARB U LAZAREANU

$i de ce se tfmguiesc
Iar mini$trii, curtezani,
Ai poporului tirani,
De indata ce simtird
Lucrurile pregatira
Astfe] c5 in orice at
Era Domnul astepta.t.
Taranimei in picioare
Sta ca 'n zi de sarb5toare.
Strentele, ca prin m'mune,
Se prefac irl haine bune.
In tot locul 15wtari
Si in hore fete mari
Si flecai frumos gatiti,
Ca de nunta 'mpodobiti.
Babe le 'n camasi curate
Se ocupa de bucate.
Pas5rel din batatura
E gatitil de friptur5.
Pita neagra Si comuna
Se preface 'n paine buns
Domnul credo
Tot ce vede
$i se'ntoarce multumit
Cu deplini 'mired ntare ca poporu-i fericit.
Cand minlutrif vor s'adoarrmi pe al nostri domnitori
Relele care na-apasa le acopere cu florr.
Oare pe care voda, ce feliu de ministri $i care anume dintre
nenumaratele calatorii domnesti incheiate mai totdeauna prin. Inalta
multumire princiara despre imaginarul entuziasm al devotatei natiuni,
va fi avut in vedere d. Sion?
In once caz, un Domn ceva mai desept, cap ;bil a intelege macar
pe jumatate reaua credint5 a consiliarilor sai, tocmai late telatra cam
constitutionaira, dupa cum o nume3te f-hula de mai sus, pose115 deplina
facultate de a-i trimite de 'naintea Curtii de Casatiune.
Acel ce n'o face trebule ,sa fie una din doua: on prea mediocru
sau prea interes-t el Insusi in comedie.
,.Domnul bun din