Sunteți pe pagina 1din 9

14 octombrie 2015

Dr. Procesual Civil - Curs 2


Normele de procedura civila

Clasificare

A. Din punct de vedere al obiectului de reglementare:

1. Norme de organizare judecatoreasca = cele care reglementeaza sistemul judiciar.


Acestea includ: norme care stabilesc compunerea completelor de judecata, norme care vizeaza
care vizeaza incidentele la compunerea completultui (abtinere, recuzare) etc.
- Sunt impartite (izvorul lor este diferit).
Ca regula, ele sunt de ordine publica.
Exemplu: cele care reglementeaza recuzarea, care pot fi si de ordine publica (3 cazuri) si
de ordine privata ( 13 cazuri).

2. Norme de competenta = stabilesc atributiile instantelor intre ele sau fata de alte
organe ale statului, cu sau fara activitate jurisdictionala.
Exemplu: - competenta teritoriala intre instante de acelasi grad;
- competenta CCR ( aici e o competenta generala a instantelor).
! Importanta : atrag nulitati, fie de ordine publica, fie privata, astfel:
comp materiala si cea personala sunt de ordine publica;
comp teritoriala ca regula, ordine privata, dar sunt unele si de ordine publica.
3.Norme de procedura propriu-zise:
norme de proced contencioasa;
norme de proced necontencioass
norme de executare silita etc.
Aceasta enumerare este enuntiativa enuntiativa, exista infinit mai multe norme de
procedura propriu zise. Practic, sunt toate celelalte norme de procedura civila care nu sunt
de organizare sau de competenta.
Exemplu: citarea partilor, modul de invocare a exceptiilor, redacatarea hotorarii, forma
cererii de chemare in judecata, forma apelului, cum se audiaza martorii, cum se depune
juramantul etc.
Nu se poate face o impartire clara intre cele de ordine publica si cele de ordine privata.
Vom trebui sa observam in concret care sunt valorile protejate prin norme si :
daca sunt valori care intereseaza societatea in ansamblu
sunt norme de ordine publica
daca protejeaza interesul unei parti, aceste norme sunt de ordine privata

B. Din punct de vedere al campului de aplicare


1. Norme de procedura generale
2. Norme de procedura speciale
Exsita urmatoarele reguli
a. specialul deroga de la general
b. Cand tace norma speciala, se aplica norma generala
c. Norma generala ulterioara nu inlatura norma speciala antrioara, decat daca se
prevede expres. De la aceasta regula care e mai putin cunoscuta exista totusi o
exceptie:
In Legea de punere in aplicare a NCPC, art 83 lit. K care prevede ca : odata cu
intrarea in vig a NCPC sunt considerate abrogate normele contrare acestuia chiar
daca sunt prevazute in legi speciale.
Legiutorul a vrut sa faca inaplicabila regula de la litera c.? In lipsa acestei
prevederi din Legea de punere in aplicare, regula de la litera c. s-ar fi aplicat si ar fi
insemnat ca : Spre exemplu : in NCPC termenul de apel este de 30 de zile. Sa
presupune ca undeva int- o lege obsucura, termenul de apel ar fi de 15 zile, ceea ce sa
zicem reitera ceva din codul in vigoare atunci cand a fost adoptata legea. Noul cod a
schimbat termenul din lege la 30. Daca n ar fi fost litera k insemna ca aceasta norma
cu 15 zile ramanea in vigoare pentru ca NCPC este lege generala, acea lege este lege
speciala si NCPC nu o abroga, iar aceste text cu 15 zile supravietuia.
Art din legea de punere in aplicare a fost introdus in contextul : Comisia NCPC a
luat toate legile anterioare NCPC si a inceput sa le modifice sa le faca conforme
codului, dar si a dat seama ca ar putea sa uite de unele dintre ele si ar fi ramas
contrarietati si astfel s-a aceasta regula de la lit.k.
Dar, regula mentionata la punctul c. ramane in continuarea si vom avea
aplicatii ale ei.

C. Din punctul de vedere al naturii interesului ocrotit:

1. Norme de ordine publica


2. Norme de ordine privata
In doctrina mai sunt autori care le denumesc imperative si dispozitive. sunt autori care
prefera aceasta formultare. Denumirea de imperative si dispozitive este criticabila pt ca in
procedura toate sunt obligatorii, indiferent daca sunt de ordine publica si de ord privata.
Exemplu : Normele privitoare la citare sunt de de ord privata, dar sunt oblig.; citarea este oblig.
De aceea unii spun ca nu exista norme dispozitive sau sunt foarte putine ( la tranzactie,
la renuntarea la drept)
Briciu : Cei care clasifica normele de procedura in imperative si dispzitive ignora
specificul dreptului procesual civil. El este un drept de reglementare, diferit de dr substantial,
ceea ce inseamna ca si normele de ordine privata sunt obligatorii, ceea ce difera( intre cele de
ord privata si cele de ordine publica este momentul in care se pot invoca nuitatile).
Normele de organizare: de ordine publica, cu exceptia celor de competenta, cele 13
prevazute la art 42, restul(cele 3 sunt de ordine privata- art 41)
Competenta generala, materiala si teritoriala exclusiva: de ordine publica. Daca nu e
exclusiva( este alternativa) sau teritoriala de dr comun este de ordine privata(nulitate
relativa).
De dr comun: pt tot ce nu e exclusiva. Asta e regula, dar daca face actiune la alta instanta,
nu poate instanta din oficiu sa zica s-a gresit competenta, doar paratul poate invoca dpdv
al compet tritoriala relativa, doar el a fost vatamat.
Normele de procedura propriu-zise - natura lor se detrmina de la caz la caz:
-citarea : de ordine privata, protejeaza inr0t privat al partii necitate
- termene pt exercit cailor de atac: de ordine publica, ex: apel in 30 de zile. Statul are
interesul ca o situatie judicara deschisa sa nu ramana asa.
-normele care reglementeaza motivele de recurs: de ordine publica. Nu e permis ca
partile sa convina si alte motive de recurs decat cele prevazute de lege.
-normele care reglemementeaza administrarea probelor: si de ordine publica si de
ordine privata, de la caz la caz.
Exemplu: la martori art. 315 : nu pot fi martori: rudele, afini, sot, fostul sot, logodnic,
dusmanie, cei condamnati pt marturie mincinoasa etc.
Alin. (2): partile pot conveni sa fie asc ca martori pers de la alin 1 pct 1-3 ( astea sunt de
ordine privata). Celelalte de la celalte puncte : interzisi etc sunt de ordine publica.
Persoanele care nu pot fi ascultate ca martori
Art. 315. - (1) Nu pot fi martori:
1. rudele i afinii pn la gradul al treilea inclusiv;
Ordine privata 2. soul, fostul so, logodnicul ori concubinul;
3. cei aflai n dumnie sau n legturi de interese cu vreuna dintre pri;

Ordine publica 4. persoanele puse sub interdicie judectoreasc;


5. cei condamnai pentru mrturie mincinoas.
(2) Prile pot conveni, expres sau tacit, s fie ascultate ca martori i
persoanele prevzute la alin. (1) pct. 1-3.

Doar partea adversa poate invoca inlaturarea marturiei pt persoanele pt care norma e de
ord privata. Pt. cele de ord publica: si instanta din oficiu poate invoca.
Exemplu: plata taxelor jud de timbru: de ordine publica, se plateste statului.
Exemplu: textul care spune ca nu poti modifica cererea de chemare in judecata, pana la
primul termen: de ordine privata. Se poate modifica si ulterior: daca paraatul de de acord.

I. Normele de ordine publica : sunt sanctionate cu nulitate absoluta: poate fi invocata


de catre parti, instanta, chiar si de catre procuror daca participa. Pot fi invocate in tot cursul
procesului, ca regula. Exista si distinctii,exceptii, spre Exemplu : 130(2)
Art 130 alin. (2) Necompetena material i teritorial de ordine public trebuie invocat
de pri ori de ctre judector la primul termen de judecat la care prile sunt legal citate n faa
primei instane.

II. Normele de ordine privata sunt sanct cu nulit relative: pot fi invocate numai de
partea interesata, care era protejata prin norma incalcata si de principiu numai la primul termen
de la data la care s-a incalcat norma respectiva.
Dar nu e mereu asa. In realitate sunt si exceptii care fac deliciul examenelor :))

Aplicarea in timp a normelor de procedura


In primul rand, legiuitorul s-a indepartat de specificul aplicarii normelor din VCPC, a si pastrat
elemente din vechea reglementare, dar a si inovat.
Regula: principiul supravietuirii legii vechi pentru situatiile in curs si aplicarea imediata a
legii noi celor nascute dupa intrarea in vig a NCPC
Art. 24 NCPC: per a contrario, procesele in curs si executarile in curs: sunt guvernate in
totalitate legea veche: atat norme de organizare, atat de competenta, cat si norme de procedura
propriu-zise.
Art. 24. - Dispoziiile legii noi de procedur se aplic numai proceselor i
executrilor silite ncepute dup intrarea acesteia n vigoare.
Art. 25. - (1) Procesele n curs de judecat, precum i executrile silite ncepute sub
legea veche rmn supuse acelei legi.
De ce este asa si de ce este diferit fata de VCPC?
In VCPC: acest principiu se aplica numai normeler de competenta. Numai aceastea
supravietuiau pt procese in curs. In rest se aplica legea noua.
VCPC: Daca in alte materii , in fata primei instante se modifica legea si legea noua
prevedea, spre exemolu, ca nu mai exista recurs , ci doar apel, nu se mai putea face decat apel.
Prin NCPC, prin modificarile aduse de art. 24 si art 25(1), s-a dorit asigurarea securitatii juridice
si previzibilitatea legii: o persoana sa poata avea in vedere per anasamblul litigiului: sa stie de
exemplu cat poate fi durata procesului, care sunt costurile procesului. Aparitia unor schimbari
putea crea partii un disconfort.
A. In materia competentei, art 25 alin.(2): supravietuieste legea veche.
Art. 25 alin. (2) Procesele n curs de judecat la data schimbrii competenei instanelor
legal nvestite vor continua s fie judecate de acele instane, potrivit legii sub care au
nceput. n caz de trimitere spre rejudecare, dispoziiile legale privitoare la competen, n
vigoare la data cnd a nceput procesul, rmn aplicabile.
In caz de trimitere spre rejudecare se va aplica legea in vigoare la data cand a
inceput procesul: adica tot cea veche. Ex: se modifica competenta in prima
instanta si apare problema cui trimit spre rejudecare? competenta, dupa legea in
vigoare la momentul inceperii procesului
Art. 25 alin.(3) - daca instanta care a judecat initial a fost intre timp
desfiintanta: instanta competenta potrivit legii noi. - Art. 25 (3) n cazul n care
instana nvestit este desfiinat, dosarele se vor trimite din oficiu instanei
competente potrivit legii noi. Dispoziiile alin. (1) rmn aplicabile.

B. Norme de procedura propriu-zisa : Principiul supravietuirii legii vechi pentru


situatiile in curs. Legea noua se aplica doar pentru ce apare dupa.

Norme privind mijloacele de proba - art 26 NCPC


Legea aplicabil mijloacelor de prob
Art. 26. - (1) Legea care guverneaz condiiile de admisibilitate i puterea
doveditoare a probelor preconstituite i a prezumiilor legale este cea n vigoare
la data producerii ori, dup caz, a svririi faptelor juridice care fac obiectul
probaiunii.
(2) Administrarea probelor se face potrivit legii n vigoare la data administrrii lor.
Aceastea sunt tot norme de proced propriu-zise. Totusi legiutorul le-a conferit o
reglementare aparte, in ceea ce priveste aplicarea legii in timp. Dar si mijloacele de proba sunt
norme de procedura propriu-zise. Aceasta reglementare separata a aparut si din perspectiva
istorica, pentru ca situatia mijloacelor de proba a mereu a fost controversata din perspectiva
aplicarii legii in timp : Legea in vigoare in momentul savarsirii faptei, din momentul inceperii
procesului, incuviintarii probei sau administrarii ei?
Aceasta problema a fost rezolvata prin 2 reguli in NCPC:
normele privind admisibilitatea si puterea doveditoare a unei probe preconstituite si
a prezumtiilor legale Se aplica legea in vigoare la momentul savarsirii/producerii
faptelor juridice.

Exemple:
deopozitiile martorilor = norma de admisibilitate Art. 309 alin. (1) - Art. 309. - (1)
Proba cu martori este admisibil n toate cazurile n care legea nu dispune altfel.
Norma de admisibilitate si putere doveditoare Art. 309 alin. (2) teza I - (2) Niciun act
juridic nu poate fi dovedit cu martori, dac valoarea obiectului su este mai mare de 250 lei.

Norme de administrare: Art. 26 alin.(2)


(2) Administrarea probelor se face potrivit legii n vigoare la data administrrii lor.
Exemplu:
Art. 313 - Refuzul martorului de a se prezenta
Art. 313. - (1) mpotriva martorului care lipsete la prima citare, instana poate emite mandat
de aducere.
(2) n pricinile urgente, se poate dispune aducerea martorilor cu mandat chiar la 1st termen.
(3) Dac, dup emiterea mandatului de aducere, martorul nu poate fi gsit sau nu se
nfieaz, instana va putea proceda la judecat.

Art. 319 - Depunerea juramantului


Dupa cum se poate observa, la administrare este o exceptie, aplicandu-se legea in vigoare
la data administrarii probelor.
Exemplu: La inceputul procesului este in vigoare o lege ceprevede ca amenda pentru
neprezentarea martorului este de 3000 de lei, iar pana la administrarea probei apare o noua lege
care prevede faptul ca amenda pentru neprezentarea martorului este de 5000 de lei. Pt
neprezentarea martorului se va aplica amenda de 5000 de lei, in vigoare la data administrarii
probei cu martori, si nu legea in vigoare la inceputul procesului.
Astfel, legiuitorul a separat adminisibilitatea de administrare. Pt ca normele privind
adminisibilitatea sunt intim legate de dreptul substantial. Doar NCPC reglemeteaza si conditiile
de admisibilitate a probelor. Pana la NCPC, conditiile de admisibilitate erau in C.civ. Dar si
asa(chiar prevazute in NCPC), ele raman legate de dreptul substantial.
Exemplu: Doua persoane incheie un act si stiau ca acel act va putea fi dovedit numai
printr-un inscris. Nu prea s-ar simti bine daca o lege ulterioara ar prevedea ca acel act poate fi
dovedit si cu martori. Daca legea prevedea ca ce nu e inscris in act nu poate fi dov cu martori, nu
le convine. Acest aspect este la granita dreptului substantial cu dreptul procesual si tine foarte
mult de dreptul substantial. Conteaza ce stiau la momentul incheierii actului.
In cazul administrarii, nu mai e asa, nu e poate sustine ca partile au avut in vedere ca
daca o parte nu depune inscrisul aceasta poate fi amendat doar cu 3000 de lei(vezi exemplul de
la administrare)
NOTIUNI:
Prezumtii legale : Exemplu: timpul legal al conceptiunii
Probele preconstituite: sunt probele care au fost avute in vedere la mometul
savarsitii faptelor, au fost create cu scopul de a dovedi ceva: inscrisurile, de
regula, sunt preconstituite.
- Proba cu martori
o de principiu este nepreconstituita, dar sunt siuatii in care proba cu
martori este preconstituita si ea. Exemplu: ipoteza de la art. 309:
admisibilitatea probei cu martori este pusa in contra admisibilitatii
pobei cu inscrisuri.
o Poate fi preconstita si proba cu martori: partile cheama ele un martor
ca in caz de litigiu sa poata fi chemat, sa fie cineva neutru.

Dar in cazul unui accident, la care sunt 3 martori: proba cu martori este
nepreconstituita.

Mai sunt probe nepereconstituite : exeprtiza, interogatoriu, cercetare la fata


locului.

Pentru probele nepreconstitite se aplica legea in vigoare la data inceperii procesului, regula
de la art. 25 NCPC

Prezumtie legala
Exemplu: art 412 NCC Timpul legal al conceptiunii
Art. 412. - (1) Intervalul de timp cuprins ntre a trei suta i a o sut optzecea zi dinaintea
naterii copilului este timpul legal al concepiunii. El se calculeaz zi cu zi.
(2) Prin mijloace de prob tiinifice se poate face dovada concepiunii copilului ntr-o
anumit perioad din intervalul de timp prevzut la alin. (1) sau chiar n afara acestui interval.
Alin. (1) prezumtie legala, se aplica legea in vigoare la data conceptiunii.
o Alin, (2) vizeaza o problema de admisibilitate: imi admite sau nu imi admite
proba contra prezumtei legale, cu care pot rasturna peezumtia. Ac probe sunt
nepreconstituite si in contra prez legale : li se aplica regimul de la data inceperii
procesului.
o In Alin. (2) este si o problema si de putere doveditoare: probele stiintifice:
expertiza : Intre doua probe stiintifice va prima cea care are caracter stiintific mai
mare: Exemplu: efectuata cu o tehnica stiintifuca superioana. Nu mai ramane la
latitudinea judecatorului, cum se intampla in general: cum apreciaza el declaratia
martorilor spre exemplu.
o Dar cand vorbim de alegerea laboratorului, cat costa etc. aceastea sunt
probleme de administrare: legea in vigoae la data administrarii.
Toate acestea, nu sunt aplicale intre NCPC si VCPC ci numai intre NCPC si
legile(ulterioare) care vor interveni.
Conflictele intre NCPC si VCPC sunt reglem in Legea de punere in aplicare: Art. 3:
NCPC se aplica numai proceselor si executarilor silite incepute dupa intrarea in vig, sub toate
aspectele.
Exemplu: Proces inceput la data intrarii in vigoare a NCPC: se aplica VCPC sub toate aspectele.
! Art. 26 NCPC se aplica si pt VCPC(procese incepute la data intrarii in vig. a NCPC),
pentru ca VCPC nu prevdea nimic sub acest aspect. Ele oricum sunt creatia doctrinei de
la acea vreme.

Art. 27 NCPC : hotararile raman supuse cailor de atac, motivelor si termenelor prevazute
de legea sub care a inceput procesul. Acestea oricum sunt norme de procedura propriu-zise si
aceasta e regula aplicahila, putea sa nu fie acest articol separat, acestea intrau oricum in regula
generala de la art. 25.

Actiunea civila
Definitie: Art. 29. - Aciunea civil este ansamblul mijloacelor procesuale prevzute de
lege pentru protecia dreptului subiectiv pretins de ctre una dintre pri sau a unei alte situaii
juridice, precum i pentru asigurarea aprrii prilor n proces.

Observatii:
Ansamblu de mijloace procesuale: cerea de chemare in judecata , modificarea
cererii, solicitarea probelor, administrarea probelor, dreptul de a recuza instanta,
dreptul de a fi citat, punerea de concluzii, dreptul de a ataca hotararea
Sintagma"asigurarea apararii partilor din proces" : prin parti intelegem si
paratul. Si el exercita o actiune, dar in aparare: are si al aceleasi mijloace ca si
reclamantul, doar ca unul din perospectiva activa(reclamantul), unul din
perspectiva pasiva(paratul).
Dar cine ii da partii drepturile astea? S-a dezvoltat teoria actiunii :
o actiunea nu se confunda cu dreptul subiectiv. Chiar din art. 29 NCPC se prevede ca
actiunea este pentru protecia dreptului subiectiv pretins. Astfel, dreptul la actiune
apare ca o modalitate de exercitare a dreptului subiectiv
o Dreptul subiectiv este dreptul unei persoane de a avea o anumita conduita, de a
pretinde o anumita conduita din partea subiectului pasiv, dreptul subiectului activ de
recurge la actiune in justitie. Dreptul la actiune preexista procesului, nu este
desprins de dreptul subiectiv, exista in interiorul dreptului subiectiv, latent.
Distinctia dintre dreptul material la actiune si dreptul procesual la actiune:
imbratisata de art. 2500 NCC: dreptul material la actiune se stinge prin prescrptie. Se poate
stinge dreptul material la actiune, dar tot mai are anumite drepturi(deci mai are drept
procesual la actiune): Exemplu: de a sustine argumentele pt care nu se aplica prescriptia, de a
ataca hotararea ce constata prescriptia. Nu afecteaza regimul general. (Art. 2500 nu prevede
sursa dreptului la actiune.)
Elementele actiunii civile
Parti( 1)
Obiect( 2)
Cauza ( 3)

1. Parti
= persoanele indicate in litigiu, cele din raportul de drept substantial. Nu sunt subiecti ai
actiunii: reprezentantii legali sau conventionali. Exceptie: pers care au calitatea de parti, dar
nu se regasesc in rap de drept subsantial. Aceasta ipoteza este o anomalie. Exemplu: procurorul:
pentru protectia minorilor, persoanelor puse sub interdictie sau disparuti. Procurorul este parte
si are drepturi procesuale proprii desi nu e parte in raportul de drept substantial

2. Obiectul actiunii
=protectia unui drept, dar cu titlu execptional puteam avea si protectia unor situatii
juridice sau interese legitime. Ex: posesia. Legiutorul ii recunoaste o protectie juridica desi nu
e drept subiectiv, are dreptul la actiune.

3. Cauza actiunii
= scopul in care se indreapta vointa celui care reclama sau se apara.

Distinctie

Cauza actiunii= causa petendi


Cauza cererii = causa debendi: temeiul dreptului reclamat: un articol, o regula de dr
concreta, care se aplica.

Exemplu : actiunea in anulare.


Cauza actiunii = Scopul=desfiintare si restituire.; Si la rezolutiune actiunea tinde la
acelasi lucru. Totusi cauza cererii e diferita.
Cauza cererii = poate fi eroarea, formalitatea actului la nulitate , iar la rezolutiune:
nerespectarea obligatiilor contractuale asumate, de obiecei: neplata pretului, caracterul
viciat al lucrului cumparat etc.
! Autoritatea de lucru judecat: intre 2 cauze exista aceeasi cauza a cererii, nu a actiunii.
Cauza trebuie sa fie:
o Reala
o Licita
o Morala
Sunt greu de dovedit ilicitatea sau falsitatea cauzei. Totusi exista exemple:
Cauza falsa: A incheie cu B o promisiune de vanzare. B s-a obligat sa ii vanda un imobil,
se plateste un avans, stabilind ca peste un an se va incheia si actul de vanzare la notarul public.
Dupa un an, B nu si indeplineste obligatiile, iar A declanseaza actiunea printr-o c.c.j.pentru
pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de act de vanzare. Paralel insa, B incheie o promisiune
de vanzare cu C promitandu-i sa-i vanda bunul, C ii este prieten. Nu isi respecta obligatia nici
fata de C, dar C va introduce de convenienta cu B aceleasi fel de cerere. In procesul dintre A si B ,
B cere probe ridica exeptii, sa intarzie procesul. In proc. dintre B si C achieseaza si instata
dispune pron. unei hot.care sa tine loc de act de vanzare si bunul trece in patrim. lui C.
In procesul dintre A si B, B aduce hotaraste judecatorul din procesul celalalt si arata ca el
nu mai are bunul si nu mai poate transfera dreptul in patrimoniul lui A. Acea actiune facuta de C
este o actiune cu cauza falsa, nu a urmarit protejarea unui dept al lui, ci a urmarit crearea unui
mijloc imbatabil pt a scpa de procesul cu A. A nu poate ataca hotararea din procesul dintre B si C
pt ca nu este parte. A isi poate recupera cel mult banii si poate daune.
* Dar unele instante au inceput a aplica teoria cauzei false.
Conditiile de exercitare a actiunii civile

4 conditii:
Formularea unei pretentii (1)
Intresul (2)
Capacitatea procesuala (3)
Calitatea procesuala (4)

Conditiile de exercitiu ale actiunii(toate cele 4) se verifica la inceputul procesului,


daca nu se regasesc, nu se mai judeca pe fond.

1. Formularea unei pretentii.


Se mai zice si afirmarea unui drept, dar nu e potrivit pt cazurile in care actiunea nu are la
baza un drept: actiunea posesorie.
Aceasta conditie nu presupune si analizarea pretentei. Unii autori au eliminat aceasta
conditie cand nu era in prevazuta expres in VCPC, nu o recunoasteau spunand ca abia la sfarsitul
unui proces aflu daca exista dreptul. Dar in realitate ea e o conditie de afirmare a unui
drept, nu de existenta a lui.
Acest drept trebuie sa aiba urmatoarele caractere :

o sa fie recunoscut si ocrotit de lege Sanctiune pentru


o exercitat in limitele sale interne si exetrne nerespectarea acestor
o sa fie exericitat cu buna- credinta conditii este respingerea
ca nefondata a actiunii.

Dr trebuie sa fie si actual. Sanctiunea pentru nerespectarea acestei conditii este respingerea
ca prematura a actiunii .

De la cerinta actualitatii dreptului exista o serie de exeptii:


Poate fi formulata actiunea si daca dreptul nu este actual

Actiuni preventive: art 34 NCPC


Realizarea drepturilor afectate de un termen
Art. 34. - (1) Cererea pentru predarea unui bun la mplinirea termenului contractual poate fi
fcut chiar nainte de mplinirea acestui termen.
(2) Se poate, de asemenea, cere, nainte de termen, executarea la termen a obligaiei de
ntreinere sau a altei prestaii periodice.
(3) Pot fi ncuviinate, nainte de mplinirea termenului, i alte cereri pentru executarea la termen
a unor obligaii, ori de cte ori se va constata c acestea pot prentmpina o pagub nsemnat pe
care reclamantul ar ncerca-o dac ar atepta mplinirea termenului.

1. Cererea pentru predarea unui bun la implinirea termenului contdactual poate fi


facuta inainte de implin acestui termen.
o Exemplu : contract de inchirere: contractul expira la 01.04.2016 ocazie cu care chiriasul
trebuie sa-mi prea bunul. Fie astept aprilie sa ma duc la el sa iau bunul si poate sa nu vrea
sa mi-l predea, caz in care ar trb sa-l dau in jud , iar procesul va dura cateva luni. Alta
varianta e sa-l dau in jud. inainte sa obtin o hot. de evacuare a lui in aprilie, si il pot
executa la termen.
o Exemplu: poprire art. 790 alin. 5 NCPC- Poprirea nfiinat asupra unei creane cu termen
sau sub condiie va putea fi validat, dar hotrrea nu va putea fi executat dect dup
ajungerea creanei la termen sau, dup caz, la data ndeplinirii condiiei.

2. Formularea inainte de termen a cererii privind executarea la termen a


obligatiei de intretinere Spre exemplu, vorbim despre o pensie alimentara, scadenta lunar
daca nu ar fi fost prevedera din art. 34 alin. 2, ar fi trebuit introdusa o actiune noua in fiecare
luna, intrucat ratele ulterioare nu sunt inca scadente. Asa se poate introduce preventiv si se cere
pensia de la mom introducerii cererii pana la momentul in care copilul implineste 18 ani.

3. Pot fi incuviintate si alte cereri alin. 3


Mecanismul de gandire al legiuitorului: primele doua cazuri erau cunoscute, dar s-a
gandit ca pot mai fi si altele care ar necesita beneficiul acestui mecanism ala actiunilor
preventive, astfel ca a introdus alin. 3 in acest scop.
Conditii:
Numai daca sunt necesesare pt a preintampina o paguba pe care ar incerca-o daca
ar astepta termenul
Se accepta cererea inainte, dar executarea se face mereu la termen.
Poate fi si decazut din termen, poate ridica celalalt aceasta exceptie ? ( de cautat...)

2.Interesul
= folosul practic al demersului judiciar. Vizeaza punerea in miscare a actiunii si dar si
toate celelalte forme care alcatuiesc actiunea: si exeptii si cai de atac etc. Trebuie sa existe
interes pentru toate.
Exemplu: nu e citata o parte si se judeca procesul, din greseala judecatorului, grefierului,
omit ca nu e citata o parte. Se pronunta o solutie, se declara apel de catre partea care a pierdut si
care a fost citat si fost prezent: Acesta nu are interes.
Art. 33. - Interesul trebuie s fie determinat, legitim, personal, nscut i actual. Cu toate
acestea, chiar dac interesul nu este nscut i actual, se poate formula o cerere cu scopul de a
preveni nclcarea unui drept subiectiv ameninat sau pentru a prentmpina producerea unei
pagube iminente i care nu s-ar putea repara.

Interesul trebuie sa fie


o Determinat In cazul in care nu sunt
o Legitim indeplinite aceste conditii
o Personal actiunea va fi respinsa ca
o Nascut si actual lipista de interes

Exemplu: Este lipsita de interes actiunea prin care un creditor contesta tabloul de
creante, pe motiv ca e pe pozitia a 4-a si nu pe a 3-a desi sumele nu ajung nici pentru
indestularea primului. Si daca ar fi pe pozitia a 3-a ar fi la fel de neindestulat :)), nu are interes.
Poate doar ca ar pierde banii dintr-o pozitie mai favorabila :))
Exemplu: una din parti este o persoana fara capacitate de exercitiu. Potrivit lg. poate
figura in proces numai prin reprezentant. La un mom dat partea care nu are capacitate vine
personal si raspunde in cauza. Interes sa invoce lipsa capacitatii au: instanta, celelalte parti din
proces. Toti au interesul ca actele efectuate sa fie legale. Daca ala pierde procesul, vine tutorele si
o ataca si cere nulitatea.
Dar daca eu( cealalta parte fiind) vad ca e pusa sub interdictie, vad ca nu are
reprezentant, vad ca vorbeste si nu spun instantei, crezand ca am un avantaj ca ma judec cu
pusul sub interdictie :)), si castiga pusul sub interdictie., eu nu mai pot sa fac apel, nu mai am
interes, aveam interes sa spun inainte sa pronunte hotararea. Interesul poate fi actual chiar
daca dreptul nu e inca actual.