Sunteți pe pagina 1din 314

'

,- -

revista de shintfa-filosormarte
9--
COMITETUL DE REDACTIE -

CONSTANTIN DAICOVICIU TRAIAN IONA$CU


NICOLAE GH. LUPU GHEORGHE NICOLAU
GHEORGHE OPRESCU LUCRETIU PATRA$CANU
DIMITRIE POMPEIU MIHAIL ROLLER
ALEXANDRU ROSETTI TRAIAN SAVULESCU

14"

.,

A N UA RI E MARTI E
it
1948
COMITETUL DE PATRONAJ
C. BALMU$ / RADU CERNATESCU / I. CHI$INEVSCHI MIRON CON-
STANTINESCU / P. CONSTANTINESCU-IA$I / AL. GRAUR / M. HAIMOVICI
IORGU IORDAN / M. KERNBACH / A. KREINDLER / V. D. MARZA / GR.
MOISIL / STEFAN NICOLAU / I. C. PARHON / EMIL PETROVICI
NICULAE 13110FIRI / I EMIL RACOVITA I / L. RAUTU / CAMIL RESSU
M. SADOVEANU ST. STOIAN / S. STOILOV / A. TOMA/ GH. VASILICHI

COLABORATORI
Oh. Agavriloaiel C. Dragulescu C. Nicuta
M. Andricu Ovidiu Drimba V. Novacu
M. Aronov1ci A. Duma M. Onescu
PaveliApostol I. Focsaneanu A. Otetea
Hie Ardeleanu Octavian Fodor C. C. L Parhon
Oh. Atanasiu Gabor Gaal St. Pasca
Ion Atanasiu Const. Georgescu I. Pavelescu
Agnes Auslander Gh. Georgescu Tudor Popescu
Eugen Badarau Tr. Gheorghiu Andrei Popovici
N. Badescu A. Golopentia I. Pragoiu
Florica Bagdasar A. Ghica D. Prodan
I. B. Barbalat 1. GhycaBudesti M. Ralea
D. Barb Ilian A. Haimovici Gogu Rddulescu
Zevedel Barbu L. Hamburger Raluca Ripan
N. Barbulescu S. Iagnov E. Rodan
Al. Barladeanu C. N. Ionescu Alex. Rogca
M. Beniuc C. IonesctuGullan Mihai Rosianu
Ion Berca N. Ionescu Sisesti AL Russescu
M. Bercovici Tiberiu Ionescu Alex. Sanielevici
1. Berman S. Isac Simion SanielevIci
Damian Bogdan Atanase joja E. Seidel
I Bogdan Barbu Lazareanu A. Selesanu
$erban Bratianu Laetitia Lazarescu Dan Simonescu
H. Brauner Gh. Lupascu Matei Socor
R. Brauner V. Macau Gh. Spacu
Tr. Brogteanu Gheorghe Macovel Zaharia Stancu
Al. Buican P. Macovei Iorgu Stoian
M. G. Cantacuzino D. Macrea Lazar Stoicescu
E. Carafoli Du lliu Marcu
V. Cherestesiu Gavril Marcuson Alf. Teitel
Mihail Ciobanu Gh. Mate! Em. Teodorescu
Alex. Ciplea M. H. Maxy N. Teodorescu
Emil Condurachi C. Medrea D. Tudor
Ilse Constantinescu Florica Mezinco,Tz. D. Tudoran
N. Corcinskl C. Mihul Eliza Vascauteanu
Titus Crisan St. WIlicu Gh. Vladescu Racoasa
L. Csogdr Gr. Mladenatz I. Vitner
Stefan Dan N. Muller D. Voinov
D. Dantelopol I. Murgulescu E. Weigl
C. Dinculescu Al. My ller B. Zaharescu
Gh. Dinulescu Eugen Neculce Gh. Zapan

STU D11" REVISTA DE STIINTA, FILOSOFIE, ARTE


APARE ODATA LA TREI LUNI
B.DUL MARESAL TITO 29 - TEL. 2.99.09 - INFORMATIUNI IN FIECARE MARTI ORA 10.12
STUDII
revisM de tiinid-filosofie-arte

COMITETUL DE REDACTIE
CONSTANTIN DAICOVICIU TRAIAN IONA$Cll
NICOLAE GH. LUPU GHEORGHE NICOLAU
GHEORGHE OPRESCU LUCRETIU PATRA$CANU
DIMITRIE POMPEIU MIHAIL ROLLER
ALEXANDRU ROSETTI TRAIAN SAVULESCU

I
IANUARIE-MARTIE
1948
CUPRINSUL:
Cuvant inainte
Prot DIMITRIE POIVIPKIU : Meitodica geornetriel anabtlice elementare 7
Prof. E. CARAFOLI : Profile aerodinamice de mare viteza 11
Dr. VALER NOVACU : Despre notiunea de lumin.i In procesul dialectic
de desvoltare istorica 21
Prof. D. BARBILIAN : Rezalvarea exhaustive a problemei lui Abel . . 37

Conf. Univ. ST. MILCU : Viata .i opera Prof. Em. Racovtita 51


Prat N. GH. LUPU 81 asist. univ. R. BRAUNER : Cercetari asupra
histho-Ktologiei arpendiditei 58
Dr, A. KRAINDLER : Activitali :a electrica a scoartei cerebrate . . . . 69
Prof.. VASILE D. MARZA ; Dependenta directA gl indirecta de mediu
din punt de vedere biologic 81
Dr. ION VITNER : Filosofia stiintific& a Prof. Premise J. Rainer . 100
*
Prof. L. PATRA$CANU : Notiunea de criza oplicata culturii 110
Prof. AL. ROSETTI: Consideratii asupra structuralismului in lingtistiol 117
Prof. C. DAICOVICIU : In jurul crestinismului din Dacia 122
MIHAIL ROLLER : Sarcini noul In eudiul istoriei Romaniei . . . 128
*
B. BAHOVSCHI: Marasmul filosofiei burgheze contemporane . . 134
Prof. STANCIU STOIAN : Economioul $i educatia 152
Dr. EGON WEIGL : Etliologia sociara a nevrozelor la Freud 171
*
HARRY BRAUNER: Despre notitmile de Limp $i loc In eantecul popular
romanesc 186
ComunicArl
LAETITIA LAZARESCU : NurmArul localitAtilor vechi din juidie:tul IaSi,
constatate documentar intro anii 1400 sa 1504 207
Prof. EM. CONDURACHI : Cu privire la rapoAurile dintre Augustus
$i Cotison 230
Acte $i documente inedite 235
Recenzii - 239
Bibliografle
Bi bhografie $tiintificA sov5eticA - TehnicA, Medicate, Pedagogica . . . 273
Billograttia operator Prat Km. Racovita 307
CUVANT INAINTE

Revista Studii" apare la cererea oamenilor de ftiinta


din Cara noastra, oameni de ftiinta cari se of firma tot mai
mutt in cadrul efortului general pe care-1 depune poporul pen-
tru construirea Romaniei democrate.
Ea imbratifeaza diferite domenii ale ftiintei: Fizica, Mate-
matica, Biologia, Medicina, Filologia, Istoria, Filosofia, etc.
Paginile acestei reviste sunt deschise tuturor oamenilor de
ftiinta cari cauta sa stidieze, sa patrunda sa explice fenome-
nele naturii fi _ale societatii pe baza conceptiei jtiintifice, pro-
gresiste.
Redaccia
METODICA GEOMETRIEI
ANALITICE ELEMENTARE
Peof. Dimitrie POMPEII.)

CA.nd deschide cineva o carte de Geometrie Analitic gAseqte,


In primele paging o definitie a acestei ramuri a tiintei Matematice,
adica o arAtare precisa a scopului i metodei in Geometria Analitica.
Urmeaza apoi materia insAi impartita in cloud mars sectiuni: geo-
metria analiticA planA, apoi geometria analiticA in spatiu. Sau,
urmand un procedeu ce incepe sA fie uzitat chliar in expunerea
Geometriei elementare fuziunea celor douA materii in.sensul ca
expunerea se face in acela timp pentru trei qi pentru doua dimen-
siuni, pentru a pune mai bine in eyidenta unele analogii, economi-
sind totodata qi timp $i spatiu.
Ca exemplu petru metoda fuziunei in expunerea Geometriei
-clernentare voiu cite eartea lui I. Haag, de Geometrie, iar pentru
Geometria analitica : cursul de Geometrie analitica al lui G. Bouli-
gand, sau cursul de Geometrie Analitica de G. Milhaud qi E. Pouget
(Paris,. libraire Delagrave, 1931).
Pentru eel ce este deja introdus in metoda coordonatelor, expu-
nerea Geometriei analitice in acelaq timp pentru douA i pentru trei
dimensiuni, prezinta unele avantagii ce nu pot fi contestate. Dar,
cand este vorba de prima invatare, de initierea in metoda Geome-
triei analitice prezentarea metodicA a principiilor, intai in plan, apoi
in spatiu, nu numai ca se impune, dar ea trebue complectata ince-
pandu-se cu expunerea metodei in cazul cand eel mai simplu al unei
singure dimensiuni,. Geometria analitica pe o dreaptA. Faptul e gj
in ordinea logics a lucrurilor: in adevar, data la un capitol de
exercitiu se intalnete urmatoarea intrebare :
Ce inseamnA relatia,
(1) xaa
raspunsul e urmatorul :
In Geometria pentru spatiul cu o dimensiune, relatia (1)
insemna un punct : punctul cu abcisa a : geometria pentru dou.5
dimensiuni, relatia (1) inseamma o dreapta parale1a la axa Oy ; iar
in spatiul obinuit (trei dimensiuni) relatia (1) inseamna un plan,
plan paralel la Oyz.
Iata-dar cum ordinea logics a lucrurilor ne sile#e sa completAm
expunerea, incepand cu cazul simplu atl spatiului 'au o dimensiune.
Iar cand e vorba de initiere in geometria AnaliticA, de prima invsa
8 PROF. DIMITRIE POMPEIU

tare e-siexigenta metodiea ce ne impune sa insistam asupra cazului


simplu, pentru a adauga astla la intelegerea expn.mecrei nand trecem
la dou'a $i la frei. dimensiuni.
Acestea trebue SA' fi fost considerentele de or4in logic si peda-
gogic care au facut pe ilustrul matematiciari francez Paul Appell ca,
scriind o earticica extrem de simpla, in colectia Payot, earticied
elementary de Geometrie Analitica (147 ,pagine de format ink) s6
consacre primul capitol geometriei pea dreapta," adica geometriei in
spatiul cu o dimensiune.
Este curios de observant ca dacg, implicit ceeace trebue stiut in
privinta notiunei de coordonata, pe o dreapta se gaseste in once
carte de Geometrie Analitica, chiar cat de veche: explicit, neoesita-
tea de a insista metodic asupra cazului simplu al Geometriei pe o
dreapta (spatiul cu o dimensiune) trebue considerate ca un progres
actual in expunerth Geometriei Analitice, pentru incepatori.
Dar sa trecem si la aft:4 ordine de idei pentru a intari afirmarea
noastra. Ideia cartesianti de a pune in parale1A, de a stabili o cores-
pondenta intre- lumea concrete a formelor geometrice si lumea
abstra eta a numerelar ideia aceasta sty Ia baza Geometriei Ana-
Mice: intrebuintarea unui sistem de refer:nip este caracteristica
geometriei analitice. Aceasta paralela intre cele doug lumi, cores-
pondenta care formeaza scopul Geometriei Analitice se pricepe mai
simplu, mai war, in cazul simplu al Geometriei pe o dreapta. Vine
pe urm'a Geometria in plan si apoi in spatiu, cu dificultatile ce se
poate ivi. ySi, in adevAr, intr'o prefata pe care o stria marele gecmetru
francem Gabriel Koenigs varbind de Ideia caa-tesiana si de necesitatea
de a preciza corespondenta ce formeaza scopul Geometriei Analitice
prin orientarea figurilor geometrice in armonie cu mada1itatile cal-
culului algebric geometrul francez ne spune :
Bien que cette necessite, fat command& des les debuts de la
geometrie cartesienne, elle n'a ete que tardivement completement
comprise. Ceux qui furent etucliants a mon poque n'ont pas oublie
les difficult& et le mystere dont s'enveloppait alors ce theoreme, si
simple aujourd'hui, des projections. Le fait que l'on ne savait pas
degager, dans ces questions, les elements geometriques des.elements
algebriques apportait un principe de trouble et nuisait a la lucidite.
Va sa zied se intelege pentru ce, eand e vorba de incepatori, e
bine, e nec.....ar, ca ideia care sty la baza geometriei analitice sa fie
explicate intaiu pentru cazul simplu al unei singure dimensiuni.
acum pentru a arata ca, si din punctul de- vedere al analogiei
constructive (cand e vorba de compararea formulelor in cele trei
geometrii : cu una, dou'd Si trei dimensiuni), se impune sa incepem
cu cazul unei singure dimensiuni sa tratam o chestiune esentiala in
geometria analiticg : schimbarea sistemului de referintA.
Se'n %elege in geometria pe o dreapta.
METODICA GEOMETRIEI ANALITICE ELEMENTARE 9

Pe o linie dreapta data- s'a Iuam, dupa voe; doua puncte: 0 si V.


Punctului 0 li facem sA corespundA numarul zero, e deci punctul
origins; punctul V ii facem sa eorespunda numarul +1.
Asa dar am luat lungimea 0 V ca unitate de Inas- ura.
De acum orice pullet X, luat in directia OV determinA : IntAiu
o lungime 0 X, apoi prin masurarea cu unitatea OV, un numir real
si pozitiv x : numarul acesta, este coordonata jobscisa) purtatului X.
Pentru punctele X', in clirectia cxpusa lui OV &wan, dupa m'Asua-area
tot cu OV ea imitate o lungime OX' numere x' negative.
Mai departe, orientarea segmentelor pe dreapta pentru a le pune
in armonie cu modalitatile calculului algebric prin conventii prea-
labile ne permite sA des'avarim corespondenta care este scopul
Geometriei Analitice. In earticica lui Appell lucrul e explicat cu
toata claritatea.
Faptalde a fi ales pe o dreapta un putt 0 si un altul V consti-
tue ceeace se numeste stabilirea unui sistem de referinta. De atunci
inainte orice relatie geometricA intre puncte situate pe dreapta
noastra (spatiu cu o dimensiune) are ca corespervdentA o amanita
relatie algebrica intre coordonatele punctelor considerate.
De exmplu : am pe dreapta noastra trei puncte A, 13, C, care
formeaza o configuratie asemenea (si de acelas sens) cu o alts con-
ligunatie Ai 131 CI de pe dreapta noastra : arestui fat geometric
ii corespunde relatia algebrica.
(2) a, (b c) bi (c a) + (ab) o

Intre coordonatele punctelor.


Dar acum se pune intrebarea : o relatie, ca (2) de exemplu,
fiind data si rezultand din alegerea unui anumit sistem de referint5,
ce devine ea data alegem un alt sistem de referinta : 0' si V' ?
Aceasta este problema schimbarii sistemului de referinta. Con-
yentiile stabilite pentru orientarea segmentelor pe dreapta in ar-
monie cu modalitatile calculului algebric ne permit sd rezolvim
simplu, si in toga generalitatea problema ce se pune.
Avem pe dreapta noastra : noul sistem de referinta (0', V'),
vechiul sistem (Q, V) $i un punct oarecare A :
Coordonata (abscisa) lui A, in vechiul sistem este x; in noul
sistem este x'. Care este relatia intre x' si x ?
Mai intaiu, geometriceste avem pe dreapta noastra
OA = 00' + O'A
si apoi introducand si unitatile de masurg :
OA 00' O'A O'V'
OV OV OV, OV
Z. PROP. DIMITRIE POMPEIT/

seeace face, In numere


(3) X=a+15 X
iaoa notim
00' O'V' O'A ,
oV cc' 15NT = .' c-TtiTT, x
Prin urmare relatia (3) ne permite sa tuecem de la o formula
la alta dupa sistemul de referinta considerat. Dar trecerea aceasta
de lab formula la alta da la iveala un fapt analitic foarte important.
0 formula, ca (2) de exemplu, ce traduce un fapt geometric
anumit nuisi schimba infatisarea prin aplicarea relatiei (3), avem
asa dar
(4) a't (b'c') b'1 (c' a') + c', (a' b') a
$i atunci o cercetare amanuntita si complecta a chestiunei se
impune si ea conduce la urmatoared incheiere :
Orice relatie analitica ce traduce un fapt geometric precis nu'si
schimba infatisarea din pricina schimbarii sistemului de referinta.
A priori luicrul e de prevazut deoarece prin : fapt geometric precis
not intelegem o relatie in care nu intra nici 0, nici V.
Prin urmare, in relatiile noastre algebrice (ce corespund fap-
telor geometrice) prin schimbarea de variabila (3) constante1e a i
IS dispar dela sine si relatiile isi pastreaza infatisarea. Constatare
extFem de importanta caci ea ne arata ca data faptele geometrice
oondwc la relatii algebrice-inners : nu orioa relatie algebrIca este
traducerea unei proprietati geometrice a unei configuratii de puncte.
Dar, cu aceasta constatare not ajungem la principiul omogeni-
tatii in formulele de geometrie analitica, principiu pe care consta-
tarea noastra it cuprinde sub forma de generals. Ne oprim dar aci.
Scopul nostru era, scriind aceste randuri, SA' aratam ca in Geo-
metria Analitica (ca in mice stiinta de altfel) chestiunile de princi-
piu, ideile fimdamentale, trebuesc, dela primii pafi, bine lamnrite
si nu atinse numai in treacat, caci altfel (Cum zicea Koenigs)
se da nastere la sieintelegeri si confuzii pagubitoare
R e s u m m e: Prenant le texte d'un opuscule de Paul
Appell (colection Payot) : El.ments de la thecFie des vecteurs et de
la Geometrie analytique) l'auteur s'attache a montrer que le pro-
cede de la fusion des matieres en Geometrie Analytique (a deux
et a trois dimensions) s'il presente des avantages incontestables
pbur des lecteurs dj introduits dans la methade des coardonnees
quand it s'agit de la premiere initiation la marche gradue s'im-
pose et que, dans ce cas, non seulement it faut proceder par &tapes
mais que, a l'exemple de Paul Appell, it faut meme commencer par
accorder toute l'attention a la Geornectirie Analytique a une dimen-
sion,
PROFILE AERODINAMICE
DE MARE VITEZA
(PROFILE LAMINARE)
de Prof. E. CARAFOLI

La marile viteze subsoniee, miscarea particulelor de fluid In


jurul profilelor aerodinamice prezinta particularitati caracteristice,
datorite in special stratului limit laminar sau turbulent Si fenome-
nelor de viteza supersonics, care apar in anumite puncte ale pro-
filului.
Deaceea s'au facut cercetari sistematice in labcratoarele aero-
dinamioe si rezultatele obtinute au impus modificari esentiale asupra
formei profilului, modificari ce au condus la profilele moderne nu-
mite profile laminare, cu grosimea maxima cat mai in spate, spre
bordul de wire.
Deasemenea s'au preconizat Si metode teoretice pentru trasarea
profilelor, studiind in special distributia vitezelor si presiunilor pe
contur, distributie care influenteaza in cel mai malt grad calitatile
afrodinarnice ale profilelor la marile viteze.
In afara de metodele indirecte care consists in trasarea profi-
lului pornind dela distributia de viteze, convenabil aleasa in preala-
bil, metoda directs de trasare a facut obiectul a numeroase cerce-
tari 1) dintre care cea a lui R. GOETHALS 2), care a avut primul
ideia de a aplica una din metodele noastre la trasarea profilelor
laminare.
1) CH. ROMIEUX: Sur la theorle des profils d'ailes tax congres de l'aviation,
1946, Cahiers d'aerodynamique, Universite de Paris, nr. 5.
2) R. GOETHALS :Application de la methode Toussaint-Carafoli au trace
des profits laminalres, Bulletin de l'Institut Aenotechnique de Saint-Cyr, 1946-
12 PROF. E. CARAFOLI

Ne propunem sa dam o extindere acestei probleme, pornind dela


metoda generals pe care am expus-o in lucrarile noastre anterioa-
re 8) si sa scoatem in evidenta toate posibiltatile pe care ni le dell
aceasta metoda in vederea aplicatiilor practice in aviatie si a cerce-
tarilor experimentale in laborator, cu scopul de a gasi profilele cu
cele mai bune calitati laminare.
Pentru aceasta vom reda mai intaiu in mod sumar metoda ge-
nerals. Am aratat in acele lucrari ca functia de transformare, care
permite obtinerea formelor celor mai variate pentru aplicatiile prac-
tice, se poate reduce la expresia simpla
Is ...
q2
( 1) Z = C + T + ci
unde ce este o constants rear& chi o constants complexa, iar n un
numar intreg, mai mare sau egal cu 2. Pentru determinarea para.:.
metrilor de variatie a profilului, vom aminti numai punctele prin-
cipale ale metodei, fara a intra in detalii de expuhere,acestea Rind
tratate foarte amplu in lucrarile sus amintite. Fie dar K cercul ge-
nerator cu centrul in M, de afixa mezl (fig. 1); intersectia acestui
cerc cu directia negativa a axei abscizelor ne da punctul Q. Fie un
alt punct Qt, astfel incat
0QX0Q1 = cit ;
data consideram inversiunea
q'
(2) C =--
cercul generator K se transforms in cercul auxiliar K1; avand raza
Q1 M1 q2
(3) al m2 a
a

iar centrul Mi se &este la intersectia dreptei OM, simetfica 6u OM


in raport cu axa ordonatelor si a dreptei Q1 Mi paralela cu QM.
Fie B punctul pe cerculK, corespunzator varfului de fuga al
profilului, si Bi punctul sau omolog pe cercul Kt ; segmentul B1 B
3) TOUSSAINT ET CARAFOLI: Theorie et Traces des proll's d'alles susten-
tarices. Libradzie Chiron Editteur, 40, rue Ide Seine Paris, 1928, page 91.
E. CARAFOLI: Comptes Rendus de l'Aoademie des Sorienoes de Paris, tome
185, Page, 842, seance du 24 octobre 1927, tome 185, page 11E9, seance du 28 no-
venibre 1927
PROFILE AERODINAMICE DE' MARE VITEZA I;
unghiu\ a pe care-1 face cu (a) abscizelor determine coeficientul
qn astfel Inca termenul al treilea din expresia (1) devine :
(4)
qn
sn = I) n 13213
n
10130n
10P e tTen
unde
(4 bis) pp =o nP no

Constructia unui punct al profilului este imediat5, dupe cum


se vede din figura 1. Inteadevar unui punct P de pe cercul generator
corespunde mai intaiu puntul P'1 datorit primilor doi termeni din (1)
$i in sfarsit punctul 131, dupe ce adaugam si termenul al treilea.
PROFILE LAM 'INARE. S trece:n acum la trasarea profilelor
laminare. Acestea au grosimea maxima catre mijloc, $i aceasta este
principala for caracteristica geome'rica. Pentru a stabili pozlia gro-
simei maxime, vom calcula intai aceasta grosime. Pentru aceasta vom
pune = re i0 si expresia (1) ne da :

Fig. 1
q2
OB n
(5) x Lz= (r + )cos0 + (-1) n B'=":
n r cos (a nP nO)

Q
y = (r 4 Lin')
r (-1)n ILL] (0B)n sin (a n;1 nO)
n r
1) E. CARAFOLI: I. c.
N4 PROF. E. CARAPOLI

Vom avea mai departe (fig. 1) :


r =4Le V 1
lnz
sin2 .0 011F+ mcos (0 T) = a + mcos0 + main T sine
a2
sau Inca, indicand pe OQ cu l $i punand mcosy = p./ $i
m sin 7J = fl, + m sin ij sin 0
r
t6) T 1 t p + Reos, + fsin9

Vom pune deasemenea QQ, = x/ deci OQ. 0Q1 = 13 (1


i a),
BaBcos (a n:3) = (.21Q x/, BiB sin (a n7,) = 2 (f t) /. Am
notat -cut unghiul pe care-1 face BM cu axa abscizelor. Inlocuind in
(5) $i neglijand termenii de ordin superior, obtinem :

I=
f x
(2 x) cos 1 n n cosnO

17)
1
+ licoso0 + fsinq 2 x Ip p.cos0 + fsin0)1
p. sin0 +

+ xsin0 + (-1,n _.% C)n sin nO + Of n I / I 1


cosnO
I
n r r
Pentru ordoriatele partii superioare (y) vom lua + 0 iar pentru
ceie ale partii inferioare (y,) von presupune c5 as aproximativ a-
ceiasi abscisa medie. In acest caz grosimea va fi data de expresie
e Ys Yi
(8) 4)41, 2
13,

2
cos() 2) sin .0 (1 + cos1l)

2x
+ 2 )(sin + ( On II (1mi n cost) sin nO

care, daca neglijam termenii de ordinul al doil ea, se reduce la


(8 bis) e = 4)1 (1 + cos0).sin0 + 2xsin0 + ( 1)n -2x- sin nO.
n

Pentru a gasi grosimea maxima i pozitia ei pe coarda profilului,


egalam cu zero derivata aceste expresiuni :
de
(9)
1

1 dO
= + 2x) cos + 4p.cos20 + ( On 2xcosnO = o.

Pentru n=o (rezulta i x 0, ceeace corespunde cu profilul JOU-


KOWSKI), n =2 i n=4 radacina acestei ecuatii este cos0m= 2 ; deci
pozitia grosimei maxime ar fi invariabila, la aproximativ un sfert
din coarda 1ncepand dela bordul de atac. Cum pe de alts parte pen-
tru n=4 se obtin profile care nu sunt practic utilizabile din cauza
ondulatiunilor dela coada, raman numai profilele cu n=3 care ne
PROFILE AERODINAMICE DE MARE VITEZA '5

dau si o pozitie variabila a grosimei maxime. Inteadevar, ecuatia (9)


devine in acest caz
(9 bis) (1 + cos0) ( 2xcos20 + 2 (is .x) cos!) p.) = o
de unde rezulta
X - Vx2 + 11,2
(10) COSOm
2x
vom referi la expresia aproximativa a abscizelor (7) si vom deduce
lungimea corzii profilului $i pozitia grosimei maxime pe coarda, in-
cepand dela bordul de atac :
x
(11) C = 41 (I 3)
(X) x
1 =0 1 (2 v.) (1 cos0) .L; (1 cos30)
X -=-
4
1
3

sau Inca
(12) = 1 1 (1 x) cog 0 31x m 1
(i _ (i x) cos0)
2 1 0,33 x 2

Tinand mai departe seams de (10), vom avea


+ Il.
(13) Am = 1
x 4-1 x P -1- (I x) V x" -/-
4 x

Cand = 0, 1m = 2 , insemneaza ca pozitia grosimei maxime


este la mijloe si a::easfa este intrucatva limita in spre inapoi a profilelor
laminare, astfel trasate deoarece cu p.= o obtinem un varf ascutit la
bordul de atac deci nu putem merge mai departe luand pentfu
ai valori negative.

Vom considera deci p, positiv, dar destul de mic fats de x :


o < [i< x, $i vom avea in acest caz, respectiv:
)
cosOm = 2x
211 2x-I-N
(14)
1
P
Am
7-'7' 2 1( 2xd-p) 2x T 2 1 2x

Deducem mai departe pe p. din prima relatie


2 cos Om
(15) P x
1 cos Om
i6 PROF. E. CARAFOLI

pe care o introducem in expresia grosimei si obtinem astfel grosimea


relativa maxima, data de o expresie foarte simply
em em 2x
(16) Ern =-- (i cos Om)'
91 (1 3) 3 x

la care se ajunge daca rieglijam termenii de ordinul al doilea. In felul


acesta, trasarea profilelor laminare devine imediata: se fixeaza o gro-
sime adecuata in, $i pozitir Am . care constitue datele initiale. Se de-
duce cosOm din (12) si x din (16). Se calculeaza p. din (15) si profilul
este perfect determinat. Ceilalti parametri, f gig se iau dupa ca-
racteristicile geometrice gi aerodinamice pe care vrem sa le abtinem.
Astfel spre exemplu f ne da arcuirea profilului iar ti coeficientul
TC

CM0 =

In figura 2 am dat un exemplu de profil laminar cu urmAtoa-


rele date : Em = 0,115 Am = 0,455, cosem X0,10, x = 0,126, p. = 0,028
f 0,02 ,Li ti =o.

Fig 2
PROFILE LAMINARE CU DIEDRU. Metoda-precedents ne per-
mite trasarea profilelor cu Arad ascutit la coada. Pentru a obtine : un
varf gros yam recurge la profile cu diedru la bordul de fuga. Am arLat
inteadevar, in lucrarile anter:oare 1), c5 daca z reprezinta afixa unui
punct pe profilul trasat dupa metoda precedents, raportat la un
sistem de axe paralel cu cei initial, cu origina insa in varful
iar =5 aei, afixa punctului omolog pe cercul generator, avand
centrul in origina axelor de coordonate, transformarea
a
aeiT
(17) zi =-- z (1 + r1

ne da un profil cu diedru la varf, de unghiu S.


Punand mai departe z = reiT, z1-- rle"P, $i remarcand ca unghiu] ti
este foarte mic (variaza Litre o $i 20), relatia (17) ne permitem s5
scriem :

(18) rl r (2 cos 2 n

1) E. CARAFOLUI: Sur les profits avec diedre I la Pointe. Compte,s Rendus


PROFILE AERODINAMIC E DE MARE VITEZA 17

0
(19) ch. == ci) 0

coarda profilului initial c T ( ) se reduce in modul urmator:


00
(19) (r1)
ci 0 =0 = c (2) c IU'7 7
iar grosimea lui
a 0
el e == 2r

de unde grosimea relativa


el r
(20) s, ==
44
(1 + 0,7 I)
,
(cc
e
+ c
a
rt
)

Profilul fiirui relativ subtire, se poate inlocui r pain proectia sa,


data de altfel de prima relatie (7), unde trebue addogat si partea dela
varful profilului prim la origirue :
(21) r == rcosy == 1, 2 % iT + (2 x) cos -I- ; cos30 =

= 2 (1 + (1 x) cos + 32 x cos30)
Neglijand termenii de ordinul al doilea, obtinem in fine formula
grosimei relative :
8
(22) a, (1 + o, 7 5) {
7C
-I-
1
2 11 + (1 x) cos0) 71
0'

Luand pentru e expresia care am gasit-o mai sus (rbis), dupa


care vom deduce si expresia grosimei relative e = e i remarcand
ca, pentru profilele laminare, cosy este foarte mic (A variaza in
jurul valorii 0,5) si ca putem pune deci 6 ; cosy si sin() = 1
ale alts parte puterile lui cos 0 superioare unitatii, vom obtine insfar-
sit ca derivata expresici de mai sus (21) este anulata pentru
a
p, + (0,285 0.62 x) It
(23) Cos O'm
+ 2 x (1 x)

Din aceasta relatie se poate scoate iri functie de cosOm i x


STUDII 2
IS PROF. E. CARAFOLI

Pentru a gasi pozitia grosimei maxime vom avea succesiv :


deci

r (2 cos
0 7, r (cos
0
)-7,
8
2 2
XL
=
C

ci
Ri
_1_ a
-1
c (2) 7C

Dui inlocuim pe c prin expresia sa din (11), pe r prin valoarea


sa din (21), punem mai departe

(cos -2-
0 1
_a Tc

(2)
a
2x

i neglijam termenii de ordinul al doilea, obtinem


(1+cos0)
a
27c

=--
1+0,35 )
b
1 0.5
8
TC
cos 0)

n
1 3+
x
(1 2
x) cos 0 -I- -T cos 2 0
li = 1 2 cos 2
1 0
(24)
1 3x

sau Inca
= z [1 u %) cos 0] 0,175 Ln

(24 bis) X1 = X 0,175 -7r

Asa dar pozitia grosimei maxime este avansata cu o valoare pro-


portionala cu diedrul. S'ar parea dar ca diedrul nu prezinta niciun
avantagiu; cu toate acestea, dat fiind ca poate sa fie negativ, avand
totusi bordul de atac normal (fara bucla), se poate compensa aceasta
pierdere asupra valorii lui
Iata acum procedeul de urmat pentru trasarea profilelor lami-
nare cu diedru.
Ne fixam mai intaiu o valoare X1, variind intre 0,35-0,50, dupa
cum ne arata forma Si eventual rezultatele de laborator asupra calita-
tilor aerodinamice la marile viteze ale profilelor ce avem sa trasam.
Remarcam cu aceasta ocazie ca este foarte interesant tocemai sa se
intreprinda in laborator, la marile viteze, o serie de experiente siste-
matice, pentru a verifica aceste calitati in functie de parametrii de
constructie ai profilului $i in special in functie de X1 (respectiv X).
PROFILE AERODINAMICE DE MARE VITEZA 19

Presupunem deci ca am ales pe X1; ne Exam un unghiu 8 si din


-expresia (24) vom scoate case m , din care vom deduce pe (23).
a a

(25) 11 = (2n + (1 x) ) cos '1'm (0,2'5 0,6 x) n


1 -- cos O'm

Introducand aceasta valoare in expresia grosimei relative (22) si


remarcand ca atat cos e'm cat si p.sunt foarte mici si deci putem ne-
gliza puterile superioare unitatii, punand pe de alts partee'm =
- cos O'rn i deci
2-
+ (1 + (1 x) cos O'm k-8 0'm =1-- i [1
,
+ (1 x) cos 84
2 8 a
(1 n
cos com) n
----== 0,8 n

Vom gasi in sfarsit :


a 4- cos O'm)a
(26) em 0,8 '7'r (14 0,7 ., ) .---- (1 + 0,7
a
)
I1
x
1

-3 x{2
0,285 (1 3 x) r +(
a 2
3
x + ) cos O'm

8 =180

Fig. 3

Grosimea profilului este o data a problemei; odata fixatd, vom


scoate din expresia precedents valoarea lui x si din (25) valoarea lui
astfel incat profilul este perfect determinat. Ca exemplu dam in
figura 3 un profil astfel trasat cu caracteristicile: 7: =0,10 (a = 180),
cos e'm =0,04, X =0,46, de unde rezulta x =0,06 si 0,018. Ceilalti
parametri au fost cei din cazul precedent: f=0,02 si ti =o.
CONCLUZII: pentru cercetarea calitatilor laminare ale profilelor
aerodinamice, cel mai important parametru este pozilia grosimei ma-
2p pROF. E. CARAFOLI

xime (A ), care depinde la randul sau de cei doi parametri geometrici


x si p.. Ceilalti parametri, f pentru arcuirea profilului si T pentru
fixarea coeficientului de moment la portanta nula, influenteaza foarte
putin asupra acestor calitati, acesti parametri modified in special
forma si caracteristicele aerodinamice.
Desigur, pozitia grosimei maxime nu determine Si calitatile la-
minare, ne da totusi previziuni destul de certe. Interesul principal al
rezultatelor de mai sus rezidd thai ales in posibilitatea de a face cer-
cetari sistematice in laboratoarele aerodinamice in vederea obtinerii
celor Mai bune profile laminare, conservand totdeodata intr'o masurd
destul de mare $i calitati aerodinamice.
Este tocmai scopul pe care 1-am urmarit.
DESPRE NOTIUNEA DE LUMINA
IN PROCESUL DIALECTIC
DE DESVOLTARE ISTORICA
de Dr. Valer NOVACU

Lenin, in cartea sa devenita clasica Materialism si empiriocri-


ticism" a demonstrat ca filozofia marxista, adica materialismul
dialectic, nu numai ca nu S'a invechit, dar ca toata desvoltarea lup-
telor de clasd, precum si a stiintelor naturii, intareste varietatea
stiintificA si forta dialecticei materialiste.
,,...Tocmai Lenin lug asupra sa implinirea sarcinei deosebit de
serioase de a generaliza in filozofia materialistd tot ceeace stiinta
a adus mai important in perioada dela Engels pang la Lenin si de a
supune unei profunde si amanuntite critici toate curentele antima-
terialiste din randurile marxistilor" spun Stalin in lectiile sale
'Despre bazele leninismului".1).
Nimeni nu a patruns atat de adanc in spiritul fizicei noui, ca
Lenin. Bazandu-se pe stadiul fizicei din anii 1893-1908, Lenin a facut
generalizari filosofice care si-au pdstrat insemnatatea for si pentru
etapele viitoare de desvoltare ale fizicei. Lenin a descoperit conti-
nutul principial al revolutiei in fizica veacului nostru, a elaborat
interpretarea dialectico-materialists a acestei revolutii, a aratat in
.seelas timp, injustetea conciluziilor idealiste despre ea, a seos fn evi-
denta inraurirea limitativd a idealismului si a materialismului me-
tafizic asupra stiintei fizice. Calle filosofice ale fizicei noui au fost
luminate de Lenin pentru o intreaga epoca viitoare. In cartea sa
Materialism i empiriocriticism", Lenin scrie: ,,... Fizica moderns...
merge spre o metoda unic justa si spre o filosofie unic justa a
stiintelor naturale nu in mod direct, ci in zigzaguri, nu constient,
ci spontan, nevdzand clar scopul salt final", dar apropiindu-se de
el, bajbaind cu pasi nesiguri si chiar uneori de-a'nddratelea. Fizica
moderns zace cuprinsa de spasmele nasterii; ea naste materialismul
dialectic". 2).
Cu drept cuvant remarcd academicianul sovietic B. M. Kedrov:
19 I. Stalin, "Problemele Leniriisanutui", Ed. PC71. 1945, p. 23.
2) V. I. Lenin, Materialism and Eanrpirlocriticiam, Moscow 1947, p. 323.
22 DR. VALER NOVACU

Operele filozofice ale lui Lenin si ale lui Stalin ne dau incepand
cu primele for lucrari cheia pentru analiza si rezolvarea unor
probleme extrem de complexe, adesea foarte incurcate, ale istoriei
si ale filosofiei stiintelor, in vederea descoperirii legilor interioare
ale desvoltarii gAndirii omenesti Intru cunoasterea naturii. Aceasta
nu ne-o poate da decat o stiinta inarmata cu diajectica marxista". 3).
Dupa cum a aratat Lenin 4) procesul istoric al desvoltarii
gandirii omenesti se desfasoara in mod dialectic, adica prin contra-
dictii. Incepand prin contemplarea directs a Intregului, gandirea
omeneasca nu poate patrunde, dinteodata, esenta obiectului sau a
fenomenului studiat in toate particularitatile si legile sale. Pentru
a cunoaste unitatea trebue s'o descompunem intaiu prin analiza
mintala in diferitele ei parti componente contradictorii. Cunoasterea
abstracts a acestor parti, prin neglijarea legaturii for reciproce se
terming prin descoperirea unitatii for dialectice interne, sesizand au-
todinamismul" obiectului sau al fenomenului studiat in sanul na-
turii, ca un moment de sinteza. De aceea, Lenin a spus ca, a con-
tinua opera lui Marx, ,Ansearnna a se proceda la un studiu dialectic
al istoriei gandirii omenesti, al qtiincei i al tehnicei" 5).
Deasemenea, I. V. Stalin spune ca Istoria stiintei ne demons-
treaza caracterul strict stiintific al metodeil dialectice". 3).
Dealtfel, Inca Herzen a observat aceasta in mod just, scriind :
Desvoltarea logics a ideilor trece prin aceleasi faze, ca si desvolta-
rea naturii si a istoriei; ea, ca si aberatia stelelor de pe cer, repeta
miscarea planetei terestre". 7). Aceasta sarcina lasata de Lenin pos-
teritatii, de a urmari acest fenomen in mod concret in istoria dife-
ritelor stiinte, a Inceput sa fie indeplinita prin studiile academicie-
nilor sovietici. Astfel, citam lucrarile importante ale academicianului
sovietic, B. M. Kedrov, in deosebi cartea Despre transformarile call-
ta tive si cantitative in natura" 8), in care se confirms, prin analiza
separata a istoriei evolutiei categoriilor dialectice si a istoriei stiin-
telor, legea despre unitatea evolutiei istorice si logice, categoriile
dialectice fiind generaliz5rile treptelor de evolutie din istoria stiintei.
De aceea, am crezut necesar sa revin asupra studiului meu :
Evolutia conceptiei despre lumina", 9), scris sub forma care nu
exprima decat indirect din cauza regimului politic reactionar si a
reprezentantilor lui care controlau publicatiile conceptia de baza
3) B. M. Kedrov, Cunoasterea *tiintifica in lumina materialismului dialectic
,,.Aural de Rcn-Ano-Sovietice" 7, 1947.
4) V. I. Lenin: Caete filosofice, ed. rusa, p. 144.
5) ibidern, p.
6) 1. V. Stalin, Opere, ed. rus5 I, p. 301.
7) Herren, Opere filozofice alese, ed. rusA.
8) Ed. Russ, Moscova 1946.
9) Revista de Filozofie, 1938-1939, Bucuresti, lucrare prermiata cu pre.miul
Vasile Conte" de Soc. Gazeta Matematica, 1939.
DESPRE NOTIUNEA DE LUMINA IN PROCESUL DIALECTIC 23

a studiului: metoda ialectics materialists. Deasemenea, toate refe-


rintele bibliografice si citatele din operele de baza ale lui Engels si
Lenin au trebuit s fie omise. Dace prin rezultatele acestei lucrari
cred ea am putut aduce o contributie la studiul desvoltarii istorice
a notiunilor stiintifice, prin verificarea celei mai importante teze a
dialecticei materialiste in cazul notiunii de lumina, sunt de parere
c5 se impune o revenire pentru a complecta unele lipsuri inerente,
precum si pentru a aduce o preciziune prin referintele corespunza-
toare. Deasemenea, ne vom folosi si de lucrarile pe cari le-am putut
cunoaste abia in ultimul timp.
Analizand istoria opticei pentru a cerceta mai amanuntit des-
voltarea notiunilor in legatura cu fenomenul luminii, urmarind des-.
voltarea succesiva a categoriilor de calitate si cantitate in acest
domeniu, am ajuns sa impart istoria notiunii de lumina, in mod
conventional, in cinci faze distincte, subordonate una alteia din
punct de vedere al coiitinutului.
Dupe cum arata Engels; Revolutia, careia stiintele teoretice
ale naturii ii sunt supuse prin simpla necesitate de a orandui desco-
peririle pur empirice, care se ingfamadesc in mod extraordinar, este
de asa natura, ca trebue sa impund si celui mai ind5ratnic empirist
convingerea despre caracterul dialectic al fenomenlor naturii. Ve-
chile antagonisme rigide, liniile de demarcatie dare si de netrecut
dispar tot mai mult... Ideia ca aceste antagonisme si deosebiri
exists in natura, dar cu o valabilitate relative, si ca dimpotriv5,
inchipuita for rigiditate si valabilitate absolute a fost introdusa in
natura abia prin reflexiunea noastra aceasta idee constitue punc-
tul central al conceptiei dialectice a naturii. Se poate ajunge la ea
prin insasi acumularea faptelor din in ce mai numeroase, ale
stiintelor naturii; mai usor putem ajunge la ea, intampinand ca-
racterul dialectic al acestor fapte cu constiinta despre legile gan-
dirii dialectice. In orice caz, stiinta naturii a ajuns in prezent la un
asemenea grad de desvoltare, Ca nu mai poate scapa sistematizarii
dialectice"."). In acest sens ne propunem sa aratam ca aceasta gan-
dire se realizeaza numai prin trepte relative, prin corectarea succe-
siva a erorilor.
Prima faza este caracterizata prin notiunei subiectiva despre
rezultat al observatiilor milenare ale oamenilor din epoca
civilizatiilor primitive. Senzatia luminoasa era explicate prin ipo-
teza unei substante luminoase, materie analoaga celei, care avea
unica proprietate de a mijloci vederea, proces care se crede ca este
independent de existenta agentului luminos. Speculatiile teoretice
ale filozofilor anticei Hellade urmareau astfel explicarea vederii cu
ajutorul acestei notiuni isvorate din sensatia luminoasa, care in faza
aceasta avea un continut pur calitativ si sub forma primordiala ca
10) F. Engels, Anti-Daring, ed. PCR. 1946, p. 46 $i 48.
24 DR. VALER NOVACU

o oglindire a fenomenelor percepute. Diferentierea calitativa se con-


topea cu calitatea simtului care o inregistra. Filozofii eleni de pe la
anul 600 a. C. continuau sa considere vederea ca un fenomen su-
biectiv si in centrul controverselor for era chestiunea data corpurile
sunt vizibile in urma activitatii ochiului omenesc (teoria pitagori-
ciana), sau in urma unei emisiuni proprii (teoria atomistilor). A doua
alternative reprezinta prima etap6 in pnacesua lung de fuzionare a
fenomenului luminos cu senzatia opted a vederii, din care urma sa
iasa notiunea de lumina considerate cauza obiectiva a vederii. Putem
.spune a cele doua forme ale intuitiei conceptia discontinui-
lath prin corousculele mici ale lui Democrit, si conceptia dis-
continuitatii, prin pellucidul lui Aristotel, conceputa ca o calitatte
a rnecliului prin care strabate lamina, s'au infruntat dela ineetput in
aceasta problems.
Cunoasterea mergand dela subiect la obiect, in aceasta prima
faze, prin descoperirea proprietatilor izolate s'a conturat cevaft,
adica s'au imbogatit cadrele intuitive prin material empiric, prin
verificare in viata practice.
Astfel, prin cunoasterea oglinzilor se descopera legile reflexiei,
prin cunoasterea lentilei, sub forma sa primitive, s'au descoperit
fenomene noi, cari toate au permis clasificarea rationale a fenome
nelor luminoase. Prima lucrare de acest gen la care ne putem referi
este: Optica lui Euclid. Aceasta lucrare incepe cu mai multe definitii,
printre care cea mai importanta este cea care introduce notiunea
abstracts de raze vizuala, in sens geometric, si pe baza acestei noti-
uni se desvolta un intreg studiu geometric intre cari si masurarea
unghiurilor cu ajutorul alidadei. Prima lege cantitativa enuntata se
datoreste lui Heron in legatura cu fenomenul reflexiei. Cu mult mai
tarziu, Ptolomeu studiaza fenomenul refractiei din punct de vedere
cantitativ, studiu care a fost continuat pans in Evul Mediu si care
se inchee prin enuntarea legii cantitative de Care Descartes. Insa
cunoasterea precise a procesului vederii nu s'a putut castiga, decat
in epoca Renasterii, caci pentru a ajunge la aceasta cunoastere a fost
nevoie de mai multe descoperiri empirice prin inlaturarea specu-
latiilor metafizice. In deosebi a fost nevoie de cunoasterea camerei
obscure, construita de italianul Porta si de cunoasterea legilor len-
tilelor. Inventia lentilei, rezultat al unei lungi serii de dibuiri si in-
cercari, are ca rezultat, la inceput sec. 17 lea, construirea primelor
aparate optice : Telescoape si microscoape. Cautand sa perfectioneze
vizibilitatea acestor aparate, Maurolycus si mai ales Kepler, face teo-
ria lor. In ambianta acestor descoperiri, Kepler ajunge sa cunoasca
adevaratul proces al vederii, aratand ca ochiul e in esenta o camera
obscure prevazuta cu o lentils. Prietenul sail, Scheirer, descopera
muschii cari permit acomodarea ochiului, ramanand ca mai tarziu
sa se mai descopere si retina.
Continutul stiintific al notiunii de lumina se imbogateste, bar-
DESPRE NOTIUNEA DE LUMINA IN PROCESUL DIALECTIC 25

gindu-se prin discutia prob/emei propagarii lumina. Rezolvafrea


acestei probleme se incerca de fizicienii din acele timpuri, conform
emntalitatii epocii, prin speculatiuni bazate pe mecanica. Intram
astfel Intr'o nouti faze de desvoltare, area a conceptii/or mecani-
ciste.
Dace Kepler *i. Descartes mai imparVaseau conceptia instanta-
neitatii luminii, Descartes imaginand o teorie mecanica conform
careia fenomenul luminos rezulta din presiunea exercitata de sursa
luminoasa asupra unui mediu elastic ce umple tot spatiul, apoi Ba-
can de Verulam i mai ales Galileu, bazati pe analogia dintre feno-
menele luminoase Si cele acustice, admit propagarea luminii cu o
viteza finite. Incercarile facute de Galileu de a determina aceasta
viteza au ramas zadarnice, din cauza mijloacelor primitive de cad
dispunea. Ele n'au putut fi realizate decat abia in sec. XIX, in urma
desvoltarii tehnicei, cand Fizeau realizeaza experienta propusa de
Galileu. Cu toate acestea, astronomul Roemer determind viteza
luminii, pe o tale indirecta, Inca in sec. XVII-lea. La acest studiu
cantitativ se mai adauga si descoperirea altor proprietati experi-
mentale, ca : difractia, dubla refractia. Bazat pe analogia acustica,
Grimaldi discuta, in legatura cu fenomenele descoperite, periodici-
tatea fenomenelor luminoase. Sintetizand rezultatele obtinute, fizi-
cianul olandez Huyghens (1890) reusete sa dea pentru prima oars o
forma rationale speculatiilor despre lumina, desvoltand o teorie
undulatoare a propagarii luminii, care considers lumina ca un pro-
ces al unui mediu ipotetic, numit eter.
Cativa ani in urma, Newton elaboreaza si el o teorie despre
lumina, admitand existenta reala a razei luminoase i plecand dela
vechea conceptie atomista a lui Democrit. Cunoscuta sub numele
de teoria emisiunii, ea concepe lumina ca o materie compusa din
corpuscule extrem de mici, de diferite feluri.
Prin urmare in sec. XVII, pentru explicarea propagarii luminii,
s'au elaborat doua teorii mecaniciste opuse, care se negau reciproc,
bazate pe cele doua forme primare ale intuitiei: continuitate i dis-
continuitate. Din lipsa insa a faptelor experimentale care sa furni-
zeze material necesar documentar de proprietati felurite, Inca nu
s'a putut vedea ca ambele aceste teorii reflecteaza Intr'o forma me-
tafizica cate un aspect contradictoriu al realitatii studiate. Dimpo-
triva, in conditiile modului metafizic de gandire al epocii, Intre
adeptii celor doua teorii a izbucnit in mod inevitabil o lupta acute
$i fard impacare.
La inceput, preferinta era de partea teoriei emisiunii, bazata pe
conceptia corpusculara, deoarece teoria undulatoare a lui Huyghens,
bazata pe o conceptie specials aspre unda (mai mult o fictiune ma-
tematica), parea incapabila s explice macar drumul rectilin al ra-
zelor luminoase constatat experimental. Inteadevar, in teoria lui
Huyghens lipsete cu desavarire ideea de periodicitate a vibratiilor,
26 DR. VALER NOVACU

undele fiind concepute ( ca si cele sonore) longitudinale, corespun-


zand ate unui impuls unit in eter.
Problema care preocupa mai ales cercetarile din acea epoca,
era explicarea culorilor, formate din raza de lumina alba ce stra-
bate .o picatura de ape (observatiile lui Descartes asupra curcubeu-
lui) sau printr'o prisms (fenomenul spectrelor studiat de Newton).
Newton este acela care a pus stiintific problema culorilor, aratand
ca lumina alba este rezultanta compunerii unor lumini colorate inde-
pendente, ale caror culori nu sunt legate de corpuri, ci provin din
refractia inegala a diverselor componente colorate ale razei albe.
Aceasta problema, desi nu capata o solutie definitive decat abia in
sec. XIX, cand se formeaza optica fiziologica, a intrevenit in dis-
cutia inceputa intre adeptii celor doua teorii asupra luminii. Astfel,
dupe ce, datorita progresului cercetarilor experimentale asupra
undelor sonore, Euler face o legatura Intre posibilitatea existentei
vibratiilor de diferite durate si fenomenul culorilor, medicul Young
(1801) enunta principiul interferentei, adica al compunerii vibra-
tiilor luminoase. Prin aceasta se inaugureaza studiul cantitativ al
fenomenelor luminoase. Inginerul francez A. Fresnel, care printr'o
experinta ramasa clasica, demonstreaza realitatea fenomenului de
interferenta, da prima formulare matematica teoriei undulatorii a
lui Huyghens, calculand frangele de difractie si interferenta intr'o
multime de cazuri, gratie lucrarilor matematice ale lui Fourier asu-
pra propagarii caldurii. Interpretand fenomenul de polarizare a
luminii descoperit de Malus, Fresnel ajunge la concluzia ca vibra-
tiile luminoase trebuesc considerate ca fiind transversale. Gratie
lucrarilor lui Fresnel teoria undulatoare a esit deocamdata invin-
gatoare, bonsolidandu-se mai ales in urma perfectiunilor matema-
tice, ulterioare, in deosebi datorita lui Kirhchoff, si ajunge o teo-
rie comparabila cu cea a gravitatii universale a lui Newton, prin
bogatia faptelor explicate si prevazute. Teoria emisiunii este corn-
plect abandonata, fiind respinsa, in confoa-mitate cu mentalitatea
metafizica, in intregime.
Dace desvoltarea conceptiei mecaniciste a dat pentru moment o
rezolvare satisfacatoare problemei propagarii luminii, in schimb
problema culorilor n'a putut fi rezolvata, decat sub impulsul progre-
sului facut intr'o alts ramura a fizicei sec. XIX si anume in lega-
tura cu studiul fenomenelor electrice si magnetite. Prin aceasta
intrarn intr'o nouti lath de desvoltare cea a conceptiei electro-
magnetice.
Germenul acestui progres se gaseste in conceptia empirica a
marelui fizician Faraday, asupra campului electric si magnetic. Con-
form acestei conceptii, energia electrica, respectiv magnetics, nu
este strict localizata ci se intinde progresiv asupra intregului mediu
inconjurator, manifestandu-si influenta. Astfel, in 1845 Faraday reu-
seste sa puha in evidenta experimental actiunea unui camp mag-
DESPRE NOTIUNEA DE LUMINA IN PROCESUL DIALECTIC 27

netic asupra luminii care sufera o torsiune a vibratiillor sale. Acea-


sta legatura nebanuita intre fenomenele luminoase $i cele electro-
magnetice a servit lui Maxwell la construirea unei vaste sin eze
teoretice, care a avut o influentO hotaritoare asupra studiului
luminii. Definind campul electric si magnetic printr'un sistem de
ecuatii diferentiale, Maxwell (1873) arata ca acest sistem de ecuatii
tontine implicit posibilitatea de a considera lumina ca o perturbatie
electro-magnetics. Prin aceasta, optica se inglobeaza in cadrul larg
al fenomenelor electro-magnetice. Este un moment important de
progres in care ratiunea atotputernica, prin analiza patrunzatoare
a fenomenelor, a reusit sa inlature o limits, care parea, pentru con -
cep %ia metafizica, eterna.
Bazat pe legea electrodinamicei a lui Ampere si a inductiei
electrice a lui Faraday, Maxwell arata ea orice perturbatie electrica
este asociata de o perturbatie magnetics simultana, care se propaga
in spatiu sub forma de unde electro-magnetice. Prin calcule, Max-
well gaseste Ca viteza for de propagare in vid este egala cu viteza
luminii, astfel ca ajunge la concluzia ca undele luminoase sunt tot
de natura electro-magnetics. Aceste deductii teoretice au fost ulte-
rior verificate experimental de fizicianul Hertz, care a confirmat
asemanarea undelor produse de oscilatorul sau cu undele luminoase.
Aceasta marcheaza inceputul unei perioade extrem de bogate in
cercetari critice si experimentale care a dus la 1. ezolvirea complecta
a problemei culorilor. Metodele cantitative au dat posibilitatea unui
studiu mai amanuntit si mai profund al calitatii fenomenului. Daca
as incep-ut cantitatea apare ca o parte exterioara'), sub stimu-
lentul practicei ea se prezinta ca o contrazicere a calitatii. Astfel
culorile, sub influenta conceptiei mecaniciste, in lot de diferente
calitative, sunt reduse la diferente cantitative fund datorite exis-
tentei diferitelor perioade de vibratii luminoase, dupa cum au fost
masurate de Young. Impotriva acestei conceptii s'a ridicat Goethe,
care considera culorile, pe baza conceptului de organicism, ca
fiind calitati aparte, ce nu pot fi reduse la simple diferente canti-
tative, insa el a cazut in confuzia dintre lumina agent fizic
si lumina senzatie pura. In realitate, practica cercetarilor canti-
tative au condus la rezultate cari au depasit calitatile percepute de
sinituri. Astfel, prin pen!ectionarea treptata a tehnicei experimen-
tale, in urma construirii spectroscopului cu prisms si retea ; prin
descoperirea de care Herschel a efectului caloric al razelor solare,
care se manifests si dincolo de rosu in spectru, unde prezinta Chiar
$i un maximum de intensitate ; prin descoperirea efectului chimic
al placilor fotografice ale razelor violete si cele dincolo de violet,
pentru fizicienii secolului trecut a devenit evident ca domeniul i a-
diatiilor este extrem de vast. Vederile naive antropomorfice despre
11) Vezi liedrov, c. citatA, cap. I.
28 DR. VALER NOVACTI

lumina, au fost complect inlaturate de vederile stiintifice. Engels


subliniaza ca limitele impresiilor noastre optice, nu mai cunt limi-
tele absolute ale cunostintelor noastre : Ochial nostru este ajutat
nu numai de celelalte simturi, ci si de ratiunea noastra". 12). Pro-
blema culorilor s'a rezolvat prin depasirea posibilitatilor simturilor
cari impuneau limite calitative. Putem zice ca prin munca miga-
loasa a sute de fizicieni, azi cunoastem fara nici o lacuna toate
radiatiile, a caror lungime de unda se esaloneaza dela 50 km. la o
zecime de milion de milimetru, toate fiind de aceeasi natura
In acest fel, am ajuns sa facem deosebire intre notiunea subiectiva
de senzatie luminoasa, in functie de organul nostru vizual, si no-
tiunea obiectiva de lumina conceputa ca un agent fizic pus in evi-
denta prin diferite aparate.
Unda luminoasa devine in conceptia electromagnetica, o unda
electromagnetica, care efectueaza un transport de energie. Dar in
legatura cu propagarea acestei uncle s'a ridicat problema mediului
de propagare. In conceptia mecanicista, acest mediu era substanta
ipotetica eterul , care pentru undele transversale trebuia con-
ceput ca o substanta cu densitate mare, in contrazicere cu realitatea
experimentala. Pentru a evita aceste dificultati, fizicianul Kelvin a
incercat o teorie bazata pe combinatia unui eter gelatinos cu un
eter spumos, complicand matematic la extrem problema. In con-
ceptia electromagnetica problema a fost reluata, sub un aspect cu
totul nou, caci in loc de forte elastice, era vorba de forte electro-
magnetice in ac%iune. Eterul ajunge sa fie considerat un mediu de
referinta" ipotetic, fata de care se definesc proprietatile spatiului
vid cu ajutorul campului electromagnetic. Cercetarile experimen-
tale menite sa puna in evidenta raportul ce poate exista intre eter
si corpurile materiale in miscare, in special determinarea miscarii
absolute, au dat toate un rezultat negativ. E ceeace s'a numit in
fizica catastrofa eterului". Astfel, problema mediului a condus
la constatarea neasteptata ca singurul suport al undelor luminoase
este campul electromagnetic, caruia nu i se pot atribui proprieta-
tile unui mediu material, chestiunea eterului trebuind sa fie corn-
plect abandonata, dupd cum a propus Einstein. Suntem in cazul
caracterizat de Kedrov 13) : Atunci cand in cursul luptei, apara-
torii teoriilor opuse in chip metafizic cauta, cu deosebita perseve-
renta, sa gaseasca confirmarea conceptiei for unilaterale, ei incep
sa ptarunda tot mai profund in esenta obiectului studiat si, spre
uimirea lor, descopera ca aspectul aparat de ei 'pare ca le scapa
din maini...".
In orice caz, din evolutia studiului calitativ si cantitativ al lu-
12) F. Engels, Dialectics naturii, ed. in .1. rusl, 1925, P. 233.
13) B. M. Kedrov Ctinoasterea stiintifica In lumina materialiamului dia-
lectic. Analele Romano-Sovietice, Nr. 8,p. 998.
DESPRE NOTIUNEA DE LUMINA IN PROCESUL DIALECTIC 29

minii, s'a desprins o unitate a calitatii sf cantitatii masurata prin


energia electromagnetica sau energia /uminoasii.
Dar, problema mediului s'a prezentat si sub o alts forma, acea
a opticei cristaline si in deosebi a opticei moleculare, care a condus
la un studiu ad aspectului microscopic al fenomenelor luminoase.
Fenomene ca dispersia, emisiunea si absorbtia luminii au condus
la fapte noi empirice, cari inaugureaza o nouci fazes de desvoltare,
acea a conceptiei cinetice. In ,deosebi problema emisiunii si absorb-
tiei radiatiilor de catre materie a capatat o deosebita importanta,
dupes ce s'a aratat de catre Kirchhoff ca emisiunea sf absorbtia ra-
diatiilor este o proprietate atomica a materiei. Din studiul spectre-
lor s'a aratat ca ele cuprind serii de linii spectrale, a caror struc-
tura prezinta maxi analogii pentru anumite elemente chimice, ceea-
ce presupunea existenta unui mecanism fundamental, comun tu-
turor atomilor, la originea acestor spectre. Insa teoria electromag-
netica s'a aratat incapabila sa explice mecanismul emisiunii. Solu-
tionarea acestei dificultati a rezultat din studiul de mare impor-
tanta practices al energiei radiatiei calorifice emise de corpurile
incandescente. In deosebi a prezintat interes studiul repartitiei e-
nergiei emise in spectrul unui corp perfect absorbant, deci perfect
emitator (numit impropriu corp negru"), caci radiatiile emise (nu-
mite radiatii termice), sunt independente de natura corpului si nu
depind detest de temperature. Pentru a exp]ica teoretic legea em-
pirica de distributie a intensitatii radiatiilor termice emise de un
astfel de corp, s'a constatat ca legile fizicei clasice bazate pe con-
ceptia electromagnetica a luminii nu cuprind intreaga realitate em-
pirica. Inteadevar, postularea unui proces continu al emisiunii a
condus la rezultate necorespunzatoare. Esirea din impas a fost g-
sita de fizicianul german M. Planck (1900) prin interpretarea rczul-
tatelor empirice. Sub impresia ca structura microcosmului trebue
sa fie mai atomica detest se 'Area, ajunge la ipoteza ca : mat-ria
nu poate emite energie radiants, detest prin cantitati finite zise
cuante proportionale frecventei, factorul de proportionalitate fiind
o constants universals ". Cu totul neasteptat, admiterea unui proces
discontinu in cazul fenomenului de emisiune a condus la formula
corecta de distributie a energiei conform determinarilor din ]aho-
ratan
Teoria undulatoare bazata pe o conceptie metafizicd izvorita
din analogia calitativa a luminii cu sunetul, presupunea o emisiune
progresiva analoaga cu emisiunea sunetului de un diapason. 0 ., stu-
diul cantitativ al fenomenelor in laborator, a produs fapte care au
inlaturat in mod brutal aceasta conceptie. La inceput nu s'a inteles
imediat semnificatia profunda a acestei situatii, dar pe masura ce
date experimentale noi s'au adunat referitor la actiunea radiatiilor
asupra materiei, datorita progresului neincetat facut de tehnica
experimentala, s'a evidentiat Ca inlaturarea conceptiei corpusculare
30 DR. VALER NOVACU

nu poate fi socotita Idefinitiva in cazul luminii. Un rol fundamental


a avut descoperirea fenomenului fotoelectric, care consta in expul-
zare de sarcini electrice elementare negative, adica electroni, din
metale sub influenta unor radiatii luminoase. Insusirea esentiala a
acestui fenomen este ca viteza electronilor expulzoti nu depinde
nici decum de intensitatea radiatiei incidente, ci numai de free-
yenta cu care este proportionala.
Din punctul de vedere al teoriei undulatorii, aceasta acumulare
subita a energiei- luminoase transportata de unda intr'un punct, era
inexplicabil. Examinand aceste dificultati, Einstein (1905). ajunge
la concluzia inclrasneata a structurii discontinue a radiatiilor. Prin-
tr'o formulare radicals a ipotezei- lui Planck, admite nu numai e-
misiunea, ci si absorbtia discontinua, ba chiar propagarea energiei
luminoase, concentrate sub forma granulard. Grauntele adica a-
tomii" de lumina numit foton, are o cuanta" de energie propor-
tionala frecventei. Patrunzand semnificatia faptelor experimentale,
Einstein propune o revenire la conceptia push' corpusculara, pe un
plan superior corespunzator noilor cercetari cantitative. Einstein
arata in legatura cu teoria relativitatii ca fotonul se comports ca
un adevarat corpuscul material, deoarece poseda proprietati carac-
teristice ale materiei : inertia, manifestata prin fenomenele de
presiune a luminii si greutate manifestata prin efectul gravita-
tional Einstein; poseda masse conform formulei fundamentale care
exprima legatura intre masse si energia unui corp. Aceasta conceptie
a fost confirmata experimental prin descoperirea in difuziunea
luminii de Care materie a asa numitului efect Compton", de Care
fizicianul american Compton (1923), care consta intr'o difuzare a
radiatiilor, datorita pierderii de energie a fotonilor incidenti printr'o
ciocnire elastics cu electronii di nmateria respective. Natura cuantica
a luminii a fost confirmata, in mod direct, prin experientele celebre
ale fizicienilor sovietici Joffe si Dobroniavov respectiv Vavilov si
Brunberg (1933). In special academicianul S. I. Vavilov, a determinat
natura elementary corpusculara a luminii prin observarea fenome-
nului de interferenta.
Sub impulsul lucrarilor lui Einstein, fizicienii au descoperit
,

deci dovezi temeinice, cari au aratat ca in conceptia corpusculara


a lui Newton exists elemente rationale si ca promotorii teoriei un-
dulatorii n'au avut dreptate, cand au respins-o 'in. intregime, fare
rezerve.
Contradictia abstracts intre cele doua conceptii metafizice s'a
desvaluit in toata relativitatea ei in lumina cercetarilor cantitative.
Din punct de vedere dialectic, este de cea mai mare importanta
surprinderea acestuii proces de desvoltare, logic inevitabila, a con-
ceptiilor unilaterale, cari tree in opusele for prin aprofundarea
detaliilor. Astfel, studiul aspectului microscopic al luminii a dus
la cladirea unei conceptii cinetice care considers lumina ca un gaz,
DESPRE NOTIUNEA DE LUMINA IN PROCESUL DIALECTIC 31

format din fotoni, bazat pe analogia cu teoria cinetica a gazelor,


insa caruia i se aplica o lege statistica diferita statistica lui
Bose-Einstein. Aceasta conceptie s'a dovedit foarte satisfacd'oare,
pentru a reuni intr'un singur sistem logic toate fenomenele micro-
scopice cunoscute relativ la radiatie.
Insa cercetarile stiintifice, prin reactualizarea conceptiei cor-
pusculare, au condus din nou la doua conceptii opuse asupra lumi-
nii. Constatarea acestei naturi duble a luminii a avut drept conse-
cinta declansarea unei crize, mai ales din cauza exclusivitatii celor
doug notiuni de abza, concpute formal de fizica clasica, sub influ-
enta gandirii metafizice : unda electromagnetica si fotonul. Discutia
problema structurii luminii riclicata de aceasta dilerna einsteinian5.,
inaugureaza o noua faza in desvoltarea istorica a. notiunii de lumina
si anume, acea a concertiei dualiste.
Putem spune dupa o expresie a ilustrului fizician L. de Bro-
glie 14) ca : exists fenomene spec c corpusculare, ca efectul foto-
electric, efectul Compton, etc. ; tenomene specific undulatoare, ca
interferenta, difractia, polarizarea, fenomenele electro-optice si fe-
nomene neutre", care se pot interpreta prin ambele conceptii, ca
reflexia, refractia, presiunea radiatiilor, etc. Insa atat timp cat se
mentin imaginile clasice, adica metafizice : de unda, care presupune
o extensiune nemarginita in spatiu, si de corpuscul, ,care pr,?su-
pune o localizare strica in spatiu ; aceste doua aspecte sunt con-
tradictorii, fiMd unilaterale si opuse. Aparitia unei conceptii mai
juste, mai unitare, mai sintetice, care sa cuprinda ambii termeni
ai contradictiei in unitatea for interioara, a fost pregatita prin revo-
lutia stiintifica prin care a trecut fizica in ultimii 30 ani.
S'a constatat destul de repede ca aceasta unitate nu se. poate
obtine printr'o ingumare mecanica a conceptiilor opuse, printr'o
impaciuire", ci prin analiza fiecarui aspect in functie lorganica
de opusul g u . Astfel, analizandu-se continutuli fizic al celor cloud
concepte opuse de tmcla si corpuscul, s'a constatat ca undele lumi-
noase nu pot sa transporte nici energie, nici impels, deoarece ex-
perimentele arata ca schimburile de energie si de cantitate a rnis-
carii dintre radiatii si materie, au loc intotdeauna in mod brusc si
sunt strict localizate. Dimpotriva, on de cate on este vorba de
aspectul macroscopic, de ansamblu al luminii experienta ne im-
pune imaginea propagarii unei unde. Unda capata deci un caracter
,s2mbolic pentru descrierea acestei aspect macroscopic. Daca, in
schimb, corpusculele luminoase sunt incontestabil reale, ele nu
trebuesc concepute printr'o extrapolarizare a imaginei macros;:o-
pice. Inteadevar, data un corp macroscopic este ceva permanent :
un ansamblu coerent de sensatii permanent ,posibile, acest lucru
nu se poate afirma in cazul fotonului. Un ioton ni se prezinta. nu-
14) L. De Broglie, Matziere et lumiere, Paris 1937.
32 DR. VALER NOVACU

mai prin fenomene discontinue, cuantice, in care se implied si dis-


paritia sa totals. In formularea data de. ilustrul fizician. Bohr :
Continutul tangibil al notiunii de foton se reduce la necesitatea
de a tine seams de principiul conservarii energiei isi al impulsului ".
Dar in acelas timp, fenomenele de interferenta ne obliga sa ne
folosim de imaginea de Iunda. Cat de adanca ne apare invatatura
inarelui dascal al marxismului Lenin : Singura proprietate" a
materiei -de a carei recunoastere este legat materialismul filozofic,
este proprietatea de a fi o realitate obiectiva", de a existai in afara
de constiinta noastra". 15). Materialismul dialectic insists asupra
caracterului aproximativ, relativ al fiecarei teorii stiintifice a sti uc-
turii materiei si (a proprietatilor ei ; insists asupra absentei unor
granite absolute in natura, asupra transformarii materiei in mis-
care dintr'o stare intr'alta, care aparent este in contrazicere cu
prima. Teoria cuantelor de lumina a confirmat faptul ca evolutia
stiintei merge normal pe drumul stabilirii legaturii dintre rnassa
si miscare. Fotonul este materie in miscare ; din acest punct de
vedere, este caracteristica lipsa de massa de repaos" a fotonului
Energia luminoasa sub forma fotonului se prezinta ca o forma de
miscare, ca forma de existenta a materiei.
Deci, in aceast;"1 noua fazk a inceput procesul de contopire a
celor doua teorii, intr'o unitate vie, in care fiecare aspect este pri-
vit din punctul de vedere al unitatii si al luptei contrariilor. (Este
un stralucit exemplu al triumfului gandirii dialectice in fizica mo-
derns, sub impulsfil faptelor experimentale noui. Practica de labo-
rator, ajutata de perfectionarea neincetata a tehnicei si de inventia
unor instrumente noi de cercetare, intre cari citam mai ales Camera
lui Wilson, au cauzat veritabile mutatii" discontinue in evolutia
notiunii de lumina, marindu-i continutul si schimband radical sen-
sul acestei evolutii. Fizicienii, in ( deosebi cei anglo-saxoni si ger-
mani, pusi in fata falimentului conceptiilor opuse si rigide, prin
constatarea dualitatii de aspect prezentat de radiatii, sub influenta
filozofica a idealismului filozofic de catedra", de natura kantiana,
solipsists sau fideista, au vorbit in primul moment de o criza a
imaginatiei, ba chiar de o criza de cunoastere obiectiva a i ealitatii
materiale. Lucru copios exploatat de filozofii cercurilor reactio-
nare din Anglia si Statele Unite. In realitate e vorba de o criza
de crestere" datorita unei prodigioase activitati stiintifice, conse-
cinta a bogatiei descoperirilor noi. Fats de aceasta criza", au luat
pozitie dintre cei mai distinsi fizicieni cari prin lucrarile lor, prin
solutionarea pe care au dat-o dificultatilor intampinate, au confir-
mat postulatele cunoscute ale filozofiei marxiste, ca nu exists o-
biecte si fenomene ale naturii invariabile, datesodata pentru tot-
deauna, ci ca natura este infinita si inepuizabila in toate manifes-
15) V. 1. Lenin, op. cit. p. 267.
DESPRE NOTIUNEA DE LUMINA IN PROCESUL DIALECTIC 33

tarile sale, omul cunoscand tot mai profund, mai complet si mai
sigur materia in miscare si desvoltare eternal, iar sub presiunea fap-
telor noi postulatele fizicei se schimba, se precizeaza, se inlocuese
cu postulate noi.
Se va putea gasi o imagine a fotonului adecuata conceptiei dua-
liste ? La prima impresie s'ar parea ca ar trebui sal firn sceptici,
deoarece o imagine reprezentativa nu pare a fi decat o schema
reziduala h perceptiilor macroscopice, mai mult sau mai putin idea-
lizate. Cu toate acestea, filozoful francez Le Roy 1") examinand a-
ceasta problems, este de parere, de amid cu ilustrul fizician Lan-
yevin 17), ca puterea lanaginativa a omuilui poate evolua, adapt:an-
du-se si imbogatindu-se n.eincetat. Prin cercetarea stiinirifica, dupa
expresia lui Langevin, eoncretul imaginabil se imbogateste nein-
cetat cu elemente cari au fost in prealabil abstracte. Le Roy con-
siders concretul si abstractul ca doua antiteze, al caror sens este
relativ. Activitatea stiintifica imbogateste cu resurse noi capacrta:-
tea imaginative a omului, prelungind-o, prin faptul ca e cu mult
mai complexa si e capabila de gesturi mai variate ca cele din ex-
perienta vulgara. Suntem condusi la o largire a intelesului de ima-
gine, prin im.agini operatorice", bazata pe grupare de sensatii si
idei, nascuta din jocul de articulare logics a notiunilor
Analizand problema acestui aspect dublu al luminii, ilustrul
academician francez L. de Broglie, in 1924, este condus la iipoteza
fundamentals ca in nature corpusculele microscopice sunt totdea-
una intim asociate de unde corespunzatoare, astfel ca propagarea
unei unde se poate asocia miscarii oricArei particule. Aceasta lega-
tura fhnd exprimata prin relatii intre, marimile mecanice (energie,
impuls) cari caracterizeaza miscarea particulei si marimile do na-
tura undulatoare (frecventa, lungime de unda) cari descriu pro-
pagarea undei asociate. Ipoteza dualitatii de aspect a materiei a
fost confirmata ulterior prin descoperirea fenomenului de difractie
a electronilor, iar azi o intreaga optical electronics ii sty marturie.
Pe aceasta baza de conceptie dualists a materiei, s'a desvoltat me-
canica undulatoare, zisa si mecanica cuantica, o vasty sinteza teo-
retied care dal o explicare satisfacatoare ernisiunii si absorbtiei lu-
minii de atomi si putem spune ca majoritatii covarsitoare a feno-
menelor microcosmului atomic, chiar si nuclear. Desvoltarea me-
canicei undulatoare a condus la interpretarea legaturii care exists
in cele doua aspecte de caracter opus, dar complimentar pe care o
prezinta Sal acelas timp lumina si materia. Legatura este de nature
statistics. Anume, nepurtandu-se forma o imagine (Awl despre e-
16) Ed- Le Roy L'insventlon ; antic of aparut in colectia de raipearte a ,,Cen-
trului international de Sinteza", Paris 1938.
17) P. Langevin: Notions doe corspuscules et d%tomes. Paris 1935 si ,,Les nou_
vellea theories de la physique" ed. Institut international de cooperation Intellec-
tuelle, Paris 1939.
SrnIDIE 3
34 r)R. VALER NOVACU

xistenta corpusculelor microscopice, iar undele nereprezentand nici


un fenomen fizic real, ele ne dau o reprezentare simbolica a cunos-
tintelor pe cari le puteam avea asupra particulelor si anume o in-
formatie de nature statistics. Astfel, intensitatea undei indica in-
tr'un punct probtibilhatea de prezenta a pavticulei, iar compozitia
sa spectrala ne di p7obabilitatea relative a diverselor stari de mi.F-
care (viteze)pe can le pcate ti ea particula respective. Prcipaga-
rea undei reprezinta deci evolutia dinamica probabila in spatiu a
particulei. Energia fotonilor fiMd definite prin frecventa undei mo-
nocromatice asociate, rezulta ca fotonii emisi de un corp nu pot
avea o energie bine definite, deoarece lumina emisa este un ames-
tec de tr:-: diatii de diferite frecvente sau culori. In momentua. cand Ins
aceasta lumina este descompusa in componentele sale monocrckna-
tice cu ajutorul unei prizme, fotonii, care se gasesc in diferitale
fascicole monocromatice, care corespund liniilor spectrale, capita
o energie bine definite prin frecventa luminii monocromatice res-
pective. Interpretarea probabilista a mecanicii undulatorii explica
acest paradox anume, ca exists mai multe valori posibile nentru
energia fotonului emis, dupe cum exists mai multe posibilitati ina-
intea intamplarii unui eveniment, cari ne permit sa evaluam forma
probabila sub care el se va realiza in mod efectiv. Probabilitatea
pentru ca un foton sa aiba o anumita valoare posibila pentru ener-
gia sa, este proportionala cu intensitatea componentei monocroma-
tice de frecventa corespunzatoare valorii posibile considerate in
descompunerea spectrala a luminii emise.
Putem vorbi numai de localizari posibile ale fotonului si de
valori posibile ale energiei sale. In general, mecanica findulatoare
ne arata ca fiecarei marimi fizice care caracterizeaza o particula
ii corespunde un anumit fel de descompunere a undei asociate, care
cid valorile posibile pe care le poate avea acea rarime cu ocazia
unei determinari si probabilitatilor for respective.
Aplicarea sistematica a mecanicii undulatoare in cazul fenome-
nelor luminoase, a inta,mpinat..felurite dificultati a caror solutio-
nare n'a fost posibila decat in urma imbogatirii cunostintelor noa-
stre asupra microcosmului, prin noui descoperiri de fapte experi-
mentale. Descoperirea rotatiei proprii, a particulelor microscopice,
asa numitul spin", dupd termenul englez. Descoperirea de noi par-
ticule elementare, in deosebi a pozitonului si a mezotonului. Studiul
razelor cosmice si mai ales a fenomenelor de nasteri de perechi"
de particule electrice elementare (electron si poziton) din fotoni ;
proces reversibil numit adesea in mod impropriu anihilare" sau
materializare si dematerializare" a luminii, descoperit de fizicienii
Joliot si Thibaud (1938). Cercetarile mai noi au aratat ca aci este
vorba de o proprietate caracteristica a particulelor ,elementare, a-
dica capacitatea for de a trece unele intr'altele, transformarea for
reciproca calitativa. Fizica nucleara ne invata azi ca particulele
DESPRE NOTILTNEA DE LUMINA IN PROctsuL DIALECTIC 35

elementare pot sa se contopeasca, nimicindu-se complet ca parti-


cule date si dand nastere la particule noi. Deci, in natura nu exists
nici un fel de constante" metafizice ; particulele se distrug si se
creeaza, dispar din nou si se nasc din nou in transformarile infi-
nite ale materiei eterne. Notiunea clasica a particulei fizice, ca o
extrapolarizare metafizica a notiunilor constituite in lumen noastra
obicinuild. a fost abandonata de mult in fata acestor date noi, dupa
cum a fost abandonata si notiunea de unda, ca vibratie a eteralui.
Dificultatile intampinate la incadrarea fenomenelor prezentate
de lumina in cadrul larg creat de mecanica undulatoare pe baza
conceptiei dualiste despre materie, au putut fi in bung parte inla-
turate de noua teorie a luminii, datorita ilustrului academician fran-
cez L. de Broglie, promotorul acestei teorii 18), care este mecanica
undulatoare a fotonului. 0 prima dificultate a fotonului, o prezenta
existenta campului electro-magnetic al undei luminoase, care tre-
buia impacata cu existenta adica a cuantelor de lumina,
neutri din punct de vedere electric. Pentru solutionarea acestei pro-
bleme, fizicienii Pauli si Heisenberg au recurs la cuantificarea cam-
pului electromagnetic creand asa numita Electrodinamica cuantica
(1929), prin metoda supracuantificarii a lui Dirac. De atunci, prin
lucrarile celor mai distinsi fizicieni ca Fermi, Dirac, Heisenberg,
fizicienii sovietici Foch si Podolsky, fizicianul roman Proca, aceasta
teorie a fost desvoltata intr'o vasty teorie cuantica a campurilor,
care explica azi feluritele interactii intre radiatii si materie si in-
tre diferitele particule elementare. ").
Alte dificultati erau interpretarea fenomenului de polarizare
prin existenta fotonilor, precum si a fenomenului fotoelectric, care
implies disparitia fotonului. Teoria cuantica a cAmpurilor rczolva
in parte aceste probleme. redem insa potrivit sa mentionam ele-
ganta cu care aceste dificultati sunt rezolvate prin teoria lui de
Broglie. Pornind dela observatia fundamentals ea fotonul are un
spin (adica un moment de rotatie) dublu fata de spinul electront-
lui, de Broglie ajunge la concluzia ca fotonul nu este o particula
elementary, ci trebue sa fie considerat ca format din f uziunea a
cloud particule elementare, can pot fi o perecht de electron si po-
ziton. Aceasta ipoteza conduce usor la rezolvarea dificultatilor in-
tampinate, folosind formalismul mecanicei undulatoare relativiste
a lui Dirac. Intr'adevar, caracteristicele efectului fotoelectric se ex-
. plica prin posibilitatea de disparitie a unei astfel de perechi ; de-
asemenea se arata ca se poate stabili o relatie stransa intre spinul
fotonului si polarizarea luminii. Insfarsit, campul electromagnetic
18) L. de Broglie : Une nouvel'e conception de la lurniere, Par!s 1934, ed.
noun, 2 vol. 1940-42.
19) Ca re'ferat de ansacrnb:u pu'erm cite: G. Wentzel, Quantentheorie der
Wellenfelder, Wien 1943.
36 ton. VALER Nov Act"

se defineste in legat4ra cu probabilitatea de anihilare a fotonului,


ca fiMd legat de schimbul de energie dintre materie si radiatie.
Prin urmare, teoria lui de Broglie reuneste, in cadrul mecanicei
undulatorii intr'o explicare armonioasa : fotonul, unda luminoasa,
campul electromagnetic maxwellian.
Ulterior s'a aratat ca aceasta tecirie inglobeala teoria particu-
lelor de spin intreg, cum sunt mezotonii descoperiti in razele cos-
mice, astfel ca se aplica la teoria campurilor nucleare. Aceasta tso-
rie isi cauta drumul ei veritabil si nu si-a capatat forma defini-
tiv5. ").
Ajunsi la sfarsitul acestui studiu, credem c5 nu mai este ne-
voie sa insistam asupra caracterului dialectic al desvoltarii istorice
a notiunii de lumina. Cu drept cuvant s'a spus ca matei
dialectic vede in istoria stiintei confirmarea tezelor sale fundamen-
tale. In decursul celor cinci faze pe cari le-am deosebit am putut
vedea ca diferitele conceptii cari se suprapun, cu tot caracterul for
unilateral, au ceva pretios, pozitiv ; am putut surprinde cum se
separa aceasta parte pretioas5 de ceeace era o consecinta a mutilarii
metafizice a realitatii, a incercarii de a impune naturii opozitii ab-
solut straine de ea. In sfrasit, sinteza superioar5 la care conduce
lupta opozitiilor metafizice nu este o simple asociere, ;ci o concep-
tie unica si consecventa a realitatii vii, care suprima aceste contra-
dictii. Prin aceasta se confirms deci ca, categoriile dialectice sunt
generalizarile treptelor din istoria stiintelor. Prin desvaluirea ca-
racterului dialectic al desvoltarii stiintelor naturii, dialectica mate-
rialists ne permite sa descoperim. si sa explicam legile desvoltarii
gandirii stiintifice, ne permite urmAm logica si sa respingem
tendintele idealists reactionare, inamica progresului stiintei. Mate-
rialismul dialectic constitue astfel o land sigura, o conceptie large si
unitara deschizatoare de orizonturi atat fizicienilor cat si tuturor
oamenilor de stiinta.

20) L. de Brogue : De la mecanique ondulatoire a la theorie du noyan, t. IL


Paris 1945, Deas..menea anterior : V. Novaou, Sur la theorie du photon, Bull.
de 1'Acad. Roumaine, t, XXIII, 1941.
REZOLVAREA EXHAUSTIVA
A PROBLEMEI LUI ABEL
de Prof. D. BARbiliAN

1. Algebra axiomatica s'a desvoltat sub impulsul teoriei lui


Galois, a ecuatiilor. Evariste Galois cel dintaiu a introdus idei for-
male (ideea de grup) intr'o cercetare contitativa tip, a resolvard
ecuatiilor algebrice.
Desprinsa din ramura care is dat nastere, algebra axiomatica
s'a desvoltat apoi ca discipline de sine statatoare, mai ales in ultimele
trei decenii.
E. Steinitz, Emmy Noether, E. Artin, 0. Schreier sunt cei care
au cultivat si sadit in propriul for teren nouile teorii abstacte.
Discipline le formale, separate un moment de cele cantitative, se
reunesc astazi intr'o bogata sinteza. Astfel teoria lui Galois, reinti-
nerita prin multimea ideilor topologice pe care le-a asimilat este
astazi in centrul atentiunii matematicienilor, prin lucrarile din ultimii
ani ale lui Garret Birkhoff si Oystein Ore.
2. Lucrarea de fata reprezinta o sinteza de alts nature.
Folosind teoria formals a extinderilor, creeata de Steinitz ne
propunem sa dam raspunsul complet celebrei probleme a lui Abel :
Determinarea a priori a tipurilor de ecuatii generale resolubile
prin radicali.
O ecuatie a1 x1=--o peste corpul K se zice generala cand fiecare
din extinderile K (a) (si) sunt transcendente fata de extinderile
precedente.
Raspunsul primit 'Dana acum de teorema lui Abel prezinta
unele lacune.
In virtutea reciprocei teoremei lui Galois si a teoremei asupra
grupului lui Galois al unei ecuatii generale 1) se poate arata, ca
Orice ecuatie generala de signature
(n>4, p=arbitrar)--,unde p e caracteristica,este (individual) ner e-
solubild prin radicali' -),
Ecuatiile generale de signaturi (n=4, p =2, 3), (n----3, p*2, 3),
(n=.2, p2) sunt resolubile prin radicali.
Cazurile litigioase sunt deo.
1) (n-2, p =2) (n=3, p=3) (n -4 p-3)
(n1.3, p=2) (n-4, p-2)
1) Vezi van der Waerden, Moderne Algebra vol. I sau cursul nostru de
Mg. Axiomatica 1945-46. III. Fac. de $tilnta aratat mai jos prin A. A.
2) Vezi A. A,
38 PROF. D. BARBILIAN

In privinta for putem afirma doar atat :


Criteriul de resolubilitate dat de reciproca teoremei lui Galois
nu se mai aplica. E vorba asa dar de o neresolubllitate circumstan-
tiara nu principals.
3. In cele ce urmeaza ne propunem 1) sa determinAm toate tipu-
rile de ecuatii resolubile prin radicali de signaturi litigioase (1) si 2)
sa probam neresolubilitatea prin radicali principiala a celorlalte ti-
puri litigioase.
Se recunoaste, ca punctul de vedere adoptat intrece cu mult
preocupaarea de a resolva exhaustiv.
In felul acesta o problems celebra, rezolvarea prin radicali a
ecuatiilor algebrice de grad nz4, care dela Nicola Tartaglia i Luigi
Ferrari, 'Area definitiv inchisa, isi primeste raspunsul definitiv. RA's-
punsul e paradoxal. Tipurile resolubile prin radicali aflate printre
ecuatiile (1) sunt exceptionale. De exemplu, ecuatiile generale (1)
sunt principial nerezolubile prin radicali.
SA spunem numaidccat, ca imposibilitatea principiala a resolu-
tiei ecuatiei generale (n=--2, p==2) se gAseste demonstrate in Van
der Waerden loc. cit. pg. 172. Metoda sa se aplica numai in cazul
unei ecuatii generale si e cu totul diferita de a noastra.
In aceasta cercetare (a Carel origins sta- intr'o lucrare de semi-
nar) am folosit unele observatii si un resultat al d-lui Aristide Ha-
lanay, asistentul Catedrei de Axiomatica. Notele din josul paginei
arata in ce punct s'a produs colaborarea Domniei sale.
Aparitia acestui articol in revista de fats se indreptateste astfel.
E nevoie, ca rezultatele definitive, intr'o problems faimoasa, care
a agitat spiritele in veacurile XVI si XVII sa fie cunoscute, chiar
cand metoda, prin forta lucrurilor e grea de urmarit.
E in definitiv o chestiune de culture generals.
4 . In fruntea cercetarii asezAm urmatoarea
Lemma.
Dacci f [x] =o e o ecua(ie separabila peste corpul A de caracte-
ristica p>1 iar (1/A), A -*A un radical ireductibil') de indice prim
', q, atunci :
1. Conditia necesara, ca adjonctiunea A (1/A) s aduca o cobo-
rire a grupului lui Galois este q p.#
2. Dace in plus, f [v.] e un polinom de grad n, ireductibil in A
dar cu o radacina cuprinsa in A ( ciVA), conditia necesara dela punctul
1 se complecteaza cu conditiiie :
n = q , A ( 'la) = A (3Co)
Demonstratie.
Fie J9 corpul de reductiune al lui f [x] peste A .si g grupul lui
1) Un rarlical 9VA, A .). A se zice ireductibil, cand quatia xq A=o e
ireductibila In A.
In cazul q = prim, se tie (van der Waerden loc. cit.). ca pentru ire-
ductibilitatea ecuatiei binorne e nec. si suf. ca A sa nu fie putere q a corpului A.
REZOLVAREA EXHAUSTIVA A PROBLEMEI LIM ABEL 39

Galois corespunzator. Insemnam cu L corpul de reductiune al lui


f [x] peste A( OVA); cu G, noul grup al lui Galois.
Presupunem, prin absurd, qp. Potrivit definitiei radicalului
ireductibil, ecuatia xq A=0, adica ecuatia xq A=o e ireductibila
in A, Un element din e cpritinut in A ( grA)=A (gym Si nu in A
e deci de formA.
(2) 9 = c + a1 Af,,-+ + ai Ai ,.. ap_1 A
pi c, al -*A
unde coeficientii lui nu sunt toti nuli.
Dar, potrivit unui calcul cunoscut, avem (p hind caracteristica):
=
cp + a 1 A + a P A+ p-1
HP
Asadar 0 e solutie a unei ecua%ii
a P
1A
(3) xP B = o, B -4 A
Toate radacinile acesteia coincid cu x =
cad (x fi)P = xP B
Prin urmare ecuatia binoma (3), de exponent prim, e reducti-
bil4 atunci Si numai atunci, cand
0 -* A
asadar, cand toti ai ar fi nuli, ceeace am vazut, ca e imposibil.
Conchidem, ca polinomul
g [xP] = x9 B
e ireductibil. Prin urmare radacina sa 9 e un element inseparabil.
Deci extinderea separabila E peste A nu poate confine elementul
inseparabil ()
Trick g '\
A (OVA) = A.
Am aratat in A. A. Capitolul VI pg. , ca in aceste conditiuni
grupurile lui Galois relative la A si A ( ql/Af'coincid :
g = G
Insa, prin ipotesa, avem o coborire a grupului lui Galois :
g G
E deci demonstrate, prin reducere la absurd, inegalitatea
Cu aceasta prima parte a lemmei e stabilita.
Trecem la partea a doua.
In virtutea ipotesei avem : (4) A ( OVA) > A (x0) > A.
Dar ecuatia
xq A=o
e ireductibila pesteA. Deci gradul lui A ( OVA) peste A este q. Cum
f[x] e ireductibil in A, gradul lui A(x0) peste A este chiar gradul
n al lui f[x].
Teorema inmultirii gradelor extinderilor, aplicata infaurarilor
(4), ne da 1)
q = mn, m 1

1) Se recunoaste inteadevar u,or. ca gradul lui A ,41/A) peste A (No) e


finit, dace gradele A (4VA) : A si A (xn) : A aunt finite Deci putem aplica teo-
rema fnmultirii gradelor (yezi A. A. Capit. Vi)..
40 PROF. D. BARBILIAN

Cum q e prim, avem obligatoriu m = 1 i deci


n=q,
A (q VX) = A (x0),
Cu aceasta totul e demonstrat.
5. Ecuatiile de signatura (n=2, p=2).
In tot ce urmeaza consideram numai ecuatii ireductibile.
E clar, ca ecuatiile inseparabile de signatura considerate, sunt
in mod banal rezolubile prin radicali. Inteadevar primul for mem-
bru trebue sa fie de forma g [x2]. Asadar aceste ecuatii sunt binome.
Prin urmare radacina for defineste un radical.
sa trecem la ecuatia separabila de signatura (n=2, p=2). Gru-
pul lui Galois respectiv este un subgrup al grupului simetric 92'
deci coincide obligatoriu cu acesta, altfel ar fi intranzitiv. Se stie
insa, ca ecuatiile ireductibile au un grup al lui Galois transitiv.
Presupunem, ca ar exista o radacina a unei astfel de ecuatii,
reprezentabila prin radicali. Atunci, prin adjonctiimi de radicali,
pornind dela corpul de inoepere K, va trebui sa provocam Intr'un
anume moment o coborire a grupului lui Galois : momentul cand
construirea prin radicali a radacinei e terminate si deci grupul lui
Galois se reduce la un subgrup intransitiv al sat (aim, identitatea).
Fie A adjonotiunea cntica : adica aceea imediat precedents rp-
ducerii ggupului lui Galois. Insemnam cu qVA, radicalul ire-
ductibil (al carui indice poate fi presupus totdeauna prim, impu-
nand adjonctiunilor succesive sa fie toate de indice prim) care
provoaca coborirea grupului.
Prin ipoteza ecuatia, Inca ireductibilA in A, are fatA de extin-
derea A (a VA) ca grup al lui Galois un subgrup intransitiv al lui
921, adica identitatea. Urmeaza, de aici, c A (c1 VA) contine sigur
o radacina xo a ecuatiei.
Suntem in conditiile partii a doua a lemmei.
Conchidem q 2,
Insa p=2, deci q = p,
In virtutea primei parti a lemmei rezulta, ca. A (TA) nu pro-
voaca nici o coborire a grupului, asadar A nu este adjonctiune
critics.
Am ajuns la o contrazicere. Inca am stabilit, prin absurd,
aceasta Teorema. Ecuatiile separabile de signatura (n=2, p=2) sunt
principial nerezolubile prin radicali:
0 alts demonstratie, care nu foloseste lemma 4. valabila nu-
mai pentru ecuatiile generale de signatura mentionata, se ggsete
in van der Waerden, loc. cit.
Consecinta.
Radacinile primitive de ordin 3 ale unilatii peste un corp K
de caracteristica p=2, care nu contine acele radacini, nu sunt repre-
zentabile prin radicali.
Caz particular : K = corpul prim de caracteristica p=2.
REZOLVAREA EXHAUSTIVA A PROBLEMEI LUI ABEL 41

Inteadevar, polinomul de diviziune circulars este aici


f [x] = x2 + x + 1,
Prin ipoteza, polinomul e ireductibil in K, altfel K ar contine
radacinile acestuia. Pe de alts parte polinomul nu are forma binoma:
f[x] * g[x2]
Avem deci de-aface cu o ecuatie f[x] =o separabila, de signa-
tura n=2, p=2. Conform teoriei precedente o astfel de ecuatie e
nerezolubila prin radicali peste K.
In cazul cand K e corpul prim de caracteristica p=2, aceste
conditii sunt implinite. Ecuatia nu e de forma q Exl= 0, Pe de alts
parte ea au poate fi reduclibila in K. Altfel ar avea ca radacini
cele cloud elemente ale corpului :x=o, xLE clar insa, ca aceste
radacini (de exemplu x=o) nu satisfa-c ecuatiei. Avem asadar de
aface cu o ecuatie separabila, de signatura (n=2, p=2), asa dar,
potrivit teoremei de mai sus, nerezolubila prin radical'.
6. Ecuatiile de signatura n=3, p=2
Ecuatii inseparabile de aceasta signatura nu exists, caci n nu
se divide ell p. Deci toate ecuatiile ireductibile de signatura (n=3,
p=2) sunt separabile.
SA observam, ca adfonctiunea radacinii patrate a discriminan-
tului unei ecuatii de grad n peste un corp de caracteristica p=2 nu
aduce nicio coborire a grupului lui Galois al ecuatiei1). Motivul e
simplu. Acest radical e rational, caci avem, pentru p=2 :
VD -- (Xi - Xi) = 7C (Xi X 2)
7C

asadar o functiune simetrica de radacini.


Fie ffxj-0 o ecuatie ireductibila de signatura din enunt (decd
separabila) peste corpul K Grupul ei trebue s fie un subgrup
transitiv al grupului simetric 931, asadar 931 insusi sau grupul
ciclic 9!!2
0 reducere a lui .98! la 5 z prin adjonctiunea radicalului V D
nu e posibila, cum am vazut, in cazul de fats. Asadar trebuesc exa-
minate amandoua cazurile.
I. Grupul lui Galois 9 3!
Sa presupunem, ca e posibila o reprezentare prin radicali a
unei radacini.
Exists atunci o adjonctiune critics A construita succesiv, prin
radicali, din K si un radical ireductibil qViTo cu q prim $i A -4- A, asa
incat noua adjonctiune A( qVA) reduce grupul lui Galois 9 3! la
2
un subgrup intransitiv al sat'. Acest subgrup este obligatoriu iden-
titatea E.
Deci toate eadacinile xo, x1, x2 ale lui f[x] s, o sunt cuprinse
in A [OM.
1) Proprietatea a fost inutile de d. Aristide Halanay
42 PROF. D. BARBILIAN

Pe de alts parte, conclitiile partii a doua a lemmei din 4" sunt


implinite. Urmeaza asadar (pentru p-3) :
(5) q = 3, A (31/A) A (x0)
In virtutea observatiei de mai sus, avem insa
A (3yA) > A (xo, xi, x2).
Dar A (xo, x1, x2) > A (xo).
Tinand seama de (5), urmeaza A (3VA) = A (xo, x1, x,),
Conchidem, ca A (31A) e un corp normal peste A. Rezulta ca
ecuatia ireductibila in A are, data cu 3VA, toate radacinile cuprin-
se in A (3VA).
Fie F,o radacina primitive de ortin 3 a unitatii. Din
31a. --. A (3VA), A 3VA A ('VA)
urmeaza
VA
(6) A ( VA).
3V
Ins A (IA) este construit succesiv, prin radicali, din corpul K
de caracteristica p=2. In virtutea consecintei din 5 $i tinand seama
de (6), crchidem.
(7) - K.
Radkinile xo, xl, x3 sunt conjugate in A (31a) , caci, prin
icotezi, f [x] = 0 e 'Inca ireductibild in adjunctiunea critics A Deci,
r5d5cinile xo; x,, x, sunt cu necessitate de forma.
(8) x0 =_ a + ( AI'. + 7 A2/3,
x1 = a + p 5 Ail. + 1 lz A2 3
x2 = a + [3 E2A'j3 + it A-/3
a, p, 7 -4- A, K
Amandm discutia complectd a acestui caz pentru a o conexa
discutiei altor cazuri in care radacinile au deasemenea reprezen-
tarea (8).
II. Grupul lui Galois 93 !
Admitand existenta unei radacini reprezentabile prin radicali,
urmeaza intocmai ca mai sus, existenta unei adjonctiuni critice A
construita succesiv prin radicali din corpul de Incepere K, asa incat
ecuatia f [x] = 0 are fate de A un grup al lui Galois Inca egal
cu 93 !, dar adjonctiunea urmatoare
A (cliA), (q = prim, A 3- A)
a Nadicalului ireductibil qVA, aduce coborirea lui 93 ! la un sub-
grup care invariaza o liters : aka dar la un G0 sau la subgrupul
identic E.
Trecerea dela 93 ! la G., are loc nemijlocit, caci intervalul 93 !
> G2 din structura grupald e absolut prim.
Trecerea dela 93 ! la E poate avea loc fie direct, fie prin mij-
locirea singurului subgrup veritabil si transitiv 93!. Cazul unei
2
treceri mijlocite de 93 ! duce, intocmai ca in I, !a conclusiile (7), (8).
2
Aman'am discutia acestui subcaz Ilo, data cu a lui I. pentru la urrna.
REZOLVAREA EXHAUSTIVA A PROBLEMEI LUI ABEL 43

Incat ne raman de examinat subcazurile :


III. Trecerea dela 93 ! la E, direct.
Grupul lui Galois al lui f [x] = 0 peste A ( cli/A) 3ste E. Asa da
A (4j > A (xo, xi, x2)
In virtutea lemmei 5" rezulta, pe de alts parte :
q = 3, A (3VA = A (x0)-
Incat A (3VA) = A (xi), xi, x2).
Citim, ca" A (31A) este corp normal. Prin ipoteza insa f [x] e
un polinom separabil. De asemenea grupul sau al lui Galois peste
A este presupus egal cu G3 ! Conchidem, ca gradul lui A (3[A) peste A
,e 6. Pe de alts parte, in virtutea ireductibilitatii, lui F [x] in A Si
a egalitatii A (31 A) = A x0), gradul lui A (31 A) peste A rezulta egal
cu 3.
Deci subcazul IIi e contradictoriu, nu se prezinta in realitate.
112. Trecerea dela 93 ! la G2, direct.
Fie x, rAdacina lui f [x], netransitata de G2. Notatiile avand a-
aceeasi semnificare ca mai sus, conchiderh, in virtutea lemmei :
q = 3, A (3VA) = (x0).
Urmeaza xo = a + 6 A 1/3 + 7 A2/3 , a, 13, A
Conjugatele lui x0 in corpul
A ("VA, 31/70 "VA,) = A "I A),
normal fata de A , sunt :
xl = a + p Ail, + a S 2 A2I2
X2 = a + p e A1/3 + a 6 A2 /8
Dar ecuatia f [x] = o fiind ireductibild in A, radacinile ei sunt
conjugate in orice corp normal care infasoara pe A (vezi A. A.
capit. V). Deci x x_ sunt celelalte rAclacini ale ecuatiei.
Incat cazul 112 satisf ace la conditiile (8), nu insa la conditia (7).
E acum momentul s termina'm discutia cazului 112 impreuna
cu a tuturor cazurilor amanate.
Acestea sunt :
Cazul I. Grup al lui Galois 9/2. Conditiile (7) si (8).
Cazul IL. Grup al lui Galois 93 Trecere dela 93 ! la E mi jlo-
!

eita de 9 3!. Conditiile (7) si (8).


2
Cazul 112. Grup al lui Galois 93 Trecere dela 93! la Go, direct.
!

Conditiile (8).
Se verifica usor pe (8) si tinand seams de valoarea p = 2 a
caracteristicei, ca xo, xl, 7.3 sunt raclacinele urmatoarei ecuatii cu-
bice peste A :
(9) f [x] = (x + a)3 137A (x a) --I- p3A + 73A2 o.
Pentru p = 2 hessiana unui polimon cubic
(10) a0 + ai x2 + a2 x + a3, ao 0,
se scrie
.42 x 1
(11) h [x] = az al ao
as a3 ai
44 PROF. D. BARBILIAN

Aplicand aceasta formula, lui (7), gasim


h [7.] = pyA I ( x + ) 2 + ( + A ) (x 4_ cc) piA
1 Ig
ached
e2 2
h [x] = IS(A x T a+ x a A).
In concluzie, ecuatia f [x] = 0 din (9), ireductibila in V , are o
hessiana reductibila in doi factori lineari.
'TA (x + a) 4- (32A , p (x4- a) 72A
De determinant
A (11 A r,3) o
sigur diferit de zero. Altfel 31a- n'ar fi un radical ireductibil inA
i ar contrazice definitia adjonctiunii critice A.
Reciproc, data hessiana h (x) a polinomului cubic (10) se des-
compune in doi factori lineari, de determinant diferit de zero, cu
coeficientii in corpul- dE% incepere A.
h [x] = (a x b) (c x d) , ad bc T o

folosind covarianta hessianei fata de omografia x*


ax+ d se
cx d
recunoate, ca in cazul caracteristicei p = o, ea ecuatia f(x) = o
se poate pune sub forma
(a x b)3_ A (c x d)' o , A -* A,
unde 81/X e ireductibil in A (altfel f [x] ar fi reductibil).
Inc& rAdficinile ecuatiei f(%) sunt de forma
A1/8 b
xi --.d ad bc o i 0, 1, 2
Ail , + a
, ,
c
deci, 'Ana la unna, de forma (8).
Aici se aseaza observatia importanta urmatoare :
Dacti hessiana ecuatiei cubine f [x] = o e reductibila in corpul
v, provenit din corpul de incepere K, prin adjonetiuni de radi-
call, e reductibila atunci in corpul K insusi.
Inteadevar, f[x] e ireductibil in K. D.eci hessiana h [x] nu este
un polinom inseparabil, altfel ar trebui sa fie de forma bin orna.
Am avea deci, conform lui (11) :
a, a,
a3
a0
that f [x] ar rezulta reductibil
f [x] = (a0 x + a1) (x2 + az /a0),
ceeace e exclus.
De aici rezulta Inc a* proprietatea : hessiana unei ecuatii (n = 3,
p = 2) ireductibile, nu se poate descompune decal in factori lineari
de determinant ne-nul.
Conchidem, ca h[x] este sau reductibil sau separabil. In ulti-
mul caz, h[x] nu poate fi reductibil in corpul A, Fara sa fie re-
REZOLVAREA EXHATISTIVA A PROBLEMEI LUI ABEL 45

ductibila in K, altfel am avea o ecuatie separabila h[x] = o de


signature n = 2, p = 2 -rezolubila prin radicali, ceeace constitue
o contrazicere fata de teorema 5.
Ramane deci, ca h [x] sa fie reductibila chiar in K, da a e re-
ductibila in A. Evidnet, factorii de descompunere isi castreaza
proprietatea de a avea un determinant diferit de zero in K, hind-
ca au aceasta proprietate in A
Incat intreaga discutie de mai sus poate fi reluata, inlocuind
pe A prin K, conchidem, ca corpul de reductiune al lui f[x] in cele
trei cazuri, coincide cu
K ( 1.7+.! 3VA, 'VA) -= K (E, VA) A * K,
asa dar cu corpul de reductiune al ecuatiei x3A = 0 iredu.2tibila
,n K.
Prin urmare grupul lui Galois este 93! insusi sau 93! dup5
2
CUM 5 apartine sau nu lui K.
Constatam astfel, ca in realitate, cazul Ih nu se prezinta. Daca
ar exista, ar trebui ca prin adjonctiuni de radicali, grupul lui Galois
sa coboare dela 931 la 93 !. Aceasta adjonctiune este Ins K (0
2
$tim insa, ca E nu se reprezinta prin radicali, peste, K (vezi con-
secinta din 5).
Raman deci numai cazurile I si Ih. Primul corespunde con-
di(iei K. Raclacinele sunt atunci colectiv rezolubile prin
radicali. Al doilea caz corespunde conditiei E -) K.
Radacinile sunt de data aceasta individual rezolubile prin
radicali I).
Ajungem astfel la aceasta
Teorema.
Ecuatia ireductibila de signature (n=2, p=3) e rezolubila prin
radicali atunci si numai atunci cand heniana ei se descompune in
doi factori lineari (de determinant obligatoriu diferit de zero) in
corpul de incepere K.
Ecuatia e colectiv sau numai individual') rezolubila prin ra-
dicali, dupe cum radacina primitive cubits a unitatii este sau nu
contiziuta in K
Faptul, ca rezolvarea colectiva prin radicali impune ca o con-
ditie necesard (suficienta a fost dovedita mai sus) continerea lui
x K, are nevoie de justificare.
Consecinta. 0 ecuatie generals de signature (n=3, p=-2) nu
este (individual) rezolubila prin radicali.
1) Pentru definitia rezolvArii colective resp. individuale prin radical
trimitem la A. A., capitolul rezolvarii prin radicali.
2) AceastA parte a enuntului a fost demonstrate Intaiu de d. HalanaY
pe altA tale. sub forma mai slabs, urmatoare : pentru g K ecuatia e eel
mull individual rezolubila prin radicali.
46 PROP. D. BARBILIAN

Inteadevar, coeficientii lui f [x] sunt in acest caz nedetermina-


tele an, al, a2, a, in raport cu corpul de incepere K. Avem pentru he-
ssiana
h [x] = (a12 a_ a0) x2 + (a3 a0 a, a2) x + a1 a1 a3.
Dace hessiana ar fi reductibila in corpul K (a0, a, a2, a3)ar urma
sa avem urmatoarea identitate
(12) (a' a, a.0) P" + (a, ao ai a.,) P Q + (a2/2 ai ad Q2 o.
uncle -121, Q sun( polinoame, prime intre ele, din K [a0, a a2, a3],
Coeficientii hessianei sunt insa polinoame prime din K [a0, a1,a2, ad.
Conchidem
P ^ M (a22 at a3), Q = N (a21 a, ad
sau P = M (a2., al a3), Q=N
sau P ^ M, Q = N (a,
a2 a.0)
sau P = M, Q N
unde M, N, K, diferiti p zero.
In orice caz, obtinem din (12) o identitate, lineard in ao, care
defineste pe a0 ca element al corpului K (as, a2, a3). Aceasta e impo-
sibil, deoarece a0 e o nedeterminata fats de extinderea K (a a , ati)
Deci hessiana unei ecuatii generale (n-=3, p=2) e ireductibila
in corpul de incepere K (a0, a a2 a3).
Potrivit teoremei precedente, ecuatia generals (ri=3, p=2) re-
zulta neresolubila (chiar individual nerezolubila) prin radicali.
De altfel cazurile de rezolubilitate fiind caracterizate prin des-
compunerea hessianei sunt in definitiv banale, caci revin la trans-
formatele omografice ale ecuatiei binome x3 A = a.
7 . Ecuatia de signature I n= 3, p= 3 I

Ecuatia inseparabila de aceasta signature e binoma, asadar ba-


nal rezolubila prin, radicali.
Presupunem polinomul cubic f [x] separabil. Cum p = 2 ad-
jonctiunea radacinei j p coboara grupul lui Galois la un grup
format din permutari pare. Grupul nu poate deveni dupe aceasta
adjonctiune intransitiv, caci VD ar fi atunci sigur ireductibil in K
Potrivit partii a doua a lemmei din fruntea cercetarii, ar urma
avem n=2. Insa n=3.
Ramane deci sa consideram subgrupurile transitive ale lui g31
formate din permutari pare. Exists unul singur : g3!
2
Sa presupunem, ea f [x] admite o radacina reprezentabila prin
radicali. Exists atunci o extindere critics A i o adjonctiune A (qt A)
A - A care coboard pe 9. ! la singurul sau subgrup (intransitiv) E.
2
Cum A ( q VA) confine o radacind a ecuatiei f [x] = o, ireductibila
in n, partea a doua a lemmei dar 4 ne cl 9 = 3, aadar
q = p.
REZOLVAREA EXHAUSTIVA A PROBLEM= LUI ABEL 47

cdreia adjonctiunea lui OA nu aduce o coborire a grupului lui


Galois.
De aici urmatoarea
Teorema.
Ecuatiile inseparabile (n=3, p=3) sunt banal resolubile prin
radicali.
Ecuatiile separabile kn=3, p=3) sunt (individual) nerezolubile
prin radicali.
8. Ecuatiile de signature w------- 2 n=4, p=3
In cazul p I = 2 exists cloud tipuri de polinoame inseparabile :
f [x] = g [x2].
cu g (y) cuadratic si separabil si f [x] = g [x ] cu g (y) linear.
In virtutea teoremei din 5, primul tip nu poate fi rezolubil
prin radicali. 1.A1 doilea tip are forma binoma, e deci banal rezolu-
bil prin radical.
E clar, ca pentru p =. 3 nu avem polinoame bicuadratice ne-
separabile.
Sa considerdm un 'polinom bicuadratic f[x[, separabil. Pornim
dela accasta observatie generals:
Dace f(x) ireductibil in A, se descompune in A (cl/X) (unde q
e prim), descompunerea se face in doi factori patratici.
Inteadevdr data f ]x] are o radacina xo in A (OA), atunci, in
virtutea,ultimei parti a lemmei 4, ar urma q = 4, ceeace e impo-
sibil. Deci descompunerea se face in doi factori pdtratici, ireducti-
bili in A (cliA).
De aici urmeaza :
a) Imposibilitatea 1) rezolvirii (individuale) prin radicali, a lui
f [x] = o, pentru p = 2.
Inteadevar resolvirea implica existenta unei extinderi critice
A, eonstituita din K prin radicali, si a unei descompuneri prea
labile a lui f [x] in A (q1 A). Descompunerea nu e posibila, cum
am vazut, decat in factori patratici ireductibili. Conform lui 5,
nici unul din acestia nu poate fi (individual) rezolubil prin radicali.
b) Ecuatia f [x] = o, pentru p = 3, dace e individual rezolu-
bila prin radicali, este chiar colectiv resolubila.
Inteadevar, resolvirea individuald impune, cum am vazut, des-
compunerea lui f(n) in doi factori patratici intr'o anume extindere
prin radicali a lui K. La randul for acesti factori au raclacini sigur
reprezentabile prin radicali, deoarece p = 2.
Rdmane asa dar de cercetat, in ce caz f [x]= o este , colectiv
rezolubild prin radicali.
E clar insa, ca resolubilitatea colectiva a lui f [x] = o atrage
2) Acest rezultat a Post gasit si de d. 1-1,41anay, indepedknt de noi.
48 PROF. 0. BARBILIAN

dupa sine resolubilitatea prin radicali a uneia din ,rezolventele cu-


bice, de exemplu, a aoeleia de raddcini : I

Q, (x0 + x, xo x3)2, Q2 = (X0-1-X2 X-3 --X1)2, Q3 = (x0 +3 xi 2)2


Conchidem : conditia necesara suficientd, ca ecuatia (n = 4,
p = 3) sa fie solubila prin radicali, e ca resolventa ei cubica pre-
cedents sa se descompund in extinderea prin radicali A- Astfel
resolventa ar reprezenta o ecuatie ireductibila (n = 3, p = 3) cu
rddacini distincte.
Am vazut in 73, ca o astfel de ecuatie e nerezolubila prin
radicali.
Aici introducem urmatoarele Simplificari :
Daca rezolventa e reductibila in A, e reductibila $i in K. Alt-
fel, o ecuatie ireductibila, separabila (n = 3, p = 3) peste K ar fi
resolubild prin radicali.
0 rezolventh cubica a ecua%iei bipatratice separabile f [x] = o
e reductibila ,sau nu, data cu toate celelalte rezolvente cubice, caci
corpul for de reductiune corespunde, prin teorema centrals, gru-
pului lui Klein G4, I e deci ace1asi.
Rezultatul precedent se precizeaza in urmatoarea teorema :
0 ecuatie separabila (n = 4, .p= 3) e atunci i numai atunci
rezolubila prin radicali, cand o rezolventa a ei cubica se descom-
pune in corpul de incepere.
Consecintal
Ecuatia generals (n, = 4, p = 3) este (individual) nerezolubila
prin radicali.
Fie u, v, s, t icoeficientii ecuatiei date (primul, egal cu 1).
Rezolventa cubica de radacini Qi (i = 1, 2, 3) e de forma
x3 + Ax2 + C o,
Bx A, B, C K[u,v,s,t]
Un calcul simplu ne d, pentru C, urmatorul polinom prim
C = u2t vt + s2
Daca resolventa s'ar descompune in corpul K (u, v, s, t) ar
urma sa avem identitatea
P3 + A Pa Q B P Q2 C Q3, P, Q K [u, v, s, t]
cu P, Q, prima intre ele.
Citim, ca Q divide pe P. Urmeaza Q K. Putem deci lua
Q = 1. Pe de and parte, P trebue sa divida polinomul prim C. Deci
P = e C, (e > K, e o)
sau P e, (c -3. X, e e1 o)
Identitatea devine e3 C2 + e2 A C + e B + 1 = o
sau e3e2A-1-eBC=-_- o
Prima relatie e imposibila. Inteadevdr, calculul arata, ca pen-
tru niciun,e e K polinomul C nu divide pe e B + 1.
A doua relatie e imposibila. Inteadevdr, potvivit calculului
functiunilor simetrice, A, B, C nu au itermen constant. Ar urma
e = o, ceeace am exclus.
REZOLVAREA EXHAUSTIVA A PROBLEMEI LUI ABEL 49

Deci conditia necesard si suficienta exprimata de teorema pre-


cedents : descompunerea resolventei cubice, nu e implinita. Ecuapa-
generala (n = 4, p = 3) e nerezolubila prin radicali.
9". Conclusiile discutiei din acest articol sunt rezumate de ur-
matorul tablou :
ECUATII INSEPARABILE
Signature
n = 2, p 2 I rezolubila

n 3, p s 3 rezolubila
n 4, p-- 2' grad redus 2 nerezolubila
n = 4, p = 2 1 I rezolubila

ECUATII SEPARABILE
Signature
n 2, p =2 nerezolubila
n 3, = 2 p hessiana ireductibild nerezolubila
n = 3, p = 2
n 3, p = 3
E /-
hessiana reductibila
K
hessiar.il reductibila
individual rezolubila)

K Icolectiv resclubila
I

n = 3, p = 3 nerezolubilA
n = 4, p = 2 nerezolubila
Signature
n = 4, p = 3 rezolventa cubic ineductibila nerezolubila
n = 4, p = 3 reductibila Icolectiv rezolubila
Ecuatiile algebrice generale sunt (vezi A. A.) separabile. Am
vazut, ca ele cad toate prints cele neresolubile prin radicali.
Avem deci aceasta enuntare exhaustive, anuntata in titlu, a
celebrei teoreme a lui Abel :
ECUATIILE 'GENERALE DE SIGNATURI

n > 4, p= arbitrar I
n=4 , p 2,

STIMll 4
50 PROF. D. BARBILIAN

n . 4, p = 3

In= 3
I , p= 2 I

1 n= 3, P = 3 1

n = 2 , p= 2 1

sunt (individual) nerezolubile prin radicali. Toate celelalte ecuatii-


generale sunt, dimpotriva, (colectiv) rezolubile prin radicali.
SOLUTION EXHAUSTIVE DU PROBLEME D'ABEL
Rsum
La theorie de Galois dans l'axiomatisation de Steinitz donne
la reponse suivante au probleme d'Abel
Les equations generales de signatures
(n > 4, p s
arLitraire),
ou p est la caracteristique du corps des coefficients et n le degre
de l'equation, ne peuvent etre resolues par radicaux.
Toutes les autres equations generales, hormis peut-etre :
n =-^ 4 ,p=2
n=4 ,p=3
n=3 p=2
n=3 ,p 3
n = 2 ,p 2

sont resolubles par radicaux.


L'auteur de Particle que nous venons de publier donne is re-
ponse exhaustive au probleme d'Abel, a savoir : toutes les eq ca-
tions generales litigieuses mentionnees sont non-resolubles par ra-
dicaux et cette propriete est principielle et non pas circonstantielle
c'est-A-dire elle tient a la nature des choses et est independante
de la methode utillsee.
On y donne, dans c'et article, plus qu'une reponse au pro bleme
d'Abel, mais une discussion exhaustive de tous les types, generaux
ou non, d'equation non resolubles par radicaux pour n z 4
La methode peut etre retenue, comme applicable dans tous les
cas ou la structure groupale du groupe de Galois n'est pas par
trop compliquee.
CS amnia Emit Racooifd
care a fast printre inalatoril
acestei reoiste, a incerat din
oieaLl in ajunut opaline( ei.
Prin moartea tut stiiraa si
democtaaa pierd o mare per.
sonalitate.

V IATA SI OPERA
PROF. EM. RACOVITA')
de Conf. univ. St. MILCU

De curand a trecut pragul care desparte viata de moarte Pro-


fesorul Em Racovita, unul din cei mai de seamy oameni de stiinta
ai neamului nostru. Anii lui de viata n'au trecut goi de 'continut
ci plini de rodul unei munci neintrerupte. Ca a tuturor creatorilor
de stiint5, existenta lui Racovita apare unitary si plina de un semi
adanc. Luminata de optimism $i depasind vegetativul, viata si opera
lui ne pot sustine ca un indemn in munca noastra, fie ea aspiram,
incepem sau suntem in plina activitate stiintifica.
Intre oamenii de stiinta, naturalistii ocupa un loc aparte. Izo-
larea impusa de sneciali7are. de technica adoptata. de subiectele
preferate ce duc inevitabil la limitarea fondului intelectual percep-
tiv, este mai restrapsa la un biolog.
Exnlorarea directs pe teren, cu parcurgerea succesiva a zone-
lor variate de fauna $i flora, violenta cu care actiunea mediului se
lass exprimata asupra formelor $i functiunilor, ar trebui sa faca
') Bibliografia operei lui Em. Racovita la pag. 307
52 CONF. UNIV. ST. MILCU

ea ganclirea naturalistului sa recunoasca mai usor interdependenta


vietii sub toate aspectele si continua ei variatiune.
Aceasta continua transformare (cu limite bineinteles) si evo-
lutie pe care o ggsim in univers, conduce inevitabil prin acceptarea
integrals a notiunii de mediu la factorii sociali ce intervin in evo-
lutia omului si a societatilor umane. De aceia pare de neinteles ca
un biologist sa nu fie in acelas timp, data nu ca actiune cel putin
ca gondire tin luptator pentru o mai bung or5nduire socia15. Apar-
tenenta la miscarea socialist5 dela sfars4u1 secoluluci trecut a
lui Ion Cantacuzino, D. Voinov, Em. Racovita, E. Teodorescu, C. I
Parhon, confirms acest punct de vedere. $i pe aceasta latura vi,ata
lui Em. Racovit5 are o ancord in prezent.

Em. Racovita apartine prin nastere unei vechi familii de boeri


moldoveni. Preocuparile intelectuale nu au lipsit in meduil fami-
liar. Tatal sau Gheorghies Racovita, era prieten cu Maiorescu
Si Petre Carp. A luat parte la infiintarea Junimei la Iasi si a fost
printre primii colaboratori ai Convorbirilor Literare.
Em. Racovita s'a nascut la Iasi la 15 Noembrie 1833. Urmeaza
scoala primara in Pacurari in unele clase cu Ion Creanga, apoi lceul
Institute le Unite".
Indrumat de tatal ski, se inscrie la Facultatea de Drept din
Paris, dar vocatiunea de naturalist 11 indeamna sa urmeze in ace-
las timp si cursurile la Ecole d'Anthropologie. In anii urmatori se
inse., la Facultatea de Sainte. Astfel terming studiile universi-
.

tare obtinind licenta in Drept (1889) si in Stiintele Nature le (1891),


apoi doctoratul in $tiinte la Sorbona (in 1896).
In epoca studentiei la Paris, Raoovit5 intra in miscarea socia-
lista. Impreund cu un grup de intelectuali roman de pe acea vre-
me, face sa apard revista Ere nouvelle. A devenit membru al Par-
tidului Socialist francez si a r5mas membru pang la venirea lui
in tars, in 1920. El a semnat, alatuni de altii, Memoniul prin care
,ziva de 1 Mai se propunea a fi ziva internationals a muncitorimei.
(Congresul International din 1889).
Racovit5 apartine acelei categorii de intelectuali care prin for-
matia for sufleteasca si intelectuala au depasit si s'au eliberat de
mentalitatea si prejudecatile clasei in care s'au nascut.
In timpul studiilor universitare s'a distins ca un elev pasionat
de cercetare, dotat cu insusiri deosebite. Maestrii s5i mai de seams,
geologul Munier-Chamas si zoologrul H. de Lucaze-Duthiers l'au
sustinut si indrumat dela inceputul activitatii sale stiintifice.
Elanul, inteligenta si capacitatea de munca l'au condus cu re-
peziciune, spre locuri de raspundere. Cand guvernul belgian orga-
nizeaza in 1897 o expeditie la Polul Sud, Racovita este recomandat
de Sorbona ca naturalistul care urma sa participe. Si-a realizat
VIATA $1 OPERA PROF. EM. RACOVITA 53

atunci una din derintele cele mai arzatoare ale oricarui biolog :
cercetarea vietei in tinuturi necunoscute. In acel an Racovita s'a
imbarcat pe S. Y. Belgca'' asa cum cu ani in UT1116 Darwin s'a
imbarcat pe ..Beagle". tim ce a insemnat pentru umanitate rezul-
tatele stiintifice ale acestei expeditii : evolutionismul sub formu-
larea darwiniana, selectia speciilor, lupta pentru existents, origma
omului. Racovita se va intoarce cu rezultate mai modeste, dar deo-
sebit de valoroase pentru stiinta.
Expeditia a fost condusa de Gerlache. A durat 14 luni. A fost
prima expectitie stiintifica de acest fel la Polul Sud. In drum spre
Pol avand timp liber intre cbteva escale, Racovita exploreaza
pampasurile din Argentina. Chili si Tara de Foe.
Calitatea observatiunilor culese in aceasta expediVe it cla-
seaza, la 30 ani, printre naturalistii de seamy ai epocei. Materialul
a fost publicat de guvernul belgian. Mai mult de 60 de memorii
de zoologie si botanica au fost publicate sub conducerea lui Raco-
vita. Multe din descriptiile lui Racovita au pe langa valoarea
stiintifica si una literary prin bogatia imaginilor si frumusetea
stilului.
Amundsen care a participat de aseemenea la aceasta expeditie,
. a notat in memoriile sale : Zoologul acestei expeditii a fost roma-
nul Emil Racovita. Pentru calitatile lui vorbesc mai bine decat
as putea eu face imensul material stiintific pe tare 1-a adus acasa.
Pe langa interesul arzator pentru specialitatea sa, se leaga de el
insusiri care II fac un tovaras nepretuit de placut si un explorator
plin de indemnuri".
Pentru acea epoca explorarea Polului Sud a fost un evoniment.
Pentru tara noastfa unul in plus prin partieparea lui Racovi4a.
Societatea Rornana de Geognafie 1-a sarbatorit la 5 Decetrnbr'e 1900.
Cu aceasta ocazie Racovita a vorbit despre expeditia antarctica.
Primele posturi de raspundere si de consacrare sunt in curand
oferite lui Racovita. In 1900 este numit subdirector al laboratorului
maritim Arago dela Banylus-sur Mer si al Laboratorului de Ana-
tomie Comparata dela Sorbona.
In aceias epoca, este asociat al maestrului Lucaze-Duthiers la
conducerea revistei Archives de Zoologie experimentale, rev:sta care
deschide un drum cnou experimental ti:ritei Zoologice care fusese
considerate pang atunci mai mult ca o stiinta prin descriptie. Ra-
covita este unul .din creatorii unei fertile ramuri de biologie, zoo-
logia exper!mentala, care de atunci a facut progress uriase. Duna
moartea maestrului sau, Racovita o conduce cu G. Pruvost (1901).

Un numar de oameni de stiinta ajung, printr'o evolutie fericita


la un moment crucial al activitatii lor. Atunci apar explosiv ideile
originale, subiectele demonstrative sau ocaziile pe care ei stiu sa
nu le piarda si care definesc personalitatea sau campul propriu de
54 CONF. UNIV. ST. MTLCU

activitate ulterioara. Numele lui Newton este legat in primul rand


de gravitate, al lui Einstein de relativitate, al lui Darwin de origina
specitlor. Al lui Racovita va fi definit pentru po6teritate, de speo-
logie, stiinta vietei subterane.
A studiat fauna si flora subpamanteana (a c.rapattuilor adanci,
ca $i mai ales a cavernelor), nu este o curiozitate sau capriciu de
savant, ci o cercetare dificila care poate aduce multe raspurbuti
la uncle probleme fundamentale ale vietei pe pamant. Mu lta vreme
s'a crezut ca fauna pesterilor apartine unui mediu constant cu un
numar redus de specii. La epoca and Racovita va incepe studiile
de speologie, lipsea planul $i materialul necesar pentru alcatuirea
unui inventar elementar: Intinsele lui cunostinte bio:ogice, cunoa$-
terea diferitelor rnedii cu care a facut cunostinta in timpul expe-
ditiei antarctice si dupa aceea, spiritul sau de organizator, perse-
verenta lui extraordlnara, elanul 1-au incl.:cat ca ape eel mai in ma-
sura sa duca la bun sfarsit o munca extraandinar de grea, aceea
de exp:orare a cavernelor. Cerce.tarile lui extinse timp de mai multe
decenii vor revolutiona acest dommiu de cercetare $i vor oreea e:e-
mente fundamentale de clasiacare.
Era in anul 1904. Racovita avea atunci 36 ani. In cadrul un2i
expeditii organizate de laboratorul maritim Arago, exploreaza ca-
vernele din insulele Baleare. Materialul rules cu aceasta ocrzie i-a
sugerat si luminat posibilitatile imense de lucru in acest domenia.
In anii urmatori, impreuna cu R. Jeannel, apoi antrenand un nu-
mar din ce in ce mai mare de cercetatori, studiaza sisternatic gro-
tele din Italia, Franta, Algeria, Austria, Romania, etc.
In ani succesivi de munca, a lost adunat un material conside-
rabil. Infiinteaza atunci o asociatie consacrata studiului vietei sub-
terane si o publicatie inter.iationala. Astfel apare in 15 Decemblia
1907 primul fascicol din Biospeologia.
Biospeologia a :euit sa grupeze in jua-ul ei un numar din ce
in ce mai mare de colaboratori. Dupd 13 ani, in 1920, ea avea 40
colaboratori $i 41 de fascicole aparute, 20.000 specimene colectate
din 600 de grote.
Racovita a fondat deci in acea epoca o noua ramura a biolo-
giei. Istoria naturals a domeniului subteran pe care o preconizase
in studiul sau din 1907, apare in istoria stiintelor legato de numele
unui om de stiinta roman.
La Banylus-sur Mer lucreaza 20 de ani. In 1920 este chemat
ca profesor la Universitatea nou infiintata la Cluj. Ca alti prede-
cesori ilustri, Babes $i Atanasiu, Racovila n'a ezitat sa paraseasca
conditiuni de lucru cu mult superioare, un mediu inalt $tiintific,
in care a lucrat trei decenii si perspectiva unei catedre la Sorbona,
pentru a veni in tail uncle conditiile, mediul $i posibilitatile de lucru
erau mult inferioare. La 52 de ani o noua epoca incepe in viata lui,
VIATA $1 OPERA PROF. EM. RACOVITA 55

la Cluj. Acolo infiinteaza Institutul Roman de Speologie, caruia ii


aduce ca zestre activitatea desfasurata la Biospeologia qi o vasta
colectie. Prin acest gest, centrul mondial de cercetari speologice
este mutat in Cara noastra.
La Cluj, Racovita continua activitatea lui de cencetator. In cu-
rand face sa apara un periodic consacrat exclusiv lucrarilor din
Institut. Travaux de l'Institut de Speologie de Cluj" din care ,pard
in 1935 au aparut 7 volume cu numeroase si importante lucrari. In
acelas timp activitatea internationals in cadrul vechei publicatiuru
Eiospeologia nu a fast intreruptA.
Activitatea desfasurata in anii ce au urmat numirei la Cluj,
nu a fost in declin, ci din contra, in plina ascensiurre. Pand in 1935
au fost explorate 1.200 grote. au fost colectate 50 000 de esantioane
si 54 de m morii de specialitate, au fost pcublicate in Biospeolcgia.

Orice om de stiinta inOvator modifica pe intinderi variabile


conceptiile si cunoasterea concrete in domeniul sau de cercetare.
S'ar putea spune ca dimensiunile sale stiintifice sunt proportionate
cu aceasta inaintare dela. necunoscut spre cunoscut. Din laceasta
perspective contributia lui Racovita este considerabild.
Dace consideram numai campul sau predilect de cereetare-
speologia si acela este suficient. Aici el a fost mai mult decat un
cercetator al unui domeniu special. Voinov spune ca inainte de
cercetarile lui Racovild 1:psea materialul neoesar pentru a scrie o
istcrie elementary a v-elei sukpamantene. Dupe' 30 de ani de acti-
vitate (193o) se pot numara 50 specii noi, jar Clintre cele cuno3cute
s'au izolat alte genuri si chiar familii noi. Pentru a ne da s'ama
de tnunca desfasurata de scoala lui Racovitd, trebue sa notarn ca
pang in 1935 au fost adunate 140.000 de exemplare cavernicole.
Desigur ca Racovita n'a inceput si n'a continuat studiul vieter
subterane numai pentru interesul ei particular, dar si pentru ras-
punsurile ce le putea aduce b:ologiei generale, la mate probleane.
Cercetarea mecanismului de adaptare la conditiunile de viata
din caverne au condus pe Racovita si colaboratorii sai la aprofun-
darea acestei probleme. El a putut ardta ca fauna cavernicola are
un mare camp de variatii. Pauci-varietatea admisd inaintea cerce-
tarilor lui a fost inlaturata ca neadevarata. Domeniul subteran
poate fi oranduit ca un habitat alaturi de cel abisal.
Functioriarea intense a adaptarii cu variatiunea formelor a dus
la inlaturarea altei referinte inexacte aceia a mediului constant
pe toata intinderea cavernei. Notiune legate de altfel logic de a-
ceia a minimului de variatiuni.
Studiul speologiei a impus lui Racovita legea inexorabild a
stadiului de evolutie a vrci. ktiinte pentru fetal de activitate a
cercetatorului. A lost obligat s6 lucreze foarte putin experimental
56 CONF, UNIV. ST. MILCU

$l forte molt in eclectic si sistematica. Dar aceasta i-a dat ccazia


sa se serveasca in sistematica mai ales de criteriul de Mum".
Elementele de filogeneza se impuneau sa fie utilizate in sistematica
unei faune care in multe puncte de vedere se prezinta ca relecte.
sau fosile vii". Multe specimene au caractere de fauna residuala,
tertiary sau chiar secundara.
Stud:u1 acestor relicte" are un interns deosebit pentau evolutia
speciilor. S'au putut eereeta astfel exemplare apartinand unor specii
de mutt disparute sau care n'au lasat urme neavand schelet sau
caranace. Arimalele eavernicole apartin ea origina spee.lor de
suprafata, dar neavand dusmanii acestora, au putut persista in
mediul subteran, in timp ce celelalte au disparut. In schimb orga-
nizatia for a suferit modificari de adaptare la mediul subteran ea-
racterizat prin lipsa de lumina, mare umiditate si temperatura
scazuta, iar in anumite zone cu conditiuni fizice aproape constante.
Racovita a introdus alaturi de notiunea specie, caracterizata mai
ales prin distributia geografica, pe aceia de filum in care apare pe
primul plan factorul timp legat direct de evolutie. Taxonomic nu
poate fi decat o filogenie aplicata". Formulare care arata gandirea
evalutionista in apheatille ei ce:e mai obisnuite. Cu aceasta perspec-
tive se poate obtine o mai bung aprofundare a caracterelor morfo-
logice si o mai buns sistematizare.
Imaginata in concret aceasta metoda obliga la o munca dificila,
dusa continuu sub ascutisul unei critici severe. Se explica dece
inventariul vietei cavernicole nu a fost usor de facut. Racovita a
invins aceste dificultati cu stralucitele sale calitati.
Inainte de a se consacra speologiei Racovita a publicat incepand
din 1893, rezultatele cercetArilor sale de morfologe, de embriologile,
de biologie, bigeografie si taxonomie asupra Palychetelor, Crusta-
ceelor, Cefalopodelo, Cetaceelor; Gregarienelor, Pesti lor etc., apoi
asupra plancton-ului, geografiei fizice; cercetari antarctice, si nume-
roase alte lucrari de biologie generals.
Domeniul technic al biologiei nu i-a fok strain. A comunicat
luerari de technics zoologiea, histologica, speologica si museologica.
Preocuparile de invalamant au fost comunicate in studii referitoare
la organizarea institutelor de cercetari, a studiilor secundare, a cla-
narei materialului, etc.
In biologia generals Racovita si-a ilustrat, cu numerosul mate-
rial ce-1 avea la dispozitie, conceptiile sale asupra variatiunei pe care
a socotit-o ca o proprietate fundanientala a materiel vii; asupra aco-
modarei si adaptarei, asupra mediilor vitale interne si externe. A
combatut asa zisele caractere de preadaptare. A sustinut ca functiu-
nea noud nu creaza un organ nou, ci adapteaza pain diferentiere
organul preexistent. Procesele de mutilare $i raporturile for cu ere-
ditatea , cieatrizarea, ragenerarea si autotcmiile sub lumina b_ologlei
generale au fost tratate in diverse cercetari.
VIATA $1 OPERA PROF.. EM. RACOVITA 57

Racovita a fost un cm de stiinta la care insusirea materialului


conaret a ridicat ganclinea sa personals la conceptiuni si notiuni noi.

Racovita a mai fost dintre acei fericiti savanti pe care contem-


poraneitatea ii recunoaste si-i glorified. A fost membru a num roase
sJocie.,ati sti.ntifice: a naturalistilor din Landra (1910), Anvers
(1910), Barcelona; presedinte de onoare al Societatei franceze de
Biolcgie, de speologie d'n Paris (1910); al societatei de Med ci si
Naturalisti din Iasi (1900).
In *lard este ales membru al Acaderniei Romane (1920), apoi
prcsedintele ei (1927-29); senator al Universitatei din Cluj (1922 -26),
apoi Rector (1929-30).
In Cluj a dominat activitatea stiintifica un lung sir tie ani. Pre-
sedinte al Societatei de Stiinte din Cluj din 1920, membru activ al
asociatiei Astr2a, Muzeul Etnografic, Comisia Monumcntelor Naturei,
Cercul Ronsard, Turing-Clubul Roman, etc.
DupA relatarile elevilor sai, Racovita n'a fost un orator, dar un
bun stilist si n extraordnar ipopulariza'or. Text2le lui stiint face
sunt scrse cu real talent Eterar si cu multa Ingrijire. Pasiunea de
stiinta a cautat s'o comunice elevilor si mareaui public. Cei mai
multi dintre ei continua linia sa de activitate.

Cine ar fi putut prezice legatura dintre studentul care incepe


dreptul la Paris in 1886 si terming vials incununat ca un mare
EA:Log ?
Racovita a avut pasiunea cereetarei niaturei, intelegenea si pute-
rea de munea necesara pentru a-si con trui o tcnsi...ne de en at:e
personals. El a ga.sit in Finanta conditiunile de mediu care i-au per
Inis sa-si desvolte personalitatea.
Parcurgdnd etapele vietei sale partcvlare care fac una cu
viata sa atiintEica puturn vedea cum la fiecare pas agar irrpl,ti!e
efortul personal cu ocazia de a-1 face. Si aid omul face una cu
mediul sau social.
In 1922 si-a imp&rtit integral mosia. tarandlor. Apoi sha pus
toata averea lui personald in serviciul stiintei. A sustnut ani de
z:le t'parirea aceluias exemplar din Zoologie, Speologie si alba
luerari sau opere de stlinta. S'a nascut foarte begat, si a murit sarac.
Multe sunt invatarnintele ce le arata viata si opera unui om de
stiinta. Racovita nu face o exceptie. Daca viata si opera lui vor
continua in &evii sai il daca ea va servi crec)Ord in ei nas'unca
nobila a stiintei, ea nu s'a pierdut ca trupul sau, ci continua sa
traiasca prin actiunea pe care o exercita vietile exemplare.
CERCETARI ASUPRA HISTO-
PATOLOGIEI APENDICITEI
de Prof. N. Ch. LUPU si asistent univ. R. BRAUNER

Problems apendicitei mai prezinta Inca lacune in ceeace pri-


veste studiul anatomo-patologic sl mectanismul fizio-patmg.c. De
multi ani problema aceasta ne-a ,preocupat in deosebi si studad
nostru a fost facut pe cateva sute de cazuri de apendici extirpati pe
cale operatorie. In multe din cazuri procesui Insio-patologic a lost
urmarit pe sectiuni in serve. .

Aperidicita este strains legate de problema inflamatiei in gene-


ral. Exists o oarecare cantradictie intre notiunile de acut si cron c
din punct de vedere clin:c si din punct de vedere anatomo-pata-
log.c. Pentru noi, forma de a,penclicita cronica din pullet de vedere
clinic, este datorita ca mecanism anatomo-patologic, unei suocesiuni
de pusseuri acute sau subacute. Dupe cum vom Niedea mai jos, ima-
gmea stated histo-patalogica pe care o g5.sim inteun anumit mo-
ment, nu ne poate informa asupra stacliului procesului inflamator,
pentruca, dup5 cum vom arata exists procese de apenclicita clini-
ceste acute, cu imaginea histologica proliferativa, care in deobste
este considerate caracteristica pentru inflarnatia cronica.
Ap_indicita acute este in general predominent exudative.
Procesul exudativ poatesa fie localizat numai la mucoasa si Ren'n
numeste aceste forme, flegmoane superfic.ale, iar Goldzieher, a-
pendicite superficiale.
Goldzieher distinge mai multe forme de apendicite superfic:a:e:
o forma pur catharala, fard necToza, a carer existenta a fcst negate
de Asehoff, o forma exulcerativa si o' forma hernorag'ca.
Noi consideram importanta aceasta forma catharala descrisa de
Goldzieher si pe care am intalnit-b uneori in preparatele noastre.
In aceasta forma capilarele mucoasei cunt dilatate si se observe o
marginatie si o cLapedeza a leucocite:or. Epiteliul mucoasei este
ridioat veziculos, iar in interiorul veziculelor se gasesc limfocite si
polinucleare. Noi am constatat in. plus in aceasta forma, existenta
unui oedem al mucoasei. Imaginea histologica intalnita in aceste
cazuri p:edeaza pentru apendicitele de tip alergic de care ne vom
ocupa mai jos. Christeller si Mayer au observat de asemenea aoeasta
forma catharala.
In apendicita superficiala hemoraecA, predornina hemoragiile
CERCETARI ASUPRA HISTOPATOLOGIEI APENDICITEI 59

in mucoasa pe langa celelalte modifiari catharale sau necrotice.


Dupd Ricker, care apnea si la apendice teoria sa patogenica yascu-
lard, primele modificari locale in apendicita ar incepe printr'o staza
in teritoriul cinculatiei terminate, din cauza unei iritatii a nervilor
vazomotori. Este posibil ca nervii vazomotori s fie excitati pr n
toxinele microbiene, in cazul apendicitelor microbiene, sau staza sa
fie o consecinta a alergiei locale in apendicitele alergice.
Staza duce la o diapedeza de globule rosii in teritoriul inflamat
dank' nastere la hemoragii. $i not am putut observa in unele cazuri
tablouri histologice in cari predominau hernoragiile. Prezenta in

Af ect primar
mare cantitate a hematiilor in exudatul inflamator poate veni in
sprijinul celor sustinute de unul din ioi impreund cu E. Soru, ca
hemat,ile ioaca un trol in mecanismul de aparare al orga.nismului,
prin propritatea for de a absorbi microbii si toxinele microbiene,
si Ca asa cum, exists toxine leucotactice, exists ,probabil si toxin
eritrotactice.
Daca prooesul apendicular merge mai profund, progresmea
se poate face printr'o extindere a procesului superficial la paturile
mai profunde. Dupa Asehoff, orice apendicita acuta incepe de'a in-
ceput si in profunziune. Procesul debuteaza prin afectul primar,
care e constituit dintr'o aglomerare de leucocite neutroLle aranjate
6o PROF. U UV. N. GH. LUPU $1 R. BRAUNER

intr'un focar de forma oonica, cu varful situat int'o cripta a mucoa-


sei Si cu baza in seroasa. Epiteliul mucoasei lipseste pe o mica d's-
tanta la nivelul vanfului afectului primar si in acest loc se gaseste
un dop tibrino-leucocitar care proemind spre lumenul apendicular.
De ob4ceiu se pot gasi mai multe afecte primare. Aschoff descrie
forme in'ermediare cari constituesc o trecere Intre afectul primar
mare si profund, i in'Te afectul mic si supereicial. El c-msidera
cazurile cu afecte primare reduse, ca apendicite rudimentare.
Dttrata afectului primar este scurta. dela cateva ore pang la 36
ore. Dace inflamatia exudative nu se rezoarbe si procesul inflamator
progreseaza, se poate dezvolta o apendicita flegmoasa. Afectele
primare multiple se unesc prin bazeie for and un flegmon al patu-
r'lor profunde. In aoendicita flegmonoasa se mai pastreaza Inca por-
tiuni destul de intinse de mucoasa, pe and in forma ulcero-fleg-
monoasa (Aschoff), necroza mucoasei este mult mai intinsa.
In ceeace priveste apendicita cronica, problema nu este Inca
complect rezolvata nici din punct de vedere clinic, nici din punct
de vedere anatomo-patologic.
Dupla cum spuneam mai sus, pentru noi. forma oronica clinica,
rezulta dintr'o succesiune de procese anatomo-patoloPire acute sail
subaCute, multe din ele nedand loc la o simptomatologie clinica
zgomotoasa, cum suntem obi.,gnuiti in apendicita acute, trecand
uneori char neobservate. Probabil ca tocmai in acele forme acute
supereiciale, lipsesc uneori sirnptomele cliniice cari insotesc deobioei
procesul acut.
Forma cronica clinica mai corespunde si formei anatomo-pa-
tologice scleroase, care constitue din punct de vedere histo-patolo-
gic o vindecare cicatriciaia si care cu toate acestea da nastere la
o simptomatologie clinica destul de evidenta, constituind o spina
iritativa.
In tablourile histo-patologice de apendicita cronica se &este
o predorninenta a tesutului de granulatie, dispus mai ales in mu-
coasa si in submucoasa. Epiteliul mucoasei pcate lipsi, sau poate fi
inlocuit printr un epiteilu de neoformatie turtit si neregulat. Tubii
glandulari Ipsesc de multe on. Tesutul de granulatie patrunde
intre foliculii limfatici si ,poate chiar sari strabata, asa ca limltele
for devin neprecise. Tesutul limfatic se poate int:nde si in acest caz
limfocitele se amesteca cu celulele conjunctive, dar foliculii lim-
fatici pot suferi si un fenomen de involute. In tesutul de granulatie
se poate observa si o neoformatiune de capilare.
Riedel i alti autori descriu o apendicita gran.ulara ca o forma
primitiva cran:ca si care nu e preoedata de o faze acuta. Aschoff
neaga existenia unei apenciiute incipience cronice si considers apen-
dicita granulara ca procese de vindecare ale apenclicitei acute.
C-:RCETARI ASUPRA HisT0pATOLOCIEI APENDICrn I 6L

Din cercetarile noastre anatcrno-patiologice asupra procesului


apcndicular reies o serie de fapie can sum. in concordama cu da-
tele calorlalti autori si allele deosebite, cari ne pot ajuta la inter-
pretarea mecanismului fizio-patologic al,acestei afectiuni.
In ceeace priveste faza acuta not am intalnit uneori forma de
lapendicita superficiala catarala $i credem ca acest aspect este
caracteristic pentru apendicitele de tip alereie
In mute cazuri atacul apendicular este provocat de consumul
unor alimente cari joaca rol de alergene. In acest caz in apendice
se produce un fenomen de aiergie tisulata, adica un fenomen de

it 'ti -*AL

A :14.:

t
4 .9"
'..7L
Lt. s
40- 17,17 'A 7
o

-AI ?it qt.


a

en
t 744

w.ig
.1. 5
Pd4'
.41 r t
tW

_F /15?
.".

Afect primar $i distrugerea mucoasei


anafilaxie locals. La nivelul tesutului sensibilizat is nastere o
reactie ant'corp antigen, in Eenzul celor descrise de Doerr.
Reactiunea hiperergica a tesutului sensibilizat da nastere la
inflamatia alergica care poate fi de tip acct, ca un fenomen de soc,
manifestandu-se prin fenomene locale vasculare, exudative si chiar
degenerative. In alte cazuri, reactiunea inflamatorie acuta poate fi
mai mica sau chiar eronica, depinzand de gradul de sensibilizare al
organismului $i de dozele de alergen. In inflamatia alergica local&
part sistemul conionctivo-vascular mezench'anal $i chiar tesu-
tul epitelial, care e atins de fenomene degenerative
Inflamatia alergica acuta este o infamatie de tip seros. Pro-
62 PROF UNIV. N. GH. Lupu St R. BRAUNER

cesul incepe cu fenomene de staza in capcilare, apoi ih spathe inter-


tisulare apare un oedem, iar substanta intermediary mezenchimal4
este atinsa de o intumescentA hidropica fibrinoida (Gerlach).
Fencmenele de inflamaVe seroasa sunt insatite de o puterruca
reactiune celu:ard. In jurul zonei de intumescenta spar prin d.a-
pedeza masse mari de ieucociLe polinucleare, la cari se adauga ap A
lunfocite $i plasmocite. Pe la.nga hemocite iau parte la procesul
inflamator in mare masura si celulele locale histiocitare. In stadiile
mai tardive tabloul este al unui tesut de granulatie, uneori cu pre-
dominenta histiocitara, care, dup'a ellrninalea focarului necrotic
poate duce la un tesut cicatricial. (F. Klinge).

Apendicitd cronica. Leztunt discrete epiteltale: infiztrutui massivd a mucoasei


p submucoaset. prottferdri in benzs rt in inside, de celule reticulare
In unele cazuri putem considera zonele de necroza din mucoasa
analoage unui fenomen Arthus.
Am insistat asupra descrierei amanuntite a tabloului incla-
matiei alergice. pentruc5 in cazurile examinate de not am intAlnit
adeseori imagini cari se suprapun perfect acestui tablou histo2
patologic.
In cadrul inflamatiei acute apendiculare trebue sa atragem
atentia asupra inflamatiei acute proliferative. Noi am intalnit cazuri
in care procesul clinic acct se traduce anatomo-patologic printr'un
CERCETARI ASUPRA HISTOPATOLOGIEI APENDIC Il EI 63

tarblou de inflarnatie proliferative. Ca exeroplificare dam Prato-


cowl .Nr. 114 al unul caz ae apcndicita acuta :
Eroziuni cu pierderea epiteliului in varful si in fundul cutelor
mucoasei. 'Proliferari nodulare in tunica proprie formate d:n Lm-
focitP, histiocite si rare polinucleare. Pe alocuri hiperemie .si mici
hemoragii. Proliferari marl de celule reticulare si endoteliale in
foliculi, unele ,pe cale de necroza. In alte parti zona limfocitara
proliierata, mergand pans sub epiteliul tunicii proprii. In submu-
coasa infiltraiii limirocitare si histiocitare difuze si perivasculare.
In musculard proliferari Lanfo-histiocitare, disociind fibrele mus-
culare. In seroasa multe limfocite, mai. ales perivascular, hiperemie
si oedem.
In ceeace priveste apendicita cronica, tablourile histolt,
cunt foarte variate.
Noi am intalnit destul de des in cazurile noasti e forma de
apendicita granu,ard, pe care Chrzsteller gi Mayer o consIdera ca
foarte rare, spre deasebire de STrengel care o intalneste foarte des.
Vom da cateva din protocoalele noactre, ca exemple de apendi-
cita cronica, forma granulara :
Protocolul No. 91, apendicita cronica :
In unele locuri degenerescente vacuolare in eptteliu, rn alte
parti epiteliul turtit si pe alocuri proliferari epiteliale in mai multe
straturi. In mucoasa si submucoasa numeroase infiltrate limfocitare
si proliferari de celule conjunctive, fibrocite $i histiocite. Foliculii
limfatici hipertrofiati, in unele locuri atingand epiteliul mucoasei.
In eunii foliculi proliferari in zona central& de celule veziculoase.
Prolifearea endoteliilor limfatice. Degenerescenta parenchimatoasl
in ambele musculare. Chromatoliza in celulele nervoase. In seoasa
hiperemie in vase si fibroza cu hialinizare.
Protocol No. 25, apendicita cronica
Eroziuni mici in epiteliul mucoasei. In tunica proprie multe lim-
focite, plasmocite si histiocite. Discrete polinucleare. Tunica proprie
in totalitate marita. In submucoasa numeroase limfocite si fibrocite,
foarte rare polinucleare neutrofile si eozinofile. In stratul profund,
spre musculara, fibroza si hialinizare. Foliculii limfatici cu centrii
germinativi mari. Degenerescente in musculare, chromatoliza in
celulele nervoase.
Protocol No. 137, apendicita cronica :
Necoze izolate in epiteliul mucoasei. In lumen mucus si lim-
focite, rare polinucleare. In tunica proprie numeroase celule histi-
citare, rare eozinofile, hiperemie si mici hemoragii. In submucoasa
numeroase limfocite impfastiate si dispuse perivascular, histiocite.
Spre musculare, submucoasa e fibroasa. hialinizata. Proliferari de
endotelii in sinusurile foliculilor limfatici. Muscularele degenerate,
vacuolizate si nercozate pe alocuri. Chrotamoliza in nervi si celule
64 - I ROF. UNIV. N. GH. LUPU $1 R BR.r UNER

ganglionare. Seroasa ingrosata fibros, hialinizata, cu usoare hipe-


remii.
Pent u exemplificarea pusseurilor acute pe un fond cronic, dam
urmatoarele protocoalc
Protocol _ u. 88, apenoicita cronica cu ,pusseu acut :
Mucoasa complect distrusa. inlocuita printr'un exudat fibrino-
r arulent, care umple si lumenul. In acevta masse exudative se vad
rare grupe de limfocite, resturi din foliculii limfatici. Pe alocuri
celule maxi veziculoase asernanatoare color din centrul germinativ.
Submucoasa cu mult tesut conjunctiv adult si cu bogate infiltrate

Apendicitii cronica. Distrugerea epiteliului mucoasei. Infiltratie


mare fi protiferdri in inside, in benzi gi difuze de ceiule rettculare.

limfocitare. In ambele stratutri musculare degenerescenta paren-


chimatoasa, oedem si infiltratii difuze de polinucleare, iar pe alocuri
limfocite. In celulele ganglionare nervoase intensa liza. Spre seroasa
infiltrate limfocitare in jurul vaselor yi proliferari de celule con-.
jonctive histiocitare. Seroasa alcatuita din fascicule fibroase, pre-
zinta hiperemie, hemoragie si oedem.
Protocol No. 80, apendicita cronica scleroasa cu pusseu subacut:
Lumenul obliterat printr'un tesut conjonctiv, in parte fibros
hialinizat. in parte fibro-celular, cu infiltratii de polinucleare, din
CERCETARI ASUPRA HISTOPATOLCGII I APENDICITEI 65

care mult eozinofile. Epiteliul mucoasei disparut. Formatiuni limfo-


citare reprezentand resturi de foliculi. Eozinofile infiltreaza in massy
toate paturile. In musculare degenerescenta parenchimapasa foarte
pronuntata, homogeneizare Si necroza. Chromatoliza cerulelor gan-
glionare nervoase. In seroasa ingrosata fibros, oedem hemoragii.
Pe alocuri infiltrate limfocitare perivasculare in seroasa si muscu-
lara. In vase proliferari maxi endoteliale.
Un rol deosebit de important in procesul inflamator apendicu-
lar, revine tesutului limfatic din apendice.
Babes intrevazuse acest rol al tesutului limfatic si descrie chlar

4.
a.

5. Ica _ rAF..r_NaVISirAaC44,, -

Apendicita cronicd. Htpertrofia foliculilor limfatici. Unlit din foliculi


ajunge mind la lumen. Se remarea aspectul clar al foliculilor, ctatorit
unei proliferciri enorrne de celule reticulare. Coroana limfocitara
perifericd foarte mutt redusa.
o forma de apendicita cronica limfatica. Dupa el, in apendicita,
tesutul limfatic folicular si difuz se tumefiaza, in vasele limfatice
se produce o tromboza limfocitara, iar tesutul limfatic se necrozeaza.
Foliculul se deschide in lumenul apendicular eliminand partite sale
necrotice ramolite si degenerate. Astfel, air lua nastere durpa Babe,
ulcere, abcese ai perforatii, leziuni caracteristice pentru apendicita
STUDII 5
66 PROF. N. G. LUPU 51 ASIST. UNIV. R. BRAUNER

acute. Deci inflamatia s'ar produce intai in folicul i apoi secundar


in mucoasa. Ruptura mucoasei este datorita hipertrofiei i necrozei
foliculilor.
In cercetarile noastre am remarcat intensa participare a tesutu-
lui limfatic apendicular in procesul inflamator. In majoritatea cazu-
rilor se observA o hipertrofie a foliculilor limfatici, in special a zonei
centrului germinativ unde se produce de multe ori, o proliferare
marcata de celule reticulare. In centrul foliculului se pot observa
zone de necroza insulara, iar in celulele reticulare se pot vedea feno-
mene de fagocitoza.
Consider Am ca foliculii limfatici reactioneaza in apendicita in

it

....
:
4

i.,
1 ..*
i ..
K. f
Si
1, II
. ... .

.ati
)16,
. .".
,
P

, ir . 11
, I. ik,
--
I
)7;
,. .! .0,- ,.,,,, , tv1 4' r.,,olt
. 4 it '''
'sat . r
; 7 4 A
ii,,
,
Id
-

* ir-' 1 t....
Pi

Apendicitti cronicti. Folicul limfatic. Proliferare


in insule de celule dare, reticulare.
mod secundar procesului inflamator din mucoasa i poate ca in
cazuri exceptionale atingerea foliculului s fie primitive, pe tale
limfogena.
Noi credem ca tesutul limfatic apendicular reactioneaza de
multe ori, in cursul apendicitei, printr'o inflamatie alergica. In
sprijinul acestei hipoteze vin experientele lui Kaiserling 6i Fischer
cari au produs la animalele sensibilizate, prin injectii de antigen in
vasele limfatice, o apendicita.
CERCETARI ASUPRA HISTOPATOLOGIEI APENDICITEI 67

Un alt fapt pe care -1 gasim in mod aproape constant in prepa-


ratele noastre sunt leziunile celulelor ganglionilor nervosi. Se consta-
ta chromatoliza Si chiar necroza celulelor nervoase. Aceste altera-
tiuni ale sistemului nervos ne explica fenomenele dureroase si feno-
menele reflexe dinaoendicita.
Din studiul nostru se degajeaza o serie de fapte cari ne ajuta
la intelegerea procesului inflamator apendicular.
In ceeace priveste afectul primar, el poate fi unic sau multiplu.
Procesul inflamator poate incepe Si in varful cutelor mucoasei, nu
numai in fundul criptelor.
In apendicita acute, pe langa tabloul de inflamatie exudative
caracteristic, constatam in unele cazuri o reactie inflamatorie acute
proliferative.
Apendicita cronica granulara nu este asa de rare precum sustin
unii autori si noi am intalnit acest aspect histologic destul de frec-
vent in cazurile noastre.
Sistemul limfatic al apendicelui is parte in mare masura la
procesul inflamator apendicular. Aceasta constitue o reactiune se-
cundara in cadrul general al procesului inflamator si numai in
cazuri rare putem vorbi de o apendicita primitive limfogena.
In mecanismul fizio-patologic al apendicitei intervine in multe
cazuri o reactiune de tip alergic si tabloul histo-patologic in aceste
cazuri este acel al unei inflamatii alergice. Apendicita alergica dato-
rita unei alergii alimentare sau toxi-infectioase este cea mai free-
yenta, iar microbismul local apendicular nu pare sa joace decal un
rol secundar, mai ales in formele ulcero-flegmoase si gangrenoase ale
apendicitei. Am putea lua in consideratie si un factor alergic general
predispozant la apendicita in sensul idioblapsiei lui Coca. Acest autor
a descris alergiile alimentare familiare ne-reaginogene, pe care le-a
denumit idioblapsii. Idioblapsia ar fi cauza multor procese morbide
neinfectioase si ar constitui o preclispozitie pentru maladiile infec-
-tioase.
Pentru noi, atacul apendicular este datorit in majoritatea cazu-
rilor unui proces alergic tisular local, grefat poate pe un fond
alergic general.

BIBLIOGRAFIE
Renn-P.: Frankf. Z. Path. 19, 92, 1916.
Goldzleher M.: Frakf. Z. Path. 21, 85, 1918.
Aschoff L.: Erg. Inn. Mediz. 9, 1912.
Aschoff L.: Med. Kiln. 1660, 1928.
Christeller 0 Mayer: IL nke- Lubarsch, Handbuch der Pat.Ana*. Sprin-
ger, 1929.
Ricker G.: Dtsch. Z. Chirug. 202, 125. 1927.
Riedel Arch. Klin. Chirurg. 66, 1902.
Doerr R. : Helvetica Med. Acta, 13, 473, 1946.
Gerlach : Neue Dtsch. Klin, 3, 208, 1929.
Virchows Arch. 247, 294, 1923.
Krkh. forsch. 4, 29.
Berger W. 0. Hansen K.: Allergic, G. Verne 1940.
Fischer qi Kaiserling: Virchows Arch. 297, 146, 1936.
Brauner R. i Soru E.: C. R. Soc. Biol. 107, 859, 1931
C. R. Soc. Biol. 114, 312, 1933.
Bull. Mem. Soc Med. HOp. But 4, 1935.
Babe; V.: Bull. Acad. Roum. 4/6, 1921
Coca A. F.: J. ImrnunoL 5, 363, 1920.
Coca A. F.: Arm. Allergy 1943.
ACTIVITATEA ELECTRICA
A SCOARTEI CEREBRALE
de Dr. A. KREINDLER

Procesele vitale se intovarasesc de fenomene electrice. Electro-


fiziologia constitue astazi o ram.ura importanta a fiziologiei generale
$i se ocupd tocmai cu studiul acestor fenomene electrice. Un capitol
important al electrofiziologiei ii constitue studiul fenomenelor elec-
trice can insotesc procesul de excitatie al nervilor periferici 9i pana
mai acum cativa ani acesta constituia singurul capitol al electrofi-
ziologiei sistemului nervos. S'au studiat in acest fel, intr'un mod
foarte amanuntit, curentii de actiune ai nervului, mecanismul de
transmisiune al excitatiei dela un organ la OW) precum Si feno-
meinele electrice passive ale nervului as de exemplu polarizarea,
electrotonusul, etc.
Despre o activitate electrica a creerului propriu zis nu se stia
nimic pan5 and in 1929 un psihiatru dela Jena., BERGER comu-
nica ca a reusit sa inregistreze curenti electrici din scoarta cerebrala
a amului. Desooperirea lu' Berger a avut un rasunet extraordinar
in stiinta, cu toate ea la inceput a fost primita cu oarecare rezerva.
Dar odata ce a fost confirmata de mai multi alti savanti, intre altii
de Adrian in Anglia, Jasper in State le Unite, Bremer in Bel-
gia, etc., numarul cercetarilor in acest domeniu a crescut extraordi-
nar. Cercetarile la om s'au imbinat cu cele pe scoarta cerebrala
descoperita a animalului. S'a explorat fiecare camp separat al scoar-
tei, s'au studiat toti factorii capabili sa modifice aceasta activitate
electrica a creerului, s'a urmarit sistematic, in mod experimental,
inque.nta unei leziuni a scoartei asupra formei curentilor electrici,
s'a cautat a se determina mecanismul de producere al acestor cu-
renti, etc.
Uniunea Sovietica a acordat o atentie deosebita cercetarilor din
acest domeniu. Sunt cloud centre mad de cercetare : unul pe langa
Institutul de cercetare a creerului din Moscova, condus de profesorul
Sarkisov, aitul pe langa Institutul de Neurochirurgie al Acade-
miei de Stiinte. coala lui Sarkisov s'a ocupat mai ales de studiul
fesiomenului fizic al producerii de energie electria a creerului $1
analiza matematica a acestui fenomen. In Institutul de Neurochi-
rurgie s'a studiat intre altele, de exemplu, si modificarile activitatii
electrice a creerului in timpul unei contractiuni musculare voluntare
la omul normal $i la un individ care a suferit un traumatism
cranian.
70 DR. A. KREINDLER

In acest fel numArul lucrarilor stiintifice din domeniul electren


cefalografiei a crescut enorm in ultimii 10 ani. Electrencefalografia
a devenit aproape o ramura de sine statatoare a fiziologiei si s'a
fondant, chiar in acest an, la Londra, o societate internationals de
studii electrencefalografice cu o revista proprie.

Descoperirea curentilor de actiune a creerului e strans legata


de progresele facute in domeniul electrotehnicei. Inteadevar cureniii
dupd suprafata creerului au o intensitate atat de mica ca nu pot fi
depistati cleat cu sisteme de amplificare speciale. In momentul
cand construirea unor astfel de instrumente a devenit posibila apli-

Doua tipuri diferite de electrencefalog ame la omul normal)

carea acestui progres tehnic la cercetarea fiziologica a dus la desco-


perirea activitatii electrice a scoartei cerebrale.
Curentii electrici ai scoartei cerebrale se pot deriva la om
depe suprafata craniului intact. Pentru aceasta se apnea pe cra-
niu electrozi impolarizabili special construiti sau se infig in pielea
anesteziata a capului cloud ace de argint clowrat. Instrumentul de
inregistrare e un oscilograf catodic sau un oscilograf electromagnetic
de tip Matthews sau Dubois .Curentul derivat este intaiu trecut
) Inregistrarue au Post facute In laboratorul clinicei nearrologi,e a Pacul-
tatii de medicina din Bucures'i (Director Prof. N. lon.E5cu-Sise0i).
ACTIVITATEA ELECTRIOA A SCOARTEI CEREBRALE 71

printr'un sistem de amplificatori cu lampi electronice. Progrese


continue se fac in tehnica inregistrarii. Astfel actualmente se con-
struesc aparate cari permit derivarea simultand a curentilor dupa 6
puncte diferite ale scoartei cerebrale. De alta parte un autor englez,
Grey Walter, a construit un aparat care inregistreaza automat,
in acelas timp cu undele electrice, si cantitatea de energie elaborate.
Dace se inregistreaza in aceste conditiuni, peo hartie fotografica
curentii electrici derivati dupd suprafata craniului se obtine o gra-
fled, pe care undele creerului uman apar sub forma unei ourbe
sinusoidale, mai mult sau mai putin regulate. Acest traseu a fost
numit de Berger, electrencefalogramci. Electrencefalograma omului
normal are anumite caractere de frecventa, de durata si de periodi-
citate. Pe o_asemenea grafica se disting cloud feluri de unde: unde
alfa, avand o frecventa de 8-10 pe secunda si o amplitudine variind
intre 10 si 80-100 microvolti (miime dintr'un volt) si o duratd a
undei de 90-120 milisecunde; unde beta, mult mai frecvente si mai
mici, de 17-25 pe secunda si o amplitudine de 5-20 de microvolti.

4.

Fen omenul de oprire In drettulsagetii se proiecteaza un fascicol


de lumina pe retina ind vidului, care se alit/ intr'o stare de repays
psih.c. Se vede cum dupd cam 2 5 de secunda undele alfa dispar.
Un traseu de acest fel, in care predomina undele alfa si in care
apar numai din cand in cand rare unde beta, se intalneste la omul
normal numai in anumite conditiuni de inregistrare a electrencefa-
logramei, si anume cand individul se gaseste intr'o ooaie complect
izolata, in liniste, astfel ca sa nu ajunga la el nici-un fel de excitant
insolit; de alts parte individul trebue sa se gaseasca in repaus psi-
hic, adica sa nu fie preocupat de nimic deosebit, sa fie intr'o relaxa-
re psihica. Inteadevar ritmul normal descris mai sus este imediat
modificat fie printr'o excitatie sonora sau vizuala survenita brusc
in campul sensorial al individului, fie printr'o preocupare de ordin
psihic oarecare (indreptarea atentiei intr'o anumita directie, calcul
mintal, etc.) survenite in timpul inregistrarii. In aceste cazuri undele
alfa devin mici si uneori foarte rare si pe traseul obtinut nu se vad
72 DR. A. KREINDLER

decat undele beta. Este ceeace Berger a nurnit reactiunea de


oprire.
Se pare ca undele alfa, undele cu amplitudine mare si frecventd
mica au o localizare mai ales in polul posterior al creerului, in
lobul occipital, pe cand undele beta ar fi localizate mai ales in polul
anterior, la nivelul regiunii motorii a creerului.
Dupd aceasta descoperire a undelor electrice a creerului uman
s'a lrceut la studiul sisternatic al activitatii electrice a scoartei cere-
brale la diferite animate. La iepure, la pisica, ua caini, undele elec-
ri,ce sunt mult mai putin regulate decat la om. Totusi s'a putut
pune in evidenta la aceste an:male existenta unui Him lent, destul
de regulat si de asemanator celui observat la om. Asfel la iepurele
neanesteziat si necurarizat, deci putandu-se misca liber in conditiuni
foarte aproape de normal, am gasit impreuna cu 0. Sager
unde mari variind ca frecventa intre 2 la 6 pe secunda si prezentand
din cand in and descarcari de unde mult mai rapide cu o free-
\ 'pinta de 16--20 pi? secunda. La animal se pot deriva curentii
electrici pe scoarta descoperita a creerului si in aceste conditiuni
s'au putut pune in evidenta diferente de traseu electrencefalografic
in raport cu diferentele de structura pe cari le prezinta diferitele
regiuni ale scoartei cerebrale, in raport cu campurile citoarhitecto-
n'ce. Ar exista deci o relatjune stransa col putin dupes Korn-
'nutter, autor care s'a ocu'pat mult in suecial de aceasta chestune,
intre structura morfologica a scoartei cerebrale si forma si frecventa
undelor electrice.
Fenomenul de oprire despre care am vorbit mai sus a servit
chiar la delimitarea pe suprafata creerului a zonelor de proiectie a
organelor sensoriale pe aceasta suprafata. Astfel s'a constatat ca
proiectiunea brusca a unui fascicol luminos pe retina face sa dispara
undele la nivelul polului occipital al creerului, in zona vizuala. De
alts parte excitantii vizuali se repercuta imediat pe traseul derivat
dintr'un camp de proiectiune sensorial al scoartei cerebrale nu
numai prin fenomenul de oprire, ci prin modificari ale electrencefa-
logramei derivate dela acest nivel. In acest fel s'au putut delimita
foarte exact aceste campuri de proiectie. Pentru a nu da decat un
exemplu vom city experienta autorilar amecicani Woolsey si
Walzl, earl au exercitat, intrebuintand o tehnica foarte delicate.
numai cateva fibre nervoase din organul periferic al auzului, al
melcului, obtinand in acest fel o mica bands de activitate electrica
in zona lobului temporal al pisicii. Ei au putut demonstra in acest fel
ca organul periferic al auzului este reprezentat, punct cu punct, in
scoarta, si ca baza melcului, care corespunde tonurilor joase se
proiecteaza inainte, pe cand varful (sunetele ascutite) se proiecteaza
inapoia acestei zone sensoriale corticale.
E interesant de remarcat ca oscilatiile ritmice de potential ale
ACTIVITATEA ELECTRICA A SCOARTEI CEREBRALE 73

scoartel cerebrale par a fi in realitate manifestarea unei proprie-


tali generale a tuturor agregatelor neuronice, a lantului ganglionar
al nevertebratelor $i al nevraxului vertebratelor. Exists inteadevar
o asemanare remarcabila de forma, de frecventa si chiar de voltaj
intre undele inregistrate, de exemplu, in ganglionul optic al unui
Etrj-vrrr-,, , 7E- x 4

lnfluenta calculului mintal asupra actiyitatii electrice a scoartei cerebrate. La


nivelul sdgetli se cere individului sd inmu/reasca 8 cu 14 Undele alfa dispar
aproape complect $i revin in momenu/ cdnd individul anunja rezultatul.

(gooiest influent/1 a calculului la alt individ cu alt mo t de reactie. Undele alfa nu


dispar complect in timpul calculului ci sufered numai o diminuare de amplitud,ne.

coleopter, a unui ganglion catenar al crustaceelor, a undelor scoartet


cerebrale a mamiferelor sau a pasarilor, a lobului olfactiv al
broastei, etc.
Electroencefalograma variazci cu varsta. La noul nascut nu se
pot pune in evidenta unde electrice. Ele apar deabia la a 35-a zi
dupd nastere si sunt de mica amplitudine. Impreuna cu 0. Sager
am studiat curentii de actiune ai creerului la pisica nou nascuta ai
la cobaiul nou nascut. In timp ce cobaiul are dela nastere o activitate
electrice bine desvoltata a scoartei sale cerebrale, pisica nou nascuta
74 DR. A, KREINDLER

nu are deloc unde electrice corticale. Exists din acest punct de


vedere deci o concordanta perfecta, pe deoparte, intre comportarea
animalelor nou nascute si structura anatomica a scoartei for si acti-
vitatea electrica a scoartei de alts parte.
Inteadevar pe cand cobaiul nou nascut e vioiu, se misca aproape
normal si poate singur sa-si asigure existenta, pisica nou nascuta
este incapabila s'o faca, avand o activitate reflexa foarte redusa.
De alts parte, pe cand scoarta cobaiului este din punct de vedere

ktVii\I A A, A.

i'vwmMAl

Actiunea somnului asupra electrencefalogramei. Sus Main. de a dorm' /a nujloc


in timpul somnului superficial. Jos dupa i0 de minu'e de somn.
morfologic aproape complect dezvoltata, cea a pisicii not nascute
este foarte putin desvoltata.
Activitatea psihied nominate modified forma electrencefalogra-
mei. Undele alfa dispar in curswl unei stari emotionale. Tot astfel
dispar atunci cand atentia individului este indreptata inspre un
obiectiv oarecare. Calculul mintal face si el sa dispara undele alfa.
Chiar simplul efort de a incerca sa vada atunci cand se gaseste
intr'o camera complect obscura e suficient sa suprime undele alfa.
Totusi relatiile travaliului mintal cu activitatea electrica a creerului
sunt departe de a fi atat de simple. Astfel in timpul unei conver-
satii usoare sau a unei recitari nu se constata decat eel mutt o
ACTIVITATEA ELECTRICA A SCOARTEI CEREBRALE 75

usoara diminuare a amplitudinilor undelor alfa. Unii autori au in-


registrate propriile for electrencefalograme fard ca sa constate ca
travaliul for mintal le-ar influenta. Numai chestiunile cari le-au fost
puse pe neasteptate au reusit sa modifice ritmul undelor electrice.
Somnul normal produce modificari importante ale electrence-
falogramei. La inceputul somnului se inregistreaza o diminuare a
amplitudinilor undelor alfa precum si aparitia din cand in cand de
pauze in activitatea electrica a creerului. Apoi undele dispar aproa-
pe complect pentruca ceva mai tarziu sa apard din cand in cand pe
traseu o serie de unde rapide avand o frecventa de 14 pe secunda.
Cand somnul este foarte profund apar unde rare, foarte lente si
distribuite la intamplare. Vise le sunt intovarasite de o activitate
electrica destul de pronuntata. Astfel la un individ care doarme
adanc si care are unde lente si foarte rare, apare in momentul
visului o succesiune de unde de frecventa si amplitudine mai mare.
S'a mai constatat un lucru interesant in timpul somnului. Daca apli-
cam individului care se gaseste intr'un somn profund o excitatie
auditiva apare brusc pe traseul electrencefalografic o unda izolata
ascutita de amplitudine foarte mare.
Narccticele 1i anestezicele, cum sunt eterul sau clorocformul,
produc modificari caracteristice ale electrencefalogramei. In cateva
minute is nastere o depresiune a activitatii electrice a scoartei ce-
rebrale atat la om cat si la animal. Nivelul chirurgical al anesteziei
este atins atunci cand pe electrencefalograma nu se mai vad decat,
din cand in cand, unde de o foarte mare lungime de unda. Autorii
americani considers chiar aceste unde atat de caracteristice pentru
profunzimea anesteziei Ca propun chirurgilor sa supravegheze per-
manent, pe un ecran fluorescent, actiunea anestezicului asupra
creerului individului pe cari sunt in curs de a-1 opera.
Cu totul altul e aspectul undelor electrice in timpul somnului
obtinut prin hipnotice de tipul barbituricelor (luminal, evipan, etc.).
In timp ce, precum am vazut, anestezicele volatile de tipul eterului
si al cloroformului, fac sa dispard undele alfa, aceste unde roman
pastrate in timpul somnului provocat de barbiturice. Ele devin
numai poate ceva mai regulate si de o amplitudine mai mare, cel
putin la animal la inceputul actiunii toxicului. Aceste diferente intre
spectrele electrencafalografice s'ar explica prin faptiul ca pe cand
anestezicele volatile lucreaza asupra scoartei cerebrale, narcoticele
de tipul barbituricelor lucreaza asupra formatiunilor nervoase sub-
corticale.
Am urmarit modificarile produse de somnul hipnotic. Provocand
acest somn la isterici .am constatat ca exists la inceput o marire
trecatoare a frecventei si a potentialului undelor alfa, inlocuita
mai tarziu de o diminuare a ambelor. Undele devin mai mult regu-
late decat inainte de somnul hipnotic. Intr'adevar electrencefalo-
grama istericilor se caracterizeaza dupa cum am putut arata
76 DR. A. KREINpLER

examinand un numar mare de bolnavi impreuna cu regretatul pro-


fesor Marinescu si 0. Sager printr'o succesiune de unde alfa
neregulate ca forma si amplitudine. Somnul hipnotic regularizeaza
acest ritm. De alts parte, daca sugeram bolnavului care se gaseste
in somn hipnotic ca vede o lumina vie, constatdm imediat disparitia
undelor alfa, deci fenomenul de oprire, ca si cum ar fi ajuns intea-
devar o excitatie luminoasa in creerul lui.

Descoperirea unei metode atat de precise de studiu al functiunii


creerului a facut natural ca cercetatorii sa caute sa urmareasca
modificarile pe cari le produc procesele patologice asupra activitatii
creerului. Clinicienii, neurologii si psihiatrii au imbratisat imediat
metoda si au studiat cu ajutorul ei creerul omului bolnay.

hal 4
etnod..,:Yftam, 4v$K-,3",-

Linde mari $i lente intr'un caz de idiotie complectd.

SA trecem in revista intaiu cateva mari sindrome psihiatrice.


In arieratia mintala, mergand dela idiotie pang La debilitate m:IntalA,
se gasesc modificari mari ale electrencefalogramei in raport cu gra-
vitatea de turburare functionala a creerului. In cazurile de idiotie
profunda se gasesc unde rare si lente si numai din cand in cand o
descarcare de unde de tip alfa. Aceste descarcari de unde alfa au o
durata cu atat mai lungs cu cat gradul de inapoiere mintala este
mai mic. In debilitatea mintala usoard nu exists nici-o diferenta
fata de electrencefalograma unui individ cu inteligenta normala.
In paralizia generals modificarile el ec trenicefalogrcrice constau
mai ales int'o diminuare generala a amplitudinilor si intr'o neregula-
ritate in frecventa undelor. In unele cazuri lipsa de simetrie intre
cele doua hemisfere constitue singura anomalie. In cazurile acute,
cu semne de agitatie megalomaniacs, nu se gaseste deck o accele-
rare neregulata a ritmului principal. In genere aceste alteratiuni
ACTIVITATEA ELECTRICA A SCOARTEI CEREBRALE 77

ale electrencefalogramei par a reflecta gradul de atingere al scoartei


de catre procesul patologic; ele se atenuiaza dupd tratamentul prin
inoculare cu malarie.
Dementia precoce si psihozele schizofrenice se earacterizeaza
prin prezenta de unde lente sau uneori prin aparitia din cand in
cand pe traseul electrencefalografic de unde mari si ascutite. La
bolnavii pe can i-am examinat not am gasit unde alfa de amplitudine
mica si aparitia de pauze dese in activitatea electrica a scoartei for
,cerebrate. 0 anomalie care se intalneste frecvent la schizofrenici
este o rezistenta anormala a. undelor alfa la cauzele cari produc in
mod obicinuit disparitia for la omul normal. Aceasta stabilitate a
ritmului alfa ar fi in raport cu desintegrarea mintala caracteristica
maladiei.
Cea mai caracteristica modificare electrencefalografica in mala-
dine creerului o produce insa epilepsia. In aceasta maladie explorarea

Elect, encefatograma formutd de o suc( esit.ne de unde lente 1 de vdrfuri in


timpul unei erne epileptice.

electrencefalografica s'a aratat a avea o mare valoare. In timpul


marei crize convulsive apar pe suprafata scoartei descarcari de unde
de un potential enorm, mergand pang la un milivolt, deci cam de
zece on mai mare decat unda electrica normala a creerului. Este o
adevarata furtund electrica a creerului. In faza de relaxare finals,
din contra, exists o liniste electrica, o diminuare totals a activitatii
electrice, traducand epuizarea celulelor. S'a putut arata experimental
la animal ca unda crizei convulsive generalizate se propaga pe toata
scoarta pornind dela unul sau dela mai multe focare. Aceasta pro-
pagare, a carei viteza este de aproximativ 25 cm. pe secunda, se
face din aproape in aproape.
In criza epileptica de petit mal", care se traduce printr'o
scurta pierdere de cunostinta intovarasita de efecte motorii mici si
localizate, electrencefalograma este constituita de unde marl succe-
78 DR. A K REINDLER

dandu-se cu o regularitate perfecta si avand o forma caracteristica.


Fiecare unda este inteadevar constituita dintr'o components lenta,
avand durata de o treime de secunda si o amplitudine de peste 500
microvolti, urmata de una sau de mai multe componente scurte,
1 a pixie, foarte ascutite .i tot de mare valtaj. Aceasta suoce_siune de
unde se gaseste si in alts forma a manifestarilor de ordin epileptic si
anume in echivalentul psihic, care se traduce printr'o brusca si
trecatoare ohnubilare mintala, fare nici-un simptom motor. Succe-
siunea de unda si varf" (wave and spike" a autorilor americani)
este astazi considerate ca foarte tipica pentru accidente cerebrale de
ordin epileptic. In acest fel electrencefalografia a devenit astazi un
mijloc foarte pretios de diagnostic al epilepsiei, maladie care este
uneori destul de greu de diagnosticat in clinics. Interesant este Inca
de relevat ca astfel de modificari tipice ale electrencefalogramei se
pot gasi si la membrii familiei epilepticului (parinti, frati si surori),
chiar data acestia nu au avut nici-odata in viata for vre-un acces
de epilepsie.

Electrencefalograma derivata la nivelul unei tumori cerebrale. Exista la nivelul


tumorii unde lente de tip special a$a numitele unde delta.

Inregistrarea curentilor electrici ai creerului foloseste si la loca-


lizarea unei tumori cerebrale inau.ntrul acestui organ. La nivelul
tumorii undele electrice sufera modificari; apar unde lente, cu o
mare lungime de unda, dar cu o amplitudine normala sau numai
usor crescuta. Aceste unde, denumite unde delta, sunt considerate
caracteristice pentru existenta unei tumori cerebrale, atunci cand
ele coincid cu o serie de simptome clinice cari ne fac s banuim
existenta unei astfel de tumori. Impreuna cu 0. Sager am studiat
din punct de vedere al activitatii electrice a scoartei for cerebrale
un numar de vre-o 50 de bolnavi suferind de o tumors cerebrale si
am putut da caracteristicele modificarilor electrencefalografice a
diferitelor localizari posibile ale tumorii inauntrul creerului. Astfel,
ACTIVITATEA ELECTRICA A SCOARTEI CEREBRALE 79

de exemplu, in tumorile creerusului am gasit pe toata suprarfata


scoartei Cerebra le unde mari si lente intr'o succesiune continua, pe
cand in tumori localizate intr'un lob al creerului exista numai la ni-
velul tumorii unde delta. Electrencefalografia s'a dovedit deci o me-
toda pretioasa pentru localizarea tumorilor cerebrale si in marile
centre neuro-chirurgicale din strainatate nu se opereaza nici-un
bolnav fara un prealabil examen electrencefalografic.
Date le expuse in acest studiu sunt date empirice, dobandite prin
studiile cercetatorilor in clinics sau in mod experimental in laborator.
Dar pe masura ce aceste date empirice s'au acumulat a devenit din
ce in ce mai evidenta necesitatea recunossterii mecanismului de
producere al acestor unde electrice $i semnificatia functiona/a. a
activitatii electrice a creerului.
Trebue s distingem in activitatea electrica a creerului, deo-
parte o activitate ritmica provocata, consecutive faptului ca ajung
in creer un sir de excitatiuni sensoriale, de alts parte o activitate
electrica spontana, independents de orice factor din afara. Activi-
tatea provocata este o proprietate foarte generala a tesuturilor, si in
special a tesutului nervos.
In ce priveste activitatea electrica spontana trebue sa remarcam
ca fenomenele ritmice sunt o proprietate generala a materiei vii si
indeosebi a sistemului nervos. Automatismul ritmic, este considerat
azi ca o proprietate fundamentals a celulelor nervoase centrale si a
maselor de celule nervoase cari formeaza creerul. Astfel, de exemplu,
in bulbul pestelui exista potentiale electrice lente cu un ritm de
1-3 pe secunda. Potentiale electrice ritmice s'au putut pune in evi-
denta in ganglionul cardiac izolat al unor crustacee, in maduva
spinarii separate de centrii nervosi superiori, in centrii respiratori
ai mamiferelor, etc.
Activitatea ritmica spontand a creerului traduce deci ritmul
Kopriu al celulelor nervoase din scoarta cerebrala, amplificat prin
numarul mare de celule cari infra in activitate ; ea reprezinta totalul
activitatii miliardelor de celule ale scoartei cerebrale. Dar ceeace
face posibila detectiunea for este remarcabila for tendinta la sincro-
nizare. Inteadevar in loc de descarcari izolate, cari practic n'ar fi
putut fi constatate, se produc descarcari corespunzand ]a teritorii
vaste sincronizate si a caror amplitudine e astfel considerabil
marita.
Aceasta sincronizare se obtine la om printr'un centru situat,
dupe Adrian, in lobul occipital al areerului. Exists aici un centru
de descarcare, care se poate deplasa pe o oarecare intindere a scoar-
tei, si care, am putea spune ca da masura de descarcare a celulelor,
bate tactul acestei descarcari. Diferentele de amplitudine ale undelor
electrice ar corespunde deci la diferente de sincronizare si diferen-
tele de frecventa la diferente de grad de excitatie al scoartei.
8o DR. A. KREINDLER

L'ACTIVITE ELECTRIQUE DE L'ECORCE CEREBRALE


L'auteur expose l'etat actuel de la question et apporte quelques-
uns des resultats de ses propre.s recherches. L'activite electrique de
l'ecorce de l'homme normal se caracterise par la presence d'un rythme
typique qui est influence par le sommeil, le calcul mental, Parrivee dans
l'ecorce d'un excitant sensoriel quelconque, etc. Dans les maladies men-
tales (l'idiotie, la paralysie generale) on volt des modifications de l'ac-
tivite electrique. Les images electrencephalograph'ques obtenues dans
l'epilepsie sont tres caracteristiques pour cette maladie. Dans les tu-
meurs ceTebrales, l'enregistrement des courants d'action du cerveau peut
aider la localisation de la tumeur. L'origine des ondes electriques est
l'activite electrique rythmique, spontanee et synchrone des cellules de
liecorce cerebrale.
DEPENDENTA DIRECTA
SI INDIRECTA DE MEDIU
DIN PUNCT DE VEDERE
BIOLOGIC
de Prof. Vasile D. MARZA

Toate fiintele vii depind de mediul for de viata. Independents


tap de mediul inconjurator nu exists. Factorii medthului pot fi
impartiti din punct de vedere didactic in factori fizici (caldura,
lumina, umiditatea, etc.) climaterici (reprezentdnd variatiile sezo-
niere ale factorilor fizici) factori chimici (apa, satrurile, substantele
organice) si factorii biologiei (constituiti prin celelalte animate sau
plante din mediul, sau cum se spune in termeni gerterici prin fauna
si flora mediului).
Vietuitoarele scot din mediu apa, hrana (minerals sau organied),
oxigenul, lumina, ed/dura. Viata nu ,poste exists Sara aoeste
ciemente.
Dependenta de mediu poate fi ,directd sau indirect:a. Asa de
exemplu un animal adult ii cautd hrana si se apard de dusm.ana.
El depinde direct de posibilitatile medicului. Un parazit intern,
cum este Tenia, din mometatul ce si-a gasit gazda, depinde indirect
de nictcliul biofizic. Atata vreme cat gazda trdieste .i se hraneste
ea va fi aceia care va da lupta cea Brea Cu mediul biofizic.
Parazitul depinde, pentru viata sa direct de gazda si indirect
de rnediu. Gazda devine de iapt mediul sau.
Mediul influenteazd fiintele vietuitoare.
Dar mediul fizic sau eel biologic, la randul tor, stunt sa ele
influentate de prezenta sau de absenta vietuitoarelor ca .i de rel.a-
tiile ce se stabilesc intre ele.
Cu totii cunoastem exemplul coralilor, animale ce traesc sub
forma de oolonii yin marile ealde. Coralii modified configuratia
fundului marii si ajung sa formeze insule (atoll) a caror suprafatd
poate uneari sd fie deosebit de mare.
Iata exemplul unei fiinte care modified medial]. fizic in. care
trdesc. Geografia ne arata ca influenta coralilor asupra configura-
tiei fundurilor marine nu-i neglijabila. Coralii se intind pe man
suprafete si in decursul Tniilor de secole au dus multe modificari,
STUDII
82 PROF. VARILn D. MARZA

Fe mars suprarete geografiei fundului si swprafeteci marilor calde.


Intenrelatia dintre speciile dintr'un mediu, prin urmare si
capacitatea influentei unar specii asupra intregului media tine de
proprietatile speciilor pe care mediul le contine.
De ex.: in.tr'o padure patrunde un nou parazit vegetal cu o
mare putere de inmultire. Acest parazit trece din arbocre in abore,
uscand copacii din padure. La umbra arborilor traiau numeroase
plante, pe ramuri, pe scoarta, si sub ea in fu-unzele putrede din
parterul padurii, in tufistui, traiau numeroase a/Umiak 9i plante,
adaptate la lumina, hrana, umiditatea, condifille de apatrare pe care
lc oferea padurea. Uscandru-se copacii, toate aceste specii pot fie sa
se adapteze noilor conditii biofizice, fie sa migreze, fie sa dispara.
Iata cum o specie poate provoca o moclificare important:a a
intregului mediu biologic in care a patruns.
Aceste modificari au consecinte importante asupra evolutiei
sau disparitiei speciilar. Ele influenteaza si modified si mediul
biologic in care speciile I i duc viata.
Modificarea aceasta rezulta din lupta tintre parti, aclica din
competitiunea vitals dintre speciile dinteun mediu.
Pe langa acest fenomen bine pus in evidenta de Darwin, mai
exists un alt factor care a modificat mediul biologic tsi irtteo
masura si mediul fizic, mai mult decat toate celelalte specii la
un loc.
Acest factor este omul. Despre actiunea lin asupra rnediului
vom vorbi mai tarziu. Ain finut aici sa aratam cum modified spe-
ciile mediul fizic si biologic in care isi duc traiul tor.
S trecem acuma la alts parte a. problecrnei si anrume la felul
cum speciile cuceresc incetul cu incetul o dependents mai redusa
fata de mediul in care trdesc.

"

Fasibilitatile vietuitoarelor de a utiliza cat mai bine medial


inconjurdtor nu sunt identice.
In cadrul adaptarei for la mediul exists mate variatii. Unele
fiinte vii pot reusi sa incorporeze ca factori interns &uncle ellemente
din mediul chimic inconiurator, fie in timpul vietei for adulte fie
in timpul vietei for embrionare, dupa cum \aratta schema now-
tra Nr. 1.
Acolo se vede ca animailele transmit cu toatele in ouale for
factorii ereditari necesari transformarilor care au ca 'rezultat for-
marea unei vietuitoare asemAndloare feu parintii cane li-au idat
n a stere.
Se mai vede ca afara de aoesti factori ereditari mai pot fi in-
BEPENDENTA DE MEDIU DIN PUNCT DE VEDERE BIOLOGIC 83

Fig. 1. -.. Aspectele pe care le is lupta animalelor contra mediului in timpul


desvoltarei for eanbrionare (cazudle I-III din tex ). Aceasta lupta se soldeaza, cu
incorporarea la factorii ereditari (A) a unor factor' chimici, (B) sau fizici (C).
Prin aoeasta se reduce coefioientua de dependenta &recta feta de mediu.
A = Zona factorilor ereditari pe care-i confine orice ou i care diriiee26
eesvollarea sa.
B = Zone factorilor cadmIci: aPa, sarurile, substantele organice (substrarbul
hidro-salina-arganic) care dell energia Si mafterialul pe socoteala ramie stint sin -
tctiza'le substantele ce oompun tesutele Fi organele anianaluhd.
C = Zona factoriior fizici: oxigeauttl, urniditatea," caldura, lumina, indispen-
sabili vietii atat a embriontdui cat si a adultulpi,
1 = animal.* mici marine (nand I, text) (Stele de mare, Ursini, Amphicuous)
cu V:Izerve viteaine foarte reduce. (A, ffg. 2).

____ ,A 1

Ir

/ ,
y/
1

b y
1

I
I

r/./. . I
/
A

2 5 4
2 = animale de apa dulce (cazul II, text) (Amphibieni) cu rezerve imPor-
tante de substante chimice, sub forir..a ripe vitajus. B, jig. 2).
3 = anianale tErestse, (cazul III, text), Pasari, cu ou Enorm format din re-
zerve cldmice acurrudate nu nuntai in vitelug (galbeaus) el $i in membrane (a:lbus,
coaja calcara). Aceste oua contin in camera cu aer oxigenui necesar pr:mel s51P-
tam'and al ineubatied. (C, fig. 2).
4 = viviparitate complect (cazul III, a 2-a variete+e) (Mamifere placentare).
5 = parazitism larver intern.
Lupta contra medinlui se soadeaza in cazurile 2, 3, 4, 5, printr'o dependenta
direct& mai redusa feta de mediul inconjurator, fie prin incorporarea la factorii
ereditari a fao'crilor chimici partial (2,5) sau total (3) si a urbane din factoril
fizici (oxigenul din camera de aer a onaldior de pasare) (3), fie bland substantele
necesare desvolltarei dela parinti (4) sau gaZda (5).
Atat timp cat animalele din categoria 1, 2, 3 consuan.a rezeirvele lorr, ale pa-
rintilor(4) eau gazdsii (5) ele suet pasive fata de media de care depind indirect.
Dependenta &recta tie mddiu sl compectitiunea vitala inreip dupa consuanarea
rezervelar (1, 2) dupa e3irea din ou (3), nastere (4) eau parasirrea gazdei (5).
Micgorarea eoeficientului de depende rta direeta da mediu este in functia
de evolfutia sau de ad,aptarea enianalelor. Dupa cum vedem din schema de mai
sus acest mezultat este obtinut prin earl. diferite.
84 PROF. VASILE rI MARZA

corporate in ou, elemente care fac ca, eel putin penitru perioada
de desvoltare embrionara, embrionul sa depinda mai putin de me-
dial ohimic inconjurator. Dependenta aceasta mai mica is sfarsit
cand trezervele incorporate in ou sunt consumate.
* *

Re latii)ile idintre mediu si vietuitoare pot imbraca deci doua


forme : medial influenteaza vietuitoarele, iar la randul for vietui-
loarele influenteaza mediul. Interdependenta is forme variate.
Legaturile fiintelor vii cu mediul inconjuratar au o deosebita
importanta ; ele stau la baza transformarilor suferite de plante si
animale. Acesth legaturi au imbracat diferite forme in cursul evo-
lutiei vietuitoarelar. Legaturile acestea nu sunt aceleasi pe toata
scara animals. Animalele cele mai primitive sunt mult mai depen,
dente de mediul for de viata. Animalele mai evaluate sunt mai

Fig. 2. Diderite tipuri de ma relprezentate grafic in fig. 1.:


A = ou de animal marin, mic qi sarac in rezerve viteline; A = ou de Mami-
fer placentar (viviparitate compleeta) oare-$i trage toala hrana dela parinti.
B = ou de Batracian (broad.) animal ce trae$te in ape.e dulci. El contine
rezerve vitellne qi o membrana.
IC = ou de pasare, bogat in vitelus (galbenu$), membrane (albuIS, coaja),
care in realitate este mult mai mane decat in aceasta figura, fiind de 26.000.000
mai mare ea oul uman $i ca oul de nevertebrat marin din A). (Dupg Histophy-
slologie de l'Ovogenese de V. Marza).
putin legate de unele elemente din mediu. Animalele cede mai evo-
auate, omul de ex. este mai putin dependent de mediu decat mami-
ferele. Sa exammam cateva cazuri
CAZUL L
Dependenta aproape coniplecta de mediul
Sa luam run mils animal, un nevertebrat marin, care traeste
la suprafata marl, in plancton. El primeste direct lumina dela
DEPENDENTA DE MEDIU DIN PUNCT DE VEDERE BIOLOGIC 85

soare ; caldura o primeste dela scare si din apa in care tiraieste,


oxigenul de care are nevoe it gaseste dizolvat in apa sbuoiumata a
valurilor marl, bogata in bale de aer. Sarurile sunt din abundenta
in apa marii. La fel si substantele organise treprezentate prin nu-
rneroase plante sau animale din plancton (protozoare, metazoare Si
metafite ; our. embrioni si larve). Cantitatea for poate fi enorma
Animalul nostru este mic, ouale Jul sunt si ele mica (A, fig. 2)
si lipsite de rezerve. Viata lui embrionara dureaza putin. Viata lar-
vara dureaza mult. Larvele lui si uneori si adultul nu au novelle de
organe de respiratie si nisi de circulatie. Oxigenul ,patrunde user
prin osmoza (fig. 3, stanga).
Acest animal este complect dependent de mediul sau biofizic.
Ten.dintele evolutive sunt slabe la aceste animale. Traind in targul

Fig. 3. Dependenta directa Eau indirecta de mediu, demonstrate grin


deosebirile in organizarea structured embrionare.
In stanga (A si B) se vede larva intreaga gi sectiunea prin larva Echino-
dermului, Synapta digits e, (dupe, Selenka). Acest animal este o adevarata relict
(fosila vie) ramasa din speciile de Echinoderme disparute de sute de rniboane de ani
In sectiunea (A) se vede structura simple a acestor larve complect depen-
dente de mediu for de desvoltare (c'zul I din text). Se observe lipsa sangelui ea
si a organelor de circulatie pi de respiratie.
In aceasta privinta larvele acestei specii, veche de sute de milioane de ani,
nu se deosebe.:te prea mult de larvele spectilor actuale de Echinoderme.
In dreapta se vede aria embrionara a unui embrion de gaina (dupa Balfour).
Pasarile au aparut cu cateva sute de milioane de ani mai tarziu. Ele aunt adop-
tate mediului terestru, acvatic pi aerian. In lupta cu mediul, pasarile au aiuns ca
sa reduoa consid.rabil coeficientul for de dependenta directa a embrionului lot
feta de media (cs7u1 Ili, varielatea I-a din text). Oul for este norm.; el este
incarcat cu insemnatele rezerve nutritive de apa si de aer, embrionul absoarbe
rezervele si respirA cu ajuterul unei foarte iniinse retele de vase. Inima se for-
meaza foarte timpuriu ca pi vasele.
In figura din dreapta se vede embrionua de 3 zile (la mijlocul figured). Inima
se gaseste la aceasta faze sub cap =i in afara corPului. In stanga pi in dreapta
embrionrului in dour marl semicercuni se vede reteaua Intinsa de vase care adore
oxigen si inane embrionului.
86 PROF. D. MARZA

marii uncle conditiile de viata si mediu sunt aproape identice de


milenii, animalele nu vor prezenta tendinte marcate spre variatii.
Echilibrul biologic care se stabileste intre speciile care traiesc in
acest mediu aproape acelas nu este decat foarte slab modificat ;
animalul va gasi aproape aceleasi conditii de viata ca si stra-
mosii sat (vezi textul fig. 3).
CAZUL
Animale care capcita o dependenta indirect fats
de mediu numai in timpul desvoitarii for embrionare.
Unele din animalele marine s'au deplasat, on au fost duce sau
antrenate de conditii deosebite (un 'curent de ape sau un alt fac-
tor neasteptat) spre tarmurile marii, iar de acolo impins spre gura
fluvialor sau raurilor ou ape duke ce se varsa in mare.
Aici au gasit alte conditii de viata. Hrana (subst. organIce), sunt
deosebite de acele din largul marii, in plus fauna si flora nu mai
sunt asa de abundente ca in mare. Sarurile sunt in cantitate mai
mica si variabile din punct de vedere chimic. Oxigenul este $i el
in cantitate mai mica. Compozitia mediului este mult mai variata.
Ce va face animaflul nostru ? Se--va adapta la maul mediu sau
va ipieri Cum se va adanota ? Selectia naturals intervine. Variatiile
utile se vor accentua. Formele mai putin adaptate vor pieri.
Ouale animalelor adaptate mediilar de ape duke nu vor mai fi
mici, fare rezerve nutritive (viteline) ; animalele vor acumula re-
zerve viteline in oua (B, fig. 2). Volumul oualelor va cneste. Vor apa-
lea membrane imprejurul oualelor. Aceste membrane indepflinesc wn
dublu red : ele constituie importante rezerve chimice si unele dim
ele protejeaza tanarul embrion.
Care este impartanta acestei variatii ? Ce avantaj educe apeelei
cresterea rezervelor viteline din ou'a ?
Cantitatea de vitelus mai mare va permite embrionilor sa evo-
lueze mai repede si nn momentul cand eanbrionul iese din ou, si
devine larva gradul .sau de evolutie va fi mai mare ducat acel al
larvei iesita dintr'un ou marin. Dar spre deosebite de categoria I-a,
din' oauza cantitatii mad mari de rezerve si a cantitatii mai mid
de oxigen s'au format da embrion sau la larva organe tianpurii de
respiratie si de circulatie. Din punct de vedere al evolutiei aoeasta
adaptare a insemnat un progres. Organe not au aparut sau s'au
diferentiat din cele vechi. Paralel cu aceasta evalutzie observam o
tendinta partiala de emancipare de mediufl fizic inoonjurator al
embrionului (2, fig. 1). Rezervele de substante bogate in spa (din
membrane), in saruri si subst. organice (din vitelus) fac ca embrio-
nul sa nu tie obligat sa caute aceste substante in mod aetiv, cum va
face Marva mai tarziu. Apa, o parte din sarurile si substantele orga-
DEPENDENTA DE MEDIU DIN PUNCT DE VEDERE BIOLOGIC 87

nice neoesare desvoltardi sunt incorporate in ou; restul le va lua din


rry-diu.
Substantele de rezerva din ou nu-i pot insa asigura desvoltarea
lui complectd. Vietei embrionare, pasivd, id urmeaza viata larvard,
cand animalal isi cauta aotiv hrana. Dar animalul nu seamdna Inca
cu adrultul. Nici ca forma exterioard nici functionald. Transforma-
rile ,pe care le suferd larva, metamorfozele, o duc mai repede sau
mai incet catre forma Si. fiziologia adultului.
Deci indirecta emancipare a animalului de mediu chimic este
partiald, si se raporteaza nrumai la perioada embrionara. Larve le 5i
adultii rezultati din aceste oua sunt supuse acelorasi legi aspre de
concurenta vitala ca si iintele ce apartin mediului marin, cu deo-
sebirea ca in apele dulci lupta poate fi mai aspra prin, faptul ca
fauna si flora si deci ,hrana sunt mai reduse decat in mari $i ocea-
ne. De alts parte, mediul apelor dulci este foarte varriabil. Ape le
pot seca sau, in urma ploilor si topirea zapezilor pot fi foarte abun-
den!e, antrenand pamant sau disolvand sdrurile solului re undo
tree, schimband astfel compozitia mediului si facandu-I inapt pen-
tru fidaitele neadaptabile. Pasibilitatile de variatii ale planteler si
animalelor din aceste medii sunt mai mari, vietuitoarele fiind per-
monent supuse unor posibilithti de modificare a echilibrului ce se
stabileste Intre ele si mediu.
CAZUL III.
Animalele a ceiror embrioni sunt aproape
independenti de mediul fizic extern.
Sa examindm acum alit caz. Anima lele au pdrdsit mediul acvatic
si au dearenit terestre. Mediul terestru este si mai sarac decal mediul
acvatic, mai variat cantiitativ si calitativ $i prin urmare concurenta
vitala este mai aspra decat sn mediul acvatic. Aid, in oursul desvol-
tarii for embrionare aipar doud tendinte: una directs de emancipare
marcatd de mediul Notizie, alta de dependenta conditionata (virvi-
raritate)..In primul caz infra animalele care prin variatie $i selectie
au reusit sd-si constitue oua foarte mari(3 fig. 1; C, fig. 2).
Oul devine enorrn prin rezerve de saruri din coaja, prin apd
din albus ,prin substantele arganice din galbenus si albu$ si prin
oxigenul din camera cu aer. Oul constitue un mediu inchis (clei-
cloic, dupd Needham). Pasarile fac astfel de oua. Reptile le au si
ele oua foarte marl, dar mai putin bine inzestrate deal al Pasd-
rilor ; melcii yin in.data dupa reptile, avand undi din ei oua foarte
mari. Anuirnalele acestea prin felul cum isi construiesc ouale arat5
o marcanta tendinta de inependenta fats de mediul chimic extern
La embrionii acestor animale isi fac aparitie foarte de timpuriu
inima si vasele. Aceste organe faciliteaza consumarea rezervelor
88 PROF. VASILE D. MARZA

enorime ale oului si transmiterea for massei embr!cnuiui: Ma de


ex. la pasare Sangele apare la sfarsitul prime! zile de incubatie (cle-
c're), ik r inima dupd 2 zile (fig. 3). Embrionul de pasare in ,priimele
7-8 zile este aproape independent de mediul extern. El is nurnai
caldura din mediul extern. (3, fig. 1). Abia dupa acest limp au ne-
vole si de oxigen pe care-1 absoarbe prin porn coajei whit La rep-
tile si la nevertebratele cu cloud marl, dependerrta de mediul fizico-
chimic este ceva mai mare, totusi autonomia este foarte mare in
comparatie cu aceia a emibrionilor ce se clesvolta in apele dulci, cum
sunt ouale batracienilor (a broastelor) si mai ales fats de ace'a a
cmbrionilor ce se des-voltd din rnicile oua marine (fig. 1).

p o.

PLACENTATIE LA NEVERTEBRATE
Fig. 4. Onyoophoei sunt animate foarte vechi.
A = Peripatus carpensis, Onycophor, (duPA S idwig-Minot). Aces`e aMmale
aunt vi'vipare. In uterul for sa desvolta, dupa smell, pans la 90 embrionl.
B = Sectiune prin uterul (u) de Peripatus trinitas (dupa Kennel). In cavi-
tatea de incubatie (c. i) se d..csvolta embriorul (e). Embrionul se lutneste prin
placenta (P) legatA de embrbon printr'un cordon ombil eal (0).

La ,pasare si la reptile faza larwara (intermediara intre em-


brion si adult) dispare. Aceasta faza este foarte lungs la animalele
marine si chiar la cele de apa dulce (broa,stele).
Embrionul de pasare cand iese din ou seaman:a cu parin, ii
si din punctul de vedere al aspectului exterior si din punctul de
vedere al ftmctiunii organelor sale principale, sistem nervos, aparat
circulator, respirator, digestiv.
Odata ce au iesit din ou ei mai au nevoie de protectie pentru
un oarecare timp.. Dupa aceasta lupta pentru existents devisee tot
DEPENDENTA DE MEDIU DIN PUNCT DE VEDERE BIOLOGIC

asa de aspra ca si pentru animalele din apele dulci sau marine,


cu deosebire ca, in mediul terestru, fauna $i flora sunt mai recluse
conditiile olimaterice prezinta variatii foarte marl, dela poll pang
la ecuator competitiunea pentru hrand, lumina, conditii de via
sunt mai as-pre si numai addle specii care reusesc sa se adapteze
mai bine la mediul for vor subsista. Mediul Bind mai variat si
capacitatea de evolutie a speciilar din acest mediu va fi mai mare.
Speciile terestre sunt mulct mai evoluate si mai diverse. Diversi-
tatea aceasta se manifests $i prin numarul mare de specii oe-1 pre-
zint6. Clasele role mai bogate in snecii sunt: Fanerogamele (plante),
Insectele si Mamiferele (animale), toate acestea sunt fiinte
terestre.
A 2-a variatie o constitiuie viviparele. Viviparitatea se intal-
neste atat la Nevertebrate cat si la Vertebrate (fig. 4-7).
Substantele hdro-salino- organice neoesare desvoltarii embrio-

Fig. 5, PlacentA nevaccularizata la Horrraarus australiasiae, Arachnid (Pa-


ianjen) (din KonschEat si Heider).
A, B = diverticuli overieni in care se desvolta embrionii: Aceste divertioule
sunt sculundate in cavita'ea g.nerala a corpulud.
C = Varful divurticu ului din B in interimul carula se desvolta eanbrionul
(care se desvolta din cele 2 ce:ule marl situate in cen'rul figurel), Embrionul este
Mconjurat de tesute care trag hrana din cavitatLa generala a oorpului si o tree
embrionilcr in deavoltare.

nului sunt furnizate partial (viviparitate partials) sau total (vivi-


parirtate tatala a mamiferelor) de parintele care gazduieste embrio-
nul. Nu totdeauna acest pannte este femela. La Lcphobranchiate
(pesti) ca Acul de mare (Syngnatus), calul de mare (Hyppocampus)
si la Broaste Pipa dorsigera barbatul este acel ce create cable
90 PROF. VASILE D. MARLA

si puii (fig. 6). La celelalte animale numai femela indeplineste acea-


,ta functie.
Embrionul mamiferelor vivipare este foarte complex si deo-
sebit de vcluminos. Viteza de evolutie la vivipare este mare si faza
larvara lipseste.
In mcmcntul (And embrionul Otase.7te corpul parinfelui, el sea-
mana cu parintele si din punct de vedere al aspeotului exterior si
ca grad de funct cnare a principalelor aparate si organe ale ccr-
pului. Deci nu este nici o deosebire inure descendentii animalelor
care acumuleaza 'mate rrezerve viteline in out for cum sunt
pasarile (C, fig. 2) si viviparele care au oul mic (A, fig. 2), dar la
care embricnii sunt hraniti de unul din parinti.
Femela de mamifer este obligata sa acumuleze in organul in
care se va desvolta embrionul (uter sau tromps), sub o alts forma,
substantele pe care oviparele le depun in ouale for mari. Adultui
la mamifere este direct dependent de mediu, iar embrionul sau

b a
'rteti ,
s,

Fig. 6. Exemplu de mascua suportand desvoltarea on'or (incutatie externs),


Mascul de Pipa dorsigcra (Amphibian) pe a carui spate au fost depose oule,
fecundate ale 1 melei (dupa Stempel).
In dreapta, se vede o sectiune printr'o doja cutanata in care se desvolta un
embrion de Pipa donsigera. De observat vascularizatia puternica a lojed, cat $ti
vasele oe pornesc din regiunea abdaminala a embrlorollui (duped Korschelt ri
Heider).

este dependent de adult si numai ca pozitie si posilbilitate de des-


voltare embrionul este aparent mai independent de mediul fizic
extern decat embrionul de pasare (3 si 4, fig. 1). Acesta ,primate
caldura qi oxigenul din afara pe cand embrionul de mamirer pri-
meste direct dela parinte atat oxigenul si caldura cat si toate sub-
stantele hranitoare. Embrionul de mamifere este comrplect depen-
dent de mediul matern (care i-a dat viata si posibilitatea sa se des-
volte) si indirect dependent de mediul biofizic, fata de care el este
dezarmat si pasiv, si de care depinde prim nevoile vitale ale parin-
tilor sai.
DependenVa directa de mediu, lupta pentru existents incepe
DEPENDENTA DE MEDIU DIN PUNCT DE VEDERE BIOLOGIC 91

pentru embrionul de pasare si eel de mamifer dupd uu oarecare


timp dela iesirea din ou sau dupg nastere, card tananul animal
trebue sa infrunte toate greutatile pe care i le riclica in calea sa
viata in medial respectiv.

, eAr....' 2-
4 4`: 011 -g, 6 : 0,"' -_,---
. . . . .. .
...
.- __..:
1Pr;_,_".-:-:__:--:----__,,----__
.
io al'
.
ei Afalog
1.aer; : . .11.411Worlir
. .. ____: -1-------=.:_2.-------- --- -------;------
-i-2-:- -----
'--------L--..--- - --- ,-----'''-------7-- -------__---7---
-----__L------------:-L'-___--------- --;-
- _ .., ----------- _-.7-
-_:3--7-----------71"---------
---;---2:=

Fig. 7. Schema portiamei marginahe a unai placente umane (dupa Gctroud


si Lelievre).
In aceasta schema, vasele si lacurile sanghine gust 5n negru. Vilozitatile
placental feetale se scalda In sange:e ce se nEvarsa intre cele doug placente (ma-
terna ai foetala). Din acest sange, placenta senate oxigenul, apa, sarurile sub-
stantiale ocnganice necesane desvaltarei embrionului 11/716111. Schimbarile vasculare
aunt extrem, de intlense. Eanbrionul de mamtlar placenar este extrem de
d-svoatat si complex in camparatie cu ecel al altor arrimafte.
CAZUL IV.
Tendinta de emancipare directii
a adultilor fats de mediu.
Am vorbit pang acum de embrioni. Daca acuma ne raportgan
la adulti, observgm vi aicolo o tending de emancipare directs fag
de unele elemente ale mediului fizic, care-i permit adultullud o mai
bung apgrare fats de acest mediu.
Dar autcmomia directg a adultilor fag de mediu apace foarte
t5rziu. pe scara evolutiei animalelor.
Un factor primordial din medial fizic extern, temperatura,
nu mai influenteazg pasgrea sau mamiferul in aceeasi mgsurg in
care influenteaza restul vietuitoarelor. Pasardile si mamiferele au
92 PROF. VASILE D. MARZA

temperatuira constants a corpului lor: Acesta este un rezultat al


evolutiei si adaptarei for mai bune la mediul fizic. Ca sa ne dam
seama de importanta pe care o are temperature asupra proceselor
vitale, trobude sa stim Ca viteza reactiilor chimice depinde de tem-
peratura. Legea lui van t'Hoff arata ca viteza reactiilor chimice se
mareste de trei on pentru o crestere de temperature' de 10 C.
Evolutia, viata. inmultirea sunt in functie de temperatur5
exterioara pentru animalele cu singe rece, deci pentru enonma ma-
jeritate a animalelor.
Animalele cu temperature constanta, au singe eald, capat.5
Drin aceasta proprietate o deosebita superioritate faith' de celelalte.
In plus aeeste anianale se apara de variatiile de temperature ale
mecliului extern printeun vestment de pene (pasarti) sau de pgr
(mnimilfere) vestment rau condueater de ealdur5 si de trig care,
intro anumita limit5, ee or la perderea temperaturei interne
si in acelas time ca variatiile externe sa alba o importanta hota-
ritoare atsunra erganismului. Totusi, apararea aiceasta nu este ab-
solute. Anima lele, cu teats blana for nu pot trai vreme indelun-
gata inteun mediu prea riguros la care mu sunt aldaptate.
CAZUL IV.
Cre$terea autonomiei directe fats de mediul fizic
la animalele ce duc viata sociala.
Virata socialla nu este un element caracteristic numad spec-lei
umane. La am ea atinge forme de organizare pe came nu le gasim
la nici un alt animal.,Dar si la celelalte animale la care se ob-
serve (nevertebrate sau vertebrate) viata socialla prezint5 avantagii
maxi fats de viata i7olata, inclrividuala si in plus, creaza un nou
element, un nou mediu : mediul social.
La fPntele mai inferioare la care viata sociala atinge desvol-
tarea cea mai mare, la insectele sociale (albine si furnici) viata so-
ciala este caracterizata printeo diviz;une a muncii de nrecurare a
hranei. de anarare. de cresterea Iarvelor, ca $i prin posibilitatile de
inmultire mai mart
Concomitent cu viata social se efectueaza o mai bung izelare
fats de fDefterii elimaterici ai mediului fizic prin construirea unui
adapast coleetiv.
Adanostul coleetiv prezinta deosebite avantagii. Adanharea la
mediu este mai buns si rigorifle mediului fizic ca si variataile sale
surnt mai user sunortate si uneori chiar invinse. Asa de exemnlu,
d-ra Dr. M%ria Parhon a ar5tat ea in 1-irmmul iennii, olhinele intarrg-
mMite in stun, prin resniratia si arderile care au loc in eorpul 10r,
reusesc ca ridice temneratura interioara a strunului pang la -I- 18C,
atunci and in mediul exterior teTnperatura este sub 0C.
DE??.:ND'ENT r k D MilOIU DIN PUNCT DE VEDERE BIOLOGIC 93

Albinele isi fac si rezerve de miere pent7ru sezonul friguros. Con-


comitent cu viata socials se observa si o crestere a massed ganglio-
nilor nervosi. La albina, ganglionii cerebrali. stint mai desvoltati
deck la alte insecte, dupd cum a aratht in teza sa acum vireo patru
decenii Prof. C. Ionesou (fig. 8).
Mediul social la Insectele sociale a dus la adaptari si evolittii
deosebite fats de insectele ce due viata indiviiduala.

LA,

Tro

An u.

s Ar.t f I 4!t

Fig. 8. Influenta vietei sociale asupra desvoltarei incised gangliorallor cere-


broizi, la Insecte.
Sus = masa ganglionllor cetrebroizi la insecia Camptonotus, ce duce viata
solitara.
Jos = aceeasi masa la albina de casa (Apis crnelltica). (dupa C. Ionesou).
Figurile sunt facute la aceea5i scars.

CAZUL VI.
Omul, mediul social qi mediu1 fizic.
Omul este un animal social, care a aparut in Wile calde cam
un milion de ani in urma.
Omul are stramosi comuni cu maimutele maxi (antropoizii) ; dar,
pe cand evolutia acestora este foarte lenta, evolutia omului a fast
mai lenta la inceput, cand omul nu descoperise Inca uneltele iar
94 PROF, VAS1LE D. MARZA

specia pastra Inca unmele stramosului comun cu maimutele) pentru


a deveni rapidS cand, depasind cantiitativ o anumita masa cerebrala,
a intrat in faza umanizarii.
Omul, chiar ce1 primitiv, se deosebea de maimutele antropoide
(urangutan, cimpanzeu, etc.), prin capacitatea craniana mai mare,
(fig. 9), printr'o copilarie mai prelungita, pr.intr'un instinct social
mai desvoltat. El se mai deosebea de aceste maimute, ,prin faptul ca

tt

46,

. rj,

JI

Fig. 9. Cresterea capacitatii onaniene: si reduocrea partei masticatoare.


Linia care trece prim orbite occepi al indica limitele inlerioare a boltei
(calotei) craniene. A. (randul de sus) = cap de gorilla. (Antropoid); B. = (randul
din mijeoc) = Synanthropus (omul din Peking) exemplar din speciile de oameni
primitivi care descoperiscra fatal. C. = craniul omului actual (dupa Weidenreich).
Se observa desvoltarea craniului la Synanthropue, in companatie cu Go-
rilla, ca Si nedesvoliar a caninilor Si a botului.
DEPENDENTA DE MEDIU DIN PUN.CT DE VEDERE BIOLOGIC 95

era mai prost inzestrat decat ele pentru a rezista la frig (la om pa-
rul de pe corp nu creste in asa masura incat sa formeze o bland
proteotoare) si nici nu este asa de bine inarmat pentru apararea sa.
Ghiarele, col ii, Darla fizica, agilitatea sunt mai reduse decat la an-
tropoide.
Omul primitiv incepe sa devie biped, pierzand caracterul eva-
driman al maimutelor superioare. Liberarea mainilar la bipedul
primitiv a constituit o prima revolutie, cum ne arata Engels. Mai-
nele au devenit prima unealta a omului.
Omul a avut insa o arena teribila care s'a accentuat la speciile
umane ce s'au succedat. Aceasta arms a fost capacitatea de desvol-
tare a creerului sau mare, capacitatea redusa la antropoide. Proce-
sul muncei desfasurate in mediul social a dus la desvoltarea cree-
rului. Creerul la Cranduil sau desvoltandu-se a dat omului posilbili-
tatea sa evolueze atat el cat si societatea pe care omul a constituit-o
Omul ajunge sa descopere uneltele (fig. 10) si focul; capata consti-

;s:

Fig. 10. Instrumente din piatra lustruita facute de oamenii primitiv.


Muzeul din Saint Germain).

inta; memoria sa se desvolta ca si graiul artkulat. Omul Incepe sa


lupte cu succes cu mediul inconjurator. El invinge prin inteligenta
sa din ce in ce mai vie, vitregia mediului fizic si biologic. Omul se
apara contra climatului riguros acoperindu-si corpul cu blanurile
animalelor vanate. Cum aceasta nu era suficient, el se asounde in
caverne unde este la adapost de dusmani si de vant (fig. 11). Ca-
vernele devin adapostul colectiv al omului primitiv, locul unde c..
menu isi duc viata for socials Inca rudimentara. In cavern omul
face scoala vietii, acolo el transmite experienta sa tinerilar genera
(ii; acolo omul fabrics uneltele si acolo se nasc primele inceputuri
de arta. In cavern focul imprastie frigul si intunericul. Cu ajuto-
rul focului oamenii Isi pregatesc mai bine hrana, pe care reusesc
96 PROF. VASILE D. MARZA

s'o conserve, fripta sau afumata, mai mutt t:mp. Tot cu aiutorul
focului oamenii incep sa lucreze arme si unelte metalice.
Lupta sa cu mediul nu se opreste aici .Cmul imblanzeste ani-
male si ajunge sa-si faca rezerve nu numai animale ci si vegetale:
cultiva plantele a caror serninte sunt bogate in substante fainoase,
utillizeaza deci, pentru el, rezervele pe care aceste fiinte le inmaga-
zinau pentru desvoltarea propriului for embrion.
Intre perioadele glaciate omul a parasit pesterile si si-a cons-
truit locuinte pe lacuri (fig. 12), in camp sau in paduri. Locuinve
lui pgstreaza caracterul colectiv, servind fie intregului trib, fie unei
familii, dar prin faptul ca sunt unele langa allele fac pasibil legg-

"A

.0%1 .

kg.

zw111.

.0

t.

t.1. 17, a La. 2 .2

Fig. 11. Intrarea principala a greei din Font-de-aume (Dordogne,


modal uncle s'au gasit urine de oameni preistoriel, picturi murale (.recce) ca
pi urme de animale marl ( mamuti, cal, rinoceri si o.Tbi) (dupa Armand Rio).

turi stranse tintre toti membrii colectivitatii. Locuintele formau un


sat, care era deseori imprejmuit pentru a-1 izola de mediul biologic
inconjur'ator (fiarele salbatice sau alte triburi) care ar fi putut pri-
mejdui viata colectivitatii prin atacuri.
Locuinta artificial prezinta un enorm avantai fats de med:u.
Blana unui mamifer sau penajul unei pasari le apara de unele
variatii de temperature. Dar variatille prea marl (in plus sau in
minus) nu pat fi suportate de toate animalele. Unele pasari isi caut5
climatul optim potrivit; iar tend nu-1 au inteun loc, emigreaza.
Locuinta, focul si imbracamintea apara pe om de rigarile fri-
guiui si ale ernei celei mai aspre, creindu-i un mediu artificial.
DEPENDENTA DE MEDIU DIN PUNCT DE VEDEBE BIOLOGIC 97

Evolutia omului nu se apreste la haine, foe si locuinta. Inven-


tarea uneltelor, dornesticirea vitelar sunt urinate de aparitia elaselor
in sanul speciei umane. Aparitia elaselor nu opreste evolutia creeru-
lui, a constiintei a eNperientei. Tehnica face progrese. Specia urnana
devine din ce in ce mai stapana pe mediu1 biofizic inconjurator.
La celelalte animate procurarea hranei este in functie de exis-
tenta conditiilor objective din mediul de viata a fiintei respectiVe.
Dependenta for de mediu este Inuit mai mare.
La am lucrurile se schimba. -

In sanul speciei umane, in sanul societatii cu time procurarea


'7.' '.. " '" ' t

.' ..: ,..-, , -.../


A ,

d orrikl,
...--e-
..
. t0 41 1, ,, -

1.l; _,,,...;',4' 4-s- .-._,


,..;.,.0- '',, ..,
W.-
i-V.: rK.
%ft T . , ..-1.- ''"' 4

i it * I 4. t
..
'1" ''
.,,, ;
.
.

. ziP
Ifs -EQ)
p , ...
..:*, i .. -. [;:.. i
--1---
I dio
"
VZ.

:
. !C..

FI

Fig. 12. Locuinta lacustra din Noua Gunee. Primitivii contempor-col ai


arhipelagului ma1aez din Noua-Guinee si din Africa occidentals oonstruesc astazi
ora nle for lacustre dupa aceiasi tehrica ca si oamenii preistorici (col etia
Lectures pour Tous", duPa Armand Rio). Aceste case .se construesc pe stalpi
infiptii in apa Si se acopar cu paie 51 crengi de coPaci. Casele din stalpi si
acoperit,. cu paie se fac 5i acuma la noi, utilizand un procedeu vechi, de cateva
sute de mii de ani.
hranei, vestmintelor, adapostului, depind, cantitativ si calitativ, de
fortele si relatiile de productie.
Apar relatii noi intre mediul biofizic si eel social. Omul depinde
direct de mediul social si de relatiile de productie care exists in me-
diul in care el iii duce viata.
STUDII 7
98 PROFESOR VASILE D. MARZA

La celelalte fiinte inmagazinarea hranei, stocarea rezervelor, se


face la multe din ele, mai ales in seminte si in oud.
La unele animale si adultii pot stoca unele rezerve pentru sezo-
nul uscat sau rece. (Albina, harciobul, veverita, etc.).
Omul reuseste sa stocheze rezerve nu atat in corpul sau cat mai
ales in afara lui. Cultiva plante si animale, care-i serveste indestu-
ldrii nevoilor sale in orice moment al anului si in orice climat. Su-
pune natura, provoaca in mod constient transfarmarea plantelor si
animalelor.
Face sa dispara unele specii care-i produc lui si culturilor sale
pagube. Cultiva din contra altele. Schimba in felul acesta biosfera.
Schimba echilibrul biologic. Transforms desertul in steps si regiu-
nile paduroase in regiuni agricole. Omul devine un factor foarte
activ in natura. Omul rezolva cu ajutorul stiintei probleme pe care
nici o altd specie nu le-ar putea pune si rezolva. Omul modern
creaza diferite medii artificiale pentru el, ca si pentru plantele si
animalele pe care le cultiva. Poate creste plante ecuatoriale la poli
si plante polare la tropice. Omul a descoperit electricitatea si o
foloseste. Creaza lumina artificiald; utilizeaza razele ultra-violete si
razele X. Transmite sunete si im.agini la mad distante. Face sinteze
si descompuneri. Sintetizeaza numerosi corpi organici, ca si hor-
monii si vitamin. Poate provoca cancerul. experimental $i poate
transforma speciile. Provoaca bali si le vim:teed. In fizica a ajuns sa
dezagrege atomul.
Stapaneste toate mediile: suprafata ca si adancurile marilor,
pamantul ca si aerul. Viata socials si posibilitatile nelimitate de evo,
lutie intelectuala deschid omului cai si orizonturi largi. La celelalte
animale, evolutia se marca prin incorporarea in ou ca factori interni
a unuia sau a mai multor elemente dintre factorii chimici si in mod
exceptional a unor factori fizici ai mediului extern (schema No. 1).
Influenta acestor fiinte asupra mediilor waste cum suet oceanele
este in genere extrem de redusd. Coralierii constitue o rara excep-
tie. Influenta vietuitoarelor se resimtea mai. mult in meddle res-
transe cum suet cele acvatice (ape eurgatoare, mlastini, lacuri) sau
cele fterestre (padure, steps. desert, munte, etc.).
Influenta omului asupra mediului a ajuns extrem de mare.
Omul cautd sa modifice factorii c.limaterici.
Prin irigatii si plantatii transforma deserturile in parnanturi
roditoare si prin aceasta modified regimul vanturilor locale.
Prin impgduriri modified regimul ploilor in diferite regiuni.
Cautd mijloace de producerea ploii artificiale.
Mediul social i-a dat omului o independents relativd foarte mare
fatd de numerosi factori chimici si fizici din natura. Omul a ajuns
sa -i supund si sa-i domine in mod constient.
Pand la om mediul damina fiintele vietuitoare si era numai par-
tial dominat sau moclificat de ele.
DEPENDENTA DE MEDIU DIN PUNCT DE VEDERE BIOLOGIC 99

Omul, fiinta socials doming foarte rnulte elemente" din mediu


si el le modified in mod continuu si constient. Omul este doormat
numai de cateva elemente din mediu. El are nevoe de oxigen, pen -
tiru respiratie si de hrana de care, ca on si ce animal, nu se poate
14s1

BIBLIOGRAFIE
BEER (G. R.) Embryologie et Evolution (traducere Rostand, Paris).
El ,
(Beer studiaza embriogeneza si evblutia din punc, de vt..dar,2. dtaly.kctic.
procupa th.asemunea de problema transformarei factorlor extern
in factori intern).
BOULE (M.). Les horam,es fossils (Masson, 1946). (Tratat clasic asupra
oamenilor preistorici).
DARWIN (CH.). On the origin of species by mcans of natural selection,
on the preservation of favoured race, in the struggle for life (London,
John Murray, 1859).
ENGELS (FR.). Origina familiei, a prorrrietatii private $i a statului (ed.
P. C. R. 1947).
ENGELS (FR.). Rolul muncei in procesul de transformare a mai/mute{
in om (ed. P. C. R., 1945).
IONESCU (C.). Vergleichende Untersuchungen caber das Gehirn der Honig-
biene (Jena Zeitsch Bd. 45, 1909).
KORSCHELT (E.) si HEIDER. Vergleichende Entwicklungsgeschichte der
Tiere (ed. G. Fischer, Jena 1936).
(Tratat clasic de zoologie si embriologie enimala).
LAMARCK (J. B.). Philosophie zoologique. (Nouvelle edition revue et pre-
cedee d'une introduction biographique par Charles Martins, ed. F. Savy,
1873, Paris).
(Cea mai importanta lucrare a lui Lamarck in care el defineste influgn-
ta asupra evolutiei fiintelor vii).
MARZA (V. D.). Histophysiologie de l'Ovogenese, (coll. Actualites Scient.
et Industr. 1938). -
NEEDHAM (J.). Chemical Embryology (3 vol.). (Cambridge Univ. Press,
1930).
(Opera monumentala asupra biologiei, $i chimiei desvoltarii).
PARHON (C. MARIE). Les echanges nutritives chez les abeilles pendant
les quatre saisons (These doctorat de l'Etat. Section Physiologie, Paris,
1909).
RABAUD (E.). Zoologie biologique (ed. GauthiersVillars, Paris). 3 vol.
(Concepti,e moderns a zoologiei).
FILOSOFIA STIINTIFICA
A Prof. FR ANCISC J. RAINER')
de Dr. Ion VITNER

Aparitia operii stiintifice a profesorului Francisc J. Rainer, con-


stituie pentru literatura noastra stiintifica un eveniment remarcabil.
Din activitatea prodigioasa a aeestui savant au ramas prea pu-
tine documente scrise. Este cunoscuta atat modestia profesorului
cat teama extraordinary in fata cuvantului scris, teama in fata
*) Op rra Prof. Fr. J. Rainer a font publicata sub auspiclile Academiei Ro-
mano, in patru volume, cupritnzand:
1. Volumul I: Neurologie-wegetative (cercetari facute asupra sistemulud ner-
vos vege(ativ de Prof. Fr. J. Rather in colaborare. cu H Dumitrescu, Ecaterina
Eugenia Vanescu, N. Pan.ea, I. Mau, B. Menkes, C. Dimitriu) cu o prefata du.
Prof. Traian Sa'vulescu;
2. Volumul II: Structure fonctionelle (cercetari cu privire la structuna tune-
tionale, macroscopice Si microscapice, facute de Prof. Fr. J. Rainer in colaborare
cu: I. Th. Riga, Z. Iagnov, N. I. Stoer.esou, Neagu. I. Cotasscu, F. Robacki, E
Floru, I Ionescu, N. Bujorica, B. M,naces, St. M. Mialcu). Cu o prefata de St. M
Milcu;
3. Volumul III: Anthropologic, Morphologie (varia) Bibliognaphie (cercetari
antropologice morfologice facute de*prof. Fr. J. Rainer, in colaborare cu: A. Tu-
dor, M. Laces, B. Menkes, Z. Iagnov, Al. Gr. Iakobson, Vial. Neagu, I. Cortaescui
Cu o prefat,..1 de St M. Milcu. Cuprinde un index al lucrarilor Prof. Fr. J. Ratner
$i un index bibliografic al t rz for medioale facute sub directa sa supraveghere.
Oa anexa la volumul In a mai aparut Le metopisme chez les roumains at en general
de Fr. 3. Rainer 5i Al. Tudor;
4. 4\rolumul IV: Enseignenient, Instituts, Collections. Cu o prefata de Prof.
Traian Savulescu $i note lamuri'oare de St. M. Milcu, I. Th. Riga 5i AL Tudor.
Cuprinde firag-mente din jurnal intim cu privire la conceptia despre via-0 a profe-
sorului, la ctitura, oameni Si cunoastes,a $tiintifica. Deasemeni sunt redate cursuri
ale Prof. Fr. J. Rainer $i texte cu privire la conceptia sa asupra invAtaman'Ului
universitar. Volumul este oornplectat cu date asupra institutiilor stiintifice c'r-date,
organizate 5i contuse de Prof. Fr. J. Rainer.
Opera stiintifica a profesorului a foot publicata sub supnarvegherea unui
oomitet de fosti elevi 5i collaboratori ai profesorulual avand sprijinul larg al d-nei
Dr. Martha Trancu Rather.
Pe langa aceste patru volurne aparute sub egida Academiei Romane au
mai aParut:
1. Travaux d'anatornie it Is memoire du Prof. Fr. J. Rainer (sub egida Fa-
cultatii Ide Medicine Veterinary, Laboratorul de Anatomie Comparative) de: J. Th.
Riga, V. Papilion, V. Ghetie, P. Iorgulesou, C. Simionescu, L. Ureche, V. Pintea,
E. Pastea, I. Badescu, V. Oiurea, C. $esbanescu, 0. Vladixtu, I. Iaricu.
2, In amintlrea Profesorului Fr. J. Rainer, un vellum aparut sub Ingrijirea
d-lui M. Sevastos 5i cuprinzand marturille savantilor si oamenilor de cultiura
din Cara noastra cu privire la op-ra 5i personalitatea prof. Rainer.
FILOSOFIA $TIINTIFICA A PROF. FRANCISC J. RAINER IOI

incapacitatii cuvantului de a putea exprima intreaga bogatie a fap-


tului concret, a lumii fenomenelor care ne inconjoara.
Opera profesorului Rainer a fost comunicata contimporanilor
sai mai mult oral. Facand eforturi deosebite, pe cari jurnalul sau
intim le consemneaza cu fidelitate, prof. Rainer a putut ajunge la
o arty a retoricei sobre, care conferea cursurilor si prelegerilor sale
un farmec cu totul aparte. Aidoma filozofilor retori ai antichitatii,
invatamantul sau a fost mai mult oral. De aceia, astazi, cand se
publics o foarte modesta parte, a insemnatei contributii pe care
Prof. Rainer a adus-o stiintei romanesti, acest lucru este menit s
aiba praportiile unui eveniment, prin continutul acestei opere care-i
confers autorului ei un loc cu totul aparte in mijlocul oamenilor
de stiinta ai tarii noastre.
aF

Este cu neputinta sa. Vorbesti de Prof. Rainer fard a aminti


epoca in care s'a desfasurat activitatea lui stiintifica si pedagogics.
Maturitatea carierei sale stiintif ice corespunde uneia din cele mai
framantate perioade ale istoriei noastre nationale. Este perioada as-
cutirii luptei de clasa in Romania, perioada consolidarii puterii bur-
ghezo-mosieresti, a patrunderii marelui capital monopolist in Ro-
mania si a unei exploatari nelimitate a oamenilor munch. In fata
rezistentei maselor muncitoresti si taranesti, clasa exploatatoare or-
ganizeaza diversiunea ideologica pe toate fronturile, pentru a de-
turna agitatia masselor dela scopul ei firesc. Mistica cea mai intu-
necata si ura de rasa sunt instrumentele diversioniste cele mai pre-
ferate.
In clipa in care nici aceste mijloace nu mai sunt suficiente
pentru a ascunde mizeria nelimitata a masselor populare si aspri-
mea exploatarii omului de catre om, clasa exploatatoare se- pune
sub protectia dictaturii fasciste.
Epoca aceasta strabatuta de mari lupte si framantari a arun-
cat o buns parte a intelectualitatii noastre intr'o mare deruta. Fii
ai burgheziei, ai mosierimii, sau ai taranimii instarite, majoritatea
acestei intelectualitati nu a opus sau nici nu a dorit sa opund o
rezistenta activa in fata diversiunii ideologice. Multi din ei au spri-
jinit-o activ, au contribuit la raspandirea ei, s'au pus in slujba re-
gresului vadit al stiintei si culturii romanesti. Epoca profesorului
Rainer este si epoca lui Paulescu, prototipul scientismului intunecat
si retrograd, al pseudo-stiintei puss in serviciul misticei, al urii de
rasa, al represiunii antipopulare, al pseudo-stiintei servind scopu-
rilor economice si ideologice ale fascismului.
Contrastand in mod ferm cu aceasta perioada de deruta a
culturii romanesti, figura profesorului Rainer se detaseaza prin
limpezimea unei gandiri pastrata in limitele rationalului, insufle-
IAA de dorinta de a patrunde in miezul concret al lumii inconju-
102 DR. ION VITNER

ratoare, de a interpreta realitatea cu datele furnizate de realitate


si nu cu idei preconcepute sau detasate de real. In mijlocul furtunii
mistice, Rainer este unul din purtatorii mesagiilor ratiunii.
Fondul gandirii sale este net materialist. Dar ceeace confers
activitatii sale o calitate suplimentara indiscutabila este faptul ca
in cadrul lumii materiale el nu a vazut si nu a izolat fenomene imo-
bile, elemente si aspecte materiale izolate, ci a studiat si a adancit
procese, inlantuiri de fenomene, cuprinzand materia sub aspectul
mobilitatii, al neincetatei sale curgeri si transformari.

Cu prof Rainer anatomia romaneasca devine o faint& Perna


la dansul anatomia nu era deck un inventar de forme, de tesuturi
si organe, o catalogare inerta a ceeace constitue corpul omenesc.
Prof. Rainer transforms acest catalog static intr'o stiinta vie si
dinamica, instrumentand in interiorul muzeului tisular cu ajutorul
biologiei, al embriologiei, fiziologiei si mecanicei. El este primul
anatomist roman care nu accepts datul formei, care nu considers
misiunea sa terminate in momentul in care a terminat descriptia
inventarudrui anatomic, ci isi pone intrebari: de ce? pentru ce? i
cum ? s'a nascut si s'a organizat acest inventar. Aspectul izolat al
formelor anatomice, descrierea for individuals nu-1 multumeste.
Duper cum nu-1 multumeste nici inventarierea pur si simplu
a compozitiei cadavrului aflat pe masa de disectie. Profesorul Rai-
ner porneste dela ideia fundamentals ca studiul cadavrului nu este
in stare de a ne oferi o imaging fidela a organizarii materiale a
omului viu. La acesta totul este ca sila cadavru, dar in plus mai
este ceva care de fapt constitue eserrtialul : mi.7carea.
Actiunea mecanica pe care o determine miscarea, legaturile si
influentarile complexe dintre tesuturi si organe, actiunea si reac-
tiunea reciproca dintre ele, toate acestea alcatuind la un loc ceeace
se =Trieste functiune, sunt singurele in stare de a Tie eferi o ima-
gina plastics a organizarii materiale la omului si sunt singurele in
stare sa ne lamureasca detaliile acestei organizari ca si legi]e ei
fundamentale
Cu Rainier anatomia devine o stiintei a formei vie. Aceasta
definitie, cu un continut de o mare bogatie, mai strajuieste si astazi
frontonul sailor de disectie si al amliteatrelor de cursuri, pazind
anatomia s i prin ea intreaga stiinta.de devieri idealiste, nestiinti-
fice, inapoiate.
Metoda de gandire in studiul anatomic, Rainer o capita dela
profesorul W. Roux, un savant austriac de origins franceza,
anatorniei functionale sau cum se mai =Trieste a avirtomiei
bi,ologiee. Rainer am poutea spume c..1 este unull dintre prima rAs-
panditori ai acestei noui conceptii in studiul anatomic. Nolia mien-
FILOSOFIA $TITNTIFICA A PROF. FRANCISC J. RAINER 103

tare oferita de Roux a intampinat rezistente serioase din partea


anatomistilor timpului, rutinati intr'o dogmatics anatomic limi-
tata la descriptiv si la investigatii pur formele.
In momentul in care Rainer incepe studiui anatomiei calauzit
de principiile noi, revolutionare, ale lui Roux, in Europa anatomia
functionala nu era sprijinita decat de cativa izolati . de Braus, Ilen-
ninghof si Boeker in Germania si de Rouviere si Anthony in Frantz.
Lectia de deschidere a cursului de anatomie din anul 1919 (pu-
blicata in volumul IV) constitue un text clasic pentru noua metoda
de gandire in anatomie.
Prof esorul Rainer indica aci cu claritate hotarul dintre ana-
tomia statics, nestiintifica si anatomia functionala trecuta in sta-
diul de adevarata stiinta : Anatomia se multumea (in trecut
I. V.) de a fi un inventar al trupului omenesc, adica de a cataloga
formele anatomice si de a le orandui in anumite categorii. In aceste
categorii, aparate si sisteme, organele erau repartizate dupa func-
%iunile for dominante. De unde a ramas numele de anatomie siste-
mated. Termenul 'de anatomie descriptive este vag si fare sem-
nificatii, pentruca nu se poate imagina o stiinta care sa nu fie
descriptive... Ca stiirrta anatomia este de data relativ recenta. Ea
a luat nastere in ultima jumatate a secolului al 18-lea, cand cerce-
tatorii au simtit ,ca nu pot face abstractie de faptele realitatii in-
tr'un mod arbitrar si mai ales de cursul formelor anatomice, atunci
cand ei au inteles ca problema cea mai insem-Pata este de a larnuri
cum o forma rezulta din alts forma...
Incepand cu aceasta epoca stiinta anatomica a cautat sa -si
schimbe numele. Nu mai este stiinta care se ocupa numai cu des-
chiderea trupurilor cu cutitul, (dupa sensul etimologic al cuvan-
tului anatomie I. V.), ea devine giinta formelor vii, adica morfolo-
gia fiintelor vii".
La baza invatamantului anatomic al profesorului Rainer sta
deci aceasta ideie profund dialectics, a curgerii formelor, a trans-
formarilor si filiatiilor neincetate, care oblige anatomistul sa nu
cerceteze numai aparenta formelor .si sa nu le considere in nemis-
carea rigida pe care o ofera studiul cadavrului, ci sa le priveasca
sub aspectul dinamic al func %iunii lor, sa le priveasca ca forme vii
ca ,,forme in actiune".
De aci decurge un alt considerent inserrmat : anatomia nu este
o stiinta a formelor date, ci o stiinta a evolutiei si transformarilor
acestor forme, o stiinta a istoriei acestor forme vii : Un fapt este
sigur si anume ca ceeace traieste in noi a inceput sa existe de zeci
si poate de sute de milioane de ani. Noi suntem rezultatul actiu-
nilor si reactiunilor care s'au petrecut intre viata inceputa sub o
forma excesiv de simple si mediul inconjurator" (ibid.).
Anatomistul este d4ci obligat, dupa Rainer, sa se serveasca de
datele pe care lie furnizeaza antogeneza (studiul desvallarizi intregi
104 DR. ION V1TNER

a ind4idului si filogeneza (studiul desvoltArid substanted vii pe


parnant). La confluenta acestor cloud studii se poate observa un fapt
fundamental si anume ea: ontogeneza ne apare ca o scurta reca-
pitulate a filogeneze, ca istoria desvoltarii individului este un de-
calc schematic al desvoltarii fiintelor vii pe pamant. Si Rainer a-
dauga in cursul sau : Noi nu suntem cleat o fazd trecatoare in-
tr'un fluviu de viata care nu stim unde se varsd". Aceasta ideie
al carui ferment sceptic sau fatalist, altii 1-au desvoltat cu pre-
cadere, Rainer o zideste la temelia unei conceptii optimists, mi-
litante asupra progresului : Stapanirea unei vieti superioare consta
tocmai in a transforma efectul muncilor de fiecare zi intr'un astfel
de mod, Inca sa atingem intotdeauna ceva care este mai ridicat
Ceeace simtim cu totii, este ea viata ar fi de neinteles data am
pierde credinta in legdtura stradaniilor noastre cele mai marl, cu
ceva care este indestructibil".
Rainer care a introdus in stiinta noastra notiunea de structure
functionala, dem.onstreazd in luordrile sale cu o elegantd si adan-
cime, pe care numai intelegerea dialecticd a fenomenelor o poate
conferi, modul in care s'au edificat, sub imperiul miscarii, al func-
tiunii, diferitele forme si structuri.
Consideratiuni asupra structurei functionale a durei mater"
(publicatd in vdl. II) este o ilustrare a metoded sale de investigate.
Structura acestei membrane care invaluie fata exteriaard a encefa-
lului este provocata, dupe Rainer, de doua girupe de factori: um
grup de factori interni (pulsatille creerului, greutatea creerului $i
anodificarile de volum ale creerului sub impulsucl [respirator, ma-
rindu-si volumul cerebral in inspiratie si dianinuAnclu-1 in expiratie)
si un grup de factori extern (tractunile muschilor mast catori si
toracocranieni): Acesti factori isi transmit din.amica der pa-in inter-
medial tablei interne si externe a boltei craniene, rezultan,d urma-
toarea mecanica : O actiune a tabled interne, care sufera actiunea
creerului, asupra tablei externe" si O actiune a tabled externe,
care sufera tractiunile rnusculare, astpra tablei interne". Din acea-
sta. condensare profunda a traiectorinor" exercitate de forte in
compet1itie, Ia nastere structura asa cum o cunoastem, a durei
mater.
In tesuturi Rainer cauta astfel nu structuri inerte, ci, delis
cum se exprima materializari" ale miscarilor ,functionale. Este o
conceptie stiintifica deosebit de importanta si de avansata, care o-
ferd un tablou dinamic, al proceselor lumii materials.
Ca cercetator profesorul Rainer are la activul sau cateva des-
coperiri care 1-au facut. cunoscut in lumea intreaga. Nu vom cita
deck cateva cum ar fi : sistemul limfatic al inimii (initmat in tcate
tratatele clasice de anatomic) si sistemul portal hipofizar care a
pus in evidenta posibilitatea unei cal de comunicatie verioasd mij-
locind schimburile dintre hipofiza si nucleii dela baza creerului.
FILOSOFIA $TIINTIFICA A PROF. FRANCISC RAINER 105

Ca antropolog el daruieste acestei stiinte Inca in fasa la noi, o


lundare tecmeiniea si o indeparteaza mai ales de primejdia de a
servi interesele politice ale fascismului.
Cercetarile antropologice ale profesorului Rainer sunt facute
intr'o perioada in care aceasta stiinta era cu totul tributary tasis-
mului german. Este cu atat mai mare meritul savantului toman de
a fi restabilit echilibrul unei stiinte care nu are a se preocupa decdt
de om in raporturile sale cu mediul inconjutator.

Gandirea stiintifica a profesorului Rainer este inseparabila de


o perspective filosofica asupra desfasurarii vietii. Este de multe
on dificil sa delimitezi teritoriul dintre stiinta si filosofie in ct,rsu-
rile sale. Permanent preocupat de aspectele rnuitiforme ri corn-
plexe ale realitatii, eonsiderand anatomia ca o stiinta a formei nit",
deci ca o modalitate de a cuprinde mai bine, mai precis, continutul
acestei notiuni atat de spatioase, care este viata, Rainer a lasat in
textele calf stiintifice elem-ente ale unei metode de gandire filo-
sofica inaintata. Materialist convins. aplicat mereu asupra desavar-
sirii intelegerii concretului, prinzand acest concret sub aspectul sau
imediat cauzal si larg determinist. Rainer nu s'a marginit la atat
si a inclus in viziunea sa stiintifica aceasta optics a unei neince-
tate miscari a materiei. a unei curgeri neintrerupte, care confera
textelor sale o valoate dialectics.
Nu vrem sa spunem prim aceasta ca gandirea stiintifica a prof.
Rainer a fost Insufletita de viziunea large asupra realitatii incon-
juratoare si a umanitatii pe care o confera materialismul dialectic
si istoric. Acceptarea acestei discipline de gandire, implica o lega-
tura active cu lumea inconjuratoare, un militantism care nu se
limiteaza la fruntariile stiintei ci se angajeaza adanc in politic si
social, se pune activ in slujba multimilor oprimate, exploatate. Un
exemplu de savant marxist ni-1 ofera Paul Langevin. Atitudinea
Prof. Rainer, in fata vietii, era impregnate de un olimpianism, vadit
influentat si subordonat atitudinii goetheene.
Este cunoscuta influenta hotaritoare pe care a avut-o opera lui
Goethe asupra Prof. Rainer. Dar in interiorul acestei atitudini a-
parent detasata de viata, se citeste la Rainer, un sbucium, o con-
tinua cautare. Aceasta se traduce nu numai prin puternicele ele-
mente materialistdialeetice ale gandirii sale stiintifice, dar si prin
adeziunea neconditionata. pe care a dat-o actiunii dusa de grupul
-universitarilor democrati impotriva dictaturii antonesciene.
Importante, pentru descifrarea acestei puternice framantari in-
tenioare, sunt mai ales notatiile lasate in Jurnalul sau intim.
Sub acest report, Jurnalul profesoruflui Rainer este de o va-
loare inestimabita, El denote nu numai o vasty culture, cunostinte
106 DR. ION VITNER

din domenii extrem de variate si o sensibilitate, care-1 apropie in


multe locuri de sensibilitatea ascutita rilkeana, dar mai presus de
toate o intelegere profunda a manifestarilor vietii, privite sub acest
aspect al curgerii neincetate a materiei si a formelor vii.
La 26 Decembrie 1917 el noteaza : Sa nu uit niciodata cand
expun o forma. sa arat ce-i curgator intr'insa in viata indivi-
duals si in viata substantei vii. Care-i partea dintr'insa care in
mod vadit apartine trecutului. incotro tinde".
Iar intr'o nota cuprinzand planul lectiunilor facute in anul
1919, gasim notat : Vointa de a patrunde maretia care zace yin orice
forma a vietii.
Aceasta vointa i-a Anprimat si configuratia filosofica 4i pe
cea etica.
Credinta sa materialists o gasim concretizata in numeroase
file ale Jurnalului intim ca si in conferinte si in cursuri. 0 notatie
de o importanta decisiva pentru intelegerea filosofiei si eticci lui
Rainer este urmatbarea : Noi suntem singurul organism avand po-
sibilitatea de a crea o ambianta hotaritoare, deasupra oricarei am-
biante exterioare. Ambianta spirituals.
Cari sunt trasaturile care au treat ambianta mea ?
Ceeace se poate aprecia in mine. este urrnarirea si retlexul
acestei gandiri de baza.
Impacarea a doua gandiri contrarii in aparenta. si anume :
1. Trebue sa ma incadrez in ordinea universals ;
2. Viata cosmosului nu depinde de existenta mea (sublinierea
este a noastra I. V.).
Ca Un corolar gamin in alts parte:
Fiecare din actiunile noastre trebue sa se materializeze in
noi, intr'un mod foarte amplu (fiecare gandire trebue sa tie dense-
menea o actiune)" si este imposibil de a nu transmite ideile noas-
tre, dar noi trebue s le dotam cu spirit critic, cu metoda care sa
poata pazi libertatea spiritului".
Materialitatea cosmosului si independenta lui de subiectul gan-
ditor, este o notiune de baza a oricarei gandiri just-materialiste,
detasata de orice viciu de vulgaritate Rainer in nenurnarate ran-
duri accentuiaza insemnatatea unei legaturi stranse intre individ
si realitatea inconjvatoare, singura in stare sa ofere o irnagina
pregnanta a vietii si a desfasurarii sale continui. Nu se mai poate
imagina astazi un adevar, fara a avea in-soatele sau armata rea-
litatilor". Aceasta legatura este singura in stare, lupi Rainer, de a
ne oferi o sursa inepuizabila de idei generale valabile si avand ca-
pacitatea necesara de a ne indruma pe un drum sigur. Ideile gene-
rale contribue la formarea demnitatii personale. Sentimentul de a
te putea mksca cu uwrinta, de a te orienta in mijlocul tiintek, de a
nu te gasi in fata neprevazutului, este factorul eel mai eficace
pentru inlantuirea (fenomenelor I. V.) si acest factor it dau riumai
FILOSOFIA ETIINTIFICA A PROF. FRANCISC J. RAINER 107

ideile generale. Dar va repet ca ideile generale sunt Inc() conarea


activitatii practice, a contactului complect cu lumea faptelor $i a
fenomenelor pe care voim sa le dominam. Va amintiti de lumea
greaca cu istoria uriasului Anteu, fiu al pamantului, si de Hercule.
Hercule nu-1 putea ucide, pentruca de fiecare data cand it culca
la pamant, Anteu recapata puteri noi din partea creatorului sau
si a trebuit sa fie ridicat in aer pentru a putea fi invins. Faptele
indeplinesc acelasi rol. Rolul pamantului pentru Anteu, este ace-
lai i pentru ideile generale. Atata timp cat ramanem legati de
lumea realitatii, gandirea noastra nu poate fi invinsa".
Rar, poate foarte rar gasim, la noi in Cara, oameni de sting
care in perioada misticei inttmecate, la a carei deslantuire Rainer
a trebuit sa asiste, sa fi formulat cu atata pregnanta sI preciziune,
un adevar, de care erau insufletiti in acel timp, numai luptatorii
cei mai hotariti impotriva inechitatii sociale, impotriva misticismu-
lui, impotriva fascismului dictatorial.
Lupta impotriva misticismului sub orice forma Rainer a dus -o
cu inteligenta si elocventa pasiune dela inaltimea catedrei sale. Ifa,
deschiderea unui curs de anatomie, in anul 1914, el a denuptat
falsa posture stiintifica a intuitionismului bergsonian, aratand ca
adevarul stiintific nu ne poate fi furnizat pe calea intuitiei. ,,...Dar
intuitia... nu este in stare de a ne revela acest adevar. Noua ne
trebuie realitatea aceasta si mai mult decat atat, o bogata reali-
tate. Luati pe cel mai mare violonist al lumii si in roc de un Stra-
divarius, puneti-i in mans o scripca cu coardele intinse $i el nu
va putea deloc sa exprime ceeace simte. Ace lasi lucru se intampla
cu un savant care se serveste numai de intuitie".
Dar in realitatea inconjuratoare. Rainer ne arata ca nu tre-
buie sa ne multumim numai cu recoltarea pur $i simplu a faptelor
reale. Aceasta inseamna ceva, are o importanta oarecare, dar in-
semnatatea decisive o are numai interpretarea faptelor, inlantui-
rea for intr'un tot coherent. unitar, sau cum spune Rainer; reluand
un aforism al lui Bacon :
..Nu trebuie sa fim aidoma furnicii, ci aidoma albinei care nu
numai culege. dar si transforms produsul cures in ceva mai bun,
mai ales".
Gandirea lui Francisc J. Rainer este inchegata si de o plas-
ticitate si o vigoare atat de mare, incat socotim de o utilitate va-
loroasa lectura textelor sale. Ele sunt rodul unei reflectium avan-
sate, poate rodul uneia din cele mai avansate gandiri a timpului
sau. In mediul in care a trait si i-a desavarsit cunoa$terea tiin-
tifica, mediu otravit de dusmanii, de agresivitati (caruia lui Rainer
nu i-au fost crutate), intunecat de ideologia obscurantista a fascis-
mului. cuvantul lui Rainer a stralucit inteadevar ca un far calAu-
zitor.
A fost o perioad5 cand din cauza convingerilor sale democra-
zo8 DR. ION VITNER

tice, mentinerea catedrei si tinerea regulate a prelegerilor, insem-


nau pentru dansul un pericol de moarte. Impotriva lui, pentru a-1
impiedica s vorbeasca, s'au tras focuri de arma. Era epoca agi-
tatillor cuzisto-legionare. Dar Rainer era credincios unei discipline
si hotariri interioare, pe care a pastrat-o toata viata. El scrisese
candva in Jurnalul lui : Acela care nu este in stare sa moara pen-
tru o ideie, nu este un om. Nu ai dreptul sa vorbesti altora decat
data cuprinzi faptele si ideile dela acest nivel superior si data esti
capabil de a ridica pe ceilalti la aceiasi inaltime pentru a putea
respira mai Tiber si a simti din plin vantul inaltimilor".
Credincios acestei discipline el nu-si putea rasa elevii fare in-
drumator, nu putea lasa neterminate lucrarile stiintifice, nu voia
sa abandoneze o constructie elaborate in mijlocul unor mari difi-
cultati, in mana dusmanilor progresului. Si infruntand mari pri-
mejdii, era unul din putinii profesori ai Universitatii noastre, care
in acel timp facea sa se mai auda in salile de cursuri cuvantul
adevarului. al dragostei de oameni. al increderii in progresul uma-
nitatii.
Iar la sfarsitul prelegerii cu acel zambet interiorizat, plutind
cu discretie pe figura lui plind de demnitate, adauga : Intr'un fel
not suntem cu totii scolari, dOmnilor, camarazii mei mai tineri. Sa
pastram sentimentul ca nu trebue sa punem capat muncii niciodata,
convinsi ca cea mai frumoasa parte a acestei munci ne este Inca
ascunsa".
Opera stiintifica si filosofica a lui Francisc J. Rainer, este atat
de actuala, atat de bogata in indicatii stiintifice, filosofice si e-
tice; incat discutia ei ample, raspandirea continutului ei in cercuri
cat mai largi, nu poate Ii decat utila stiintei romanesti.
Ii datoram aceasta profesorului, filosofului si omului prob,
care a fost nu numai unul din marii nostri savanti si pedagogi,
dar a fost de fapt unul din antemergatorii nostri.

RESUME
La parution de l'oeuvre scientifique de Francisc J. Rainer constitae
pour la litterature scientifique roumaine un evenement tout a fait re-
marquable. Son oeuvre a donne a l'anatomie, a la biologie et a l'anthro-
pologie roumaines, un grand essor et les a orientees sur le terrain so-
lide de la pensee materialiste.
Le prof. Fr. J. Rainer a ete le titulaire de la chaire d'anatomie.
d'abord a la faculte de medicine humaine de Iassy (entre 1913-1920)
et plus tard a la faculte de medecine de Bucarest (entre 1920-1940).
L'importance de son oeuvre reside dans le fait qu'il est le premier
anatomiste rownain qui transforma l'enseignement de l'anatomie d'un
FILOSOPIA STIINTIFICA A PROF. FRANCISC J. RAINER 109

inventaire statique des tissus et des organes qu'elle etait en une science
des formes vivantes".
Eleve du professeur W. Roux, Rainer introduit dans Petude de
l'anatomie la methode de pensee fonctionelle de son maitre. Il emploie
pour l'expression plus adequate des formes anatomiques, les donnees
de la biologie, de l'embriologie, de la physiologie, et de la mecanique.
Il est le premier qui introduit dans l'anatomie roumaine la notion de
structure fonctionelle".
Son ouvre scientifique se caracterise par : 1. La recherche dans les
formes anatomiques, au dela des elements qui tombent dans le domaine
du descriptif, de la filiation, de Pevolution incessante des formes orga-
niques. 2. la consideration d'un tissu, non pas seulement sous le rapport
de la description analitique mais aussi et surtout comme manifesta-
tion d'un proces de materialisation d'une fonction. 3. L'etude de l'ana-
tomie d'un point de vue historique. 4. L'acceptation d'un determinisme
materiaiiste en tant que methode de pensee, dans Petude de l'anatomie.
Sous le rapport de Pinteret montre a l'evolution incessante et a la
transformation des formes vivantes, l'oeuvre scientifique du prof. Rai-
ner a de nombreux et justes accents dialectiques.
En dehors de l'oeuvre scientifique proprement dite, les notations
philosophiques et ethiques enregistrees dans son Journal intime", pre-
sentent une grande importance, de meme que ses conceptions sur l'en-
seignement en general, veritables manifestations inteljectuels d'une con-
science dernocratique.
Quoiqu, it ait vecu dans une poque quand Pintellectualite rou-
maine subissait la lourde influence du mysticisme fasciste, le professeur
Rainer a ete pendant toule sa vie un democrate canvaincu et sur le
plan ideologique un adversaire du mysticisme, un adversaire de toutes
ses manifestations ou nuances (il a ete aussi adversaire, entre autres, de
Pintuitionnisme bergsonien).
NOTIUNEA DE CRIZA
APLICATA CULTURII
de Prof. L. PATRA5CANU

Discutia pornita nu de mult in publicistiica noastra asupra exis-


tentei sau inexistentei unei crize in cultura romaneasca pune o pro-
blems care intrece limitele ei initiate.
Se vorbeste de o criza a culturii romanesti, acceptandu-se dela
inceput tema discutiei, astfel formulate.
Sa incepem cu delimitarea continutului notiunii cultura.
In adevar, aceasta notiune este departe de o definitie unanim.
acceptata. Deschizand cateva Encjdopedii sau Dictionare uni-
versale apare imediat lipsa de concordanta in cuprinsul
Aceasta dificultate 1 -a facut pe Unamuno sa afirme, nu far&
oarecare iroThie, intr'o discutie asupra viitorului culturii euronene :
,.Trebue sa marturisesc Ica dupe patruzeci de ani de pnofesorat, am
ajuns sa nu mai stiu ce este cultura"
Sa incepem deci prin a defini ce trebue inteles prin cultura.
Omul, dela inceputul existentei lui, s'a gasit in lupta cu fortele
naturii, incereand sa le utilizeze pentru scopurille 11ui proprii, sa le
pa-brut-Kid taineile. Aceste forte i-au aparut la iniceput simpqe 'gi
imediat perceptibile, ca de pilda vantul gi ploaia, fulgerul, frigul gi
caldura dogoritoare a soarelui, sau dimpotriva, n.evazute Si ascunse:
gravitatia, izvoarele de energie, electricitaitiea, etc. Omul, fie
singur, fie prin colectivitatea din care facea parte, si-a propus doa-
lungul istoriei si in toate fazele prin care a trecut, objective
mai apropiate sau a tins spre orizonturi din ce in ce mai largi, in
incercarea de a explica $i de a subjuga cele vazute i nevazute, din
mediul inconjurator.
Omul a aiuns astfel, ridicandu-se deasupra animalitatii, sa stA-
paneasca in bung parte natura.
Cultura omeneasca s'a nascut astfel in lupta apriga dintre om
si mediul inconjurator.
Numim cu/ture tota/itatea mijloacelor qi bunurilor materiale si
spirituale, care au fost create de omenire in cadru/ vietii Sociale.
Iii lupta de dominare a naturii si a fortelor ei.
Fac parte din domeniul culturii bunurile materiale produse ale

1) Entretiens --vol. II. L'avenir de la culture" Paris 1933 gag. 81.


NOTIUNEA DE CRIZA APLICATA CULTURII III

muncii si technicei omenesti prin mijlocirea carora omul si-a usurat


vist=a si si-a putut creia conditiile desvoltarii sale iintelectuale ; fac
parte din bunurile spirituale creatiile artei, stlintei, filozofiei, lite-
raturii.
Continutul notiunii de cultura este deci vast, cuprinzand deo-
potriva materialitatea lumii aservita omului si inaltele creatii
ale spritului, concretizate in filozofie, arta si stiinta.
Continutul culturii omenesti, a culturii care pentru fiecare epo-
ca istorica apare you caracteristicile ei speciale, este determinat in
primul rand de felul in care omul si-a produs bunurile materiale
necesare vietii. Acest fel de productie Inchide atat fortele de pro-
ductie forta de rnunca units cu mijloacele de productie pe
care el le-a manuit, cat si rapocrturile sociale existente in cadrul
productiei.
Daca la baza actului de creatie a culturii stau elemente de na-
tura economics, nu trebue ignorat insa ca aici nu avem deaface cu
o simpla legatura directs si cu o influenta mike.
Suprastructura unei societati parte integranta tocmai din cul-
tura ei sta si sub influenta creatiilor spirituale luate in sensul
eel mai larg. Mai mult,elementele componente ale suprastructurei
unei societati, fie Ca este vorba de literature sau de religie, de con-
ceptiile filozofice sau de institutiile juridice, influenteaza nu numai
domeniul creatiei intelectuale, ci se fac simtite si asupra socialului
si economicului. 0 influenta lirnitata, der perceptibila.
Definind continutul notiunii de cultura, asa cum am facut-o
mai sus, ea apare ca o notiune abstracts si de o valabilitate generals.
In realitate, nu exists cultura", ci o numita cultura, care trebue
privity pentru a fi inteleasa, in continutul ei concret. Acest continut
concret it capata dace tocmai consideram cultura ca un produs
istoric.
Nu exists o cultura in general, ci o cultura sclavagista, serva-
gista, capitalists sau socialists; iar atunci cand accentul trebue sa
cada pe specificul national, ea isi capata o limitare dupd natiuni si
popoare.
Totusi, ceeace determine continurtul unei culturi, in primul rand,
este de a fi expresia aranduirilor prin care a trecut cmenirea, din
faza pr]mitiva si pand astazi. Specificul national, cade pe al cloi-
lea plan2).
Cultura greaca sau cultura asiro-babiloneana creatiile unor
por.oare de sine statatoare, care ounosteau star' i de desvoltare proprii
si institutii deosebiteapar Vara indoiala, cu anumite caracteristice
care le deosebesc. Dar aceste deosebiri stunt limitate si pierd din
2) Alfred Weber in ,,Kulturgeschichte als Kultursoziologie" (Leiden 1935)
prezin4a un bogat material, care poate fi utilizat pentru a ilustna stratificarea cul-
turilor, in decursul istoriei. Dar numai pentru atata!
1I2 PROF. L. PATRA$CANU

continutul lor, daca plecam dela ceeace be este comun, datorita


tocma'i faptului ca, indiferent de siituarea popoarelor in cadrul lumii
antice, toate aceste popoare spar inteo anumita faza istorica, isi
desvolta economia si viata for socials si, in acelasi timp, isi fundeaza
cultura for pe baza utilizarii muncii robite. Ceace deosebeste cultura
romans de cultura egipteana, cea greaca de a asiro-babilonienilor,
este mult mai limitat clecat deosebirile fundamentale intre cultura
lumii vechi si, de pilda, cultura medievala sau a lumii moderne,
nascuta in cadrul capitalismului. Incercarea pe care Oskar Halecki o
face de a apara eternitatea" culturii de astazi, sustinand continui-
tatea iritre civilizatia anted si cea moderns nu poate sa ascunda
deosebirile fundamentale intre aceste cloud culturi.
Accentuarn acest lucru pentruca este important in discutia
noastra.
0 cultura este inainte de toate sclavagista si apoi elena, romans
sau egipteana. Este in primal rand servagista si apoi germana, b.;zan-
tina sau italics. Este burghezo-capitalista si apoi, franceza, engleza
sau romaneasca.
Conturand astfel definitia notibtnii de cultura, sa pasim la ana-
liza celui de al doilea termen al problemei: notiunea de criza apli-
cata culturii.
0 prima observatie. Tenmenul de criza aplicat culturii este
luat, fie din economie, fie din viata socials. Della inceput sa subliniem
ca ideia de criza se leaga de periodicitatea unui fenomen, ca prin
criza se intelege, in mod obisnuit, o stare de tulburare trecatoare,
care cunoaste un inceput si un sfarsit.
Inainte de a analiza insa mai adanc, intrucat se poate vorbi de
o criza a culturii, ca despre un fenomen care sa corespunda unei
realitati, trebue sa concedem ca formula are o mare putere cir-
culatorie.
Nietsche, Oswald Spengler, Julien Benda, Massis, Liebert, S'm-
mel au utilizat-o si au incetatenit-o in literatura moderns. Toti
acestia, fiecare din punctul lui de vedere, a incercat nu numai
sa delimiteze caracterul crizei, dar sa explice si cauza ei.
Dana am voi sa sintetizam intr"o ifraza elementul deosebit al
crizei culturii, asa cum se desprinde din scrisul autorilorr mai sus
citati, am putea sa Exam, drept specific al crizei culturii, al crizei de
astazi ca fenomen mondial, lipsa unei valori unanim recunoscuta si
unanim acceptata, in jurul careia sa se concentreze toata productia
spirituals a unei epoci si a unui popor. Nietsche a fost acela care
eel dintaiu a scos in evidenta acest aspect al problemei.
Unii dintre scriitori, cum este Liebert, deplang decadenta meta-
fizicei si ar dori o centrare a culturii prin renasterea e14). Nicolae
3) Entretiens vol. VI. Vera un nouyel hudnanisme" Paris 193/ peg. 23.
4) Air hur Lieb.rt, Die geistige Krisds d..s Gegenwart" 1924.
PROF. L. PATRASCANU 113

Berdiaeff si publicistii catolici, cum sunt Maritain si Massis doresc


centrarea culturii in jurul valorii religioase 5). Auguste Comte punea
accentul pe valorile stiintifice, etc.
Ceeace trebue retinut insa, atunci cand analizam insasi posibi-
litatea existentei unei crize de cultura, este ca toti acei care au
intrebuintat aceasta expresie au plecat, in realitate, dela existenta
culturii ca dela o creatie autonoma a mintii omenesti, deslipita de
conclitifie economice si sociale, care ii dau nastere.
Acest autonomism al culturii, pe care-I afirma Hegel si Fichte,
,Si in ultima vreme Spengler, Hartmann sau Hans Freyer, conditio-
neaza insasi posibilitatea crizei in acest domeniu.
Cu toata circulatia larga a expresiei criza de cultura" not so-
cotim nejusta aceasta formula. 0 socotim nejusta, nu numai in
cadrul discutiei asupra culturii romanesti, dar falsa in sine.
Am aratat ce se intelege prin criza, acolo unde, in afara de
termenul medical, notitmeaisi gaseste aplicare. In domeniul medical
prin criza se intelege schimbarea brusca intervenita in cursul unei
boll, anuntandu-se prin cateva fenomene particulare si desemnand
momentul maxim atins de starea morbida. De aid terrnenul 'a trecut
in economie, pentru a marca o stare de tulburare, fie in domeniul
productiei, fie in domeniul circulatiei sau al creditului. Voibim azi
de criza economica, atunci cand se produc rupturi periodice in
echilibrul sistemului capitalist, intr'o Cara sau alta.
In domeniul social vorbim de criza atunci cand inregistram o
ascutire a ciocnirii de class intre exploatati si exploatatori, intre
capitalisti si muncitori.
In sfarsit, in domeniul politic criza marcheaza elementul ruperii
unui echilibru politic si permanentizarea unei stari de instabilitate.
Am amintit toate aceste acceptiuni ale notiunii de criza, si le-am
luat ipe cele mai uzua:e, ,pentru a arata de ce inl cuprinstul ei
obisnuit notiunea de criza nu poate sa se aplice culturii.
Se vorbeste insa si de o criza jenerala economica, structurala,
cum este criza generals a capitalisaoului, criza care se manifesta
prin decaderea, sguduirea adanca si apropierea prabusirii sistemu-
lin capitalist". (I. Lemin).
Crizele structurale deschid intr'o forma sau alta calea
adancilor prefaceri economice si sociale. Dar aici intervine un ele-
ment nou. Criza, printr'o schimbare cantitativa si-a schimbat si
calitatea. Criza se transforma sau se poate transforma in re-
volutie, deci intr'o schimbare fundamentals a raporturilor economice
si sociale existente. Pilda : revolutia franceza din 1789 sau marea
5) Berdiaeff N. Un nouveau Moyen Age", Paris 1927 ; Maritain J. Ele-
men's de Philosophie" Paris 1923 ; Massis H. Defense de L'Ocoldent", Paris 1927.
Toati aceasta literature, imbibatA de mi.9ticiam, este caraeteristica pentru epoe
de deoadenta a fi1ozofiei lyurgheze.
STUDII 8
114 NJTIUNEA DE CRIZA APLICATA CULTURII

revolutie din Octombrie. Dar atunci dispare continutul notiunii de


criza asa cum se manifests chiar si in acest studiu al evolutiei
dintr'un moment dat.
Sa cerce..tam acum posibila aplicare a notiunii de criza la pro-
blema culturii.
In prima forma nu se poate vorbi de o criza a culturii, pentruca,
in definitia pe care am dat-o acestei notiuni, nu a aparut nicaeri si
nu pot aparea in de:asurarea uneia si aceleiasi culturi, sub sem-
nul periodicitatii, momente de desechilibru, sau afectarea pe scars
totals a bunurilor si valorilor care-i slujes2 drept baza. Nu au existat
crize culturale, ci au existat, in cadrul culturilor nationale, epoci
mare- to prin scaderea si degradarea productivitatii in arts, in litera-
ture sau in st:inta. Au existat epoci de devalorIzare a unor notiuni si
formule socotite ca noperisabile cum au fost unele credinte rcl.gi-
oase sau unele puncte de vedere filozofice. Dar crize in cultura, d,c5
vrem sa pastram realul inteles al notiunii de criza, nu au existat. Si
ne grab'm sa adaugam nu pot exista, pentruca elementul de perio-
dicitate, cu inceput, crestere maxima si revenire. deci fara spar-
gerea eadrului social este incompatibil cu masivitatea pe care o
are cultura. in orice moment istoric am privi-o.
Poate fi acceptat cel de al doilea continut al notiunii de criza
criza structurala ?
Unde si sub ce forma se poate gasi in evolutia culturii orne-
nest, la un moment dat, elementele unei crize structurale, care
criza sa se gaseasca depasita, si pr'n aceasta transformata ir. insasi
continutul ei ? 0 asemenea criza nu-i cu putinta decat plasan-
du-te pe terenul autonomiei culturii deci aCceptand un punct de
vedere idealist.
Dace nu putem vorbi de criza culturii, totusi care este fenome-,
nul pe care 1-a trait omenirea la sfarsitul lumii antice sau pe care it
traeste in momentul de fats, limitand campul nostru de observatie
numai :a cultura ?
Cultura antics, cultura sclavagista, a disparut. Pe ruinele ei
si in locul ei a aparut cultura medievala. 0 cultura de o factura
deosebitA si cu un rontinut bine precizat. Cultura medievala. cultura
servagista, la randul ei a decazut si a fost inlocuita de cultura bur-
ghezo-capiralista. Astazi cultura burghezo- capitalista este in deed-
dere. Ea este inlocuita de cultura socialists. Asistam astfel dealun-
gul istoriei la disparitia culturilor, la aparitia unor noui culturi.
Acesta este !enomenul pe care it inregistram astazi ; asistiim in
'rea/itate la sfarsitul unei epoci istorice ,si la apusul culturii care ii
apartine. Acestui proses, in masura in care cuprinde si cultura, nu
i se poate aplica caracterul de criza, pentru doug motive : in primal
rand, asa cum am aratat, notiunea de criza este limitata. Apare ca
un provizorat care nu schimba scara valorilor, pang atunci acccp-
tata, este un moment inteo evoautie, o tulburare inteo destfasurare
PROF. L. PATRA$CANU 115

care cunoa.ste scaderi si reveniri. Fenomenul cultural pe care -1 traim


astazi pe care 1-a trait omenirea in secolul al II-lea si al III-lea
d. Chr. sau din secolul al X1V-lea pand in secolul al XVIII-lea. este
insa un fenomen de descompunere. El nu poate cuprinde nici ele-
mental de perioclicitate, nici de limitare.
In al dolea rand, nu traim un proces de descompunere in do-
meniul limitat al culturii, ci punctele de vedere trebuesc inversate
si erarhizate : descompunerea culturii, fenomenele morbide pe care
le inregistram in dcmeniul cultural din toata lumea capitalists,
toate acestea nu sunt decat manifestari, reflexe ale unui proces mult
mai adanc, care tree dincolo de cultural. In adevar, tea-in criza
structurala a regimului capitalist, traim in realitate, epoca de sfarsit
a acestui regim. Aici criza isi produce toate efectele. Unul din aceste
efecte este. si decaderea si descompunerea culturii societZtii capi-
taliste.
Deci, in masura in care cultura, in ansamblul ei, apare ca un
produs istoric, determinat de factori economici si sociali, ea urmeaza
drumul schimbarilor pe care le sufera economicul si socialul. Ea nu
are o viata proprie si tocmai de aceia am aratat mai inainte ca
numai acceptand punctul de vedere idealist al autonomiei cul-
turii, a considerarii ei ca un tot autonom, drept o pura creatie a
spiritului, se poate vorbi de criza.
In istorie, culturile au aparut, s'au desvoltat si au disparut,
urmand drumul desemnat de formele de organizare economics si
sociali, prin care a trecut omenirea. Cultura lumii vechi, cultura
lumii medievale, cultura lumii burghezo-capitaliste de astazi, re-
flecteaza in evolutia lor, etapele pe care aceasta omenire le-a
cunoscut.
Ca nu poate fi vorba de o criza a culturii, ci in realitate de
decaderea, de inlocuirea unei culturi prin alts cultura, ne-o dove-
desc realitatile pe care le traim not insine in momentul de fata :
felul in care cultura socialist5, cultura soviet:ca de astazi, se ridica
si isi afirma existenta si valoarea in fata culturii burgheze deca-
dente. Aceasta noua cultura cultura socialists a luat nastere
nu in cadrul unei crize a culturii", ci ca rezultat a schimbarilor c'e
regim economic si social in cadrul si pe baza noului regim soc!al'st.
Sa ne Intoarcem insa la discutia pornita in publicistica roma-
neasca asupra crizel culturii romanesti. Pentruca in mic, pastrand
proportiile, asistam si aici la un fenomen mult mai adanc decat o
criza", asa cum au afirmat-o sau asa cum au combatut-o toti par-
tasii la aceasta discutie.
Cultura romaneasca nu este o abstractie, ci si ea isi capata un
continut, fiind un produs istoric caracteristica pe care am sta-
bilit-o artunci cand am volt s'a delimit5m notiunea de cultura in
general.
Cultura romaneasca de pand acuma, in epoca pe care am trait-o
xv5 NOTIUNEA DE CRIZA APLICATA CULTURII

pand in ultima vreme, este o cultura nascuta in condittile impletirii


elementelor capitaliste si a ramasitelor feudale in economia si so-
cietatea romaneasca. Acesta este substratul culturii de pang acuma,
reflexul unor asemenea start economice si sociale a fost cultura
romaneasca.
Cultura romaneasca, in cuprinsul ei vechi, trebuia atacata si
trebue aratat ca si la not trairn si am trait chiar in ultimele doug
J3ecenii, fenomene de descopunere a acestei culturi.
Caci in realitate, tra m astazi disparitia si descompunerea cul-
turii vechi romanesti, a culturii exponent al vechilor raporturi de pro-
ductie, al vechilor raporturi sociale. Cultura romaneasca, ca intreaga
cultura burghezo-capitalists, isi traeste sfarsitul. Semnele descom-
punerii, semnele deCaderii, au aparut mai de must. Procesul se pre-
cipita astazi. Conditiile materiale legate de economic $i social, pentru
crearea unei noui culturi exists, sunt in deplind si rapids desvoltare.
Deci spre aceasta se merge : spre o noua cultura.
Traim o epoca de acianci prefaceri, care imbratiseaza domeniul
economicului si al socialului, prefaceri care se vor reflecta normal
si in domeniul culturii. Suntem si in Cara noastra la inceput de nou
veac istoric si prin aceia suntem la inceput de noua cultura. Bre-
mizele sunt puse si perspectivele istorice nu pot fi altede.
CONSIDERATII ASUPRA
STRUCTURALISMULUI
IN LINGUISTIC ek
de Prof. AL. ROSETTI

$coala linguistics franceza, in frunte cu Ferdinand de Saus-


sure (1857-1913), a adus o mare inovatie in sttidiul fenomenelor
vorbirii umane atunci cand a arAtat ca limba este un fapt social,
o functie a societatii organizate. Antoine Meillet (1866-1936), ele-
vul lui de Saussure, a precizat, mai tarziu, conceptia sociologica
a limbii.
Limba, ca si faptul social, este impusa din afara individului, ea
fiind o institutie colectiva. Limba e impusa individului, ca si fap-
tul social. Cu diferenta ea constrangerea constitue un criteriu al fap-
tului social, si nu un caracter esential al sou, pe cand impunerea
limbii fiecarui membru al colectivitatii respective constitue un ca
racter esential al ei Cad in gall de faptul ca copidul primeste
limba gata facuta dela anturajul sou, limba se impune indiv:clului
in tot cuirsul vietii sale. inteo forma fix5, dela care nu se poate
abate (pronun(are corect5, reguli ortografice, etc.).
Cepilul devine, si prin Imba, o fiinta socials. Originea sceial5
a graiului, in procesul muncii colective, a fort aratata pentru pri-
ma oars de Engels (in Rolul muncii in procesul de transformare a
maimutei in om, p. 7 sq.). Limba este un fencmen caracter!sf c al
unui grup de oameni, un model colectiv al activitatii for linguist:ce,
un sistem de semne. independent -de inclivld si irrpus indiv'dului.
In felul acesta constaam un paralelism desavarsit intre ideile lui
Durkheim (1858-1917) si concept'a lui F. de Saussure despre limba,
ast5e1 incat e probabil ca cel clintai a influentat pe c."l de al dolea.
. .
Aceasta conceptie socials a limbii a avut urmari importante
pentru desvoltarea linguisticii.
Dar paralel cu desvoltarea linguisticii in aceasta directie, unii
linguisti s'au adresat psihologiei si au cautat intr'insa principii
calauzitoare.
Linguistul german Hermann Paul (1846-1921), autor al unei
118 PROF. AL. ROSEITI

lucrari celebre asupra principiilor" linguisticii, a pornit dela psi-


hologie, spre deosebire de predecesorii sai, care. vedeau in lumea
fizica modele de urmat, si considerau limba ca un organism viu.
Se credea atunci de catre Max Muller si altii in identitatea din-
tre vorbire si cugetare. De fapt, Hermann Paul a aratat cu drep-
tate ca operatiile psihice nu pot fi reconstruite din expresiile lin-
guistice ss ca nu exists paralelism intre cugetare si vorbire. Caci
vorbirea este arbitrary si inexacta.
Alte erori s'au facut in legatura cu logica.
Grecii au stabilit unele raporturi intre gramatica ss logicd.
In vremurile noastre, cercetarile in domeniul psiho-patologiei
vorbirii au adus lumina in acest domeniu.
S'a stabilit, astfel, ca adevarul logic sau formal are un came-
ter mai fix, pe cand adevarul material, care depinde de comclitlile
ernp!r:ce, poate varia si poate fi modificat mai usor.
In linguistics operam cu adevaruri din categoria aceasta, ade-
varuri asa zise contingente", al caror raport e stabilit eu ajtutotruI
experientei, i nu al ratiunii.
* *

Aceste consideratii ne permit sa abordam, acum, examinarea


unei blunt, recente a linguisticii, pornind dela cercetarile de psi-
hologie linguistics.
Este meritul regretatului N. Trubetzkoy si al lui Roman Ja-
kobson, astazi profesor la New-York, de a fi creat fonologia si de
a fi deschis astfel linguisticii perspective noua.
Fonologia, in eserrta ei, este o discipline structurala.
Slructuralismul este un mod deosebit de a privi lumea, in do-.
m=nittl lumii fizice si al bielogiei. Pornind dela cercetarile lui
Christian von Ehrenfels, care, in 1890, a aratat ca teoria structurii
po neste dela consideratia totalitatii, care se adanga La surra ele-
mentelor care alcatuesc o configuratie oarecare, astfel incat prin
structura" se intelege un proces global, fonologistii au pus bazele
unei discipline diferite de fonetica.
Spre deosebire de fonologie, fonetica is in considerare fiecare
atom in parte, sunetele fiind descompuse in partile for componente,
fare ccnsideratie fata de structura ansamblului. .

Fonologia, dimpotriva, priveste sunetul ca un intreg, in raport


cu celelalte sunete ale limbii date.
Modul acesta de a privi natura, ca un intreg, preconizata de
filoscfii materialist (Fr. Engels, Anti-Diihring, p. 60), corespunde cu
doctrina dupe care natura constitue un tot coerent, in care ele-
mentele legate organic intre ele nu pot fi intelese fare conside-
ratie fata de annamblul din care fac parte (I. Stalin, op. cit., p. 663):
Fonologia s'a constituit in acest climat filosofic. Printre pre-
CONSIDERATII ASUPRA STRUCTURALISMULUI IN LINGUISTICA 119

decesori, noua discipline numAra, in primul rand, pe linguistul polon


J. Baudouin de Courtenay, care, in termeni nu Intotdeauna corecti,
a aratat Inca din 1894 ca, pe langa fonetica, discipline care ope-
reaza cu sunetele vorbirii umane, fare constderatie fate de valoa-
rea for diferentiala, ar fi locul pentru o disciplind care sa tina toe-
mai seama de acest caracter diferential, care este fundamental in
In felul acesta, bazele fonologiei erau puse.
Caci ceeace deosebeste fonemul cu care opereazA fono-
logia de sunet, cu care opereaza fonetica , este, in primul
rand, functia diferentiala, de opozitie, a fonemului.
Dace intr'un ouvant ca vamii, de exernplu, inlectim > e v cu
1, atunci obtinem un alt suport fonic (scan cuvant), cu un sens di-
forit: lama.
Si asa mai denarte: rams, mama, etc.
Caracterul diferential si de opozitie al fonemului (v, 1, r, m)
reiese cu evidenta din aceste consideratii.
Fonetica este prin excelenta o disciplind atomista. Ea studiaza
sunetele izolate, Mira consideratie fats de valoarea for semantics si Oe
opozitie. Dimpotriva, fonologia nu studiaza fonemul in afara siste-
mului fonologic al unei limbi date. Definind fiecare fonem in parte,
stabilim locul si valoarea sa in structura sistemului fonologic al
limbii respective.
Fonologistii au redat fonetica gramaticii, fonetica propriu zisa,
adica analiza sunetelor pentru ea insasi devenind o discipline extra-
gramaticala, o ramura a fiziologiei si a acusticii.
Gramaticul, in partea consacrata descrierii sunetelor unei limbi,
consYera fonemele Lnibii respective, iar in pantea consac-ata mcr-
fologiei, expune rolul opozitiilor fonologice Si felul in care fonemele
sunt Intrebuintate pentru a varia sensul semnului linguistic.
In felul acesta, fonologia este caracterizata prin structuralismul
si universalismul sau sistematic, in opozitie cu atomismttl si indi-
vidualismul foneticii.
Caci o limbs e constituita din ansambluri in care totul este
solidar. Trasatura cea mai caracteristica a structuralismului este
tocmai notiunea de totalitate, si ea este puss in lumina de fonolo-
gisti, in descrierea limbilor vorbite.
Aceste consideratii ale linguistilor sunt fundate pe definitia
structur,ii, si anume : un tot format din fenomene solidare, in asa
fel incat fiecare depinde de celelalte si nu poate fi ceeace este decat
in si prin relatia sa cu ele" (Lalande, op. cit., III, p. 117).
Structuralismul, pe langa pnncipiul totalitatii, mai imprca $t
princ.pial neciprocitatii, al interdependentei fenomenelor, arnandoud
facand parte din ansamblul principiilor marterialismului dialect c,
descoperite de Marx si Engels. La fiinte:e organizate faptele au fost
120 PROF. AL. ROSETTI

vazute si de celebrul naturalist francez Cuvier (17694832): orice


finta organizata alcatueste un ansamblu in care partile isi cores-
pund si actinnea fiecarei parti se rasfrange asupra celorlalte. Once
modificare a unei parti e resimtita de toate celelalte, printr'o repeir-
cusiune imediata.
Principiile acestea se apnea fara nici o modificare faptelor de
limbs.
A. Meillet (op. cit., p. 475) a exprimat aceasta in mod lapidar:
fiecare limbs formeaza un sistein unde totul este solidar si infa-
liseaza un plan general pe de-a intregul riguros".
Pornind dela studiile lui Maurice Grammont, care a aratat
cum se produc fenomenele de 'disimilare si asimilare in limbile
vorbite, adica de modificare a unui sunet sub influenta altui sunet
af]at intr'o pozitie dominants (roan. cunund: lat. corona, cu r trecut
la n sub influenta lui n urmator; rem. reirunchi: lat. ranunculus, ou
n trecut la r sub influenta, de asta data dis:milatorie, a lui n ur-
mator) cu consideratia fats de structura ansarnblului, adica a cu-
vantului fonet. c si fats de sensul cuvdntului, orSce schirnbare in
structura cuvantului avand repercusiuni asupra modi5carii sensu-
lui sau, Meillet a pus in lumina acest principiu fundamental pentru
structura l'rnbilor.
Daca totul este sistematic, intr'o limbs data, atunci aceasta
inseamna ca putem separa, in fiecare sistem linguistic, ceeace este
esential de ceeace este secundar, confngentul de necesar.
Roman Jakobson (op. cit., p. 17) a precizat, intr'un caz, pentru
limba rusd, caracterul acestei necesitati : daca a exista, b exista. de-
opotriv5 ; dac5 a exista, b lipseste; daca a lipseste, b lipseste de
asemeni.
In felul acesta s'au stabilit pentru prima oars, in linguisticd,
relatii necesare intre fenomene.
* *

Structuralismul, in linguistics, nu este un fenomen izolat, ci


rezultatul unei tendinte generale, care se observa si in alte dis-
cipline stiintifice.
Caci ceeace import5, intr'o stiinta, si constituie obiectul cer-
cetarilor, este permanentul. Stiinta studiaza realitatea care se as-
cunde in dosul observatiilor, infrastructura inconstienta a feno-
menelor. Legile stabilite sunt secundare in raport cu coeziunea
interns a unui sistem, cu legaturile lui necesare. Realul p!seda o
coniume intima, o structura particulars, el formeaz5 un tot eche-
rent, format din elemente solidare care se conditioneaza reciproc.
Scopul nostru a fost de a arata progresele realizate prin apli-
carea acestei conceptii faptelor de limbs.
121

INDICATII BIBLIOGRAFICE
1. VIGO BRONDAL, Linguistique structurale, in Essais de linguistique ge-
nerale, Copenhague, E. Munksgaard, 1943, p. 90 sq.
2. ERNST A. CASSIRER, Structuralism in modern linguistics, in Word, I.
New York, 1945, p. 99 sq.
3. W. DOROSZEWSKI, Sociologie et linguistique (Durkheim et de Saussure),
in Ac-es du deuxieme Congres international de linguistes, Geneve,
25-29 wilt 1939, Faris, Maisonneuve, 1933 p. 146 sq.
4. Quelques remarques sur les rapports de la sociologie et de la linguis-
tique.: Durkheirn et F. de Saussure, in Psychologie du langage, Paris,
Alcan, 1917,
5. EMILE DURKHEIM, Les regles de la methode sociologique, FOTIS,

6. FRIEDRICH ENGELS, Domnul Eugen Diihring revo/utioneaza' stiinta (An-


ti-Diihring), Bucureti, Editura Partidului Comunist Roman, 1946.
7. ROMAN JAKOBSON, Rernarques sur l'evo/ution phonologique du russe
comparee a cello des autres langues slaves, Prague 1929. (Travaux du
cercle linguistique de Prague, 2).
8. IORGU IORDAN, Un linguist sociolog: Antoine Mei Ilet (1866-1936), in
Academia Romani. Mem.or:ile sectiunlii literare. S Tie III. TomuS, IX.
Mom. I.
9. Vocabulaire technique et critique de la philosophie, par Andre Lalande,
III, nouveau supplemen,, Faris, Alcan, 1932.
10. CLAUDE LEVI-STRAUSS, L'analyse structurale Pn linguistique et en
anthropologie, in Word, I, New York 1945, p. 33 sq.
11. A. MEILLET, Introduction a l'etude coraparalve des langues indo-euro-
peennes, Faris, Hachette, 1934.
12. AL. ROSETTI, Filosofia cuvantu/ui, Bucuresti, Fundatia regale pentru
literature $i arte, 1946.
13. FERDINAND DE SAUSSURE, Cours de linguistique generate, publie par
Charles Bally et Albert Sech:haye, avcc la collaboration de Alber+
Riedlinger, Lausanne-Paris, Payot, 1916.
14. EUGEN SEIDEL, Fonologia ft problemele ei actuale, Bucuresti, 1942 (Soc.
Romand de linguistic& Seria I, Memorii, 2).
15. A. SOMMERFELT, La linguistique : science sociologique in Norsk Tidsskrift
for Sprogvidenskap, V, 1932, p. 315 sq.
H. I. STALIN, Problemele Leninismului, Bucuresti, Ed. Partidului Comunist
roman, f. a.
17. N. TRUBETZKOY, La phonologie actuelle, in Psychologie du langage, Paris,
Akan, 1933, p. 227, sq.
18. EGON WEIGL, Priviri critice asupra uror qtiinte moderne. I: teoria
configuratiei, in Revista Funda;iilor Regale, XIV, 1947, nr. 5, p. 52 sq.
IN JURUL CRESTINISMULUI
DIN DACIA
de Prof. C. DAICOVICIU

Ivirea, ca i raspandirea crestinismului in lumea antics medi-


teraniana de cultura greco-orientala-romano-apuseand (care, in
fond, coincide cu imensul imperiu al Romei), a preocupat o serie
de cercetatori, dand nastere la lucrari remarcabile si, unele din
ele, de o netagaduita valoare stiintifica. 0 analiza larga si apro-
fundata a cauzelor ivirii si raspandirii acestei religii pe baze ma-
terialiste ramane, insa, Inca un desiderat. Aceasta analiza, facuta
pe temeiuri si din puncte de vedere noua, va lamuri, credem, un
sir de probleme de ordin social, economic si spiritual neintrezarite
sau neelucidate Inca, care constituie fenomenul atat de interesant
si de complex al lumii greco- romane ce se apropia de sfarsit.
Extrem de interesanta e urmarirea acestui proces de patrun-
dere a religiei lui Christ in regiunile marginase si indepartate ale
imperiului ; in acele regiuni-unde apropierea de lumea barbard",
ca si insuficienta romanizarii", adica a adaptarii complete la for-
mele de viata antice, greco,romane, au prilejuit aspecte dif erite ale
acestei raspandiri.
Una din aceste regiuni ce se preteaza la o asemenea urmarire
de aproape e si teritoriul dela Nordul Dundrii de Jos, fosta pro-
vincie Dacia, cuprinsa azi, in intregimea ei, in hotarele tarii noastre.
Doud erau, papa de curand, problemele ce alcatuiau preocupa-
rile principale ale istoricilor si linguistilor in privinta crestinismu-
lui din Dacia. Una, cea mai veche si mai mult desbatuta, fusese
vechimea cretinrismului daco -'roman. Stradania celor mai multi (cm
putea af: rma chiar, Fara teams de a gresi, ea a tuturora) d ntre
istorici, filologi si arheologi, incepand cu cei mai vechi si mai mo-
desti, pand la cei mai ilustri si mai noi, era aceea de a dovedi cat
mai stravechi inceputuri ale crestinismului pe pamanul Romaniei
de azi, inceputuri ce, dupa unii, se adancesc in insasi epoca de e-
vanghelizare apostoleasca, deci intr'o epoca in care teritoriile dacice
nici nu faceau macar parte din lumea antics propriu zisa, adica
din imperiul Cesarilor. Teza din urma era, fireste, pe cat de nesus-
tinuta documentar prin nimic, pe atat de absurda si imposibila.
Tot atat de putin intemeiata (daca nu in aceiasi masura de
imposibila) era si teza mai concilianta a celor care pretindeau a
PROF, C. DAICOVICIU 123

dovedi existenta de crestini si de comunitati crestine in Dacia Tra-


iand in timpul stapanirii oficiale romane, in secolele II si III ale
erei noastre. Teoria fusese sustinuta si investita cu pecetea unei
dogme de nesdruncinat de insusi V. Parvan si chiar de cunoscu-
tul cercetator al crestinismului din partile illirice, de J. Zeiller. Nu
mai pomenesc de atatia alti istorici sau pretinsi istorici mai ma-
runti, dinainte si de dupa V. Parvan, care, in zelul for de a gasi,
cu orice chip, prioritati si primate, inmultiau dovezile" crestine
intr'un mod cu totul arbitrar si nestiintific. Nu face exceptie in
aceasta privinta nici noua Istorie a Romanilor a lui N. Iorga sau
a lui C. C. Giurescu (mai ales acesta din urma repeta aceleasi ri-
dicole argumente" in favoarea crestinismului timpuriu in toate
editiile volumului I, cu toate Ca usor sl util i-ar fi fost s se con-
vinga de netemeinicia acelor dovezi).
Inca acum doisprezece ani, intr'un articol publicat in Anua-1
rul Institutului de Studii Clasice" din Cluj, vol. II (1933-35), am
dovedit falsa si arbitrara interpretare cresting data de unii si de
altii catorva monumente antice din Dacia Traiana. Concluzia la
care am ajuns era : Pang in prezent, nu exists nici-o dovada sigura.
nici literara-istorici, nici arheologica de existenta unor comu-
nitati crestine in provincia Dacia din sec. II si III. Constatarea a-
ceasta nu exclude, fireste, existenta unor indivizi izolati crestini,
dar care nemanifestandu-se in nici un chip, prezenta for aici era
fora nici-o importanta pentru soarta si istoria desvoltarii cresti-
nismului.
Teza aceasta, singura stiintifica, a fost acceptata si de cerce-
tatorii .streini si de cercetatorii roman seriosi.
Absenta unor comuntati crestine timpurii (sec. II si III) in
Dacia nu poate surprinde.
Cauzele au putut fi mai multe. Una din ele putea fi acel con-
trol de stat mai riguros in provinciile de frontiers cum era Dacia
sub o permanents stare de asediu din pricina situatiei expuse
atacurilor din afara, cum inclind a crede istoricul Kornemann. ALA
cauza am fi inclinati sa gasim in intreruperea legaturilor cu focarul
nouii credinte cu Asia Mica legaturi care la inceputul sec.
II fusesera, pentru scurt timp, destul de simtite. I). Cauza princi-
paid, insa, cred ca a fost caracterul civilizatiei din pl ovincia noas-
tra, cu o structurare econorn!co-scciala mai arpropiata de forma de
viata barbara." a Daciei libere decat de forma -sccietalii rcmane,
cu inceputuri die colonat (feudal), <En restul Cared a-
ceasta societate incepe sa imbrace struclura imperiului, cu unele
noui elernente de colonat, slabe, cum erau prin primele decend ale
sec. III, era prea tarziu. Tot acum incepusera si marile framan-
1) Poranu 'oate aceeea, vezi C. Daicov:c:u, La Transylvanie dans l'Antiquite.
Bucarest 1945, p. 156 3i unrn., 234 si urm.; p. 2,54 si urm
124 IN JURUL CRE$TINISMULUI DIN DACIA

OH dela granite, cu necurmatele invaziuni si razboaie, provincia


devenind, inteadevair, asernanatoare unei cetati asediate, in care
puterea de stat, militara prin excelenta, potrivnica oricarei actiuni
defetiste si de slabire a rezistentei (cum era considerate, cu drept
cuvant, in prfrnele veacuri, miscarea religioasa cresting), cu usu-
rinta putea inabusi, in germene, toate asemenea tendinte de ma-
nif estare.
Lucrurile au toate sansele sa se fi petrecut astfel. Caci, od2.ta
cu incetarea acestei presiuni de stat asupra Daciei, reprezentantii
izalati ai nouii religii, duca'nd pans atunci o adevarata viata sub-
terand crypto-crestinii ies, incetul cu incetul la lumina, a-
jutati in opera lor si de multimea de transfugi din Sudul Dun 4rii,
printre care, desigur, si foarte multi crestini, acestia cautand sea-
pare, la Nordul Dunarii, atat de apasarea economics, cat si de per-
secutiile tot mai crancene religioase din ultimele doua decenii ale
secolului iII, culminand cu teroarea deslantuita de Diocletian.
De fapt, dupd cum am aratat-in suspomenitul articol din A-
nuarul Institutului de Studii Clasice" din Cluj, unele din monu-
mentele crestine gasite in Dacia si recunoscute ca atare dateaza
,dintr'o epoca de dupd abandonarea oreiciala a provinciei, altele, iden-
tif:ea'e ulterior ca crestine, duic tot la aeeiasi epoca, ad:ea la sec.
IV si V, cel mult sec. VI al erei noastre. Numarul acestora s'a
inmultit in ultimul timp, datorita cercetarii mai atente a inventa-
rului arheologic, fie de catre mine si elevii-mei, fie de alti ar-
heologi.
Abia acum se poate vorbi de o raspandire a crestinismului in
Dacia si de formarea unor marunte comunitati religioase (ca a-
ceea dela Biertan, jud. Tarnava Mare).
Prea numeroase nu puteau fi aceste grupe de crestini, dar ceea-
ce trebuie de retinut e ca ele se formeaza fara o interventie o fi-
ciala de Stat sau de organizatie superioara bisericeasca si raspan-
direa crestinismului la not are, pe vremea aceia, un caracter net
popular, ca actiune ce patrunde si se desvolta in pa.'turile de jos
ale populatiei daco-romane.
Astfel se explica, pe deoparte, si termenii fundamentali ai
nouii religii termenii cei mai simpli si de imediata necesitate
care sunt latini, iar, pe de alts parte, lipsa unor termeni latini
pentru nojiunile mai inalte, mai complicate ale credintii ca si pen-
tru organizarea ierarhica bisericeasca de o amploare mai mare. TO
acesti termeni sunt. in adevar, de origina slave, datand dintr'o e-
poca mai tarzie cand, sub influenta puterii de stat bulgare, crest-
nismul nostru devine o religie a masselor, impus, insa, de sus in
jos. 2). Aceasta impunere oficiala a putut fi cu atat mai usoara, cu
2) Vezi Istoria Romaniei de un grup de pro'esori, sub redaetta reriponsabili
a lui Miha51 Roder. Buc. 1947, p. 73-76. Editura de Stat.
PROF. C. DAICOVICIU 125

cat era ajutata de preexistenta unor -elemente crqtine populare in


mijlocul populatiei din Nordul Dunarii.
Tocmai in jurul acestui cretinism elementar, pregatitor al
cre0,inarii oficiale in masse, s'a ivit a doua problema, mai recenta,
a cretinismului daco-roman.
Am amintit deja ca, fats de lipsa oricaror documente cre.%ine
anterioare evacuarii oficiale a Daciei, Dacia de dupa sec. III po-
seda o serie mica de monumente cretine. Am mai amintit, dease-
menea, cu cateva randuri mai sus, ca numarul acestor crestini nu
putea fi prea mare, dupa cum arata i numarul relativ scazut al
obiectelor cu caracter cretin din sec. IV-VI. E vorba, in total, de
vreo 12 obiecte, pietre funerare, opaite, o inscriptie si monogramul
lui Christ, inele, aflate in cateva puncte din Dacia (Transilvania
si Banat). 3).
Problema e : cui au apartinut aceste obiecte cu caracter cre-
tin din Dacia post-aureliana ? natiunilor invadatoare germane, sau
populatiei batinae daco-romane ? Doua au fost, pana acum, ras-
punsurile. Unul, al medievistului francez F. Lot, care nu le a-
corda nicio importanta fiindca, zice el, 4) nu se tie caret natiuni
(din,IDacia). apartineau aceti rani cretini". Celalalt, r.ategoric, al
istoricului si arheologului ungur A. Alfoldi, pentru care obiectele
acestea cre#ine apartineau fara indoiala Gotilor, iar nu populatiei
daco-romane ramase pe loc dupa evacuare. 5).
Noua ni se pare ca nici unul din aceste cloud raspunsvri nu e
satisfacator, al doilea fiind chiar cu totul eronat.
0 observare mai atenta a lu,crurilor ne va ajuta as vedem mai
limpede i sa solutionam problema apartenentei mai just, adica con-
form cu realitatile.
In primul rand, e de remarcat ca toate acele obiecte la care
ne referim au fost gasite, fard exceptie, in localitati ee facusera
parte din provincia romans, ele in, ile fiind foste aezilri daco-ro-
mane. Mai e de notat ca obiectele cretine aflate in aceste locali-
tati si regiuni nu sunt singurele obiecte tarzii de factura romana-
bizantina, ci mai exists acolo Si altele de caracter profan. 5). Do-
vada evidiecnta, aceasta constatare ca localitape i kregiunil e respec-
3) 0 lista a for o da d. K. Horedt, in .,Mitteilungen aus dem Baron Bruken_
thalischen Museum", vol. XI, Sibiu 1946. 0 lists mai oompleta va aparea in curand
intr'un ar'ical al meu in curs de pub scare.
Precizam ca nu au fost luate in considerare monumentele crectine din acea
fasie dela Nord de Du:16re care, temiporar, in sec. IVVI au abatis dIn nou s1 tre-
cator in stapanire rornano-bizan ina si nici acele obiecte pretioase ajunse In Dada
Sub tonna de tribut eamuflat sau facand parte din tezaurele si lnventarul atri-
buite popoarelor obarbare" ce au trecut prin Dacia.
4) Vezi articolua meu ce va aparea, citat in nota precedenta.
5) Vezi citateLe in La, Transylv. d. l'Ant. p. 254 Si tam.
6) Ibidean. p. 191 si urm.
I26 IN JURUL CRE$TINISMULUI DIN DACIA

tive continuau sa adaposteasca o populatie ce intretinea legaturi


cu civilizatia din imperiul romano-bizantin.
0 a doua constatare e tot atat de importanta pentru desle-
garca problemei. Studiul tipologic al unora din aceste monumente
crestine ne indica o provenienta a for pe cloud cai : una din Sudul
Dunarii, deci o factura si provenienta orientala-bizantina, iar alta
din Illyricum, deci Occidentul roman. 7). Sudul bizantin are insd
o preponderenta, dupa cum era si firesc. Aceasta dubld provenienta
a obiectelor ne indeamna la prudenta atunci cand am incerca sa
consideram obiectele cresLine ca simple obiecte de prada luate cu
sine de catre navalitorii Goti, din imperiul bizantin.
CPeace ne lamureste deplin in privinta atribuirii for catre o
anumita populatie e imprejurarea urmatoare :
Observand raspandirea geografica a urmelor crestine din pri-
mele Base -sapte veacuri ale erei noud, ajungem la o constatare in-
teresanta, dar, dupa parerea noastra, cu totul fireasca. Ele nu se
gasesc, anume, decat in teritoriile ce apartin imperiului sau au
apartinut acestui imperiu si poseda Inca o civilizatie si structura
ce a izvorit din cea antics greco-romans. Asa e cazul si in p.o-
vinicile dunarene, Pannonia, Mesiile si Dacia. Nici un obiect cretin
n'a fost descoperit in tinuturile la Nord de Pannonia, in Siovacia de
astazi, nici unul in teritoriul barbar" dintre Dunare si Tisa, afara
de doua inele 8) si de o lamps de bronz. 9). Aceiasi constatare si
in regiunile din afara celor doug Mesii, din teritoriul dintre Du-
nare si Tisa, de care am pomenit, si din regiunile dela Nord de
Dunarea de jos, Muntenia, Moldova, care nu facusera parte din
imperiu. 10). (Deli in Sudul MoldOvei si in Estul Munteniei se afla
faimoasa Gothia" a lui Ulfila).
Cazul se repeta, identic, si pentru Dacia.
Toate obiectele crestine din sec. IV-VI, descoperite pang acum
in Dacia, au fost gasite, dupa cum vazuram, numai in localitati si
regiuni ce apartinusera provinciei romane, Daciei Traiane. Nici-
unul nu a fost aflat in teritorii extra provinciam", in Maramures,
in Bihor, Satmar, etc.
Ce inseamna aceasta exclusivitate ?
Inseamna un lucru extrem de edificator din punct de vedere
lucru ce nu poate surprinde pe nimeni dintre cei ce cu-
nose premisele de ordin material si spiritual ale genezei, desvol-
7) V. K. Bored`, 0. c. p. 14.
8) Vezi L. Nagy, Pannonia Sacra, B-pest, 1938, p. 103.
9) Iullu Lasz o, ,,Felia Archaeologica", B-pest, vc:. III, p. 110-115. Nici
InAlele, nici )'mpa de Lronz. d'n sec. V, nu cunt din asezari omenesti, ci obiecte
pierdute pe cAile de Pcmunicatie, fie de negustori, fie de ,,barbari". Eie nu Indika
raspandire de crestinism in aceste 1:41.0 ale ,,barbaricum"-ului.
10) L'mpa de bronz dela Luciu. clz.n sae. V, se da'oreate exparrdunii tern-
porare a imperiului bizantin peste o facie ingustA de teritoriu la Nord de Dunare.
PROF. C. DAICOVICIU 127

tarii si raspandirii crestinismului. Noua religie e un fenomen de


viata istoric ce nu s'a putut naste si desvolta decat intr'o societate
cu structura socials, economics si spirituals caracteristica aparitiei
colonatului, adica a inceputurilor feudalismului din imperiul ro-
man, din lumea anted de factura greco-orientalo-romana. Ea n'a
prins radacini intealta societate, cea barbara", de pilda, decat pe ma-
sura in care lumea barbard isi insuseste cat de cat aceasta civi-
lizalie. Vorbim, fireste, de raspandirea naturals, spontana, neim-
pusa cu forta de catre stapanitorii luminati si pre vazatori. Cu alte
cuvinte, nu crestinismul aduce lumea barbara in fagasui civilizatiei,
ci, invers, apropierea acestei civilizajii aduce cu sine, ca o incoro-
nare, suprastructurala, primirea de voie sau de nevoie a rel'g'ei
crestine.
Dar data lucrurile stau astfel si nu vedem cum ar putea fi
astfel problema de capetenie ce se discuta, in legatura cu intre-
barea, carei populaiti au apartinut vechii crestini din Dacia, pri-
meste o deslegare simpla si categorica. Nici indoiala lui F. Lot si
cu atat mai putin opinia lui A. Alfoldi nu mai pot fi justificate.
Dupa modesta noastra parere, marturiile crestine din veacurile li-
berta%.ii crestinismului (sec. IV-VI) nu pot fi atribuite decat acePir
resturi de populatie daco-romans care, dupd evacuarea oficiala a
provinciei, cu toate evenimentele de ordin politic si razboinic ce
au urmat, au continuat sa clued, in conditii desigur inferioare. un
t'mp mai mult sau mai putin indelungat, acelaf tenor de vista ro-
mnno-provincialii pe care incepusera sa-1 aibe in mod rudZmen`ar
si inainte de evacuarea lui Aurelian. Mentinerea acestui mediu
prielnic desvoltarii de comunitati crestine se datoreste. f5r5 in-
doiala, si neintreruptelor legaturi pe care regiunile dela Nord le-au
avut cu tinuturile imperiale romano-bizantine din Sudul Dunarii.
SARCINI NOUI IN STUDIUL
ISTORIEI ROMANIEI
de Mihail ROLLER

Seria de manuale de istorie recent aparuta in frunte cu


manualul sau mai bine zis tratatul de Istoria Romaniei, 1) este larg
discutata si comentata. Se subliniaza elementele noui conc-ptia
routi pe cari le aJuc acest.a lucrari, in interpretarea si prezentarea
fenomenelor istorice. Toate acestea, inclusiv consiatarea d-lui prof.
univ. C. Daicnviciu luata sau nu in seama de toti cei in drept,
ca lucrarea ISTORIA ROMANIEI e o carte de cciptitdiu; e un
fapt capital al rile/or .vcastre : e o qcoala de pretioasa invatcitura
qi de adevarat patriotism ", au insemnat pentru colectivul de pro-
lesori care a lucrat la intocmirea acestor lucrari, o satisfactie
morale.
Insa data este adevarat ca aceste lucrari $i mai ales Istoria
Romaniei fixeaza in general IS cotitura pozitiva bine determinate
in tiinta. 18torica din tam noastra, nu este mai putin adevarat ca,
conceptia dupe care s'au calauzit autorii ii invata ca nu exista
plafon pe care sa-1 poti atinge. Dimpotriva, conceptia noastra
marxista-leninista vie Si creatoare ne invata ca, oricat de valo-
roasa ar fi o lucrare, ea trebue neincetat imbogatita, complectata,
desVoltata, in ritmul nouilor experiente si nouilor cuceriri stiin-
tifice.
Pe baza acestei conceptii se poate deci afirma ca. lucrarea Is-
toria Romaniei" reprezinta o cotitura stiintifica de baza care a pus
si solutionat multe probleme noui. Dar aceasta cotitura, departe de
a fi epuizat problemele, a ridicat multe alte noui, care isi cer so-
lutionarea.
Insisi autorii an precizat in prefata Istoriei Romaniei" ca s'au
lovit de marl. greutati.
...,,Nu s'au studiat documentele si nu s'a intocmit Inca pang
astazi literatura stiintifica necesara din care & reiasa framanta-
rile din fiecare epoca data.
Framantarile sclavilor din timpul Daciei romane, framanta-
1) Pentru textul de fats s'a folosit bibliografia care sta la baza iranua-
lelor lstoria Antics ; Istoria Evnlui Mediu ; Istoria Moderns si Contemporana;
Istoria Romania aparute in Edit. de Stat 1947.
SARCINI NOUI 1N STUDIUL ISTORIEI ROMANIEI 129

rile taranilor, ale orasenilor, ale muncitorimii n'au constituit o


preocupare serioasa in istoriografia noastra de eri.
Din aceasta cauza, se resimt si in manualul de fats lipsuri mai
ales in ce priveste o sinteza a acestor framantari si lupie sociale,
in fiecare secol...
. Tot din cauza lipsei unor studii si a unor lucrari documen-
tare cu privire la personalitatile din trecutul tarii, nu au putut fi
Inca pe deaintregul puse in adevarata for lumina, multe din acestea.
De asemenea, din cauza lipsei unei istorii stiintifice a litera-
turii si culturii noastre, am fost nevoiti SA' redam uneori crono-
logic aceste manifestari, fard a le da o prezentare de sinteza...".
De aici decurge o serie de sarcini noui ce stau in facia stiintei
noastre istbrice si care oupa parerea noastra sunt urmatoarele :
Pentru lamurirea felului de viata $i de gandire a oamenilor
din societatea primitive de pe teritoriul tarii noastre, se cere o
intense activitate a cercetarilor arheologice.
Fara largirea activitatii in acest domeniu, fard imbogatirea
literaturii care s lamureasca pe baza de cercetari locale, aceasta
parte a istoriei tarii, nu se poate vorbi de o luminare complecta
$i de o cunoastere stiintifica a inceputurilor indepartate ale istoriei
noastre.
Nimeni nu neaga valoarea lucrarilor intocmite pang astazi in
acest domeniu de cercetatorii nostri. Dar credem ca arheologii vor
fi printre primii care vor fi de acord in a constata aceasta nece-
sitate.
De pilda
La not este foarte confuz privita, deseori tendentios inter-
pretata problema Scitilor. Se cauta cu tot dinadinsul a se-
para net pentru o vreme cand delimitarile sunt aproape impo-
sibile pe Sciti de Daci.
Suntem convinsi Ca o obiectiv-stiintifica interpretare a texte-
lor existente, serioase cercetari arheologice locale si cunoasterea
activitatii si rezultatelor obtinute de vecinii nostri, ar duce la la-
murirea multor probleme, printre care $i cea a Scitilor. Referitor
la aceasta problema, Istoria Romaniei" recent aparuta a evitat
afirmatiuni nedovedite si s'a multumit sa constate prezenta Sci-
tilor pe teritoriul tarii noastre la o anumita data. N'a lamurit insa
datele anterioare, raporturile si civilizatia din acea vreme.
De asemeni, ne lipsesc studii de specialitate care sa lamureasca
pentru vremurile indepartate, procesul de descompunere a socie-
tatii primitive si aparitia sclavagismului.
Xenopol citeaza din Ponticele" lui Ovidiu descrierea unei
incursiuni a Dacilor in sudul Dunarii inaintea cuceririi romane,
descriere in care se arata ca pe Tanga avutia rapitA, PE ROBI ii
leagd cu mdinile la spate", etc. Dupd cum se vede, Dacii purtau un
interes pentru ROBI, i inaintea cuceririi roman. Istocria Roma-
STITDR 9
130 MIIIAIL ROLLER

niei", care a aparut, consemneaza acest fapt si sustine dupa


not pe drept ca aparitia sclavagismului in Dacia a premers cu-
ceririi romane, ca urmare a desvoltarii firesti a societatii de pe
teritoriul tarii noastre, asa precum aceasta Istorie precizeazd inta-
rirea acestui caracter dupa cucerire. Dar lipsesc Inca studii' si
aceasta este o sarcina ce ramdne abia a fi indeplinita care sa a-
nalizeze in amanuntime procesul aparitiei si desvoltarii sclavagis-
mului pe teritoriul tarii noastre in ajunul cuceririi. Tot astfel, tre-
buie abia studiate in amanuntime formele de manifestare a scla-
vagismului in Dacia in toate ramurile vietii (si nu numat in ce
priveste munca sclavilor din Mine etc. dovedita prin documente)
dupa cucerirea romans.
* * *

Paralel cu lamurirea problemelor legate de societatea primi-


tive si sclavagista de pe teritoriul tarii noastre, multe alte proble-
me I i Weapta rezolvarea pentru veacurile care au urmat retra-
gerii aureliene.
In conditiunile nivelului stiintific de astazi, nu se mai poate
admite fare a aduce mari prejudicii adevarului i stiintific
domnia intunericului pe cei aproape 1000 de ani din vremurile
migratiunii popoarelor si pand la intemeiere.
Pentru aceste veacuri, saracia studiilor si lucrarilor proprii este
cu totul nejustificata.
Trebuie intreprinse noui cercetari serioase pe teritoriul tarii
noastre si in legaturd cu toate tarile vecine, pentru a lumina for-
mele de viata si de gandire a oamneilor de pe teritoriul tarii noas-
tre din acele vremuri. Unele tari vecine ne sunt cu mult inainte,
in aceasta privinta, si folosirea rezultatelor la care au ajuns ar
ajuta mult cercetatorilor nostri, in lucrarile ce trebuie intreprinse.
Dupe parerea noastra, nu pierderea de energie in nolemici in-
terminabile bazate pe ipoteze deseori sterile si tendentioase, asu-
pra existentei sau nu a continuitatii, poate lamuri aceasta problema.
Existenta unei continuitciti dinamice este pentru not aproape
o axioms. Numai o oercetare stlintifica minutioasa asupra felului
de viata si de gandire a oamenilor pe teritoriul tarii noastre, in
timpul primului val al migratiunii, in timpul venirii Slavilor, in
vremurile formarii poporului si a limbid romane, studierea influen-
tei popoarelor vecine, a framantarilor si eforturilor pentru inche-
garea statuletelor, si in sfarsit cristalizarea statelor feudale prin
intemeiere, toate aceste probleme trebuesc abia lamurite, in ama-
nuntime si in mod stiintific.
In studierea acestor probleme, ca si a tuturor problemelor in
genere trebue pus, capat deformatiei" multor istorici de ai nostri
care puneau la baza interpretarilor lor, o mecanica si exclusive
orientare aAivilizatiei noastre, dupd cea din apus, neglijand in mod
SARCIN1 NOUI IN STUDIUL ISTORIEI ROMANIEI 131

nestiintiifc prezenta activa si rolul civilizatiei din Europa rasari-


teana.
Cu curaj trebuie studiata de pilda insemnatatea statului bul-
gar condus de Boris, stat care a cuprins si intregul teritoriu al
Romaniei de azi.
Fara prejudecati trebuie analizata starea Moldovei si felul ei
de organizare economics si socials in timpul cand dupa cat se
pare mare parte din acest teritoriu a fost Inglobat in cnezatele
ce s'au format dupd descompunerea statului din Chiev.
Cu obiectivitate stiintifica trebuie aprofundat efortul pe care
a fost nevoit sag depuna populatia bastinasa de-alungul vremu-
rilor Impotriva piedicilor externe care au rezultat din politica Im-
periului Bizantin, din cea a statului maghiar, din greutatile rezul-
tate de pe urma jugului tatar, etc.
,,Istoria Roman lei'', recent arpa.'ruta, a folosit In ,pairte istoria
popoarelor vecine pentru a lamuri aceste probleme si a cautat sa
prezinte in ansamblu, in mod obiectiv, istoria acestor veacuri. Ea
a cautat deasemeni sa dea o explicare a cauzelor cari au determinat
cristalizarea cu atata intarziere a statului feudal, prin intemeierea
inteun moment cand in Apus statele feudale erau in plina floare.
Dar studierea si lamurirea, pe baza cercetarilor locale si a
documentarii amanuntite, dela isvoare, .a istoriei acestor vremuri,
este o problema ce asteapta Inca a fi rezolvata.
Fara aceste studii si iticrari nu se poate admite chiar pe
baza nivelului stiintific de astazi ca ne-am Intocmit si cunoa-
tern suficient istoria tarii din acele vremuri.
* * *
Alta problema importanta ce-si asteapta rezolvarea este Intoc-
mirea unor monografii si lucrari serioase cu privire la modul si re-
latiile de productie si la framantarile taranesti.
S'a Inceput introducerea in istorie in linii maxi a luptei
si formelor de lupta ale taranimii, de-alungul veacurilor. Sublinie-
rea rascoalelor ce-au avut loc, analizarea rascoalei dela Bobalna,
a rascoalelor conduse de Doja si de Horia, ne arata straduinta de
a lamuri aceasta problema.
Nu este insa deajuns si nimeni nu se poate multumi cu rezul-
tatele pans astazi atinse. Monografii si lucrari de sinteza, care SA
analizeze secol cu secol frarnantarile taranesti din Tara Roma-
neasca, Moldova si Transilvania, sunt o necesitate care nu sufera
amanare,
Nu este deajuns sa se afirme numai ca istoria trebuie s redea
lupta poporului. Nu se rezolva problema cu introducerea unor ele-
mente, chiar cruciale, din lupta pdporului. Paging cu paging, tre-
buie s oglindeasca desvoltarea organics a acestor lupte, ceea ce
ne lipseste Inca.
132 MIHAIL HOLLt11

Nu de mai putind actualitate este problema framantarilor ora-


enesti complet neglijata pans mai eri. Desvoltarea targurilor, a
cetatilor, a oraselor noastre, caracterul for domnesc sau boie-
resc procesul for de emancipare, luptele sociale din sanul lor,
luptele pe care le-au dus in cursul desvoltarii for cu fortele feu-
dale, procesul de cristalizare a manufacturilor si nasterea si des-
voltarea burgheziei noastre iata atatea probleme care-si asteapta
elucidarea
Recent a fost consemnat, prin unele exemplificari, existenta
unor framantari orasenesti in secolul XVII si s'a subliniat ca do-
cumentele privitoare la framantarile orasenesti nu au fost 'Dana
acum indeajuns studiate".
Studierea acestor documente, intocmirea de monografii si lu-
crari asupra frarnantarilor orasenesti, care sa ne dea un tablou real,
stiintific al acestor lupte este o sarcina a prezentului.
Prin urmarirea acestui proces, ne vom putea da seama de rolul
pe care 1-a indeplinit in fiecare epoca data fiecare din fortele so-
ciale ale, societatii, rolul pe care 1-a jucat fiecare din ele si ajuto-
iru1 popoarelor vecine in lupta impotriva jugu1ui otoman si hab-
sburgic, felu1 in care s'a manifestat paralel cu aceasta lupta
impotriva fortelor exploatatoare din interior si cum s'a cristalizat
in tara noastra burghezia, muncitorimea iobaga si apoi cea libera
si industrials, precum si formele suprastructurale ale societatii ca
si ideologiile care s'au nascut si au calauzit ctiferitele forte sociale
in aceasta lupta.
Numai printr'o atare aprofundare a istoriei si intreprinderea
de noui cercetari se va putea desprinde in intregirne rolul poporu-
lui si a personalitatilor care s'au evidentiat in lupta de desvoltare
spre pi ogres a societatii de pe rteritoriul tarii noastre.
* *

Lucrari Ile de istorie de panA as 'tazi .ne-au ol*nuit cu falsa


conceptie ca istoria are a se ocupa numai cu problemele trecutulai.
S'a cautat astfel sa se r4easea stiintei istorice rolul activ pe care
ea are sa-1 indeplineasca in frontul ideologic de desvoltare contem-
porand a tarii.
Cauzele care au dus la formarea acestei conceptii sunt multi-
ple si una din cele mai importante a fost aceea ea oranduirea bur-
ghezo-mosiereasca din tara noastra a tinut stiinta in lanturi, ca sa
nu devind un bun al poporului, sa nu deslantuie forta creatoare a
poporului, sa nu devina o arena in mainile lui, o arms nu numai
de cunoastere dar si de folosirea ei pentru transformarea societatii.
S'a inceput infruntarea acestei false conceptii si s'a dus isto-
ria tarn pang la zi, cu scopul de a inarma noua generatie si pe toti
cetatenii cu o cunoastere vie a unui trecut eroic, necesar pentru
SARCINI NOUI IN STUDIUL ISTORIEI ROMANIEI 133

a continua azi cu cinste traditia de lupta si de creatie a poporului


nostru".
Dar cu aceasta problemele nu au fost epuizate.
Incercarea de lamurire a rascoalelor si revolutiei din secolele
XIX si XX, introducerea factorului muncitoresc si a luptelor pe
care aceasta class le-a dus pentru progresul Romaniei, este fara
indoiala un element pozitiv. Dar iii mai asteapta larnurire intreaga
serie de evenimente istorice din trecutul apropiat, cum ar fi ras-
coala taranilor din 1888, cea din 1907, framantarile revolutionare
din 1918-1923, luptele dela Lupeni si Grivita, actiunca clasei mun-
citoare, ca avangarda a intregului popor, in anii dictaturilor, rolul
rlasei muncitoare in terminarea revolutiei dela 1848, etc., lucrari
(monografii) ce trebuie sa stea la baza istoriei Romaniei, pe care
conceptia cea mai inaintata o cere.
*
* *

Nu putem incheia sumara noastra privire asupra sarcinilor


?LOW care stau in fata studio` ui istoriei Romaniei, farA a reaminti
de marele minus pe care-1 reprezinta lipsa unei istorii stiintifice
de sinteza a literaturii si culturii noastre.
istoria Romaniei trebuie sa cuprincra, in fiecare epoca, toate
manifestarile culturale, ca_ o oglindire fidela a vietii economice,
sociale, politice si militare.
Rolul culturii $i al ideologiei in general, ca factor activ al
desvoltarii societatii, nu poate fi exagerat, nici minimalizat.
Dar o justa apreciere a acestui factor cere, in primul rand, o
studiere si prezentare stiintifica a acestor manifestari.
Aceasta nu este numai o cerinta culturala ci este $i o cerinta
strans legata de intocmirea unei istorii complete a tarii noastre.
* * *

Aparitia nouilor manuale de istorie si noua conceptie de care


sunt patrunse exprima noul drum pe care a pornit Romania de-
mocrats. Acest nou drum are in fata sa perspective imense. Ace-
leasi vaste perspective s'au deschis stiintei si ca atare stiintei istorice.
Problemele not pe care Romania democrats le pune cuprind
si pe cele strans legate de stiinta istorica. Punand aceste -probleme,
Romania democrats va sti sa asigure si realizarea lor.
Meritul istoricilor nostri va fi cu atat mai mare, cu cat vor
sti mai repede sa se incadreze in noul drum pe care tara noastra
a pornit fard de intoarcere si care este drumul ce duce nu numai
la cucerirea unor pozitii pe frontul ideologic, ci spre totala infran-
gere a obscurantismului, spre totala victorie a culturii.
MARASMUL FILOSOFIEI
BURGHEZE CONTEMPORANE
(DESPRE IDEALISMUL SEMANTIC ANGLO-AMERICAN)

de B. BAHOVSKI

Cei patruzeci de ani ce s'au sours de and Lenin In opera sa


,,Materialism si empiriocriticisrn" a dat o lavitura nimicitoane ildea-
lismului filosofie eentemporan. se caracterizeaza prin desagregarea
tot mai accelerate a filosofiei burgheze, prin putrezirea ei.
Toate tendintele reactionare, antistiintifice, can franeaza pro-
gres,R1 gandirii teoretiioe pe eari Lenin le-a demascat la inceputul
veacului nostru, nu numai ca s'au pastrat si s'au eonsolidat in des-
voltairea ulfterioara a idealismului filosofic, dar cu fiecare an capa-
tau 4..m caracter civic tot mai evidentiat. Netinand seama de niciun
argument al gandirii logice, clispretuinel Coate achizitiile stiintei
experimentale, filosofii burghezi predica cu inversunare dogmele
for idealiSte absurde, rasturnate in repetate randuri. Cu cat mai
evident si mai clar se desvaluie incompatibilitatea ideilor stiintifice
cu aceste dogma reactionare, eu atat mai paictisitoare si mai imper-
tinente devin scrlea-ile acestor militanti ai obscurantismului filoso-
fie. Cu cat se largeste prApastia mitre ounoasterea stiintifica in con-
tinuu progres si idealismul filosofic care trage inapoi gandirea ou
atat mai tare tips idealisti despre earacterul stiintific al filoso-
fiei tor, facand reclama in jurul otravei icleologice pregatita de ei
ca cea mai tamaduitoare hrana intelectuala.
Toate acele funetiuni de franare a pnogresului stiintifie Side
falsificare a concluziilor staintelor naturale contemporane, pe cari
filosofia idealisrta le indeplinea in anii cand Lenin pregatea Mate-
rtalionul si ernmiriocriticistmul" ea be indeolineste si azi, ear
cu si mai multa lipsa de jena, indariire si pasliune, fare a se opri
inaintea oricaror washami si fare a alep'e miiloacele.
Un pas non in degradarea filosofiei burgheze din ultimele
decenii it constitue alogismul deosebit de caracteristic pentru idea-
lismul contemporan Klieg negarea rationalului, a cunoasterii stiin
tifice, injosirea gandirii logice in oriee chip si opunerea ei a mis-
ticei si a nationalismului, nreamarirea instinct.elor animale. a vointei
oarbe, a ravantului vital'' si a altor tipuri similare de fideism si
obscurantism.
MARA SMUL FILOSOFIEI BURGHEZE CONTE MPORANE 135

Aceasta nu inserlmnii nicidecum ca reprezentantii tuturor


varietatilor reactiunii filosafice, se afiseaza fatis ca mistici si
Alaturi de sporirea numarului idealistilor, cam si-au lepA-
dat ultimele frunze de vita ale scientismului", munerosi obscu-
rantisti ai veacului al XX -'lea se intrec in a prezenta renuntarea la
logica si la gandirea stiintificA ca ultimul cuvant"' al logicei $i al
Ei executa cu aceastA ocazie abilitali logice de necrezut;
sireteniile sofistilor antici par ca o gangurire de copil fata de tru-
curiae for de excroci. Ei cauta- totodata se- prezinte exibitiile for
drept evolutie iar tatuarea si impodobirea sistemelor for vestejite
si invechite drept Tenovare. Dar nici o impopotonare verbala nu
este in stare sa ascunda vestejirea si degenerarea filosofiei burghe-
ze. ai oricat se straduesc filosofii burghezi s face- haz de necaz"
uneori si pe fata for aluneca jalnica grimas5 a neputintii. Istoria
filosOfiei apusene, scrie filosoful american W. K. Wright, se
pc>ate asemui cu trei zile glorioase, coreqpunzand filosofiei antice,
medievale si contemporane, despartite una de alta prin intervale de
intuneric relativ nod suntem acum martorii crepusoulului de la
sfarsitul zilei a treia a filosofiei noui (aclica burgheze. B. BA).
Izvorul gandirici filosofice a secat din nou, se plange unui alt
filosof american Suzanne Langer. De 50 de ani suntem martori ai
tulturor simptomelorr caracteristice, ce marcheaza un sfarsit de e-
poca. Ne-am adunat din nou la un consiliu fare- sperante in cgutardea
unei credinte Intelepte... Intre timp veacul stiintei si al tPhnicei
a orbit prin activitatea sa sgucluitoare epoca filosafiei muribunde...
In ciuda tuturor abiectifunilor ganditorilor filosofi, in ciuda tuturor
protestelor moralistilor si ale teologilor impotriva materialis-
rnulni grosolan" si a inclrinarii savantilor pentru experienta, stilinta
fizica crestea ca tulpina de fasole a lui Jack din poveste...".2).
Star* materialisita inainteaza, sfArAmand toate obstacolele
ridicate de filosofia idealists in calea ei. Gandirea filosofica deca-
denta face sfortAri convulsive de a-si pAstra si stari influenta,
aotionand in calitate de franc ideologica a Idesvoltarii istorice. Sis-
temele idealiste servesc tot mai fatis si fare- jena nevoile si intere-
sele curente al imperialistilor.
TrAsatura carnteristica a idealismului filosocfic celui mai nou
este epigonismul retrograd. fnvierea celor mai arhar'ce sdsterne filo-
splice. In procesul desvoltgrii sale istorice, filosofia materialists a
daramat unul dupe- altuff pe idolii idealismului. Epiganii idealismu-
lui incearca se- galvancizeze sisternele filosof ice moarte. Ultima ju-
matate de veac in istoria filosofiei idealiste, dupe- spusele filosofu-
lui american Hasenot, este perioada, card sub masca de a oreste
1. W. K. Wright: The end of the day''; ,,The Philosophical Review", July
1946 p. 321.
2. S. Langer: Philosophy in a new day", 1942, p. 13-15.
I3d B. BAHOVSKI

elemental nou, are lc:pc in realitate renasterea elementului vechiu


si diferitele teorii filosofice, cari ca si eroii Walhallei, lupta, mor
si iiarasi invie pentru o lupta noug..21).
Dar epigonii contemporani ai idealismului mai curand seam;ana
cu eroii d'n LiliYutia lui Swift, decat cu eroii Walhallei. Ca si 1 li-
putii, eocotandu-se pe o movila, ei anunta lumii, ca din punetul for
de vedere , uperior ' se deschid not orizonturi.
Kant, Hegel, Mill, Spencer nu mai satisfac pe obscurantistii
contemporani, ei 15i cauta insniratie in tratqtele medievale. Din
lazile ruginite ale istoriei filosofiei se scot vechile idei reactionare,
pe care 'dealistii contemporani lipesc etichete pestrite. Steidle tre-
eutrului indepartat se plimba din nou orin lame sub &ferrite denu-
miri moderne. In Ideologia germana" Marx si Engels se ref era
la caracteristica data de marele satiric Lucian privitor la inepre-
zentantii filosofiei degenerate din epoca desagregarii lumii antiee :
Poportil ii socoate drept saltimbanci, iar capdtalistii roman, pro-
consulii si a. m. d. ii tocmeau in calitate de clowni de eurte, cari
eertandu-se cu robii la masa pentru cateva oase si coji de paine si
paimind un vin indeosebi de acru, it distrau pe stapan si oaspetii
lui cu cuvinte hazLd : ateraxia".afazia", treclone" si altele (K.
Marx, F. Engels, 0,D. Vol. IV. pag. 122). Filosofii epocii de decadere
a lumii capitaliste se deosebesc de aeesti predecesori ai for in deosebi
prin aceea, ea se cearta ,nu pentru case, ci pentru dolari.
Unul din eurentele idealiste cele mai moderne in n.losofia an-
glo-americana din ultimul deceniu este asa numita filosofie
semantica, careia i se face reelarna ca fdird ultimul ouvant" al
gandirii filosofice, ca cea mai rriaa-e descoperire, ca o .era noua" in
istoria filosofiei, ca ,.o revolutie in procesul gandirii". Filosofia
dupa un nou calapod" si-a intitulat ea.rtea Suzena Langer. Filo-
sofia, anunta S. Langer, intra inteo epoca noug. Pe plata cartilor
din Statele Unite si Anglia., apar una dupa alta, insotite de o recla-
ma larga, revelatiunile" filosofilor semantici, dedicate logicei, teo-
riei cunoasterii, eticed, esteticei, peliticea, econamiei.
Dupa cum se stie, semantica se numeste o ramura a lingvist:cei
care studiaza sensul ouvintelor, expresia venbala a nortiunilor, lega-
turile intre cruvinte i obiecte pe earl be defineste. A cum in mane-
roase carti si articole ce se publics in Anglia si Statele Unite, se-
mantica e &alumna stiinta stlinte:or", o cheie universals, mijlocul
magic de rezolvare a tuturor chestitunilor de filosofie. Descciperitorii
acestui eel mai nou remediu patentat impotriva neputintei filoso-
fice sent austr'acul anglizat Ludwig Wittgenstein, austr'acull
amenieanizat Rudolf Cm-nap, din Cencul vienez" al neomachistilor
3. F. S. Kaseroz: ,,The meaning of Rationalilem"; The JcAirruall of Philosophy
April 10, 194a, vial. XLIV, Nr. 8, p. 205,
MARASMUL FILOSOTIEI BURGHEZE CONTEMPORANE 137

si emigrantul polon in State le Unite contele Alfred Korzibsky. Ei


au multi discipoli, imitatori si popularizatori in Anglia Si State le
Unite. Semantica este prezentata nu numai ca un mijloc miraculos
in domeniul teoriei, dar si ca un panaceu capabil s izbaveasca o-
menirea de toate nenorocirile, sa insanatoseze toata viata oameni-
lor. Nu degeaba scoala din Cambridge a adep-tilo lui Wittgenstein
e eunoscuta sub denumirea pozitivismului terapeutic", far opera
de baza a lui Korzibsky are titlul Stiinta si sanatatea ". 4).
Toate ghinioanele filosocfiei si toate nenorocirile si su,ferintele
oamenilor, marina seananticii, provin din cauza ca oarnenii... nu folo-
sesc corect cuvintele. Imperfectia limbii si abuzul ei este rada&na
tuturor releaor in stiinta si in viata sociala.
Iata ce afirma in aceasta privinta Richard North : ,,Stiinta noua
deolara ca toate nenorocirile vietii Oman' testi a omenirei sunt in
cea mai mare masura data nu exclusiv rezultatul incapacitatii oa-
menilor sa inteleaga unul pe altul, si aceasta stiinta afirma, ea
tamaduirea poate veni data nu imediat, atunei relativ repede, prin
ameliorarea mijloacelor de comunicare, adica a limbei".
'eta ce spune despre aceasta fugarul conte Korzibsky: In
viata personals, neintelegerile lingvistice due la conflicte patologice
interne , in viata privata ele duc la neintelegeri familiare si neanua-
tumiri si prin aces'e la turburari nervoase; in viata soeala ele
duc La discordi& politice si la revolutii... In relatille internationale
ele due la neintelegere reciproca, la suspiciuni, la impos'ilocilitatea de
a aiunge la o intelegere, la razboaie mendiale, razboaie comer-
ciale..." Cu un cuvant, toate conflictele, contrazioenile, n.eacomodA-
rile in viata personals sl sociala provin din cauza ca oarnenii n'au
trecut in scoala semantics ". De aici, aceasta paiata trage concluzia,
ca guvernele trebuie imediat sa se adreseze expertilor semantici
pentru ajutor.
Aceasta s'a saris Inca .prin ant.d. 1941. Poate, din mange razboiu
de eliberare Impotriva fascismului, semanticii au invatat ceva? Nu.
el n'au invatat nimic.
Coa mai mare viva pentru toate nenorooirile de care
sufera omenirea scrie North in articolul deja citat cade
asupra insuficientii limbii ca mliloe de comunicare. Banuiala
neincrederea reciproca a diplom.atiei Internationale, o sturpida
desan.embrare a societatii in grupari cu interese antageniste, o im-
partire nedcreapta a productiei mondiale intre populatie, scrnaiul,
greselile grosolane ale oamenilor de stat, anacronismele legiuirtori-
lor, p'erderea incalculabila de energie si de tiarp, grozAviile mon-
struoase ale razboiului totul se explica, data nu complet, in cea
mai mare parte, prin aceasta cauza". Cauza tuturor relelor si memo-
4. A. Korzybsky: Science amid Sanity", p. 457, ed. 2.
5. R. Nor.,11: Semantics, the science of mutual understanding".
138 P. FAHOVSKI

accirilor este stabilita, mantuirea lumii e acum in ma.innle seman-


tenor.
In introducerea Ideologia germana'' Marx si Engels, ironizand
filesofia idealists, scriau : ,,Ufnui tanar i-a vent data in aninte
ca oamenii s= inneaca yin apa numai fiindc5 ii stapanaste ideia
greutatii. Daca ei si-ar fi scos din cap aceasta notiuna... ei ar iii
Ec5pat de orice rise de a se inneca". (Of. T. IV pag. 3). Acest bray
idealist pare capil in comparatie cu semanticii contemporani, cari
apt ajuns pang la aceea, ca toata lupta socials su toate contrazi-
cerile sociale sunt rezultatuil nu al Adellor gresite ale oamenilor,
ci al exprimaiii verbale incorecte a acestor idea,
Dar ce reprezinta de fapt filosofia semantics la mods ? Ce
se ascunde sub aceasta zarva?
Ultimufl ..str!gat" al model filocofice burgheze semantice, nu
este altceva, decat restaurarea nca-ninalismului" scolastic, neo-
nominalism.
Acum 700-800 de ani, cand g'andirea teoretica era intemni-
tata in chilia manastireasca, cand filosofia era pironita pe cruce,
cele doua curente scolastice de baza erau realismul" si noani-
nallismul". An-thele curente se despartearu asupra solutionar'
problemei univensalilor, aclica a notiunilor generale. Realistii"
scolastici recunostetu existenta obiectiva a notiunilor generale,
independent de existenta obiectelor separate. Mai mult, ei afirmau
ca sensufl notiunii omul" In general, sau casa" in general, sau
frurnusetea ca stare'' exists pans la existenta oamenilor izolati,
a caselor etc., luarurile izolate sunt numai manicfestari part-
culare, ilustrari ale notiunilor generale. Nomin7:listii" ocupau
,pozirtia opusd. Ei sustineau ca numai obiecte sensibile izolate
exists realrnente ; in ceace priveste notiunile generale, universa-
Ede, aceste aunt cuvinte goale, sunete, vibratiile vocale, rain-tic nu
le corespunde in realitatea obiectiva. In conditiile evului mediu
nominalistic" constituiau un current prog-reshst ; ei aveau dreptate
cand efialm.au realitatea obiectiva a obiectelor izolate sensibile
si respingeau existenta reala a universallilor pans la existenta
obiectelor si independents de ele. Dar, se intelege, ca rezolvarea
problemei dat5 de nominalist" cu privire la raportul intre notiu-
nile generale si obiectele izolate era gresita, nu rezista crirticei, ea
ifnsasi purtand un icaracter idealist, de care fapt se Isilfoloseau
adversarii aor,lrealistir, scolastici.
Curentul semantic ultramodern nu este in esenta altceva decat
nomicnalismul" scolastic rnodernizat, insa cu aces deosebire funda-
mentala, ca sernantca ,,nominalismului" i s'a dat o orientare
reactionara, elementele materialismului sunt inlocuite in el de eel
mai desantat idealism subiectiv, si e indreptat cu ascutisul sau nu
impotativa ,,realismului" scolastic, ci impotewa anaterialisrnulut,
MARASMUL FILOSOFIEI BURGREZE CONTEMPoRA NE 139

bnpodarive teariei materialiste a oglindirii si impotriva gandirii


stiintifice, logice in general.
Viciul nominalismului" scolastic, deed lasarn la o parte cara,c-
terul 'religios al acestei filosc fii, consta in aceea ca e1 nega baza
obiectiva a abstractialor si nu intelegea insemnatatea for gnoseclo-
gica. Naminalistiri" aveau dreptate, negand existanta generalului
pans la obiecte si in afara tor, dar ei rataceau si singuri alunecau
spre idealism, cand negau baza reala a natunilor generale in lucru-
rile insasi.
Au trecut secole dela certurile Intre nominalisti" ysi realisti"
problema abstractiei log!ce a trecut printr'o lungs desvoltare isto-
rica. Ea e primit o solutionare stiintifica definitiva numai pe baza
ditalecticei materialiste, in teoria leninista a ogilindfirii. Potrivit
acestei teorii, abstractia stiintifica, in prooesul carreia se formeaza
notiunile generale, exprimate in termeni stiintiiici, este irnaginea
realitatii obiective, si pe langa aceasta ea reflects mai adanc, mai
exact, mai complet, decat sunt in mas' uma s'o fats sensattlile singure.
Abstractia, daca ea este inadevar stiintifica, nu ne izoleaza de
realitate, nu ne indeparteaza dela ea, dar dicmtpotriva introduce in
adancul realitatii obiective, deschide in fata gandirii legile esentiale.
structure .interns a lumii materiale, inaceesibila perceptiei nemii-
tootte. Notiunile generale, fara de earl e impasibila o gandire
reflects elementul real comun, existent in obiectele insasi. Aceste
notiuni se foraneaza pe baza cunoasterii objective a asemanarii, a
unitatii obiectelor $i proceselor. Omul in general" nu exists in
afara carmenilor izolati, dar omul, ca specie biologics, este o reali-
tate obiectiva, avand istoria sa de desvoltare.
Notitunile abstracte nu sunt deloc cuvinte goale. Elie sunt reflexul
rapcntutrilor ob-leatisve din lumea reala. Fara abstractia logica, nu se
pot intelege legaturile si raporturile trecipToce intre luctruni, desval-
tarea si mi.;,carea lor.
Dupa aceasta mica introducere logics, nu e grew sa ne &scum-
cam In ceata. nominala ire care a lasat-o frilosefia semantics.
Unul din pilonii pe care se tine castelul de carti de joc al
filosofiei semantice, este afirmatia ca notiuni ca lucru", obiecte".
,Insiruire", report'', fapt", proces" ,ectiune", ,,spatiu", ,,timp"
cantitate" si as'a mai departe, sunt cuvinte goale, fara oVect sti
sunt lipsite de inteles. Faptul ca suntern siliti sa ne foloqim de a-
ceste cuvinte afirma Carnap este numai rezultatul im,perfec-
tium.3111mbii cuviamtelor, adica a structures sale sintactice nesatis-
facatoare". 6). Formarea notiunilor universale pentru Carnap i
adeptii lui nu este rezultatul minunat al desvoltarii gandirii
um ?ne. care a capatat o expresie corespunzatoare in destvoltareq
vorbirii, ci un mare rau, sursa fundamentals a tratatairilor. Sensul
6. Oarnap: ,,The logical syntax of language", 1937, p. 294.
140 B. BAHOVSKI

teoret:c al acestei teze semantice e clar: sarcina lu,i este de a nimici


notiunille fundamentale ale stiintelor natuiale care constitue un
eazim neclintit al conceptiei materialiste.
Dar lupta sem7nticilor Impotrdva notiunilor univeTsale are si
un sens politic, pe care-1 marturiseste sinter unul din propagan-
distil infocati ai semantismului, economistul american Stuart Chase
care s'a hazardat sa filosofeze. Ce este valoaraa" pe care se bizuie
toata constructia econcmica a lui Marx? intreaba Chase si de-
clara : Valoarea ca ceva deosebit de pret si stand deasupra lui
este o notiune mistica"... Valoarea e tot atat de imperceptibila ca
si Atotputernicul. Dar 'capitalul, capitalismul, monopolul, trustu-
rile, proprietatea care acestea nu sunt abstractii desarte?
continua Chase. Somajul, zice el nu este un obiect. D-voastra
nu puteti dov_di ca exists altfel elecat in chip de cuvant" 7).
Daca Carnap tinde cu aiutorul nominalismului sa submkneze
categoriile fundamentale ale .stiintei fizice, Chase vrea din raspu-
ten sa submineze, ;Tin acelas mince, notiunile de baza ale stiintei
sociale.
Dar lucrurile nu se terming cu aceasta. Daca notiunile stiln-
tifice sunt numai pseudo notiuni", apoi, dupa cum aarrna s-anacn-
ticii, raticnamentele bazate pe ele sunt pseudo rationamente" sau
dupa terminoloqia lui Carnap propozitiuni quasi-sintactice", adica
propozitiuni can, dura infatisarea exterioara, ar corepunde oerin-
telor sfntaxei, dar de fapt sunt lipsite de ()Tice sens. Semanticii de-
clara ca pseudojudecati", toate judecatile cari se refers la reali-
tatea materials, la lumea obiectiva-reala, ce se afla in afara con-
stiintei individului. In jargonul for subiectiv-idealist, asemenea ratio-
namente se numesc metafizice".
IdealisTnul semantic nu este numai o sirnpla restauraTe a
nominalismului", ci o reproducere proasta si reactionara a acestuia
Nomin.alistii" evului mediu erau convin.,si de realitatea obiectiva a
lucrurilor izolate. Imaginile sens:bile ei le intelegeau ca o reflectie
in constiinta, a lucrurilor reale, anateriale. Obiectele izolate perce-
pute de organele simturilor, ei le socoteou independente de con-
stiinta noastra, primare fats de ea (deli secundare si derivative fats
de dumnezeu). Acest element, progresiv pentru acea vreme, elemen-
tul Ticminalismului", neoncminalistii de azi i neaga. Reataurand
,nominalismul" ei it aseaza pe o baza subiectiva-idealists.
Semanticii de toate culorile analiticii logici", pozitivistii
logici", pozitivistii terapeutici" si altii, toti sunt corcituri ale rea-
lismului subiectiv al lui Berkeley, Hume, Mach si Avenarius. Toti
neaga realitatea obiectiva a lumii exterioare, a naturii, a oblectelor
separate, reduc'anclu-le la sensatille si perceptiile ale subiectului.
7 St. Chase: Language, Truth and Logic", 1036, p. 17.
MARASMUL FILOSOPIEt BURGHEZE CONTEMPORANE 341

Notamea de baza, asupra careia se intalnesc toti acesti filosofi bur-


ghezi este notiunea datelor sens.bile adica a elementelor
care ue gasesc in pereeptia subiectiva sj can sunt reeunos-
cute ca singura realitate. Tot ce a spus Lenin despre maehisti
se refers in intregime si la mantici, caci ei casi machistii, stau pe
baza idealismului subiectiv al lui Berkeley si Hume, ca si no-
minalistii", negand realitatea a ceiace este general, ca si tot". idea-
list" subiectivi, neaga si realitatea a eeeace este unit, pe care no-
minalistii o admiteau, si neaga existenta obiectiva a obiectelor ma-
teriale independent de constinta de perceptive, de experienta s.m-
sibila de datele sensibile".
Nici o afirmatie declara Alfred Ayer care se refers la rea-
litate", care depaseste lim.itele oricarei experiente sensibile posibile,
nu poate sa alba o insemnatate obiectiva. De aici rezulta, ca
lucrarile tuturor acelora, eari tind sa descrie o trealitate de acest
fel, eran consacrate fabricarii unor lueruri fara sens". Cu ante cu-
vinte, sunt reale nuniai datele expertientei sensibile", adica sen-
zatiile subjective, jar toate rationamentcle stintifice can descriu
realitatea obiectiva sunt numai ,produsul inco'herenter, sj ra-
tionamentului". 8).
Intr'adevar, impertinenta lui Ayer si a semenilor sal n'are
margini.
"Nu e nimic nou in faptul, ca idealistic neaga legalitatea ratio-
namentelor despre realitatea obiectiva. Noutatea" lor, care in rea-
litate este extern de veche, de mutt uitata, consta in aceia ea ba-
zandu-se pe ncrnfnalism", semanticii declara aceste ratonamente
nu mincinoase", ci lipsite de sens", adica se afla dincolo de
adevar si minciuna. Rationamentele metatizlee'' cum denumesc se-
manticii rationamentele materialiste stintifice, nu sunt dupa parerea
lui Carnap nisi adevarate, nisi neadevarate, caci ele nu aifirma ni-
mic ; ele nu cups ind in ele xrici adevar, midi erori, ele stau in intre-
gime dincolo de sfera cnincasterii, a teoriei, dincolo de discutia asu-
pra adevarului si a erorii. Primejdia, spune Carnap, consta in carac-
terul inselator al Metafizicei ; ea pare ca creeaza iluzia cunoasterii,
fara a oferi in realitate nici o cunoastere.
Sute de ani idealistii de toate nuantele dumonstrau" cu sta-
ruinta canacterul fals al materialismului. Dar s'a dovedit imposibil
de a demonstra aceasta, caci toata desvoltarea stiintei si toata isto-
ria concreta a omenirli demonstrau contrarkil minciuna idealis-
mului si adevarul materialismului. iata ca iclealist7a conterrtpo-
rani au inventat un nou true acela de a treee intreaga problerna de
pe planul adevarului sau al erorii pe un alt plan. In ce consta me-
canismu1 acestui true ? Idealistii subiectivi declara intai ca, cognos-
eibil este numai ceiace se gaseste in constiinta subiectului, sau
ceiace dupa terminologia for constituie data deosebita".
8. A. J. Ayer: Language, Truth and Logc ", 1936, p. 17.
142 B. BAHovsla

Prin aceasta formula idealists au totall arbitrara, arrtistitinti-


lied, desminrtita de desvoltarea milenara a stitintei si a pratotacei ct-
menesti, ideslistii subiectivi afirma ca eklementul abjectly, ce se
gaseste in afara ccristintei nu este si nu poate di im object ad cu-
noasterii, coca el s'ar afla dincalo de cunoastene si teorie''.
Intai ei impun de a se aocepta pe inczedere teza dor idealists
absurda, care artiima ca cunoasterea amului e Mairginita numai de
perceptiunile dui, apoi trag concluzia" : prim, urtmare" once cu.-
noastere a realitatii objective, ce exists independent de constiinta
omuiui, inpeamna ctepasirea iimiteior cunoascern", se afla aincolo
de disoulia despre adevar ii eroar e". Dar pe cine vor sa insele
donmii semantic" cu aceste trucuri ittlioate? Numai pe ace", can. cu
once pret votr singurd sa fie indusi in eroare.
Ce drept au apoi semantticu sa cliscute despre adevar? Dar a-
devarul, din punctul de vedere chiar al teoriei for nominaliste, nu
uste soar un ouvant gol, a hpseudonotruine" ? Oare parerile taespre
adevar, din punctul for de vedere, nu sunt propozipuni quasi-san-
tartce'' ? Daca ei Itichideaza" notiurutle abstracte" asupra mate-
riel spatiului, tianpului, abiectului, raparturilor, cauzalitatu si a. m.
d., cu ce se deosebete de notiunile acestea, notiiunea tot atat de
abstracta" a adevarului ? Oare nu trelawe si ea Si impantascasca
saarta ccmuna a tuturor natiunilor abstraote?
Si in aaevar, semanticii ajung pans a afirma ca dadevarul''
este un cuvant gol, lipsat de (mice sens. Deja Ayer, idealism]. din
Oxford cunoscut noun, scrie on aceasta ocazae: in toate ration a-
mentele de tipul este aaevarui", expresia este adevarul" este de
prisos din pimctide vedere logic. Daca de pilda cineva spune ca pro-
pan-tat/flea ,,Regina Anna a murit", este adevarata, el spune nu-
inai ca regma. Ana a murit... lar aceasta arata ca termemi adeva-
rat" sau neadevarat" nu inseamna mimic si in raiionament e1e ser-
vesc numai ca semne de Wirmatie sau negate. Dar m acest caz n'tare
sens de a pune chestiunea despre analiza notiunii adevarul".
Sare in ochi anairaoetismui logic elementar al intregului ratio-
nament. Propozitiile: Regina Anna a murit" sa rationa.mentur
Regina Anna a murit este adevarat, nu sunt delac identice : e:e
vorbesc despre lucruri cu totul deosebite. Intr'un caz e vorba de
moartea reginei Anna, in altul despre acievarul rationamentului
logic.
Deasebit de oaracteristic aci este faptul, ca in toiul luptei im-
potriya materialismului semanticii au awns pang la negarea corn-
pieta a adevarului, pans la nihilismul teoretic si in cunoastere.
Aroblema adevarului a fost totdeauna o piatra de incercare
pentru idealismul subiectiv, pentruca dupa renuntarea la realitatea
obiectiva urmeaza inevitabil pierderea criteriului obiectiv ad ade-
varului, se sterge limita intre adevar si iluzie, halutoinatle si super-
MURASNIUL FILOSOFIEI BURGHEZE CONTEMPORANE 143

stitie. Ayer ca si alti i4dealisti subiectivi, se invairtesc in jurul aces-


tei probleme hotAriteare, cautand s'o bagatelizeze, s'o aseunda,
cumva, s'o musamalizeze, s'o irmece in cuvinte. Dar nimic nu reiese
din aceasta. Ayer, in disperare se agata de tiltimul mijloc cu
ajutorul magiei semantice, el pune iniundat problema adevarului
imprastie-te !" Si apoi d.eclara problema aceasta inexistenta,
lax adevarul drept pseudo-notiune". Dar prin. aceasta Ayer demasca
numai natuna adevarata a filosofiei sale,
Filosofia, care deelara adevarul drept un euvant gal, de prisos,
se condarnna ea insasi. Ea apare ca un dusman aprig al cunoasterii
stiintkfice, ca purtator al fideizmului, osbcurantismului.
ProstAnacii sema.ntici s'au depasit. Nu se poate juca pe doua
punti data. Nu se poate declara adevarul ca un nonsens si tobodatA
sa ialivinui pe altii, ea ei depasesc limitele adevamulua.

Dupa cpseudonotiuni." si pseudocrationametnte", semantateii se


apuca de pseudoprobieme". Rezulta ca majoritatea problemelor, a-
supra arora de secole se bat filosafii, nu sunt deloc probleme. ci
,pseudoproblerne". Nu se pot rezolva aceste probleme, fiincicA ele
ar fi fara sens. Insa aceste probleme au aparut nu in virtutea nece-
sitatilor istorice sau a sarcinilor sociale, ci in mina imperfectitmii
limbii. Dupd o initiere oarecare in semantics, toate problemele fxlo-
&once se imprastie ca fumul. Si nu numai oele filosofice, dar toate
problemele teoretice in general, intrucat ele opereaza cu abstrac-
tiile
Stuart Chase, aduce ca un exemplu al problemelor, lips t
de sens" probleme : Ce este adevarul ?" ,,Ce este onoarea na-
tionala ?", Ce este societatea fara clase ?". Noi nu ne angajarn sa-i
explicant lui mister Chase sensul notiunilor ,adevar" qi onoare
nationala ?" si societatea fara clase" ele ii sunt vadA inac-
cesibile. In urma indelungatei activitati in presa americana, pre cum
se vede, i s'a atrofiat capacitatea de a intelege adevarul", si once-
rea nationala", iar incapacitatea intelegerii societatii fara clase" ii
este inngseuta. In adevar e rnai usor ca un uliu sa fie luat drept
privighetaare decal acesti oameni drept filoso!i", spunea Lucian.
Pentru distractle, vom vita cloud exemple de analiza semantlica
a pseudeproblemelor". Unul din ele not le impruanutAm dela. fon-
datorul neorealismului" englez George Moore, altul dela leaderul
pozitiviStilor legici" In Chicago Rudolf Carnap.
Moore pune o intrelaare de adanca semnificatie : se poate oare
crede ca pamaritul a existat cu multi ani inainte ? Si rasp.unde la
ea literalinente astfel: Totul depinde de ceea ce intelegeti dum-
neavoastra sub cuvintele pamant" a existat" si ani" ; dacA dum-
neavoastra intelegeti sub ele cutare. cutare si cutare, atunci se
144 B. BAHOVSKI

poate crede : dar uaca dumneavoastra intelegeti sub ele cutare, cu-
tare si cutare sau cutare, cutare si cutare, atunci nu se poate crede,
sb,u. In cel mai rau caz aceasta devine extrem de dubios' .
lata un alt exemplu de analiza semantica a pseucloprobleme-
lor". Dula Carnap, problems daca exist& Dumnezeu, nu este Vara
sens dar nici nu este o problem& de fapte; e numai chestinnea ale-
gerii folosirii cuvintelor ; Raspunsul la intrebarea : exist& care
Dumnezeu ?" este urrnatorul : Da, daca in Baba dumneavoa.stra
ixista cuvantul Dumnezeu" ; nu daca in lianba dtunneavoastra
el lipseste".
Dace in ,problema despre lumea materiala, seanantiaii 14 pun
ca stop ca prm ajutorul subteifugiilor snfistice sa zdruncine incre-
cterea existenta lumii oblective, 'atunci in problema despre Dun-
nezeu ei sublmiaza un alt aspect al chestilmii ca conv_ngerea in
existenta lui Dumnezeu nu e mai putin indreptatjta, cleat negarea
existentei lui. intr'un caz si in altul, ei submineaza conceptia
stiintifica materialist& despre lume; in pricaral caz ei schuncitna no-
tiunea despre lumea obiectiva, existenta independent de om, in cazul
al doilea ei salveaza notitmea de Dumnezeu dela intrebarea neola-
cuta despre existenta lui.
Problema principals, ftmclamentala a zarvei setmantice in jural
,)pseudoproblemei" cansta in a incuraja pe cattail in problema de
baza a filosofiei, in jurul careia se duce o lupta tot mai apriga intre
doua lagare filosofice dusmanoase ireconciliabile : materialism si
idealism.
Daca in general toate rationaanentele ce se refer& la lumea
materiala sunt fara stens si exprima numai incapacitatea llrnbii
noastre de a descrie senzatiiile simturilor, atunci, clupd Ayer ,,... nu
exists o problem& filosolica a raporttuilor intre spirit si materie,
ci numai o problema lingvistica a definirii catorva sTanbolruri, ce
ieprezinta constructii logice, in termenii simbolurilor, oe reprezinta
continutul senzatillor".
De doua mii de ani si jumatate clureaza lupta intre idealism si
materializan. Lupta acesta a ajuns la cea mai mare acuitate si in-
cordare data cu aparitia filosoHei proletariatului, a materialisma-
lui dialectic, materialimn cansecvent pang la cz:pat, care a extins
conceptia materialist& in toate domemile existentei si cunoa.sterii.
Lupta aceasta, care constitue pivotul intregei istorii a filosofieZ'
semanticii o proclama drept 'disputa despre cuvinte, lipsita de orice
continut. S presupunem, spune Carnap, ca pozitivistul (adica
idealistul B. B.) sustine teza : obieatul este un complex de se.nzatii",
iar Tealistal (aclica materialistul B. B.) teza : obiectul este un
complex de atomi ". Atunci incepe o discutie nesfarsita asupra
pseudoproblemei, ce este in reallitate obiectul... Desacordurile dintre
pozitivism si realism sunt o discutie inutile asupra pseudortezei, care
MARASMUL FILOSOFIEI BURGHE ZE CONTEMPORANE 145

in intregime isi datoreste aparitia constructiei materiale a vorbinii".


Carnap vrea sa sugereze oetitorului cum ca contrazicerea intre
materialism si idealism n'ar fi o contrazicere de concepth, ci numai
o contrazicere de terminologie, de eonstructie a vorbirii". Ajunge
a sesiza imperfectiunea con.structlei materiale a vorbirii" si- a trece
la constructia ei formals'' si chestiunea de baza a filosafiei
dispare Vara urine" Construetia materials a vorbirii'' &lied insem-
narea obiectelor materiale in termeni deosebiti de insemnarea sen-
zatiilor subjective, se prezinta lui Carnap ca o imperfectiune a
licrnbii. De fapt acesta e rezultatul intregei experiente istorice a
oamenilor, a intregei practici a societatii. omenesti dealungul veacu-
rilor, care a intgrit incontestabil in constiinta oamenilor si a fixat
in vorbiirea for deosebirea esentiala intre obiectiv si subiectiv.
,.Inlaturarea" problemei de baza a filosofiei este o Inoercare de a
strecura si rezolvarea idealists a acestei chestiuni, caci aceasta inla-
turare a problemei presupune inlaturarea" lumii materiale, disol-
N,area ei in terminologia idealists a ,,constructiei formate a limbii",
ce sterge opozitia Intre subject si object.
Manevrele semantice privitoare la chestiunea fundamentals a
filcsofiei exprima neputinta idealimwlui. Ne hind in stare sa nege
rezolvarea materialists a chestiunii filosofice de baza, idealiitii
contem.porani fac o manevra de oeolire : ou ajutorul trueurilor
lingvistice ei cauta sa is din flans pozipile materialiste, evitand
lupta in chestiunea fundamentals. Ayer, distingandu-se prin aceea
ca trancaneste despre ceea ce colegii lui gandesc despre ei, a
deciarat direct : ,,atata timp cat not continuum sa examingrn a-
ceasta chestiune, ca ceva ce se refers la fapte, ne este imposibil s'o
negam Faptele nu exclud posibilitatea de a impartasi pgrerea
ca tot ceiace percepern sunt lucruri materiale" 9).
De aici s'a nascut ideia de a nu accepta lupta pe camipul fap-
telor de adeclara divergentele Intre materialisti ss jdealisti ca ne-
fiind concrete ci ca divergente de orclin lingvistic, ca o discutie
despre cuvinte si apoi de a se eschiva dela problema fundarnentala
a coneeptiel despre lume printr'o tranegneala despre avantagiile
unei sau altei terminoIogii. Asa lac semanticii.
Mai este Inca o chestiune, uncle idealismul contemporan este
slit sa se retraga sub loviturge materialismului. Inainte idealistii-
subiectivi se intreceiau in a dovedi ea punctul bar de vedere este
punctul de vedere al bunului simr al asa zisului realism naiv
ridicat la rang de gandire stiintifica. Lenin a rasturnat aceasta-
pretentie mincinoasa a idealistilor. sSi iata scum ei sunt siliti Sa
admits, ea, conceptiile iclealismului subiectiv inseamna o renuntare
la porttia realiarnului naiv, caci ele se exciud reciproe". Ldealismul
9. A. J. Ayer: The foundations of empirical knowledge", 1944), p. 17-19.
STITD11 10
146 B, BAHDVSKI

subiectiv e pa bit, numai in ciuda concept:War unui om ce g'an-


cleste sanatos si chiat impotriva cerintelar voslbirii omenesti. nor-
male. Ceea ce era de demonstrat.
Noi am aratat deja ca la baza pseudofilozofiei semantice sta o
gresita intelegere, imprumutata dela normalismul" scolastic, a
raportului intre obiectele separate si notiunile generale in unire cu
idealismul subiectiv al lui Berkeley. La cinceput neonominalismul
reduce lucrurile izolate la percePtii subjective si apoi separa liucrul
izolat de eel general., err piricul de logicul, cand de fapt ele sunt
d.oua trepte ale oglindirii realitatilor objective in cunoasterea omu-
lui. Dar semantica nu numai ca desparte logica de experienta si
de realitatea materials ce sta la baza tor. Semantica substitue ana-
liza logica prin analiza lingvistica, analiza notiunilor si categoriilor
logice prin analiza termenilor euvintelotr, prin insemnarea verbata a
notiunilar. Semanticii considers logica, ca ceva secundar, derivat,
nu faits de realitatea abiectiva, ei fats de lingvistica, de limbs.
Logiea, sustin ei, este determinate de structura vorbdrii. Structura
gandirii se defineste prin structura limbii. Data Aristotel ar fi vorbit
in chineza sau in dacota, el ar fi aplicat cu totul aitfel de logica sau
in tot cazul. un sistem cu totul altfel de categoric. Absurditatea
acestei teze este cu desavarsire evidenta : operele lui Aristotel sunt
traduse in limba chineza, dar nu se poate campara ditferenta intre
invatatura lui Aristotel, expusa in limba greats, si aceeasi invata-
tura expusa in limba chineza, cu diferenta. intre invatatura lui
Aristotel si invatatura lul ?]aton, expuse in aceeasi limbs greaea.
Dar logica grecilor Zervas sau Tsaldaris este mutt mai apropdata de
logica nomegiantului Quisling decat de logica poporului grec.
Formele vorbirji sunt expresia externs a formelor log,:ce ale
si nu invers..Sintaxa fixeaza foemele vorbirii, earl con-
tribue la exprimarea formelor logice si reflects ciesvoltatrea 'storied'
a Wandirii logice. Dar filosofii seinantici prezinta pe dos raportul
intre vorbire si ganditre. Limba este primara, logica e secundara,
realitatea obiectiva e pe planul al treilea aceasta este schema
semantics. Sintaxa le serveste drept cheie pentru logica. Ceeace
Carnap, Wittgenstein si elevii for numesc analiza logica" a ratio -
namentelor, nu este alteeva decat analiza sintactica a propozitiuni-
lor. ,,Filosofia este critica declara direct Wittegenstein in
tratatul lui absurd si pretentios, Tratatul logico-filosoific" 10).
Dar elevul lui John Wisdom se incligna ca unii filosofi In loc sa
sr descurce in sensul cuvintelor, eauta sa inteleaga cum este lumea.
Toate .problemele logicei stiintifice conternporane declara
Carnap.... trebuie sa fie considerate ca probleme sintactice ". Iar de
aici rezulta nemijlocit, ca logica stiintei nu este alteeva, decat sin-
taxa logica a limbii stiintei".
10. L. Wittgenstein: Tractatus Logioo-Philosophicus", p. 62.
MARASMUL FILOSOFIEI BURGHEZE CONTEMPORANE 147

Dar ce determines structura limbii si sensul cuvintelor, daces


logica este numai un rezultat al for ? Ele sunt conditionale, arbi-
trare, raspund semanticii. Logica, declares Carnap, este chestiunea
intelegerii reciproce. Logica sau legile deductiel. (dupa terminolo-
gia lui Carnap regulile sicntactice ale transformarii B. B.) pot fi
alese arbitrar si deci sunt conditionale in calitate de fundament
penrtru constructia sisteanei
Astfel nominalismul" sublectiv-idealist se completeaza la
semantici prin conventionalismul logic, adicA prin negarea semnifi-
catiei objective a logicei, transEformarea ei intr'un sistem al reguli-
lor vorbirii conditionalle, fixate arbitrar. Ayer be oompara cu regu-
lile jocului de carti. Tata cum de pilda incearca el sa rezolve nere-
zolvabila pentru idealism probleana a imbinarii semnificatiei "gene-
rale a stiintei cu caracterul obiectiv al senzatiilor afirmat de el
,.a spume ca e impoSibil a canstrui obiecte materiale din datele
sensibile, intrucat senzatiile sunt individuals, lar obiectele materiale
nu, aceasta este egad cu a spume ea, ar fi imposibil de a fixa regulile
generale ale iocului solitaire sau pasienta din ,pricina ca aceste
jocuri se joaca individual". Astfel filosofia contemporana idealista,
dupes recunoasterea sincera a adeptilor sa.1, se asearnana cu o pa-
sienta. Iata in ce VO ei sa transforme fosta stiinta a stiin.telor".
In Materialism si empiriocriticism", Lenin a dat oeiace se
cuvine Conventionalismului" aclica nascocirii idealiste despre ca-
racterul conditional si arbitrar al notiunilor de baza ale cunoasterii
Criticand parerile ,,marelui fizician si micului filosof"
Foincare care asigura ca postulatele generale ale stiintelor nartu-
rale teoretice sunt premise pur conditionale, cari depind de apre-
cierea omeneasca, Lenin a lamurit ca aceasta teorie, care este pre-
zentata drept o noutate" filosafica, repeta gresala straveche a
agnosticismului. Si ea raspuns la afirmatia : Noi nu putem gandi
ninridc decat gandirea", Lenin a obiectat : Va inselati, d. Poincare :
operele Dvs. arata ca sunt oameni cari pot sa gandeasca numai ab-
surditati". Cei mai not idealists, prim operele bar dovedesc aceasta.
Reducerea logicei la sintaxa, la sistemul arbitrar al simboluri-
lor, trans ormate dupes regulile conditionate, recamoa.sterea ,,adeva-
rului", nu numai a celui anlaccesibil, ci si inrutil si lipsit de sens,
aceasta este ultima treapta a decaderii idealismului. Metoda hit este
sofistica, teoria Irui este nihilismul. Si apoi nu numai nihilism
gnoseologic.
Cand semanticii tree deli teoria cunoasterii la alte ramuri filo-
sofice, el mutes nihilismul in ramurile aoestea. La fed ca si in logica
si in teoria cunoasterii, semanticii declares toate noti-unile stiintifice
fundamentale ca pseudo-notiuni' lipsite de sens, asa si in filasofie
etica ei fac aceeasi operatics; ei declares ca notiunile etice sunt si
ele pseudonotiuni" si din aceasta cauza nu pot fi supuse analizei.
148 B. BAHDvSKI

Cand spun cuiva : Dvs. ati proceclat rant, fur-and acesti bani",
lamureste Ayer in cartea lui deja citata Limba, adevarul si logica",
nu afirm nimic nou in comparate cu aceea data as fi zis simplu:
D-stra ati furat acesti bani...". Spunand ca o fapta de un anrumit
gen este rea sau bung, eu nu fac nici o aifirmatie concretA... Aici
se repeta exact aceeasi schema schematics, care se aplica fats de
adevar". ,,Binele" este o pseudonotiune" tot atat de goala si fara
sens ca si adevarul". Acesti domni sunt nu numai nihilists gnoseo-
logi, ci si nihilists etici. Ei se afla nu numai de partea cealalta" a
adevArului si a erorilor, dar si de partea cealalta a binelui si a rau-
lui. Agnosticismud se completeaza prin amoralism.
Dar in toata aceasta incoherenta filesoficA exists un sens politic
bine determinat, care se evidentiaza cu toata claritatea in scrierile
lui Korzibsky, Arnold si Chase. Stuart Chase, economist american
mic burghez, care se ocupA cu facerea de retete pentru vindeoarea
bolilor capitalismului, citind prea mult din operile semanticilor, a
pierdut ultimele resturi ale bunului simt si a rostit o pred:cal
fanatics a credintei not creclinta in puterea magica a ouvintelor.
Cartea lui aparuta, cand domneau Hitler si Mussolini, e indreptatA
impotriva tiraniei", dar nu impotriva tiraniei fasciste, ca impotriva
tiraniei cuvintelor". SA lupti impotriva fascismului, amenintAica
caruia atanna atunci asupra lumii? Nu, nu acesta to InvatA seman-
tica. Semantica declara ca notiunea .abstracts de fascism"' trebuie
supusa unei analize semantice trebue clarificat ce anume l'nseamin5
',fascism", Si in urma acestei anodize semantica ajunge la ccncluzia,
ca termenul acesta nu inseamna nimic in sine". Trebue oare sa ne
temem de fascism si sa luptam impotriva lui ?" intreabA Chase Si
,raspunde la aceasta : ,,Aoela care studiaza semantica, nu se temp de
spirite rele si n'are intentia sa lupte impotriva for ". Iata punctele"
otravitoare, ce crest din florile" rau mirositoare ale semanticei t
Logoreia semantica devine o arms ideologica a complicilor fas-
cismului.
Chase continua : Mie nu-mi plac dictatorii, mai ales cei de
tip fascist, dar ura.sc si mai mult neplAcerile razboiului contimfpo-
ran..." ,,Fiind american, iubesc eu oare poporul rus inteatat, ca sa
contribui la omorirea a zeci de mu din conationalii mei in rAzboi
impotriva Germaniei, Italiei sau Japoniei? RAspunsul va fi: nu" 11).
impotriva Germaniei, Italiei sau JaDoniei? Raspunsul va fi: nu" ").
Vedeti bine, el nu iubeste inteatat" poporul rus ! El, pentru care
,.onoarea nationals" este un cuvant lipsit de sens, se acopera cu
iubirea fats de poporul american. In realitate el nu numai ca uraste
poporul nostru, el urAste si poporul sau. $i toate silintele lui sunt
litic si spiritual. Acestui stop ii serveste iocul lui de saltimbac
semantic.
11. St. Chase: The tyranny of wor45 6", p. 340, 339.
MARASMUL FILOSOFIEI BURGHEZE CONTEMPORANE 149

Ani intregi urla Chase despre haosul economic, care domneste


in State le Unite si invents mijloace pentru tarn'aduirea capitalis-
mului. Acum el a ajuns la concluzia ca radacina rgului se afra in
haosul lingvistic. Toate turburarile economise si politioe decurg din
neintelegerea reciproa5 intre oameni, lair ea este rezultatul insufi-
cientei mijloacelor for de comunicare, limba. Cantrazicerile inte-
reselor de class ? Prostii! Antagonismul exploatatonilar si exploata-
tilor ? Prostii! Anarhia modului capitalist de ,productie ? Prostii!
L-unta popoarelor oprimate impotriva subjugarii for de catre im-
perialist? Prostii! Totul consta in neintelegerea ree,proca, bazattA
pe lipsa pregatirii in spirit semantic.
Lucratorilor, someurilor, fermieriLlar, negrilar, popoarelor co-
loniale, Chase le recomanda sa nu lupte pentru drepturille lor, ci
sat studieze pe Korzibsky, Richards si Ogden. Si atunci proletarii
vor intelege ca ei nu sunt deloc proletari, iar capitalism-al nu este
deloc eapitalim, clasele" lupta de class ", capitalul", capitalis-
mul" si altele, sunt numai abstractii fara seats, cuvinte goalie, Ca-
pitalism? se strimba Chase. Astfel de animal nu exists ". Capita-
Jul" este numai un auvant". Incercati s fotografiati capitalul" in
actiune.... Ce inseaarma toti aoesti termeni? Pe cinstea mea, nu stiu.
Am fost convins ca stiu, dar aceasta era inainte de a face cunos-
tinta cu semantica". A lupta impotriva capitalisan.ulud, imperialis-
'mului ? Ce inapoiere ! Ce analfabetism semantic! A Uncle sore
progres'', democratic ", ldbertate" ! Dar acestea sunt doar hi-
mere, create de intrebuintarrea necritica a ouvintelor ! Iata in ce
constA sensul semanticei, data sensul intregei 1.0T filosofii!
Dar in zadar se str5.duiesc ei sa scape pe stapanii for imperia-
list de mania poporului muncitor. Nu exists cuvinte pe lume, cacti
ar putea sa convinga pe someuri de irealitatea somaiului, ze fer-
mierii ce se ruineaza de irealitatea crizei capitaliste, pe indonezienii
iMpuscati de imperialistii olandezi de irealitatea imiperialismulul.
Pentru a se convinge de existenta capitalisrnrului. muncitorul n'are
nevoie sa fotografieze capitalul in actiune" ; el e deja fotcgrafiat
pe sicriul lui. El stie c o astfel de fiara exists si trebuie sa fie
Limicit'a. Si nisi o sem.antitc5 nu v salva fiara capitalists.
Chase nu este singur in tendinta lui neputincioasa de a spori cu
ajutorul descantecelor semantice lupta maselor populare pentru
libertatea lor. Cate varsari de sange au fost pentru cuvantul liber-
tate", lipsit de sensItat pentru asasini cat si pentru eel asasinati.
fine stie, in numele cui au fost facute acele cloud razboaie mon-
diale ?" exalama Richard North. Dar acela care a luptat impotriva
barbarilor fascist, nu ca North, tie foarte bine pentru ce a lu,ptat.
North este o corcitura fascists, care au ajutorul semanticei vrea sa
lipseasca de seats nu numai vitejiile swore ale luptatorilor impotriva
fascisrnului, dar si toga lupta oamenilar din trecut, prezent si
150 B. BAHDVSKI

viitor pentru libertate. Dar au aceasta el desvaluie numai continutul


sau reactionar, ura lui pentru libertate $i progresul social.
Moda semantics in filosofia anglo-americana una din mani-
festarile proceselor de desagregare si putrezire, ce caracteriz,eaza
filosofia idealists a epocin. imperialismului. Cu toate ca sernant'cii
la fiecare pas se jury cu experienta Si logica, in realitate doctrina for
duce drept la irationalism, la renuntare la cunoastere stiintifica si
gandire logica. Pentru a dovedi ceia ce nu poate fi dovedit, trebuie
sa renuntam la legile logicei.
Alogismul filosofiei burgheze conternporane constitue expresia
directs a acelui f apt istoric, c5 existenta capitalismului a devenit
o fraud desvoltarii societatii umane, ca regirnul capitalist si-a trait
traiul.
Crunoasterea obiectiva a legilor istorice este incompatibila cu
constiinta burgheza. 0 reactiune ideologica a apologetilor burghe-
ziei impotriva necesitatii disparitiei regimului capitalist, impotriva
necesitatii aparitiei si desvoltArii societatii not socialiste, impotriva
caracterului de neinfrant a elementului nou, inaintat i revalutionar,
o constitue negarea legilor istorice, negarea legilor in general si in
sfarsit, negarea rationalitatii", a caracterului logic" a tot ce exists
si respectiv, renuntarea la cunoasterea rationale.
Chase tie ce face, cand afirma ca filosofia academics si logica
formals mai curand au impiedicat decat au contribuit la cunoastere
si au trebuirt sa fie iinlaturati". El stie ce face cand respinge prin-
eipiul consecventei logice. Logica este impotriva aide Chase si cu
atat mai rau pentru logica! si Chase inlocueste legile logicei cu
aforismul lui Walt Whitman. Eu insumi ma contrazic? Ei bine,
ma contrazic". -Acesti domni nu aleg mijloacele, numai treaba
sa fie facuta". Dar ce este Chase ? Chase este un obscurantist -dile-
tant. Ascultati cum simuleaza nebunia inspiratorii sal !
Wittgenstein, caruia Camap insusi" ii cedeaza prioritatea in
inventarea metadei semantice, baigue despre supralogicul", inex-
primabilul", despre aceA ce poate fi aratat, der nu poate fi spus".
Cuvintele, pretinde el, sunt neputircioase de a exprima filosofia sa,
si el, dupe ce se intinde pe 187 de pagini anunta pe pagina 188 :
,.Ceiace nu se poate vorbi, trebuie trecut sub taoere". Fars
a urma din ,pacate acest dart intelept, el spune: Rationamentele
mole clarified ideia in felul urrnator acela care ma intelege, la
urma urmei isi da seama ca aceste rationamente sunt fara sans, dup5
ce el se va strecura printre ele, pe ele, peste ele..." Si cu cat mai
repede se va strecura printre ele, adaugam noi. In tot cazul, aceasta
pretinde de a fi descoperit absurditatea in invataturile altor scoli
f ilosofice.
Karl Becker, in articolul, care poart5 titlul Fiecare e istoricul
sau propriu", xidica cdlttad perdelii deasupra intunerecului si ma-
rasmului cari domnesc in ideologia burgheza cantemporana. $i
MARASMUL FILOSOFIEI BURGHEZE CONTEMPORANE 151

spera sa gaseasca ceva, fara ca sag mute, asteapta sal primeasca


raspunsurile definitive asupra enigmei vietii, renuntand cu hota-
rare de a pune orice fel de intrebari"12). Totul li se pare Fara sens,
neintelept, absurd, pentruca total se indeplineste nu a,sa cum vcr
ei, pentruca istoria isi urmeaza drum.ul sau propriu, afirmand me-
reu ceiace este nou.
Filosafia, care recunoaste ca inteleapta numai logica deduc-
tiva scrie Susanna Langer, si denumeste celelalte functii omenesti
ea emotionale", irationale si animalice, poate sa vada in ideologiile
contemporane pasionante si nestiintifice numai regresul pre situatda
pre-logica'. Pe Susanna Langer si adeptii ei ii jetneaza cerintele
logioei deductive si inductive, ei simt o atractie, un fel de board,
pentru sguatia prelogica. Langer it citeaza ou compatimire- pe Thor-
burn: (Art and the Unconscious"): Presupun, ca poetul trebue
Si fie privit ca omul ce tinde catre simplitatea expresiei oopilaresti.
Scopul lui e de a ga'ndi ca un copil, a intelege ca un copil..." Langer
viseaza ea si filosofia sa cads in copilarie, sa se lepede die concept.ia
stiiintifica a lumid, de modul logic al gandirid. Ea cheama sa se
inlature bariera intre' stiicnta si nebunie", dnundand filosofia cu
delisni semanticei.
Stuart Chase isi priveste cu duiosie matanul sau Hoby : Hoby
nu este supus halucinatiilor, generate de intrebuintarea gresita a
cunostintelor. El rarnane toata viata realist... neavand deaface cu
filosofia si ou logica formals''. Mintea motanului devine idealul lui
Chase. Can.d simt ca m'am ratacit in jungla lrimbil scrie el
eu ma intorc la observatii asupra lui Hoby, ca la un fel dc,
ac de busold". Chase nu-si da seama ca isi bate ioc de sine insusi,
ca se expune pe sine si pseudoilosofia sa batjoourii. Nu intelege
oceasta nici S. Langer. Ea is in serios filosofia aceasta pisiceasca
si miorlaie in unison lui Chase : Lumea pisiceasca nu e falsificata
de credinte si nascociri poetice, create de limbs..." Ce duet fermeca-
tor pe acoperisul filosofiei indealiste contemporane.
Dupa veacuri de stiinta si progres, scrie in capitolul de
incheiere al ,,Filosofiei dupa noul calapod", Susanna Langer,
pendula a ascilat in partea cealalta : puterile irationale ale naturii
noastre animate trebue sa-si sarbatoreasca nunta vrajitoarelor".
Strambaturile obscurantistilor samantici este si aceasta o
nunta a vrajitoarelor, oe se petcece in acel intun Tec, ,pe care-1
teprezinta viata spirituals a burgheziei idealiste contemporane.
Idealismul semantic ca si toate invataturile filosofiei idea-
liste contemporane, este produsul putrezirii si cleoadentei culturale
a societatii capitaliste. Ca si toate curentele filosofiei contempo-
vane idealiste, idealismul semantic este arena spirituals a i.rnp.-
rialismului in lupta impotriva ideilor progresiste ale timpului
nostru. Otravind constiinta intelectualilor cu otrava scepticismului,
a nihilismului, a agnosticismului-stiintific, moral, politic, sernan-
ticii sunt cei mai rai dusmani ai ideilor inaintate, progresiste.
12. Carl Becker: Everyman his own historian", American historical Review'.
1932, No. 2.
ECONOMICUL SI EDUCATIA
de Prof. Stanciu STOIAN

Cats vreme economia politica a sustinut virtutile lui laissez


faire" si ale initiativei individuale, nu s'a vombit de interventie in
viata economics a natiunilor, decat pentru a o condamna. Marii
economisti ai vremii se mandreau de a fi descoperit un adevar : rea-
litatea vietii economice, guvernata de legi proprii, care nu pot fi
nici anulate nici contrazise. 0 singura initiativa era &eased, dupii
ei : cea individuals. Individul izolat putea sa-si permits acest lucru,
el fiind socotit, cu nevoile si interesele lui, agentul insusi, atomul
economic.
Liberalismul economic, ca teorie, a trait ceva mai mult. In
practica el a trait mai putin, iar in forma pura s'ar putea spune ca
n'a trait decat in inchipuire
Odata cu complicarea vietii economice nevoia unei ordini voite
incepe sa se simta. Primele intreprinderi capitaliste, on cat de mari
ar fi fost, nu erau asa de mari, incat intreprinzatorul sa nu le poata
cuprinde, atat in ansamblu, cat si in detail. Schimburile interna-
tionale apoi nu dadeau nici ele prea multa batae de cap, prin prea
mare complexitate. In plus, neajunsurile liberalismului, pentru t-
rile mai putin industrializate, nu fusesera Inca bine observate. Cand
insa faptele s'au acumulat, observarea for s'a impus si ea.
Cum era si firesc, la inceput, putini au fost aceia, cari sa caute
solutii in afara sistemului capitalist. Regimul era in floare si tre-
burile mergeau. Specialistii n'aveau decat de profitat, punandu-si
capacitatea si zelul in serviciul lui. Ceeace., de altfel, se cerea dela
ei nu era o conceptie noud, ci spirit de organizare, pentru mai multa
ordine in intreprinderi. Dintre acestia, doua nume sunt mai des
citate, specialisti cari nu numai ca au realizat practic ordine in
Intreprinderile de care s'au ocupat, dar s'au straduit sa si teoretizeze
incercarile for F. W. Taylor si Henry Fayol.
Taylor este, dupa cum se stie, autorul sistemului denumit
scicntifique management". Dupa el, cum spune C. Bertrand Thorn-
ECONO,MICUL 51 EDUCATIA 153

son, tunul din biagrafii sai, nese_nta stiintei este Pair-lea" i). Viata
indrustriala moderna oere cu atat mai insistent acest lucru, cu cat
ea a devenit mai complicate. Ea sere, in primul irand, plan serios de
organizare si apoi executare striota 2).
Sistemul Taylor este, in fond, un pas pe drumul automatizarii
muncii individului. La aceasta, se adauga principiiu1 diviziunii
tehn'oe, pentru economisirea la maximum a energiei si a timpului
lucratorului. El a fost aplicat in multe intreprinderi americane si a
trecut apoi si in restul lumii. Lenin a definit taylorismul ca sistemul
care a combinat cruzimea rafinata a exploatarii burgheze cu un
anumit numar de achizitii stiintifice de mare valoare, in ceeace
priveste analiza miscarilor mecanice necesare muncii".. 8). In Europa
sistemul Taylor s'a izbit de oarecare rezistenta. Aci merii intre-
prinzatori an preferat sa intre mai putin in detalii. Ei au pus ac-
ceritul mai putin pe studiul amanuntirt al rniscarilea- muncitorului
si mai mult pe supravegherea munch, in ansamblul ei. Este ceeace
a facut, in deosebi, Henry Fayol.
Henry Fayol s'a ocupat mai ales de rolul administratiei in in-
tl eprinderi. 0 intreprindere, dupe Fayol, este un tot Cu tirmatoa-
rale aspeote mai importante: tehnicitate, comert, finante, paza, con-
tabilitate, aclministratie. Ceeace-1 preocupa mai ales pe el, este ad-
ministratia. De bun.a ei functionare depinde in mare masura si
estut
Administratia este asa dar hotaratoare intr'o intreprindere.
Administratia, spune Fayol, joaca in conducerea afacerilor, a
tuturor, marl si mici, industriale, comerciale... un rol foarte im-
portant 4). Ea trebue deci sa fie studiata cu precadere.
Administratia, astfel conceputa, cuprinde la randul ei cinci ele-
mente : prevedere (plan), organizare, comanda, coordonare, control.
In -realizarea unei organizaxi administrative, fiecare agent trebue
pus la loc precis. Pentru fiecare trebue avut in vedere ansamblul
intreprinderii, deci pentru fiecare trebue sa stim cata tehnicitate,
cat spirit comercial, cata pricepere financiara, cata atentie in paza
intreprinderii, cote cunostinte cantabile, cat spirit organizator are.

1) C. Bertrand Thomson. Le system Taylor. Paris 1920 p. 30.


2) Taylor, F. W. Principes d'organisation scientifique. 'dean. La direction
des ateliers.
3) Georges Friedmann. Problemele masinisrnului in U.R.S.S. si In Cerise
oalpitaliste. p. 50.
4) H. Fayol. Administratia generals si industrials. Buc. 1927 (trad.) p. 12.
154 PROF. STANCIU sTOTAN

Fayol crede chiar a fi 4i gasit pentru fiecare un coeficient de calitati,


pe care-1 dam $i not in tabloul urmator :

Ten niCitate

organizare
Spirit de
AGENTUI,

A'

LucrAtor . . . . . . 85%
Contra-maestru
$ef de atelier
$ef de seclie
...
. . . . 60%
45%
30%
15%
25%
30%
$ef de serviciu . . . 30% 35%
Director 15'5 4o%
Director generai . . . . 10% 50%
Mari conducat ri . . . _ 60%

Judecand in acelas mod, Fayol crede ca poate preciza si carac-


teristica oricarei intreprinderi, dela cea mai mica, pang la vastele
intreprinderi comerciaile Si industriiale. 0 intreprindere rudimentary
se poate multumi cu un conducator, care sa" fie, in prirful rand un
bun tehnician. 0 intreprindere mica, dar nu chiar rudimentary, are
nevoe de tun conducator cu numai 30% pricepere tehnica, dar cu 25%
pricepere administrativa. 0 intreprindere mijlocie, din contra, are
nevoe de un conducator cu 25% pricepere tehnica Si 30% pricepere
administrative. 0 intreprindere mare e pretentioasa. Ea are nevoe
de un conducator cu 40% pricepere administrative, putandu-se mul-
tumi cu numai 15% pricepere tehnica. Asta inseamna ca are nevoe
de un director. Vastele intreprinderi, in sfarsit, au nevoe de un
director general, cu 50% pricepere administrative, in timp ce con-
clucatorilor de state li se cere, in primul rand, sa fie buni adminis-
tratori (60 %). 5).
*
* *

Cate vreme o intreprindere capitalista n'a fost amenintata de


cat tot de o intreprindere capitalista, patura conducatoare a econo-
miei capitaliste nu s'a alarmat (facem abstractie de luptele sociale).
Lucrul pgrea firesc, intrand in regula jocului. In jocul liber al con-
curentei, cel mai slab trebue sa cads. Principiile de organizare teh-
nica si administrative, a vietii economise, se puteau limits in apli-
carea for in cadrul fiecarei intreprinderi private. Tayor si Fayol
erau de ajuns. In fond tehnicitate Si la until si la celalalt. Princi-
piile de politica economics ramaneau tot cele clasice, bazate pe ini-
liatiea privata si pe contract.
Situatia s'a schimbat ins5 de indata ce un'nou sistem econo-
5) Ibidem p. 22-23.
ECONOMICUL $1 EDUCATIA 155

mic si politic a iesit din faza teoriei penrtru a se concretiza in for-


ma de Stat. Aceasta noug situatie a aparut data cu aparitia sta-
tulai sovietic socialist. Concretizarea principiilor sociraliste in for-
me de vied economics pipaibile, a pus in discutde nu detaliile eco-
nomiei capdtaliste, ca pans acum, ci insasi temeiurile, Ishstemul.
Acum, dupd Marea Revolutie din Octombrie, chiar economistii bur-
ghezi socotesc liberalismul ca perimat si vorbesc de sisteme noui:
economie organizata, economie dirijata si chiar de economie plani-
nificata.
Cele dintaiu studii in acest sens au aparut chiar in priTnii ani de
dupa Revolutia din Octombrie. Se citeaza astfel numele unui Ludwig
von Mises, al lui Max Weber. 6. Pentru lumea capitalists, alarma a
fost de scurta durata, si aceascta pentru faptul ca marile state capi-
taliste intrand intr'o epoca de oarecare repriza economics, pericolul
s'a crezut trecut. Alarma a fost din nou mare, dupa criza americana
si europeand din 1930. Dupa aceasta data economia organized sau
dirijata devine din nou subiect favorit al economistilor. In deceniul
care urmeaza apar un mare numar de lucTari cu acest subiect, iar
in America, un presedinte de republics mai indraznet, se incumeta
sa incerce sa puns si in practica unele idei ce se vanturau.
Ce se intelege de obiceiu prin aceste forme noui de viata eco-
nomics ? Economistul ceh Englis Karel, in lucrarea sa despre eco-
nomia dirijata. distinge trei tipuri de economie: economie organizata,
economie dirijata si economie etatizata. In economia etatizata el
asimileaza Si ceeace obisnuit poarta nume'le de economie planificata.
Este just sa observam, impreuna cu Englis Karel, ca una este
organizarea, alta dirijarea si alta etatizarea. In orice caz putem face
aceasta distinctie. Organizarea, putem spune, se desvolta de jos in
sus", adica dela intreprinderi mici, private, spre intreprinderi
tot mai cuprinzatoare si cu caracter public mai pronuntat. Prin di-
rijare trebue sa intelegem, din contra, influenta Statului asupra
principiul ordonator al activitatii intreprinzatorilor"; iar prin eta-
tizare, 'trecerea unor campuri de activitate a intreprinzatorilor in
mana Statului". 7).
Dupa aceste definitii, intelegem ca organizarea este o oran-
duire a activitatii economice, care se realizeaza oarecum spontan,
inteun regime economic, cu proprietate ,privata si initiative pri-
vata. Ordinea aci se realizeaza nu din afara, ci prin contact. Sta-
tul nu este decat un garant al ordinei, cel care are in grije ca regu-
lele jocului sa fie respectate. Dirijarea $i etatizarea rastoarna partial
sau total datele jocului. Nici proprietatea privata nu mai e asa de
sfanta, nici initiativa particulars absolute. Contractul, de asemenea
nu mai e nici el perfect.
De altfel chiar notiunea de economie organizata nu este asa de
6) Englis Karel. Economia dirijata. Buc. Ed. B. N. R. Grad.) 1938 p. 54-60.
156 PROF. STANCIU STOIAN

concordanta cu cea de liberalism. Economistul Paul Alpert observa,


pe drept cuvant, in aceasta privinta: economia organizata trebue
sa combine initiativa.individuala, exercitandu-se in cadrul econo-
miilor particulare, cu actiunea coordonatoare a colectivitatii, desti-
nata sa mentina echilibrul si stabilitatea economiei nationale ai a
gruparea acestor intreprinderi, Intr'o stare de previziune gene-
asigura continuarea Degulata a progresului... prin confruntarea si
raid". 7).
Deosebirea intre economia organizata si cea dirijata, este vazuta
de adeptii sistemului capitalist, azi, ca decurgand din atitudinea
realists sau rationalists pe care o poti avea fats de fenomenul eco-
nomic. Economia stiintifica este aceea care tine seama de realitate;
economia dirijata, interventionists tine seama doar de scopul propus
sau, eel putin, in primul rand de el. Economia stiintifica, spune unul
dintre adeptii acestui punot de vedere, n'are alibi pretentie decat sa
constate o ordine naturals, fara ca prin aceasta sa se confunde nici
cu liberalismul, nici cu individualismul. Economia dirijata respects
si ea proprietatea si capitalul, dar contra a ceeace invata stiinta
econamica", crede ca se poate interveni. Astfel, economia dirijata
este o tendinta de executarea unui plan conceput de fortele capita-
liste.... ale epocii noastre, in vederea eliberarii, grate complicitatii
statelor, de legile naturale ale economiei si de invatamintele tradi-
tionale ale stiintei". 8).
Aceasta distinctie Intre economia organizata sau stiintifica si
economia dirijata, facuta de un adept al economiei capitaliste, este
vrednica de retinut. In adevar, asa cum a fost conceputa si mai ales
cum a fost practicata in unele tari capitaliste, ea a insemnat nu
numai o complicitate Intre fortele capitaliste si Stat ca in Ame-
rica de pada ci o subordonare totals a Statului in slulba acestor
forte, cum a fost in Germania hitlerista.
Aceasta nu inseamna insa ca, daca economia dirijata o anu-
mita economie dirijata mai ales este criticabila, ar fi cazul sa
ne Intoarcem la economia capitalists clasica. Despre cei ce cred
acest lucru, se poate spune in adevar, ca iau partea liberalismului
contra libertatii"). Economia capitalists nu mai poate actiona
in epoca imperialismului contemporan, clupa prfncipii liberale.
Pe langa aceasta, nu trebue sa se uite ca economia capitalists
a dat la iveala, dela Inceput, Inca din timpul liberalismului, un nea-
juns: cunoscutele crize de suprapraductie. De aceea sunt economist
care socotesc dirijismul si ca un corolar al luptei contra suprapro-
ductiei.10). Si acest luoru, inteun moment and crizele pot sa puns
7) Paul Albert. L'economie organisee. Paris 1933 p. 154, 165-166.
8)( 'Ch. Bodin. Economie dirigee. Economie scientifique. Paris 1933 p. 94-95.
9) Andre Pierre. Economie dir:gee et co runerce international. Paris 1935, p. 72.
10) Henry Saulenburger. L'intervention de l'Etat en matiere economique.
Paris 1939 p. 149 si urm.
ECONOMICTJL 51 EDUCATIA 157

in period. structura regimului, prin inclinarea balantei catre so-


cialism.
Putem sa admitem, asa dair, knpreuna. cu Englis Karel, ca
economia dirijata este un sistern de influents a Statului asupra
normelor generale de activitate economics, mai multi politica
economics, in dauna economiei politice fara a atinge insa struc-
tural regimul capitalist. Putem sa admitem si faptul ca ideia dirijarii
nu este gratuita, ci s'a nascut din nevoia de a corecta neajunsurile
regimului si a-1 pune in stare sa lupte cu socialismul, nascand. So-
cotim chiar ca add e vorba si de oarecare nemarturisita imitatie. Se
orede in taina ca s'ar putea ca boala capitalismului sa fie vinde-
cata cu leacuri sccialiste diluate si etichetate alitfel. Dar un lucru
mai trebue sa admitem: ca dirijarea nu este, prin ea insasi, nici buns
nici rea. Ba putem spune ca, asa cum a fost aplicata pang acum, in
tarile capitaliste,ea a fost mai mult rea. Vechea organizare capita-
lista Insemna libertate pentru o minoritate avuta, de a se organiza,
de sus in jos, iar echilibrul era obtinut pentru o Derioada de time,
din jocul liber al fortelor in lupta. In aceasta concurenta ramane
oarecum si pentru restul poporului un mic loc. In economia dirijata
capitalists, aceiasi minoritate, organizata politiceste si stapana exclu-
siva pe Stat, interzice totalmente manifestarea fortelor de jos in sus,
punand totul in slujba ei. Forma ei cea mad perrecta a fast totali-
tarismul politic si economic, caruia i-a placut uneori sa se impodo-
beasca si cu epitetul de socialism", alaturi de cel de national".
Mad mult inca, i-a placut acestui sistem sa se socoteasca chiar econo-
mie planificata, pentru ca dirijarea profitului controlabil spre mi-
noritatea stap"anistaare se putea face, in adevar, cu oarecare aproxi-
matie, dup5 un plan de trei sau patru ani.
Dar economia planificata este cu totul altoeva.
Unii economisti cred ca, dela economia organizata liberal, pima
la planificare, ar fi un drum neintrerupt, in care economia dirijata
se situiaza la jumatate drum, in oarecare masura, intre economia
libera si cea specializata""). Altii cred chiar ca, vechiul sistem
al automatismului economic", adica al lasarii in voia presupuselor
legi economice, ne mai putand functiona s'a trecut tot asa de au-
tomat la un sistem nou, de acceptare a interventionismului. Dupa
acestia termenul general de economie dirijata inglobeaza sistemul
totale al economiei sovietice si toate tentativele de
interventii economice" tt).
In sfarsit pentru altii economia dirijata e o forma de trecere,
marcand trecerea dela secolul XIX la secolul XX. 13).
11) M. G. Pirou. L'econornie dirigee. kcitat dupa E. caasez. L'econ. dirigee
et l'agriculture. Paris 1935 p. 23.
12) B. V. Damalas. La crise du capit'aristma et le problerne de l'econ. dirigee.
Paris 1946 p. 5.
13) A. Siegfried s a. L'econornie dirigee. Paris 1934 P. 69.
158 PROF. STANC1U STOIAN

Eroare profunda. Economia planificata nu este termenul ultirn


al unei evolutii, ci urmarea unei revolutii. De aceea trebue s'o prt-
vim cu alti ochi, de cat cu aceia ai economistului clasic. Teoria aci
nu foloseste la nimic, data n'a fost cladita pe faptele vii, luate dip.
mediul unde ele s'au produs.
Un plan, in sensul in oare-1 intelegern noi zice Charles j3e-
telheim, un cunoscator al sistemului este constituit din ansam-
blul dispozitiunilor hotarite in vederea executhaii onus proect". ").
Definitie simpla, dar care are nevoe, totusi, de explicatii, pentruca
executarea unui proect, in materie economics, nu este chiar asa de
simpla. Pentru a face inteles acest lucru, Charles Betelheim face
o serie de distinctii, in prealabil, pe care e bine sa le cunoastem.
Trebue mai intaiu sa stim a face deosebirea intre valori su-
biective si valari objective. Numim valoare subiectiva sau a poste-
riori, vaioarea care se eonstitue data terminat procesul de pro-
ductie sj chiar in stadiul final al eirculatiei ; dupa cum numim va-
lori objective sau a priori valoarea care se constitue dela si din
procesul de productie" 15). Valorile subjective sunt determinate de
aprecierea omului exact. Valorile objective sunt determinate dupa
cantitatea sj calitatea materiei prime, cantitatea sj calitatea munch
depuse, socotite acestea inainte sau, eel mult, in timpul procesului
de productie. Intr'un plan adevarat se iau in considerare numai
valorile objective.
0 alts distinctie pe care trebue s'o facem, pentru a ne larnuri
continutul notiunii de planificare este aceea dintre conjunctura si
plan. Conjunctura este una din ultimele notiuni cu care se man-
dresc economistii clasici. Ce este in fond ea ? Conjunctura, zice
Betelheim, nu vizeazd actiunea ci previziunea. Ea presupune ca eco-
nomia se desvolta spontan, liber, sj cauta sa prevada care va fi
aceasta desvoltare. In general conjunctura implied faptul ca eco-
nomia evolueaza, dupd legile sale proprii, in virtutea unui deter-
minism intern, a unei necesitati. Planificarea, din contra, implica
faptul ca economia inceteaza de a fi dominate de legi economice.
Ea subintelege ca economia este de acum dominate de vointa oa-
menilor. Pe scurt ea presupune ca vointa oamenilor se substitue
necesitatii economice 1'). Pe cats vreme, asa dar, in conjunctura
doming faptele, forta lor, necesitatea, raporturile necesare ce re-
zulta din prezenta lor, cum ar spune Montesquieu, in planificare,
omul lamurit, inlatura neprevazutul, impunandu-si vointa, in cat
mai mare masura posibil. De aceea se poate spune, pe drept cuvant
ca pentru a aboli necesitatea, trebue sa genera(lizam planificarea" 17).
14) Charles Betelheim. Les problemes theoriques et pratiques de la plani-
fication. Paris 1946 p. 14.
15) Ibidem p. 4.
16) Ibidem p. 15-16.
17) Ibidem p. 19.
ECONOMICUL $1 EDUCATIA 159

0 a treia distinctie care se impune sa facem, pentru a intelege


bine planificarea este aceea dintre nevoi si cereri. 0 cerere nu este
Intotdeauna corespunzatoare unei nevoi. Intr'un plan real, tinem
seama de nevoi reale, nu de orice cerere, I care poate sa,fie pur su-
biectiva.
In sfarsit, o a patra distinctie mai trebue sa facem : aceea din-
tre adaptarea de tip spontan, inconstient si adaptarea de tip volt,
constient. Aceasta distintie reiese si din cele precedente. Cand ac-
tivitatea oamenilor este dictata de necesitati si omul trebue numai
sa 1i se supuna, avem o adaptare spontand, inconstienta. Cand Insa
putem s ne potrivim activitatea dupd propriile noastre intentii,
avem adaptare constienta. Acesta din urma este specific planului,
cel dintaiu este specific liberei concurente si conjuncturii.
S'a spus ca adaptarea constienta este ceva artificial si neviabg,
pentruca nu este iesita din natura insasi a lucrurilor. Lucrurile
stau numai aparent asa. In realitate adaptarea constienta este tot
asa de naturals ca si cea spontana, iar pentru un anumit stadiu de
desvoltare al societatii si mai naturals Inca. In adevar, adaptarea
constienta a fost posibila si deci naturals in mica societate patriar-
bald. Seful familiei, atunci, potrivea gospodaria sa dupa nevoi, nu
dupa fluctuatiile cererii si ofertei, care atunci nu existau. Contro-
lul asupra productiei 1-a pierdut omul dupa aceea, pe masura ce
viata economics s'a complicat, si mai ales in epoca recenta, capi-
talista. Astazi se intrezareste din nou posibilitatea unei adaptari
constiente. Si acest lucru it datoram stiintei. In societatea capitalista
omul a pierdut complet controlul in mare, asupra vietii economice.
El asista la aparitia si declansarea crizelor, zise ciclice, fara a le
putea inlatura in cadrul aceluias sistem. Ordinea pe care el se
stradueste s'o aduca prin dirijarea monedei nu -1 scuteste de nepla-
cerile neprevazutului. Cu planul economic, societatea dicteaza di-
rect producatorilor, ceeace ei trebue sa furnizeze, pe cats vreme
moneda nu-i facea sa inteleaga de cat indirect si prea tarziu"). Cu
ajutonul stiintei, inlaturand curajos anumite forme perimate ale
trecutului, omul e din nou cu toate franele activitatii economice
in mans.
Inlaturarea formelor perimate inseamna schimbari structurale.
Si economia planificata apare unde au loc astfel de schimbari. Sau,
mai precis, economia planificata apare uncle structura societatii se
schimba radical, pentru a creea premisele planificarii. Asa s'a in-
tamplat in Uniunea Sovietica.
In doctrina sovietica a planificarii, construita pe experienta
planurilor cincinale, premisele unui adevarat plan ar fi urmatoa-
rele : puterea politica in mana oamenilor muncii, nationalizarea
solului, monopolul comer %ului exterior, eliminarea elementelor ex-
18) Ibidem p. 31.
16o PROF. STANCIU STOIAN

ploatatoare si o atitudine corespunzatoare intereselor celor ce mun-


cesc in vederea concentrarii tuturor fortelor.
Planificarea sovietica este de acum un fapt si are o istorie.
Intaiul plan, inainte de primul plan cincinal, a fost planul lui Lenin,
din 1920, pentru electrificarea tarii. Au urmat apoi asa zisele cifre
de control" ale economiei nationale, din epoca N. E. P.-ului, ince-
pand cu anul 1925. Abia in 1928 s'a alcatuit un plan de ansamblu,
primul plan cincinal. Planul cincinal este, in adevar, un plan
national de edificare socialists, cum a zis un economist sovietic in-
carnand constiinta de class, gandirea stiintifica, experienta revolu-
tionara si vointa nesdruncinata de constructie socialists a milioa-
nelor de muncitori, de tarani Si intelectuali din Uniunea Sovietica.
Teoria planificarii, astfel inteleasa, se deosebeste, dupd cum
vedem de dirijare, pentruca planificarea cere conditii noui de viata
economics, o alts structure socials Si politics. Inlaturand din tale
formele perimate total sau in cea mai mare parte si esentiale
un plan poate constitui un ansamblu de dispozitduni hotarate in
in vederea executarii unui proect". Avantajul eel mare al planifi-
carii este tocmai ceeace nu poate economia veche capitalists. Ea
poate urmari o sporire continua a productiei, fare teams de crize ;
ea poate s asigure, cum se spune in ultimul plan cincinal al Uni-
unii Sovietelor, ritmul sporit al acumularii socialiste 19).
t

Stransa legatura dintre educatie si societate este astazi lucru


aproape unanim recunoscut. Educatia omului, ca om, ca fiinta ra-
tionala, este functie a societatii. Ceeace este mai putin recunoscut,
eel putin in aceeas masura, este primatul vietii economice in
influenta educative asupra omului. In aceasta privinta opiniile se
deosebesc, dupd cum, sociologic, se aseaza pe punctul de vedere
materialist sau pe eel idealist.
Cu toate acestea, unii mari pedagogi, chiar tend au fast influen-
tati Sau cleminati de conceptia idealists, n'au ignorat partea co-
varsitoare pe care o are in formarea omului originea si situatia sa
social economics '0). Este insa meritul metodei dialectice, inaugurate
si aplicata magistral de Marx si Engels, de a fi scos in evidenta si
a fi demonstrat primatul economicului in toate manifestarile vietii
omenesti Astfel el a aratat in mod stralueit, cum marea industrie
produce o noud legislatie, asa cum produce bumbac, masini sau te-
19) Noul plan cincinal al Uniunii Sovietice. 1946-1950 (trad.) p. 2.1.
20) Tata ce spune, de pi1da, Pestalozzi: "Pare clar ca factorii cei mai de
seama al educatiel sunt furnizati de obiectele Smile ale activi'atii. pe care fiecare
stare le pune la dispezitia individului si care se m4ca oarecum In jurul lui In tot
camplexul existentei sale". (Le Chant du Cygne. Ed. de La Banconni4Ore. Ne,cilatel
1947 p. 167).
ECONOMICUL $I EDUCATIA 161

legraf $i cum aceasta legisdatae, cOnd avea sa se coupe de protectia


copilului, utilizat prematur in fabrici, merge pang la a socoti in-
structia primary ca o conditie sine qua non a muncii copilului".
Copilul, care petrece toata ziva la scoala, n'ar putea, mai ales pe
caldurile mari sa rivalizeze cu altul, care vine dela munca sa vo-
les (!) si dispus". 21).
Structure econcanica a fost tinuta in seamy constient sau nu,
intotdeauna de scoala si pedagogi. Luorul acesta este adevarat $i
pentru perezent ca si pentru trecut.
In epoca economiei libelale, in momentele ei de entuziasm si
ascensiune capitalists educatia si invatamantul poarta toate sem-
nele epocii. Este chiar semnificativ faptul ca acum apar cel mai
mari pedagogi burghezi : un Locke, in epoca revolutiei engleze, un
Comenius, Rousseau, Pestalozzi, Frobel Herbart, in epoca de fra-
mantate prefaceri care a urmat in Europa, pe continent.
Ceeace caracterizeaza acum scoala institutia educatiei si in-
vatamantului public, este ceeace caracterizeaza in genere aceasta
epoca de aspiratii spre libertate individuals si economics. Invata-
mantul in aceasta epoca are un caracter particular, pus numai sub
controlul Statului. Chiar asa zisul invatamant de Stat are acest ca-
racter. Este adevarat ca pentru scolile de Stat, ca si pentru cele
propriu zis particulare de regula confesionale Statul da norme,
programe, da corpul didactic si asistenta materials, controleaza apoi
activitatea. Aplicarea, pe teren, a normelor, este lasata insa in
seama scolilor ; iar, in cadrul fiecarei scoli fiecare profesor sau in-
vatator au intr'o masura latitudinea sa aplice cum cred ei mai bine
normele si programele. Unde se vedea mai ales grija de principiul
individualitatii si unde educatia isi pOstreaza si mai mult caracte-
rul sau particular este in materie de educatie morals si cetateneasca.
In tarile cu liberalism mai avansat, se cere in forma ca scoala sa
fie perfect neutra", fie o neutralitate pasiva", perfecta, fie o neu-
tralitate si libertate active", supraveghiate si garantate de Stat.
Aceasta din urma formula, care este si cea mai raspandita, se ma-
nifests printr'un ajutor pozitiv si egal, dat acestor institutii, cu
toate diferentele for posibile de ordin doctrinar si etnic 22). Formula
tontine si ea rezerve si ascunzisuri perfide, dar nu e mai putin pre-
dicate, teoretizata si acceptata ca o formula de echilibru necesar.
Este adevarat ca marii pedagogi un Pestalozzi de pada
vad in scoala si in educatie, ceeace putea sa vada un suflet de re-
volutionar ; dar, cu vremea si cu inchegarea puterii burgheze,
scoala devine si ea o intreprindere, dela care cere oamenii calificati,
cadre pentru industrie, comert si administratie. Scoala poporului,
scoala primary devine doar o pompa aspiratoare fie spre
21) Karl Marx. Le Capital vol. III. 'Dd. Costes P. 164 si urrn.
22) Diolininkaites. La liberte seolaire et l'Etat. Paris 1933. p. 89.
STI1D11 11
162 PROF. STANCIU STOIAN

burghezie dar mai ales spre fabrici. Ea este cu atat mai raspandita
in popor, in general, cu cat Statul respectiv este mai imburghezit.
Pentru tarile inapoiate agrare, formele de viata feudala si analfa-
betismul raman sa faca impreuna menaj.
Intre diferitele sisteme de invatamant cunoscute, unele au pas-
trat mai mult, altele mai putin spirit liberal, in sensul clasic al
cuvantului. In Anglia si State le Unite ale Americii de Nord, de
pilda, unde Statul liberal s'a inchegat mai de vreme, ca un com-
promis intre aristocratie si burghezia propriu zisa si unde puterea
Statului nu e lasata cornplet in mana nici uneia, toate institutiile
de baza au un caracter mai privat si tot asa si scoala. In taxi uncle
liberalismul a triumfat mai tarziu, dar mai radical, burghezia a pus
mai direct si mai puternic mana pe franele Statului, iar libertatea
pentru care a luptat s'a angajat ea s'o garanteze", prin S,at. Era
mai sigur... pentru ea. In astfel de tari si scoala e mai strans legata
de Stat, iar educatia civics in sensul liberalismului capitalist mai
mult de cat in cel de libertate pur si simplu ramane s se faca
in scoli, cu program dat si cu corp didactic anume pregatit, in asa
numitele scoli normale.
0 intrebare care apare, ca fireasca, pentru scoala din aceasta
epoca este aceasta este oare justificata pretentia ei, de a fi fost
atat de mult in slujba cultivarli simtului de libertate si a libertd-
tii insasi ?
Un lucru e sigur : la inceput a fost, intr'o masura mai mica de
cat s'a crezut, dar a fost. Spiritele avansate ale timpului, fara excep-
tie aproape, socoteau societatea profund viciata si aceasta pentruca
o vedeau departata de natura si de legile ei. Viata economics, pre-
cum si cea spirituals, deopotriva nu se putea reface decat rein-
trand in cadrul bunatatii firii. Omul, el insusi, trebue refacut in
acelas sens. Si Rousseau si Pestalozzi, fiecare in felul lui au pre-
dicat aceasta intoarcere la natura. Educatia trebue sa respecte na-
tura din om, s'o ajute sa se desvolte, asa cum este ea in fiecare in-
divid. Numai pe aceasta tale poate ea sa pima in prezenta ffinta
care sa se conduca dupa legile firii, numai asa poate sa dea un
cetatean necorupt si un gospodar la fel.
Acest vis de libertate naturals, al lui Rousseau, ducea insa fa-
tal societatea capitalists la anarhie. Intr'o Maria cu libertatea de
drept, in alta ou proprietatea privata a mijloacetlor de productie
si putinta de acumulare infinita prin exploatarea omului de om, in
targ fiber, ea nu putea sa ajunga decat uncle a ajuns la cunoscu-
tele crize periodice de supraproductie, cand magazinele stau pline,
lucratorii sunt aruncati pe drumuri si mizeria bate ]a use.
La anarhia economics si socials, corespunde anarhia scolara si
culturala. Dupa perioade de inflorire culturala urmeaza altele de
decadenta. La inceput mai distantat, apoi tot mai des, crizele mo-
ECONOMICUL $1 EDTJCATIA 163

noua sau generatie" noua. Scoala fluctueaza si ea, ca si ideile pe-


dagogice. Individul sau familia, in nutnele individului tandr, avand
in principiu initiativa, Statul Infiinteaza sau permite sa se infiin-
teze scoli, dupa legea cererii si a ofertei. Aceasta face insa ca si
scoala sa se gaseasca in periodic impas. In vremurile bune" ce-
rerea de specialisti sau titrati este mare, tineretul este indemnat
sa mearga in aceasta directie. Pedagogii la mods sunt gata sa con-
struiasca o teorie in acest sens, combatand cu succes vechile pozitii
pedagogice, care la vremea for parusera tot asa de juste. Vremea
belsugului trece, cererea scade, scolile sunt Inchise, iar teoriile se
demodeaza. Tani cu mare procent de analfabeti s'au gasit astfel, nu
data, in mod paradoxal, cu somaj intelectual sau miseari anarhice
ale tineretului ingrijorat de ziva de maine. Tineretul caruia-i sta.
bine sa fie generos si sa lupte pentru viata, devenea in matErie de
invatamant, dusman al vietii, luptator pentru moarte, pentru nu-
merus clausus" si idei nesanatoase, antistiintifice, mistice.
In mic, la inceput, scoala burgheza s'a putut mandri o vreme
cu oultivarea unui anumit spirit de libertate. Cu vremea, cu com-
plicarea vietii econormice si sociaae, capitalisanrul liberal devenise o
pieclica pentru libertatea in toatte domeniile, atat in eel material,
economic, cat sa in cel scalar si cultural. Omul isi vede supritmata
rice libertate, orrice initiativa, de stari de lucruri cane sunt mai
puternice decat vointa lui.
*

Interventia Statului, in viata economics, s'a manifestat, dupa


cum se stie, in cloud etape : o prima etapa este aceea mai usoara,
cunoscuta sub numele de interventionism, propriu zis, iar in ma-
terie de comert exterior, de protectionism. Dirijismul a venit mai
tarziu, dupd primul a-azboiu mondial, in imprejurarile pe care le-am
schitat.
Invatamantul a trecut si el printr'o perioad'a de tranzitie, ina-
inte de a ineerca principii dirliate". Astfel,. dace in Vara cu rada-
cini liberaliste puternice, se continua a se merge pe linia indivi-
dualists, a outrance, in tarile interventioniste sau protectioniste
lucrurile iau alts intorsatura. La timp in America de Nord, de
pilda, se cere in forma ca asupra elevului sa nu se exercite nici o
presiune. Fiecarg elev sa fie lasat sa-si fats proectul" sau de lucru.
Profesorul sa supravegheze doar si sa ajute executarea lui. In Eu-
ropa, pe continent, cu tot prestigiul de care se bucura inca libera-
lismul, libertatea elevului este ingradita, deocamdata, printr'un
metodism didactic tot mai pronuntat. Este epoca de glorie a lui
Herbert si mai cu seams a scolii lui. La un moment dat pedagogia
burgheza se gaseste in incurcatura : pe deoparte nu poate formal
renunta la individualismul sau structural, dar nu poate s nu re-
164 PROP. STANCIU STOIAN

cunoasca necesitatea metodei, intr'o scoala cu scopuri tot mai pre-


cise si cu un corp didactic care nu poate urmari pe fiecare elev in
desvoltarea lui 23)
Evenimentele au trecut insa si peste acest ceas de cumpana,
si trec. Viata pune scolii probleme noui, in ultimele cloud decenii
si jumatate, iar ea trebue sa le is in considerare.
Cum se manifests tendintele de economie dirijata, din aceasta
vreme, pe plan scolar si, in general, educativ ?
Se pare ca tendinta incepe sa se face simtita mai intaiu in
afar de scoala. Patronul, ma.'nuitarul mijloacelor neinsufletite de
producite, incepe a-si da seama ca nu trebue sa socoteasca la fel si
pe celelalte instrumente ale lui, oamenii. El incepe sa-si dea seama
ca, in manuirea lor, trebue sa se serveasca nu numai de constran-
gere, direct, ci si de mijloace indirecte. El ar vrea acum sa castige
sufletul lucratorului", sa-1 pregateasca astfel incat el singur sa ac-
cepte rolul ce i se da. Patronul isi da seama ca el trebue SO pre-
gateasca pe agentul tehnic, nu numai din punct de vedere moral,
ci si tehnic. Asa el isi asigura si linistea si un randament dupa
dorinta.
Unde si cum se poate realiza acest lucru ? Card parraseste
scoala spune Fayol agentul industrial nu este decat un ucenic,
lucrator, contra-mester, inginer sau director. Chiar dace a facut
studii speciale, pregatirea sa este incomplecta, ii lipseste experienta
mediului, unde factorul uman si lupta comerciala au o importanta,
de care este greu sa dam o idee exacta in scoala... In momentul
tend inceteaza rolul scoalei, incepe acela al atelierului" 24). Atelierul
devine astfel el insusi o scoala. Motivele care 1-au impins in aceasta
directie sunt juste, asa cum le arata Fayol ; dar alaturi trebue sa
punem si o deficienta a scolii, chiar a scolilor cu caracter tehnic,
care sunt rupte de practice si de viata. Un industrial si om de afa-
ceri nu se putea sa nu vada aceasta.
De altfel, nevoile industriei si comertului cer, chiar Statului
sa-si reorganizeze scoala in acest sens. Patronatul isi organizeaza
uneori propriile sale sea., singur sau ajutat de Start, fie pain mil-
nisterul educatiei, fie prin ministere si autoritati mai in legatura
cu treburile lui : ministerul muncii, al agriculturii, al industriei, al
comertului, camerele de munca, de 'agriculture, comert, etc. Peda-
gogi mai realisti, ca John Dewey, gasesc just acest lucru si cer ca
industria sa contribue la organizarea scolilor" ; dar tot John Dewey
adaoga : este insa de temut ca interesele concordante ale oameni-
lor de 'afaceri si influenta pe cari ei o exercita asupra tariff sa nu
duce la acapararea pregatirii profesionale, in paguba democratiei
li educatiei"").
23) Rene Hubert. Traite de pedagogie. Paris 1946. p. 610-611.
24) Henry Fayol. Opt. cit. p. 123.
25) John Dewey & Evelyne Dewey. Les &dies de demain. (trail.) Paris p.266.
ECONOMICUL $1 EDuCATIA 165

Liberalismul educativ ii avusese grijile lui. Pedagogii liberali,


rramasi liberali, in state Inca liberale, se tern ca pozitiile pe care
stau ei sa nu fie pierdute. Liberalismul educativ se ingrijea sa for-
meze pe individ liber si gata pentru lupta si concurenta. Interven-
tia industriasilor ar putea sa strice aceasta situatie. Ceeace e mai
mult decat posibil. Liberalismul educativ cerea apoi profesorilor
doar sa aibe in vedere caracterul scolii unde au sa predea" 28).
Daca le mai cerea i metoda specials, tehnica si meserie, prin asta
isi depasea deja limitele logice. Este sigur ca, amestecat in treburile
scolare, patronatul are de cerut chiar mai mult de cat atat. El ii
va cere sa formeze omul" omul de care are el nevoe.
Ideea dirijarii invatamantului coordonata dirijismului eco-
nomic 4i face loc in tarile capitaliste pe aceasta cale. Patronatul
o cere r..ai mult de cat oamenii scolii. Ei observa ca intre scoala
si viata aa cum o vad ei este divort. $i cer scolii sa devina
realists. Rea lista cum cer interesele lor. Ideea cea mai scumpa si
mai cu predilectie desbatuta, de pedagogii din aceasta vreme, este
in adevar legatura dintre scoala si viata 27). Stapanul i-a exprimat
dorinta, este de datoria celui ce-1 serveste ca sa confectioneze o
teorie ad-hoc. Este adevarat ea, in mai toate aceste teorii viata, mai
ales, este conceputa cand liric, fora substanta, c'and metafizic, cu
inchipuirii idealiste. Cer putin formal, ea avea rolul sa stea cu pre-
tentii in fata realismului scolar de tip necapitalist.
Incercari de interventie mai directs vrem, sa spunem de
dirijare a colii asa cum s'a preconizat in viata economica, in-
terventii mai masive, pe plan statal s'au realizat mai greu. Ca de
altfel si in 'viata economics. In Wile cu traditie si temelii capita-
liste mai solide problema s'a discutat mai mult. Totusi incercari au
fost. Iar una dintre primele, impusa si de nevoia de refacere grab-
nica a unui stat greu Incercat, este reforma radicals incercata de
ministrul social democrat, Otto Glockel, in Austria, in 1919. Pentru
reforma sa, Otto Glockel organizeaza experiente, face anchete, dis-
cuta in press si in adunari de specialist, si numai dupa aceea alca-
kueste planul sat' de refacere a scold, care insa da tot norme ge-
nerale 28). Legatura cu viata e doar formals.
Efortul pentru o dirijare a scolii, in vederea legaturii ei cu
viata, cu viata econdanica in primul rand, se face si prin diversele
statistici ce se alcatuesc si care pun in fata autoritatilor scolare
realitati de care trebue sa se tins seama. $i acestea insa, in general,
sunt acceptate tot principial. Dirijismul scolar nu indrasneste mai
mult.
26) J. F. Herbart. Pralegeri pedagogice. (trad.) Buc. 1925 p. 251.
27) Pedagogia clasica urmarea un seop metafizic, formarea carac-
terului moral. Pedargogia conterntporana cauta idealul si necesratile chiar
abunci ,cand nu discern cu ochi prea realist aceste neoesitatk
28) Robert Dothrens. L'educartion nouvelle en Atrtriche. Pade 1937. p. 47-48.
i66 PROF. STANCH.' STOIAN

El a indraznit insa undeva : in statele totalitare, in Italia si in


Germania. Aci s'au reorganizat $colile, s'a primenit corpul didactic
si s'au indrumat, cu forta, elevii, spre scolile pe care le-a acceptat
sau preconizat minoritatea stapanitoare.
Sistemul de invatamant dirijat, din tarile totalitare, a durat
cat au durat si regimurile respective. Iar regimurile nu puteau sa
dureze, pentruca popoarele nu pot indura multa vreme opresiunea,
oricat de perfect organizata ar fi ea.
Ne ramane acum sa vedem cum se organizeaza scoala si inva-
tamantul in cadrul economies planVicate.
In primul rand trebue sa notam ca, in economia planificata,
nu este vorba numai de economie. Latura economics a unui plan
este cea mai importanta. Ea formeaza urzeala tesalurii, dar ea nu
este de conceput fare latura culturala. Viata culturala si cu atat
mai mult activitatea educative si instructive trebue sa face parte
din plan. Totul formeaza un tot, in care se porneste cand dela ideie
la fapta, and dela fapta la idee, and deductiv, cand inductiv, ti-
nand 'seama de ceeace este esential si de faptul ca deasupra sta
realizarea istorica, care trebue sa duce mereu viata inainte, eel pu-
tin cu un pas.29).
Iar esentialul intr'un plan este productia, productia.in vederea
satisfacerii necesitatilor umane si a ridicarii standardului de viata.
Pentru o bung productie este insa necesara o bung. incadrarea ac-
tivitatii productive cu elemente calificate, precum si bune cadre de
conducere. Asa cum trebue sa prevedem exact, in cifre si%cantitati
apropiate, materia prima, lucrarile ce sunt de executat, rezultatele
ce trebuesc scontate ; tot asa trebue sa prevedem si mana de lucru,
precum si tot ce este de trebuinta pentruca aceasta mana de lucru
sa corespunda cerintelor. -
Aci trebue retinut si prevazut cu preciziune fondul necesar pen-
tru operele de culture si arta, pentru a inmulti numarul cedar oe
jeaza, al celor ce fac sport rational, al celor ce asista la spectacole
voiajaza, al celor ce fac sport rational, al celor ee asista la specta-
cole de arta superioara, al celor ce citesc s. a. m. d. Prim aceasta
omul castiga in forte fizice, intelectuale si morale si se leaga de
,opera cornuna cu si mai mare drag. Ciici omul este, dupe cum a spur
basil Visarionovici Stalin, capitalul cel mai de prep").
In legatura cu problema planificarii, si pentru -ca ea s5 fie
inteleasa la justa ei valoare, cateva lucruri trebuesc totusi clari-
ficate. Un prim lucru ce trebue precizat, este valoarea teoretick

29) Vezi Betelheirm op. cit. paginile consacrate metotled.


30) I. V. Stalin, Problemele leminigniand. Ed. P. C. R. p. 609.
ECONOMICUL 51 EDUCATIA 167

principiala, participarea intelectualilor la confectionarea si execu-


tarea unui plan. Acesta este un element de care trebue mai ales
sa se tins seama.
Nu exists practica revolutionara, fara teorie revolutionara,
s'a spus pe drept cuvant. Nu exists practica fara teorie, actiune
fara ideia care s'o lumineze spre tinta propusa. Actele omului in
aceasta societate devin acte constiehte. In aceasta privinta s'a cre-
zut de catre unele spirite nerabdatoare si prea radicale, ca nu poate
sa alba loc o edificare socialists, atata vreme cat intelectualitatea
existents este Inca, in cea mai mare parte, intelectualitatea trecu-
tului. *i logic ar parea ca asa trebue sa fie. Cum este ideia, asa
va fi opera. Lenin, totusi, a denuntat, el insusi, ca falsa si chiar
periculoasa aceasta conceptiune. In primul rand, spune Lenin. nu
tot ce s'a realizat in trecut este in Intregime rau. Omul trecutului
nu este nici el originar si principial rau. Rau a fost sistemul, care-I
corupea. Tot ceeace s'a realizat insa bun in trecut, in oricare faza
de dezvoltare a omului, tot ceeace a ajutat la promovarea umani-
tatii si mai poate s'o fats, trebue pastrat si asimilat. Cultura tre-
cutului, in ceeace are ea bun, poate si trebue sa fie utilizat, eel
putin ca material si sugestie, in folosul conceptiei noui. Ceva mai
mult, nici nu putem sa scrim etapele desvoltarii omenesti, dela o
faza inapoiata, la formele cele mai avansate si perfectiune. Tre-
buesc cu rabdare si metoda desavarsite progresele aduse de revo-
lutiile trecute. Trebue mai intaiu ajuns nivelul de civilizatie bur-
gheza si dupa aceea intrecut acesta.
Intelectualii, cari si-au asimilat in mai mare masura stiinta
trecutului, cei mai ales care pot sa inteleaga si stilul nou de gan-
dire, chiar data nu s'au refacut complet in sensibilitatea si corn-
portarile lor, Incadrati in disciplina noua de viata, pot sa fie de
folos si pentru executarea celor mai marete planuri, si pentru re-
educarea lor treptata, prin trairea nouei discipline, alaturi de noua
intelectualitate ce se ridica. Edificarea socialists poate astfel, con -
struind o lume noua, o intelectualitate noua, sa transforme si sa
innoiasca insasi intelectualitatea veche.
Pentru executarea unui plan de mai lungs durata avem ne-
voie sa stim cu precizie de ce elemente tehnice avem nevoie la
fiecare moment al executarii lui. Trebue sa stim cati ingineri :n-
dustriali ne trebue, cati agronomi, cati medici veterinari, cati me-
dici umani, cati muncitori calificati, in fiecare ramura de activi-
tate, apoi cati artist, cati prafesori, sau invatatori, etc. Daca nu-i
avem trebue sa calculam cu grije timpul necesar forma'rii lor.
In ce priveste pe muncitokrii califIcati anai trebue Inca sa se
stie ca un plan nu se poate realiza fara un minimum de muncitori
calificati. Cand s'a pus in executie primul plan cincinal, in U. R.
31) Lenin. IV, ad. rusa. (Citat druipa I. V. Stoitin, op. cit. p. 23),
z68 PTOF. STANCIU STOIAN

S. S. de pilda, se tie ca muncitorii calificati din industrie repre-


zentau abia 41,8% din totalul muncitorilor. Ceeaoe era mult
prea putin. Tarile capitaliste mai avansate ridicau proportia aces-
tora pand la 60%. lath" una din idatoriile ineredintate invata-
mantului industrial si de care acesta a trebuit sa se achite si s'a
achitat in timpul ce i s'a atribuit prin plan. Si n'a fost o sarcina
usoara aceasta.
In planurile cincinale sovietice, invatamantul infra cu toatd
aparatura si tot personalul sau, fiecare fiMd pus la locul lui si
stiind unde trebue sa ajunga. In special planul cincinal a impus
scoalelor superioare sarcini imense si de prima importanta, in ce
priveste formarea accelerate a cadrelor calificate. In planurile cin-
cinale sunt prevazute apoi cu amanuntime, cate scoli de ucenici,
cate scoli de fabrics sau ateliere, cate scoli profesionale sau col-
hoznice trebue sa functioneze. Ele dau apoi si modalitatea recru-
tarii elevilor, pentru a se asigura astfel si rationala distribuire a
tuturor, cat si siguranta unei selectii democratice. Inainte de pe-
rioada planurilor cincinale si chiar si dupd aceia, la inceput, acce-
sul tineretului la scoli se facea pe baza de examene combinata cu
recomandarea organizatiilor locale. Era o selectie si didactics si
politica. Mai tarziu, examenul, organizat cat mai stiintific, a capatat
tot mai mult locul de onoare si exclusivitate. Exceptie s'a facut dupd
razboi, cu elementele care s'au distins in lupta pentru apararea
Patriei, care, cu drept cuvant, meritau aceasta exceptie.
In sfarsit, economia planificata, core, din punct de vedere e-
ducativ si un spirit pianist. Constructia socialista-planifica% se
poate folosi si de omul vechi, dar trebue sa se gandeasca mai ales
la omul nou si de un nou mod de a vedea. Planul cincinal de con-
structie socialists isi propune deopotriva objective de prima impor-
tanta, in materie ideologica. Formarea cadrelor, pentruca ele sunt
hotaritoare acum, asigurarea unei direetii juste in tot, asigurarea
unui spirit colectiv.
Nu s'ar putea oare spune ca o astfel de organizare a educatiei
incatuseaza pe individ, privandu-I complet de bunul eel mai de
pret, libertatea Obiectia aceasta s'a adus si chiar s'a batut mo-
nada pe ea. Dar morieda e false. Am vazut falaitatea libertatii sco-
lare, din scolile tarilor capitaliste.
Incadrarea invatamantului intr'un plan si incadrarea tuturor
fortelor constructive, in munca tuturor, da putinta fiecaruia sa
gaseasca drumul educativ al aptitudinelor sale -0 libereaza pe indi-
vid de cosmarul cel mai apasator : teama ca la sfarsitul sfortarilor
it asteapta somajul. Economia planificata, dand omului in many
toate franele activitatii sale, abolind necesitatea prin generalizarea
adaptarii constiente, ii da tot data si din plin libertatea, pe care
n'a putut-o avea in trecut, decat numai partial si numai pentru o
mans de privilegiati.
ECONOMICUL $1 EDUCATIA 169

Ceeace am aratat, cu privire la educatia si invatamantul pla-


nificat, se potriveste cu deosebire planului de constructie sovietic.
Ele se potrivesc, in primul rand, lui. Nu trebue insa pierdut din
vedere ca, in spiritul planificarii spirit eaninamente realist si
dialectic nu exists principii deslegate de realitate. Viata socials
cu organizarea ei, realitatea materials cu datele ei, nevoile si posi-
bilitatile pentru viitorul imediat, sunt eel& cateva elemente care
nu pot fi ignorate in alcatuirea unui plan.
Ce putem spune, in acest car, despre Cara noastra ? Care sunt
posibilitaile noastre de planificare ?
Viata noastra economics, a fost plina de contradictii in inte-
rior, dependentd de economii straine, tot asa de contradictoriu or-
ganizate, a fost expusa tuturor crizelor, atat celor ce isvorau din
neajunsuri proprii, cat si celor ce erau in stare sa se compenseze
prin antrenarea noastra la carul lor.
Crizelor economice le-au tinut pasul crizele culturale si sco-
lare. Intr'o tarn, in care stiinta de carte era si mostenirea e grea
si azi atat de putin generalizatk s'a putut inregistra somaj inte-
lectual, ca si cand viata noastra social economics n'ar fi avut ce
face cu intelectualii, ca si cand pregatirea carturareasck atata cats
era, ar fi fost condusa economic dupa principiile cunoscute. Iar
explicatia am vazut-o.
Suntem astazi intr'o situatie mai bunk situatie care s ne
ingaduie trecerea la planificari ?
Am vazut mai sus care sunt premisele planificarii. Avem, noi
realizate aceste premise ? Desigur ca nu avem toate aceste elemente.
Dar daca asa stau lucrurile, nu-i mai putin adevarat ca nici in
pozitia tarilor capitaliste de tip clasic nu mai suntem
A aparut aci, nu numai la noi, ci in tot sud-estul Europei
la Iugoslavi si Bulgari chiar mai mult decat la noi o democratie
de tip nou, popular, care schimba datele problemei, in favoarea
planificarii.
In tarile cu democratie de tip nou Statul apara interesele oa-
menilor muncii, impotriva elementelor care traesc din apropierea
plus-valorii". Este adevarat ca aci nu se poate realiza o planifi-
care adanca, posibila intr'un sistem socialist ; dar influenta plani-
ficatoare a Statului asupra economiei tarilor nouei democratii este
destul de eficienta, nu numai pentru a impiedica revenirea for la
sisteme sociale capitaliste de tip vechi, ci si pentru a contribui la
evoatarea acestor taxi spore socialism". 32).
Avem un guvern, in care fortele populare muncitoresti si ta-
ranii muncitori formeaza marea majoritate, hotaritoare. S'a facut
o improprietarire radicals a taranilor, completata cu legea circu-
latiei bunurilor imobile rurale si cu desfiintarea dijmei si arendei.
32) E. Varga. Democragia de tip nou. Buc. Ed. P.C.R. p. 10-11,
170 PROF. STANCIU STOIAN

Lupta contra speculei vi speculantilor se poarta cu succes tot mai


sporit. In sfarvit, avem un Stat care ajuta muncitorii vi taranii sd
se organizeze in sindicate vi institutii economice, cu care pot spri-
jini, concentrat, efortul national de refacere vi reconstructie. A-
ceasta inseamna ca, in felul nostru, avem realizate unele conditii
objective preliminare, ale planificarii. Iugoslavia, Bulgaria, etc.,
ne-au luat-o inainte. Nu mai avem nici noi motive sg intarziem.
De altfel un inceput de incercare s'a facut : programul pe vase
luni, propus de Partidul Comunist vi acceptat de guvern.
Cum va arata la noi invAtamantul, se va vedea, din reforma
ce se intocmevte.
Dar oricare va fi ea, inv5tamantul este legat de democratiza-
rea corpului didactic, de reeducarea celor dispuvi sd se incadreze
in efortul de reconstructie Si democratizare. In ritmul desvoltarii
economise vi a democratiei populare, trebuie vi poate sd mearga
vi invatamantul. Interdependenta acestor factori este de necontes-
tat. Dintr'o justa analiza vi mai ales dintr'o justa realizare a po-
liticii democratice pe tarimul invAtamantului, va cavtiga cultura
din Cara noastrd.
ETIOLOGIA SOCIALA
A NEVROZELOR
LA FREUD
de Dr. Egon WEIGL

S nu uitarn ca problema etiologiei nevrozelor este cel putin


tot atat de complicate cat si cea a etiologiei bolilor in general. 0
singura influents patogena nu este suficienta aproape niciodata; de
cele mai multe on exists o multiplicitate a momentelor etiologice
care se sprijina unele pe altele", sustine Freud1).
Cu alte cuvinte: cauzele acelor turburari psihice pe care le
numim nevroze", nu trebue cautate numai intr'o singura directie;
ele sunt multiple.
Ne-am propus aici sa discutarn aspectul social al etiologiei ne-
vrozelor, un aspect care pang acum a fost tratat in mod vitreg cel
putin in comparatie cu aspectul somatic si psihologic. Nu este, de-
sigur, o intamplare ca tocmai latura socials a acestei probleme a
ramas in urma. in alte domenii ale stiintei presocialiste fenomenul
social n'are o soarta mai- buns.
Ne punem deci, drept scop de a preciza rolul influentei condi-
tiilor sociale asupra etiologiei nevrozelor. intrucat, nu putem aici
sd cercetam deodata mai multe din teoriile existente asupra ne-
vrozelor, ne-iam oprit la teoria lui Freud, acest deschizator de dru-
muri inteun domeniu virgin pans la el.
Conceptia lui Freud despre natura omului este o conceptie bio-
logists. Pentru el individul nu constitue, in fond nimic altceva decat
un camp de lupta al unor instincte egoiste, animalice: Mecanismul
sufletesc asculta de principiul placerii, respectiv tinde spre evitarea
neplacerii. Firea omului se aseamana, in teoria lui Freud unei custi
de flare salbatice. In intunericul inconstientului, instinctul sexual se
rafuieste cu cel de agresiune, fiecare dintre ele cautand satisfacerea
lui nelimitata. Lumea exterioard joaca pentru individ, in primul
rand, rolul unui obiect care-i poate aduce placere sau din partea
caruia ii poate veni neplacere. Influenta lumii din afara asupra stra-
1) A/Leine Ansichten fiber die Rolle der Sexualitat in der Atiologie der
neuroeen". 11905.
172 DR. EGON VEIGL

turilar primitive ale individului, Freud le alurneqte Sinede",


das Es", apare ca tin lucru accidental, ca ceva strain, ca o forta
care turbura viata sufleteasca inconstienta a omului. Deaceea, con-
tactul cu lumea inconiuratoare, mai ales cu semenii, este artevoios,
se infatiseaza in mod complicat, inseamna o vesnica sfidare a ins-
tinctelor egoiste.
Pentru acest contact intre om 1i societate, Freud presupune un
intreg aparat diplomatic, menit sa intermedieze in permanents intre
Sine" $i revendicarile societatii. Exista un reprezentant oficial al
societatii, numit ,,Eul" care prin simturi sta in legatura cu tot ce-
eace vine din afara. Aceasta parte a personalitatii, partea ei consti-
enta, nu trateaza insa cu Sine le in mod direct ci prin reprezentanta
lui, numita Supra-Eu". Freud spune : Conflictele intre Eu si Su-
pra-Eu oglindesc contradictiile social $i psihic, intre lumea exte-
rioara si cea interioara".
In ce constau, dupa Freud, aceste contradictii? Instinctul sexual
cere satisfacerea lui, la fel ca Si. rivalul sau instinctul de agresiune,
de distrugere. Dar implinirea acestor revendicari ar face impOsi-
bird o convietuire socials intre oameni. Deaceea este necesar un
compromis intre trebuintele reale ale vietii si intre tendintele egoi-
ste, asociale. In aceasta lupta vesnica, intre principiul realitatii $i
principiul placerii, vede Freud contradictiile esentiale ale vietii
noastre.
Este de remarcat ca in conceptia lui Freud, omul nu este, in
fond, o fiinta socials. Freud singur spune ca societatea constituie o
adunare de indivizi izolati. Societatea, cum o vede Freud, este numai
o comunitate de interese. Sub presiunea acestei societati, care este
mai puternica decat individul, instinctele egoiste trebue sa cedeze,
cel putin in parte. Sub dictatul Eului $i Supraeului, energiile acestor
instincte sunt canalizate spre scopuri admise de societate, spre
scopuri sociale. Acest proces de transformare, Freud it numeste su-
blimare", in sensul lui Nietzsche care sustine Faptele bune sunt
faptele rele sublimate".
Dupd cum ne-au aratat de mult autorii sovietici, dar mai ales
Sapir, in polemiica lui cu psihanalistul W. Reich 1), pozi, is lui Freud
este o pozitie biologista intrucat atribue instinctelor inconstiente
rolul hotaritor in viata sufleteasca a omului. Pentru creatorul psiha-
nalizei, Eul, partea constienta a personalitatii, este un fel de August
prost care primeste mereu palme din partea lumii din afara si lovi-
turi de piicior din partea Supra-eului, ached din partea instinctelor
egoiste. Freud iii bate joc de acei care cred prea mult in puterea
Eului. Prin aceasta el se aseaza pe o pozitie antiprogresista, fatalists,
neavand incredere in forta creatoare a constientului.
1) Sapir, ,,Freudt..muta, Seziedogie, Psycheilegie", linter dram Banner des Mer-
xismus, anal IV, 1930.
ETIOLOGIA SOCIALA A NEVROZELOR LA FREUD 173

Pe de alts parte, teoria lui Freud este profund individualists,


pornind dela individ ca fiinta izolata, ca element" al societatii.
Freud nu vede 'in am edn vergesellschaftetes Wesen", cum spune
Marx. Legaturile sociale sunt pentru el ceva absolut secundar, de-
rivat.
Analizand influenta mediului social asupra desvoltarii psihice a
omului, Freud ramane in cadrul unei conceptii metafizice, netinand
seama de faptul ca intr'o societate, impartita in clase, nu poate exista
un singuT mediu. Dar, influente sociale nu variaza numai in
cursul istoriei, ele se deosebesc chiar in, aceeasi oranduire socials.
Cultura ,civilizatia, vazirte in lumina psihalanizei, sunt produse
unor sublimari, adica rezultate unor procese biologioe. Freud nu
recunoaste legatura de baza care exista Intre desvoltarea cul-
turii si munca omului, modul lui de productie. In aceasta privinta
se face simtita la Freud atat lipsa unei metode dialectice de gan-
dire, cat si lipsa unei baze cansecvent materialiste
Desigur, aceasta conceptie psihanalista se reflecta si asupra
teoriei nevrozelor. lath' cum :
Freud sustine ca compromisul Intre tendintele egoiste si cerin-
tele vietii sociale nu reuseste intotdeauna. Procesul de sublimare
este expus nenumaratelor turburari in cursul desvoltarii individului,
mai ales in prima copilarie. Nevroiele se nasc fancied omul nu poate
suporta greutatea interdictiilor pe care societatea i le impune in
senvicirul iclealucrilar ei culturale" 2). Despre ce fel de intendietii e
vorba ? Incepand cu prima copilarie, societatea supune individul la
cele mai diferite interdictii". In. tot procesul de domesticizare a
individului, in educarea lui, Freud vede un sir de renuntari la
satisfacerea placerii. 0 astfel de renuntare din partea copilului in-
seamna de. ex. intercarea de sanul mamei, deprinderea curateniei,
interzicenea placerii de a distruge, interzicerea manifesarilar sadice,
a masturbatiei, a legaturilor incestuoase, etc.
Nu toti copiii sunt in stare sA suparte aoeste inteuldiictii. Eul care
intermediaza intre lumea exterioard si Sinele este Inca slab in prima.
copilarie. Freud crede ca in anumite cazuri acest Eu poate sa sufere
chiar de o slabiciune constitutionals somatica. Eul nu este in stare
sA sublinieze dorintele asociale ale Sinelui. Instinctele egoiste nu
vor s se supuna cerintei Eului, poruncind in mod imperios satis-
facerea for nelimitata. Atunci, Eul se vede silit sa recurgd la ma-
suri drastice impotriva instinctelor Tebele: le refuleaza. Prin aceasta,
accesul for la constiinta este strict interzis. Individul nu mai in-
drazneste sa-si dea seama in mod constient de dorintele lui neper-
1) Weigl, Priviri orifice asupra unor teoa -i atintifice modeme: ConcepAia
asupra lvimi.i a lui Freud ". Reviesta PundatiPor Regale Nr. 8/9 Si 10/11, 1947.
2) Freud ,i1Dats Unbellagen in der Ku1tuir", Wien, 1930 p. 43.
174 DR. EGON VEIGL

mise. Ele devin incon.stiente, traind de acum inainte o viata sub-


terana.
Dar refularea nu rezolva problema. Dimpotriva, energiile ne-
intrebuintate ale instinctelor refulate desfasoara in inconstient o
activitate periculoasa si daunatoare individului. Din teams fats de
Eu, ele se strecoard sub forme camuflate la suprafata ca simptome
nevrotice, gasind in felul acesta o noud posibilitate de descarcare
si de satisfacere (Ersatzbefriedigung).
Nu faptul conflictului ca atare, spune Freud, creaza conditia
de a fi bolnay... ci faptul ca Eul pentru lichidarea conflictului se
foloseste de mijlocul nepotrivit al refularii".
Asa dar, factorul principal etiologic este, dupe Freud, slabi-
ciunea individuals a Eului", adica un factor biologic. Numai fats
de o constitutie psihica, originar defectuoasa, influentele sociale pot
declansa nevroze. Cum am vazut, aceste influence sociale constau
in interdictiile" care privesc satisfacerea nelimitata a instinctelor
egoiste.
Oricine se ocupa in practica cu studiul fenomenelor psihologice
si mai ales cu eel al fenomenelor psihopatologice, cunoaste multe
din cele constatate de Freud si de scoala lui din propria sa.expe-
rienta zilnica. Fara incloiala exists o sexualitate infantile, fora in-
doiala se ,pot observa manifestari bucale si analerotdce sau manifes-
tari rnasturbatorice chiar la varsta cea mai frageda. Este de netaga-.
duit ca intre copii si parinti se pot observa adeseori legaturi sen-
timentale care depasesc in mod vizibil limita unei tandreti inocente.
Deasemenea roman tin mare merit al lui Freud, acela de a fi
adunat un material bogat privind mantfestarile sadice si destruc-
tive ale oamenilor mici si mart E adevarat ca majoritatea din aceste
manifestari pe masura ce stint observate de adulti, sufeed inter-
dictii" mai mult sau mai putin severe.
Trecand in revista mii de cazuri de copii si sute de cazuri de
adulti pe care am avut ocazia sa le obsery in practica mea proprie,
.trebue s recunosc ca nici mie nu mi-ar veni greu sa adun un ma-
terial care ar putea sa confinne, eel putin in aparenta, justetea
teoried lui Freud.
Si totusi, gandindu-ma, mai ales la viata acelor copii care fac
parte din categoriile sociale cu tin nivel material mai scazut, n'as
putea sa spun ca interdictiile" sl renuntarile" invocate de Freud
stint intr'adevar hotaritoare pentru desvoltarea psihica.
Multe din observatiile pe care le-am putut face chiar in maha-
lalele Bucurestiului in legatura cu studiile mele asupra vietii copiilor
vagabonzi, se pot aplica in mare parte nu numai la viata copiilor
din Lumpenproletariat, dar si la viata copiilor de muncitori. Pentru
acesti copii care n'au asigurata hrana for de toate zilele, care dorm
cote 3 sau 4 frati Intr'un pat si cu Inca cativa adulti in aceiasi ca-
ETIOLOGIA SOCIALA A NEVROZELOR LA FREUD I75

mere, lipsiti aproape complet de bucuriile pe care le cunosc cei de-o


varsta cu el dar apartinand altor categorii sociale : pentru acesti
copii notinea de interdictle" respectiv de renuntare" oapata run
sens cu totul diferit.
La ei ipoteza lui Freud privitor la interdictiile sociale imbraca
un continut mult mai real: nenumarati dintre acesti copii sunt for-
tati sa renunte Intr'o masura mai mare sau mai mica la satisfacerea
nevoilor celor mai elementare, atat materiale cat si culturale. Fate
de acuzatia lui Freud ca civilizatia" sau cultura" turbura viata
instinctive a oamenilor in prima copilgrie, trebuie sa obiectam c5
majoritateta copiilor nici nu beneficiaza Inca de aceasta civilizatie
si cultura. Desigur nu putem sa ingradim sensul acestor notiuni
inteatata incat sa female din toata civilizatia si cultura numai in-
terdictia incestului sau a eroticii anale ".
Dar data e vorba ca. omul devine nevrotic, de oarece nu poate
suporta greutatea interdictiilor pe care societatea i le impune",
asa cum sustine Freud, atunci ne intrebam : dace acele interdictii
la care Freud se refers ar avea puterea sa impinga individul in ne-
vroza, atunci ce efect ar trebui s aiba interdictiile care sunt legate
in mod direct de satisfacerea nevoilor celor mai elementare ale
oamenilor ? Si s5 nu uitam ca aceste interdictii nu stau chiar In
serviciul idealurilor culturale" ale omenixii !
Lui Freud nu i-a scapat aceasta problems. Gasim la el un citat
care arata ea a fost preocupat de raportul Intre conditiunile sociale
in care traiesc massele largi Si etiologia nevrozelor. La popoare cu
o cultura inferioara precum Si la paturile inferioare ale popoarelor
civilizate", spune Freud, a luat nastere o puternica protectie im-
potriva imbolnavirii de nevroze individuals" 1).
Cu alte cuvinte, tocmai oamenii de jos", massele cu un stan-
dard de viata scazut, sunt Intr'o mare masura imuni" fata de ne-
"vroze. Aceasta constatare o gasim si la alti autori, ca de ex. la
Steckel.
Din aceasta reiese ca cel putin o parte din turburdrile nevro-
tice poate chiar o mare parte sunt specifice unor anumite ra-
turi sociale, adica geneza for depinde in primul rand de condltiile
materiale sociale in care oamenii traiesc.
Explicatia pe care Freud o da acestui fapt nu depAseste cadrul
teoriei instinctelor. Oamenii de jos", crede Freud, in mod eronat,
nu fac nevroze fiindca viata for sexuala din copilarie este libera".
Deaceea copilul nu este silt sa-Si refuleze dorintele sexuale, deci
nu devine nevrotic.
Steckel, un elev al lui Freud, confirms ca la muncitori se
gasesc turburari nevrotice relativ rar 2). Spre deosebire de maestrul
1) Freud, Die Frage der Larienana:yss"`, Wien, 1928, p. 64.
2) Steckel, Nervase Angstzustande", Wien, 1921, p. 606.
176 DR. EGON WEIGL

lui, Steckel interpreteaza, insa, aceasa imunitate in mod mult mai


putin dogmatic, pornind dela felul de traiu al categoriilor sociale
respective. Ca psihanalist, desigur, el pastreaza conceptia ca in etio-
logia nevrozelor factorul sexual joaca un rol preponderent. Privitor
la clasa muncitoare, insa, Steckel remarca : Aid, la oamenii simpli
apar decisivi cu totul alti factori. Toti acesti oameni au fata de
viata sexuala mult mai putine prejudecati, deaceea la ei refularea
joaca un rol mai mic. Oamenii saraci, continua Steckel, au
multi copii... Ei se ocupd mult mai putin de copii deck cei bogati.
Copilul este mai independent, are mai mult4', libertate de miscare
si poate sa-si descarce mai usor energiile care-i prisosesc in actiuni
motorice. Copilul nu este fixat de familie. El nu devine urO baietel
al mamei sau al tatei. Nu se agate" do o sore" Sal de un frate de
care nu se mai desprinde".
Prin aceste observatii, Steckel se apropie in mod simtitor de
realitatea sociala, subliniind ca viata pe care-o duc copiii proletari
se deosebeste in mod evident de viata copiilor apartinand celorlalte
categorii sociale. El arata ca cresterea acestor copii cunoaste o serie
de libertati de care restul copiilor este lipsit.
Trebue sa anticipain aici o eventuala obiectiune. Intrucat no-
tiunea de nevroza" n'a capatat Inca in cadrul medicinei o preci-
zare destul de exacta, diagnosticul nevrotic" nu este atat de usor
de pus ca de ex. eel al unei fracturi sau al unei tumori cerebrale.
Foarte just spune Blender: In mod principial este iimiposibil de a
creea o oranduire a nevrozelor in unitati bine definite, fie dupe" dis-
pozitii, fie dupe" motive declansante, dupe" mecanisme sau sindro-
me" 1). In plus, nevroticii se prezinta intr'o masura mult mai mica
la medic decat pacientii cu alte boli. Deaceea, o statistica exacta
asupra repartizarii nevrozelor in raport cu diferitele categorii so-
ciale, este desigur foarte greu de, efectuat. Din acest punct de ve-
dere, sustinerea lui Freud si a altor autori ref eritoare la imunitatea
relative" a claselor muncitoare fata de nevroze ar necesita, fare" in-
doiala, o mai mare preciziune stiintifica. Fiecare practician stie ca,
cazuri de nevroze de conversiune (adica cu simptome fizice fare"
cauze organice) se gasesc atat in cercurile burgheze cat si in cele
proletare. Deasemenea, mai ales in clinicile de boli nervoase se pre-
zinta destule muncitoare cu simptome isterice, muncitori cu dipso-
rr anii, etc. Inteadevar, ar fi o greseala de a crede proletariatul ferit
de orice turburare nevrotica. Si totusi, data ne gandim la acele
forme de nevroze pe care psihoterapeutul le cunoaste din experienta
lui zilnica, nu se poate contesta ca ele se potrivesc Intr'o masura
incomparabil mai mare la pacientii proveniti din mediul burghez,
deck din eel muncitor.
Am vazut in Olanda un patient cu o nevroza obsesionala care
1) Molder Lehrbuch der Psychdatrie" p. 379.
ETIOLOGIA SOCIALA A NEVROZELOR LA FREUD 177

si-a notat in curs de decenii fiecare afirmatie a sotiei sale pentru


a-i dovedi dupd ani de zileca s'a contrazis in cutare sau cutare
lucru. Nu e grew de ghicit ca acest pacient n'a fost tocmai un mun-
citor din port, el a fost un mic rentier dintr'un orasel olandez. Pen-
tru realizarea unor astfel de simptome iti trebue enorm de mult
timp si ragaz, dar mai mult : iti trebuesc conditiunile economice
indispensabile unui stil de viata atat de egocentric. Multe dintre
formele cele mai frecvente ale nevrozelor, in urma premizelor lor
social-economice, sunt aproape inaccesibile unor oameni cari mor
data nu muncesc de dimineata pana sears. Ganditi-va de ex. la ago-
rafobia, care necesita posibilitatea de a ramane acasa sau de a avea
mereu la dispozitie un insotitor, sau la un pacient care sufera de
fobia de microbi, curatindu-si mainile cu alcool, dupa orice atingere
a anumitor obiecte ; ganditi-va la majoritatea dintre adevaratii
homosexuali care cheltuiesc averi pentru realizarea dorintelor lor
bolnavicioase ; sau la nenumaratele paciente isterice, suferind de
dureri pseudo-somatice, care tree dela un medic la altul, dela un
tratament la altul, unul mai costisitor decat altul.
E limpede ca numai oamenii care dispun de mijloace materiale
necesare isi pot permite luxul cultivarii acestor nevroze. Pe de alts
parte nu trebue sa uitarn. Ca exists si gibe forme de nevroze care
sunt efectuabile cu eforturi materiale mult mai mici, sau chiar fara
ele. Deaceea, nu atat simptomele pacientului cat stilul lui de viata
(Adler), conceptia lui asupaa lumii, ideologia lui constienta sau in-
constienta ne pot da o indicatie mai precisa data nevrozele se gasesc
inteadevar mai rar la muncitorime si mai des la celelalte clase
sociale.
Inteadevar, pe masura ce studiem viata clasei muncitoare, ob-
servam ca 'ea are particularitatile ed specifice. In prianul rand modul
in care muncitorii lucreaza adunati in masse, in fabrici si uzine
este un mod colectiv, social: Corespunzator modiului de munca sd
modul de traiu, si eel de ganoire, de actionare poarta pecetea so-
cials, colectiva. Muncitorii. traiesc inghesuiti in blocuri, cazarme,
colonii. Viata lor se petrece deci, in mare parte, in comun. La bu-
curiile si nenorocirile lor, la conflictele lor familiare, la cresterea
copiilor etc., iau parte toti vecinii, toata strada, tot cartierul. Exists
in viata particulard aceeasi osmozs socials pe care o gasim si in
viata lor profesionala.
Aceasta viata in colectiv tontine multiple fermente sanatoase
care feresc pe copiii proletari de anumite devieri psihice. Ceeace
se intampla unui copil proletar, nu i se pare in general ca ceva
unic, ceva nemaipomenit. El vede ca nici fratii lui, nici ceilalti copii
din jurul lui n'o due mai bine decat el. Dorintele lui sunt dorintele
lor, renuntarile lui sunt renuntarile lor. Viata lui aspra it sileste,
inceparid dela cea mai frageda varsta s is atitudine fata de di,fi-
STITDII 12
178 DR. EGON WEIGL

culta/ile reale ale vie/ii, sa caute sa se descurce. In acest fel, vrand-


nevrand, copilul proletar se caleste.
In oranduirea capitalists, avantajiile pe care le ofera via/a co-
lectiva a clasei muncitoare, se transforms insa in multe privin/e in
desavantaje. Departe de not gandul de a idealiza viata proletaria-
tului, atat de mizerabila si chinuita cum este in tarile capitaliste.
Nu suntem deloc de acord cu Freud, care vorbeste de ex., despre
via/a sexuala libera" pe care o due massele muncitoare. E adeva-
rat ea muncitorul n'are, in general, atatea prejudecati inutile sexu-
ale ca omul burghez. Dar pe de alts parte nu-i poate face nici o
placere daca actul lui sexual trebue sa se petreaca in prezen/a co-
piilor care dorm in acelas pat cu parinlii si fa/a de ceilal/i adul/i
care mai dorm in aceeasi camera. Trecand, faute de mieux, peste
aceste conskierente, omul sarac nu o face din libertate" ci din
nevoie. Faptul ca de mici copiii sunt martori la cele mai diferite
scene intre adult", trebue sa se resimta in desvoltarea for psihica,
chiar daca acest lucru nu duce tocmai la nevrotizare. Ne vin in
minte si numerosi copii care capita note proaste la scoala, fiindca
n'au acasa nici un singur col/isor unde sa-si poata face in liniste
lee/Me. In plus, lipsa unei cresteri ordonate si ferite de griji, in
sanul familiei, dar mai ales lipsa unei educatii directe a parin/ilor
care n'au timp sa se ocupe de copii apasa greu viata celor
mici.
Intr'un mod cu totul altfel crest copiii paturilor mijlocii. De-
sigur, mica burghezie nu este o categorie socials omogena ; ea este,
cum spline Patrascanu, oaracterizata prin. ,,lipsa de cmogenitate,
impestritarea de ocupa/ii, profesii si existence" 1). Deaceea, trebue
sa procedam foarte precaut in generalizarea concluziilor referitoare
la viata ei.
Exists de ex. o anumita patura a micii burghezii care se apro-
pie foarte mult in modul ei de via/a de cea a proletariatului. Acea-
sta patura cea mai inferioard a mici burghezii dela ora5 duce in
mare parte o via/a colectiva pastrand, in schimb, alte trasaturi spe-
cif ice categoriei ei. Daca vorbim aici de- mica burghezie nu ne
tocmai la aceasta parte a patfuilor mijlocii, nici la paturile
Iaranesti ci in primul rand la acele cercuri orasenesti. care prin
ctilul ei de via/a se apropie mai curand de marea burghezie.
Nu ne vom ocupa aid de marea burghezie intrucat ea repre-
zinta mai putin interes din punct de vedere numeric. Desigur. in
ceeace pr!veste suqceptibilitatea ei fats de nevroze, marea burghe-
zie nu ramane deloc in urma micii burghezii.
Munca meseriasului, a comerciantului. a functionarului, liber-
profesionistului etc., este o munch individuals, chiar acolo unde
omul vine in contact cu mai multi lume sau lucreaza impreuna
1) Patrawanu, ,,Probleme(le de baz'5, ale RoocmAniei" pag. 119.
ETIOLOGIA SOCIALA A NEVROZELOR LA FREUD 179

cu mai multi colegi. Dar procesul muncii ca atare n'are caracterul


specific social. El nu este o cooperatie propriu zisd, intrucat oa-
menii nu lucreazd in acela proces de productie unul langd altul si
unul impreund cu celalalt, in mod planificat 1). Felul in care oame-
nii convietuiesc, in care locuiesc, relatiile for cu vecinii, felul de
a se comporta,.de a gandi, idealurile for etc. totul este patruns de
un spirit individualist. Tradul izalat, cent6petal, ou fata spre fa-
milie", este una din caracteristicile fundamentale ale acestor paturi.
Se spurge ca omul modern sufera de boala singuratcitii",
un adevar, dar numai o jumatate de adevar. Nu mu' modem
ci omul burghez, 0 mai ales intelectualul m'c burghe7 sufera de
aceastd boala. Muncitorului, in schimb, dupa cum am ardtat, ii lip-
sesc enrdi+97e esentiale pentru ivirea unor astfel de stari.
Studiind conditiunile in care trdiesc paturile mijlocii, m'a izbit
mereu impresia ca viata familiei mid burgheze se petrece pe un
fel de scend intima a unui teatru mic cu foarte putini actori. Mem-
brii familiei apar in acelas limp ca actori cat si ca spectatori. Pe
aceasta scena, totul se intampld intr'un spatiu inchis, aproape sub
un glob de sticlA. Viata sfantului triungtii, mama, tatal, copilul, nu
depdseste pragul unei casute mici sail/ 2-3 camere ale unui bloc.
Contactul cu lumea din afara e foarte slab, deobiceiu nici macar
vecinii nu se cunosc. In afarA de relatiile profesionale ale tatalui
cu colegii sau cu clientii lui, in afard de relatiile asa zise de gos-
podarie ale mamei, pdrintii se mai vdd din cand in cand cu cativa
prieteni, nu mai putin izolati ca ei insisi.
In urma acestei lipse de contact cu viata reala din afard, eve-
nimentele familiare iau deobiceiu, in ochii rnembrilor familiei, pro-
portii uriase. Lipsesc influentele neutralizatoare exterioare. Goli-
c'unea Vetii interloare impinge adeseori membrii familiei spre o
dinamizare artificiala. Se insceneaza certuri, scandaluri, urmate de
scene sentimentale de impacare s. a. m. d. Din toate acestea reese
o atmosfera de nervozitate, de ap5sare, caracteristica pentru tipul
familiei mici burgheze. Descarcarea tensiunilor psihice se petrece
intr'un spatiu extrem de limitat. Micul flinetinnar sicanat de seful
lui, fall de care nu-si poate descgrca f. abreagieren"), supararea lui,
s-s declarseqz5 acasA .fata cle frmilie. Mama nonal'ium;t5 de viata ei
de , servitoare", s'mtindu-se rifluat4 in seams. n'are uncle sa-si
rnanifeste necazurile decat tot in sanul familiei.
De aici atmosfera incarcata, de aid frecventele furtuni cu ful-
gere si tunrte, viata profund nevrotica a familiei mici burgheze.
La aceste conflicte familiare mai mult sau mai putin drama-
tice, contribue dupa cum se stie, in cea mai mare masurd relatiile
intre cot si sotie.
Dac5 studiem conflictele nu frea rare intre acestia precum si
1) Marx ,,Capitalul", Ed. PCR, Capito1u1 11.
180 DR. EGON WEIGL

numeroasele psihonevroze care se grupeaza in jurul unor asemenea


conflicte, trebue sa recunoastem : la baza for nu sta inegalitatea
anatomick cum vrea sa ne demonstreze Freud prin ipoteza lui des-
pre complexul de castratiucne", ci inegalitatea socials. Cum ne
arata Engels in clasica lui analiza asupra Originii familiei", pre-
dominatia barbatului si oprimarea femeii constitue o sursa inepui-
zabild pentru ivirea dramelor intra- si extrafamiliare. Dar predo-
minatia barbatului Epune Engels este o simple consecinta a
predorninarii lui economice si va inceta dela sine data cu acea-
ste1).
Fara indoiala, aceasta inegalitate socials intre ambele sexe is
formele cele mai ascutite in familia mic-burgheza.
In timp ce femeia din marea burghezie are o oarecare inde-
pendenta economics, dispunand adeseori de avere personals, in
timp ce femeia proletara in majoritatea cazurilor isi castiga sin-
gura existenta (si de multe on si existenta copiilor), marea armata
de gospodine se recruteaza din femeile din mica burghezie.
Pe baza predominatiei sale economice, barbatul isi poate per-
mite sa desvolte in plin superioritatea" lui fata de sotie, fata de
intreaga familie. Libertatile" pe care si le rezerva si care ii sunt
recunoscute de societate, nu se restrang numai la domeniul sexual.
Fats de aceasta pozitie a barbatului, femeia mic-burgheza lupta
cu arma robilor, prin rezistenta pasiva", incercand a domina prin
-slabiciune", incercand a lupta prin mijloace sexuale, prin infide-
litate clandestine, etc. Din aceasta atmosfera de lupta rees arhi-
cunoscutele conflicte conjugale, urmate de adulter, gelozie, cer-
turi, divort, etc. Nevrozele conjugale gasesc aici un teren extrem
de favorabil pentru inflorirea lor.
Iata unele Irasaturi caracteristice ale atmosferei in care creste
copilul familiei mici-burgheze.
Formarea comportarii copiluflui, a conceptiei lui asupra
asupra oamenilor, se produce bineinteles in legaturd cu ceeace
copilul traieste in spatiul lui vital, deci la copilul mic-burghez in
familia sa. Exemplele pe care le are in fata lui nu provin dela un
mare nurnar de barbati si femei, de copii si batrani, cum este cazul
la un copil proletar. Exemplele dupe care se orienteaza copilul
mic-burghez sunt in general tatal, mama, un frate sau doi, even-
tual un bunic sau o matusd (in familiile mai instarite si femeia
din case care joaca un rol destul de important). Numarul pey-
soanelor pe care le mai vede copilul in afara de cele din jurul sau,
este foarte redus in primii ani ai vietii. Dar nici mai taizm la
scoald nu se schimba mult.
Familia din societatea de az<i (desigur si cea ,proletara) este
1) Origina famine", a proPrietatii priva e Si a statulni", Ed. P.C.R., 1947,
Pag. 84.
ETIOLOGIA SOCIALA A NEVROZELOR LA FREUD 181

tot atat de imperfecta ca si oranduirea sociala din care face parte.


Deaceia nu putem sa ne miram dac5 gasim arareori copii care crest
intr'o atmosfera familiars armonica, echilibrata. Dimpotriva, fami-
lia se transforms intr'un camp de lupta cu tabere adverse. Copilul
Inca mic, trebue sa is attudin.e pro Si contra, trebue sa se hata-
Teased de multe on cu tine vre ass mearga: cu tatal sau ou mima.
In schimb, parintii sunt gata sa-si creeze partizani intre copii. A-
ceasta situatie se impleteste de multe on cu relaii sexuale fami-
liare turburi. Mama neglijata si plictisita ii revarsa toga dragos-
tea ei, tandretea ei neintrebuintata asupra copilului. Intr'o atmos-
feed supra-incalzita de un sentimentalism romantic, mama fixeaza
copilul de ea, it erotizeaza.
In schimb tatal, cu pretentia lui de a juca rolul prini in casa,
devine de multe on un tiran gelos. Prin mijlocul puterii lui ma-
teriale si sociale, cauta sa se impuna.
Copilul insa oscileaza intre sentimental de adoratie amestecat
cu tandrete ii fr.ca fata de atotputernicul tats. Sc aclauga de multe
on gelozia, chiar revolta impotriva acestui rival care ii contests
local central in familie.
Iata in oadrul famiLiei mici burgheze situatia complicate a
copilului, cane dela inceputul vietii lui devine si el actor pe scena
teatrului familiei.
lath locul de nastere al oelebrului complex Gedip al lui Freud.
Dar in timp ce Freud crede ca a gasit in acest complex o faze psi-
hied prin care trebue sa treaca once copil, not it vedem legat de
conditiuni economico-sociale bine definite si al calor rezultat este.
Cum spune Steckel : Copilul proletar nu se fixeaza de familie. Nu
se face din el un baietel al mamei sau al tatei.". In schimb copilul
mic-burghez, inchis in spatial oelor patru pereti din casa parin-
teasca, este expus tuturor contradictiilor familiare si desigur si
celor sexuale.
In timp ce copilul proletar primeste educatia lui in general
direct dela viata, dela colectivitatea sociala in care traieste co-
pilul paturilor mijlocii este supus unui catechism familiar, cuprin-
zand o mie si una de porunci si interdictii. Stim cu totii ca astfel
de catechisme nu sunt compuse chiar de pedagogii cei mai pre-
gatiti. Aoeste porunci si interdictii, pe langa faptul ca oglindesc
kleologia sunt rezultatul experientelor pe care pa-
rintii insasi le-au facut in viata for individuals. Deaceea aceasta
educatie oscileaza intre rasfat si teroare, intre o accentuare exa-
gerata a rolului copilului si intre umilirea Si descurajarea lui. Con-
tradictiile sociale, situatia nesigura, instabila a claselor mijloei se
exprima si in educatia pe care o dau copiilor lor. Foarte just, spune
'Steckel : Ingustimea apasatoare a vietii burgheze familiare, care
Intr'un cuptor pedagogic-moral vrea sa creased din copii oameni,
nu e un moment de subestimat in etiologia nevrozelor".
182 DR. EGON WEIGL

One cunoaste viata copii:or nostri mai deaproape stie: co-


pilaria este departe de a fi un rai", asa cum isi inchipuie multi
adulti cu o memorie slabs. Rareori gasim de ex. copil care in-
tr'o forma sau alta in mod tacut sau deschis nu sufera de fried.
Freud s'a caznit mult pentru a gasi motivele acestei frici, a-
jungand pand la urma, iarasi la o explicatie biologists, psihologis.a,
sustinand ca frica este frica Eului fala de pretentia Sinelui
Nu e loc sa discutam aici aceasta ipoteza. Vrem sa atragem
Insa atentia asupra faptului ca nici in acest caz Freud nu cauta
etiologia acestui simptom in conditiunile adevarat sociale.
Din experienta practica cu pacienti mici si mari stim ra una
dintre conditiunile esentiale pentru aparitia fricii este sentimentul
de a fi singur, sentimentul de a fi izolat. Si intr'adevar copilul ca-
tegoriei mic-burgheze este un copil singumatic si aceasta cu toate
ca mama se culla de e1 cu mult mai mult decat mama proletara
poate sa se ocupe de copilul ei. Dar aceasta siimbioza exagerata
mixt mama m c-uurgheza si cophul et nu numai ca nu inlatura sen-
timentul de s'guratate, dimpotriva it mai intareste. In timp cc
pentru copiii care crest intro colectivitate larga, problema izolar:i
aproape ca nu exists, intrebarea de baza a copi:ului mic-burghez
este: mmane mama cu mine sau ma lass singur? Prin dependcn;a
prelungita in care aceste mame obisnuesc sa-si tina copii, prin lipsa
de necesitate reala de a deveni repede independent, Frecum si prin
lipsa de exemple ale altor copii din iurul ior, copii mic-burgoezi
simt neputinta for in mcd exagerat. Faptul ca copilul traeste mai
anizlt prin mama si prin alte persoane care -1 ingrijeoc decat prin el
insusi, 11 impieclica sa se loveasca in mod practic de difoultatile
vietii, sa se caleasca in lupta cu el. sa le infrunte. Copilul proletar
in aceasta privinta, impins de conditiile mater:ale si sociale, este
malt avantaiat in comparatie cu copiii altar categorii sociale. Pe
acest copil dependent, nesigur, fr:cos, nehotarit, cum it creste in
nenumarate cazuri familia mic-burgheza, it recunoastem mai tarziu
in startle cue nesiguranta nevrotica in care pacientul nu incete-za
sa se intrebe data a facut bine ce a facut, data nu cumva 11 pandeste
un pexicol, o boala, data a luat toate masurile de precauttune, data
toate lucrurile lui stau la locul for cum trebue.
Copilul mic, crescut In sanul familiei mic-burgheze ii lipsesc
in general posibilitatiie de comparatie in ceeace priveste faptele
lui bone sau rele. El depinde in aceasta privinta complet de bunul
plat al parintilor sat. Prin situatia de izolare cum am descris-o
mai sus, evenimentele pierd usor justa for proportie pentru copil.
0 mica minciuna, un furt inocent, o injuratura neintelcasa, pot
avea consecinte extrem de grele pentru el. Deaceea se desvolta la
nenumarati copii sentimente de vina", care mai tarziu se pot
transforma in diferite nevroze obsesionale, manifestandu-se prin-
ETIOLOGIA SOCIALA A NEVROZELOR LA FREUD 183

tr'o autocritica exageratA, prin auto-chinuire, dorinta de a fi pe-


depsit, prin auto-denuntare sau chiar prin auto-distrugere.
Freud atribue acestor sentimente de vina la copii, un rol ho-
taritor in etiologia nevrozelor. El le interpreteaza insa in mod bio-
logist, prin refularea instinctelor agresive, netinand seama de ade-
varatele influente sociale care pot provoca aceste sentimente.
Cine urmareste, sine ira et studio, istoria societal* nu poate
nega ca anumite institulii sociale cultiva cu mult succes de mii
de ani sentimentele de fried si de villa ale oamenilor. 0 contri-
butie mare la trezirea for sistematica o au desigur diferite insti-
tutii sociale si politice care se folosesc de existenta acestor senti-
mente pentru conservarea dominatiei for asupra masselor largi.
Deci, nu trebue sa cautam prea departe sau prea adanc in
profunzimea sufletului pentru a intelege de unde se naste atrnos-
fera generala de fried in anumite oranduiri sociale.
Un copil crescut in aceasta atmosfera generala si in plus infri-
cosat printr'o educatie btrutala si moralizanta, sau %inut intro de-
pendents fizica si morals de catre educatorii sai, un astfel de copil
poate sa mearga usor pe calea unor devieri psihice, cazand mai
tarziu chiar intr'o nevroza an_xioasa sau obsesionala.
In cele de mai sus am Incercat sa aratam conditiunile sociale
care pot fi facute raspunzatoare pentru ivirea turburarilor psihice,
numite nevroze. Fireste, aceste conctitiuni sociale generale nu ex-
plied Inca, dece intr'o categorie socials numai anumiti indivizi se
imbolnavesc de nevroze, in schimb restul ramane sanatos. Pentru
a intelege acest lucru trebue sa tinem seama de faptul ca reali-
tatea socials se prezinta in cele mai diferite forme $i in cele mai
diferite grade de intensitate. Nu fiecare familie mic-bur.ghe7a are
acelas grad de izolare ; lupta intre ambele sexe nu is in fiecare
familie formele cele mai dramatice ; principiile progresiste ale edu-
catiei nu gasesc pretutindenF portile inchise, etc., etc.
Tata in ce directie trebuesc cautate motivele imunitatii" im-
potriva nevrozelor in randuride paturrilor mijlocii.
Am constatat ca \data familiei burgheze constitue princioalul
camp de experienta si de cercetari al psihanalizei. Dar acest lucru
o duce in mod fatal la generalizari eronate privitoare la desvol-
tarea psihica a omului si privitoare la influenta factorului social
asupra acestei desvoltari. Freud reduce influentele sociale apro ape
exclusiv la influentele familiare, ceeace este just in ceeace pri-
veste copilul burghez, dar se potriveste numai in parte la copilul
proletar. Mai mult : dupd Freud, procesul formarii caracterului se
terming, in linii mari, cam pand la varsta de 6-7 ani, adica inaintha
interventiei influentelor scolare, de ucenicie, ale relatiilor de pro-
ductie, etc. Prin aceasta, Freud neglijeaza tocmai acele influente
sociale care joaca un rol. hotaritor in formarea ideologiei. Dar se
stie ca tocmai conceptia asupra lumii, atitudinea unui oars fats de
184 DR. EGON WEIGL

problemele vietii, au o mare importanta pentru felul lui de a ju-


deca, de a reactiona, de a se comporta. Iar cmul nevrotic sufera de
o deformare patologica a conceptiei lui asupra realitatii. Raman
de cercetat intrucat timpuria incheere a procesului formarii carac-
terului pe care Fileud a observat-o la copilul burghez, este si ea,
rezultatul unor conditiuni sperciale sociale.

CONCLUZIUNI
1. Scopul nostru n'a fost in nici un caz o critics destructive
a psihanalizei. Meritele lui Freud in domeniul nevrozelor sunt in-
contestabile. Fara studiile lui, ne-ar veni astazi greu sa discutam,
sa ne intelegem macar asupra multor fapte pe care abia el le-a
scos la lumina zilei. Freud n'a strans numai un material urias in
legatura cu fenomenele nevrotice, dar cu indrazneala omului stiin-
ti,fib, el a fost intre priniii care au incercat sa gaseasca legile stiin-
tifice intr'un domeniu care pang atunci era privit ca un fel de ca-
binet de curiozitati.
Totusi, meritele lui Freud nu trebue sa ne opreasca sa incer-
cam de a merge inainte acolo unde el s'a oprit in urma unei con-
ceptii nepotrivite. In acest sens trebue inteleasa constatarea noas-
tra ca Freud, din cauza unei lipse a metodei dialectice si neavand
o baza consecvent materialista, n'a contribuit in mod efectiv la
deslegarea problemei etiologiei sociale a nevrozelor. Mai mult : sis-
temul psihanalized constituie, prin punctul ei de vedere biologist,
un fel de diversiune care sta in calea unei vederi juste a cauzelor
cu adevarat sociale ale nevrozelor.
2. Am ajuns la concluzia ca exists inteadevar o etiologie so-
cials a nevrozelor si ca aceasta etiologie este legate de conditiuni
specifice traiului, mai ales a anumitor categorii sociale, de ex.
traiului izolat, individualist al paturilor mijlocii. Acest fel de trai,
la randul lui, depinde de modul in care aceasta clasa sozisit isi
produce mijloacele ei de existenta.
3. Pornind dela aceasta conditie generals etiologica, am cons-
tatat ca, in ultima instants, constelatii speciale sociale hotaresc
desvdltarea unei nevroze; de ex. gractul de izolare, in care traieste
familia, gradul de incordare in care convietuiesc parintii, masura
$i felul greselilor educative, etc.
4. Observatia lui Freud si a altor autori, ca clasa muncitoare
este nelativ imuna fats de' nevroze se poate explica, eel putin in
parte, prin viata colectiva xi reala in care crest copiii proletari.
Dar adevariatele avacntajii ale unei vieti sociale pentru igiena si
ETIOLOGIA SOCIALA A NEVROZELOR LA FREUD 185

profilaxia psihica nu se pot realiza acat timp cat conditiunile ma-


teriale si morale tin massele muncitoare intr'o stare de crunta mi-
zerie. Viata colectiva, necesara unei desvoltari psihice sanatoase,
nu trebue confundata cu promiscuitatea, uniformizarea si opri-
marea personalitatii. Dimpotriva, numai ridicarea standardului ma-
terial si cultural al masselor poate garanta, pe baza unei vieti so-
ciale, desvoltarea personalitatii omului eliberat atat de mizerie
cat si de izolare.
5. 0 mai justa intelegere a etiologiei sociale a nevrozelor va
duce in mod firesc la mai potrivite si mai eficace metode psiho-
terapeutice si, in sfarsit, la perspective mai Clare asupra profila-
xiei sociale a nevrozelor.
DESPRE NOTIUNILE DE TIMP St LOC
INCANTEC6L POPULAR ROMANESC
de Harry BRAUNER

In studiile de specialitate care au fost publicate pd.na acum, s'a


vorbit foarte putin despre crea%ia muzicald a taranului in legatura
cu preocuparile lui de ordin social.
Muzica populard fiind integratd in viata sociald de toate zilele
a sateanului, e normal sa oglindeascd toate nazuintele, toate reven-
dicarile, toate evenimentele de ordin politic care au un rasunet in
lumea tardneasca.
Cantecul popular, transmis din gur5 in gurd pe cale orald, poate
fi considerat drept un jurnal nescris al tardnimei, jurnal in care sunt
consemnate faptele mai de seams. dupii cum evenimentele au un
rasunet mai puternic sau mai putin puternic, au si o viata mai lungs
sau mai scurta dealungul vremurilor.
Folcloristul Van Gennep sustine ca amintirea unui fapt istoric,
nu se pdstreazd la colectivitatile ce nu fac uz de scris decat un rds-
timp de 5-6 generatii, adicd_mijlociu 150 ani, iar cel mai mult 200
de ani" 1).
Intr'un studiu al d-lui Petre Caraman intitulat Cronologizarea
baladei populare" 2), autorul, cautand sa determine cronologic balada
cunoscuta sub o seams de denumiri si mai ales cantecul lui Marcos
Pasa" sau cantecul Gerului", reuseste sa demonstreze, pe baza unei
documentatii foarte ample, cd aceasta baladd, ajunsa in domeniul su-
pranaturalului dealungul vremurilor, (lupta Gerului cu armata tur-
ceased) are de fapt la origine un substrat istoric real.
Inainte insa de a analiza balada suspomenitd, d-1 Caraman face
anumite consideratii generale".
Ne vom opri asupra unora dintre afirmatiile discutabile din
introducere.
D-1 Caraman spune : A avea astazi pretentia unei cronologi-
zari bine stabilite in acest domeniu, (este vorba de domeniul fcl-
c]orului n. r.) inseamna a ne intoarce cu zeci de ani in urma la
utopiile cercetatorilor din faza romantics a studiilor folklorice, cand

1) A VAN GENNEP: La, formaCon des ligemdes. Paris 1919, p. 163.


2) RETRE CARAMAN : Cronologizares, Fie;_adecl Populate : Anucmul Arhivzi
de Folklor L Ion Mulea; Cluj ,,Car ea Rornaneasea 1902, editata de Aead-ania
RomanA, pag. 53.
TIM? $I LOC IN CANTECUL POPULAR ROMANESC 187

literatura populara era considerate drept un izvor istoric de mare


pret pe baza caruia se credea ca se pot reconstitui date si fapte ne-
inregistrate aiurea"3).
Aci se pun cloud probleme pe care credem necesar sa le la-
murim.
In primul rand, Orland seams ca istoria nu a fost scrisa sine
tra et studio" cum o cereau cei vechi, ca istoria a fost, de multe ori,
deformata Inadins pentru a deservi anumite scopuri, anumite per-
soane, o anume class socials, este dela sine inteles ca adevarul a
fost ocolit, Ca in ceeace s'a scris fare obiectivitate, s'au omis voit
fapte importante.
Pornind dela aceste realitati, confruntarea istoriei oficiale cu
elementele pe care uneori productia populara ni le pune la inde-
man.* poate duce la concluzii interesante.
Constatam ca anumite evenimente istorice, cari au fost con-
semnate in cantecul popular, ne desvaluie atitudinea pe care a in-
teles sa o is poporul fata de aceste evenimente. Analizand cante-
cele si baladele cari pomenesc despre un fapt istoric, vom vedea
ca poporul a avut simpatii sau antipatii fata de anumite personagii
pe care istoria le trece cu vederea, Ca poporul a participat intr'un
fel sau altul la anumite actiuni.
$i aci, trebue sa marturisim ca nu suntem de acord cu decla-
ratia categorica a d-lui Caraman care sustine ca : nu ne putem
astepta la reflectarea evenimentelor de adevarata importanta isto-
rica in literatura popular* de vrente ce poporul de jos, in general,
n'a luat parte conftient la creiarea istoriei tariff lui'") (sublinierde
apartin autorului n. r.).
Asemenea afirmatii ni se par cu totul neintemeiate, sau ele do-
vedesc tocmai ca d-1 Caraman s'a lasat influentat de ceeace nu-
meam mai sus istoria oficiala". A nu recunoaste zbuciumul poporu-
iui pentru a-si fauri o soarta mai bung, a nu tine seams de nemul-
tumirile cari de atatea ori s'au tradus in rascoale dealungul istoriei
poporului nostru, inseamna a ignora cu totul nu numai istoria, dar
chiar faptul ca poporul face parte din istorie, a nega insasi consti-
inta poporului.
De-ar fi se amintim numai de 1821, de 1848, sau de 1907 si
Inca ar trebui sa fie pentru oricine clar ca poporul a participat activ
la creiarea istoriei Vara lui.
0 alts afirmatie pe care trebue sa o combatem este cea in care
d-1 Caraman sustine ca timpul joaca un rol cu totul secundar in
productiile populare. D-sa declard categoric ca anul n i este nicio-
data piomenA. Spunand : ,.dar, deobicei timpul joacei cel mai putin
rot in productiile populare de orice fel (sublinkirea ne apar(ine)
3) P. CARAMAN, OP. cit. P. 53.
4) P. CARAMAN, op. cit. p. 62.
188 HARRY BRAUNER

chiar in balada populara, el este .tratat ca ceva cu totul secundar.


Mentionarea lui sub forma precisa de arm/ cutare", nu apare nicio-
data (sublinierea ne apartine) in creatiile foklorice pure" `').
Autorul studiului argumenteaza aceasta afirma%ie prin doua
poezii poloneze, cercetate de Care profesorul Bystron pe care d-1
Caraman nu le recunoaste a fi de provenienta popular5"6), dup5
cum mai departe ne prezinta, din studiul aoeluiasi profesor polonez,
un cantec in care se vorbeste despre asediul Vienei, dovedindu-ne
c5 in acest cantec evenimentul istoric este indepartat in trecut
cu o suta de ani"7).
In ceeace priveste literatura noastra, autorul studiului sus po-
menit spune : La romani deasemenea, nu vom intalni asemenea
determinari a timpului la care s'a petrecut evenimentul cantat").
Vom prezenta trei creia%ii din literatura populara romaneasca
din care reese clar ca anul in care s'a produs evenimentul comentat
este precis consemnat.
Prima. este un fragment dintr'un cantec, cules si inregistrat
&la inf. Ion Grigore Popescu, la 28-X11-19320), In care sunt legate
mai multe fapte istorice. Din anumite considerente de ordin politic,
usor de inteles, cantecul pe care it prezentam nu a fost prea ras-
pandit, nu a fost publicat decat in brosuri cu o circulatie redusa_
lath varianta informatorului Ion Gr. Popescu :
Foaie verde de un ghizdei,
Cand fu la cinze-i trei,
Can' sa 'ncorona Stirbey,
Punea-i plugul unde vrei,
Si arai pe cat puteai
Cu nima nu to centai
Cand fu la cinze-si sapt',
S'a dat mosiile'n part',
De casa patru pogoane,
Numai rape si sudoame.
Ce sa ne mai facem. Doamne ?
Copii ne mor de foame,
Mor in Cara romaneasca,
Cea bogata 'mparateasca.
Cat a fost Bibescu domn,
Zeletea oameni 'n somn.
Cat a domnit Voda Cuza,
Le cr5pa la ciocoi buza.
5) P, CARAMAN, op. cit. p. 57.
6) P. CARAMAN, op. cit. p. 58.
7) P. CARAMAN, op. cit. p. 59.
8) P, CARAMAN, op. cit. p. 58.
9) anrogistrat Sub nr. Fgr. 2933 ,(Catalog Gorj) Arhiva c12 Foisclor S.C.R.
TIMP $1 LOC IN CANTECUL POPULAR ROMANESC 189

Cat a fost Carol I,


N'aveam niciun capatai,
Carol e lege de neamt
Ne-a bagat cu gatul 'n lant.
Barbu $tirbey a ajuns domn la 29 Octombrie 1853, deci data
de care se pomeneste in cantec este absolut exacta.
Amintirea lui Cuza Voda a ramas vie in cantecul popular prin
cunoscutele reforme.
In ceeace priveste aluzia ce se face 1a Regele Garol I, trebue
sa precizez ca fragmentul pe care l'aan prezentat mai sus, face
parte dinteun cantec privitor la rascoala. din 1907, care s'a produs
.ub domnia acestuia si care se $tie ca a foal inabusita.' in sange.
Al doilea cantec pe care it prezentam a fost inregistrat la
24 Februarie 1936, dela /ciatarui Constantin D. Glutei din comuna
Gastesti, jud. Ilfov. 10).
Criza internationals din 1929, a adus prin politica de aser-
vire economics pe care o practicau guvernantii din acea vreme
o mizerie ingrozitoare in satele romanesti. '1). Colectivitatea sa-
teased a fest atat de sguduita de saracie, incat faptul a fost con-
semnat in .;.urnalul vorbit al taranului, sub forma unui cantec ce
poarta numele de ,,a lu4 Anti-Crist" (cum considera taranii anul
1929) si care ramane un docoment \Tit, al timpului.
Dam cafeva pasagii mai graitoare din acest cantec
Foaie verde de-un cofet
Anul douazeci si opt
Foaie verde mar musics
Este anul lui Cristos
Foaie verde fan cu roux,
Anul doufizeci i noufi.
Foaie verde trei seminti
E anul lui Anti-Crist ;
Ca el de cand s'a nascut,
Ne-a luat grau,
Ne-a luat porumb,
Din toate cate nitel,
Ca sa creada lumea 'n el.
Foaie verde foi din foi,
A venit vremea de-apoi...
10) Fgr. 3745 (Cataaog Ilfov) Arhiva de Folclor S. C.R.; culeg. Tiberiu
Alexandru.
11) G. IONESCU SLSE$TI in ,,Agrioultura Rominiei" spune: Cani in anul
L929 a venit prabusirea preturilor in Amarica, repercusiunea s'a resiantit imediat
in toate tarilhe exportatoare agricole, *i la noi. Preturile au seazut aria molt aL
aaa de brusc incat aceasta prabulire a echivalat cu o catastrota pentru agrioul-
tori". (Eznciclopedlia Romaniei III p. 301).
190 HARRY BRAUNER

Noi stim ca istoria a fost falsificatd de mite ori. Si, tocmai


de aceia, sustinem ca in anumite imprejurari, creatia populara
poate veni in ajutorul istoricului pentru a-i lamuri anumite pro-
bleme. Gasim ca d. Caraman subapreciazd importanta lucrului, rand
sustine ca, productiile can s'au nascut putind vreme dupa nasterea
unui eveniment istoric, nu pot aduce servicii marl istoricului po-
litic sau social". 12).
Din cantecul popular reiese starea de spirit a poporului, atitu-
dinea fata de evenimentele istorice la cari participa, atitudine
care nu este totdeauna consemnata in documentele timpului. Dace
ar fi sa ne bizuim numai pe documentele scrise, pe documentele
oficiale ale trecutului rdzboi, de-ar fi s rasfoim gazetele si pu-
blicatiile din acea vreme, am ajunge la convingerea ca militarul
roman, adica taranul imbracat in haine ostasesti, a participat cu
un elan de nedescris", cu un entuziasm admirabil" la razboiul
Sfant".
Vom gasi in intreaga literature fascists a timpului apologie-
rea fratietatii romano-germane, dupa cum si admiratia fail ma -
gini a poporului roman pentru marele Fiihrer".
Dar este de-aiuns ca istoricul sa -$i indrepte privirile catre
literatuna antifascistd, catre productia populara a timpului, pentru
a constata ura puternica a poporului roman impotriva lui Hitler,
desngidejdea taranului de a fi nevoit sa lupte la Stalingrad.
Pentru aflarea starii de spirit in care taranul a dus rdzboiul,
pentru a intelege adevdrata istorie, gasim ca -versuri ca cele pe
care le vom cita, sunt impotriva parerii d-lui Caraman de
cel mai mare pret.
Inca in anul 1941, adica in plina desfdsurare a actiunii raz-
boinice alaturi de nemti, care ne erau aliati, am rules acest bles-
tern 14) cantat cle ostasii roman :
Hitler, Hitler, mare Caine,
Ne trimeti prin tari strain,
Hitlere n'ai avea parte,
De lumanare la moarte.
Nici colac nici lumanare,
C'ai pus tarile 'n miscare.
Hitlere, arde-ti-ar tam
Cum mi-ai ars to inimioara.
Foaie verde-a murele
12) P. CARAMAN, op. cit. p. 62: Plerind in scurt tirrp dupa nael-vea 10r,
(ente vorl-a de valoarea de document pentru roartrate.a a cror oceu sunt prorTuc-
till, coil ice n. r) Ins:arnni cA eta nu pot educe zervicii *Vatic-M.1 calitic .au
soc'al, decAt pentru o epoch foarte aProPiata de oea contemparanA, oeeace nu e
d loc de mare oret".
13\ Inf. Grigare Isall, cram. Lipov jud. Droll, publicat in gazeta ,,Frontal
Plugarilor" 28. III, 1946 4i in rev. "Contemporanad".
TIMP $1 LOC IN CANTECUL POPULAR ROMANESC 191

Hitlere, nebunule,
Cand ti-o fi mai dor de soare,
SA to vad la inchisoare,
Fiare 'n mana si 'n picioare,
Fiarele sa-ti rugineasca,
Oasele sa-ti putrezeasca.
Iar de-ar fi si s'a 'ndura,
Dumnezeu de te-a ierta,
Sa-ti rasara soarele,
Sa-ti usuce ranele,
Sa se adune ciorile,
De prin toate Wile,
Sa-ti stranga oscioarele,
Sa-ti cante prohoadele,
Peste toate ocoalele,
La toate rascrucile...
Istoricul poate utiliza ca document foarte pretios, cantecul ce
se canta in timpul ingrozitoarei batalii din feta Stalingradului, can-
tecul in care taranul it mustra pe maresalul" Antonescu, si care
a lost inregistrat la 14.111.1943, dela laartareasa Ecaterina $tefu,
din comuna Sambotinu-Bumbesti, jud. Gorj 14) si din care vom
reproduce un fragment :
Stalingrade 'n jurul tau,
Curge sangele parau.
Maresale, vezi cu ochii,
Cum cad feciorii ca snopii,
Cad ca snopii cei de grau,
Numai sange pang 'n brau.

NOi socotim Ca uneori documentul oral, care este cantecul


popular, este mai mutt revelator decat unele documente.
Reluand toate teoriile citate pe care le sustine d. Petre Ca-
_raman, vom analiza, in lumina istoriei si a unor documente cari
ne :tau la indeanana, balada pe care lautarul Mitica Burcea, din
comuna Merenii de Sus, jud. Vla,sca, o nurneste char Cantecul
revoltci din 1907"").
Vom incerca sa dovedim CA faptele ce sunt povestite in can-
tecul popular pot fi folositoare istoricului ; ele pun la indemana
informatii ce nu au fost consemnate in istoria oficiala" de panA

14) Disc. 1492 II. Arhiva de Fololor S.C.R.; inf. Bca'ier,nn Stettu, Lon 5tell4
CiottnA Suchici, Ion Luca Borcan; inregistrat ee Tibertu Alexamdr-v.
15) Disc. 1407 I. b. Arhiva d6 Folcior S. C. R., :rat MiticA Burma, Fengft
Burcea, Ion Buro,a, irveg. 1a 12. 4. 1941, de cane Tiberiu Alexamdru.
192 HARRY BRAUNER

mai ieri, ele aduc lumina asupra unor adevaruri cari voit au fost
ocolite. 16).
Astazi in sfarsit putem utiliza drept izvor chiar si un manual
de liceu. Oricat de curios s'ar parea, facem acest lucru deoarece
/Ana acum catava vreme repetarn evenimentele din 1907, ca
si multe altele au fost in mare parte trecute cu vederea sau ex-
puse cu rea credinta, asa incat, materialul pe care ni-1 pune la
indemana manualul de scoala al zilelor noastre este mult mat bo-
gat decat ce puteam gasi in istoriile oficiale si publicatiile de odi-
nioard ").
Cautam sa combatem punctul de vedere al d-lui Caraman,
care generalizand sustine in concluzie ca balada populard este
un izvor foarte putin demn de incredere in ce priveste stabilirea
de cronologii la baza ei. Aceiasi constatare facem si asupra deter-
minarii locului si eroilor, cari se schimba aproape dela o regiune
la alta, si in genere asupra oricaror date istorice ce-ar vrea cineva
sa le constituiasca din epica populara in versuri". Vom cauta
sa dovedim ca in balada rascoalei dela 1907, pe care o prezentam,
faptele sunt strans legate de adevarul istoric, ca locul este bine
determinat, ca eroii nu sunt imaginati de fantezia poporului, ci
sunt eroi reali.
Balada a fost creiata in urma unui everuiment istoric, la care
a participat efectiv colectivitatea taraneasca.
Infonmatorul, Mutat-Tull Mitica Burcea, este dotat cu o xnermorie
admirabila si cunoscator al unui impresionant numar de cantece
batranesti.
In versiunea vlasceneasca din comuna Merenii de Sus, ni se
istoriseste cum, dupa ce rascoala se intinde din Oltenia, ajurrge si in
comuna IVIereni din jud. Vlasca, In felul acesta, balada fiind loca-
lizata, pierde din caracterul ei general, privind fapte si oameni din
cuprinsul unui tinut foarte limitat. Eroii pe cari ii cants balada,
sunt eroi locali cunoscu%i in regiune ; iar faptele strict controlabile.
Balada cantata de Burcea rgrnane un document viu al istoriei

1,6) MATEI IONESOU: Wascoala din 1907 (ed. Scantela" 1946) la pag. 15
spun: Asupra felului cum s'a desfasurat , taranilor, s'a pastrat pana
4cum o..a anai mare takene, atat in acris cat si prim viu. grai.
In cartile de sooala epune ca in anul 1907 taranli s'au Tasculat, iar
revolta a fost inabusita". Nicaieri nu puteal sa ai amariunte asupra rascoalthor...
Documentele lipsesc dea&emena Eratianu a avut doosebita grija sa clisfruga
dooum ntele cprivitoare la rascoala din 1907".
17) Enciclop,dia Romantel. in Viata politica a Roma/1143i sub Carol I".
(Encicloped:a Roma/lie' I. p. 875) vorbind deopre lam trece repede paste acest
eVeniment, spunand: ,,Ca toate rascoalele taranesti, miscarea botezata pompos
rewitutie" dela 1907, e violent:a, cruda, plind de orori inutile". Este dela
sine inteles ca utilizand o esemenea docurrt.ntatie, nu am avea posibilitatea ea
centrolam datela baladei pe care o analizam.
18) P. CARAMAN, op. cit. p. 63.
TIMP SI LOC IN CANTECUL POPULAR ROMANESC 193

consemnata in cantecul popular. Faptele pe care le descrie can-,


tecul din 1907" povestind despre lucruri in stransa legatura cu
nazuintele poporului, in el nu intervine in niciun chip elementul
mistic, elementul supranatural care ,apare in unele balade.
In 1.1-mite balade chiar din cele ce povestesc inta'mplari din
zilele noastre apar elemente supranaturale, mistice.
(D_ pilda este Inca vie amintirea ingrozitorului incendiu din coniuna OodeSti,
judatul Amgen, care s'a produs in anul 1934, in noaptea Invierii.
Pe caned preotul oficia serviciul religios si toata lumea era adunata in bi-
serica, din nebagarea de searna a unui credincios se pare, o lumanare a cazut
pe jos si a aprins o coroana. Focul s'a intins cu o repeziciune neobisnuita; in-
treaga asistenta, suprinsa de panics, a blocat usa iricat nimeni nu s a pu ut s lva.
Incendiul bisericii d la Costesti, care a provocat peste 150 de victime, a
impresionat adanc colectivitatea sateasca. La cateva zile dear dupa aceas a neno..
rocire, a aparut o balada inti'ulata chiar "Focul dela Costesti".
In prima versiune, faptele erau istorisite amanuntit, intocmai cum se petre-
cusera: caur.ae precise ale incendiului, in'arzirea pompierilor dela Pitee,tt, nu-
meta mui:tor victime, precum si o seams de alte informatii stint consemnate Zrt
balada.
Putina vrearte In urma apare Ina o a doua veralime In care nu mai &film
explicatia realist& a cauzei incendiului: poporul s'a refugiat in domenlui mistic
pen ru a afla motivul dezastrului pe care it pune pe Berlina supararii unei Sfinte.
Se povesteste, in aceasta a doua versiune, despre o Sfanta ale care' moa to
s'ar eta la Manastirea din Curteade-Arges si care. moaste Bunt purtate in pro-
cosiuni pentru inlaturarea secetei.
Acoasta Sfanta purta o salbi prctioasa Is gat, salba ce i-ar fi disparut in-
tetma din aceste procesiuni:
Dar un om nepriceput
I-a luat salba dela gat.
Motivarea focului urmeaza In versurile imodiart urrnatoare:

Salba Sfintei i-a fost drag&


Si i-a blestemat sa arda,
Nu acuma, altaidata,
Cared le-o fl lumea mai draga.
Am dat acest exemplu pen'iru a arata cum, in anumite imprejurari, elemen-
tele real's o nu satisfac colectivitatea sateascd ai atunci adevarua apare defo.m4t
in cantecul popular).
Balada care cants rascoala din anul 1907 este o balada realists
prin excelenta : in ea nu intervin in nici un chip,asemenea e'emente.
S'ar putea ca acest f apt sa-si gaseasca explicatia in cont nutul
baladei, care istoriseste o actiune la care colectivitatea taraneasca
a participat constant
Amintirea lui Mihail Kogalniceanu era la 1907 Inca vie in
memoria taranilor.
Vasile Kogalniceanu, urmand drumul inceput de fatal sau,
,sere improt.rietarirea taranilor.
De altfel, Vasile Kogalniceanu, considerat ca unul dintre inte-
lectualii tarii care au indemnat la rascoala si care a contribuit deci
STIJDU 13
194 HARRY BRAUNER

activ la aceasta, a fost purtat prin judecati si tras la raspundere.


Acestea sunt datele istoriei").
In balada lui Burcea, in inlantuirea faptelor, Kogalniceanu
(,,Gogolniceanu" cum i se spun), este ....ensiderat instigatorul pfn-
cipal. El a times ravage, reivcisele, bileple" (vers 18-13) la sate,
indemnand taranii sa-i alunge pe boieri". Se varbe!ste despre o
intrevedere intre Varanii care iau instauetiuni dela oGogolniceanu"
personal (Gurei 'n gurel ca vorbea" vers. 20) pe care it gasese is
Eueuresti si cum acesta it indearnna sa ponneasca: dela rnic ft
pan' la mare, tote cu securi la spinare" (vers. 22-23). Taranii ple-
cand dela el, iau legatura si organizeaza rascoala in sate.
Acestea sunt elementede generale, prologul am spune
pe care le prezinta balada inregistrata in anul 1941, adica 34 de
ani dela data cand s'a produs evenimentul.
De aci incolo urmeaza istorisirea celor petrecute in comuna
Mereni.
Balada, aducand o searn de elemente realiste, vine cu pre-
tioase informatii istorice.
Lautarul, care era copil pe vremea cand se petrecuse eveni-
mentul, it comenteaza cu amintiri personale in clipa cand dicteaza
tcxtul.
Spuneam ca gasim in aceasta balada fapte reale, controlabile.
In Istoria Romtiniei 20), la capitolul care trateaza rascoa:a din
1907, se spune: Trei sate din V/asca (Stcinesti, Vieru si OvicLu),
sunt rase de pe Tiimant cu tura/rile% 21).
Balada cantata de Burcea si inregistrata in Arhiva de Folclor,
ne confirms aceste fapte, cu vorbele:
19) MATEI IONESCU, op. cit. p. 29-30: As del la inlocputul lurrl Aprilie
stint arestati conducatorii miscae i muncitoresti, iar la Giurgiu fu arestat fiul
lui Kogaln:ceanu, Vasile M. Kog5lniceanu.
Avesta a tipArit o brosucla numita Istoricul chestunei taranesti, un ap:1
cAtre sateni pe care it indeamna sa lupte pentru rcalizarea dorintei for seLu:are
de pArnant, pentru votul universal si alte libertati cari nu etestau".
20) ISTORIA ROMANIEI: Manual Unie pentru el VIII Seeund.bri; redactor
r.sponsabil Mihail Roller (Editura de Stat 1947).
21) MATEI IONESCU op. tit. p_ 25: Intr:g apusul tariff este in flacari.
La Stanesti (Vlasca) are loc in ziva de 12 Martf.e cea mai mare lupta, judecand
dupa numarui luptatorilor si al victim.lor. Peste o mie de rasculati asalteaza o
eompanie cu efectiv de razboiu, ce ven'se sa apere conacul din comuna.
Se inc'nge o incaerare groaznica Fi cu toate pierderil suferite, ra cu'atii
tin piept Cu indArjir,, arm for de foc, manifestand un cLspret de moarte nemat
intalnit Inca pAnA atunci.
Lup a dur,aza, cu mica intreruperi, ore intregi, des'Asurandu-se pe tut
teatru de op ratil care se schimba din minut in minut.
Ra..sculatii se retrag, lasAnd pe teren aproape trei sute de morti".
La p. 26: Vazand ca Pustile Manlicher nu pot infrAnge rezis'enta disp-rata
a taranilor rascu:ati cart cereau pamant, guvernul liberal, in frunte cu en:nistrul
de interne Ion I. C. Bratianu recurge la o alts arma mult mai sangeroasA: tunul.
Ad:cA p.eru o paguba adusa vreunut mosier sau data vre'un mosier a
TIMP RI LOC IN CANTECUL POPULAR ROMANESC 195

Soldati tineri concentra


La Stanesti ca-i trimetea
vi lautarul, pentru mai multa verosimilitate, ne precizeaza in proza:
asta langa Giurgiu, pe band", i cantand in continuare arata cum
In urma impucarii unui capitan de catre tarani :
Comandantii c vedea,
Tunurile le-awza,
Tot satul 11 distrugea.
(Balada fiind moderns este normal s contina neologisme).
Mai departe ,in legatura cu represiunea, ni se spune in isto-
rie : ,,Se dau ordine severe, taranii Stint nuicelariti, executati in
massa, torturati fi schingiuiti ingrozitor... boierii se transforms
in judecatori, ei condamul fi executa chiar in localul autoritd-
ti/or''.22).
D. L. Patra4canu, intr'Un veac de freimantari sociale", spu-
ne2s: Satele sunt batute cu tunul, mil de teirani sunt ucisi Si
schinguiti sub directa priveghere a ofiterilor fi gradatilor, inso-
oit in aceste expeditii de pedepsire" de proprietarii sau arend,asii
devastati, sau vechilii tor".
Faptele sunt nu numai consemnate in balada, dar cantecul, cu
un realism impresionant, ne confirms cu lux de amanunte
cele afirmate mai sus: Mitica Burcea, in cantecul sau, spune :
Armata ca mi- venea
La primarie ca-i chema
Cap de revolts chema. (vers. 86, 88).
Si aci, lautarul aducanduii aminte, completeaza, in proza, la
dictarea textului : Adica toti eram chemati, si eu am fost chemat,
eram copil mic, m'am pitit intr'o maina de treerat, mi-era fried,
nu vazusem eu armata pang-atunci".
Ispravniceii ca-i chema
Listrilii 'n man5. da (vers. 90, 91).
(e vorbade listele intocmite de catre arendai).
tort cumva ues, unul sau mai multe sate sunt terse de pe hartft.
$i-au inceput!...
Primul judet martir a fost Vlasce. In ziva de 14 Mar'le 1907 erneria
rom5na preface in ruine pozitiile incmice", adica fatele StAneeti, Vieru, Ocilvoaa.
S'a procedat intoctnai ca la razboi. Nimeni n'a evut vole sa patrunda In zona
inamica", zdtica sA anunte barem femele Fi ccpiii, ca ea pea a (ugi. A 5,3t
un mAcel ingrozitor. Abia dupA ce cadavrele au fost Ingropate s'a permie ga-
zetarilor sA vina la fata loculur.
22) ISTORIA ROMANIEI: op. cit.
23) L. PATRA*CANIJ: "Un veac de frimantari socdale" (EditArna ',Forum"
p. 254).
196 HARRY BRAUNER

Care pe listra era


Co lanel ordin ca da
Soldatii ca mi-s venea
La bataie lua ").
Dar cu ce ca mi-i batea
Cu tragatoarea calului
Foaie verde micsunea.
Ca da, frate, nu glumea,
Sange 'n sus ca. asvarlea.
Ei frate nu mai simtea
Marin Roca ce-mi facea,
(despre el ni se spune in cantec ca ar fi fost cap de revolts ") :
Sangele-i i se 'nchega.
Acasa ca ajungea
Frumos sufletul si-1 da. (vers. 96-109).
Din documentele istorice aflam CA in judetul Vlasca soldatii
nu au vrut sa participe la potolirea rascoalei i ca in unele locuri
au refuzat chiar sa traga in tarani. 25) 26).
In balada se poate simti o anumita atmosfera de nemultumire
in legatura cu starea de spirit a solda %ilor. De pildA apare un mi-
litar care, ingandurat de faptul ea a fost indepartat de langa ai
sai si ca a fost mobilizat pentru a potoli rascoala, spune printre
$i ma dusera din sat.
Ma pomeni c'un mandat
$i cand fuse la grapat,
Jar alt soldat, intrebat de catre colonelul sau dece fluierd a jale ",
raspuncle ca ii dor de-acasti tare".
* *
In concluzie, tinand seama ca istoria cum a fost facuta pand
acum, reprezenta punctul de vedere al unei singure categorii so-
male, pentru a cunoaste psihologia poporului in legatura cu anu-
24) MATEI IONESCU op. cit. p. 27: ,,La Spitalul din Giurgiu din 99 de tarani
raniti. 37 aunt raniti din batal".
25) MATEI IONESCU op. cit. p. 21: ,,In ziva de 9 Martie, rezervistil veniti
la Alexandria se rascoala in clipa in care aunt porniti spre gara; for li se alatura
Br rezervistii orascni ce trebuia sa piece spre Moldova.
Rezervistii opresc in statia Buzesti un tren plin cu rezervisti ce venea
dela Zimnicea ri im,preuna cu acestia pornesc spre casele for ".
26) MIHAIL ROLLER: Docurnente din micarea rou.ncitoreasca 1872-1916.
(ed. II. Ddi ura Conf. Gen. a Muncii 1917, p. 417, nota 1): ,,Cei 69 soldati despre
care se vorbesto in motiune (n. r. este vorba despre mot:unea privitoare la taranii
aredati votata la Congresul Partidului Social Democrat din Romania, tinut d la
31 Tanuari la 2 Februarie 1910) au boat arestati cu prilejul rascoa elor t &Tan esti
din 1S07 pentru mot:ivul ca au re.uzat sa traga in taranii rasculatl.
TIMP $1 LOC IN CANTECUL POPULAR ROMANESC 197

mite evenimente istorice, trebue neaparat sa se utilizeze si ma-


terialul pe care ni-1 pune la indemand cantecul popular.
In cantecul popular sunt uneori consemnate fapte si amanunte
pe can istoria oficiald" de pans astazi le-a oink; Sall le-a defor-
mat intentionat.
In cantecul popular se oglindesc uneori cu lux de ama-
nunte fapte istorice can sunt de cea mai mare insemnatate
pentru cunoasterea adevarului istoric.
A tine seama de indicallile istorice pe care ni le pune la in-
demand cantecul popular nu inseamna a ne Intoarce la utopiile
cercetarilor din faza romantics" ci a folosi un material care une-
ori este
- extrem de pretios pentru lamurirea unor adevaruri necu-
noscute pe deplin.
*i. chiar datele ce privesc determinarile concrete, cadrele de
timp si de loc in care se petrec evenimentele de ordin politic si
social, pot fi descoperite uneori cu precizie in cantecul popular.
Astfel se dovedeste Inca ()data ca si creatia folclorica este un
aspect al participarii la evolutia structurii sociale, la realitatea
socials si ca notiunile de timp Si loc pot fi in cazul unor cerce-
fari adancite determinante adesea in cantecul popular cu 43 exac-
titate surprinzatoare.
198 HARRY BRAITNER

ANEXA I
CANTECI: L RE OLTE l DIN NO-CIA S U TE APT h."
Lnf.Mitica Burcea, lautor din corn. Merenii de Sus, jud. 'Wawa
Inregistrat in Arhiva de folelor S. C. R. la 14.8.1937 sub Nr. igr.
4268
Imprimat pe disc la 12.4.1941 (Disc. 1407 lb.)
Foaie verde trei spanace De revolta 0 spunea,
In anul mug sute sapte an sat in sat ca umbla,
Mare Tevo to se faces. Cu capii de mi-u vorbea.
Foae verde Salcioara Foae verde $i-o lalea.
Mare fierber'este'n taws. Toti taranii c'auzea
Dela mic $i parela mare, $i studentii tot asa,
Toti au securi la spinare, In cap, frate, se punea.
Dela mare pan' la mic, Din Oltenia pornea,
Toti cu cutitili la brau. Perna la Mereni ca sosea.
Foae verde micsunea In Mereni rand mi-s sosea,
Gogolniceanu ce face_a? Drept la curte ca-mi tragea,.
Ravase'n sate ca. da, Foc la curte ca mi-u da
Ravasefle biletele, $i la porumb tot ,a$a;
Foae verde rnicsunea Altii, frate, ca-mi car' a,
De revolts le stria, $i curtea o distrugea.
Pe boieri de-i alunga. Foae verde milcsunea.
Taranii cand auzea Arendasul c'auzea
La Bucuresti se ducea, Cai la trasura punea,
Cu Gogolniceanu vorbea In Bucuresti se oprea.
Gura'n gura ca vorbea $i Domnia c'auzea
$i el, frate-i, sfAtuia: Rascoala ce mi -v fAcea,
Dela mic pi pan' la mare, Soldati tineri concentra,
Toti cu seouri la spinare" La Stanesti ca-i trimetea.
Ei, frate cand auzea,
(Vorbit: Asti langa Giiurgiu, pa balta)
Comandantii ce facea Odata se necajea
Pe sateni ca i-i chema. Tunurile le-aseza
Din guira-i povatuia,: Tot satul ca-il distrugea
Mai satenilor, Foae verde mics-unea,
Nu faceti voi, drag'asa, In sat la Mereni venea,
C'o sa vie moartea-a$ Foe la curte ca mi-s da.
Ei beti, frate, ca-mi area. In frunte tine era?
Maria pe paiscA punea, Marn Rosu ca-mi era.
Rivorvere tot asa, Foae verde micsunea,
Cu sacure-asemenea, Mereni-de-Jos ca intra.
Un capitan ampusca La Distorian mergea.
Comandantii ca vedea
(Vorbit: Proprietar d5 la Cioani)
TIME, $1 LOC IN CANTECUL POPULAR ROMANESC 199

Dar Cu tine se'ntalnea? Oa le cu unturd lua,


Cu Ion -Criistei se'ntalnea, Afar5, din. curte le da
Amandoi ca se vorbea, $i prin an CA le trantea
Cap de revoltd se fdcea. Foae verde si-o lalea,
Pe tarani ca -i indemna, Dela trei zile colea,
In aurte ca mi-s intra. Armata ca mi-s venea,
Curtea ca mi-o devasta. La primdrie ca-i chema,
Vac:le Ca 1e lua Cap de revolta-i chema,
$i caii tot asa; In genunche ca-i punea,
(Vorbit Adica toti erau chemati. $i io am fost chemat eram
Copil mic in-am pita Intr-o marina de treerat.
11I-era -frica, nu vazusem io armata pan'etunci).
Ispravniceii ca-i chema, Drumul la soldati le da.
Lis:rilii 'n mama- ca-i da. Foaie verde miesunea
Colanelu ce-mi facea? Un soldat c5 in.-5 striga:
In picioare se scula, Foae verde matostat,
Dupa listed ca-i striga. Ran mama m'ai blestemat.
La rand toti, frate, venea. Stan aoolo zi $i noapte,
Care pe listed era. NebAut $i nemanoat,,-
Co ldneil ordin ca da, De nimenea neintrebat.
Soldatii ca mi-.s venea. Plange-ma, mama, cu dor,
La bdtaie lua. CA si eu ti-am fost fecior.
Dar cu ce ca mi-i batea? Scoteam boii din obor
Cu tragatoarea calului, Si plugul de sub Sopron
Foae verde miqunea, Ti-am arat, ti-am semanat
CA da, Irate, nu Waimea. MA pomenii c-un mandat,
Sange in sus ca azvarlea, Ca ma dusera la sat.
(Vorbit: A5a-i hatea) Eu de-acas cand am nlecat.
Ei, Era's nu mai timtea Am lasat tats si mums
Marin Rosu ce-mi facea, Si nevestica frumoasa,
Singe le i se'rtchega, Trei copii pe langa masa.
Acasd ca ajungea, Un soldat fluer'a jale.
Frumos sufletul $i-1 da. Coldnelu-i striga tare:
La 'nchisoare ca-i ducea, Ce fluieri, soldat, a jale?
Dar unde ca-i inchildea? Ori ti-e grea cirma'n, so/mare?
Tot la Giurgiu-i inchidea. Nu mi-e grea arma'n sryinare,
La temnita ca-i ducea. Ci mi-e dor de-acasa tare.
Trei luni de zile sedea; Armata c5 nn-o strangea.
Armata ca mi-o strangea, Drumu-acasa ca le na.
La regiment mi-o aducea, De revoltA ca scdpa
200 HARRY BRAUNER

ANEXA II.
In revista Oltenia (Culegeri-Cercetari-Documente). Cartea I-a
Partea I (Fascioarele I-IV) editata de Ramuri" la Craiova (anul nu
este indicat), la capitolul Folk lor a fost publicata sub titlul Obarsia
cantecelor populare", de catre invatatorul IonitA Voinescu din comuna
orodel jud. Do lj, o balada privitoare la rascoala din 1907.
Acest cantec a fost predat invatatorului Voinescu de catre elevul
I Corneanu din clasa V-a si este numit oRascoalele taranesti din
Marie 1907".
Desi foarte lung, textul original a fost ciuntit in momentul pu-
blicarii (In introducere se spune clar: partile cele mai insemnate le
reproduc...").
Redactorul pretinde ca versurile baladei au fast compuse de
catre Radu dela Giubega poet poporan".
Balada pe care o publicarn mai jos constituie un izvor de infor-
majii de cea mai mare importanta datorita rnaterialului neobisrant pe
care it confine in ceeace priveste desfasurarea rascoalei in judetul Do 1j,
prin indicarea precisa a localitatilor $i numele persoanelor pe care le
pomeneste.
Iata textul, reprodus intocmai :

RASCOALELE TARANE$T1 DIN MAHT 1E 1967".


In anul 53 Rostul nostru pe pam'ant
Cand s-au coronat $tirbey $i ne-am pomenit muncind
Purieai plugu p-unde vreai La ciocoi in plug tragand
$i arai pe cat puteai. Pentru o vacs de-o avem
Cand s-au coronat $i Ghica Toata vara claeuiarn
Batranii rasuceau chica Cand eram la socoteala
Cand s-au coronat $i Cuza Mai datoram Inc'o vara
La ciocoi le plesni buza. Foaie verde trei granate
Domnul Cuza om cu cap Aivwl noud sute sapte
Pe nor ne-a delimitat Cand am fost batuti 1a spate
Din paduri ne-a adunat Si putea Ca da-i omoare
$i'n lznii ne-a asezat Of! ce fapte blestemate
$i cu pamant ne-a 'nzestrat Foaie verde de artliras
Cum domnu sfant l'anvatat De sus a venit ravas
De casa 7 pogoene A concentrat calk*
Vezi-1 si auzi-1 Doamne Foaie verde trei alune
Usureaza-i mormantelu Si i-a trimis prin comune
Pomenes_e-i suflete u Ca sa-si bata jec de lume
Foaie verde bob naut . Pe care cum ii prindea
De atunci a trecut timp mull Ii batea si-i canunea
Noi foarte ne-am inmultrt $i la pusca-i trimitea
Pamantu a devenit $i-i vedeai pe toti cazand
La fnati surori s-au inpartit Tot ca iepurii din crang.
Iaca acum s-a $i pierdut Foaie verde de trifoi
TIMP $1 LOC IN CANTECUL POPULAR ROMANESC 20I

Sunt si vinovati din not Asta Doamne n'am vazut


Dar acum ma'ntorc si zic Ca ce-a fast nu s-a vazut
Caci focul care a venit Nici cetit nici pomemit
Dumnezeu 1-a porunczit SA antarnirile pe pamant
N'a mai fost de suferit Stransesem la tinerete
Cobori Doamne pe pAmant Si soldatii luand povete
Urgia dupa pamant. Ni-a distrus la batranete
Foaie verde bob naut Oastea noastra Romaneas.ca
Vezi soldatii ce-a facut Nu alta de-a paganeasca
Pe not ca ne-a jefuit Foaie ver-de de negara
Ca pe rtiste strini de rand A cazut blestem pe tars
Primarii mi s-au varbit Cu oumplita de rascoala
Cu Grecii s-a sfatuit Multi a dezertat din tail
Si pe acasa ne-a jertfit Si-a trecut peste hotara
'Nainte CA le-au e$1t Ca sa scape s3 nu moard
bale din casa scotand Foaie verde trei lamai
Cu chibrituri scaparand Vreo zece cincisprezece mit
Le-a pus foc numai decal. f-e bagat prim puscarii
Cenusa s-a dus in ;rant Despartindm-i de copii
Nimic nu s-a mai vazut Casele for pustiind
Foaie verde matostat Nevestele for plangand
Ne-a legat, ne-a fereoat De-a facut de n-a Mout
Si'n gura ,pusca ne-a dat N-a fost credet pe ramant
Armata 1-a escultat Foaie verde trei agl:ce
CAci era asediul dat Cand a fost la Bailesti
Multi dintre not a pioat Stai in loc te jelesti
Bate-1 Doamne $I-1 trasneste $i pe urma te gandesti
Pe eel de ne napastueste Cincizeci de case la rand
Foaie verde de trei flori Le-a bombardat la m'nut
Regimentul Rosiori Iar numele celor morti
Cand a niers in Oprisor Pomenindu-se de toti
Cu Grecii s-e 'mpreunat Ca s'a omorit boggi
Si pe tarani i-anifpuscit Nici cal putin intrebati
Fara sa fi fost la fapt Foaie verde trei oglice
Si de-acas' de langa gaud Astromonul care zice
Nici un moment rasculat. Oanpul sa i se usuce
Foaie verde matostat Limbs din gull sa-i pice
Doamne cum ai fi rabdat S'o is cainii s'o manance
Asa ceas ingreunat Ca n'a fost aceste faote
De singe nevinovat Dela Dumnezeu lasate
Cand a fost la Fatule Caci el puternic $i sfant
Oameni dui comuni vecine Incblung a suferit
Si ,puneau sute la rand A stat numai de-a privit
Gloante de razboi tragand 0 alta treaba n'a avut
Foaie verde de dafin Foaie verde bob naut
$i i-au puscat ca pe copii D'a'nceput cand ne-a facut
Ramanand mime, so'ii Creld ca ne-a $i randuit
Cu lacr:mi pang in barbii Cresteti de va inmultitl
Infocate sed. pustii. P-imantu de-1 stapaniti
Foaie verde bob naut Cu saps de vi4 luorati
202 HARRY BRALTNER

Cu furca de va'mbracali 13etegi si lipsiti de foame


Foaie verde margarit Foaie verde margNrirt
Astazi cum a dovedit De-am facut de n'am fkut
Cine 1-a hotarnicit N'a fost credit pe pgrn.anct
Mo?ii marl pe el facand Janclarmii cand a venit
Si facarndu-se stapani Pe-acasa ne-a jefuit
Toti frati de-al noitri roman Multi din ei s'au pricopsit
Foaie verde de trifoi C'au Ittat our $i argint
A venit vremea de-apoi Si-a laSat pe multi plangand
S'a morn multi din not Foaie verde de trei boji
PArati de fratii clocal Sirman de judetu Dolj
Ce'nclilecase pe nol Mudt sa stai si sa-1 prwesti
Cat au Lost calari pe not Si pe urma s5-11 jellesti
R5masesem fdra boi Cki a Post judet cu jale
Si'n obor cu dou5 of Omorati prin bombarldare
Negrise pielea pe boi De-a mers i7estea pand la mare
Nacajindu-i la ciocoi Foaie verde pelin:ta
Foaie verde de ormuz Mare gri,e la &Coml.&
Dela Bucureasa '11 ;us Foaie verde sirninoc
Vesrtea'n tard a ajuns In curte la Nae Pop
CA din gars panan gara Foaie verde de sarmaile
Toti tarenit dela tail Sunt adusi din dep5rtare
S'au pomenit in rascoal5 Fiindca era curtea mare
Strig5 toti macar sa moara Cu bete, funnii udate
Si s5 jelese i sl plang Foaie verde $i -o lalea
Ca'n vremea care a vent Dupd ce ca-i Impusca
Numai e de suferit 0 groapa mare facea
131ciul $i jugul purtand 0 suta ciricizeci baga
Foaie verde iasomie Paul groapa se umplea
Vin Grecii dela Grecie Multi pe-Gfard ramanea
Fara subd sau samar Si curdle ii cibcanca
Cate sapte pi-un magar Cu carnea for se hranea
Aoleo! ce goi sgraci Rana osu-i ramanea
Parca sunt ciobani de vac). Ca nimenea nu'ndrasnea
qi peste un an sau doi Sa se clued ca s5.-i is
Se fac bogati dela not Ca soldatii foe tragea
Din covrigari p:Acintari Nimeni nu s'apropia
Maine-i vezi proprietari Ca asa ordin avea
In urm5 milionari Foaie verde porumbarri
Dar actm v-a blestemat Atuncea trei carciumari
Domnul eel prea luminat Care sunt proprietari
C'a facut multe gre.;ele DumneavoastrA ii stiti bine
$i'n sfintele sarbatori Dar eu vi-i spun pe nume
Muncind la treeratori Unu este Mateescu
Foaie verde foaie lath Altu le Mirescu
Tara noastra blesternata Si cu Stefan Oretulescu
Cum in lure nu e alta Foaie verde s'o lalea
C'a'npucat copil pe tata Ca cate trei se vorbea
Si multi lipsesc din not Doamne $i-o comisie'm forma
Infundati prin inchisori Care dup5 cum voia
TIMP $1 LOC IN CANTECUL POPULAR ROMANESC 203.

Ace luta zile-i da Care-au luptat pentru not


Iar pe care-1 acuza Foaie verde lemn darmos
Afard'n curte -1 scotea Aceasta o scrim c'a fost
$i cincizeci de gloante-i da Timp de doi ani nu mai jos
Fereastra prin el fkea Dar arum a murit mu
Multi nevinovati murea BArbati femei si copii
Foaie verde lernn cainese Fete maxi si mici copile
Vedeti ordin ciocoiesc S'a dus vestea pand la mare
Nu dela stdpian domnesc C'a lost 1a not mare jale
Doamne nu o fi pacat Foaie verde s-o lalea
Sange drept atevinovat S'irmana Caraula
De lume ce sa'npuseat A lost mare jale'n ea
Ah, ce jale ce pdcat Intr'o sfanta Dumineca
Doane ouan ai fi rabdat Ca armata cand sosea
Foaie verde trei graunti Cu boeru se vorbea
S-iau puscat copiii multi. Thnurile le-aseza
In fasii invdluiti Casele le bombarda
De p'arintii for trimitt Foaie verde calilie
Caci pdrinti in brate-lua Cand fu soarele'n chindie
$i soldatii foc tragea Lor le cazu cu mane
Foaie verde trei alune $i trirniseal s5 vie
De-i sti tara cats lume Tot satu la priankie
Nu mai calcd azi in tine Foaie verde s'o lalea
Mu lt ai plange $i -ai ofta Soldatii daed pleca
Cuprinsd de jalea grea Pe .care cum it gasea
C'a murit multi dintre not Fnuanas cu streangul lega
Pd.rali de fratii ciocoi La primArie ii aduoea
Foaie verde de negar5 Ca asa ordinal era
Blestematd ai lost tara $1 pe toil sand ii strangea
In aceasta primavard II batea pans -i facea
Tara tar5. tarksoara De spunea ce nu sta.
Scapa lumea de 'nchisoane Foaie verde s'o lalea
Cd ea nu e vinovath Duper ce rau u batea
Vinovat este cioebiu Treizeci tineri alegea
Ca s5 facd pe craiu $i cot la cot ii lega
Iubitor de argint Pe sosea'n vale ii lua
*i sarpe afurisit Rana din sat ii scotea
Foaie verde bob naut $i'nteo vale ajungea.
Tu tara nu to -ai gandict Foaie verde s'o lalea
La rdzboiul ce-ai facut Cdpitanul ce fdoea
Cu pb.'ganul ce1 urat Daed vedea ce vedea
Care 1-ai si biruit Cd noaptea s'apropia
Foaie verde de doi sfanti El de loc nu zabovia
Cad a nostri pdrinti fra# Pe oameni la rand punea
Cu arme bine si armati $i la soldati comanda
Trecea Dundrea notand Foe de salbd'n ei tragea
Pe Rusia salutAnd Foaie verde de-un bujor
Unde a si izbutit Sa v spui si de Plopsor
Zece mil s'au prapadit Este foarte mititel
Din acesi bravi erai Asezat pe un oolnicel
204 HARRY BRAUNER

Cu-o suta de ease 'n el $1foc rau ca ii punea


Parca este-un orasel. Astepta pans ardea
Foaie verde matostat $i nimic nu ramanea
Armata and a picat Asa soopu-si implinea.
Cu ordinal de-asediu dart Foaie verde de-o smicea
Mateescu a aflat Pe li,ni.i in jos pleca
Cu armata s'au invatat $i la enci c5.si foc punea
$i la Plopsor a plecat. Pan'la Firu ajungea
Foaie verde margarit Mai mare jalea era
La Plopsor cand a sosit $i tali in coseri ardea
Cu Mlirescu s'a vorbit $i tipa si necheza
Ca cu el stla vorba Dar Firu asa striga
Si toata sfatuiala Din casa de unde stia
Bata-i Maioa Precesta Ca afara nu esia
$i sfanta Dumineca Ca- soldatii nu-1 rasa,
CA de-asa le-a fost mintea. Caii aco'o se topea
Foaie verde de-un pelin $1 nimeni nu-i scotea
Ei au Mout sfatul bun Ca Mate cu nu vrea.
In carciuma la Calin Foaie verde s'o lalea
Ca acolo era vim bun. Pe linie in jos pleca
Foaie verde sllc_loara Panala Dancesti ajungea
Dupa ce se'ncovoiara La Mitrica'n casa intra
Pe soldati cu ei luara Uncle mart el se afla
Si pe sosea 'n sus plecara C3 -1 impuscase armata
La Izvor Sarbu tragea Foc easel ca el punea
CA pe el necaz avea 0 parte din timp ardea
Daca acasA nu-1 gasea Pang dusmanii pleca
Gaz pe casa arunca Mums -sa s'alatura
$1 pe toate ce gasea. $i prin foe la el intra
Dupa ce le gazuia latrasi afara-1 scotea
Cu chibrituri scapara Of! sarmana vai de ea
Si foc la toate punea I se aprindea si c&rpa
Ardea pang se ispravea Ea pe jos se tavalea
$i pe urma ce zitcea Oa sa-si stingg carnasa
Pe linii in jos pleca Ca sa-si scape viata
La patru case foe punea. Ca nimeni in sat nu era
Foaie verde $'o lalea Ajrutor oa sa-i mai dea
$i mai'nainte mergea Foaie verde busuioc
La Gheorghita se oprea SA va spui si de Vartop
CA pe el necaz avea Mare noroc 1-a ajutat
Ca voia nu le fdcea Ca asediu s'a iertat
In curte au el intra Fars sa arza vr'o casa
Intai un caine impusca $i nimeni nu se impuscase.
Foaie verde de sarma Foaie verde matostat
Dupa ce se mai vorbea Daca primarla a aflat
Gaz pe toate artinca Ca asediu s'a iertat
Cu chibrituri scapara Cu boieri s'au inv5.tat
$i pe toate le-aprinidea Si soldati cu ei au luat
Caruta cum scapa $1 prin comuna a plecat
Cu coceni ca o'ncgrea Fara s fi ceroetat
TIMP $1 LOC IN CANTECUL POPULAR ROMANESC 205

Cine este vinovat. Foaie verde de tutun


Foaie verde de-o smicea Inoediu a fast in Cdtun
$i la care cum mergea Foaie vende foi de prop
Cu chibrituri scapdra La averea lui Nae Pop
$i foc mare s'aprindea Foaie verde pelinitd
De-ti era mare jalea- Aoleu boer Stanicd
Foaie verde murele Cum mai tremura-i de frica
Ardea frate oasele Ca s'astepta si plangea
Cum and lumandrile Sd-11 cuprinza jalea grea
Cand se fac deniile Foaie verde matostat
$i trosnea pdttilele Om batran si am cu cap
$i ou magaziile Pa Piturcescu a rugat
Cum poonesc tunurile 0 mie de lei a dat
Cand se fac manevrele. De incediu a scapat
'Foaie verde magheran Foaie verde matostat
$1 sA vd spun si de Corn In tot timpul rdsoulat
C'o sutd ciocoi in el Nu mai stai culcat in pat
Pared este un ordsel Foaie verde foi de troacd
Asa e de frumusel Mitru doarme la Boboacd
Cad cio ioii sunt dusmani Foaie verde de ghizdau
C'au Dicta si averi marl. Si Ioncicd inteun sparndu.
Foaie verde fir mdrar Foaie verde bob naut
Si s vezi rogojinari Ne gandim numai atat
Care sunt cei mai talhari C'avem rege bun si bland
Un ciocoi Angelesou Ca credem ca n'a stiut
Cu Invdtatoruil Florescu Cum trdim pe aoest Oman' t
$i ou Niculae Ionescu. Insd astazi a vdzut
Foaie verde s'o lalea Guvernele ce-a fAcut
Se vorbea, se sfdtuia CA s'a pus'nainte-i zid
$i o comisie imi forma Astazi zidul sfaramand
$i verdictul ca -1 soptea Guvernele a vazut
Treizeci tineri in el punea Suveranul ce-a flout
La armatd-i trimetea. $i foarte bine-a crezut
Foaie verde de-o negard Cd ciocoimea ne-a supt
It acuza oa sd moara Fara drept pe-acest pdmant
Foaie verde meri domnesti Care ni 1-a ddruit
$i punea oam2ni destepti Bunul Dumnezeu eel Sfant
Din mahalaua Bifulesti Foaie verde tie avrameasd
Foaie verde s'o lalea Zicem ura s trdiasca
Scopul nu si-1 ajungea $i zilele sa-i lungeascd
Ca asediul se tragea Multi ani sa ne sta'paneascd
$i nimeni nu senipwa $i la not sa se gandeasca
Numai ca se jefuia Ca sd ne'mpdmanteneascd.
COMUNICARI

NUMARUL LOCALITATILOR VECHI DIN


JUD. IA51 CONSTATATE DOCUMENTAR
INTRE ANII 1400 SI 1504')
de Laeticia LAZARESCU

Numarul total de localitati l), care apar in documentele timpului


fn judetul Iasi pans la 1457 este de 59 3), intre care figureaza si pro-
prietatile azlete care nu pot fi legate de un anume sat sau targ. vin -
tre aceste vechi asezari omeneL-ti, exista. astazi 23 ; 31 au disparut cu
desavarsire si 5 asezari au ramas neidentificate.
In vremea de azi ") judetul Iasi are 289 de localitati: 287 sate si co-
mune, un oras neresedinta sl un mumcipm.
In ceiace priveste izvoarele informatiei mele, m'am folosit in pri-
mul rand de publicatiile domnilor M. Costachescu, D. P. Bogdan, pre-

1) A se vedea tablourila a atistioe nr. 1 di nr. 2 din A nexe, precum si grafi-


cele nr. 1 si nr. 2.
2) Textul de feta constitue un fragment dintr'o lucrare mai mare de e'%-
t istic a istorica. Prama parte tontine o ithn ificare Si o localizare a avezarilor
oman.sti care apar in aocumente.e din vierrea ,ui Alex ndru-c 1-Bun, vrerne pe
care am socotit-0 ca Inc:pand dela data celui mai vechiu document intern care
sa contina numele unei localitati din Moldova, pans in anul suirei pe trcnul
Moldovei a lui Stefan-cel-Marz, socotind in felul ace,ta domnia lui A exandru-
cel-Bun Ei a unr.asilor Eai pang in anul 1457. A dcua pane cupri de be itatile
ce se pot identifica din documentele datate intre s_Tuirea pe tron a lui Stefan -cel-
Mare si anul 1504. A tr.ia pThrte se refers :a loealitatile cuprinse in docun-knte'e
date intre anii 1504 si 1600. Urn-atoarele cercetari vor cuprinde veacurile 17, 18
si 19, pans cand se va putea Lace racordarea cu cifrLtle -corespunzatoare ale Era-
tisticei moderne,
In locul de fats public cate un frarm-mt din priTrul 4-i cel de al eoilea ca-
pitol, anume judetul Iasi in vrcmurile lui Alexardru-cel-Bun si $t fan -cel -Mare,
iar in hartile din anexe cunt aratate atal localitatile care exists pans astazl,
cat si cele care eu disparut cu totul.
3) A se vedea plan. a No. 1.
4) Iducrare de feta a fast scrisa in anul 1944.
zo8 LAETITIA LAZARESCU

cum si de acele ale lui T. Codrescu, Gh. Ghibanescu, I. Bogdan, N.


Iorga, asemenea si de publicatiile aratate in notele lucrarii.
' Pentru a evita confuziile ce ar putea rezulta atat din neputinta
de a identifica cu preciziune limitele judetului Iasi in veacurile tree,t
si de a urmari an de an schniinarue tent,uriale 1,e care le-a suferil si
mai ales pentru a face cu putinta o comparare statistics a ciirelor pe
care le vom obtine, am crezut ca este bine ca suprafata judetului last
sa fie socotita aceia pe care o are in momentul de iata judetul ce poar La
acest nume.
Ne asiguram astfel o bald teritoriala precise, prima conditie pentru
o lucrare de statistics. Subliniez insa faptul ca aceasta suprafata este
pentru veacurile trecute conventionala si ca ar trebui ulterior facut un
studiu asupra numarului si variatiei in timp a unitatilor administra-
tive supraordonate, dela tarile", tinuturile", districtele" si ocoalele"
depe vremuri pans la judetele si plasile de azi.
Teritoriul care constitute judetul Iasi in vremea de azi se afla ase-
zat in depresiunea Prutului de mijloc5), adica ocupa o parte din cam-
pia moldava 0), care e marginita spre Nord de coasta Ibanestilor, spre
Apus_de dealurile Siretului cu masivul Harlaului Dealul Mare", la
Sud se margineste cu podisul moldovenesc, iar spre Rasarit cu raul Prut.
In depresiunea Prutului mijlociu se gra depresiunea de contact'),
adica o succesiune de vai, sau chiar un veritabil uluc la picioarele unor
dealuri inalte 8). Cunoscutul geograf Emm. de Martonne spune Ca de-
presiunea de contact, pe care el o numeste periferica, e o regiune de
vechi asezari agricole si pastorale 9).
La Nord de Cotnari legatura dintre campia moldava si dealurile
Siretului, adica depresiunea de contact, se face prin vai foarte largi, iar
dela Baiceni spre Iasi aceasta depresiune infatiseaza o linie intrerupta,
zimtuita, mult mutate spre interior 'a).
In concluzie deci, depresiunea de contact e o regiune foarte favora-
bila asezarilor omenesti, deoarece se poate face schimbul dintre produ-
sele dealurilor cu cele din campie si din pricina aceasta din cele mai
vechi timpuri a atras asezarile omenesti. Sapaturap ce s'au facut de
catre Huber Schmidt la Cucuteni-Baiceni intre anii 19091912 au dat
la iveala o statiune cu urme numeroase din vieata oamenilor primitivi
din vremea neolitica. S'a gasit o ceramics pictata impodobita cu moti-
vele cunoscute : spirala si meandrul u1). Deasemenea s'a gasit o statiune
primitive la Fedeleseni in Roman, deci la hotarul judetului Iasi, avand
in felul acesta Inca o dovada de vechimea asezarilor omenesti in ju-
detul
In vremea stapanirii romane s'a ridicat un val de ap5rare prin
5) David M., Cercqdri geologice In pcdisul moldove-nesc p. 131.
6) Martonne Emm. d,e, Traitk de geographic phisique p. 23 si 266.
7) David M., 1. c., p. 131.
8) TIVescu V., Obesrvari asupra limitel de Vest a d:presitmei Jijiei in B. S.
R. R. G., tom. LIII, 1034, p. 349
9) Marto -ne Emm, de. 1. c., vol. 2 p. 712 si urmat.
10) Tufcscu V., Dealul Mare in B. S, R. R. G., torn. LVII, 1938, p. 156.
11) S.hmidt H., Cucuteni in cl_r oberen Mo!dau Rum5nien. Die befeeigte
Siedelung mit bear alter Kcramik von Steinkupferzeit bis in die wollentwickelte
Bronz.zeit, plansa II-6.
JUDETUL IASI
SC. 1 : 300.000
/*
S. LOCALITATILE IDENTIFICATE SI DATA
N
LOR DE APARITIE IN DOCUMENTE.
6 Tolj0302 1502
1457 1504
oIACOBENI 1502

aseni 1502

051:00020i- Saar 1473

Veriigni.1 00
Turia /473
&Ohl moo

.
\en_
,
)
ZAHORNA 14720
POPRICAN(j 1476

NOiME$11 1472
o
.!
STARA IN DOCI.rADNICI 1476
0
iCt*N11492

i- 0134LEST11459
c'HORLESTI 1472 S;r01. 1472
ir
'\ Sehptea Mick, Wadului 149S tali:iv/cm/ 1499
o
.

Chloe/v/468 BID-AILE 146g


.k MAEARJESTI 1090
.,..... Roar: Sntrihd-ose-.,arsiea
.
i "
1499
000SITEN1 1468
BAN U 9i+87 falloe 1462
11 HOISESTI 149 elAIGHENI 1462
01UNGAN11490 p___:_,,. Beregi 1459
o BUZNEA 1456 e.4".' '1" Moara la Millaiii 1493
I POpaCkalli 1466 Bildre#11493 TO07.2 149?
I Moire5a 1466 GGOESTI 14,1 romesti 1492 Mi/cinesti

\
1499
Sekstea fintiao hil IS'Iiiiber1466 -1467 me4.SCOPOSEN I 1493
CoS'eSti 1467 ORADENI 1499 eiePelfag
_ Crepilurenime (DSTORNESTI 1458 HORLESTI.IN u0C.HOVEESTI 1490
(3 OBUCIUM 1503 .
-.ft..... :5'ePticeni IS" SINE ST I los
CM6ANEST 1 i49 0
Medelem 490
Myst* Drigoesti 14,93 0PROSEINICI 1490
11
%,,.. PP1.54W lig Sinesca/ mse .NCeidUeRisBnE,11.41917603,

GCOMARNA 1490

/ \. ...
.
. N. "Nava hi
1
B raid/ 1487 (
I

\ `
. \\
0SAT EXISTENT
\ Pa665A I 1497
4. 41. ...,
Sa/ disparut
.
.
\ ,.....-r"-*
....)

Vr&stat1 sunt constatatl documcntar in 1491.


MAlaetiti , 1487.
JUDETUL IASI
SC. 1:300 000

( \ LOCALITATILE IDENTIFICATE SI DATA


LOR DE APARITIE IN DOCUMENTE.
./. MELE tot
Kate /425 ll
L 142s
1400 1457
\
\
Moara lui Stefan Zugravul 1443 0S1POTELE 1443
Stejerei 1445 Berchisesti 1425
Ieremiesti 1425
Selfsteg
Jul Varth Berbeace Seb#P2 /id lugs iiii/WiChh9PU/ /445
.1 1443 .P0,0Pi7/ s1425
Pasco 1425

HOdOr Cli1C 1443


oPROBOTtA 1448

G/UPg111- 81.P.2 1436 OCIULINESTI 1429

000TNARI 1448 Tinting Boma 144e


GIULCJI I 1437 JIJIA OCARNICENI 1448

.1 r4

I
f 01
oBAICENI 1454
ly
(
G?
oROWNEST11434

\..
.% SARCA- MANDRESTI'voo
tom/ lui losif 145o 0 Milmesti";426.
0%. SEREST! 1443 0
DikDETI 88111.1.14.TUL V." //a Ou 1426
fi/76/5-6
TG. F RUM OS 1448 lui Berbemiv 1454 Selistea Seandal,14s6 4
Pri'sgea /Ui GUN*/ 1431
1436 13210/771175il1446 A
P et up,
urmiil NEF,T1
1. y . 1433 Fintdnelei4214 4.260
Neagsing
40031.0P1' 1456
1431P.A U0S, .E oSrTinil .L4E/261456-1..
Todepegi 1456
IASI 1408
1 POPESTI ..,
0 OHASNASENI 1426 .0'
., Oinetec2/7/14276
HARPASf ST1 1456 . 0VOROsV ;SIT' 1456
'9..,... 10Cu/ /in Glifty/1/ 1456 0/19 1456
4%. VLADICENI 1480-1432
OTUTORA 1454
1 POdObitl 1435 \. gadiPal 1456
f illifliSikea P0,09% hi/ 14,34
k. Ppisaea lui Giurgiu Negro 1454
...._.... Aet

\ 88/0Si/7 1434
.. . a.m.
N Moara lui Pitrii Durnea 1451
ST' .
.1,
4r
Prisaea /u/
. Palm, Dulwea SpA
MOGOSEST1 1454
0 , .111.1..

+..4....
\ I
1451 1 f '1,
t,./....i,
(
oSAT EXISTENT
N.
`44.
\ (.

. ,.....
Sat dispkut M 0/-e In WOf U1 1423 1

.... ! ,.. ..;


k CIOCARLIA IN DOC. SiRBII 1423
%.........)

De corectat Locul lui Iosif se va citi local lul log.


Fantana lui Riariwnira pato 1..I
LOCALITATI VECHI DIN JUD. Ite$1 209

Moldova, val care trecea si prin judetul Iasi spre Sud de satul Car-
niceni pe sesurile dintre raurile Prut si Jijia, trece santul numit de
oameni santul lui Traian (valul lui Traian)" 12).
Cand in secolul XIV se intemeiaza tara Moldovei, se gaseau aici
asezari bine stabilite, astfel ca in documentele dela inceputul secolului
al XV-lea se vorbeste de asezari de sate cu hotare pe unde din veac
au umblat 1s).
Din vremea lui Alexandru-cel-Bun avem 28 de documente, referi-
toare la localitatile din jud. Iasi, dintre care 10 apartin chir Domnito-
rului iar restul urmasilor sai.
D. Prof. M. Costachescu in cele cloud' volume ale domniei sale, vo-
lume care cuprind documentele moldovenesti inainte ale Stefan -cel-
Mare, identified sate, numiri de ape, dealuri, vii ; in sfarsit toata ve-
chea toponimie, scoasa din documente, e cercetata si problemele sunt
puse in asa fel incat cercetatorii viitori nu vor avea decat sa traga
concluziile logice ale premizelor puse. In ceiace priveste identificarea
localitatilor, domnia sa avand probabil materialul cuprinzand satele
noastre extras din publicatiile lui Codrescu, Ghibanescu, Iorga, Docu-
mentele externe din colectia Hurmuzache si Documentele din Arhivele
Statului si din Arhivele particulare, urmareste un sat de cand apare
intaia data intr'un document si pana ineeteaza sa mai existe.
Bogatia de sate ce o constatam pentru vremea lui Alexandru-cel Bun,
este usor explieabila. Iasii cuprinzand azi marile drumuri din trecut :
Drumul-Sarii14), Drumul-Oilor 15) si in sfarsit marele drum corner-
cial tataresc 16) ce trecea dealungul Prutului spre Akerman si de aici
se indrepta spre cetatea Caffa din Crimeea.
Dimitrie Cantemir in Descrierea Moldovei" vorbeste despre bo-
gatia in sare a Moldovei, spunand ca in tinutul Bacaului nu departe de
Targul Trotusul, sunt ocne foarte bogate in sare si sapand pamantul la
o mica adancime se gaseste o sare curata, cristalina. Sarea din Mol-
dova spunea D. Cantemir e cautata de locuitorii din Bugeac, de
cei din Crimeea si din alte tari departate, care yin si o incarca pn co-
rAbii, constituind in felul acesta un important venit pentru tara" 17).
Sarea in trecut se incarca in care la Targul Ocna si lua dru-
mul Romanului, patrunzand prin Targul Frumos, care e:a o adevara 5
poarta pentru sare 18). De aici prin Letcani, se urma pe Sabar drum
vechi numit si drumul sarii se intinde de la Letcani din drumul mare
al Iasului, spre Nord, pana'n satul Epureni din comuna Rediul Mitro-
poliei .si apoi spre Est pe culmea dealului prin satul Popricani, pana'n

112) Chirita C., Dictionar geografic al judettylui Ia$i, p. 53.


13) Coatachescu M., Documente Mo".dovene$ti inainte de $tefan cel Mare,
vpl. I. p. 179.
14) Racovita 0., Dictionar Geografic al jud tului Bacau, p. 474 si Chirita C.
1. c. p. 133.
15) Tufe_cu V., 0 regiune de vie circulatie ,,Poarta Targului Frumos" in
B. S. R. R. G., torn. LIX, p. 378.
16) Pana:tescu P. P., La route commerciale de Pologne a la Mer Noire au
moyen-age, p. 4.
17) Cantemir D., Deseriorea Moldovei, editia Miron Nicolescu, p. 64.
18) Tufescu V., a. c., p. 378.
STUDI1
14
210 LAETITIA LAZARESCU

valea Jijiei la podul stanei". De la Letcani sarea se indrepta spre Iasi,


unde o suburbie poarta si azi numele de Sararia" 19) De la Iasi carele
cu sare se indreptau spre Prut, mergand pe drumul tatarasc spre Cri-
meea. De la Letcani o parte din carele cu sare o lua pe valea Miletinului
indreptandu-se spre partile de Nord ale tarii.
Un alt drum bAtut din vechime era drumul oilor care trecea si prin
judetul de azi al Iasi 101.20).
Dimitrie Cantemir spune ca in Moldova sunt of de munte, de cam-
pie si salbatice21). La Sf. Gheorghe oile erau duse la Varatec pe munte,
iar toamna erau duse de la munte spre campie si cele ce iernau in Iasi,
se indreptau aci prin Roman, la Strunga, spre Carligatura, catre sesul
din Rasarit '). Ca prin acele locuri era un drum al oilor o atesta topo-
nimia, deoarece gasim locuri si sate ca de exemplu : Valea-Olor",
,.Dealul Oitei", Odaia", suburbii ca Pacureri", toate sunt cloven ca
ciobanii de la munte Pacurarii" trpceau cu oile for la iernat spre cam-
pile din regiunea Iasilor 23).
Un drum comercial foarte frecventat era drumul tatararasc" 24)
care curand devine moldovenesc" 26), a carui prima mentionare in
actele orasului Lemberg dateaza din anul 1382. Pe acest drum tataresc,
devenit in 1382 drum moldovenesc, veneau si plecau catre Crimeea
marfurile din Apusul si Nordul Europei prin Lwow si Cracovia, iar
marfurile din Crimeea veneau si din indepartata Persie, mergand ca-
tre tinuturile din Nord Vestul Europei.
Carele negustorilor straini pornind din Lemberg si Cracovia. tre-
ceau Prutul si o luat spre Sud, prin Suceava, se indreptau spre Bahiui,
iar de aici poposind la Harlau sau Cotnari, faceau un popas si mai mare
la Iasi unde se lua si vama. De la Iasi se indreptau spre cetatea geno-
veza Caffa din Crimeea stapanita acum de tatari26).
Satele se fereau de drumul eel mare, unde erau usor expuse pra-
daciunilor si se intemeiau ceva mai departe, dar tot in legatura cu acest
drum.
Judetul Iasi cuprinde si vechiul tinut al Carligaturii, care era o
regiune foarte bogata in paduri codri-merei" 27), din care facandu-se
defrisari, locuri de prisaca etc., au inceput a se mai ran. ramanand
astazi numai in regiunea Dealului-Mare de langa Harlau. Dimitrie Can-
temir scria in 1716 despre codrii vestiti ai Cotnarului.
Satele s'au intemeiat si pe locul unde inainte a fost padure, dupa
ce aceasta a fost in prealabil taiata. De cele mai multe on se taia pa-
du.rea pentru a se intemeia o prisaca, dupa cum vedem in documentul

19) Chirita C., 1. c., p. 133.


20) Opreanu S. Dr., Contalbutiuni Ia transhurnanta din Carpatfi 01-ientaii
P. 25.
21) Cantemir D., 1. c., p. 72.
22) Opreanu S. Dr., 1. c., p. m.
23) Chirita C., 1. c., P. 32 si 164.
24) Iorga N., Istoria Romanulos in chipuri qi icoane, p. 235.
25) Panadtescu P. P., 1. c., p. 4.
26) N. Iorga, Istoria Comertului Romarb.sc, vol. I. p. 81 si Iorga N., Istoria
Roznani1or In chicpuni Si iooane, p. 236.
27) Costfichescu M., 1, c., vol. I, p. 181.
LOCALITATI VECHI DIN JUD. 1A$1 211

din 15 Iunie 1431, prin care Alexandru-Voevod intareste boierului Cup-


cici toate satele lui Intre care si prisaca din Carligatur5.28). Dincolo de
regiunea de padure vine regiunea de steps- pustie pomenita asa de
des in documentele vechi '9). In documentul din 17 Octombrie 1451 se
intarese lui Patru Durnea un roc de prisaca in pustie 30), deci prisaca
se intemeia si in pustie. Intr'un document din 18 Februarie 1456 e voba
de prisaca lui Giurgiu Negru. Intr'un studiu de specialitate s'a definit
prisaca prin termen care insemna asezare veche in legatura cu cres-
terea albinelor" 31). In judetul Iasi gasim in toponimie termene in le-
gatura cu prisaca, ca de exemplu : Prisacile deal, Prisacani padure, Pri-
sacani sat 3G), numiri cari amintesc atat prisacile vechi cat si cele
mai noi.
Intre regiunea de padure si cea de steps, adica in depresitmea de
contact, se constata documentar Inca din prima jumatate a secolului a]
XV-lea asezari de targuri si sate. Privind harta judetului Iasi unde
sunt trecute targurile si satele intemeiate, sau constatate documentar
Intre anii 1400-1504, localitati identificate de d. M. Costachescu si I.
Bogdan, vedem ca asezarile sunt destul de compacte in doua regiuni
deosebite : Valea-Miletinului, vechiul drum al sarii si poarta Targului-
Frumos pans spre Sud-Vest de Iasi, pe upde satele se insira mai toate
in sudul Bahluietului
Primul document intern care contixte numele unei vechi asezari din
judetul Iasi " ") e privilegiul comercial pe care Alexandru cel Bun it cla
In 8 Oct. 1408 negustorilor din Lemberg, in care se arata localitatile
unde se percepea vam5 ; intrp acestea se afla trecut si orasul Iasi 34).
Deci Iasii apar pentru prima oars intr'un document din 1408. Calatorul
bavarez Schieltberger care dup5 ce scapa din captivitatea turceasca
unde fusese dus in anul 1396, alatoreste si prin Moldova si ajuns la
Iasi, nu uit5 sa-1 pomeneasca mai tarziu in povestirea calatoriilor sale.
numindu-1 Asspassery sau Iassybazar 35).
Prin documentul din 31 Martie 1423 dat de Alexandru cel Bun, se
darueste lui Vana Popsa si fratelui sau Moisa Filosoful doug sate la
Rebricea : Sarbii si altul mai spre Sud satul lui Moisa Filosoful 38).
Satul Sarbii si-a schimbat numele in Ciocarlia si exists pang astazi in
comuna Grajduri din judetul Iasi 37). Satul Filosofi a disparut, rama-
nand astazi doar numele unui deal 38). D. M. Costachescu spune ca sa-

28) CostAchescu M., 1, c., p. 317.


29) Ibid. vol. II, p. 391.
30) Ibid., p. 402 .vi urm5toarea.
31) Popp M. N., Drumuri 1 ocupartiunci vechi in Tarile Roananeti in B. S.
R. R, G. tom. LVIII, p. 282.
32) Chirita C., 1. c., p. 185.
33) A se wdea mai jos plana Nr. 1 din anexe.
31) Costachescu M., 1. c., vol. II, p. 631.
35) Iorga N., Istocria comertului rom5n4ec, vol. I, p. 97.
36) CostfichEscu M., 1. c. vol. 1, p. 158-159.
37) Monitorul Oficial Nr. 73 din 26 III 1942, pag. 2330.
38) Chinita C., Dictionarul geograific al jude%ulu tVaslui, p, BA
39) Costachescu M., 1. c., vol. I, p. 158.
2I2 LAETITIA LAZARESCU

tele mai sus citate se afla pe teritoriul de azi al satului Grajduri 38), o
afirma %ie asemanatoare face si I. Bogdan 40).
Prin documentul din 30 Ian. 1425 Alexandru cel Bun, multumit
se vede de artivitatea de zugrav adica pictor a lui Stefan Zugra-
ful, ii daruieste acestuia patru sate la Miletin : Berchisestii, Ieremies
Popestii si satul lui Pasco ; in fixarea hotarelor acestor patru sate e
vorba de o localitate Vicole si de o dumbrava a Caprei 11). Dintr'un
document din 1445 stim ca satele daruite in 1425 lui Stefan Zugraful
erau toate la Sud de Sipote 42). Cele patru sate au disparut astazi, erau
langa Miletin, amintirea for s'a pastrat in dealul Zugravului care se
afla in satul Chiscareni din comuna Sipote deci pe locurile de care
e vorba in documentul din 1425. Intr'un document din 1443, e vorba de
moara de la Miletin ce a fost a lui Stefan Zugraful 44), in diet. eo-
grafic al jud. Iasi gasesc ca dealul Zugravului se mai numeste si Moara
Dracilor') poate ca si aceasta a doua numire a dealului sa fie in le-
g5tura cu asezari vechi. Localitatea Vicole din hotarnica nu o pot sta-
bili, in trecut apare in documente numele de Vicoleni"). La Sud-Vest
de satele disparute ale lui Stefan Zugraful se afla satul Coarnele -Ca-
prei 47), poate s'ar putea face o apropiere intre numele acestui sat si
stravechea dumbrava a Caprei din documentul din 1425.
Prin documentul din 12 August 1426, Alexandru Voevod daruieste
boierului Giurgiu Stangaciu 4 sate la Carligatura : Popestii, Fantaneale,
Mihnestii-pe-Bahlui si Cioltanii-in-Glod 48). Satul Popescu exists pans
astazi in comuna Popescu"), mosia lui este destul de mare si cu-
prinde mai multe sate vechi. Fantaneale au dispArut astazi, erau pro-
babil in apropiere de satul Popesti. Intr'un document din anul 1745 e
vorba despre satele Popestii in Carligatura, Mihnestii, Cioltanii si Glo-
denii "). Mihnestii au disparut si ei, iar din Cioltanii in Glod s'au for-
mat cloud sate : Cioltanii si Glodenii dup5 cum se vede in documentul
din 1745. Cioltanii si Glodenii au fost la Nord de Bahluiet, deoarece in
acelas document ii g5sim asezati dupd Mandresti si peste Bahlui ; Ciol-
tanii si Glodenii au disp5rut din secolul al XVI1I -lea.
Prin documentul din 1426, Alexandru intareste fiilor lui Stefan
Stravici, Toader si Petru trei sate la Carligatura: satul unde este $erba
Pausescu si Lazor, altul unde este Neagul Barbosul si Dragomir Hasnas
si al treilea sat Baltatii 51). Satul lui Serba Pausescu si Lazor este satul
P5usesti din comuna Dumesti 52), satul unde este Neagul Barbosul si
40) Bogdan I., Documentele de la Stefan eel Mare, vol. II, p. 31.
41) Costachescu M., 1. c., p. 168, 172.
42) Ibid. vol. II, p. 211-212.
43) Chirita C,, Diet. g ografic al judetului Iasi, p, 257.
44) Costacuescu M., 1. c. vol. II, p. 144.
45) Chirita C., 1. c., P. 257.
46) Costachescu M., Documente moldovenesti dela Bogdan Voevod, p. 68
47) Indicatorul Statistic al satelor si runitatilor administrative din Rcan.lnia,
Buc. 1932, p. 515.
48) Costachescu M., Documente n-ioldov..nesti inainte de Stefan eel Mare,
vol. I, P, 178-182.
49) Monit. Of, c., P. 2332.
540) Costachescu M., p. 180 si uirrnatoarea, nota Nr. 8.
51) Ibid) p. 182.
52) Monit. Of. c., p. 2330 .11 Indicatorul Statistic cal Romaniki, p. 68'7.
LOCALITATI VECHI DIN JUD. 10.$1 213

Dragomir Hasnas cu vremea s'a despartit in douk formand satele Bar-


bosii si HAsnasenii, dintre care Barbosii au disparut 33) ; Hasnasenii
exist& si astazi. in comuna Dumesti 54), iar Ba ltatii au disparut cu vre-
mea.
In documentul din 1427 pe care d. Costachescu 1-a publicat fara
lung 33) si pe care il publica si d. Damian P. Bogdan in Acte moldo-
venesti dinainte de Stefan-eel-Mare" 56), e vorba de satul Onicicam,
despre care intr'un act dela Stefan-eel-Mare se spune ca era langa Si-
nest '1). Azi satul a dispdrut in trupul mosiei Sinesti.
Prin documentul din 28 Dec. 1428, Alexandru ddruieste lui Dan si
nepotului sdu Solomon satul Dadestii pe Sarca, unde Dan si nepotul
sdu I i aveau casa 58). Dadestii exists si astazi, este alipit la comuna ur-
band Targul-Frumos,_ dar se and situat mai departe de Sarca.
Prin documentul din 17 Iunie 1429 Alexandru Voevod intdreste
bierului Dan Uncleata, intre alte sate si satul Ciulinesti 39) la Prut,
care sat exists pand astazi in comuna Perieni60).
In 7 Iunie 1430, Alexandru Voevod intareste imparteala satelor lui
Ion Jumdtate, intre fii acestuia Giurgiu, Steful si Mandrul, dandu-i
Mandrului curtile in Carligaturd 16) care s'au pastrat /And astazi in sa-
tul Sarca din comuna Podul-Iloaiei 62), care sat s'a numit Inainte Man-
drestii si despre care se spune ca e in gura paraului ce se zIce
Sarca"
Prin documentul din 15 Iunie 1431 se intdreste de catre Alexandru
Voevod vornicului Cupcici toate satele pe care le avea in diferitele
parti ale tarii, intre altele satul Neagsinti la Bahlui si Prisaca din Car-
ligatura "). Neagsintii e identificat de d. Costachescu cu satul Ne-
gest 0a, langd care aseaza si Prisaca din Carligdtura ; astazi amandouti
au clispdrut.
Intr'un ispisoc de la Alexandru-cel-Bun, cu prilejul aducerii moas-
telor Sf. loan eel Nou la Suceava se da Mitropoliei de acolo poiana Via-
dicenilor 66). E vorba de satul Vlddiceni din comuna Bucium din Sud de
Iasi 61), data nu se stie cu sigurantd, dar probabil ca e din anul 1401 68).
.A cestea sunt ultimele localitdti care apar in documentele date d3
Alexandru-cel-Bun. De aici inainte avem documents de la fii si urrnasii
ui.

53) Ghibanescru Gh., Ispisoacelf Zapise, vol. ILI, p. 31.


54) Monit Of. c., p. 2330 pi Ind. St. c. p. 601.
55) Costachescu M. 1. c., p. 200.
56) Bogdan D. P., Acte anoldovenesti inainte de t$ef an eel Mare, p. 22.
57) Bogdan I., 1. c., vol. II, p. 17.
58) Costachescu M., 1. c., p. 230.
59) Ibid., p. 279-281.
60) Monit. Of. c., p. 2332.
61) CostAchescu M., 1. c. p. 299.
62) Monit. Of. c., p. 2331.
63) Revista Arhivellor, anul 2, Nr. 3, P. 371.
61) Costachescu M 1. c., p. 317.
65) Ibid. p. 323.
66) Ibid. p. 329.
67) Mona. Of. c. p. 2330.
68) Iorga N., Stiudii istorioe, p. 37.
214 LAETITIA LAZARESCU

Prin documentu din 28 Ian. 1433, Ilie-Voevod darueste Matusitei ei.


mamei sale Maria satul unde a fost Neagoe Ganescu88). Pe verso per-
gamentului e notat na Ganesti", deci e vorba de satul Ganesti din c.
Ruznea 7).
Prin documentul din 25 Mai 1434, dat de Stefan-Voevod in Targul
Iasi lor, se darueste popei Ioil si fiului sau Giurgiu o pustie ,In Car liga-
tura ca sa-si faca manastire, in apropiere de Balosin 71).
Nici satul lui Balosin, nici manastirea popei Ioil nu s'au pastrat
pans astazi ; probabil Ca se aflau prin apropiere de satul Vorovesti.
In 8 Octombrie 1434, Stefan-Voevod intareste lui Crastea Vornutai,
satul unde este Romaneasa intre Batiluie72). Sunt sate care fie din pri-
cina inundatiilor, fie din pricina incendiilor, 10 muta vatra la o distanta
mai mare, sau mai mica de vechea for asezare ; in trecut mutarile aces-
tea erau mult mai obisnuite si astfel s'a intamplat si cu satul Romanesti
din c. Romanesti 73) care astazi este asezat dincolo de Bahluie, la ju-
matate distanta intre Jijia si Bahlui.
In 12 Mai 1435, Stefan- Voevod daruieste lui Ivascu Podobitu satul
lui la Carligatura, unde isi are si casa" ; satul este azi mosia Pobodita
to trupul satului Sinesti din c. Sinesti78).
Ilie si Stefan- Voevod claruesc in ziva de 13 limie 1436, lui Giurgiu
Bitea, fratele lui Mihail Stangaciu, satul lui la Miletin" 70). Satul la
Miletin a lui Giurgiu Bitea era probabil pe langa locurile unde au fost
in 1425 satele lui Stefan -Zugraful. Astazi satul acesta a disparut.
Uricul din 30 Iunie 1437, dat de Ilie Voevod, intareste lui Toadar
Pobrateanul, satul Giulesti in jos de Harlau 77), sat care e trecut pe
hartile Institutului Cartografic Unirea" din Brasov. Satul vine intr'a-
devar In jos de Harlau pe soseaua nationals.
Prin documentul din 30 Mai 1443 Stefan Voevod darueste boerilor
Mihul Pisar si Tador gramatic Selistea uncle a fost Vana Berbeace si
mai jos unde a fost Hodor Burciuc 78). Celelalte sate citate in document
au apartinut lui Stefan Zugraful ; atat selistea lui Vana Berbeace cat
si satul lui Hodor Burciuc au disparut astazi. Lana satul Hodora din
plasa Targu-Frumos judetul Iasi se afla Valea-Hodora, poate ca atat va-
lea cat si satul sa poarte numele fostului sat al lui Hodor Burciuc 79).
Celelalte sate care apartinusera lui Stefan-Zugraful in anul 1425, acum
fn 1443, vedem ca sunt daruite celor doi frati Mihai si Tador. Este
foarte curios ca In interval de 18 ani acele sate sa fie daruite la doi
stapani diferiti.
Intr'un uric din 29 Noembrie 1443, $tefan Voevod intareste manas-
69) Oostachescu M., 1. c., p. 350.
701 Monit) Of. c. p. 2329.
71) Costachoscu M., I. c., p. 391 -I urmAt.
72) Ibid., p. 395.
73) Monit. Of. Nr. 102 din 4. V. 1943, P. 3928.
74) Costachescu M., 1. c. p. 44)9.
75) Monit. Of. Nr. '13 din 26. III 1942, P. 2331.
76) Costachescu M., 1. c-, p. 445.
77) Ibid., p. 520.
78) Ibid. vol. II, P. 144 Si uTTnatt.
79) ChLrita C., 1. c. p. 115.
78) Ibid. vol. II, p. 115.
LOCALITATI VECHI DIN JUD. IA$I 215

tirei Pobrata intre alte sate si satul Beresti la Prut 80). Satul Beresti se
afla intPadevar la Prut in comuna Bosia 81).
Mihail Logofatul primeste in 18 Februarie 1445 Salistea lui Iuga
Paturnichiarul si cu Stejarei ; Stefan Voda intarindu-i in acelas timp
satele pe care le primise mai inainte 82). Din acest document aflam ca
satele daruite de Alexandru-cel-Bun lui Stefan Zugraful erau in jos
de Sipotele, care sat exists pans azi la Miletin in comuna Sipote 66).
Cele cloud sate daruite lui Mihail Logofatul in 1445 au disparut astazi
cu totul, nici in toponimie nu se mai pastreaza vreo amintire.
In documentul din 6 Iunie 1446 Stefan Voevod darueste manasti-
rei Neamtului biserica din Balomiresti alaturi de bisericile din alte
sate. Intr'un uric din 1493 se pomeneste de un judecator Balomir care
a fost in tinutul Carligatura 84). Nu se poate spume cu siguranta ca sa-
tul de care e vorba in document, e satul disparut Balomiresti din Car-
ligatura.
In ziva de 5 Octombrie 1448 Petru Voevod darueste manastirei din
Poiana in fiecare an, cate Base vase de yin din deseatina noastra sau
de la Harlau, sau de la Cotnari sau iarasi on din care parte. Si ase-
menea am dat acestel manastiri mai inainte ztse, toata ceara din Targul-
Frumos, sa adune calugarii in fiecare an din toate cate are. Toate sa fie
manastirii noastre uric si vin si ceara, in veacul vecilor nestricat si ne-
clintit 8'). Documentul acesta este foarte important din mai multe
puncte de vedere. In el ni se vorbeste de veniturile domnesti, precum
si de bogatia in vii a Cotnariului si Harlaului ; pentru prima data apar
in documentele moldovenesti localitatile Cotnarul si Tg. Frumos, care
probabii insa sunt mult mai vechi.
Prin documentul din 10 Octombrie 1448 Petru Voevod da si inta-
reste manastirii Neamtului satul Carniciani in jos de Pobrata si ca ho-
tar este insemnat la Fantana lui Borea" 86). Satul Probota e in comuna
Probota din judetul Iasi 87). I. Bogdan a identificat satul lui Onica de
la Jijia cu satul Probota. Nu cred insa ca un sat numit in 1448 Probota
ar putea fi pomenit in 1458 ca satul lui Onica. Un sat Onceani pe Jijia e
pomenit in 1706 86) si se spune ca e in tinutul Iasilor, acelas sat e citat
in 1729 ca Oceni pe Jijia la stanca in tinutul Iasilor 80). S'ar put a
foarte bine ca satul citat in 1432 91) si 1458 sa fie acelas cu cel din 1706
si 1729.
In 17 Oct. 1451, Bogdan Voevod darueste si intareste lui Patru
80) CostAchescu M., 1. fc., vol. II, p. 194.
81) Montt. Of. c. p. 2329.
82) Costalchescu M., 1. c., p. 212.
83) Alonit. Of. c. p. 2332.
84) CostAchescu M., A. c. p. 206 si Bogdan I. 1. c., vol. II, p. 24.
85) Cos Acheson M., 1. C., P. 365-366.
86) Ibid. p. 368.
87) Monit. at. Nr. 102 din 4. V. 1943, p. 3928, Indicator Statistic, c. p. 716.
83) Bogdan I., 1. c. vol. I, p. 12-13, si Costachescu M., 1. c. vd. I, p.
266-268.
89) GhibAnescu Gh., Surete, vol. XXII, p. 64.
90) Ibid. vol. XXIV, p. 9, 10.
91) CostAchescu M., 1. c., p. 336. Li* "Quick.. doug sate la Jijia, uncle iaste
oasa lui".
216 LAETITIA LAZARESCU

Durnea un loc de prisaca in pustie De Sacovat si un loc de moard


fn matca Sacovatului 93). Astazi nu se mai pomeneste nici o urma des-
pre moara lui Patru Durnea. sau desnre prisaca lui. Cronicarul polon
Dlugosz spune ca Bogdan Voevod a fost ucis la Rauseni (Secueni ?) in
ziva de 16 Oct., iar documentul vedem ca e datat din 17 Octombrie ;
probabil ca documentul a fost scris a doua zi duns ce a fost hotarita
donatia spune V. Parvan 93)
Documentul mandstirei Moldovita din 25 August 1454 prin care
Petru Voevod fi intareste 4 tigani cu conii for e dat in satul Baiceni
la Sud de Cotnari 91), satul Baiceni exists si astazi, el se afla in comuna
Baiceni din judetul Iasi ')
Prin documentul din 25 August 1454 dat in Cotnari. Petru Voevod
intareste manastirii Moldovita mai multe scuteli de vama la trecerile
in vadul Totorei si la Mogisesti). Vadul Totorei e Tutora la Prut in
comuna Tutora 97), iar Mogosesti e satul Mogosesti din comuna Mo-
gosesti 98).
In documentul din 18 Februarie 1456 Patru Voevod da si intareste
protopopei Ioil si fiului sau Giurgiu gramatic satele : Onesti in Carli-
gatura, Arpasestii lui Arpas si peste Bahlui in Glodurile de la movila
cea mare la fantana lui Berbenita, un loc de pustie ca sa-si intemeieze
sat, selistea lui Scandal si Vorovesti; deasemenea le mai da si prisaca
lui Giurgiu Negru. Ca sate de hotar Se spune ca selistea lui Scandal
era langa Rosiori si Toderesti 99). Din acest document se vede ca Ciol-
tanii in Glod din documentul din 1426 era dincold de Bahlui, deci in
apropiere de Sarca-Mandresti asa cum se spune in documentul din
1740. Din satele enumerate mai sus ca apartinand protopopei Ioil si fiului
sau Giurgiu gramatic, exists astazi Vorovestii in comuna Uricani 311
pe care nu-1 cred identic cu satul lui Balosin din 1434 111. Dace satul
Vorovesti pomenit asa in 1456 s'ar fi numit Balosin in 1434. documentul
din1456 ar fi pomenit aceasta. Arpasestii lui Arpas este satul HarpasesLi
din comuna Popesti102). Glodurile dela movila cea mare. fantana lui
Berbenita, Rosiori, Toderesti, selistea lui Scandal, prisaca lui Giurgiu
Negru, satul Onesti au disparut astazi; toate aceste sate, selisti sf prisaci
se aflau intre Hasnaseni, Vorovesti si la Apus de Vladiceni 103).
In 30 Iunie 1456 Petru Voevod intareste lui Jurj Ioilevici: Onesti
cu manastirea si pe Bahlui intre Bodicica sf intre Driniesti un loc din
pustiu ca sa-si aseze sat, pe care 1-a cumparat Ioil de la Cupca si dela

92) CostAchesou M., 1. c., p. 605.


93) Parvan V. Alexandrel Voda ai Bogdan VodA, p. 54
94) Costachescu M., 1. c., p. 605, 506.
95) Monit. Of. c., P. 3928.
96) Ibid., p. 508, 509.
97) Monit, Of. Nr. 75 din 26. III. 1942, p. 2330.
98) Monit. Of., c. p. 2331 gi Ind. Stat c. p. 656.
99) Costachescu M., 1. c. p. 568, 569.
100) Indicator Statistic p. 842 *i Monit, Of. c., p. 2332,
1)01) M. Costachescu, 1. c. vol. I, p. 391.
102) Indicator Statistic p. 601 si Monit. Of. c., P. 2332,
103) OastAcheson M., 1. c vol. II, p. 511 i urn at.
LOCALITATI VECHI DIN JUD. IASI 217

Filip 104). Acelas document a fost publicat si de M. Costachescu, dar


atat data cat si numirile din document sunt schimbate, cel exact fiind
acel pe care 1-a publicat P. Mihailovici 15). Nu se poate identifica Bo-
darca, Driniestii apar in documentele de mai tarziu sub numele de Drin-
jesti 16) si fantana Dringai ...).
Acestea sunt satele si asezarile izolate constatate documentar in
epoca lui Alexandru-cel-Bun adica intre anii 1400-1457.
In documentele lui Stefan-cel-Mare" in 2 vol. publicate de Ion Bog-
dan sunt trecute mai multe sate despre care proprietarii for spuneau Ca
au avut privilegii pentru ele de la Adexandru-cel-Bun. dar ca acele
privilegii au fost pierdute in diferite imprejuran.
Satele din Carligatura si Iasi care probabil ca existau pe vremea
lui Alexandru-cel-Bun, dar de la care s'au pierdut documentele sunt
urmatoarele : Goestii 108), Vrastatii 109) Hoisestii 11) si Batarestii 111).
Goestii si Vrastatii sunt citati in anul 1491, Goestii exista si azi in co-
muna Lungani 112), Vrastatii au fost in apropiorea Goestilor dar astazi
au disparut. Hoisestii citati in 1493 exista si astazi in comuna Du-
mesti 113. Satul Bataresti e citat in anul 1493, astazi insa a disparut. a
fort probabil intre satele Goesti si Sinesti. Despre satul Lungani din co-
muna Lungani Dl. M. Costachescu spune ca s'a numit inainte Narotesti
si ca pentru acest sat exista privilegiu de la Alexandru-cel-Bun 114)
De la Stefan-cel-Mare avem 29 de documente referitoare la carii._
gr.itara si Iasi din care constatam ca. apar 60 de localitati not in numarul
carora intra si asezarile izolate 115). Astazi din cele 60 de localitati vechi,
dainuiesc numai 27, iar 31 au disparut in decursul veacurLor: 3 dintre
asezarile izolate nu au putut fi identificate 116). In total pentru vremurile
lui Alexaridru-cel-Bun si Stefan-eel-Mare constatam documentar 118
localitati si asezari izolate, dintre cari 50 exista pans astazi, dintr'un sat
vechi formandu-se doug sate sit 69 au disparut cu vremea 117).
Primul document dintre 29 de documente date de Stefan -cel -Mare
reieritoare la localitati din judetul Iasi, e din 11 Noembrie 1458 prm
care se intareste lui Stanciu Sinescu stapanirea pe urmatoarele sate din
Carlig6tura: Sinestii pe Ciresnita, Crepaturenii si .Sturnestii, o award
pe Bahluietul Mic si o prisaca cu locul de care va avea nevote pe 1,araul

104) Mihailovici P., 8 DoctunEnte unoldovenesti dintainte de Stefan cel Mare


in C3ercet'ari Istorice, mud Nr. 1, p. 213-215.
105) Costachescu M., 1. c., p. 585.
106) Bogdan I., Documentele lui Ste an eel Mare, vol. I. p. 32, 33.
107) Ibid., p. 25.
108) Ibid) p. 445, 446.
109). Ibid.
110) Ibid), vol. 2, p. 24, 26.
111) Ibid., p. 17, 18.
112) Indicatorul aocalitatilor din Romania, recess. 1941, p. 352 .q Monit.
Of. O. p 2331,
113) Ibid., p. 353 si Monit. Of. c, p. 2330.
114) Cost5,thescu M., 1. c. vol. 1, p. 181 si 347.
115) A se vedea plansa Nr. 2.
116) A se vedea tabloul statistic Nr. 2 de la pag.
117) A se vedea grafioul iNr. 2 de la pag.
218 LAETITIA LAZARESC1.1

Pfintanelor Lang Gruiu de la Sacovat 118). Dintre aceste trei sate exists
astazi numai dotd: Sinestii in comuna Sinesti 119) si Stornestii tot in co-
muna Sinesti120). Satul Crepatureni a disparut, nu-1 gasesc amintit mci
in Dictionarul topografic si statistic al lui D. Frunzescu, nice in dictio-
narul geografic al judetului Iasi; deasemenea au disparut (loud
asezari razlete, prisaca si moara de la Sacovat
In 12 Iunie 1459 Stefan -cel -Mare confirms lui I. Negoescul satele:
Berestii, Dringestii si Havati 121). Satul Beresti a disparut, azi e in
trupul mosiei Dumesti122), dupa cum reese dintr'un document din
17651J). Satul Dringesti e ceva mai vechi 124), iar despre satul Havati
dl. M. Costachescu spune ca e tot una cu Havatiestii-Vavatiestii care
mai tarziu s'au numit Barlestii125) nume pe care 1-a pastrat pans azi ;
satul se afla in C. Erbiceni 126). -
La 21 Februarie 1461 boierul Sendrica dArueste Mitropoliei Sucevei
prisaca numita a lui Balin" pe apa Bahluietului127). Prisaca nu am
putut s'o identific, probabil ca a disparut cu desavarsire, daca nu cumva
numele ei nu a fost cetit gresit.
In documentul din 20 Aprilie 1462 Stefan confirms Martei Andro-
nic satul Unghiul unde a fost jude Dumicica, mai jos de Falfoie la
Jijia 128).
Satul Unghiul din document e satul Ungheni 129), de azi din co-
muna Bosia judetul Iasi 130). Falfoie a dispArut ca sat, dar intr'un do-
cument din 2 Aprilie 1671 se spunea in legaturA cu satul Gaureni
,.pana'n Prut o bucata de loc in hotarul FAlfoestilor" 131); satul Gaureni
e mai Sud de Beresti, azi din satul Falfoiesti a ramas doar o mosie cu
numele de Falfoesti 132) ---
In 21 Iunie 1466 se confirmA lui Ivan Geamanul si fiului salt Sima
satul Rosiori din Carligatura, iar moara si manastirea au fost cedate lui
Sima Geamanu1183) Despre satul Rosiori am vorbit mai sus 134), cele
doua asezari izolate au disparut cu vremea.
Prin documentul din 8 Dec. 1466 se confirms fratilor Moico si
Costea un loc pustiu in Carligatura intre Popacicani, Ruscani si GA-
nesti, la fantana lui 5tiubei 135). In hotarnica locului e vorba de paraul
118) Bogdan I., Documentele lui Stefan cel Mare, vo1. I P. 24, 25.
119) Indicatorul Statistic, c., p. 760 si Monit. Of., c., p. 2336.
120 Indicatorul Statistic, c., p. 772 si Moult. Of. c.
121) Bogdan I., 1. c., p. 32.
122) Costachescu M., Documentele mo1dovenevti de la $ tedAnita-Voevod,
(151'7-1527) p. 282).
123) Grestarea colectiilar Acad. Rom. pe anul 1911, p. 244.
124) Vezi mai sus P.
125) Costachescu M., 1. c., p. 282.
126) Ind. Stat, c, p. 445 si Monit. Of. NT. 102 din 4.V.1943.
127) Bogdan I., 1. c, 9 44.
121) 13130. p. 52,
129) Ibid.
130) Monit. Of. c., P. 2329 si Indicat. Statistic, c. p. 811.
131) Ghibariescu Gh., Surete, vol. IV. p. 285.
132) Frunzescu D., Diationar topogratic si statistic al Rornaniej, p 188.
133) Z. Bogdan, 1. c. 103.
134) p. 218.
135) I. Bogrlian, 1. c., p. 114.
LOCALITATI VECHI DIN JUD. ladl 219-

lui Dragon si de hotarul lui Casota. Locul dat lui Moico si Costea poarta
in documentele de mai tarziu numele de Moicesti. Intr'un document
publicat de N. Iorga se spune ca Vasali Banul biv Medelnicer, ce avea
uric de la Stefan-eel-Mare la Moicesti, din Carligatura 136). Azi satul
Moicesti a disparut, dar probabil ca era, intre Ruscani - azi Buznea
si Ganesti. Despre satul Ganesti a fost vorba 137), satul Popacicani a
disparut, dar in documente it gasim sub forma Popiscani 138). Satul Rus-
cani a fost identificat de DI. M. Costachescu cu satul Buznea de azi,
deoarece in 1786 se spune a Ruscanilor num* si Buznea" 139), satul
Buznea e in comuna Buznea 140) din judetul Iasi. Fantana lui Stiubei o
gasim in anul 1467 ca seliste 141), dar poate ca selistea aceasta a intrat
cu timpul in trupul satului Moicesti. Hotarul ltd Casota din hotarnica
Moicestilor trebuie s fie satul Goesti, sau Vrastati deoarece e vorba
de Dragomir si Mircea Casota, proprietarii acestor sate si nepotii Bra-
tului Viteazul din vremea lui Alexandru-cel-Bun 142).
In documentul din 1 Ianuarie 1467 e vorba tot de vislujenia hit
Moico si Costea, in plus se da amanutul ca se af1a cuprinsa intre Ga-
nesti, Ruscani si Cosesti143). Satul Cosesti a disparut azi, dar intre sa-
tele Braesti si Goesti se afla parul Cosesti144), deci aid trebuie asezat
satul din 1467.
In 12 Septembrie 1468 Stefan intareste lui Francu, Trifu Ivan si
Isaia, satul Francesti in Carligatura cu moara si salistele ce tineau de
el 145). In hotarnica satului Francest e vorba de moara lui Cosita si de
Chicera. Satul Francesti se numeste azi Budai1") si e in comuna Podu-
noaei 147) judetul Iasi; moara lui Cosita din 1468 a devenit mai tarziu
satul Cositeni 148) din comuna Podu- Iloaei 149), Chicera e o locuinta izo-
lath' in comuna Sarca 150) pe mosia Francesti 151), in dictionarul geo-
grafic al judetului Iasi nu o gasesc treeuta.
In documentul din 15 Ianuarie 1472 Stefan confirms lui Sendrea T5-
taranu satele de zestre ale sotiei sale Magdei anume: Moimestii, Sarbii
sI Tataranii, mai sus de Targul Esului152). Acelas document partea care
ne intereseaza are la Dl. M. Costachescu redactiunea urmatoare : anu-
me Moimesti, Sarbi pi Geamiri, mai in sus de Targul Iasului" 153). Moi-
136) Iorga N., Studii I documente, vol. VI, p. 78.
13'7) Vezi mai sus, p. 214.
1138) Iorga N., 1. c., vol. VI, p. 88.
139) Costachescu M., Satele Ruscaniii (Buznea) si GtaleVtlij cu trupurile for
Cakacestii si Moicestii din judetufl Ia$i, p. 8.
140) Indicator Statistic, p. 198 rsi Monit. Of. c. p. 2329.
141) Bogdan I., 1. c., p. 117.
142) GhibanEscu Gh., 1. c., vol. XIX, p. 38-40 si mai sus p. 14, rAndul 23,
143) Bogdan I., 1. c., p. 117.
144) Chirita C., 1. c., p. 66.
146) Bogdan I., 1. c., p. 127.
146) Chirita C., 1. c., p. 42.
147) Indicator Statistic c., P. 474 si Monit. Of. c. p. 2331.
148) Bogdan I., 1. c., p. 129.
149) Indicatorul Statistic c., P. 526 si Moult. Of. c. p. 2331.
150) Frunzescu D., 1. c., p. 110.
151) Ibid. p. 196.
152) Bogdan I., 1. c. p. 168.
153) Costachescu M., Docurrksite moldovenesti dela Steta-l-cel-Mare P. 76-82
'220 LAETITIA LAZARESCU

mestii exists si astdzi si se afla in comuna Popricani din judetul Iasi 151),
despre Sarbi Dl. M. Costachescu afirma ca in mai multe documente care
i-au fost aratate de Dl. G. T. Chirileanu se spunea ca S'arbii ce se
chiama acum Pascanii la t. Esilor intre Tatarani si Marzesti 155). Astazi
satul Sarbi a dispArut, dar probabil ca a fost asezat asa dupa cum
spune documentul intre Moimesti si Tatarani; nu-1 gasesc trecut nici in
Dictionarul geografic al judetului Iasi si nici in Dictionarul lui Frun-
zescu. Satul Gemenii (Geamirii) s'a numit Tataranii de la Sendrea Ta-
taranu a carui sotie Magda a fost proprietara satului. In dictionarul
geografic al judetului Iasi se spune ca Zahorna impreund cu Horlestii
formau din vechime o mosie numita TAfarani 1156). Deci o parte din Ta-
tarani se numeste azi Zahorna si e in comuna Vanatori judetul Iasi 1"),
iar cealalt'd parte a intrat in satul Horlesti din comuna Vunatori 158).
In 8 Ianuarie 1473 Stefan confirmd mandstirei Moldovitei intre
altele jumatate din Ostapceni in tinutul Iasilor 159). In satul Ostapceni
a fost Ostapco, vatamanul din Turie, dupa cum spune documentul. Sa-
tul Ostapcenii sunt Ostopenii de mai tarziu numiti si Salari 1"), astazi
satul a disparut intrand in satul Perieni 161); despre numele de Turia a
publicat G. Valsan un studiu
Prin documentul din 22 Mai 1476 se confirms vornicului Musat se-
listea Poprincani la Jijia intre Posadnici si intre Carniceni la Tihova 163).
Poprincanii din 1476 exists si azi ca Popricani-Coarba in comuna Poprin-
cani din judetul Iasi 164). Carnicenii sunt mai vechi, iar satul Posadnici
si -a schimbat numele. Intr'un act din 1575 se spune L'alestii pe Jijia
ce acum se numeste Posadnici 161) deasemenea iar pe Prut ca embariu
erau Lalestii unde trala primarele embariului, sau cum se zicea pe sla-
voneste atunci posadnicul"166) ; Posadnicii sunt identificati de Gh.
Ghibanescu cu Stanca 167). Tihova a disparut si ea; gasesc ins'a in dic-
tionarul geografic al lasilor iazul Tevnic in comuna Carniceni care
poate ar aminti vechea Tihova 1").
In documentul din 6 Martie 1487 $tefan confirms lui Bratul satul

154) Indicalorul Statist., c. p. 657 si Monit. Of, 102 din 4.V.1943, p. 3928.
155) Costachescu M., 1. c. p. 60.
156) Chirita C., 1, c., p. 255.
157) Indicat. Statistic c. p. 844 si Monit. Of. No. 73 din 26.111.1943, P. 2332.
158) Indicat. Statistic c. p. 606 si Monit. Of. c.
159) Bogdan I., 1. c., p. 179 .71 Ciolbanu Stefan, Un document inedit din tim-
gurille lui Stefan cel Mare.
160) Chirita C., 1. c., p. 168.
161) Ibid. p. 172 Si urmat.
162) yalsam. Gh. Distributiunea in Romania_ a trei animale azi disoarurte, B.
S. R. R. G. torn. LVII, p. 1-20.
163) Bogdan I., 1. c., p. 208.
164) Indicat. Statist. c. p. 710.% Monit. Of. c. p. 2331,
1165) Ghibanescu Gh., 1. c., vol. XXI, p. 105.-106.
166) Ghibanescu Gh., Asticolul Stanca" publicat in ziarul Evenimentuil. Nr.
190 din 1901, asemenea Th. Rasoanu, articolul Stanca" Roznovanului pu,blivait in
ziarul Timipul". Nr. 2580 din 18.VII.1944.
167) Monit. Of. c. p. 2332.
168) Chirita C., 1. c., p. 228.
LOcALITA('I VECHI DIN JUD. IASI 221

Malgesti si moara in Stavnic 169). Satul Malaesti a disparut, I. Bogdan


credea ca satul era in judetul Iasi in apropiere de Voinesti si Lun-
gani "u). Intr'un document din 25 Octombrie 1642 se spune ca am
vandut partile din Itovoesti, din Malaesti si din Scheia 111), deci satui
Malaesti a fost in judetul Iasi in apropiere de hotarul judetului Vaslui
langa satul Scheia dupa cum spune documentut din 1642, in felul
acesta se vede ca parerea lui Bogdan a fost justa; moara era
prin apropierea Maldestilor
cred-
In 8 Martie 1487 Stefan confirms lui Jurja Caca'reaza si sotiei sale
Fedca satul Namisnicii pe Bahlui142). Satul Namisnicii a luat numele
proprietarului din 1487, iar mai tarziu a luat numele de Banul dupa
un alt proprietar al lui, Banul I. Popovici1"). Satul Banul e pe Bahlui
in comuna Dumesti din judetul Iasi 174).
Prin documentul din 16 Martie 1490 Stefan primeste pentru un
schimb cu manastirea Moldovita, prisaca de la Bohotin numita Cor-
mama, pe care Domnul o darueste manastirei Putna 175). Prisaca Co-
marna din 1490 a devenit satul Comarna din comuna Poeni judetul
Iasi1'6) si se afla asezat la Nord de Bohotin care apare in documents
Inca din 1411.
Prin documentul din 17 Martie 1490 Stefan-eel-Mare intareste lui
Negrilo Batirescul jumatatea de sus a satului uncle a fost Carstea in
Carligatura in fata Narotesei, din sus de paraul lui Tanco""). Despre
satul lui Carstea Dl. M. Costachescu spune ca a disparut1m), venea
intre Madargesti, Naroteasa (Lungani) si Codresti. Naroteasa s'a numit
si Narotesti, iar mai tarziu a luat numele de Lungani 179) sat care
exists si astazi in comuna Lungani 180).
In 14 Octombrie 1490 Stefan-cel-Mare confirms lui Stoian Procel-
nicul mai multe sate: Procelnicii, Bogdanestii, Hoveestii si Medelenii
in Carligatura 181)). Procelnicii se numesc astazi Proselnicii si se arra
in comuna Cornesti din judetul Iasi 182). Hoveestii dupa cum conjectu-
reaza L. Bogdan ar putea sa fie Horlestii, in cazul acesta numele sa-
tului a fost gresit cetit, cu atat mai mult cu cat Horlestii din comuna
Cucuteni 183) sunt in apropiere de Bogdanesti si Proselnici 184). Mede-
lenii au fost identificati de I. Bogdan cu Medelenii din comuna Go-

169) Bogdan I., 1. c., P. 299.


170) Bogdan I., 1. c., p. 300.
171) Ghibanescu Gh., 1. c., vdl. X. p. 22.
172) Bogdan I., 1. c., p. 301.
173) Chirita C., 1. c., p. 301.
171) Indicator Statistic c. p. 198 si Monit. Of. c. p. 2330.
115) Bogdan I., 1. c., p. 429.
176) Indicator Statist. c. p, 519 si Monit. Of. c. p. 2331,
177) Bogdan I., 1. c. p. 433.
178) Costachescu M., Satele Baltati, Codresti, Madraj rti, Madrajacul Si
Bojila, p. 48.
179) Costache.cu M., Docurrente mo1dovenesti dela Stefan-eel-Mare, p. 179
180) Indicat. Statist. c. p. 632 si Montt. Of. c, p. 2330.
181) Bogdan I., 1. c. p. 433.
182) Ind:cat. Statist. c. p. 716 si Monit. Of. c. p. 2330.
183) Ind:cat. Statist. c. p. 606 si Monist, Of, No. 102 din 4.V.1943 p 3928.
184) A se vedea mai sus nota 182,
222 LAETITIA LAZARESCU

laesti, dar Dl. Costachescu spune si cu drept cuvant ca cei din


document au disparut, deoarece erau in Carligatura, iar Medelenii de
azi nu se afla in vechea Carligatura. Bogdanastii exists si astazi in
comuna Cornesti judetul Iasi 183).
In 7 Ianuarie 1491 Stefan confirms mai multor boieri satele din
Carligatura, Goestii si Vrastatii, despre care sate atat Domnitorul cat
si boierii stiau ca au existat privilegii pentru ele de la Alexandru-cel-
Bun 186). Aceste doua sate le-am trecut in vremea lui Alexandru-cei-Bun
fard sa pot Grata data cand sunt constate documentar, dar probabil
ca erau din vremea boerului Bratul Viteazul.
In 10 Octombrie 1499 se confirms lui Oana Stangaciul stapanirea
peste satul Tomesti in Carligatura 187), satul Tomesti a disparut in-
trand in trupul mosiei Popesti, iar in 20 Martie 1750 a epomenit im-
preuna cu Popestii si Glodenii188).
In 1492 Stefan intareste lui Grozea Comisul ocina lui satul Icuseni
pe Jijia in tinutul Iasilor 189), e vorba de satul Icuseni din comuna
Sculeni din judetul Iasi 190).
In 7 Martie 1493 Stefan confirms lui Negrilo fiul lui Valcea Ba-
tarescul stapanirea peste satul Bataresti din Carligatura si salistea
Macau Vladului pe Bahluiet unde fusese moara lui Onicica 101). Despre
satul Bataresti se spune ca era in stapanirea familiei Batarestilor din
vremea lui Alexandru-cel-Bun dar se pierduse privilegiul. Intre satele
invecinate cu Sinestii e trecut si satul Bataresti care azi a disparut.
In 14 Dec. 1501 se spune in hotarnica satului Septiceni pana'n paraul
Batirestilor"192). Despre selistea Macau Vladului nu pot spune nimic,
doar ca selistea e citata alaturi de satul Bataresti in documentele de
mai tarziu 103),
In 15 Martie 1493 Stefan confirms lui Mariana si nepoatelor doua
sate pe Bahlui: Balomirestii si Hoisestii impreund cu o moara langa
Balomiresti 194), Despre Balomiresti a fost vorba, iar satul Hoisesti
exists si astazi in comuna Dumesti195), moara a fost Tanga Balomiresti
asa dupa cum se spune de altfel si in act.
Prin documentul din 26 Martie 1493 se confirms diacului Alexa
o seliste la Carligatura, unde a fost Iuga, seliste care existase si in
vremea lui Alexandru-cel-Bun. In hotarnica e vorba de satele Dra-
goesti si Coposeni. Selistea lui Alexa a disparut, sau, si-a schimbat
numele, satul Dragoesti a disparut, dar e citat si in alte documente,
asa in 1680 se citeaza martori din Dragosti, Voinesti si Turbatesii;

185) Indicator Statist. c. p. 459 si Moult. Of. Nr. 73 din .26.111.1942, v. 2330.
186) Bogdan I., 1. c. p. 445.
187) Bogdan /. 1. c. p. 504.
188) Costachescu M., Documente inainte de Stefan-eel-Mare, vol. I. p. 180.
1,89) Bogdan I., 1. c. p. 514.
190) Indicator Statistic c. p. 610 51 NLonit. Of, p. 2332.
191) Bogdan I., 1, c. v. 11. p. 17.
192) Ibid. p. 184.
193) Ghibanescu Gh., Surete, vol. XXII, p. 109,
194) Bogdan I., 1. c. p. 24-26.
195) Indicator Statistic c. p. 605 si Monit. Of. c, p. 2330
196) Bogdan I., 1. c. p. 26.
LOC ALITATI VECHI DIN JUD. IASI 223

.satul Dragoesti venea - cred - in apropiere de satul Voinesti 1)7).


Coposenii din document sunt Scoposenii de azi din comuna Cucuteni
judetul Iasi 18).
In 20 Ianuarie 1497 ,Stefan confirms lui Toader si altor rude satul
Nedeianii la Carligatura 199). Satul Nedeiani a disparut astazi, dar e
citat des in documentele vechi A fost - probabil - intre sateie Pro-
selninici si Voinesti unde este citat in documente 200).
In 17 Noembrie 1499 Stefan eel Mare intareste lui Ivan si femeii
sale, Fedii, satul Straviceanii pe Sirca, la Sud de Madrajaca ) Satul
a disparut astazi, el venea in faVa Madrajestilor asa cum se spcne in
document. Intr'un act din 2 Iulie 1502 e vorba de Valea lui Stra-
vici29, poate e o iegatura intre acesta vale sr satul din 1499; satul
Madrajaci se afla in comuna Lungani din judetul Iasi 2 3).
In 20 Noembrie 1499 Stefan clarueste manastirii Voronetului satul
Milcinesti la Carligatura 204). In hotarnica e vorba de hotarul lui Toma,
de localitatile Viezuri si Radeni, precum si de paraul Ulmilor. Satul
Milcinesti a disparut. Spita Milciaaestilor traitori pe locul Milcinestilor
este cunoscuta, fiind publican' de Gh. Ghibanescu in Surete si Izvoa-
de 205). Satul a fost in apropiere de satul Radeni, care exists si azi in
Carligatura de altadata, si formeaza impreuna cu un alt catun Popesti, sa-
tul Popesti din comuna Popesti 208). Hotarul lui Toma nu este identifi-
cabil, a fost probabil un sat in stapanirea unuia Toma si satul acesta se
afla in apropiere de Milcinesti.
In 30 Martie 1500 Stefan eel Mare confirms manastirei Pobrata
intre altele si satul Verijani la Prut 207) In hotarnica e vorba de balta
Buda si balta Ciulinii mai jos de Bratu. Satul Verijani era in apropiere
de Ciulinesti, astazi satul a disparut fiind citat in Frunzescu ca o mosie
nelocuita in judetul Iasi 208,.) Satul lui Bratul cred ca era la Nord de
Ciulinesti, de care aminteste numele baltii Ciulinii, despre balta Buda
nu pot spune nimic.
In documentul din 14 Decembrie 1501 Stefan eel Mare darueste
mandstirei Putnei doua sate la Carligatura: Sinesti si Oni,cani 202). in
hotarnica e vorba despre satul Septiceni si de paraul Batiresti1or. Des-
pre satele Sinesti si Oniscani a fost vorba 210), satul Septiceni a dispa-
rut, dar era in apropiere de Lungani, Oniscani si Batirest 211).
In 17 Februarie 1502 Stefan confirms nepo %ilor lui Mihail grama-
197) Ghibanesou Gh. 1. c., vol. IV. p. 236.
193) Irdicator S atiedc c. p. 754 0 Monit. Of. Nr. 102 din 4.V.1913 p. 39-8.
199) Bogdan I., 1. c. p. 95.
200) Ghib5n..scu Gh., 1. c., vol. 3, p. 63, ibid. vol. 4, p. 166.
201) 3. Costachescu M., Documente mold. dela Stefan cel Mare, p. 228-230
202) Ghibanescu Gh., Surete si Izvoade, vol. 9, p. 10.
203) Ind. Statist. c., p. 639 si Monit. Of. c., P. 2331.
201) Bogdan I., 1. c., p. 146-150.
205) Ghiban.&scu Gh., 1, c., val. 18, p. 110.
206) Chirita G., 1. c., P. 188 si Monit. Of, NT. 73 dini 26.111.1942, p, 2332.
207) Bogdan I., 1. c., p. 176-178;
208) Frunzescu D., 1. c., p. 522.
209) Bogdan I., 1. c., vol. 2, pp, 182-189.
210) Virzi mai sus p. 213 si 217.
211) CostAchescu M., 1. c., P. 179.
224 LAETITIA LAZARESCU

ticul mai multe sate, Intre cari: Basenii la Turia, jumatate din Tarjoaca-
pe Jijia si jumatate din Iacobeni 212). Din aceste trei sate exista astazi
numai satul lacobeni care e in comuna Vladeni din judetul Iasi2")
Despre raspandirea si origina numelui Turla a scris regretatul G. Valsan
un studiu 214). Basenii au disparut astazi, dar intr'un act din cca. 1621 se
vorbeste de satul Baseni din mosia Borsa pe Jijia 21i). Borsa se arra
in comuna Rascani pe star-1ga Jijiei in plasa Tuna 216). Azi in plasa Tu-
ria se afla podisul, iazul si paraul Baseni langa Carniceni 217) deci aici
trebue s'a se fi aflat satul Baseni din 1502, astazi disparut. Tarjoaca din
document e satul Targusorul din comuna Bivolari plasa Tuna 218), nu-1
gdsesc insa trecut nici in indicatorul statistic, nici in dictionarul lui D.
Frunzescu.
In 6 Octombrie 1503 in hotarnica actului de danie al m5nastirei
Dobrovatului e vorba de satele Bucium si Ciurbesti219). Satul Bucium
se afla in comuna Bucium din judetul Iasi 220), iar satul Ciurbesti este
in comuna Cornesti din judetul Iasi 221).
Acestea sunt localitatile din judetul Iasi aparute in vremea lui
tefan cel-Mare pe care le constatam din documentele stravechi, pu-
blicate in zilele noastre. Au fost desigur si alte asezAri dar documentele
timpului nu le mentioneaza, dupes cum sunt altele de la care, probabil;
s'au pierdut documentele, cum e satul Codresti despre care inteun act
de mai tarziu din 7 Iunie 7054 se spune ea era pe Bahluiet si c5 avea
uric de la $tefan-cel-Mare. Satul Codresti a disparut astazi, probabil
ca era in apropiere de Madarjesti 222) la Bahluiet 223).

212) Bogdan I., 1. c., p. 194.


213) Ind. Stat. c., p. 608 71 Moniti. Of. cu., p. 2332,
214) Vezi mai sus p. 220.
215) Ghib5nescu Gh., 1 c., vol. 15, p. 64 si Chirita C., 1. c., p. 33.
216) Ind. Stat. c., p. 463.
217) Chirita C., I. c., p. 24.
218) Ibid., p. 232.
219) Bogdan I., 1. c., pp. 238-244 $i Cost5chesou M., 1. c. pp. 259-269.
220) Ind, Stat., c., p. 473 $1 Monit. Of. C., P. 2330.
221) Ibid., p. 513 $i p. 2330.
222) Costachescu M., Satele Baltati, Cakiresti, Madrajesti, Madfraiaelll '1
Bojila.
223) Ghib5nescu Gh., Surete, vol. I. pp. 236-237, citat de Costfich scu M. In..
Docurnente Moldovenesti de la Bogdan-Voevod (1504-1517) p. 403.
LOCALSTATI VECHI DIN JUD. IA$I 225

LOCALITATILE EXISTENTE AZI IN JUDETUL IASI


FATA DE CELE DIN VREMEA LUI ALEXANDRU Ca BUN SI
A URNASILOR SAI DANA LA
4457

RAPORTUL DNTRE LOCALITATIL


DISPARUTE 6sx w CELE
EXISTENTE 39

RAPORTUL DICTRE LOCALITATILE


DIN EPOCA LIP ALEX -CEL-BUN
V CELE OE AZI

283 LEGENDA
mann. vrgrlf, .010 fAuv LOC..10als. Om 0.4c41nan in 41,
III Kr. am Avg. val.-
=7:1; .

LOCALITATILE EXISTENTE AZI IN JUDETUL IA$I


FATA DE CELE DIN VREMEA LU1 STEFAN-CEL-MARE
230

200
APORTLn. DINTRE LOCALITATILE
O spApu,E 58% Si CELE EXIS-
TENT( 42%

RAPORTUL DINTRE LOCAL1TAT LE


CA EP0CA Up sTE,N-co.-MARE
3 CELL CE AZI

100
So

he
So

If
Zo
2E3
o 40

LM ou
A
..w. un sgS.......113.

Executate in lnstitutul Central de Statistics


MIME 15.
TABLOUL STATISTIC Nr. 1 AL LOCALITATILOR
Aparte- Vechimea
nenta satului li
NUMELE .
0

Sat intreg
0 Judetul
a)
LOCALITATII
LI
a.)
S.
,
0 TINUTUL In .4

Existent
infilnta
p.. VS PP. CO
0 a) '-'
u c ,.

Vechi

Se va
1QJ
co
.5 5 G >z::
s.: 0 o ',1
""
o
Z d a/ PI
o)F.,
r,6

I
Ia51 +

+++
1 1408 Ia51
2 1423 Sarbl -I- + +

.
11
3 1923 Moi 5e Filosoful . + + +

.
Berchise5tl . . + + +

+++++
9 1425 .

.
--
5 1435 IeremleSti . + + +

.
I.
6 1415 Pope 5ti + ,, + +

.
7 1425 Pasco + ,. + +
8 1423 Vico le + +
+ Car lib a tura +

+++ ++ ++ ++ +++++
9 1926 Pope 5t1 ,, 1-

.....
10 1426 Fantaneale . . . + ., + +
11 1426 Mihnestii + .. + +
12 1426 Cioltanil in Glod. + ,, + +
13 1426 S. Pau5escul 51 Lazor + ,, ,, + +
14 1426 N. Barbosul $1 D.
Hasnas , . . . + +

111111
15 1426 Baltatil . . . . , +
+
99
I. ,
9.
+
+
+

+
16 1927 Omelcan1 ,.
t+ , t

-
17 1428 Dade5tl. . . , Pt +
18 1419 Ciulinest1 ,, +
19 1430 Curtile Mandrulul ,, f, + +
+

+ +
20 1431 19 4 -I-
21 1431 Neag5lonti . . . Pt 91
+ +
1900-1432 Polana Vladlcenilor +

-r
22 1: .,
23 1433 Ganest1 + .. 91 + +
24 1934 Pustia Popei Io11 PP ., +
2) 1934 Balosin . . + .. , + +

-1-1-7-7 -I
26 1434 Romaneasa . . . . + 7. + +
27 1435 Podobitl . + ., + +
28 1936 Giurgiu Bitea . . . + .. + +
29 1987 Giule5ti . . + .,
PP
+
30 1443 + ,, +
31 1443 + ., +
32 1443 Hodor Burciuc . . + + TTT
33 1443 Bere5t1 .
31 1445 Slpote + + Pt.

35 1545 " +
+ 91
1-
36 1445 Stejere1 + '. +
37
35
39
1446
1448
1448
Balornire5ti .
Cotnari
Tg. Frumos .
.

.
.

.
.
.
,
.,
1-
+ t
40 1448 Pobrata +
41 1448 Carniclani . . . . +
PP

,,, + PP.
42 1448
-I- +
43
44
1451
1431 -I- '1
+ .4.

1-
45 1454 Vadul Totorei . . . " +
46 1454 Mogos15t1 . . . .
.. +
47 1454 Baleen! " -I-
48 1456 One5ti + Carlibatura + -F
49 1456 + 9,
.. +
1456
50 .456 Vorovestl + .. +
51 1456 Arpasestl + +
52 1456 19

..
+
53 1456 Ro5lorl +
54 1456 + 1/
.,
+
55 1456 Toderesti 1- ,
56 1436 Giurgiu lui Ioil . . + t1
-1-
57 1456
1456
Bodarca . . . . 91
+
58 + C. 1-
50 1456 Drinje5ti r,
Pt
+
J U D. A R C
,..1.47.)....:7:-.'N.
r'''''"''W:!,:.40geni .....--........-.... .... -- ... INTINDEREA RASCOALEI
Male "--o5urdea ..,
\
onacc/sli
osStranthey IN
.! -' Popesti
o pia' re' as,g .o 0 oPurcarelm;
i aria\ . Ducey /Idunak o Palanca
Para o .."
) JUD. TELEORMAN
i o POdisOP .
.

0/*os, o -de Sus f 1


71U A I q
olliotheeni Surdulesti Taiarcistii-A,o dap 1
\ . (_)
o
Call/esti
sibsieg-
Gamest
-deids I 9 MARTIE 1907
1

:i.
0 TuPeni

oStobiresli
.

&loci
0
\
_

itotesti
\ \' k
Hcirtile 1, 2, 3 si 4 referitoare 4
rinalcdonatil 19Idor7ansi idn
o in'anul 1907, sun! itno cmretti dupes
Ba/dovinesti Slakes/I i harta cl-Itzi prof. P. Voioozeanu
ogarza 711178PegSeg
lades (Redactia)
o -din Vale
) 04argc71/
Clognestii- _ oi/78,4- ..
Deal DepgraliilliNesti
o
oehimpe lea
Yalea /of lW/hai 0
00obrufesti ,
a
'viva /ea
JUD. VLASCA
\ o &teflon/
o
oCiuraii oVidesti o a
Alee;sest/ 0\ .

OACkSeael 0 Saegni oGaragau ffi

Regina May 0 oDide,s1i a


i Qracsoni oltueulesti Peri: 'illro-teni
i &vela I

F'
810
Crewe
Odobeasca
Oldest;
c5 VatiRjek
de Sus
de Jos
o 0/leni \
J U D. 1
oCioc aides& oNiehith \ .
i.
......, Scrioastea o Pacaresti o -din Deal o tle,5:afr'i
0 L T AiipPeni 0 0-din kale Diyaith 4*.A,asca
i 0 oDra:qinesti

\ /11a/daeni o
Rosiorii de Vale
,7"/:ginia.
o Moge
..
o/intonesti
I/ur/Ciu ..

cSli
e-ge Jos 1..
.

..--... i.
\
1
-:;.'''''-'e''''.
'...,.....0'.. 7.

f Aka/esti illbesti
).,. i .; H -,.-- ,..',--,-; ...''.< . ... /
\-,-:\
1
ohmaseu
ogise,91/
Perdu
PI osei.1517::,,,..,
Nelleiu/esii ..

.-;,-

..i.':':11/4:,...:i..4.?,i....
..
.-(in.
.-
......,,...
\
1,, 0 ij;i.:.::',.::-:.::::.F..::::::-....::-i:;::. '::::..- :-- : : .1' -- ' N.
... i,, :.
.... ..R.4:7:.g.m.t.,:O.
-i: ,

Crangem oBalla &kohl 0 Bei" top/


..... ... ..
.

-... N)

i
....j.....-qm-,7

( "-::::-.1e:-..:-:',-,i--:.:::::::......:::,:::,,-.,..::,-.E:A4t.. a--. .,-1.7. i.;;;;,ti 6:i...,..,


6:4e/14Esh
...a.- .,..
.
9Doo banu Aileen; .. ..
Kirov POPOI711.

0 Plop/
Cnr/igali 1 .%
V Caro/ Papilla Ale.randrir,C) oP/e/ea*
o Elisabeth Pr ferdinand
Caravan oBrosteanca inPavinao
Bineasa litirzanesti
oS/obozia -Mandra
.....
-
Salk &Welcome oBagdana
Calomf,iresti o
World anneal Alifnati
o floria o o
1.
o/da Ckeocoy Parnell/
oSpitarei
Dda -Paciurea 1r Sneeni o P E:1 ee
Storobineasa
oIlata of diculesb'
Salle/e o Reason/ o gen,
Clog!
PDioasa 0 Dracea 0 &apneas o t.
oSegarcea din Deal Vulvae oCerverna
011esneao Secera Saar/ciao o Fexandfing
oSegarcea din Vale oPiuleasea
frurnaasao Contesli
Oita o
0 Viisoara &glean ego
Tromps
oOdaia Ciaperceni o
Magurele 0 o Scene Waite Bra ga dirt/
0 flimgeg Cioara P Sonata
TURNU MAGURELE o o
11"--------- ofn/an&'c
'un5pe

o Aldsfurek
Zininicele

B OLG AR I A

IfiflfCea
,0,-'-'
biNdepea riscoalei
ann.flaarunoMWSt-72.11.7TWTMENNIMIai.C.121
J U D. A R G S
/ -
0 1,i1'11)611/ .N,
....'''.. ........, .,-.D INTINDEREA RASCOALEI
I 3110111
.',... g al
oStr,imbeq.
i
''''.
....*
.
\ 'a, IN
I oClocesti
<

oplaneasa C,Vddraro 0 Orti/YdP8/74

i
u \ ss,-,

I ogarla\
Aieov Adonak ;:acai://:4:(1,\/
.
on

l JUD.TELEORMAN
oPodi;yor
a(
\ Wozkeni
oil' osi
Sordo/e0
0
Taiciriolio-due 0,Suops ZIUA II?
1 Sllis' lea e Jos i 10 MARTI E 1907
1 o Tufeni Ca/alea Cumesti
0
.

oStohOresii &lac/ I/o/es /) \%


0
BAloyinesii Slaves& 0 i
08arza anbreasca lad<2
0 So Yale li.
okernati nwgnesin-
/1
oChimpeteni 00o6rolesti
-din Deal &pars,/
o
Iivya/ea J V LASS C A
\
Valea /al Mina.
oMer/sani 0 &flea
oeinrari Dirdeet/
NeceesIl
o N
lk
gra'asafti
..

0 Sa08/7/. o&irdsdo o %.
Oidesenei
Regina Mar o oDides// 0Oracsani
.

: 08114pIlegi Pert -o.posteni


1t

I Socetua
/ moo &lobe SCR
Sfintesti
'". grio/e/e-
eleSos
00/tow .

Gresiao -delve ..- k.


J U D. oCioc - ida.Pthi- o lltic
1
Sorioastea o Wakes& "Pat
0-diOsie
, 0 -deSas -)
0 L T Aqgurenio 0 0,04ga/39;0 givotitta : 114easoa
.1 Malogenio o Tillith, ..-':. e Jos .7
N.. ' o Mec, o4/7/anceli
ROSIOni de Yee .1 alieN..
06'a\a/2 lira ie 10..
1%) iaCaIioesti been/ I
I ogacaketi "ft`......A
olonesca too
N1114116kPePel AleneitneSti
0 4/1g)frod in
ogisesil Plosca 0
;o -8tizeseoo
Wane;
IC/19 Will 0 gaita o Belitori
Adam*/ 0 ii3van67O'
111111, _ .1 Pomba/ye/ &lei* Ninov Porn
0P/opi- Sew? Carh,:qali
V Carol Pa'rlita Alexandria() 131cles
.0.*#.1
of /Isabela r. ferdinand
Caravan ogrosiedqc Poraschiao
Banana
oSlobozia-Mandra Saga Bak leasea oBogdana
0Mdrzi;neg *.
1
olkned CgItilfilim.11140 fi
J//or/c$ 0 ligaesti o Aldrriati
o Oda -C/ocociov 0f/or/ea a 0 Popntei
Potmew
Ode Paciored
.
Ware/ ancent t.) 06't opoeaneasa

Sac /Pie o Reasovo


(Oats filret/ityll Selo
0
0 0/ogi
Dracea o off000Nose o
Raioasa 0
oSegarcea din Deal ol Ada o CerVe//I,I
0/lexica() Secera
C7lurkyil o -(),tflet11,1z
oSegarcea din Vale a Piti/e2s4v
1
lila ipt7;1110e9S00\ 4?fill'$1)

Oda/a legion 0is.oara, 44-a14634ifieg


Ciuperceni 0
Magurele 0 0 Seaca &atop o &warn,
o 0
O of /anianda Cioara `=1,L Subath
TURNU MAGURELE 0 1111
VINNIIIM14....
/".
D 0 fe;7171;7flek
upea 111,
1114. 411111.
-104444..

IMM=M1
Mislay+.
Mir 1/moicele
0
B U L G AR I A Lifizrileea
:.,
Intinderea rascoalei
J U D. A R G\-\E S
'::1'.?:::-,oli.p.tti-t
......,.. m ,,,, ..,.........., INTINDEREA RASCOALEI
oft ....- ....
' ' oBurdea , i
- ..... a

o-/
.
1.
c Strambeffi , IN
1 0 Ciocesti ., po. pestl .
Cnid,j7P2PEI 0 o \.,,b
oae/ Pdo sa
I c8arls.
Buoy Adana* 0 ,9,74-, /7 cd
()Rata
JUD. TELEOR MAN
oPodison
okbrosj ode Sus f ZIUA 111
owzgreni , Surdukso Tatsipj,stii- 0 ad6p- %
o
\1l .,N. Visi'167- , .6(:?>his i - 11 MARTIE 1907
f01fli. a/Res/11V 1.1iWil ''
.s.
c
o
. 4\-..
OS/Wrest/ Mae; liotesli N
0
Balanvine#1.. S/jvesli o
\oBarza 1.imbrea i
/!I oAtjrnal:
0
) C
:
O- fhwjevy
Vie
\
lads

Deparoatillgries.li
106h/we/en/
1 / /pa /a/ Milia:
,
O
oDobroiegi
oCheari
' .:,..':: s , Tri vale., JUD. VLASCA
2--
.

oMeriseni 08512e.7 &Weft/


. Nees-eve'?"
\ oCitigie gr /semi
.:

: ":( .....1:
0,0Pae.Sefiej 4)twcriir
Regina Mar/ o oDidesti ; Brie,sam ...
c,Bytirculestt Peri Posleni
Sneezes
&infest; de Sus
i gaitati0
Cresiao
Odobeasea .:, or. ; 11,irtoaiele
ide Jos
09Itenl
J U D. I oats kedoes*1 Kehl a
,
j
Serioasfea o 0-din Oeal : cyde Sus
.
Nearest,
O L T Migurenio odili V,* Bivallta
.
Dra9114.-.cif ProrPse8
Maldienio figanta. ,..
(.>e.tos
ROW0Pil de. Vede meri :14tPites-li
1/4\ ,t ---.
oloa titunclu -
beli,3"17e# oiai*i
N-**--

1 Bien/esti , CA,%bets
,
olonasco PerAto0 :itteikillksb
oM6vrOo,)i
ogrise,sti .4? Pluses a
I o &zesty()
VO/10,efli 1 0 Ba/ta- Santa /tai;v!, 4.stietri?
oBeliturT
Ad,';'mpLlt o soe.
asale .
Doroball a :
- Absent
4'llinyv
o
Paean'
Cot/ /gaff ' jf."::
P/opi- Sian? Priftp Alexandria
Y. Cara
o Elisai:eta Pp. ferdinand Prelp -e7""".4#.11.

Caravan 0 ganeasa
Brup'eanca Porese'hiso
Marzallesti
.,,s
oS/oboria -Mindra air? ogee. legse.:7 .
0&;geana
.i..';:k7frd)re/10
Vioricaa ,-;- )otilme,7/. A? arwli
&a -acacia:, ic,.rp.ic'p ."-,_ 1/c4riesti 0 bei/Pild
. tolirDV
oSpal.;rel
Ida -Pat/urea A'A'lleellt 0 0,5'10,V11:2fle.s.g
;
Sac ole o Reason/
?
Ji ogeiti
0
<;',":CO 0 \0'
.\\,61101-11 ':,/ (7iPe`10,7Se )
troioass =,,,,olohily(,).;;
oSegareea di:: Deal C3r,SPVLVIS
&team ,4::::: :
Seer?:
Niuriciuo o Alexandrine ,

oSegaree(t& rale o a 72,t.;#2;)sp 2


l''' ,..
.

fru/noesa04n Conlesti
ob/a. ... .

: rp. Van oyil:svara .,. grifeantao .


00,08ij-\., ay. AWi
Magurele. a ... . 0 ' Sed .- kothri: &abaft

TURNU MAGUf
. fer1;/1'(7 ''.67.a. ra :..
0 ,..
.
Sukvh7.
' ,''' .
...,1,--,.,,.3;,- Dunar,c, orbnlanele

0:Ve-sterein
Zionirele
o .

B U L G A I A 11nriicta

Intinderee rascoalli
J U D. AR G ES
\
.C.:
t,
F
r
,..
o Alex
Vat;
otimeefir
MO.
' olurdea
Caldipary0
oStrambeqi .
Po e4 ti
0
. ......-.
oh/repair:
INTINDEREA RASCOALEI
IN
'

&cork/wok Pa/2'
0 ) JUD.TELEORMAN
....111

'''oPodisor
oflatv
....
le
oMoza\ e em
o 4,1iTac a.
oi;rdide,Vi
. ; o-ge Sirs
1:5i/jra;s1/.1) &lapel
ZIUA Vg
, 0 . .
I
\\
Sdatsla; .449,/e \..
oldeni Ckfle#1. f'emrs'1,
13 MARTIE 1907

\\
I

OStoharesii,' Sager
:-...-

.
\s, k
,, ZIate,s'

1.0.80'1,7
A:611.1Pnali
1
,
,-.

(,
0
:zit
o)
8 0/610k ln&ti

\,0-,f/ i'ate
Slaws 101
'4''''''
i
i I .,

//
1,-,+7,-,,+7/1:
De,e;:rall/-1-/ar/esN
\ ' ei)y)49e,/
0t
;0501peleni &Dearest
JUD. VL ASCA
\
ittv
*N.
/4, /,>1.';
, iliferi,5+,7/7/
:

08enta
oLtp t/ 176"rgese.1.,
tees esti
:

.0 17i Pa-gat/
.

\
:71,1egiea

0,5a cs,-7,- BY1Z57/71


oDra cse fie/ .
Regina Maria o odide,sli Griesaa
I
I tweetrio o
/J /tic 1//2,C,.
Sfintesii
) Peti-Brosleni
\ V

\
:

i Aillatio 'Woe ca 14rtooz/g, -1


)-de Sus
o 17I tern\
8resia ... vie jos
J U D.' 1
oci-
iidjesillioed GAWP..
1
,...., seriossh4 6 Iliciresti Oezd 0- de Sus'
o di() 6,19
0 L T , /y agriremo o Dragjpe/ \ /38/6,7Va &based --A
ikfloiieni o ''. ----\,
l'' Rolsiopii de, Yede lig job?,
anvil
e Jos !
,
o Alec/
.
Coal
A
ZIC,VICIV
:f .--..
t*". .i G',/arierii 24cen(,,

s
I ONCR856 Mesh- ... . . .../
i
Peretho /lewdest/
1
0/0flagll
Moll , gloom o
0 o 412>robliii

-- '
.
\ .t
&seem
l'17E171. 1 oBa/la- Sapaz`i Ogres ::\ >

..../ DoralAntu
oBelitori
Aiken' .
&invade)
Atl'aov
G ye \
Perak.
adluPacf ,
Capoi
Ccipligab ,.,,.._
'lila Alexandria() #- 1
1/labet.;-2 P ferdinand heed ' k.
reA.,7/7 \oBrosieat2ci Parosrhia o
0 Baneasa
051abozia -0,incfra A/ISTrihesti
s.3/2-g 0 leas ea Sogdara
Vanes 6- (Ilvery alrmfirsstio
darnali
rie:+rocior Aram o &pica * ,TTa/iesii 0 94/0
Spa/ :gfe/
lid..7.7Paciarea Bilificeni o 3:10)'04062V
. . :. .
Nate ;f1:

Seek o
Riloasa o
Pleas ow)
Peace, o
Iogi
) o ft/mule5W

maeolagsa,:p
"1 : clOheia
: cenyeflth
!
Vt..
oSeptea *Oral Voivoda
0 Or"rflid
Blteanca o o ecera,
f6;"(1!'l'aii 0 , lewd/Vila
,
oStyareea din Yale 0 o)4deasca
01;1,2 fponoasgo Confrpgi
okosPa Braievica 0
oOdai:;\ Cloperceiii Away
a
Magarele 6 0 Sears o pagad'Iry 1
0' 1
oficiinjria alOg Pa aii,gia .."
TUR U MAGUPF
. o
---- / ,
"6:
.
o ..., 00#
,

"Oar.
Ia
III
mg.. 0 Tint inele
tsa .

.01/Aste/relu
Zinthipele

B U L A R,
G, 1 A ..ammcea.
/filindePeo P qb.
C4=,
../CA.5,1127171:01W.11=CW.190:11=ZSCS. a;acrolsom:-.-,accar Icavamereav,seffsamowar,I.,,
DIN JUDETLIL IASI INTRE ANII 1400g1457
PROPRIETATI RASLETE Saigiall:

OBSERVATII PUBLICATIA PAGINA

Neicienti-
Curiturd, Seliste, Prisacti

Existent
.5
loc de casd, loc de moard, c.,
xd

fleet
mandstire a.
(E)

+ Documente moldo- Vol. II 631


+ Ciocarlest1 in 1495 venesti inainte de Vol. I 156
+ Stefan cel Mare 168
-F publicate de 168
+ Mihai Costachescu 164
-F 1b8
-I- ., 1F8
,, 168
I- 178
-F ,, 178
+ ., 1.8
+ Pt 178
+ ., 182
182
-F
+ 182
-F ., 199
1- ,, 230
-I- " 20
+ Mandrestt 299
Prisaca lul CUpcict. . . , -1- , 317 ,
-I- ,. 317
+ Vladicent PP
329
1- 350
Mandstire + .. 391
+ ,. 391
I- Romanest1 ., 395
+ It ,,409
943
1-
-1- ,. Set
Selistea lut Vanii Berbeace -I- ., 194
Moara lui Stefan Zugraf . -1-
PI P
144
+ ,, 144
1-. !, 144
+ 144
Selistea lui fuga Paturni- + .,
,,
chiarul ,,
212
+ ,. 212
+ ,, 263
-I-' ', 365
+ PP

,. .. 365
-I- :568
1- . ..
., ,, 368
FA/Italia lui Borea . . . . -F ., 368
Prisaca lui PAtru Durnea + .,
,,. 903
Loc de moara lui Durnea + ,. 403
-t- 972
+ ,, 472
1 + 503
+ II
8
Prisaca lui Giurglu Negru + ,. 5 9
I-
+
,.
., , 569
569
FAntana lui Berbeniid . . + 569
.,
569
Sellstea lut Scandal . . . +
+ :, ,. 569
+ 569
Loc din Pustiu + " ., 588
+ ,,
Loc din Pustlu ,, 588
-1- .. 588
..,-
+ ,.
, 588
23 31 5
TABLOUL STATISTIC Nr. 2 AL LOCALITATILOR
Aparte- Vechimea
nenta satului

Fragment de sat
.

Manastiresc
NUMELE
0
TINUTUL Judetul be
LOCALITATII N
a) 74
...
y tor
L.
5 .11 a C
0 7,
al g 43 %)-9 fa

1 1458 Sine 6ii + CArligAtura Ia6i +


2 1458 Crepaturent . 91 ft +
3 1458 Storne6t1 + / + t+,
4 1458 + 01 99 +
5 1458 + tf
6 1459 Sere 6t1
Havati . 1- +
7 1459 + +
8 1961 + + +
9 1462 Unghiul + +
20 1462 FAItoe +
11 1466 Pooacicani 11 +
12 1466 Ruscani 11 +
13 1466 Moicesti + ID + +
14 1966 PI +
15 1467 Co 6e6ti +
16 1468 rrancesti . +
17 1468 + +
18
19
20
1468
1972
1472
Chicere
Afolmesti
Sarni
+
+
+
+
+
t
21 1472 Geamiri (TAtAranii1) + - + + +
22 1973 OstApcent . . . , +
23
24
1476
1476 Posadnici
,
91

25 1987 Malaest1 + 1 +
26
27
1487
1487 Nam Isola +
28 1490
Carstea
+
29 1490 +
30 1490 BogclAneVi + + +
31 1490 Narote6ti +
32 1990 Hovee6t1 99
33 1490 Procelnici
34 1490 Medeleni
I
99
35 1491 Goe6t1 Ii +
36 1491 Vrastati +
I
P9
37 1492 Tome 6ti 11

38 1492 Icu6eni + 19
39 1493 BA tAre6ti + tt I +
40 1493 + Op +
41 1493 HoisestI . +
42 1493 ,
IP
+
43 1493 + 19 +
44
45
46
1993
1493
1497
Coposen/
DrAgoe6ti
Nedeiani
Straviceani .
Pt
tP
It
Pt +
t +
47 1499
Madrajaca +
48 1499 99 +
49 1499 Milcine$t1
Toma + +
50 1499
Viezuri
PP +
51 1499
Radeani
+
52 1499
Verijani
SP +
53 1500
Bratu + 1 +
54 1500
Septiceni .
99 +
55 1501
BA6eni
99 + +
56 1502 4- +
t
fp
57 1502 Tarjoaca + +
58 1502 Iacobe t + + 1
59 1503 Ciurbe6t1 91 + +
60 1503 Buciumi 91 + +

1) Din satul vechl Geamiri (ratarani) s'au format ma/ tArziu douA sate care dAlnuese
pAna azl.
DIN JUDETUL IASI INTRE ANII 145701504
PROPMETATI RASLETE Situat a
actuala

OBSERVATII PIJBLICATIA PAGIN A

Neidenti-
Curatura, Siliste, Prisaca 1

Disparut
Existent
.-4 :;::
loc de casa, loc de moara, $.,
.15
aa.

fic ,t
manastlre a '0
`:
al z''''
1

Documentele lui

..... CAW4+WW1,21,11,21.41,4
24

t0 4+4+ 4+ W 4+
1-
+ Stefan c. Mare vol. I 24
1- I. Bogdan 24
Moara lui Sinescu . . . + 24
Prisaca lui Sinescu . . . + 24
+ 32
+ Bar testi in 1632 34
Prisaca lut Bann . + 44

b2 NI 4+
. . .
+ U "ghenl ' 52
+ Fal oeVi 52
+ Popiscani

tO014..A4+.0.4+4,4+42.WNNt4M ............
114
Busnea 1786

4. W.
-F 114
-I- 114
Selistea la Fantana lui
Stiubet" . . t Budaile
114
117
127
Moara lui Coslta . . . . Cositeni 127
127
-F+

c0 02 020 CO Co co
168
168
++ + Zahorna, Horlesti 168
Ostacent Salari 179
Selistea Poprincani . . . + + Popricani- Coarba 208
tt Stanca 208
299
Moara lul Bratul . . . . + 299
-F + Banul 301
Prisaca Comarna Comarna 429

43. t- .1-, to
. . . .3 -F
+ 431
-F 434
+ Lungani 431
+ Horlesti 434
-F Proselnici 433
+ 434
-F 445
+ 445
../ + 504
+ 514
+ Vol. II 17
Sellstea Macau Vladulut . +
25
Moara tut Mantilla . . . . + 26
Selistea lui Alexa . . . . + 27
+
1- Scoposeni 27
+ 27
96
-1- M. Costachescu ; 228
+ + Madarjestt Documente moldo- 228
venestl dela Stefan 147
+
+ cel Mare 148
148
+ RAdent 148
+ 177
178
t
-F Targusorul
184
194

199
240
1 240

27 31 3
CU PRIVIRE LA RAPORTURILE
D1NTRE AUGUSTUS SI COTISON
de Prof. Em. CONDURACHI

Sfarsitut asernanaLor st apropiat in timp al lui Caesar si Burebista


n'a insemnat in istoria raporturilor dintre Romani si Daci decat o pauzfi
trecatoare. Desele atacuri peste Dunare ale triburilor dace (gete), atacuri
conduce chias de unii turmasi ai lui Burebista, au linitrerupt aceasta
pauza. Cu privire la unul dintre acesti urmasi, Cotison, al carui regat
pare SA' fi cuprins partea de SV a Transilvaniei, Vasile Parvan,
semnaland un pasagiu din biografia lui Augustus, scrisa de Suetoniu,
scrie urmatoarele in ale sale Getico" : Un moment peruse ca. Augustus
si Cotison vor intra chiar in legaturi de rudenie, asemanatoare au acelea
de pe vremuri intre Dromichaites si Lysimachos: Iulia trebuia sa
devina regina a Dacilor, iar fiica lui Cotison imparateasa romans, cei
doi suverani dandu-si reciproc fiicele de soii. Dar intelegerea miu s'a
facut1).
Pasagiul acesta pare, la o prima lecture, sa nu lase nici o urma
de Indoiala. Din nefericire se va dovedi ca autorul Geticelor" entu-
ziasmat area= de posibilitatea unei astfel de inrudiri si de insemna-
tatea pe care Roma o acorda prin aceasta regelui dac si linistei politice
la Dunarea de Jos a adaogat greutatea autoritatii lui personge stirii
transmise de Suetoniu. Asa ne explicam faptul ea stirea aceasta startle
Inca, cu rare exceptii, chiar in cele mai recente sinteze de istorie roma-
neasca. Cu prudenta care-1 caracterizeaza, C. Daicoviciu nu acorda nicio
insemnatate unei astfel de stilt 2) in orice oaz gresit interpretate. In
primul volum al monumentalei sale Istorii a Romanilor", N. lorga
nu numai ca pune la indoiala veracitatea unei astfel de informatii, dar
adaoga concluzia ca niciun imparat roman nu -s'a gandit sa aseze pe
tron, alaturi de el, o straina, o barbara, o femeie de alts
Pentru a putea urmari mai usor discutia, pe care o merits aceasta
informatie, ne ingaduirn sa reamintim aici pasagiul clan biografia lui
Augustus amintit mai sus:
M. Antonius scribit primum eum Antonio filio suo despondisse
Julian, deiu Cotisoni Getarum regi, quo tempora sibi quoque in vicem
filiam regis in matrimonium petiRset").
Pentru eine are curiozitatea sa reciteasca biografia lui Augustus
scrisa de Suetoniu, apace in chip limpede ca o astfel de stile, departe
de a fi izolata, face parte dintr'un intreg sistem de intrigi Si de calomnii,
puse la cafe si raspandite de M. Antoniu impotriva fostului sau ,coleg
1) Getica. 0 protoistorie a Daciel. Bucureti 1926, P. 84.
2) La Transylvanie dans l'Antiquite, Bwcuresti 1945, p. 50.
3) Histoire des Roumains et de la roananite orientate, 1, 2, Bucarest 1937,.
p. 51.
4) Aug., LXIII, 4.
RAPORTURILE DINTRE AUGUSTUS SI COTISON 231

si aliat. E varba de un adevarat pamfiet sau, mai exact, de o serte


de pamflete podtice, de care de astfel era plind Roma atat de framantata,
atat de partizans, la inijlocul veacalui I a Chr. Ace ilas Suetoniu se
complace in a reproduce amanunte dirt pamfletele numeroase care cir-
culasera putini ani mai inainte pe seama lui Caesar 5). Amanunte care
dovedesc pe de o parte ca cnivelul acestor paanflete era departe de a
fi prea inalt, coborind din contra eel mai adesea la forme de eacprirnare
deosebit de vulgare; pe de and parte ca niciunul dintre autorii tor
nu-si facea scrupule de constiintA in a inventa sau a deforma orice
legatura politica sau personals a adversarului urmarit cu o pasiune
rar int Alnita.
Nu e lipsit deci de interes s ne oprim o olipa atentia asupra
pamfletelgr lui M. Antoniu. Continutul 7,ar poate fi, cel putin intr'o
oarecare masur5, reconstituit din textul lun Suetoniu. Biograful primului
imparat roman s'a complacut intradevar sa enumere, unul dupa altul,
svonurile cele mai injurioase pe care pasiunea lui. M. Antoniu imitat
in aceast5 privinta si de alti adversari de al lui. Augustus le punea
pe seama rivalului sau. Cum va fi creactionat acesta, nu stiu. Probabil
ca nu s'a sfiit nici el s intrebuinteze aceiasi arms. Mai tarziu cel putin,
cand pozitia sa era tot mai puternica, nu pare s5 se mai fi impresionat
de astfel de calomnii 0).
In ma contra adversarului sau, M. Antoniu nu-si limiteaza
calomniile numai la persoana lui Augustus. Familia acestuia se bucura
de o atentie aproape egala. Daca Augustus se multumea sa spun despre
stramosii sai ca faceau parte dintr'o veche familie de cavaleri roman, 7)
M. Antonini incerca sa aerediteze zvonul care de altminteri a si
prins in unele cercuri, desigur la fel de putin prietene urrnasului lui
Caesar ca stramosul dupa tats al lui Augustus fusese un libert
din Thurium, iar bunicul sau un simplu zaraf; strabunicul dupa mama
an fi fost de origine africana si ar fi exercitat la Alicia modestul oficiu
de negustor de parfurnuri si de brutar 8) Probabil ca astfel de svonurl
.

circulau frecvent si in tabara celorlalti adversari ai viitorului Augustus.


Unul dintre ucigasii lui Caesar, Cassius, intr'o scrisoare redactatA in
acelas stil ca si al pasagiilor amintite mai sus, vorbea despre materna
farina" din Arleta, framantata de zaraful .,cu manile inegrite de argint
din Nerulum" 5).
Soldat incercat, M. Antoniu startle in a aminti niu numai incapa-
citatea militara a adversarului sau, dar mai ales momentele de lasitate
a'.e tandrului sau rival, cgruia ii imputa ca n'a avut niciodata ourajul
sa priveasca in fa(a o armata gata de batalie'' 70). In lupta dela Modena,
Octavian ar fi fugit spre a nu apare decAt cloud zile mai tarziu. Aceasta
nu 1_a impiedicat, continua M. Antoniu, s punA la cafe asasinarea celor
doi consuli, Hirtius si Pansa, cazuti in cea de a doua lupta dela
Modena 11). Zvonul este inregistrat si de Tacit, in prima carte a Ana-
lelor" sale 12) In batalia dela Philippi. Octavian era sa cads prizonier,
dacA nu se refugia inspre aripa comandata de Antoniu J3).
5) cf. Iul., XLIX sq. 9) Ibldem, IV 4.
6) Aug., L 4; LV, 10) Ibidem, XVI 4.
7) Ibidem, II, 5. 11) Ibidem, XI 1.
8) Ibidem, IV 3. 12) I, 10.
13) Aug. XIII 1.
232 PROF. EM. CONDURACHI

Intr'un astfel de climat moral, zvonurile cele mai absurde si mai


injurioase gaseau repede crezare, in mifocul unei lumi usor predispuse
la intrigi $i la calomnii. Viata intima a lui Octavian, acuzat Ca si
mai Inainte Caesar de cele mai mars turpitudini, auu putea desigur
sa fie mai crutata decat viata sa publics 14).
Nu staruim mai departe asupra acestor calomnii, a caror serie s'ar
putea prelungi $i din care literatura istorica romans a inregistrat un
numar neobisnuit de mare. Ceeace ne intereseaza este faptul ca zvonig,
dupg care Augustus ar fi proiectat o dubla legatura de rudenie cu
regele dac Cdtison, face parte din acest gen de calomnii pe care M. Anto-
niu le raspandea pe seama adversarului sau. Departe de a dovedi in-
.semnatatea pe care Roma ar fi acordat-o regelui dac, zvonul raspandit
tiebuia considerat ca o dovada de felonie fats de M. Antoniu fiuct
acestuia trebuia sa se casatoreasca cu fiica lui Augustus si ca o insults
aclusa poporului roman. 0 astfel de legatura matrimoniala cu familia
unui rege fie el cat de marunt ar mai fi putut aminti Romanilor
Si faptul pentru care cazuse victims cativa ani mai inainte Caesar: titlul
de rege si banuiala, pe care Augustus o va evita mereu cu grije, ea
incearca, ca si unchiul sau, a.ceiasi formula politica monarhica.
Cat era de necontrolat zvonul acesta o 5tia ,dealtfel prea bine
Roma acelor vremuri: Iulia, fiica lui Augustus si a Scribaniei era Inca
un copil. Pasiunea de mai tarziu a lui Augustus pentru Lavia n'a fost
precedata de un intermezzo oareoum exotic.
Istoria raporturilor dintre Romani $i Dad la sfarsitul veacului I
a Chr., nu poate deci folosi acest pasagiu din biografia lui Augustus,
a. sa cum, cu exceptiZe amintite mai sus, s'a facut pana arum. E necesar
s reducem la justa ei valoare informatia istoricului roman, eel putin
in privinta interpretarii, cu mult prea entuziaste, adoptata Inca $i astazi
de istoriografia romaneasca.
Nu numai pentru a aminti acest lucru am crezut de folos sa scriem
aceste ran.duri. Informatia lui Suetoniu prezinta insa $i alte doua aspecte:
eel dintai, care ne intereseaza pentru moment In chip cu totul seoundar,
este acela al momentului cand au fost redactate aceste pamflete con-
vingerea noastra este ea au lost raspandite mai multe in oursul snaor
44-31 a. Chr.; eel de al doilea aspect a1 problemei, care -si justified
intr'o anumita masura ranclurile de fats este acela al adevaratelor
raporturi dintre Augustus si Cotison. In momentul in care Antoniu
rlispandea svonul unei duble legaturi matrimoniale intre Augustus si
regele dac, alegea el numeie lui Cotison la intamplare? Lucru$ . e desi-
gur putin probabil. Numele lui Cotison a putut fi aces dinrtre numele
acelor sefi barbari", despre care Antorliu stia ca, in cursul celnii de al
doilea razboiu civil, fusese de partea lui Augustus. Aceasta concfuzie
pare a fi confirmata si de alte izvoare, mai putin passionate decat a-
celea de care se servea Suetoniu, cand redacta biografia primului im-
Parat roman.
Intr'adevar, lumea balcanica n'a asistat indifereaita la razboaiele
civile care au zguduit Roma si cea de a doua jumatate a veacului I

14) Ibidem, LXV111.-4...XIX.


RAPORTURILE DINTRE AUGUSTUS $1 COTISON 233

a. Chr. Din inscriptia lui Acornion din Dionysopolis 15) stim ca acesta
fusese trimis de catre Burebista la Pompeiu, pe atunci in Macedonia.
Mesagiul pe care i-1 aducea solul dionysopolitan venea in perioada pre-
g5tirilor militare si dip'omatice care au dus la batalia dela Pharsale.
Inter is lui Caesar de a pregati o expeditie in contra lui Burebista
trebue pusa in legatura si cu atitudinea pe care regele dac o avusese
in lupta sa cu Pompeiu, intentie pe care dese'e incursiuni ale Dacilor
in SudUl Dunarii nu faceau decat sa o intareasca.16)
Dupa moartea lui Caesar si a lui Burebista, lumea balcanica,
dornica de castig, a continuat sa-si of ere serviciile mercenacre celor
doua partide oare-si disputau stapanirea Romei. Pattsch crede ca pri-
mele legaturi intre Augustus si Cotison au putut incepe chiar indata
dupa moartea lui Burebista, card unii dintre urmasii sai, sere a-si
consolida puterea. au trebuit s recurga la ajutor strain. In felts' acesta
ar putea fi interpretata stirea transmisa de Dio Cassius, care amintete
de un ajutor militar pe care Cotison 1-ar fi primit de undeva dinspre
Apus 17). Puterea lui Augustus insusi, la aceasta data, era cleparte de
a fi occnsolidata, obiectivul militar in primti ani dupa 47 a. Chr. nu
era in Ba)cani ci in Jialia, incat nu-1 vedem pe viitorul Augustus
preocupat atat de curand de problema unor legaturi atat de Indepar-
tate si, in bona masura, Inca inutile 1s).
In prima faza a celui de al doilea razboiu civil, unii dintre Sefii
thraci se gaseau in tabara lui Brutus, altii i1 tabara lui Anteniu si
Octavian. Simpli mercenari, carora nu li se putea cere mai molt decat
o participare militara si aceia nu odata indoelnica. Deosebit de suge-
stiva este in acest sens povestirea lui Appianus, rare aminteste pe cei
doi frati Rhascupor si Rasous, primul in tabara lui Brutus, celalalt
in tabara lui Antoniu si Octavian. Istoricul roman ii banueste pe cei
doi frati ca, de,sd rivali, erau intelesi intre ei Inca dela inceputul cam-
paniei. 19)
Situartia aceasta a continuat in conditii cu totul asemanatoare si
in cea de a doua faza a razboiului civil, care a pus fats in fats pe cei
doi fosti aliai, Octavian. si Antoniu. Dintr'un pasagiu all lui Dio Cas-
sius reiese ]impede ca unii dintre Daci s'aru oferit mai intai. lui Octa-
vian, dar neprimincl run raspuns satisfacator, eau adresat apoi lui
Antoniu : 1:15.cot o6 of Acotot inCsoBerscav-co pay nco Too XClivou ocinou nCbc Tay
KctioccCa, we c`olicettbc 3v iciovo g-coXov, ckttaxAtvccv TICK Tot 'Avrcbvtov".
Pe unul dintre regii daci de dupa Burebista, Dicomes, al carui
regat se gasea, pare-se, prin Muntenia 21), it cunoaqtern ca facand si-
gur parte din tabara lui M. Antoniu. Plutarch povetsteste ca, dupa ba-
talia dee Actium, Antoniu ar fi fost sfatuit sa o trimita pe Cleopatra
15) Dittenberger, II 3, nr. 762.
16) V. Parvan, op, cit.
1f7) C. Pattsch, Beitrfige zur Volkerlcunde von Stidost-Europa, V Aus 500
Jahren vorrontischer and rfimiseher Gesshichte Sfidosteuropas, 1. Teil (AK. der
Wiss. in Wien, Phil.-List. Kl., 214, B), 1932, p. 59. Pattsoh inrusi crede a putea data
inceputul legaturilor intne. Augustus si Cotison pe la 35 a. Chr.
18) Ibidem, p. 60.
19) Appian, De Bell. eiv., IV, CXXXVI.
20) LI 22, 8.
21) Cf. V. ParvIan, Getiea.
234 PROF. EM. CONDURACHI

in Egipt, iar el sa-si incerce din nod norocul intr'o batalie, pe uscat,
undeva in Thracia sau in Macedonia. Ajutorul lui Dicomes ii era, pen-
tru aceasta, asigurat 22). Dupa Pattsch, informatia lui Dio Cassius, a-
mIntita mai sus, ar fi in legatura cu acest Dicomes, care si-ar fi oferit
mai intai serviciile lui Octavian, iar apoi, dupa refuzul acestuia, an-
gajat in raporturi cu Cotison, In! M. Antoniu.22)
Nu e deci de mirare ca si alti reguli" daci sau thraci se gaseau,
in acelas timp, in tabara lui Augustus. Printre acestia s'a putut gasi,
la aceasta data, i Cotison. Cum aliantele balcanice ale lui Augustus
fusesera desigur incheiate cu mult inainte de lupta de la Actium, nu-
mele lui Cotison a putut apare intr'unul din parnflete'le lui M. Antoniu.
Calomnia raspandita de fostul triumvir pe seama rivalului sau, a putut
avea deci la originea ei prezenta efectiva a lui Cotison in tabara iIui
Augustus.
In ce m'asura. ajutorul laai Cotison a fost mai eficace decat aceia
al altor sefi balcanici, e greu de stiut. Un lucru e insa sigur: departe
de a fi considerata ca inceputul unei cdeborari de viitor, prezenta lui
Cotison in tabara lui Augustus n'a fost decat trecatoare si ca nu putea
fi in nici intr'un caz vorba de legaturi politice si cu atat mai putin
familiare mai stranse.24)
Asa ne explicam faptul ca, putin mai tarziu, Augustus 1nsusi va
trebui sa pregateasca expeditiile in contra Dacilor lui Cotison, care
continuau ca si mai inainte, inoursiunre for de jaf la sudul Dunarii.
Opinia publics romans care cunostea mai mult sau mai putin aceasta
stare de lucruri, stia 'probabil de numele lui Cotison. Asa ne explicam
amintirea, desigur neprecizata din punctuldne vedere politic, a numelui
lui Cotison, in uperile literare contemporane. Expeditide tomane to Du-
nare in aceasta vreme au fost indeajuns de amanuntit tratate, pentru
a nu mai stand data mai mult asupra lor. Dealtfel ar fi si cu totul
inutil pentru lamurirea problemei care ne intereseaza: numele lui Co-
tison nu mai apare nici in povestirea campaniei lui M. Licinius Crassus
din anul 29, nici in aceia a lui M. Vinicius din anul 14 sau a lui Sextus
Aelius Catus din anul 4 a. Chr. 25) La aceasta data desigur ca alti re-
guli" daci conduceau incursiunile fructuoa.se la sudul Dunarii, alti
reguli' daci sperau un nod pri1ej de ail of eri serviciile for merce-
nare, repetand experienta atator predecesori ai lui, dintre care lu.ti Co-
tison. Printr'o inadvertenta ce trebuia mai de mult Iamurita, i s'a acor-
dat pe nedrept un loc cu mult mai mare decal acela trecator si mo-
dest, pe care .desigur 11 jucase in vremea celui de all doilea razboiu
civil roman.

22) Plutarch, Antonius.


23) Op. cit., p. 64.
24) Cat be saver era Augustus In privinta raporturilor pe care familia Sa
trebuia sa, le alba cu lumea rornana, wiese si din bine cunoscutul pasagiu at
aceluias Suetoniu, LXIV, 4, in care imputa lui L. Vinicius ea-*i inga.duise Area
mult, VEnind sa o salute pe /Una ea la Bales : ,,Purum modeste fecisse erum, quad
filiam seam Paias s luta 'um veniss_". Si dear L. Vinicius era ,,claro decoraclue
invent" (ibidem).
25) Pentru toata discutia s,1 bibliografia acestor evenimente, vezi C. Dai-
ooviciu, op. cit. pp. 50 -51.
ACTE SI DOCUMENTE INEDITE

ai4
14,17444, r lAr7t-n A,
Aer
1 6' '7.0 411 le..
415/ m-c4+,
.4,2

//' _./ L ,/ i // )'


"-r++,.-4
''' Y,T.1."'"'' ,
(

1 ::ti-..''' . ._ , ..
.^.1,.... ,,e?,....,..Zte.,..4.
V.....

1.- .to j .
A
r
:A ''`."..:ft:"" ( .
. ti ''
lt7, :91 '4'4 ,:;:ri '
is

.'''''''''', .' '41:,FAfr 4t.:1,.>'


i '' r

,4
.011J 41 t1
1,, 1
INF

r1/;1

IV.' lat le ire/4: (.; r a.z IV X a'


ft;
tvs A 4'1! " r...0 1,,
4 4. e: isi tv.:Ave s.osi
/4/ / 4/.. re mit ,

/doit....44..ers.
ci/s,
.111 .. sr

Stamps tontemporana in tutor', reprezentand planul luptel intre Rusi (general Su.
vorov), Austria (general Coburg) si Turd la Martinesti, Ramrdcul Sarat. In urma
acestel victoria, generalul Suvorov a lust titlul de Ritrudtkil, (22 Septemvrie 1789)
De observat ca punctele cardinale sunt asezate havers de cum se obisnuieste azi i
Nordul Jose sl Sudul sus (Colectla Muzeului RomanoRus).
236 STUDII

",/,',4014
; ZM. 41, (Art.loo, air t,j'Ir4er,,,,fA.1.
f/.,1 ,(4P,! 17o?
'
e d /44/ 147,'
In(
.4,10114 I 4 /1/ /// i

, 1 elf ye.74 te et:7'1Fr'. 1".


II /4t il;'011; s, (.*(/ larie(

)1 0 .../.?;., uii 4.,f../"./,*,*

/
I. F444H

,
1 '' d r

t.e;
r. rtr....."' a r A.,11,,,r tr. '

.1' er rl

/?':, sel (1'- ). f ,/e


t 4. " "".:` er $ .0"- #0""
it /. 6- .';
I . Aev.
ie;.,,ir 1.11,11. /.. - P
I .111,011.04.0 .... r'a't ,,,.
, , I' ,, , 70 ...If . ,.,.., .7.7". e",,...
I A ,,,. e I 40' dr A e e. ,. , 4

t 41 - 4 /if,- ..1., .* ... i


,H.C.A ilIfte 2 . . 4 .v

Alet..
r .
.1;

/
rf M e - I , 'A 4.4.. 4:./.:14.1 . ,
/
.., ,, ,,t , # irdf
-A . e... $.21,...,7
/7 r, Iy. 1: I 1 .
.
I

. .
V - ..,F,rt...1; -_ -.

Scrlsoare pe douA coloane, romanegte i ruseste, din 2 April 1831 Cu semnAtura


autografa a generalulul Pavel Kiseleff, presedintele divanurilor celor douA principate,
cAtre marele vornic Mihail Ghica, prin cared vesteste cA a fost decorat cu ordinul,
Sf. Ana In grad de cavaler pentru meritele sale in timpul recentului razboi rusoturc.
ACTS I DOCUMENTE 237

C
f *,f ..1 fart -ICY 274
" ' J ".wrir. ::/"Z` ,4", e.

, ..!/: #yo. ,#.a 1441; r ore


.1 I. re , -f( 1.4 ,..am $
0
f
(4/ ,,,:., e. .0 (If
V AA
A

, e
4 e4,
,..0
e ,
4.

4, fIl i
JOY 1/ rvi de

441 4411,A
*#44'
/
Ii lio 1 $ /
..,
A. . 4

4,,..
.4.. 4 73.,'.1. 29S'et; .00' , w

,
. .
. 0/ 1;) i r 0 li; 0 ..41. .,.. iteww-,...-

i , 9 l' i'/ ../....4., I. ter am, *or,. ..a .f. .0. 4.1; /1.0 ..
1 f ...0(01,,,* or ,1 r ...1,,,..,
. off tei,r, ;:...t .,.. ,...., ....?'

de.
0. . ,. ,./1:' ..V)///41;:lee;' /
4.'" r1 4 .. -4,`,4.
.z.,
A

.11,"*., -02 -,- -:.


e ''.161114 1r ;4" e..44:4 4* 4.,e//: Are
6,, . ..i
1-
' ' ..'.- --- ... ,- .../, ,.. A 7 .4.e....1- 4 / 4 e ee j
;1
/.
..?1 te); Ai, 44. 4'40
,
/ ,,
0 r.
Or. 0 I .4 1 e or *

IT,IP de At ;. s / ,Te , .

' /1/4::.,,.", `. ff 1 , , ,
1_7
4/Z t! .4 ,4/'

a
Intru imbfinatAtirea spitalurilor VI... la comisla demarcatlei DunA.rit" (acne& la read.
Mire. oltre Tara Romaneasca a Giurgiulul, Bagel 1 Turnului Magurele). Colectia
Muzeului RomAnoRue.
238 STUDII

.1
e 4.1/. 1.411 e: {U.. ("C.11( k, 1644 (In/ ;01 I.1//1 rail trali,14
CUL. 711tfil , 1.4.41C. fr. CI t1 (ti. 144.4 Matt t t. tet ricurAt

1 ri Le1 4 1.retto it ..`1'4,:v AS


I
:I'
1
I011 ', IA CZ ff (11!"fr`41 tittitNA(Z 6i(einia kaie-44 .

!..ct=
- . kt, iv fle-ntopc,tt Ile eft` t otiseroei Cute eteelee.e..ti .

c.4", wyrt 1 (....vf f,,A, A $., ft,R.; 14 0. v.et 'oft i4


It troAttl
-1G1.41 Weia'Jit
1/1 Kt; r"tf:tft rft,) k (94re;\ (.1
r peeti k LoLAgertit
iffiabiC.ta,e1 oe 4 t 10.t.i;a4-;:rtrtitAsit. 8.8 -4.01 et?
1.{; c ;tit,
frO;tt f Grua 4.4 liktZ 114,1 -I "rat. 4
IleTtei ft,
t.. fa U. lirt( r t r ue,terrt9d 6'(-f
, fa/ to C nt 0 A te 'wee tecykitit HAL Aotii-iviefa..r