Beton-4 2

UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII
BUCURETI
STUDENT: Bue Cristian

Anul IV, Grupa 3, Seria A
0
Sa se intocmeasca proiectul structurii de rezistenta in solutie pereti cadre de
beton armat monolit, pentru o constructie etajata. Regimul de inaltime este
S+P+10E. Constructia va avea un singur tronson si un subsol de tip rigid alcatuit
din pereti de contur si interiori. Peretii de inchidere si de compartimentare sunt
realizati astfel incat acestia interactioneaza cu structura. Cladirea este amplasata
in localitatea Ploiesti.
Date de tema:
o Destinatie: locuinte
o Localitate: Ploiesti
o Regim de inaltime: P+10E
o Inaltime parter: 3,40 m
o Inaltime etaj: 3,25 m
o Inaltime subsol: 2,80 m
o Incarcare utila: 150 kg/mp
Proiectul va cuprinde:
A. Piese scrise: Note de calcul privind:
- predimensionarea elementelor structurale de rezistenta
- calculul eforturilor in elementele structurale
- dimensionare pereti si rigle de cuplare
- dimensionare grinzi si stalpi (pentru un cadru transversal curent si
unul longitudinal
B. Piese desenate:
- Sectiune transversala sau longitudinala (1:50)
- Plan cofraj planseu nivel curent (1:50)
- Plan cofraj si armare pereti si rigle de cuplare (1:50, 1:20, 1:10) (1
perete izolat, 1 perete cuplat si riglele de cuplare)
- Schita de cofraj si armare grinzi si stalpi pentru cadrul transversal
curent (1:50, 1:20, 1:10
Beton C30/37
1
Caracterizarea amplasamentului:
- acceleratia maxima a terenului (IMR=225 ani): ag=0,35g
- perioada de colt: Tc=1,6 sec.
Proiectarea a fost realizata pentru clasa H de ductilitate si clasa de importanta
II (, = 1,2). Reglementarile tehnice in vigoare sunt:
- CR2-1-1.1/2013: ,,Cod de proiectare a constructiilor cu pereti structurali
de beton armat;
- P100-1/2013: ,,Cod de proiectare seismica;
- CR0-2011: ,,Cod de proiectare. Bazele proiectarii structurilor in
costructii;
- SR-EN 1992-1-1/2006: ,,Calculul structurilor din beton partea 1: Reguli
generale si reguli pentru cladiri;
2
o Predimensionare:
1. Predimensionarea grinzilor:
In lipsa informatiilor privind stare de eforturi din grinzi, in aceasta faza de
predimensionare dimensiunile grinzilor se obtin pe baza unui criteriu care vizeaza
asigurarea rigiditatii la incovoiere a grinzilor, rezistenta si ductilitatea urmand sa
fie asigurate prin dispunerea armaturilor transversale si longitudinale.
Criteriul de predimensionare cel mai des utilizat in cazul grinzilor de beton
armat este cel care stabileste legatura dintre deschiderea acestora (lumina si
inaltimea sectiunii.
Presupun stalpi 50x50
1 1
Grinzi: hw = ( 12) 0
10
1 1
bw= ( ) hw
2 3
0 =4,80-0,5=4,30 m
1 1 1 1
hw = ( ) 0 = ( ) 4,30 = (0,43 0,36) = 0,4
10 12 10 12
1 1 1 1
bw= ( ) hw= ( ) 0,4 = (0,2 0,13) = 0,2
2 3 2 3
=> GT 0,25x0,40 (constructiv)

0 =6,20-0,5=5,70 m
1 1 1 1
hw = ( ) 0 = ( ) 5,70 = (0,57 0,48) = 0,55
10 12 10 12
1 1 1 1
bw= ( ) hw= ( ) 0,55 = (0,28 0,18) = 0,25
2 3 2 3
=> GL 0,25x0,55
2. Predimensionarea placii:
Predimensionarea placii se bazeaza pe criterii de rigiditate si izolare fonica.
In faza de predimensionare se considera lumina aproximativ egala cu deschiderea
3
interax, placa fiind armata pe doua directii. Pentru limitarea sagetilor verticale si
obtinerea unor procente de armare economice se pot utiliza urmatoarele conditii:

hsl + 1..2 cm
180
P perimetrul placii
0 , 0 deschiderile de calcul pe cele 2 directii
0 =4,80-0,5=4,30 m
0 =6,20-0,5=5,70 m
P = (0 + 0 ) 2 = (4,80 + 6,20) 2 = 22
2000
hsl= + 1. .2 = 12,22 + 1. .2
180
0 4,80
hsl = =12 cm
40 40
0 deschiderea minima a ochiului de placa considerat
3

0 0 2
= [11 + 1,5 + 3,2 ( 1) ]

3
2
25 25
570 3 3
= 1,3 [11 + 1,525 10 + 3,2 25 ( 10 1) ]
0,003 0,003
=> = 13,61
hsl=14 cm
4
Evaluarea incarcarilor:
Evaluarea incarcarilor pe placa de planseu a nivelului curent si la
nivelul terasei:
Valoarea
Factor Valoare Factor Valoare
Incarcare la metru patrat caracteristica
GF GF GS GS
a incarcarii
Sapa+finisaj 1.8 2.43 1.8
Greutate proprie placa 3.5 4.725 3.5
Planseu
Tencuiala 0.38 1.35 0.513 1 0.38
nivel
curent Pereti de
compartimentare 2 2.7 2
Utila 1.5 1.5 2.25 0.3 0.45
Greutate proprie placa 3.5 4.725 3.5
Beton de panta 2.4 3.24 2.4
Planseu Tencuiala 0.38 1.35 0.513 1 0.38
terasa Izolatii termo-hidro 0.4 0.54 0.4
Pietris 1.6 2.16 1.6
Zapada 1.76 1.5 2.64 0.4 0.704
5
Evaluarea incarcarilor pe grinzile perimetrale ale nivelului curent
si la nivelul terasei:
Valoarea
Factor Valoare Factor Valoare
Incarcare la metru liniar caracteristica
GF GF GS GS
a incarcarii
Planseu
nivel Inchider BCA 30 cm 8.25 1.35 11.1375 1 11.1375
curent
Planseu
Greutate proprie atic 11.25 1.35 15.1875 1 15.1875
terasa
In evaluarea valorilor caracteristice a incarcarilor s-au utilizat urmatoarele

incarcari predefinite sau greutati specifice ale materialelor:
Greutate specifica sapa+ finisaj (gresie): + = 1800 /3
Greutate specifica placa (beton armat): = 2500 /3
Greutate specifica tencuiala: = 1900 /3
Greutate specifica BCA: = 1100 /3
Greutate specifica beton de panta (beton simplu): = 2400 /3
Greutate specifica strat de protectie (pietris): = 1600 /3
6
Ansamblu termo-hidroizolatie: = 200 /3
Incarcare pereti de compartimentare: 200 /2
Incarcare utila: 150 /2
Zapada: = ,
o coeficient de forma al incarcarii date de zapada (pentru
acoeprisuri terasa unde panta este cuprinsa intre 2-10% coeficientul
= 0,8);
o valoare caracteristica a incarcarii date de zapada pentru un
anumit amplasament (pentru Ploiesti = 2,0 /2 );
o coeficient de expunere ( = 1,0 pentru o expunere normala);
o coeficient termin ( = 1,0 fara instalatii termince de incalzire a
acoperisului);
o , coeficient de importanta (, = 1,1 pentru o constructie cu
inaltimea supraterana cuprinsa intre 28 si 45 m - = 35,9 )
- Obs1: In evaluarea incarcarii de la nivelul terasei nu s-au luat in calcul
straturile de difuzie ale vaporilor si cele pentru bariera contra vaporilor de
apa;
- Obs2: In evaluarea incarcarii pe grinzile perimetrale de nivel curent s-a
considerat o inaltime de nivel echivalenta de 2,5 m, corespunzatoare unui
numar relativ mare de goluri;
3. Predimensionarea stalpilor:
Deoarece stalpii structurali nu sunt elemente care participa la preluarea
fortei laterale, acest rol fiind indeplinit de catre peretii structurali, ei se vor
proiecta ca elemente secundare. Deoarece cerintele de ductilitate sunt mult mai
mici pentru structurile cu pereti, stalpii se pot dimensiona si detalia conform
clasei M de ductilitate. Astfel, forta axial normalizata creste in consecinta.
Pentru limitarea efectelor curgerii lente se propun valori moderate si
diferentiate in functie de pozitia stalpilor in structura pentru a asigura o
ductilitate suficienta fara sporuri de armatura transversala.
Dimensiunie sectiunilor stalpilor se determina din conditia de ductilitate
minima, respectiv din conditia de limitare a zonei comprimate sau din conditia
echivalenta a limitarii efortului axial normalizat.
7
Din considerente constructive toti stalpii au fost alesi avand sectiune patrata,
50x50, pe toata inaltimea structurii, atat pentru cei de colt cat si cei pentru cei
marginali si cei interiori.
STALP CENTRAL (SC1):

= + ( ) + =
=(1,8 + 3,5 + 0,38 + 2 + 0,45) (5,8 4,5) + [0,25 (0,55 0,14) 5,8 +
0,25 (0,40 0,14) 4,5] 25 + 0,50 0,50 3,25 25= 254,7 kN

= + ( ) + =
=(1,8 + 3,5 + 0,38 + 2 + 0,45) (5,8 4,5) + [0,25 (0,55 0,14) 5,8 +
0,25 (0,40 0,14) 4,5] 25 + 0,50 0,50 3,4 25= 255,6 kN

= + ( ) + =
=(3,5 + 2,4 + 0,4 + 0,38 + 1,6 + 0,704) (5,8 4,5) + [0,25 (0,55
0,14) 5,8 + 0,25 (0,40 0,14) 4,5] 25 + 0,50 0,50 3,25 25=277 kN

= + ( 2) + = 2824,7 kN
STALP CENTRAL (SC2):

= + ( ) + =
=(1,8 + 3,5 + 0,38 + 2 + 0,45) (4,35 4,5) + [0,25 (0,55 0,14)

4,35 + 0,25 (0,40 0,14) 4,5] 25 + 0,50 0,50 3,25 25= 197,9 kN

= + ( ) + =
=(1,8 + 3,5 + 0,38 + 2 + 0,45) (4,35 4,5) + [0,25 (0,55 0,14)

4,35 + 0,25 (0,40 0,14) 4,5] 25 + 0,50 0,50 3,4 25= 198,9 kN

= + ( ) + =
=(3,5 + 2,4 + 0,4 + 0,38 + 1,6 + 0,704) (4,35 4,5) + [0,25 (0,55
0,14) 4,35 + 0,25 (0,40 0,14) 4,5] 25 + 0,50 0,50 3,25 25=214,6 kN

= + ( 2) + = 2194,7 kN
8
STALP MARGINAL (SM1):

= + ( ) + +

() =
5,84,8
=(1,8 + 3,5 + 0,38 + 2 + 0,45) ( ) + [0,25 (0,55 0,14) 5,8 +
2
4,5
0,25 (0,40 0,14) ] 25 + 0,50 0,50 3,25 25 + 8,25 5,8=200 kN
2

= + ( ) + +

() =
5,84,8
=(1,8 + 3,5 + 0,38 + 2 + 0,45) ( ) + [0,25 (0,55 0,14) 5,8 +
2
4,8
0,25 (0,40 0,14) ] 25 + 0,50 0,50 3,4 25 + 8,25 5,8=201 kN
2

= + ( ) + +

() + () =
5,84,8
=(3,5 + 2,4 + 0,4 + 0,38 + 1,6 + 0,704) ( ) + [0,25 (0,55
2
4,8
0,14) 5,8 + 0,25 (0,40 0,14) ] 25 + 0,50 0,50 3,25 25 + (8,25 +
2
11,25) 5,8 = 277,2 kN

= + ( 2) + = 2279,1 kN

= + ( ) + +

() =
4,354,8
=(1,8 + 3,5 + 0,38 + 2 + 0,45) ( ) + [0,25 (0,55 0,14) 4,35 +
2
4,8
0,25 (0,40 0,14) ] 25 + 0,50 0,50 3,25 25 + 8,25 4,35 =177,9 kN
2

= + ( ) + +

() =
9
4,354,8
=(1,8 + 3,5 + 0,38 + 2 + 0,45) ( ) + [0,25 (0,55 0,14) 5,8 +
2
4,35
0,25 (0,40 0,14) ] 25 + 0,50 0,50 3,4 25 + 8,25 4,35=183,8 kN
2

= + ( ) + +

() + () =
4,354,8
=(3,5 + 2,4 + 0,4 + 0,38 + 1,6 + 0,704) ( ) + [0,25
2
4,8
(0,55 0,14) 4,35 + 0,25 (0,40 0,14) ] 25 + 0,50 0,50 3,25 25 +
2
(8,25 + 11,25) 4,35 = 235,8 kN

= + ( 2) + = 2020,9 kN

= + ( ) + +

() =
5,44,5 5,4
=(1,8 + 3,5 + 0,38 + 2 + 0,45) ( ) + [0,25 (0,55 0,14) +
2 2
0,25 (0,40 0,14) 4,5] 25 + 0,50 0,50 3,25 25 + 8,25 4,5 =170,4 kN

= + ( ) + +

() =
5,44,5 5,4
=(1,8 + 3,5 + 0,38 + 2 + 0,45) ( ) + [0,25 (0,55 0,14) +
2 2
0,25 (0,40 0,14) 4,5] 25 + 0,50 0,50 3,4 25 + 8,25 4,5=171,4 kN

= + ( ) + +

() + () =
5,44,5
=(3,5 + 2,4 + 0,4 + 0,38 + 1,6 + 0,704) ( ) + [0,25 (0,55
2
5,4
0,14) + 0,25 (0,40 0,14) 4,5] 25 + 0,50 0,50 3,25 25 + (8,25 +
2
11,25) 4,5 = 249 kN
10

= + ( 2) + = 1954,4 kN
STALP DE COLT (SCO):

= + ( ) + +

() =
5,44,8 5,4
=(1,8 + 3,5 + 0,38 + 2 + 0,45) ( ) + [0,25 (0,55 0,14) +
4 2
4,8 5,4+4,5
0,25 (0,40 0,14) ] 25 + 0,45 0,45 3,25 25 + 8,25 ( )=
2 2
125,9 kN

= + ( ) +

+ () =
5,44,8 5,4
=(1,8 + 3,5 + 0,38 + 2 + 0,45) ( ) + [0,25 (0,55 0,14) +
4 2
4,8 5,4+4,8
0,25 (0,40 0,14) ] 25 + 0,45 0,45 3,4 25 + 8,25 ( )=
2 2
126,8 kN

= + ( ) + +

() + () =
5,44,8
=(3,5 + 2,4 + 0,4 + 0,38 + 1,6 + 0,704) ( ) + [0,25 (0,55
4
5,4 4,8
0,14) + 0,25 (0,40 0,14) ] 25 + 0,45 0,45 3,4 25 + (8,25 +
2 2
5,4+4,8
11,25) ( )=188,8 kN
2

= + ( 2) + = 1448,6 kN

2824103
SC: bc= hc= = =485,2 mm => SC 50x50
0,6020

2279,1103
SM: bc= hc= = =455,2 mm
0,5520

1448,6103
SCO: bc= hc= = =380,6 mm => SM 50x50
0,5020
11
4. Predimensionarea pereti:
Predimensionarea peretilor cu ajutorul CR2-2013:
Aria totala a inimii peretilor pe o directie va fi cel putin cea obtinuta cu
relatia:
1 ,

35
- unde:
aria insumata a sectiunilor orizontale ale peretilor cu
contributie semnificativa in preluarea fortelor orizontale, orientati
paralel cu actiunea fortelor laterale (in m2);
, factor de importanta-expunere la cutremur (, = 1,2);

= raportul dintre valoarea de varf a acceleratiei terenului

pentru proiectare si acceleratia gravitationala ( = 0,35);
factor de comportare specific structurii

= 0 = 5 1,25 = 6,25 pentru pereti cuplati
1

= 0 = 4 1,15 = 4,60 pentru pereti izolati
1
greutatea constructiei (in kN);
rezistenta de proiectare a betonului la compresiune (in MPa);
In cazul cladirilor de tip curent pentru birouri si locuinte, proiectate pentru
clasa DCH, relatia de mai sus poate fi pusa sub forma:
1
( )
200
- unde:
aria planseului (374,66 m2);

numarul de plansee situate deasupra sectiunii considerate
(n=11);

Grosimea peretilor va fi cel putin 150 mm si cel putin . La cladiri cu pana
20
la 12 niveluri se recomanda sa se pastreze dimensiunile constante ale sectiunilor
peretilor pe toata inaltimea.
12
Calculul peretilor pe directie longitudinala:
propun grosimea peretelui = 25
1 1
( ) 4 6,20 0,25 0,35 (11 374,66)
200 200
6,20 2 7,21 2
1 1
( ) 4 6,20 0,3 0,35 (11 374,66)
200 200
7,44 2 7,21 2

Calculul peretilor pe directie transversala:
1 1
( ) 2 (4,8 + 4,2) 0,25 0,35 (11 374,66)
200 200
4,50 2 7,21 2
1 1
( ) 2 (4,8 + 4,2) 0,45 0,35 (11 374,66)
200 200
8,1 2 7,21 2

13
Predimensionarea peretilor cu ajutorul fortei taietoare de baza:
Peretii se predimensioneaza din criterii de rezistenta si ductilitate. Pentru a
impiedica zdrobirea bielei diagonalei comprimate de beton, efortul tangential
mediu se limiteaza:

0,15 2

1,5
= = 0,15

1,5
=

- unde:
forta taietoare de baza;
suma ariilor inimilor pe directia de calcul;
Efortul tangential capabil este mai mic decat cel dat in SR EN 1992-1-1 din 2
motive:
- Armaturile longitudinale ajung la curgere;
- Forta taietoare este ciclica (are aproximativ aceeasi valoare pe ambele
sensuri) betonul este puternic degradat;
Grosimea peretelui se majoreaza superior la multiplu de 5 cm; pentru a evita

pierderea de stabilitate locala a zonei comprimate in cazul in care nu se
10

dispun bulbi si in cazul in care se dispun bulbi.
20
14
Metoda curenta de proiectare presupune dimensionarea structurii la
actiunea modului fundamental de vibratii. Acesta furnizeaza atat momentul de
rasturnare cat si forta taietoare maxima. Modurile superioare de vibratie nu au o
componenta semnificativa pentru momentul de rasturnare, insa sunt importante
pentru forta taietoare in pereti.
Coeficientul 1,5 tine seama de suprarezistenta materialelor si de influenta

modurilor superioare de vibratie.
Evaluarea fortei taietoare de baza:

Actiunea seismica se modeleaza cu
un set de forte statice aplicate pe
structura. Rezultanta acestei forte se
numeste forta taietoare de baza.
Forta taietoare de baza
corespunzatoare modului propriu
fundamental pentru fiecare directie
principala se determina cu ajutorul
formulei:
1 ()
= = , () = , () = ,

15
- coeficient seisimic;
- , factor de importanta-expunere al constructiei(depinde destinatia
cladrii, numarul de ocupanti, regimul de inatime, , = 1,2);
- valoarea de varf a acceleratiei seismice orizontale a
terenului/acceleratia terenului de proiectare (depinde de amplasament si
se determina printr-o analiza de hazard seismic avand caracter probabilistic
= 0,35 g - zona Ploiesti);
- () spectrul normalizat de raspuns elastic al acceleratiilor absolute/factor
de amplificare dinamica (masoara de cate ori un sistem cu 1 GLD
amplifica/dezamplifica acceleratia maxima de la nivelul terenului);
Daca perioada structurii este foarte mare fata de perioada de colt
() ajunge la valori subunitare (structura nu este excitata de actiunea
seismica.
perioada de control (colt) = 1,60 s (zona Ploiesti)
Pentru determinarea perioadei proprie fundamentala a cladirii, 1 ,
normativul P100-1/2013 permite, pentru proiectarea preliminara a unei structuri
cu inaltime de pana la 40 m, urmatoarea formula simplificata:
3 3
1 = 4 = 0,05 35,94 = 0,733
- unde:
o 1 perioada proprie fundamentala a cladirii, in secunde;
o coeficient in functie de tipul structurii ( = 0,05);
o inaltimea cladirii, in metri, masurata de la nivelul fundatiei sau
de la extremitatea sueprioara a infrastructurii rigide;
() calcul in functie de perioada cladirii;
1 [0; ] ()
1 > () 100
1 = 0,733 [0; 1,6] () = 2,5
< 1 < () = 0 = 2,5
= 0,32
16
- factor de corectie care tine seama de contributia modului propriu
fundamental prin masa modala efectiva asociata acestuia/coeficient de
echivalenta intre structura reala si sistemul cu 1 GLD (tine cont ca nu toata
masa oscileaza in modul fundamental de vibratie);
0,85 pt T1< TC si cladirea are mai mult de doua niveluri
1 pentru restul constructiilor
- masa totala a cladirii calculata ca suma a maselor de nivel;
- acceleratia gravitationala;
- factor de comportare al structurii (tine cont de incursiunile structurii in
domeniul inelastic);

= 0 =5 pentru pereti zvelti cuplati
1 1

= 0 = 4 pentru pereti necuplati
1 1

introduce influenta unora dintre factorii care li se datoreaza
1
suprarezistenta structurii, in special a redundantei constructiei;
Pentru sisteme cu pereti structurali si sisteme duale cu pereti preponderenti:

o structuri cu mai multi pereti izolati: = 1,15
1

o structuri cu pereti cuplati: = 1,25
1
factor care ia in considerare efectul proportiilor peretelui
asupra nivelului de deformare plastica

In cazul structurilor cu pereti la care raportul laturilor nu difera

semnificativ de la un perete la altul, efectul peretilor asupra capacitatii de
deformare a acestora poate fi descris prin intermediul factorului .
= 1 daca 0 2 (pereti zvelti)

0 =

= 2(435,9
4,8+4,2)
= 143,6
18
= 7,98 > 2

= 0 = 5 1,15 = 4,6 pentru pereti zvelti cuplati
1

= 0 = 4 1 1,25 = 6,25 pentru pereti necuplati
1
17
Pentru ca o structura sa aiba incursiuni controlate in domeniul inelastic
elementele trebuie inzestrate cu ductilitate printr-o detaliere corespunzatoare.
Structurile cu pereti au un factor de comportare mai mic ca structurile in
cadre din urmatoarele motive:
- numarul de articulatii plastice este mult mai mic (o articulatie plastica
la baza fiecarui perete);
- peretele este solicitat la forta axiala spre deosebire de grinzi care
sunt inzestrate natural cu ductilitate avand forta axiala nula;
- efortul tangential pe sectiune este mult mai mare in cazul peretilor;
- greutatea totala a cladirii:

= + + + +
-unde:

= (

) [ ( + 10 ) 11 ]

= ( ) [ ( + 10 ) 11 ]
= 4 (25 10) [5,7 0,3 (3,4 + 10 3,25) 11 25 5,7
0,25 0,55] = 3104,2

1 = ( ) [ ( + 10 ) 11 ]
= 2 (25 10) [4,3 0,45 (3,4 + 10 3,25) 11 25 4,3
0,25 0,40] = 1173,4

1 = ( ) [ ( + 10 ) 11 ]
= 2 (25 10) [3,7 0,45 (3,4 + 10 3,25) 11 25 3,7
0,25 0,40] = 1467,7

= + + + + = 56635,32
18
Valoarea greutatii structurii furnizata de programul de calcul la
diferite niveluri:
Story Load Loc P
E10 GS Bottom 5902.06
P GS Bottom 56759.88
= 59759,88 ()
56635,32 56759,88
= = 0,22 %
56759,88
56635,32
= == = 14,52 /2
354,66 11
19
Pereti izolati (directie transversala Y):
() 2,5 0,35
= = , = 1,2 0,85 56635,32 =
4,6
= 0,194 56635,32 = 10987,25

1,5
1,5 10987,25
=
= 0,15 = = 305,2
18 0,15 20
= 35
Pereti cuplati (directie longitudinala X):

() 2,5 0,35
= = , = 1,2 0,85 56635,32 =
6,25
= 0,143 56635,32 = 8098,85

1,5
1,5 8098,85
=
= 0,15 = = 163,3
24,8 0,15 20
= 25 ()
5. Predimensionarea grinzi de cuplare:

Predimensionarea riglelor de cuplare rezulta din criterii arhitecturale,
acestea fiind amplasate, in majoritatea cazurilor, deasupra golurilor de usa.
= = 25

= 2,1 = 3,25 2,10 = 1,15

= 3,40 2,10 = 1,30
20
Tipologia sistemului structural:
Contructiile cu peretie structurali sunt cele la care elementele structurale
verticale sunt constituite, in totalitate sau partial, din pereti de beton armat
turnati monolit sau realizati din elemente prefabricate.
Pereti (perete structural): element structural vertical care sustine alte

elemente, la care raportul dimensiunilor laturilor sectiunii transversale 4.

Dupa modul de participare a peretilor la preluarea incarcarilor verticale si

orizontale, sistemele structurale se clasifica in urmatoarele categorii:
A. Sistem structural de tip pereti: sistem structural in care peretii
verticali, cuplati sau nu, preiau majoritatea incarcarilor verticale si
orizontale, contributia acestora la preluarea fortelor taietoare la baza
constructiei depasind 65% din forta taietoare de baza.
B. Sistem structural dual: sistem structural in care incarcarile verticale
sunt preluate in principal de cadre spatiale, in timp ce incarcarile
laterale sunt preluate partiale de sistemul in cadre si partial de
peretii structurali, individuali sau cuplati. Structurile duale se impart
in doua categorii:
a. Sistem dual cu pereti predominanti: sistem dual in care
contributia peretilor la preluarea fortei taietoare, la baza
constructiei, depaseste 50% din forta taietoare de baza.
b. Sistem dual cu cadre predominante: sistem dual in care
contributia cadrelor la preluarea fortei taietoare, la baza
constructiei, depaseste 50% din forta taietoare de baza.

11367,66
= = = 0,92 = 92% pe directia X
10468,36

8074,08
= = = 0,96 = 96% pe directia Y
8379,26

21
Model de calcul structural:
Calculul structurii se va face cu ajutorul programului ETABS, versiunea 9.7.4.
Betonul utilizat are clasa de rezistenta C30/37, avand modulul de
elasticitate longitudinal = 33 107 /2 . Rigiditatea elementelor de beton
armat s-a determinat, insa, tinand cont de faptul ca acesta lucreaza in stadiul II
stadiul fisurat. Astfel, in mod simplificat, reducerea rigiditatii prin fisurare se
poate modela prin reducerea modulului de elasticitate al betonului sau prin
afectarea proprietatilor geometrice ale sectiunii (reducerea momentului de
inertie).
Modelarea elementelor structurale:

Elementele structurale utilizate in modelare sunt:
Elemente de tip bara (stalpi, grinzi si rigle de cuplare);
Elemente de suprafata (placi, pereti);
Elemente de tip bara:

Stalpii, grinzile si riglele de cuplare se modeleaza cu elemente de tip bara.
Sectiunea de calcul a grinzi este de tip T. Codul nu furnizeaza latimea activa
de placa pentru modelul de calcul structural, dar furnizeaza latimea activa de
placa pentru evaluarea momentului incovoietor capabil.
Tinand cont de faptul ca pentru o jumatate de grinda placa este intinsa si
pentru o jumatate este comprimata, in modelul de calcul se poate folosi jumatate
din latimea activa de placa furnizata de cod in evaluarea capacitatii.
22
Deoarece grinda se modeleaza T zona activa de placa este luata in calcul de
2 ori. Pentru a evita acest lucru se definesc factori subunitari ce afecteaza
greutatea si masa elementului:
aria sectiunii de sub placa
= =
aria totala a sectiunii
Din considerente practice grinda de cuplare se modeleaza tot cu elemente
de tip bara cu sectiunea T.
In program elementele liniare se modeleaza prin axa lor, iar in realitate, la
intersectia grinda-stalp se formeaza un nod care este foarte rigid si rezistent, deci
rigiditate elementului este mai mare decat cea utilizata in model.
Rigiditatea elementului depinde de lungimea elementului si de modulul de
elasticitate precum si de momentul de inertie.

= ( )

Programul ETABS are un parametru numit ,,Rigid zone factor care
controleaza lungimea de calcul a elementului:
- = 0 =
- = 1 =
23
Elemente de suprafata:
In mod simplificat peretii se pot modela si cu elemente de tip membrana.
Deoarece elementele finite de suprafata nu pleaca de la un camp de deplasari ce
reprezinta o solutie exacta ale ecuatiei ce le guverenaza, acestea trebuie
discretizate. Pentru geometriile curente ale cladirilor, elemnte cu dimensiunile
1x1 m sunt suficiente si acceptabile.
Discretizarea elementelor este importanta pentru verificarea deplasarilor
laterale si aproape nesemnificativa pentru evaluarea eforturilor in elemente.
Pentru calculul elementelor principale de
rezistenta la actiune seismice, placa lucreaza
ca o membrana, avand eforturi in planul ei.
Prin considerearea acestui tip de comportare
se ignora rigiditatea la incovoiere a
planseului, acesta putand prelua doar eforturi
in planul lui si asigurand o comportare
solidara la deplasari a elementelor verticale.
Astfel, in programul ETABS placa se declara
,,MEMBRANE, nediscretizata, folosind si la
descarcarea incarcarilor gravitationale pe
contur.
Daca planseul respecta prevederile din P100 se poate modela ca o

diafragma infint rigida. Un planseu se poate considera diafragma rigida daca
deformatia axiala a acestuia este foarte mica in comparatie cu deplasarea relativa
de nivel. Constrangerea de diafragma reduce numarul gradelor de libertate la 3 (2
translatii si 1 rotire).
Elementele de tip pereti au rigiditate si rezistenta in planul lor, de aceea
acestia se pot modela ca elemente de tip membrana. Din considerente practice se
foloseste modelarea cu elemente de tip ,,SHELL care implica rigiditate atat in
plan cat si perpendicular pe acesta.
24
Elementele de tip SHELL ,insa, trebuie discretizate deoarece ecuatia de
echilibru ce le guverneaza deplasarile nu are rezolvare analitica (ca in cazul
grinzilor) si deci functiile de interpolare ale deplasarilor sunt aproximative. De
aceea, din punct de vedere numeric, acuratetea creste concomitent cu numarul
de elemente finite utilizate.
Daca elemetele nu se discretizeaza aproxiamtia este mai mare pentru

evaluarea deplasarilor. In general, pentru cladirie obisnuite sunt suficiente
elemente finite cu dimensiunea maxima de 1 m.
Deoarece la elementele din beton intinderea este preluata de armatura si
compresiunea de beton, elementele de tip perete se dimensioneaza la eforturi
globale (N, V, M) si nu la eforturi locale (, ) si din acest motiv programul trebuie
informat care sunt elementele care formeaza un perete pentru a integra
eforturile pe acesta. Se va defini o eticheta de tip PIEAR pentru fiecare perete,
atat inima cat si bulbi.
25
Grupari, ipoteze si combinatii de incarcari:
Calculul elementelor structurale ale constructiilor cu pereti de beton armat

se face pentru gruparile fundamentala si speciala de incarcari.
Pentru cladirile curente sub aspectul regimului de inaltime, al valorilor
incarcarilor gravitationale, gruparea speciala, incluzand gruparea seismica, este
cea care dimensioneaza, de regula, in conditiile aplicarii prescriptiilor din tara
noastra, elementele structurale verticale.
Incarcarea din greutate proprie se considera ca actiune permaneta fixa.
Greutatea proprie a lucrarilor de constructii trebuie sa fie reprezentata de o
singura valoare caracteristica si sa fie calculata pe baza dimensiunilor nominale si
a valorilor caracteristice ale greutatilor specifice. Deci trebuie calculat pentru
fiecare element al constructiei, iar elementele multistrat se vor considera cu
dimensiunea si greutatea specifica a fiecarui strat.
Intr-o clasificare generala, actiunile sunt de urmatoarele categorii:
a) Actiuni permanente, desemnate prin valori caracteristice , acestea
sunt reprezentate de greutatea proprie si de alte incarcari ,,moarte
(practic invariabile);
b) Actiuni variabile, desemnate prin valorile caracteristice ,
reprezentate de incarcarile datorate exploatarii constructiei (,,utile)
si incarcarile climatice din vant, zapada sau variatia de temperatura;
c) Actiunea seismica, desemnata prin valoarea caracteristica ;
Se are in vedere, cu prioritate, calculul si combinatia de actiuni care include

actiunea seismica, aceasta numindu-se gruparea seismica de actiuni.
Intr-o forma simbolica, aportul diferitelor tipuri de actiuni in gruparea

seismica este data de expresia:
, + , + 2,1 ,
26
- unde:
, reprezinta valoarea caracteristica a actiunii permanente ;
, reprezinta valoarea caracteristica a actiunii seismice,
amplificata prin factorul de importanta-expunere la cutremur al
constructiei;
2,1 , reprezinta actiunea cvasi-permanenta a actiunii variabile , iar
factorul 2,1 are valori:
o pentru incarcarile din vant, temperatura si incarcarile utile pe
acoperis: 2,1 = 0;
o pentru incarcarile cu zapada pe acoperis: 2,1 = 0,4;
o pentru incarcarea utila pe planseu:
2,1 = 0,3 pentru cladiri de locuit si birouri;
2,1 = 0,6 pentru spatii publice pentru conferinte si sport si
pentru magazine;
2,1 = 0,8 pentru depozite;
Pentru diferite tipuri de actiuni gravitationale in gruparea de actiuni care nu
cuprinde actiunea seismica (gruparea fundamentala), expresia are forma:
1,35 , + 1,5 ,1 + 1,5 0,1 ,
Ipoteze de incarcari:
Incarcari gravitationale;
incarcari seismice;
Incarcari gravitationale:
GP greutate proprie;
PCF pardoseli, compartimetari, fatada, beton de panta, straturi terasa,
atic, instalatii;
U incarcare utila;
Z incarcare zapada;
27
Incarcari seismice:
In cazul structurilor simple care indeplinesc criterile de regularitate in plan si
elevatie codul permite considerarea uniderectionala a actiunii seismice. In acest
caz exista 4 ipoteze de incarcare seismica, deoarece trebuie luata in calcul si
excentricitatea aditionala, datorita faptului ca centrul maselor poate varia fata de
pozitia considerata in calcul.
SXP
SXN = 0,143
SYP

SYN = 0,194
Story Diaphragm MassX MassY XCM YCM XCCM YCCM XCR YCR
E10 D1 535.26 535.26 12.85 6.9 12.85 6.9 12.85 6.9
E9 D1 526.00 526.00 12.85 6.9 12.85 6.9 12.85 6.9
E8 D1 526.00 526.00 12.85 6.9 12.85 6.9 12.85 6.9
E7 D1 526.00 526.00 12.85 6.9 12.85 6.9 12.85 6.9
E6 D1 526.00 526.00 12.85 6.9 12.85 6.9 12.85 6.9
E5 D1 526.00 526.00 12.85 6.9 12.85 6.9 12.85 6.9
E4 D1 526.00 526.00 12.85 6.9 12.85 6.9 12.85 6.9
E3 D1 526.00 526.00 12.85 6.9 12.85 6.9 12.85 6.9
E2 D1 526.00 526.00 12.85 6.9 12.85 6.9 12.85 6.9
E1 D1 526.00 526.00 12.85 6.9 12.85 6.9 12.85 6.9
P D1 529.81 529.81 12.85 6.9 12.85 6.9 12.85 6.9
28
Combinatii de incarcari:
= , + 2,1 , = + + 0,3 + 0,4

= 1,35 , + 1,5 ,1 + 1,5 0,1 , =
= 1,35 + 1,35 + 1,5 + 1,5
= +
=
= +
=
= +
=
= +
=
= + + + +
= + + + +
29
Verificarea deplasarilor laterale:
Se va efectua verificarea deplasarilor laterale la 2 stari limita conform cu
Anexa E din P100-2013:
Starea limita de serviciu (SLS);
Starea limita ultima (SLU);
Verificarea la SLS:
Obiectivul verificarii la SLS este ca structura sa-si pastreze functionalitatea
(sa nu fie necesare reparatii) in urma unui cutremur ce apare de mai multe ori pe
durata de viata a contructiei, prin controlul degradarilor elementelor
nestructurale si al componentelor instalatiilor aferente constructiei. Cutremurul
asociat acestei stari limita este un cutremur moderat ca intensitate, avand o
probabilitate de aparitie mai mare decat cel asociat SLU. Parametrul folosit
pentru efectuarea verificarilor este driftul deoarece acesta are corelare directa cu
degradarile elementelor nestructurale.
Drift = 1
-unde:
deplasarea absoluta a nivelului i;
1 deplasarea absoluta a nivelului inferior;
1
Drift unghiular =

-unde:
inaltimea de nivel;
Relatia de verificare:
= ,

-unde:
deplasarea relativa de nivel sub actiunea seismica asociata SLS;
factor de reducere care tine seama de perioada de revenire mai mica a
cutremurului ( = 0,5);
30
factor de comportare specific tipului de structura;

, valoarea admisibila a deplasarii relative de nivel (pentru cazul in

care elementele nestructurale cu cedare fragila sunt atasate structurii, , =
0,005 , unde inaltimea etajului);
Intr-o constructie cu pereti de beton armat, rigiditatea peretilor
nestrucutrali este, de regula, nesemnificativa in raport cu cea a peretilor, ceea ce
face ca sa se neglijeze aportul lor cu rigiditatea de ansamblu a cladirilor. In
consecinta, in calcule se va opera cu rigiditatea redusa, 0,5EI, a peretilor de beton.
Daca verificarea nu se indeplineste trebuie crescuta rigiditatea laterala a
structurii. In cazul structurii cu pereti, datorita prezentei peretiilor, deformata se
modifica fata de cadre si drifturile unghiulare maxime se produc la nivelurile
superioare. In aceasta zona rigiditatea este data, in principal, de cadre, de aceea,
daca nu se verifica deplasarile laterale, este eficient sa se mareasca dimensiunile
grinzilor si stalpilor.
Verificarea la SLU:
Verificarea de deplasare la SLU are drept scop principal prevenirea
prabusirii inchiderilor si compartimentarilor, limitarea degradarilor structurale si a
efectelor de ordinul II, precum si de a asigura un factor de siguranta al ductilitatii
elementelor structurale fata de rupere.
Cutremurul asociat acestei stari limita este cutremurul considerat pentru
calculul rezistentei la forte laterale a struturii, cutremurul de cod.
Relatia de verificare:
= ,

-unde:
deplasarea relativa de nivel sub actiunea seismica asociata SLU;

, valoarea admisibila a deplasarii relative de nivel , = 0,025 ,
unde inaltimea etajului);
factor de amplificare a depalsarilor (raport intre deplasarile unui sistem
cu raspuns inelastic si deplasarile unui sistem cu raspuns elastic);
31

1 = 3 2,3
1,7
Mode Period UX UY RZ
1 1.27 98 0 0
2 0.73 0 0 69
3 0.67 0 99 0
4 0.27 2 0 0
5 0.18 0 0 18
6 0.18 0 1 0
7 0.11 0 0 0
8 0.08 0 0 0
9 0.08 0 0 6
10 0.06 0 0 0
11 0.05 0 0 0
12 0.05 0 0 3
< T = 1,6
Pe directia longitudinala X:
1,27
= 3 2,3 = 3 2,3 = 1,17 1
1,6
1,6 6,25
= = 1,86 > 1,17
1,7 1,7
= 1,17
Pe directia transversala Y:
0,67
= 3 2,3 = 3 2,3 = 2,04 1
1,6
1,6 4,6
= = 1,60 > 2,04 = = 1,60
1,7 1,7 1,7
32
Verificarea deplasarilor relative de nivel in directie longitudinala X exprimate in mm
SLS SLU

Nivel , c , Verificare
[mm] [mm] [mm] [mm] [mm]
10 4.05 12.67 16.25 29.64 81.25 TRUE
9 4.30 13.43 16.25 31.43 81.25 TRUE
8 4.53 14.15 16.25 33.12 81.25 TRUE
7 4.73 14.78 16.25 34.57 81.25 TRUE
6 4.85 15.14 16.25 35.43 81.25 TRUE
5 4.85 0.5 6.25 15.14 16.25 1.17 6.25 35.44 81.25 TRUE
4 4.69 14.66 16.25 34.30 81.25 TRUE
3 4.34 13.57 16.25 31.74 81.25 TRUE
2 3.75 11.73 16.25 27.44 81.25 TRUE
1 2.87 8.96 16.25 20.96 81.25 TRUE
P 1.63 5.08 17.00 11.90 85.00 TRUE
Verificarea deplasarilor relative de nivel in directie longitudinala X exprimate ca drift unghiular

SLS SLU

10 0.001247 0.003897 0.005 0.009119 0.025 TRUE

9 0.001322 0.004131 0.005 0.009667 0.025 TRUE
8 0.001394 0.004356 0.005 0.010194 0.025 TRUE
7 0.001455 0.004547 0.005 0.01064 0.025 TRUE
6 0.001491 0.004659 0.005 0.010903 0.025 TRUE
5 0.001491 0.5 6.25 0.004659 0.005 1.17 6.25 0.010903 0.025 TRUE
4 0.001443 0.004509 0.005 0.010552 0.025 TRUE
3 0.001336 0.004175 0.005 0.00977 0.025 TRUE
2 0.001154 0.003606 0.005 0.008439 0.025 TRUE
1 0.00082 0.002563 0.005 0.005996 0.025 TRUE
P 0.000478 0.001494 0.005 0.003495 0.025 TRUE
Verificarea deplasarilor relative de nivel in directie transversala Y exprimate in mm

SLS SLU

10 13.20 30.36 16.25 97.14 81.25 FALSE
9 13.47 30.97 16.25 99.11 81.25 FALSE
8 13.64 31.37 16.25 100.39 81.25 FALSE
7 13.67 31.45 16.25 100.64 81.25 FALSE
6 13.47 30.97 16.25 99.10 81.25 FALSE
5 12.93 0.5 4.6 29.73 16.25 1.6 4.6 95.15 81.25 FALSE
4 11.99 27.57 16.25 88.22 81.25 FALSE
3 10.56 24.29 16.25 77.72 81.25 FALSE
2 8.58 19.74 16.25 63.17 81.25 FALSE
1 5.99 13.77 16.25 44.05 81.25 TRUE
P 1.63 3.74 17.00 11.97 85.00 TRUE
33
Verificarea deplasarilor relative de nivel in directie transversala Y exprimate ca drift unghiular
SLS SLU

Nivel
, c , Verificare
10 0.004061 0.00934 0.005 0.029889 0.025 FALSE

9 0.004143 0.009529 0.005 0.030492 0.025 FALSE
8 0.004197 0.009653 0.005 0.03089 0.025 FALSE
7 0.004207 0.009676 0.005 0.030964 0.025 FALSE
6 0.004143 0.009529 0.005 0.030492 0.025 FALSE
5 0.003978 0.5 4.6 0.009149 0.005 1.6 4.6 0.029278 0.025 FALSE
4 0.003688 0.008482 0.005 0.027144 0.025 FALSE
3 0.003249 0.007473 0.005 0.023913 0.025 FALSE
2 0.002641 0.006074 0.005 0.019438 0.025 FALSE
1 0.001842 0.004237 0.005 0.013557 0.025 TRUE
P 0.000795 0.001829 0.005 0.005851 0.025 TRUE
Cu actualele dimensiuni ale elementelor se observa ca deplasarile relative

de nivel in directie transversala depasesc limitele admise fiind astfel nevoie de
redimensionarea elemetelor structurale.
Dupa iteratii succesive dimensiunile finale ale elementelor sunt
urmatoarele:
Stalpi si bulbi 60x60 cm;
Grinzi longitudinale 25x55 cm;
Grinzi transversale 35x65 cm;
Mode Period UX UY RZ
1 0.92 99 0 0
2 0.63 0 0 71
3 0.63 0 99 0
4 0.23 1 0 0
5 0.17 0 0 0
6 0.16 0 0 17
7 0.10 0 0 0
8 0.08 0 0 0
9 0.07 0 0 6
10 0.06 0 0 0
11 0.05 0 0 0
12 0.05 0 0 3
34
< T = 1,6
Pe directia longitudinala X:
0,92
= 3 2,3 = 3 2,3 = 1,68 1
1,6
1,6 6,25
= = 1,86 > 1,68
1,7 1,7
= 1,68
Pe directia transversala Y:
0,63
= 3 2,3 = 3 2,3 = 2,09 1
1,6
1,6 4,6
= = 1,60 > 2,09 = = 1,60
1,7 1,7 1,7
Verificarea deplasarilor relative de nivel in directie longitudinala X exprimate in mm

SLS SLU

10 3.25 10.15 16.25 34.09 81.25 TRUE
9 3.49 10.92 16.25 36.69 81.25 TRUE
8 3.72 11.63 16.25 39.07 81.25 TRUE
7 3.92 12.24 16.25 41.13 81.25 TRUE
6 4.05 12.64 16.25 42.48 81.25 TRUE
5 4.08 0.5 6.25 12.73 16.25 1.68 6.25 42.79 81.25 TRUE
4 3.97 12.41 16.25 41.71 81.25 TRUE
3 3.71 11.59 16.25 38.93 81.25 TRUE
2 3.24 10.13 16.25 34.03 81.25 TRUE
1 2.53 7.89 16.25 26.52 81.25 TRUE
P 1.63 5.08 17.00 17.08 85.00 TRUE
35
Verificarea deplasarilor relative de nivel in directie longitudinala X exprimate ca drift unghiular
SLS SLU

10 0.000999 0.003122 0.005 0.01049 0.025 TRUE

9 0.001075 0.003359 0.005 0.011288 0.025 TRUE
8 0.001145 0.003578 0.005 0.012023 0.025 TRUE
7 0.001205 0.003766 0.005 0.012653 0.025 TRUE
6 0.001245 0.003891 0.005 0.013073 0.025 TRUE
5 0.001254 0.5 6.25 0.003919 0.005 1.68 6.25 0.013167 0.025 TRUE
4 0.001222 0.003819 0.005 0.012831 0.025 TRUE
3 0.001141 0.003566 0.005 0.011981 0.025 TRUE
2 0.000997 0.003116 0.005 0.010469 0.025 TRUE
1 0.000777 0.002428 0.005 0.008159 0.025 TRUE
P 0.000442 0.001381 0.005 0.004641 0.025 TRUE
Verificarea deplasarilor relative de nivel in directie transversala Y exprimate in mm

SLS SLU

10 5.76 13.25 16.25 42.39 81.25 TRUE
9 6.07 13.97 16.25 44.70 81.25 TRUE
8 6.38 14.66 16.25 46.93 81.25 TRUE
7 6.64 15.27 16.25 48.86 81.25 TRUE
6 6.79 15.62 16.25 49.97 81.25 TRUE
5 6.77 0.5 4.6 15.57 16.25 1.6 4.6 49.81 81.25 TRUE
4 6.51 14.98 16.25 47.94 81.25 TRUE
3 5.96 13.71 16.25 43.89 81.25 TRUE
2 5.06 11.63 16.25 37.22 81.25 TRUE
1 3.72 8.55 16.25 27.37 81.25 TRUE
P 1.63 3.74 17.00 11.97 85.00 TRUE
Verificarea deplasarilor relative de nivel in directie transversala Y exprimate ca drift unghiular

SLS SLU

Nivel
, c , Verificare
10 0.001772 0.004076 0.005 0.013042 0.025 TRUE

9 0.001869 0.004299 0.005 0.013756 0.025 TRUE
8 0.001962 0.004513 0.005 0.01444 0.025 TRUE
7 0.002043 0.004699 0.005 0.015036 0.025 TRUE
6 0.002089 0.004805 0.005 0.015375 0.025 TRUE
5 0.002082 0.5 4.6 0.004789 0.005 1.6 4.6 0.015324 0.025 TRUE
4 0.002004 0.004609 0.005 0.014749 0.025 TRUE
3 0.001835 0.004221 0.005 0.013506 0.025 TRUE
2 0.001556 0.003579 0.005 0.011452 0.025 TRUE
1 0.001145 0.002634 0.005 0.008427 0.025 TRUE
P 0.000551 0.001267 0.005 0.004055 0.025 TRUE
36
Grafic deplasari laterale la SLS pe directia X
P 0.00138125 0.005
1 0.002428125 0.005
2 0.003115625 0.005
3 0.003565625 0.005
4 0.00381875 0.005
Nivel
5 0.00391875 0.005
dra SLS
6 0.003890625 0.005
7 0.003765625 0.005 dr SLS
8 0.003578125 0.005
9 0.003359375 0.005
10 0.003121875 0.005
0 0.001 0.002 0.003 0.004 0.005 0.006

dr
Grafic deplasari laterale la SLU pe directia X

P 0.004641 0.025
1 0.0081585 0.025
2 0.0104685 0.025
3 0.0119805 0.025
4 0.012831 0.025
Nivel
5 0.013167 0.025
6 0.025 dra SLU
0.0130725
7 0.0126525 0.025 dr SLU
8 0.0120225 0.025
9 0.0112875 0.025
10 0.0104895 0.025
0 0.005 0.01 0.015 0.02 0.025 0.03

dr
37
Grafic deplasari laterale la SLS pe directia Y
P 0.0012673 0.005
1 0.0026335 0.005
2 0.0035788 0.005
3 0.00422050.005
4 0.005
0.0046092
Nivel
5 0.005
0.0047886
6 0.005 dra SLS
0.0048047
7 0.005
0.0046989 dr SLS
8 0.005
0.0045126
9 0.00429870.005
10 0.0040756 0.005
0 0.001 0.002 0.003 0.004 0.005 0.006
dr
Grafic deplasari laterale la SLU pe directia Y

P 0.00405536 0.025
1 0.0084272 0.025
2 0.01145216 0.025
3 0.0135056 0.025
4 0.01474944 0.025
Nivel
5 0.01532352 0.025
6 0.025 dra SLU
0.01537504
7 0.01503648 0.025 dr SLU
8 0.01444032 0.025
9 0.01375584 0.025
10 0.01304192 0.025
0 0.005 0.01 0.015 0.02 0.025 0.03

dr
38
39
40
41
Verificarea la SLU cu ajutorul rotirilor:
=
-unde:

rotirea peretelui produsa de fortele de cod ( = unde

deplasarea in punctul de inflexiune al peretelui si distanta de la baza la
punctul de inflexiune);
rotirea maxima asociata SLU ( = 2% Anexa E P100-2013);
factor de amplificare a depalsarilor (raport intre deplasarile unui sistem
cu raspuns inelastic si deplasarile unui sistem cu raspuns elastic);
Pentru determinarea punctului de inflexiune se analizeaza diagrama de
momente incovoietoare. Deplasarea orizontala se ia in punctul in care diagrama
de moment in prete schimba semnul.
42
Atat pentru peretii cuplati cat si pentru cei izolati punctul de inflexiune al
diagramei de moment incovoietor se gaseste aproximativ la mijlocul etajului 6.
Astfel = 21,25 .
Perte izolat:
0,021
= = = 0,001
21,25
= = 1,6 4,6 0,001 = 0,00736 < 0,02
Perte cuplat:
0,016
= = = 0,00076
21,25
= = 1,68 6,25 0,00076 = 0,0079 < 0,02
43
Calculul peretilor izolati:
A. Calculul armaturii orizontale
1. Filosofia generala de proiectare:
Mecanismul de plastificare este cu articulatii plastice la baza peretilor. Pentru
proiectare se imparte in 2 zone:
- Zona A: zona plastic potentiala ce are prevederi speciale de calcul si
detaliere;
- Zona B: zona cu raspuns cvasielastic;

= max{ , } 2
6
inaltimea pereteui;
lungimea peretelui;
35,9
= max {4,8 , } 2 4,80
6
= 6 m 9,60
se rotunjeste superior la un numar intreg de niveluri daca daca
limita zonei plastice calculate depaseste inaltimea unui nivel cu cu mai
mult de 0,2 (0,65 )
= 3,40 + 3,25 = ,
44
Metoda proiectarii capacitatii de rezistenta se aplica diferit pentru
structurile cu pereti. Sunt de retinut urmatoarele asptecte:
1) La baza peretelui armaturile longitudinale se dimensioneaza la eforturile
furnizate de calculul static sub actiunea fortelor de cod;
2) Pe zona B armaturile longitudinale se dimensioneaza la un efort mai mare
decat cel furnizat de fortele de cod pentru a asigura o comportare
cvasielastica;
3) Nu se accepta cedari din forta taietoare in cazul peretilor, forta taietoare
fiind mai mare decat cea asociata mecanismului de plastificare din cauza
influentei modurilor superioare de vibratie;
2. Calculul armaturii longitudinale:

a. Forta axiala de calcul:
In realitate nu exista perete 100% izolat. Un grad de cuplare produce chiar
si placa planseului (grad de cuplare = transfer de forta axiala prin solicitarea de
incovoiere).
In mod practice, un perete izolat se identifica analizand forta lui axiala in
diverse combinatii de incarcari. Forta axiala ar trebui sa varieze foarte putin in
orice combinatie fata de forta axiala din combinatia cvasipermananenta.
Conform CR2, clasificarea peretilor cuplati sau izolati se face in functie de
gradul de cuplare.
Forta axiala de calcul este cea furnizata de calculul static sub actiunea
fortelor de cod in combinatia seismica considerata.
b. Momentul incovoietor de calcul ( ) si momentul incovoietor
capabil ( ):
Zona A:

,0 = ,0 ,0

,0 momentul incovoietor la baza peretelui din combinatia seismica
considerate;
,0 momentul incovoietor capabil la baza structurii;
45
,0
= 1,0
,0
In cazul peretilor calculul capacitatii se face cu metoda generala de calcul
deoarece armatura de pe inima are un aport considerabil in evaluarea
momentului capabil.
Metoda generala de calcul tine seama de:
- legile constitutive ale materialelor;
- compatibilitatea eforturilor cu deformatiile;
- echilibrul pe sectiune;
Ipotezele de calcul sunt urmatoareale:
1) Ipoteza lui Bernoulli: o sectiune plana si normal la axa barei ramane plana si
normala la axa barei si dupa deformatie.
Practic, ipoteza indica faptul ca deformatia specifica variaza liniar pe
sectiune.
2) Legile constitutive ale materialelor (relatii efort deformatie specifica).
a) Betondiagrama parabola-dreptunghi din SR EN 1992-1:
2 deformatia atinsa la efortul maxim = 2

2 deformatia ultima = 3,5
46
b) Otel diagrama efort-deformatie simplificata si diagrama de calcul
pentru oteluri pentru beton armat (ntinse sau comprimate)
Rezistenta la intindere a betonului se neglijeaza.

,
( ) = {
, <
, 7,5%
Pentru clasa C: {
, = 0,9 , 6,75%
Se considera ca armaturile compriate nu flambeaza in beton.
3) Se considera aderenta totala intre beton si armatura (armatura nu luneca in

beton).
4) Criteriul de cedare:
=
{
=
La ora actuala exista mai multe programe care calculeaza momentul capabil
cu ajutorul metodei generale de calcul (Xtract, Reponse2000, Section Designer,
etc.). Calculul este unul iterativ, etapele de calcul fiind urmatoarele:
47
a. Se propune o armare care sa respecte prevederile constructive
minime;
b. Se evalueaza momentul incovoietor capabil;
c. Se calculeaza suprarezistenta. Daca aceasta este subunitara se revine
la a. si se propune o alta armare, mai mare.
Armarea se imparte in 2 zone:
- zona de capat (bulbi);
- zona de inima;
Armatura pe zona de capat este mai consistenta decat armatura pe zona de

inima din 2 motive:
o duce la un consum de armatura minim datorita utilizarii unui brat de
parghie mai mare;
o pe zona de capat deformatiile plastice ale armaturii sunt mari atat la
intindere cat si la compresiune, fapt pentru care dispunerea de armaturi
cu diametru mai mare in aceasta zona reduce riscul cedarii prin flambaj;
Interatiile se vor porni intotdeauna de la armarea minima. In majoritatea
cazurilor modul optim de armare este cu armatura minima constructiva pe
zona de inima si armare pe zona de capat astfel incat sa fie preluat momentul
de proiectare.
Prevederi constructive:
Zona de inima:
Armatura de rezistenta va respecta procentele minime de armare date in tabel

pentru oteluri cu rezistente de proiectare fyd 350 MPa, respective cu fyd >
350 MPa (valorile din paranteze).
48
Bare verticale:
0,25% 1470000 2 = 3675 2 56 10/150 (4396 2 )
Bare orizontale:
0,002 200 350
1 = = = 70 2 10 = 78,5 2
2
0,20% 35900 350 2 = 25130 2 180 2 10/200 (28260 2 )
Armarea orizontala minima prevazuta pentru zona A se va prevedea pe inca un
etaj deasupra acestei zone la cladiri cu 5 9 niveluri si pe inca doua la cladiri mai
inalte.
Diametrul minim al barelor se va lua 8 mm pentru armaturile orizontale si 10
mm pentru cele verticale, in cazul armarii cu bare independente.
Distantele maxime intre bare se vor lua 350 mm pe orizontala si 250 mm pe
verticala.
Zona de capat:
Valorile coeficientilor mecanici de armare verticala ale acestor zone nu vor fi
mai mici ca:
49
0,15 360000 20
= = = = 2484 2
500
1,15
2
1214 + 416 (2626,8 )
0,12 360000 20
= = = = 1986 2
500
1,15
2
1614 (2462,4 )
aria sectiunii de beton a zonei de margine;
aria armaturii verticale dispuse in aria ;
valoarea de proiectare a rezistentei otelului;
valoarea de proiectare a rezistentei betonului la compresiune;
Diametrul minim este 12 mm.
Zona B:

= ,0

momentul
incovoietor din calculul static
sub actiunea fortelor de cod
din sectiunea de calcul
(calculul se va efectua pentru
sectiunea de la baza fiecarui
nivel);
suprarezistenta;
coeficient de corectie supraunitar ce tine seama de suprarezistenta
materialelor, influenta modurilor superioare de vibratie si coeficientul de
siguranta introdus cu rolul de a asigura o comportare cvasielastica;
50
= 1,0 (zona A);
= 1,3 (zona B);
,0 momentul incovoietor capabil in sectiunea de la baza;
Inmultind diagrama de moment incovoietor din calculul static cu
suprarezistenta se determina diagrama de moment asociata mecanismului de
plastificare deoarece momentul incovoietor in sectiunea de la baza se plafoneaza
la momentul incovoietor capabil.
Limitarea se aplica deoarece este irational ca momentul pe inaltimea unei
console sa fie mai mare decat cel de la baza.
Se vor realiza maxim 3 niveluri de armatura diferite pe inaltimea structurii,
ultimul pachet fiind cel minim.
Perete izolat ax A GSYNP

Verificare
N Ed
Nivel M' Ed (kNm) M Rd (kNm) M' Ed<M
(kN)
Rd
E10 -2 082.33 448.79 11 064.08 Adevarat
E9 -2 519.37 786.00 12 035.36 Adevarat
E8 -2 003.65 1 108.86 12 947.03 Adevarat
E7 -607.62 1 414.30 13 793.12 Adevarat
E6 1 576.01 1 702.68 14 577.39 Adevarat
E5 4 510.84 1 976.92 15 310.13 Adevarat
E4 8 198.03 2 242.16 16 006.75 Adevarat
E3 12 678.33 2 505.86 17 285.66 Adevarat
E2 18 022.51 2 777.87 18 001.10 Fals
E1 24 344.83 3 071.15 18 757.39 Fals
P 31 959.27 3 409.01 19 609.31 Fals
51
Perete izolat ax A GSYNP Armare
Verificare Verificare
Nivel M' Ed (kNm) N Ed (kN) M Rd (kNm) km M Ed (kNm) M Ed/M Rd Bulb Inima
M' Ed<M Rd M Ed<M Rd0
E10 -2 082.33 448.79 11 738.13 Adevarat -2 851.13 Adevarat 0.24

E9 -2 519.37 786.00 12 691.11 Adevarat -3 449.52 Adevarat 0.27
E8 -2 003.65 1 108.86 13 585.62 Adevarat -2 743.40 Adevarat 0.20
56 2
E7 -607.62 1 414.30 14 415.79 Adevarat -831.95 Adevarat 0.06 16 14
10/150
E6 1 576.01 1 702.68 15 185.32 Adevarat 1.0532 1.3 2 157.87 Adevarat 0.14
E5 4 510.84 1 976.92 15 904.31 Adevarat 6 176.25 Adevarat 0.39
16 20
E2 18 022.51 2 777.87 25 874.13 Adevarat 24 676.44 Adevarat 0.95 56 2
E1 24 344.83 3 071.15 32 984.36 Adevarat 0.97 12/150
lcr=6.65 1 31 959.27 Adevarat 16 25
P 31 959.27 3 409.01 33 660.51 Adevarat 0.95
52
M Ed (kNm) M Rd (kNm)
kNm
0.00 5,000.00 10,000.00 15,000.00 20,000.00 25,000.00 30,000.00 35,000.00 40,000.00
E10 11,738.13
E9 12,691.11
E8 13,585.62
E7 14,415.79
E6 15,185.32
Nivel
E5 15,904.31
E4 16,587.85
E3 25,267.57
E2 25,874.13
E1 33,007.47
P 33,685.22
P E1 E2 E3 E4 E5 E6 E7 E8 E9 E10
M Ed (kNm) 31,959.27 31,959.27 24,694.55 17,371.93 11,232.99 6,180.78 2,159.46 832.56 2,745.41 3,452.06 2,853.22
M Rd (kNm) 33,685.22 33,007.47 25,874.13 25,267.57 16,587.85 15,904.31 15,185.32 14,415.79 13,585.62 12,691.11 11,738.13
53
Exemplu de calcul Etaj 5:

,0 = ,0 ,0 31959,27 33880,51
,0 33880,51
= 1,0 = = 1,0532 1,0
,0 31959,27

= ,0 1,3 1,0532 4510,84 15904,31
6176,25 33880,51
6176,25
= = 0,39
,0 15904,31
B. Calculul armaturii transversale
i. Efortul de calcul:

= 0,5 ,0
1,5

forta taietoare din calculul static sub fortele de cod;
coeficient de suprarezistenta;
coeficient ce tine seama de suprarezistenta materialelor ( = 1,2);
coeficient ce tine seama de influenta modurilor superioare de vibratie ( =
1,2);
54
,0 forta taietoare de calcul la baza peretelui;

reprezinta forta taietoare asociata mecanismului de plasificare utilizand
rezistente de calcul;
Pentru a se determina forta taietoare asociata mecanismului de plastificare
calculat cu rezistente medii se mai inmulteste cu coeficietnul . Motivul este ca
forta taietoare duce la o cedare fragila, aceasta fiind evitata evaluand valoarea de
forta taietoare cu probabilitate mai mare.
Proiectarea curenta se realizeaza pe modul fundamental de vibratie, modul
1. Acesta furnizeaza momentul de rasturnare maxim, modurile superioare putand
fi ignorate. Cu toate acestea, forta taietoare pe modul 2 este comparabila cu cea
de pe modul 1, motiv pentru care se inmulteste cu coeficientul .
1 > 2
1 > 2
1 2
ii. Efortul de capabil:

In primul rand intereseaza forta taietoare asociata zdrobirii bielei diagonalei
comprimate de beton:
0,15 ;
, = {
0,18 ;
aria de forfecare a peretelui;
55
Efortul capabil este mai mic pe zona A din cauza articulatiei plastice de la baza
in care betonul este puternic fisurat in ambele sensuri de actiune.
= , + ,
, efortul capabil dat de componenta otel;
, efortul capabil dat de componenta beton;
0;
, = {0,5 ;

efortul mediu de compresiune pe sectiune;

=

Efortul capabil dat de componenta beton se considera 0 din acelasi motiv
pentru care , este mai mic pe zona A.
Pentru determinarea lui , se considera ca participa armaturile orizontale
intersectate de o fisura la 45o.
, =

= 1

nr de armaturi intr-o sectiune;
nr de sectiuni in care se gaseste armare;
1 aria unei bare de armatura;
56
Schema logica de calcul:
1) Se evalueaza forta taietoare de proiectare ( );
2) Se verifica biela comprimata de beton:
- daca > , :
marim sectiunea de beton;
marim numarul de pereti;
- daca < , se trece la calculul armaturii transversale;
3) Se evalueaza efortul capabil dat de compoenta beton;
4) Se determina aria necesara de armatura egaland capacitatea cu cerinta:

, = , =( )

La propunerea armaturii se vor respecta si prevederile constructive din CR2-1-1.
Verificarea la lunecare in rost:

Verificarea este necesara deoarece peretele se toarna cu rosturi de turnare
deasupra si de desubtul planseului. Cele 2 suprafete ce vin in contact au
proprietati diferite, capacitatea de lunecare depinzand de gradul de denivelare al
suprafetei rostului.
Verificarea se face numai in sectiunea de la baza deoarece in aceasta zona
exista deformatii plastice.
i. Efortul de calcul:
In lungul planurilor potentiale de lunecare constituite de rosturile de lucru din
zona A a peretilor, va fi respectata urmatoarea relatie:
,
=
ii. Efortul de capabil:
, = =
= +
, = = ( + )
coeficient de frecare la actiuni cicilice ( = 0,6);
57
suma armaturilor verticale de conectare (de pe inima si de pe bulbul
intins);
Verificarea se face numai in zona A a peretilor, in zona B verificarea
rosturilor de turnare nu este necesara.

N Ed,jos V Ed SAs,inima SAs,bulb Cc V Rd,s Verificare V
Nivel
(kN) (kN) (mm) (mm) (kN) (kN) Ed<V Rd,s
E1 3 071.15 3 188.24 9 242.93 5 545.76 Adevarat
6 333.60 7 854.40
P 3 409.01 3 524.74 9 580.79 5 748.47 Adevarat
Verificarea de ductilitate:
Deoarece peretii ajung la curgere in zona de la baza, este necesar sa se
limiteze inaltimea relativa a zonei comprimate.
Grosimea necesara a peretelui structural si oportunitatea prevederii de
bulbi sau talpi la capetele libere se stabilesc punand conditia:

725
= = = 0,134
5400
58
inaltimea zonei comprimate stabilita pe baza rezistentelor de
proiectare ale betonului si armaturii la starea limita ultima in combinatia care
include actiunea seismica;
inaltimea relativa a zonei comprimate la starea limita ultima;
Daca verificarea nu este indeplinita, la capatul peretelui se prevede un bulb
cu scopul de a micsora inaltimea zonei comprimate.
O alta solutie este confinarea betonului din zona de inima.
= 0,1 ( + 2) = 0,1 (1,054 + 2) = 0,305
0,134 0,305
59
Metoda exacta:
2 deformatia atinsa la efortul maxim = 2

deformatia ultima = 3,5

(2 ) ; < 2
{ 2 2
; 2
60
; <
{
2
435
= = = 0,021
21000
= 5%
Legi geometrice:
( )
= =

( )
= =
{
= +

( + ) =
2

= ( + ) +
2
61
e -e C30/37
0 0
0.0002 3.8
20
0.0004 7.2
0.0006 10.2
0.0008 12.8 15
[N/mm2]
0.001 15
0.0012 16.8 10
0.0014 18.2
0.0016 19.2 5
0.0018 19.8
0.002 20
0
0.0035 20 0 0.0005 0.001 0.0015 0.002 0.0025 0.003 0.0035 0.004
e
fck 30 N/mm2
fcd 20 N/mm2
62
INPUT: X (mm) (MPa) (Mpa) s (mm) (mm) (mm) (mm) (mm) OUTPUT: Diferenta Echilibru
725 713.097 210000 33000 150 600 600 350 5400 0.000 DA
Nr. Fasii (MPa) (MPa) N (kN) (mm) Eroare
250 435 0.0021 0.0035 0.0020 20 3409 2100 33404 kNm Excel
0.76
33661 kNm Xtract
Nr. Fibra (mm2) (mm) (MPa) (kN) (kNm) Nr. Fibra (mm) (mm) (mm2) (Mpa) (kN) (kNm)
1 2 454.4 37.5 0.003316 435 1068 40 1 1 600 1711 0.003493 20 34 0.0488
2 981.7 168.8 0.002672 435 427 72 2 4 600 1711 0.003479 20 34 0.1465
3 981.7 300.0 0.002028 426 418 125 3 7 600 1711 0.003465 20 34 0.2441
4 981.7 431.3 0.001383 291 285 123 4 10 600 1711 0.003451 20 34 0.3417
5 2 454.4 562.5 0.000739 155 381 214 5 13 600 1711 0.003437 20 34 0.4394
6 226.2 675.0 0.000187 39 9 6 6 16 600 1711 0.003423 20 34 0.5370
7 226.2 825.0 -0.000549 -115 -26 -22 7 19 600 1711 0.003409 20 34 0.6346
8 226.2 975.0 -0.001285 -270 -61 -60 8 21 600 1711 0.003395 20 34 0.7323
9 226.2 1 125.0 -0.002022 -425 -96 -108 9 24 600 1711 0.003381 20 34 0.8299
10 226.2 1 275.0 -0.002758 -435 -98 -125 10 27 600 1711 0.003367 20 34 0.9275
11 226.2 1 425.0 -0.003494 -435 -98 -140 11 30 600 1711 0.003353 20 34 1.0252
12 226.2 1 575.0 -0.004230 -435 -98 -155 12 33 600 1711 0.003339 20 34 1.1228
13 226.2 1 725.0 -0.004967 -435 -98 -170 13 36 600 1711 0.003325 20 34 1.2204
14 226.2 1 875.0 -0.005703 -435 -98 -184 14 39 600 1711 0.003311 20 34 1.3181
15 226.2 2 025.0 -0.006439 -435 -98 -199 15 41 600 1711 0.003297 20 34 1.4157
16 226.2 2 175.0 -0.007175 -435 -98 -214 16 44 600 1711 0.003283 20 34 1.5133
17 226.2 2 325.0 -0.007911 -435 -98 -229 17 47 600 1711 0.003269 20 34 1.6110
18 226.2 2 475.0 -0.008648 -435 -98 -244 18 50 600 1711 0.003255 20 34 1.7086
19 226.2 2 625.0 -0.009384 -435 -98 -258 19 53 600 1711 0.003241 20 34 1.8062
20 226.2 2 775.0 -0.010120 -435 -98 -273 20 56 600 1711 0.003227 20 34 1.9039
21 226.2 2 925.0 -0.010856 -435 -98 -288 21 58 600 1711 0.003213 20 34 2.0015
22 226.2 3 075.0 -0.011593 -435 -98 -303 22 61 600 1711 0.003199 20 34 2.0991
23 226.2 3 225.0 -0.012329 -435 -98 -317 23 64 600 1711 0.003185 20 34 2.1968
24 226.2 3 375.0 -0.013065 -435 -98 -332 24 67 600 1711 0.003171 20 34 2.2944
25 226.2 3 525.0 -0.013801 -435 -98 -347 25 70 600 1711 0.003157 20 34 2.3920
26 226.2 3 675.0 -0.014538 -435 -98 -362 26 73 600 1711 0.003143 20 34 2.4897
27 226.2 3 825.0 -0.015274 -435 -98 -376 27 76 600 1711 0.003129 20 34 2.5873
28 226.2 3 975.0 -0.016010 -435 -98 -391 28 78 600 1711 0.003115 20 34 2.6849
29 226.2 4 125.0 -0.016746 -435 -98 -406 29 81 600 1711 0.003101 20 34 2.7826
30 226.2 4 275.0 -0.017482 -435 -98 -421 30 84 600 1711 0.003087 20 34 2.8802
31 226.2 4 425.0 -0.018219 -435 -98 -435 31 87 600 1711 0.003073 20 34 2.9778
32 226.2 4 575.0 -0.018955 -435 -98 -450 32 90 600 1711 0.003059 20 34 3.0755
33 226.2 4 725.0 -0.019691 -435 -98 -465 33 93 600 1711 0.003045 20 34 3.1731
34 2 454.4 4 837.5 -0.020243 -435 -1068 -5165 34 96 600 1711 0.003031 20 34 3.2707
35 981.7 4 968.8 -0.020887 -435 -427 -2122 35 98 600 1711 0.003017 20 34 3.3684
36 981.7 5 100.0 -0.021532 -435 -427 -2178 36 101 600 1711 0.003003 20 34 3.4660
37 981.7 5 231.3 -0.022176 -435 -427 -2234 37 104 600 1711 0.002989 20 34 3.5636
38 2 454.4 5 362.5 -0.022820 -435 -1068 -5725 38 107 600 1711 0.002975 20 34 3.6613
TOTAL -3 373 -24 117 39 110 600 1711 0.002961 20 34 3.7589
250 712 350 998 0.000007 0 0 0.0993
TOTAL 6 782 1 962
63
Verificare
N Ed Verificare V Ed Limitare V Rd max Verificare scp V Rd,c V Rd,s nec Asw s V Rd,s Verificare Armare
Nivel V' Ed (kN) kv Rd V Ed>0.5*V V Rd (kN)
(kN) kv**Rd>1.5 (kN) V Ed,cor (kN) (kN) V Rd max>V Ed,cor (Mpa) (kN) (kN) (mm) (mm) (mm) (kN) V Ed<V Rd efectiva
Ed0
E10 448.79 -560.75 -851.09 Fals 1 762.37 6 804 Adevarat 0.205 193.66 1 568.71 10 78.54 200 1 844.90 2 038.56 Adevarat
E9 786.00 -4.04 -6.13 Fals 1 762.37 6 804 Adevarat 0.359 339.16 1 423.21 10 78.54 200 1 844.90 2 184.06 Adevarat
E8 1 108.86 308.39 468.06 Fals 1 762.37 6 804 Adevarat 0.506 478.48 1 283.89 10 78.54 200 1 844.90 2 323.38 Adevarat
210 bare
E7 1 414.30 604.49 917.47 Fals 1 762.37 6 804 Adevarat 0.646 610.28 1 152 10 78.54 200 1 844.90 2 455.18 Adevarat
2 10/200
E6 1 702.68 870.04 1 320.52 Fals 1 762.37 6 804 Adevarat 0.777 734.72 1 028 10 78.54 200 1 844.90 2 579.62 Adevarat
E5 1 976.92 1 118.92 1.054 1.2 1.2 1.518 1 698.26 Fals 1 762.37 6 804 Adevarat 0.903 853.05 909 10 78.54 200 1 844.90 2 697.95 Adevarat
E4 2 242.16 1 358.86 2 062.43 Adevarat 2 062.43 6 804 Adevarat 1.024 967.51 1 095 10 78.54 200 1 844.90 2 812.41 Adevarat
E3 2 505.86 1 598.36 2 425.94 Adevarat 2 425.94 6 804 Adevarat 1.144 1 081.30 1 345 12 113.10 150 3 542.21 4 623.50 Adevarat
E2 2 777.87 1 842.69 2 796.77 Adevarat 2 796.77 6 804 Adevarat 1.268 1 198.67 1 598 12 113.10 150 3 542.21 4 740.88 Adevarat 200 bare
E1 3 071.15 2 100.61 3 188.24 Adevarat 3 188.24 5 670 Adevarat 1.402 0 3 188.24 12 113.10 150 3 542.21 3 542.21 Adevarat 2 12/150
P 3 409.01 2 322.32 3 524.74 Adevarat 3 524.74 5 670 Adevarat 1.557 0 3 524.74 12 113.10 150 3 542.21 3 542.21 Adevarat
64
Exemplu de calcul Etaj 5:

= 0,5 ,0 1,2 1,2 1,054 1118,92
0,5 3525,74 1698,26 kN 1762,37 kN
1762,37 kN
1,5 1,2 1,2 1,054 1,5 1,518 1,5
0,18 1890000 20
, = 0,18 = = 6804
103
1976,92 103
= = = 0,903 /2
2190000
0,5 1890000 0,903

, = 0,5 = = 853,05
103

, = , 1762,37 853,05 = 1028
2 50,27 435
, = ( ) = ( ) 5400 3 = 1180,74
200 10
= , + , = 853,05 + 1844,90 = 2697,95
2697,95 1762,37
65
Calculul sistemului de pereti cuplati:
A. Prezentare generala:
In cazul sistemului de pereti cuplati
mecanismul de plastificare este cu
articulatii plastice la baza peretilor si la
capetele grinzilor de cuplare.
Din cauza grinzilor de cuplare forta
axiala variaza semnificativ in functie de
sensul actiunii seismice,
Din acest motiv comportare peretilor
cuplati este mai putin predictibila fata de
cea a peretilor izolati. De asemenea,
momentul de rasturnare global este
preluat prin incovoiere la baza peretilor si
prin incovoierea grinzilor.
,0 =

,0 = ,1 + ,2 +
,0 > ,0
forta taietoare de baza
,1 , ,2 momente capabile la baza peretilor

forta axiala indirecta (numai din actiunea seismica) asociata mecanismului
de plastificare
Cel mai important aspect este acela ca din cauza diferentei de forta axiala
dintre cei 2 pereti exista si o diferenta de capacitate, deci o redistributie de
eforturi de la peretele intins la cel comprimat.
In cazul in care nu este luat in seama, transferul de forta taietoare poate
duce la cedare montantului comprimat.
66
B. Calculul grinzilor de cuplare:
a. Prezentare generala
Grinzile de cuplare se pot detalia in 2 feluri:
a) Grinzi de cuplare cu armatura ortogonala:
1) preia moment incovoietor cat si forta taietoare;

2) din prevederi constructive minime (asigura o comportare ciclica stabila la
actiunea seismica);
daca se ancoreaza se pot lua in calcul si la moment incovoietor;

daca grinda de cuplare este scurta ( < 2) aceasta marca preia si forta

taietoare;
3) preiau forta taietoare;
67
b) Grinzi de cuplare cu armatura diagonala:
1) la armarea diagonala aceasta marca preia atat moment incovoietor cat si

forta taietoare (se poate determina numai din calculul la forta taietoare
fara sa se mai faca calculul la moment incovoietor);
2) nu rezulta din calcul explicit;
au rolul de a stabiliza barele marca 1) (impiedica flamabajul);
3) + 4) asigura o comportare ciclica stabila;
daca marca 3) este ancorata atunci aceste armaturi preiau si moment
incovoietor;
68
Grinzile de cuplare cu armare ortogonala sunt mai usor de executat, dar
grinzile de cuplare cu armare diagonala au o comportare mai buna la actiuni
seismice.
In general, armarea diagonala nu se paote folosi decat daca inclinarea
diagonalei este favorabila.
Aceasta armare este mai buna deoarece armaturile sunt dispuse pe directia
eforturilor principale de intindere.
Se va prevedea numai calculul grinzilor de cuplare lungi armate ortogonal.
a. Efortul de calcul
Rigiditati de calcul initiale:
pentru grinzile de cuplare armate diagonal se foloseste rigiditatea la
jumatate;
pentru grinzile de cuplare armate ortogonal se foloseste 20% din rigiditate;
1 + 3 +5
1 =

3
2 + 4 +6

2 =
3
1 ;
= max( 2 )
69
Deoarece la actiuni seismice toate grinzile de cuplare ajung la curgere, codul
de proiectare permite redistributii in limita a 20%.
Practic, se modifica eforturile de proiectare pe un numar de niveluri rezultand
un moment mediu. Valoarea acestui moment trebuie sa nu difere cu mai mult de
20% fata de valoarea oricarui moment din calculul static.
Clasificarea grinzilor:

Grinzi scurte: < 2;

Grinzi lungi: > 2;

1,90
o Parter: = = 1,46;
1,30
1,90
o Etaj: : = = 1,65;
1,15
b. Efortul capabil
Daca armatura intermediara nu se
ancoreaza, momentul capabil se calculeaza cu
relatia:
=

=

In cazul in care armatura intermediara

2) se ancoreaza momentul capabill se evalueaza cu metoda generala de calcul,
tinand cont si de armatura intermediara.
La propunerea armaturii longitudinale se vor respecta prevederile
constructive minime.
70
a. Efortul de proiectare
Forta taietoare de calcul este asociata mecanismului local de plastificare cu
articulatii plastice la capete.
+
| | + | |
=

+
=
factor care ia in considerare posibile suprarezistente datorate
supraconsolidarii otelului ( = 1,25);
b. Forta taietoare maxima
Pentru a avea o comportare
favorabila la actiuni seismice efortul
tangential pe sectiune trebuie limitat.
, =
= 350
,0,05 1 2
= = = 1,33
1,5
71
c. Forta taietoare capabila
Calculul grinzilor de cuplare armate ortogonal:
Din cauza fisurarii severe a betonului se tine cont numai de componenta

armatura.
, = 0,80
0,80 coeficient ce tine cont de faptul ca nu toate armaturile transversale ajung
la curgere;
rezistenta de calcul a otelului;
aria de armatura transversala intersectata de fisura la 45o;

= 1

numar de sectiuni;
numar de brate in sectiune;

1 aria unei ramuri de etrier;
72
Calculul grinzilor de cuplare armate diagonal:
Calculul se face numai la forta taietoare, verificarile de moment incovoietor
fiind automat indeplinite daca verificarile la forta taietoare sunt indeplinite.
Forta taietoare de calcul se determina realizand medieri ca si in cazul
momentului incovoietor utilizat la determinarea armarii ortogonale.
Din calcul rezulta numai armaturile inclinate, restul armaturilor fiind
dispuse pe baza conditiilor constructive.
= 2
73
Conditii constructive:
Armarea longitudinal a grinzilor de cuplare cuprinde i barele longitudinale
intermediare dispuse pe feele laterale. Acestea trebuie s aib diametrul de
minim 12 mm i trebuie s conduc la un procent de armare de minim 0,25%
( 1,5 1,9 1,725) pentru clasa de ductilitate nalt (conform CR2-
1-1.1).

= =

Parter: = = 0,25% 1150 250 = 718,75 2
(904,8 2 )
Etaj: = = 0,25% 1300 250 = 812,5 2
(904,8 2 )
Etrierii vor avea un dametru minim de 6 mm, iar procentul minim de
armare transversala va fi 0,20%. Distanta maxima admisa intre etrieri, , va fi:
8 ( )
150
diametrul minim al armaturilor longitudinale de la partea superioara si de la
partea inferioara

= =

= = 0,20% 1900 250 = 950 2
(1132 2 )
Armaturile inclinate se asambleaza sub forma de carcase de minim 4 bare,
carcasa avand latimea de cel putin 0,5 (125 ), iar diametrul minim al
barelor de 12 mm.
Lungimea de ancorare va fi minim 60 , unde este diametrul barelor
inclinate.
74
Se recomanda inchiderea la capete a barelor inclinate prin bucle sudate.
Armarea transversala se poate realiza cu freta sau etrieri cu freta continua,
distanta dintre etrieri sau pasul fretei fiind mai mica sau egala cu minimul dintre
100 mm, 6 si 0,3 din distanta interax a armatruii longitudinale a carcasei
diagonale .
Diametrul minim al etrierilor sau al fretei va fi max{8 , /3} =
.
Armaturile orizontale si etrierii se dispun constructiv. Armatura

longitudinala se va ancora pe o lungime de 20 , pentru a mari eforturile
capabile de incovoiere.
Procentul tuturor armaturilor orizontale va reprezenta cel putin 0,25%, iar
procentul de armare transversala cu etrieri va fi cel putin 0,20%.
75
Armare ortogonala grinda de cuplare:
Grinda de cuplare ax 1 GSXNN
Nivel
(kN) (kN) (kNm) (kNm) (kNm) (kNm) (kNm) (mm) (mm) (kNm) (kN) (kN)
E10 -394.34 -347.74 -353.06 351.92
E9 -562.07 -522.43 -517.58 512.69
E8 -622.51 -582.87 -574.88 570.23
E7 -689.47 -649.83 -638.48 633.87
E6 -751.32 -711.68 -697.22 692.62
-628.00 623.74 628.00 1 342.97 1 472.70 688.67 906.15 513.33
E5 -797.42 -757.78 -741.02 736.43
E4 -817.9 -778.26 -760.46 755.88
E3 -802.35 -762.71 -745.68 741.12
E2 -738.85 -699.21 -685.35 680.81
E1 -613.58 -573.94 -566.32 561.82
Diferenta maxima 17.42 17.48 3 25
P -482.94 -441.52 -440.787 437.453 -440.79 437.45 440.79 827.19 942.60 502.29 660.91 583.33
3 20
Armare diagonala grinda de cuplare:
Grinda de cuplare ax 1 GSXNN
Nivel
(kN) (kN) (kN) (kN) (kN) (mm) (mm) (kN)
E10 -409.91 -363.31
E9 -526.64 -487
E8 -568.73 -529.09
E7 -614.12 -574.48
E6 -653.91 -614.27
-587.94 -547.60 587.94 1 519.87 1 520.40 588.14
E5 -679.86 -640.22
E4 -684.28 -644.64
E3 -659.33 -619.69
E2 -596.43 -556.79
E1 -486.15 -446.51
Diferenta maxima 14.08 15.05 4 22
P -394.1 -352.68 -394.10 -352.68 394.10 934.36 1018 429.38

4 18
76
Exemplu de calcul etaj curent:
+
= = 3 490,9 435 1075 = 688,67
+ | |
| +| 2 688,67
= = 1,25 = 906,15
1,9
, =
= 350
,0,05 1 2
= = = 1,33
1,5
1,33
, = 350 1100 = 513,33
103
, 906,15 513,33
2 1520,40 435 26,4o

= 2 = 588,14
103
587,94 588,14
77
Calculul peretilor cuplati:
1. Forta axiala de calcul:
Forta axiala de calcul este asociata mecanismului global de plastificare cu
articulatii plastice la capetele grinzilor.
+
+
=

= +
2. Redistributia de eforturi:
Deoarece montantul intins are capacitate de rezistenta mai mica decat cel
comprimat acesta se va incarca mai putin.

,1,0 , ,2,0 momentele incovoietoare la baza montantilor din
combinatia seismica pentru care se face calculul
,1,0 , ,2,0 momentele incovoietoare capabile la baza montantilor
78
Redistributia se face in functie de raportul momenteor incovoietoare capabile.
Conform codului, ar trebui sa se ia rigiditati diferite pentru peretele intins si cel
comprimat in functie de forta axiala. Calculul este iterativ si presupune cate un
model de calcul pentru fiecare combinatie. De aceea, pentru a reduce efortul de
calcul se folosesc aceleasi rigiditati, dar eforturile se redistribuie de la un montant
a altul in functie de capacitate.

,1,0, + ,2,0, = ,1,0 + ,2,0

{ ,1,0, ,1,0
=
,2,0, ,2,0

Se rezolva sistemul cu necunoscutele ,1,0, si ,2,0, apoi se
calculeaza procentul de redistributie:

,1,0 ,1,0,
% = 100
,1,0
Dupa evaluarea procentajului de redistributie se efectueaza redistributiile de
moment si forta taietoare de la un montant la altul pentru fiecare etaj cu relatiile:

,1, = ,1 % ,1
{
,2, = ,2 + % ,1

,1, = ,1 % ,1
{
,2, = ,2 + % ,1
In continuarea calculelor, eforturile in urma redistributiei se considera
eforturile rezultate din calculul static.
79
3. Suprarezistenta peretilor:
1
,0 = ,1,0 + ,0 1
{ 2
,0 = ,2,0 + ,0 2
1
,0 = ,1,0, + 1
{ 2
,0 = ,2,0, + 2
1 2
,0 , ,0 momente de rasturnare capabile la baza peretilor;

,0 forta axiala indirecta asociata mecanismului de plastificare;
1 2
,0 , ,0 momente de rasturnare efective la baza montantilor;

forta axiala indirecta la baz din ipoteza seismica pentru care se face
calculul;
1
,0
1 = 1
,0
2
,0
2 = 2
,0
80
Perete cuplat ax 1 GSXNN Armare
Nivel Bulb Inima

(kN) (kN) (kN) (kNm) (kNm) (kNm) (kNm) (kN) (kN) (m) (kNm) (kNm)
E10 615.70 -588.14 27.56 1 332.11 12 399.21 925.10 -308.97 -308.97
E9 1 160.42 -1 176.28 -15.86 1 647.22 12 227.07 1 143.94 -514.62 -823.59
E8 1 699.66 -1 764.42 -64.76 925.68 12 032.66 642.85 -595.41 -1 419.00
E7 2 235.41 -2 352.56 -117.15 713.33 11 823.74 495.38 -686.36 -2 105.36
16 14
E6 2 765.94 -2 940.70 -174.76 3 160.68 11 593.27 2 194.99 -773.58 -2 878.94
Montant 74 2
E5 3 289.98 -3 528.84 -238.86 6 366.47 11 335.90 24 517.76 4 421.30 -844.46 -3 723.40 4.35 58 818.29 57 483.15 1.02
1 10/150
E4 3 806.07 -4 116.98 -310.91 10 325.84 11 045.45 7 170.95 -887.34 -4 610.74
E3 4 312.63 -4 705.12 -392.49 15 085.29 10 715.09 10 476.23 -889.66 -5 500.40
E2 4 807.86 -5 293.26 -485.40 20 726.96 31 566.91 14 394.18 -836.23 -6 336.63
E1 5 289.98 -5 881.40 -591.42 27 468.04 31 206.00 19 075.64 -708.15 -7 044.78 16 25
P 5 766.39 -6 310.78 -544.39 35 304.46 31 366.40 24 517.76 -533.47 -7 578.25
E10 595.79 588.14 1 183.93 1 114.57 16 820.64 1 521.57 308.97 308.97
E9 1 099.90 1 176.28 2 276.18 1 387.02 20 710.99 1 890.30 514.62 823.59
E8 1 599.11 1 764.42 3 363.53 650.80 24 312.23 933.63 595.41 1 419.00
E7 2 096.71 2 352.56 4 449.27 982.98 27 641.85 1 200.93 686.36 2 105.36
16 14
E6 2 591.26 2 940.70 5 531.96 3 414.45 30 701.28 4 380.14 773.58 2 878.94
Montant 74 2
E5 3 082.04 3 528.84 6 610.88 6 596.42 33 495.00 45 827.66 8 541.59 844.46 3 723.40 4.35 86 080.76 78 793.05 1.09
2 10/150
E4 3 568.18 4 116.98 7 685.16 10 523.55 36 027.77 13 678.44 887.34 4 610.74
E3 4 048.82 4 705.12 8 753.94 15 238.45 38 305.06 19 847.51 889.66 5 500.40
E2 4 523.05 5 293.26 9 816.31 20 813.36 44 018.26 27 146.15 836.23 6 336.63
E1 4 990.07 5 881.40 10 871.47 27 445.83 57 581.08 35 838.24 708.15 7 044.78 16 25
P 5 456.84 6 310.78 11 767.62 35 040.97 58 628.86 45 827.66 533.47 7 578.25
%RED 30.55
81
82
Perete 1 2
5 766.39 5 456.84
(kN)
-6 310.78 6 310.78
(kN)
-544.39 11 767.62
(kN)
31 366.40 58 628.86
(kNm)
-7 578.25 7 578.25
(kN)
24 517.76 45 827.66
(kNm)
4.35 4.35
(m)
58 818.29 86 080.76
(kNm)
57 483.15 78 793.05
(kNm)
1.02 1.09
Exemplu de calcul Etaj 5 Montant 1 si 2:

= + = 6 = 3289,98 6 588,14 = 238,86
{
= + = + 6 = 3082,04 + 6 588,14 = 6610,88

,1,0, + ,2,0, = ,1,0 + ,2,0

{ ,1,0, ,1,0
=
,2,0, ,2,0

,1,0 + ,2,0 35304,46 + 35040,97
,1,0, = = = 24517,76
,2,0 58628,86
(1 + ) (1 + )
,1,0 31366,40

,1,0 + ,2,0 35304,46 + 35040,97
,2,0, = = = 45827,66
,1,0 31366,40
(1 + ) (1 + )
{ ,2,0 58628,86
83

,1,0 ,1,0, 35304,46 24517,76
% = 100 = 100 = 30,55%
,1,0 35304,46

,1, = ,1 % ,1 = 6366,47 30,55% 6366,47 = 4421,30
{
,2, = ,2 + % ,1 = 6596,42 + 30,55% 6366,47 = 8541,59

,1, = , + ,+1 = 844,46 2878,94 = 3723,40
{
,2, = , + ,+1 = 844,46 + 2878,94 = 3723,40
1
,0 = ,1,0 + |,0 | 1 = 31366,40 + 6310,78 4,35 = 58818,29
{ 2
,0 = ,2,0 + |,0 | 2 = 58628,86 + 6310,78 4,35 = 86080,76
1
,0 = ,1,0, + | | 1 = 24517,76 + 7578,25 4,35 = 57483,15
{ 2
,0 = ,2,0, + | | 2 = 45827,66 + 7578,25 4,35 = 78793,05
1
,0 58818,29
1 = 1 = = 1,02
,0 57483,15
2
,0 86080,76
2 = 2 = = 1,09
,0 78793,05
Calculul la forta taietoare si moment incovoietor pentru peretii cuplati se

efectueaza similar ca in cazul peretilor izolati cu observatia ca in locul eforturilor
din calculul static se folosesc eforturile din urma redistributiei:

,
{
,
84
Exemplu de calcul Etaj 5 Montant 2:

,

, = ,2 % ,2 = 2236,88 + 30,55% 2236,88 = 2865,45

= , 0,5 ,0 1,2 1,2 1,09 2865,45
0,5 5876,09 4507,90 kN 2938,05 kN
1,5 1,2 1,2 1,09 1,57 1,57 1,5
0,18 1700000 20
, = 0,18 = = 6120
103
6610,88 103
= = = 3,118 /2
2120000
0,5 1700000 3,118

, = 0,5 = = 2650,59
103

, = , 4507,90 2650,59 = 1857,31
2 78,54 435
, = , = ( ) = ( ) 6800 3 = 2323,21
200 10
= , + , = 2650,59 + 2323,21 = 4973,80
4973,80 4507,90
85
Perete cuplat ax 1 GSXNN
Limitare Verificare Verificare Verificare
Nivel
s Armare
(kN) (kN) (kN) (kN) (kN) (kN) (kN) (Mpa) (kN) (kN) (mm) (mm) (mm) (kN) (kN) efectiva
E10 27.56 219.86 152.69 229.03 Fals 1 472.42 6 120 Adevarat 0.013 11.05 1 461.37 10 78.54 150 3 097.61 3 108.66 Adevarat 2 10/150
E9 -15.86 738.76 513.04 769.57 Fals 1 472.42 6 120 Adevarat -0.007 -6.36 1 478.78 10 78.54 200 2 323.21 2 316.85 Adevarat
E8 -64.76 1 120.98 778.48 1 167.72 Fals 1 472.42 6 120 Adevarat -0.031 -25.97 1 498.39 10 78.54 200 2 323.21 2 297.24 Adevarat
E7 -117.15 1 475.69 1 024.82 1 537.23 Adevarat 1 537.23 6 120 Adevarat -0.055 -46.97 1 584.20 10 78.54 200 2 323.21 2 276.24 Adevarat 2 10/200
E6 -174.76 1 785.89 1 240.24 1 860.36 Adevarat 1 860.36 6 120 Adevarat -0.082 -70.07 1 930.43 10 78.54 200 2 323.21 2 253.14 Adevarat
Montant
E5 -238.86 2 057.30 1 428.73 1.02 1.50 2 143.09 1 472.42 Adevarat 2 143.09 6 120 Adevarat -0.113 -95.77 2 238.86 10 78.54 200 2 323.21 2 227.44 Adevarat
1
E4 -310.91 2 291.00 1 591.02 2 386.53 Adevarat 2 386.53 6 120 Adevarat -0.147 -124.66 2 511.19 10 78.54 150 3 097.61 2 972.95 Adevarat 2 10/150
2 12/100
E1 -591.42 2 801.56 1 945.59 2 918.38 Adevarat 2 918.38 6 120 Adevarat -0.279 0.00 2 918.38 12 113.10 100 6 690.84 6 690.84 Adevarat
P -544.39 2 826.96 1 963.23 2 944.84 Adevarat 2 944.84 6 120 Adevarat -0.257 0.00 2 944.84 12 113.10 100 6 690.84 6 690.84 Adevarat
1.20 1.20
E10 1 183.93 490.31 557.48 877.03 Fals 2 938.05 6 120 Adevarat 0.561 476.94 2 461.11 10 78.54 150 3 097.61 3 574.55 Adevarat 2 10/150
E9 2 276.18 963.56 1 189.28 1 870.95 Fals 2 938.05 6 120 Adevarat 1.074 912.62 2 025.43 10 78.54 200 2 323.21 3 235.83 Adevarat
E8 3 363.53 1 331.18 1 673.68 2 633.01 Fals 2 938.05 6 120 Adevarat 1.587 1 348.59 1 589.46 10 78.54 200 2 323.21 3 671.79 Adevarat
E7 4 449.27 1 675.20 2 126.07 3 344.71 Adevarat 3 344.71 6 120 Adevarat 2.099 1 783.91 1 560.81 10 78.54 200 2 323.21 4 107.11 Adevarat 2 10/200
E6 5 531.96 1 975.75 2 521.40 3 966.63 Adevarat 3 966.63 6 120 Adevarat 2.609 2 218.00 1 748.63 10 78.54 200 2 323.21 4 541.21 Adevarat
Montant
E5 6 610.88 2 236.88 2 865.45 1.09 1.57 4 507.90 2 938.05 Adevarat 4 507.90 6 120 Adevarat 3.118 2 650.59 1 857.31 10 78.54 200 2 323.21 4 973.80 Adevarat
2
E4 7 685.16 2 458.59 3 158.57 4 969.02 Adevarat 4 969.02 6 120 Adevarat 3.625 3 081.31 1 887.71 10 78.54 150 3 097.61 6 178.93 Adevarat 2 10/150
2 12/100
E1 10 871.47 2 906.96 3 762.93 5 919.80 Adevarat 5 919.80 6 120 Adevarat 5.128 0.00 5 919.80 12 113.10 100 6 690.84 6 690.84 Adevarat
P 11 767.62 2 871.42 3 735.15 5 876.09 Adevarat 5 876.09 6 120 Adevarat 5.551 0.00 5 876.09 12 113.10 100 6 690.84 6 690.84 Adevarat
86
87
O alta diferenta consta in calculul la lunecare:
= ,1 + ,2
{
= ,1 + ,2
,
=
, = =
= +
, = = ( + )
Perete cuplat ax 1 GSXNN

Verificare
N Ed,jos,1 N Ed,jos,2 N Ed,jos V Ed,1 V Ed,2 V Ed SAs,inim SAs,bulb Cc V Rd,s
Nivel V Ed<V
(kN) (kN) (kN) (kN) (kN) (kN)
a (mm) (mm) (kN) (kN)
Rd,s
E1 -591.42 10 871.47 10 280.05 2 918.38 5 919.80 8 838.18 25 678.70 15 407.22 Adevarat
23 236.00 12 163.20
P -544.39 11 767.62 11 223.23 2 944.84 5 876.09 8 820.94 26 621.88 15 973.13 Adevarat
Armare perete cuplat din procente minime:

Inima:
0,25% 1400000 2 = 3500 2 74 8/150 (3722,2 2 )
Bulb:
0,15 360000 20
= = = = 2484 2
500
1,15
2
1214 + 416 (2626,8 )
0,12 360000 20
= = = = 1986 2
500
1,15
2
1614 (2462,4 )
aria sectiunii de beton a zonei de margine;
88
aria armaturii verticale dispuse in aria ;
valoarea de proiectare a rezistentei otelului;
valoarea de proiectare a rezistentei betonului la compresiune;
Diametru minim este 12 mm.
Armaturile vertical din bulbi ies din infrastructura si se intrerup deasupra
primului nivel. Motivul este ca nu sunt premise innadiri prin suprapunere in zona A
deoarece transferul eforturilor de la o armatura la alta se face prin intermediul
betonului puternic degradat in articulatia plastica.
Daca si primul etaj este inclus in zona critica, innadirea se face prin cuplare
cu ajutorul cuplelor ce trebuie agrementate si trebuie sa aiba clasa de ductilitate
HLCZ (ex: TERWA-PSA).
La etajele superioare innadirea se poate face prin suprapunere.
Pentru montaj este eficient ca armaturile din zona de capat sa vina sub forma
de carcasa. Armaturile din carcasa trebuie sa fie graifuite cu panta de 1:5.
Pe zona de suprapunere etrierii trebuie sa aiba o arie minima pt a impiedica
umflarea laterala a betonului. Este permisa suprapunerea barelor verticale de pe
inima si in zona critica.
Etrierii marca 2),3),4),5) au mai multe roluri:
- confineaza zona de bulb sporind deformatia ultima a betonului si deci
ductilitatea;
- stabilizeaza armaturile longitudinale din zona de capat (impiedica
flambajul acestora);
- daca sunt sunficient de lungi aceste bare asigura ancorarea barelor
marca 1) de zona de capat (aceste bare lucreaza mai bine avand
prevazut cioc in zona de capat, insa executia este mai dificila);
Etrierii din zona de capat nu rezulta din calcule explicite ci doar constructiv.
Acestia se inchid cu cioc la 135o si lungime minima de 10 pentru a impiedica
desfacerea etrierului.
89
n zonele de la extremitatile sectiunilor peretilor structurali, pentru sectiuni
prevazute cu bulbi, pentru sectiuni lamelare, armarea se realizeaza cu carcase de
tipul celor utilizate la armarea stlpilor. Aria de armatura orizontala pe inima
peretelui pe metru trebuie sa fie mai mica sau egala cu aria de armatura orizontala
din zona de capat pe metru.
Etrierii marca 2) impiedica flambajul barei marca 1) si confineaza diagonalele
grinzii de cuplare.
Armaturile marca 3) nu se ancoreaza in peretii adiacenti pentru a nu creste
capacitatea de incovoiere a grinzii.
Armaturile marca 3) si 4) au rol de a asigura o comportare stabila la actiuni
seismice si reies din prevederi constructive.
Calculul cadrelor:
In cazul structurilor cu pereti cerintele de ductilitate ale cadrelor sunt mult
mai mici decat in cazul structurilor in cadre; motivul este ca peretii reprezinta
elemente principale de rezistenta la actiuni seismice, avand si cerintele de
ductilitate cele mai mari.
Grinzile ce intra intr-un bulb de perete se proiecteaza la clasa H de ductilitate.
Motivul este ca rotirea peretelui produce cerinte de ductilitate in grinzi. Restul
grinzilor se proiecteaza la clasa M de ductilitate.
De asemenea, stalpii se proiecteaza la clasa M de ductilitate. Motivul este
reprezentat de faptul ca nu mai este atat de importanta asigurarea mecanismelor
de plastificare cu articulatii plastice in grinzi deoarece peretii impiedica formarea
mecanismului de etaj.
Astfel, diferenta intre clasa H si M este reprezentata de coeficientul de
suprarezistenta si de prevederile constructive.
90
Calculul de rezistenta al grinzilor:
A. Calculul armaturii longitudinale:
1. Schema de armare:
Armaturile de la partea de jos se tin continue pe toata deschiderea. In
reazeme se armeaza cu calareti care se intrerup la o anumita distanta de
reazeme. Pentru o deschidere vor exista 3 sectiuni de calcul:
- una in camp
- 2 in reazeme
Pentru fiecare sectiune de calcul se aleg eforturile maxime de proiectare
din infasuratoarea dintre combinatiile seismice si gruparea fundamentala.
Pentru uniformizarea armaturii si o executie mai usoara se fac pachete de
grinzi pe 2 niveluri astfel incat momentele incovoietoare maxime sa nu difere cu
mai mult de 30%. Pentru un pachet de grinzi se vor lua eforturile maxime pe
inaltime din fiecare sectiune.
91
92
2. Determinarea ariei necesare de armatura:
Calculul se poate face ca pentru o sectiune simplu armata,
dreptunghiulara sau in forma de T, in functie de sensul de actiune al momentului.
In mod simplificat se pot folosi urmatoarele relatii de calcul:
+
+

= + + =

= =

= 435 /2
= 25
Grinzi transversale 35x65 cm
= 575
= 0,9 = 0,9 612,5 550
93
3. Propunerea armaturii:
Pentru a avea o comportare ductila trebuie respectate urmatoarele prevederi:

i. Armatura intinsa sa respecte, in orice sectiune, conditia de nonfragilitate
(armatura intinsa sa nu intre in curgere imediat dupa fisurarea betonului):

= 0,5

ii. In sectiunile din reazem aria de armatura comprimata trebuie sa fie minim
0,5 din aria de armatura intinsa.
+ 0,5
iii. Aceasta prevedere are rolul de a limita inaltimea zonei comprimate:

= 0,25

iv. Minim un sfert din armatura de la partea superioara se va tine continua pe
toata lungimea deschiderii. Prevederea are rolul de a evita curgerea
armaturii de la partea superioara imediat dupa intreruperea calaretilor.
v. Trebuie asigurata armatura de minim 2 14 in orice sectiune.
vi. Pentru ca armatura longitudinala de la partea superioara sa nu lunece prin

nodurile interioare ale unui cadru central trebuie respectata relatia:
1 + 0,8

10
+
1 + 0,75

=

forta axiala normalizata pe stalp; pentru un pachet de grinzi se va
considera minim pentru forta axiala normalizata minima
inaltimea sectiunii stalpului in sectiunea de calcul
94
vii. Distanta dintre 2 armaturi longitudinale consecutive (lumina):
snv +
= 16
viii. Se va acorda atentie la ancorarea armaturilor, in special la nodurile
marginale:
= 1,20 + 5

lungimea de ancoraj calulata confor EN 1992
1,20 coeficient ce se aplica numai pentru clasa H, pentru cerinte mari de
ductilitate
5 tine seama de faptul ca armatura longitudinala poate intra in curgere si
pe lungimea nodului
= 1 2 3 4 5 ,
sus 1 2 3 4 5 = 0,7
jos 1 2 3 4 5 = 1
.
, =
4
efortul ultim de aderenta

= 2,25 1 2
1 coeficient ce tine cont de diamentrul barelor = 1 pentru 32
2 coeficient ce tine cont de aderenta:
sus 2 = 0,7
jos 2 = 1
ix. Nu se vor folosi mai mult de 3 diametre pentru un cadru (2 recomandat) si

se va incerca evitarea folosirii diametrelor consecutive.
95
Momente de calcul (kNm)
A AB B BC C CD D
Pachet Sens
dreapta camp stanga dreapta camp stanga dreapta camp stanga
- 258.06 165.61 177.83 177.92 185.9 278.54
1
+ 61.57 41.32 62.15
- 360.84 259.43 235.34 235.16 296.2 397.91
2
+ 69.13 53.8 70.21
- 399.99 297.54 241 240.45 351.44 454.29
3
+ 71.18 61.91 72.79
Arie necesara (mm2)

A AB B BC C CD D
Pachet Sens
- 1 078.62 692.20 743.28 743.66 777.01 1 164.22
1
+ 246.16 165.20 248.48
- 1 508.21 1 084.35 983.66 982.90 1 238.04 1 663.16
2
+ 276.38 215.09 280.70
- 1 671.85 1 243.64 1 007.31 1 005.02 1 468.92 1 898.81
3
+ 284.58 247.52 291.01
Arie efectiva (mm2)

A AB B BC C CD D
Pachet Sens
- 1 256.64 882.79 882.79 1 256.64
1
+ 763.4 763.4 763.4
- 1 742.01 1 256.64 1 256.64 1 742.01
2
+ 942.5 763.4 942.5
- 1 963.50 1 472.62 1 472.62 1 963.50
3
+ 1017.9 763.4 1017.9

A AB B BC C CD D
Pachet Sens
- 420 220+118 220+118 420
1
+ 318 318 318
- 220+118 420 420 220+118
2
+ 320 318 320
- 425 325 325 425
3
+ 418 318 418
96
i. Conditia de nonfragilitate
A AB B BC C CD D
Pachet Sens
- TRUE TRUE TRUE TRUE
1
+ TRUE TRUE TRUE
2
+ TRUE TRUE TRUE
3
+ TRUE TRUE TRUE
ii. Armatura minima in camp

A AB B BC C CD D
Pachet Sens
-
1
+ TRUE TRUE TRUE
-
2
+ TRUE TRUE TRUE
-
3
+ TRUE TRUE TRUE
(kN)
A AB B BC C CD D
Pachet Sens
- 8 323.38 20 062.84 20 322.37 6 988.10
1
+
- 6 486.12 15 107.71 15 316.31 5 562.25
2
+
- 0.00 0.00 0.00 0.00
3
+
A AB B BC C CD D
Pachet Sens
- 1.16 2.79 2.82 0.97
1
+
- 0.90 2.10 2.13 0.77
2
+
- 0.00 0.00 0.00 0.00
3
+
97
max (mm)
A AB B BC C CD D
Pachet Sens
- 52.89 84.88 85.64 71.06
1
+
- 48.96 79.74 74.93 64.72
2
+
- 28.80 31.20 28.54 40.00
3
+
vii. Distanta dintre 2 armaturi consecutive

A AB B BC C CD D
Pachet Sens
1
+ TRUE TRUE TRUE
2
+ TRUE TRUE TRUE
3
+ TRUE TRUE TRUE
(N/mm2)
A AB B BC C CD D
Pachet Sens
- 2.09475 2.09475 2.09475 2.09475
1
+ 2.99250 2.99250 2.99250
- 2.09475 2.09475 2.09475 2.09475
2
+ 2.99250 2.99250 2.99250
- 2.09475 2.09475 2.09475 2.09475
3
+ 2.99250 2.99250 2.99250
(mm)
A AB B BC C CD D
Pachet Sens
- 1 038.31 1 038.31 1 038.31 1 038.31
1
+ 654.14 654.14 654.14
- 1 038.31 1 038.31 1 038.31 1 038.31
2
+ 726.82 654.14 726.82
- 1 297.89 1 297.89 1 297.89 1 297.89
3
+ 654.14 654.14 654.14
98
(mm)
A AB B BC C CD D
Pachet Sens
- 726.82 726.82 726.82 726.82
1
+ 654.14 654.14 654.14
- 726.82 726.82 726.82 726.82
2
+ 726.82 654.14 726.82
- 908.52 908.52 908.52 908.52
3
+ 654.14 654.14 654.14
(mm)
A AB B BC C CD D
Pachet Sens
- 972.18 972.18 972.18 972.18
1
+ 874.96 744.14 874.96
- 972.18 972.18 972.18 972.18
2
+ 972.18 744.14 972.18
- 1 215.23 1 215.23 1 215.23 1 215.23
3
+ 874.96 744.14 874.96
Exemplu de calcul Grinda A-B, Pachet 3 (reazem A si camp AB):

= 420 1256, 64 2
+ = 318 763,4 2
1256, 64 2,9
= 0,5 = 0,5 0,0059 0,0029
350 612,5 500
+ 0,5 763,4 0,5 1256, 64 763,4 2 628,32 2
8323,38 103
= = = 1,16
6002 20
1 + 0,8 1 + 0,8 1,16 2,9

10 = 10 600
+ 1 + 0,75
763,4 435
1 + 0,75 1256, 64

= 52,89
(350 2 25 4 20)
snv + 20 + 16 73,33 36
(4 1)
= 2,25 1 2 = 2,25 1 0,7 1,33 = 2,09475 / 2
99
20 435
, = = = 1038,31
4 4 2,09475
= 1 2 3 4 5 , = 0,7 1038,31 = 726,82
= 1,20 + 5 = 1,20 726,82 + 5 20 = 972,18

B. Calculul armaturii transversale:

Metoda proiectarii capacitatii de rezistenta
presupune eliminarea cedarilor cu caracter fragil
cum sunt cele din forta taietoare, de aceea,
efortul de proiectare este asociat mecanismului
local de plastificare.
1. Efortul de calcul:

= +
0
incarcarea uniform distrubuita din GS
incarcarea pe placa din GS inclusiv
greutatea proprie a placii
aria aferenta grinzii
aria sectiunii dreptunghiularea a grinzii
greutatea volumica a betonului armat
8,13 9,86
1 = + = + 25 0,2275 = 24,774 /
0 4,2
8,13 7,36
2 = + = + 25 0,2275 = 22,309 /
0 3,6
+ +
=

, = ,
100

, = ,
+
, , , , momente incovoietoare asociate mecanismului local de
plastificare
factorul de suprarezistenta datorat efectului de consolidare al otelului = 1,2
+
= +

= (
+ )
+
, , , , valoarea de proiectare a momentului capabil n sensul
momentului asociat sensului de actiune a fortelor
In evaluarea momentelor capabile

negative se va lua in calcul si armatura din placa
pe o grosime de 4 stanga-dreapta fata de
reazem. Motivul considerarii armaturii din placa
este acela ca la deformatii plastice mari ale
grinzilor armatura din placa isi poate mobiliza
intreaga rezistenta, o parte din placa conlucrand
cu grinda.
101
102
2. Aria necesara de armatura:
+

0 + ,
=
2 0
+

0 + ,
=
2 0
Deoarece grinda se plastifica in zonele de la capete vor exista 3 zone de
calcul si de detaliere distincte:
a. 2 zone la capetele grinzilor numite lungimi critice in care exista
prevederi specifice de detaliere si calcul care confera o comportare
ductila;
b. O zona centrala in care calculul se efectueaza conform EN-1992-1;
Procentul de armare in zona centrala trebuie sa fie minim jumatate din
zona marginala, iar inclinarea fisurii se ia 45o in zona marginala si aproximativ 26o
in zona centrala. Astfel, calculul etrierilor in zona centrala nu este necesar. In
zonele seismice = 1 , = 0,5
, forta taietoare asociata zdrobirii bielei de beton
latimea sectiunii grinzii de beton
= 0,9 bratul de parghie al fortelor interne
valoarea de proiectare a rezistenei la compresiune a betonului
103
coeficient ce tine seama de faptul ca bielele sunt solicititate la intindere
pe o directie si compresiune pe cealalta
30
= 0,6 (1 ) = 0,6 (1 ) = 0,53
250 250

( ) =

3. Propunerea armaturii:
Pentru lungimile critice de la margine trebuie respectate urmatoarele
conditii constructive ce au rolul de a asigura o comportare ductila:
A. Diametrul minim al etrierilor este de 6 mm;
B. Distanta maxima intre randurile de etrieri este egala cu:

= min{ , 150 , 8 }
4
diametrul minim al armaturilor longitudinale ( 8 are rolul de a
impiedica flambajul armaturilor longitudinale la solicitari ciclice alternante)
C. In afara zonelor critice se va dispune minim jumatate din armatura dispusa
in zona critica;
104
105
C. Calculul armaturii inclinate:
In zona de capat a grinzii aramturile longitudinale intra in domeniul plastic
de comportare. Daca forta taietoare este suficient de mare vor exista fisuri
diagonale pentru ambele directii de actiune seimica. In acest caz comportarea la
solicitari ciclice poate deveni defavorabila. Pentru a imbunatatii aceasta
comportare este necesara dispunerea de armaturi inclinate dupa directia
eforturilor principale de intindere. Dispunerea acestor armaturi este necesara
numai in anumite cazuri.

=

Daca:
I. > 0,5 nu este necesara dispunerea de armatura inclinata
II. < 0,5
|
1. | < (2 + ) nu este necesara dispunerea
de armatura inclinata
|
2. | > (2 + ) este necesara dispunerea de
armatura inclinata care sa preia minim 0,5 din forta taietoare
maxima:
|
0,5 | 2
106
Exemplu de calcul Grinda A-B, Pachet 3:
+
763,4 435 575
= + = = 190,9
106

1457,8 435 551
= (
+ ) = = 348,6
106
+ +
= = 1,2 190,9 = 229,1

, = , = 1,2 348,6 = 419,5
+

0 + , 24,774 4,2 229,1 + 419,5
= = = 102,4
2 0 2 4,2
+

0 + , 24,774 4,2 229,1 + 419,5
= = = 206,5
2 0 2 4,2

, = max{, ; , } = 206,5

, = max{, ; , } = 206,5
0,5 350 551 0,53 20

, = 0,5 = = 1019
103

, < , 206,5 < 1019

, < , 206,5 < 1019

, 206,5106
( ) =( ) = = = 861 2 /
55143545
861
= 103 = 117 = 100
100,6

, 102,4
= = = = 0,496 < 0,5
, 206,5
107
CADRUL TRANSVERSAL B
Sens Grinda Pachet As+ As- Asl+As- Mrd+ Mrd,dr- Mdb+ Mdb,dr- Ved,st Ved,dr Ved max,st Ved max,dr Ved<Vrd max Asw/s nec st Asw/s nec dr s nec st s nec dr st dr (2+) b d fctd Arm incl Zona critica
mm2 mm2 mm2 kNm kNm kNm kNm kN kN kN kN mm2/m mm2/m mm mm kN m
Pachet 3 763.4 1 256.6 1 457.8 190.9 349.6 229.1 419.5 -102.4 -206.5 206.5 206.5 TRUE 861 861 117 117 -0.496 -0.496 428.8 FALSE
Grinda
Pachet 2 942.5 1 742.0 1 943.2 235.7 466.0 282.9 559.2 -148.5 -252.5 252.5 252.5 TRUE 1053 1053 149 149 -0.588 -0.588 402.6 FALSE 0.975
POZITIV
A-B
SENS
Pachet 1 1 017.9 1 963.5 2 164.7 254.6 519.1 305.5 622.9 -169.0 -273.1 273.1 273.1 TRUE 1139 1139 138 138 -0.619 -0.619 393.8 FALSE
Pachet 3 763.4 882.8 1 285.2 190.9 308.2 190.9 308.2 -98.5 -178.8 178.8 178.8 TRUE 746 746 135 135 -0.551 -0.551 413.2 FALSE
Grinda
Pachet 2 763.4 1 256.6 1 659.0 190.9 397.8 190.9 397.8 -123.4 -203.7 203.7 203.7 TRUE 849 849 118 118 -0.606 -0.606 397.5 FALSE 0.65
B-C
Pachet 1 763.4 1 472.6 1 875.0 190.9 449.6 190.9 449.6 -137.8 -218.1 218.1 218.1 TRUE 909 909 111 111 -0.632 -0.632 390.1 FALSE
Pachet 3 763.4 1 256.6 1 457.8 190.9 349.6 229.1 419.5 206.5 102.4 206.5 206.5 TRUE 861 861 117 117 -0.045 -0.045 557.5 FALSE
Grinda
Pachet 2 942.5 1 742.0 1 943.2 235.7 466.0 282.9 559.2 252.5 148.5 252.5 252.5 TRUE 1053 1053 149 149 -0.045 -0.045 557.5 FALSE 0.975
NEGATIV
A-B
SENS
Pachet 1 1 017.9 1 963.5 2 164.7 254.6 519.1 305.5 622.9 273.1 169.0 273.1 273.1 TRUE 1139 1139 138 138 0.036 0.036 580.5 FALSE
Pachet 3 763.4 882.8 1 285.2 190.9 308.2 190.9 308.2 178.8 98.5 178.8 178.8 TRUE 746 746 135 135 -0.051 -0.051 555.6 FALSE
Grinda
Pachet 2 763.4 1 256.6 1 659.0 190.9 397.8 190.9 397.8 203.7 123.4 203.7 203.7 TRUE 849 849 118 118 -0.051 -0.051 555.6 FALSE 0.65
B-C
Pachet 1 763.4 1 472.6 1 875.0 190.9 449.6 190.9 449.6 218.1 137.8 218.1 218.1 TRUE 909 909 111 111 0.013 0.013 574.0 FALSE
hs= 575 0.53 max= -0.5

z= 551.25 d= 612.5 bw= 350
lo1= 4.2 lo2= 3.6 fcd= 20
qGS= 8.13 qGS= 8.13 Vrd max 1 1019
P= 24.774 P= 22.30883 fywd= 435
Aaf1= 9.86 Aaf2= 7.36 Asw= 100.6 =8
A= 0.2275 Asw= 157 =10
108
Calculul de rezistenta al stalpilor:
A. Dimensionarea stalpului la incovoire:
Pentru o actiune, mecanismul structural favorabil de disiparea a energiei
seismice, cu articulatii plastice la capetele grinzilor, la fiecare nod grinda-stalp a
structurii in cadre de beton armat, va fi respectata urmatoarea relatie:
pentru nodurile de la etajele intermediare

, pentru parter si ultimul etaj
suma momentelor capabile din stalpi in sectiunile din vecinatatea
nodurilor;

, momentul de calcul din combinatia seismica de incarcari pentru
care se face verificarea;
suma momentelor capabile din grinzi in sectiunile din vecinatatea
nodurilor pentru sensul de actiune considerat;
coeficientul de suprarezistenta al otelului = 1,0
tine cont de supraconsolidarea otelului;
Calculul la incovoiere al stalpului se reduce la o problema de verificare. Se
propune o armare ce va fi mai mare decat cea corespunzatoare unui procent
minim si se va verifica ca cele 2 relatii sa fie indeplinite.
Forta axiala de proiectare este cea corespunzatoare combinatiei seismice
de incarcari in care se face verificarea.
Procentele de armare longitudinale totale sunt:
= 4% = 0,04
= 0,8% = 0,008 , = 0,008 = 0,008 600 600

= 2880 2 = 1616 = 3217,6 2
Pentru determinarea momentelor capabile se va utiliza metoda genereala
de calcul, metoda care considera simultan atat aspectul static (ecuatii de
echilibru) cat si aspectul fizic (relatii intre eforturile unitare si deformatiile
specifice la nivel de material).
109
Stalp B3
Ned [kN] Mrc [kN m] grd Mrb sau M'Ed [kN m] st grd Mrb sau M'Ed [kN m] dr W
Verificare
GSYPP GSYNN GSYPP GSYNN GSYPP GSYNN GSYPP GSYNN GSYPP GSYNN
220.43 191.15 444.06 437.32
114.00 177.00 114.00 227.00 TRUE 1.97 1.10
243.83 214.55 449.39 442.71
427.24 344.11 489.47 471.67
308.20 190.90 190.90 349.60 TRUE 1.89 1.70
450.64 367.51 494.36 476.75
641.71 504.42 532.55 505.44
308.20 190.90 190.90 349.60 TRUE 2.07 1.83
665.11 527.82 537.01 510.18
860.80 667.50 572.42 537.46
308.20 190.90 119.00 349.60 TRUE 2.61 1.95
884.20 690.90 576.44 541.86
1 086.55 835.88 609.23 568.10
308.20 190.90 190.90 349.60 TRUE 2.38 2.06
1 109.95 859.28 612.80 572.16
1 319.63 1 011.41 642.76 597.46
308.20 190.90 190.90 349.60 TRUE 2.52 2.17
1 343.03 1 034.81 645.88 601.17
1 560.66 1 196.45 672.76 625.60
308.20 190.90 190.90 349.60 TRUE 2.65 2.28
1 584.06 1 219.85 675.42 628.95
1 810.03 1 393.66 698.92 652.47
397.80 190.90 235.70 466.00 TRUE 2.17 1.96
1 833.43 1 417.06 701.12 655.45
2 067.95 1 606.22 720.87 677.90
397.80 190.90 235.70 466.00 TRUE 2.25 2.03
2 091.35 1 629.62 722.61 680.48
2 334.33 1 836.96 738.25 701.45
449.60 190.90 254.60 519.10 TRUE 2.08 1.95
2 357.73 1 860.36 739.53 703.60
2 609.50 2 092.68 750.71 722.71
449.60 190.90 254.60 519.10 TRUE 2.12 2.01
2 634.25 2 117.43 751.56 724.51
Exemplu de calcul etaj 5:

(645,88 + 612,8) 1 (308,2 + 190,9) 1258,67 449,10
(645,88 + 612,8)
= = 2,52
1 (308,2 + 190,9)
110
111
112
B. Dimensionarea stalpului la forta taietoare:
Evaluarea fortei taietoare de proiectare rezulta din echilibrul stalpului de la
fiecare nivel sub actiunea momentelor de la extremitati ce corespund
mecanismului de plastificare in directia fortei seismice.
Momentele maxime de la extremitatile stalpului se determina cu relatia:
, + ,+1
=
0
forta taietoare de proiectare

, = , min (1, )

, valoarea de proiectare a momentului capabi la extremitatea
corespunzatoare sensului considera al actiunii seismice
coeficientul de suprarezistenta al otelului = 1,0 (in sectiunea de la
baza stalpului)
si sumele valorilor de proiectare ale momentelor capabile
ale stalpilor si grinzilor care intra in nodul invecinat seciunii de calcul
Calculul la forta taietoare (verificarea diagonalei bielei comprimate si
verificarea etrierilor) se va face identic ca in cazul grinzilor. Unghiul de inclinare a
diagonalelor comprimate in modelul de grinda cu zabrele se va considera
intotdeauna 45o.
Se verifica rezistenta bielelor comprimate cu expresia:
= 1 , = 0,5

20
= 0,5 600 506,25 0,53 2 = 1609,875
103
, forta taietoare asociata zdronirii bielei de beton
latimea sectiunii stalpului de beton
25
= 0,9 = 0,9 (600 25 ) = 506,25 bratul de parghie al
2
fortelor interne
113
valoarea de proiectare a rezistenei la compresiune a betonului
coeficient ce tinea seama de faptul ca bielele sunt solicititate la
intindere pe o directie si compresiune pe cealalta
30
= 0,6 (1 ) = 0,6 (1 ) = 0,53
250 250

( ) =

Asigurarea cerintelor de ductilitate locala:

In zonele critice de la baza stalpilor, deasupra sectiunii teroretice de
incastrare, se va prevedea minim armarea transversala data de urmatoarele
conditii:
- coeficientul geometric de armare: , 0,0035

, =

aria unui plan de etrieri
dimensiunea laturii pe care se face verificarea
pasul etrierilor
- coeficientul mecanic de armare: , 0,08

, =

in restul zonelor critice: , = 0,0025 , = 0,06
Distanta dintre etrieri nu va depasi:
0 530
= min { ; 175 ; 8 } = min { ; 175; 8 16} = 128
2 2
0 inaltimea utila a sectiunii masurata la interiorul etrierului perimetral
diametrul minim al armaturilor longitudinale
114
Pentru sectiunile de la baza fiecarui etaj lungimea zonelor critice rezulta din
relatia:
(3,25 0,65
= max { ; ; 450 } = max { ; 0,6; 0,45 } = 0,6
6 6
dimensiunea maxima a sectiunii stalpului
inaltimea libera (lumina stalpului)
In afara zonelor critice se va prevedea o cantitate de armtura transversala

egala cu cel putin jumatate ca cea in zona critica. In cazul in care 3 intreaga

lungime a stalpului se va considera zona critica si se va arma in consecinta.
115
Stalp ax 2 transversal
Nivel Mrc [kN m] Mrb stanga [kN m] Mrb dreapta [kN m] SMrb [kN m] Mdc [kN m] Ved [kN] Vrd max Ved<Vrd Asw/s nec [mm2/mm] s nec s min s ef L cr
r w min rw wwd min wwd Verificare
GSYPP GSYNN GSYPP GSYNN GSYPP GSYNN GSYPP GSYNN GSYPP GSYNN GSYPP GSYNN [kN] max GSYPP GSYNN [mm] [mm] [mm] [mm] [m]
sus 444.06 437.32 444.06 437.32 262.67 268.85 TRUE 1192.79 1220.83 8 164.7 128 125 0.0027 0.15 TRUE 0.60
10 308.20 190.90 190.90 349.60 499.10 540.50
jos 449.39 442.71 238.90 261.69 262.67 268.85 TRUE 1192.79 1220.83 8 164.7 128 125 0.0027 0.15 TRUE 0.60
sus 489.47 471.67 260.20 278.81 192.49 208.14 TRUE 874.09 945.15 8 212.7 128 125 0.0027 0.15 TRUE 0.60
9 308.20 190.90 190.90 349.60 499.10 540.50
jos 494.36 476.75 240.27 262.36 192.49 208.14 TRUE 874.09 945.15 8 212.7 128 125 0.0027 0.15 TRUE 0.60
sus 532.55 505.44 258.83 278.14 192.47 208.21 TRUE 873.98 945.49 8 212.7 128 125 0.0027 0.15 TRUE 0.60
8 308.20 190.90 190.90 349.60 499.10 540.50
jos 537.01 510.18 241.58 263.21 192.47 208.21 TRUE 873.98 945.49 8 212.7 128 125 0.0027 0.15 TRUE 0.60
sus 572.42 537.46 220.42 277.29 164.66 208.13 TRUE 747.71 945.13 8 212.7 128 125 0.0027 0.15 TRUE 0.60
7 308.20 190.90 119.00 349.60 427.20 540.50
jos 576.44 541.86 207.69 263.86 164.66 208.13 TRUE 747.71 945.13 8 212.7 128 125 0.0027 0.15 TRUE 0.60
sus 609.23 568.10 256.45 276.64 192.33 208.09 TRUE 873.34 944.94 8 212.8 128 125 0.0027 0.15 TRUE 0.60
6 308.20 190.90 190.90 349.60 499.10 540.50
jos 612.80 572.16 243.60 264.41 192.33 208.09 TRUE 873.34 944.94 8 212.8 128 125 0.0027 0.15 TRUE 0.60
sus 642.76 597.46 255.50 276.09 192.30 208.06 TRUE 873.20 944.80 8 212.8 128 125 0.0025 0.0027 0.06 0.15 TRUE 0.60
5 308.20 190.90 190.90 349.60 499.10 540.50 1609.88
jos 645.88 601.17 244.46 264.87 192.30 208.06 TRUE 873.20 944.80 8 212.8 128 125 0.0027 0.15 TRUE 0.60
sus 672.76 625.60 254.64 275.63 192.28 208.05 TRUE 873.12 944.73 8 212.8 128 125 0.0027 0.15 TRUE 0.60
4 308.20 190.90 190.90 349.60 499.10 540.50
jos 675.42 628.95 245.28 265.29 192.28 208.05 TRUE 873.12 944.73 8 212.8 128 125 0.0027 0.15 TRUE 0.60
sus 698.92 652.47 322.16 334.48 244.04 252.84 TRUE 1108.19 1148.15 8 175.1 128 125 0.0027 0.15 TRUE 0.60
3 397.80 190.90 235.70 466.00 633.50 656.90
jos 701.12 655.45 312.35 322.92 244.04 252.84 TRUE 1108.19 1148.15 8 175.1 128 125 0.0027 0.15 TRUE 0.60
sus 720.87 677.90 321.15 333.98 244.04 252.86 TRUE 1108.18 1148.24 8 175.1 128 125 0.0027 0.15 TRUE 0.60
2 397.80 190.90 235.70 466.00 633.50 656.90
jos 722.61 680.48 313.36 323.47 244.04 252.86 TRUE 1108.18 1148.24 8 175.1 128 125 0.0027 0.15 TRUE 0.60
sus 738.25 701.45 355.87 360.39 271.28 273.32 TRUE 1231.87 1241.13 8 162.0 128 125 0.0027 0.15 TRUE 0.60
1 449.60 190.90 254.60 519.10 704.20 710.00
jos 739.53 703.60 349.46 350.24 271.28 273.32 TRUE 1231.87 1241.13 8 162.0 128 125 0.0027 0.15 TRUE 0.60
sus 750.71 722.71 354.74 359.76 385.07 389.00 TRUE 1748.58 1766.44 8 113.8 128 100 0.0034 0.18 TRUE 0.60
P 449.60 190.90 254.60 519.10 704.20 710.00
jos 751.56 724.51 704.20 710.00 385.07 389.00 TRUE 1748.58 1766.44 8 113.8 128 100 0.0035 0.0037 0.08 0.18 TRUE 0.60
Arm. transv. efectiva Etr. 4 brate

L cr [m]
Tip nivel Arm. Inf. Arm. Sup. Z. Elastica
Etaj 1-10 8/125 8/125 8/250
0.6
Parter 8/100 8/100 8/200
116
Exemplu de calcul etaj 5:
sens pozitiv:
, + ,+1 317,80 + 306,61
= = = 240,16
0 3,25 0,65

, = , min (1, )

(308,2 + 190,90)
= 1 645,8 min (1, ) = 244,46
(645,88 + 672,76)
240,16 106 2
( ) = = = 873,2
506,25 435 45
-pt = 8 2 = 212,8 = 200
4 50,3
= = = 0,00167 < , = 0,025 = 125
600 200
4 50,3
= = = 0,00268
600 125
50,3 6000 435
, = =
45000000 20
= 0,15
Dimensionarea nodurilor:
Forta taietoare de proiectare a nodului se determina considerand situatia
in care grinzile ajung in stadiul ultim de solicitare. Din echilibrul fortelor interioare
si exterioare in jurul nodului va rezulta valoarea fortei de proiectare.
Nodurile se proiecteaza astfel incat sa poata prelua si transmite fortele
taietoare care actioneaza asupra lor in plan orizontal si in plan vertical.
Forta taietoare de proiectare in nod se stabileste corespunzator situatiei
plastificarii grinzilor care intra in nod, pentru sensul de actiune cel mai defavorabil
al actiunii seismice.
117
Se determina valoarea de proiectare a fortei taietoare in nod, :
- pentru noduri centrale:
= (1 + 2 )
- pentru noduri de capat:
= 1
unde:
1 , 2 ariile armaturilor intinse de la partea superioara si, respectiv,
inferioara a grinzilor care intra in nod in directia considerata a actiunii seismice;
forta taietoare din stalpul de deasupra nodului corespunzatoare
situatiei considerate;
factor de suprarezistenta al otelului = 1,0;
Codul de proiectare seismic P100-1-2013 considera ca forta taietoare din
nod este preluata prin 2 mecanisme:
1) Mecanism de arc (de diagonala comprimata) prin intermediul careia se
stabileste dimensiunea necesara a nodului;
2) Mecanism de grinda cu zabrele ce dimensioneaza armatura verticala si
armaturile din nod;
118
1) Mecanismul de arc se echilibreaza direct prin formarea unei diagonale
comprimate asociata fortelor interioare din grinzi si stalpi datorate
eforturilor de compresiune si forta taitoare.
Relatia de verificare a diagonalei

bielei comprimate de beton este
urmatoarea:
- pentru noduri centrale:
0,3
- pentru noduri de capat:
0,25
unde:
rezistenta de proiectare la compresiune a betonului;
latimea stalpului;
lungimea stalpului;
= min{ ; + 0,5 } = min{600; 350 + 0,5 600} = 600
119
(1) Armatura orizontala de confinare n nodurile de cadru ale elementelor
seismice principale va fi cel putin egala cu cea dispusa n zonele critice adiacente
ale stlpilor care concura n nod, cu exceptia cazurilor prevazute la aliniatul (2).
(2) Daca n nod intra grinzi pe toate cele 4 laturi si latimea acestora este cel
putin egala cu 3/4 din latimea stlpului paralel cu sectiunea transversala a grinzii,
distanta ntre etrierii orizontali se poate dubla fata de valoarea prevazuta la
alineatul (1), fara nsa a depasi 150 mm.
3 3
= 600 = 450 > = 350
4 4
(3) Trebuie prevazuta cel putin o bara vertical intermediara (ntre barele de
la colturile stlpului) pe fiecare latura a nodului.
120
Noduri B3
Nivel As,b [mm] Ved [kN] VjHd [kN]
Verificare
As+ As- GSYPP GSYNN GSYPP GSYNN
10 763.4 882.8 262.67 268.85 453.42 447.25 TRUE
9 763.4 882.8 192.49 208.14 523.60 507.95 TRUE
8 763.4 882.8 192.47 208.21 523.63 507.88 TRUE
7 763.4 882.8 164.66 208.13 551.44 507.96 TRUE
6 763.4 882.8 192.33 208.09 523.77 508.00 TRUE
5 763.4 882.8 192.30 208.06 523.80 508.03 TRUE
4 763.4 882.8 192.28 208.05 523.82 508.05 TRUE
3 763.4 1256.6 244.04 252.84 634.68 625.87 TRUE
2 763.4 1256.6 244.04 252.86 634.68 625.85 TRUE
1 763.4 1472.6 271.28 273.32 701.39 699.35 TRUE
P 763.4 1472.6 385.07 389.00 587.60 583.67 TRUE
Exemplu de calcul Nod etaj 5:

sens pozitiv:
435
= (1 + 2 ) = 1 (763,4 + 882,8) 192,30
103
= 523,80
20
0,3 523,80 0,3 600 600
103
= 2160
121
sens negativ:
= (1 + 2 )
435
= 1 (763,4 + 882,8) 208,06 = 508,03
103
20
0,3 508,03 0,3 600 600 3
10
= 2160
122

Beton-4 2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Beton-4 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII

STUDENT: Bue Cristian

=> GT 0,25x0,40 (constructiv)

In evaluarea valorilor caracteristice a incarcarilor s-au utilizat urmatoarele

=(1,8 + 3,5 + 0,38 + 2 + 0,45) (4,35 4,5) + [0,25 (0,55 0,14)

=(1,8 + 3,5 + 0,38 + 2 + 0,45) (4,35 4,5) + [0,25 (0,55 0,14)

STALP MARGINAL (SM2):

STALP MARGINAL (SM3):

STALP DE COLT (SCO):

aria planseului (374,66 m2);

Coeficientul 1,5 tine seama de suprarezistenta materialelor si de influenta

Evaluarea fortei taietoare de baza:

Pereti cuplati (directie longitudinala X):

5. Predimensionarea grinzi de cuplare:

Dupa modul de participare a peretilor la preluarea incarcarilor verticale si

Modelarea elementelor structurale:

Elemente de tip bara:

Daca planseul respecta prevederile din P100 se poate modela ca o

Daca elemetele nu se discretizeaza aproxiamtia este mai mare pentru

Calculul elementelor structurale ale constructiilor cu pereti de beton armat

Se are in vedere, cu prioritate, calculul si combinatia de actiuni care include

Intr-o forma simbolica, aportul diferitelor tipuri de actiuni in gruparea

= , + 2,1 , = + + 0,3 + 0,4

Verificarea deplasarilor relative de nivel in directie longitudinala X exprimate ca drift unghiular

10 0.001247 0.003897 0.005 0.009119 0.025 TRUE

Verificarea deplasarilor relative de nivel in directie transversala Y exprimate in mm

10 0.004061 0.00934 0.005 0.029889 0.025 FALSE

Cu actualele dimensiuni ale elementelor se observa ca deplasarile relative

Verificarea deplasarilor relative de nivel in directie longitudinala X exprimate in mm

10 0.000999 0.003122 0.005 0.01049 0.025 TRUE

Verificarea deplasarilor relative de nivel in directie transversala Y exprimate in mm

Verificarea deplasarilor relative de nivel in directie transversala Y exprimate ca drift unghiular

10 0.001772 0.004076 0.005 0.013042 0.025 TRUE

0 0.001 0.002 0.003 0.004 0.005 0.006

Grafic deplasari laterale la SLU pe directia X

0 0.005 0.01 0.015 0.02 0.025 0.03

Grafic deplasari laterale la SLU pe directia Y

0 0.005 0.01 0.015 0.02 0.025 0.03

2. Calculul armaturii longitudinale:

a) Betondiagrama parabola-dreptunghi din SR EN 1992-1:

2 deformatia atinsa la efortul maxim = 2

Rezistenta la intindere a betonului se neglijeaza.

Se considera ca armaturile compriate nu flambeaza in beton.

3) Se considera aderenta totala intre beton si armatura (armatura nu luneca in

Armatura pe zona de capat este mai consistenta decat armatura pe zona de

Armatura de rezistenta va respecta procentele minime de armare date in tabel

Perete izolat ax A GSYNP

E10 -2 082.33 448.79 11 738.13 Adevarat -2 851.13 Adevarat 0.24

ii. Efortul de capabil:

aria de forfecare a peretelui;

efortul mediu de compresiune pe sectiune;

nr de sectiuni in care se gaseste armare;

1 aria unei bare de armatura;

La propunerea armaturii se vor respecta si prevederile constructive din CR2-1-1.

Verificarea la lunecare in rost:

Perete izolat ax A GSYNP

2 deformatia atinsa la efortul maxim = 2

1,5 1,2 1,2 1,054 1,5 1,518 1,5

0,5 1890000 0,903

= , + , = 853,05 + 1844,90 = 2697,95

1) preia moment incovoietor cat si forta taietoare;

1) la armarea diagonala aceasta marca preia atat moment incovoietor cat si

In cazul in care armatura intermediara