Sunteți pe pagina 1din 12

Teoria inteligentelor multiple

Universitatea de Psihologie si Stiintele Educatiei, Universitatea Bucuresti


Cuprins:

1.Introducere

2. Istoria teoriilor inteligentelor multiple

2.1. Clasificarea inteligentelor multiple

3.Inteligente multiple si educatia

4. Teoria inteligentelor multiple si designul educational

5.Invatamantul interactiv

5.1 Abordari din perspective educationale a inteligentelor multiple si sugestii pentru


evaluarea si predarea diferentiata cu ajutorul acestora

5.2 Strategii de diferentiere a instruirii

6.Incheiere

7. Bibliografie
Teoria inteligentelor Multiple
Pentru a schimba scoala trebuie sa luam in consideratie diferite forme ale inteligentei (Howard
Gardner , Les Inteligences Multiples, Edition Retz, Paris, 1996)

1.Introducere:

Afirmatia lui Howard Gardner,profesor si psiholog cunoscut pentru Teoria Inteligentelor


multiple, reprezinta o motivatie pentru conturarea acestei lucrari. De-a lungul timpului,
inteligenta a fost un concept deseori supus analizei critice, considerandu-se la inceputuri
psihologice echivalenta cu abilitatile de gandire ale unui individ. Mai tarziu, in teoriile moderne,
inteligenta este vazuta ca fiind multidimensioana si dinamica, incercandu-se o definire mai
structurata si complexa a acesteia. Cei care au promovat acest concept au fost psihologi si
profesori precum : J.P. Guilford (teoria acestuia divide inteligenta in 120 de abilitati intelectuale
diferite), R. Sternberg (teoria triarhica ce propune ca cele trei component majore ale inteligentei
sa fie performanta,metacognitia si cunoasterea), Cronbach si Snow (care argumenteaza ca
abordarile instructionale sunt eficiente astfel sunt diferite datorita aptitudinilor specifice ale
subiectilor care invata), H. Gardner (teoria inteligentelor multiple care considera ca sunt opt
forme distincte ale inteligentei,realizand prin teoria sa o critica a teoriilor traditionale asupra
inteligentei, demonstrand ca inteligenta este unica si poate fi masurabila prin instrumente
standard psihometrice).

2.Istoria teoriilor inteligentelor multiple


Teoria inteligentelor multiple s-a nascut ca o reactie impotriva sistemului de invatamant
American,drept urmare preocuparile legate de conceptul de inteligenta au influentat teoriile
invatarii si au avut un rol important la nivelul proiectarii instruirii, si implicit in campul
educatiei.

Gardner a criticat sistemul de invatamant, despre care considera ca incurajeaza anumite


valori culturale ca fiind superioare altora, ca toate solutiile la probleme sunt generate doar de
elite, ca exista o viziune unilaterala asupra intelectului, citez In locul viziunii unilaterale asupra
intelectului, Gardner, propune o viziune pluralista El considera ca inteligenta este
multidimensionala, o abordeaza intr-o maniera flexibila si o defineste ca abilitate de a rezolva
probleme si/sau de a crea produse care sa fie valorizate la un moment dat de o anumita cultura
umana , am incheiat citatul (Musata Bocos,Instruire interactiva- Repere pentru reflectie si
actiune, Cluj, Editura Presa Universitara Clujeana, 2002, p.158-159), care nu incurajeaza
celelalte abilitati ce nu se regasesc in standardul de evaluare oficiala.
2.1. Clasificarea inteligentelor multiple

Astfel, Gardner elaboreaza opt categorii de inteligente. In conceptia lui considera ca omul
are o capacitate cognitiva descrisa printr-un ansamblu de abilitati,talente ,deprinderi mentale
dezvoltate intr-o anumita masura diferit dar care nu pot functiona independent,doar biopsihologic
in unele zone corticale,asa cum a reiesit din cercetari, ci doar complementar. Cele 8 categorii de
inteligente sunt:

1)inteligenta lingvistica/verbal-capacitatea de a construi enunturi, de a folosi limbajul, de a


rezolva si dezvolta probleme cu ajutorul codului lingvistic

2) inteligenta logico-matematica capacitatea de a calcula,opera, de a grupa si ordona date, de a


le interpreta,de a efectua operatii logice complexe, de a efectua rationamente gandire
matematica

3)inteligenta muzicala/ritmica- capacitatea de a rezolva probleme si a crea produse cu ajutorul


functiilor auditive

4)inteligenta visual-spatiala-capacitatea de a vizualiza, de a percepe spatiul, de a rezolva problem


si crea solutii cu ajutorul reprezentarilor mentale, de a citi harti,diagrame

5)inteligenta naturalista- capacitatea de a rezolva probleme si de a crea produse cu ajutorul


reprezentarilor despre mediul inconjurator

6)inteligenta corporal-kinestezica- capacitatea de a rezolva probleme legate de miscare si de a


crea produse cu ajutorul miscarilor intregului corp, motricitate

7)inteligenta intrapersonala- capacitatea de a comunica cu lumea ta interioara, de a rezolva


probleme si crea solutii datorita introspectiei,cunoasterii de sine,constientizarii

8)inteligenta interpersonala-capacitatea de a rezolva probleme si a gasi solutii prin interactiunea


cu ceilalti datorita empatiei,cunoasterii si intelegerii celorlalte personae, de comunicare
permanenta cu lumea exterioara

Vasile Flueras vorbeste in cartea sa denumita Teoria si practica invatarii prin cooperare
despre o a noua inteligenta , inteligenta existentiala care este identificata mai ales la filosofii cu
capacitatea de cunoastere a lumii, conform lui Gardner care insa nu a reusit sa identifice zona
cerebrala responsabila de functionarea ei.

3.Inteligentele multiple si educatia


Succesul in orice activitate,ca de exemplu in cea scolara, nu este garantat doar de
functionarea unei inteligente generale sau a unui singur tip de inteligenta. Abordarea invatarii din
perspectiva inteligentelor multiple presupune centrarea pe elev, observarea acestuia de catre
profesor ca mai apoi cel din urma sa elaboreze un curriculum, evaluare, proiectare,instruire
adaptata,conform nevoilor elevului.

Eficienta inteligentelor multiple a fost confirmata prin Proiectul ZEROde la


Universitatea Harvard,studiu prin care s-a demonstrat ca prin abordarea inteligentelor multiple,
elevii considerau invatarea ca o activitate distractiva, drept urmare si probleme de disciplina au
disparut. Rolul profesorului s-a modificat simtitor. (Hoerr, T.,2000,Becoming a multiple
Intelligences School, ASCD,Alexandria, VA; Applying M.I. in Schools, New Horizons for
Learning (Vasile, Flueras, Teoria si practica invatarii prin cooperare, p.56)).

In cartea Instruire interactiva-repere pentru reflective si actiune, autoarea Musata Bocos


descrie cateva consecinte ale acceptarii si utilizarii inteligentelor multiple in campul educativ:
necesitatea cunoasterii profilului de inteligenta al elevilor (detectare stilurilor de invatare ale
elevilor,demersuri necesare pentru abordarea pedagogica: proiectarea strategiilor didactice de
diferentiere si individualizare a instruirii,a strategiilor de evaluare diferentiata), constientizarea
de catre profesori ca toate tipurile de inteligenta au acelasi grad de importanta, elaborarea unei
oferte educationale flexibile in functie de profilurile de inteligenta ale elevilor, proiectarea,
realizarea si evaluarea activitatilor didactice in asa fel incat sa se foloseasca toate tipurile de
inteligenta, valorificarea achizitiilor elevilor in rezolvari de probleme reale, urmarirea intelegerii
profunde de catre elevi a continutului ideatic al catorva discipline-nucleu, in evaluarea elevilor
ar trebui sa se masoare toate tipurile de inteligenta, necesitatea formarii si dezvoltarii
deprinderilor de proiect prin utilizarea proiectelor ca modalitate de lucru cu frecventa maxima
in scoala.

Cunoasterea de sine si drumul impreuna cu ceilalti sunt cheia capacitatii de lucru cu


modelul lui Gardner (Vasile Flueras,p.59).

La acestea se mai adauga si autonomia institutionala autentica, adica autonomie curriculara


cu renuntarea la curriculum actual, scoala care incurajeaza si dezvolta toate inteligentele multiple
pentru o educatie adevarata, educatia parentala care trebuie inclusa in sistemul educational.

Desi nu a urmarit o finalitate educationala, Gardner discutat aplicatiile Teoriei


Inteligentelor Multiple pentru curriculumul scolar, conturand urmatoarele principii:

-subiectii care invata trebuie sa fie incurajati in a-si folosi propriile inteligente in invatare

-activitatile de invatare sa se desfasoare astfel incat sa implice diferite tipuri de inteligenta

-evaluarea invatarii trebuie sa masoare multiple forme ale inteligentei.


4.Teoria inteligentelor multiple si designul educational
Bruce Campbell este fondatorul programului pentru studierea celor sapte tipuri de
inteligenta. Cercetarea arata ca activitatea de desfasurare a avut loc impreuna cu 27 de elevi in
sapte centre cu profiluri diferite , in care se organiza in fiecare centru un seminar cu sapte tipuri
de predare a unei singure teme. La finalul cercetarii, Bruce Campbell a dedus ca entuziasmul
elevilor in procesul de invatare este mult mai mare, ca rolul lui ca profesor s-a transformat
fundamental devenind facilitator al invatarii, si nu in ultimul rand ,elevii au reusit sa acumuleze
informatii despre tema din sapte puncte de vedere diferite. Astazi , in actuala paradigma a
designului educational, activitatea este axata pe competente complexe si variate:
intelectuale,psihomotorii, afectiv-atitudinale, urmarindu-se dezvoltarea la fiecare elev a unei
intelegeri aprofundate .

Inteligentele multiple contribuie si in proiectarea instruirii, presupunand ca pe langa


demersurile cunoscute in proiectarea didactiva, profesorul sa se coordoneze prin punerea unor
intrebari catre el insusi care sa contribuie la modalitati concrete de valorificare diferitelor tipuri
de inteligenta si mai ales a cat mai multor tipuri de inteligenta.

Tabelul cu intrebarile se poate regasi in cartea Instruire interactiva- repere pentru reflectie
si actiune, Musata Bocos.

5.Invatamanul interactiv
Invatamantul activ, interactiv si diferentiat bazat pe inteligentele multiple este un
invatamant adaptat elevilor, care ii incurajeaza sa isi valorifice propriile resurse,sa isi dezvolte
motivatia pentru invatarea permanenta si sa isi formeze capacitatile de autoinstruire. Acest
invatamant se poate denumi scoala viitorului care e construita pe fundamentul teoriilor
inteligentelor multiple, determinand astfel o instruire diferentiata. Odata cu identificarea acestor
inteligente se poate modifica curriculum implementat in functie de unicitatea fiecarui elev.

5.1.Abordari din perspective educationale a inteligentelor multiple si sugestii pentru


evaluarea si predarea diferentiata cu ajutorul acestora

Tipul de inteligenta:

Inteligenta lingvistica-verbala:
Ce abilitati are elevul: sensibilitate la limbaj,exprimare verbal,compunere,povestire
Ce prefera elevul: cuvintele, sa citeasca, sa vorbeasca, sa povesteasca, sa scrie, sa asculte.
Cum invata elevul: spunand, auzind, vazand cuvintele
Metode didactice recomandate: lectura,povestirea,conversatia, brainstormingul,
dezbaterea, jocul didactic (pentru dezvoltarea vorbirii)
Mijloace didactice utile: texte selectate, fise de lucru, jurnale, manuale, culegeri de texte,
casete audio,casetofonie, reportofoane,discuri, instalatii pentru laboratoare fonice.
Activitati didactice eficiente: activitati de citire in cor, activitati de citire individualizata,
activitati de scriere, activitati bazate pe joc, discutii, dezbateri

Inteligenta logico-matematica

Ce abilitati are elevul: operare cu concept matematice, realizare de rationamente logice,


rezolvare de problem, gandire abstracta
Ce prefera elevul: numerele, formulele, structurile, rationamentele
Cum invata elevul: facand conexiuni, folosind gandirea critica, metodic, calculand,
experiementand
Metode didactice recomandate: rezolvare de probleme, conversatia, demonstratia
didactica, problematizarea , jocul didactic (pentru formarea deprinderilor matematice)
Mijloace didactice utile: calculatoare de buzunar, pc
Activitati didactice eficiente: clasificari si categorizari, calculi, cuantificari, activitati
demonstrative, bazate pe joc

Inteligenta muzicala/ritmica

Ce abilitati are elevul: producerea de sunete, reactii la ritmuri, sunete, melodii, fluierat,
fredonat, cantat
Ce prefera elevul: sunetele, ritmurile, melodiile, vocile,cantecele, muzica
Cum invata elevul: asociind ritmuri, sunete si melodii cu ajutorul muzicii
Metode didactice recomandate: conversatia,
Mijloace didactice utile: instrumente muzicale
Activitati didactice eficiente: batere de ritm, murmurat,fluerat, cantat, ascultate de
muzica, analiza muzicii, folosirea instrumentelor muzicare, crearea de noi melodii,
corelarea unor concepte cu anumite sunete, ritmuri si melodii, coruri, concerte.

Inteligenta vizual-spatiala

Ce abilitati are elevul: observarea de detalii vizuale, orientare in spatiu, creare de modele,
imaginatie, desen, proiectare
Ce prefera elevul: imaginile, culorile, sa deseneze, sa proiecteze, sa modeleze
Cum invata elevul: vizualizand, vazand si observand reprezentari grafice folosind
ochiul mintii,din imagini
Metode didactice recomandate: observarea sistematica si independenta , modelarea
,instruirea asistata de calculator
Mijloace didactice utile: simboluri grafice, scheme, desene, grafice, diagrame, harti,
fotografii, planse, atlase, modele ideale, modele materiale, filme video, microscoape,
machete, mulaje, pc
Activitati didactice eficiente: de vizualizare, realizarea de colaje, de modele, exercitii de
gandire, imaginatie, creativitate

Inteligenta naturalista

Ce abilitati are elevul: observarea fina a detaliilor senzoriale, observare a relatiilor, a


mediului inconjurator, realizare de clasificari
Ce prefera elevul: natura, fenomenele naturale, animalele,plantele, sa stea in aer liber, sa
se plimbe, gradinaritul
Cum invata elevul: observand elementele mediului inconjurator, utilizand informatii
senzoriale, culegand date, comparand date
Metode didactice recomandate: observarea sistematica si independenta, experimentul de
laborator, jocul didactic (pentru cunoasterea mediului inconjurator
Mijloace didactice utile: mostre din natura , acvarii, terarii,vivarii,planetarii, animale vii
sau impaiate
Activitati didactice eficiente:de observare sistematica in natura , experimentale, bazate pe
joc, vizionare de emisiuni de televiziune legate de natura, plante, animale,stiinta, lectura
unor texte si poezii referitoare la mediul natural, plante si animale, dezbaterii pe teme de
biologie etc

Inteligenta corporal-kinestezica

Ce abilitati are elevul: exprimarea de idei si sentimente prin miscari, coordonarea


miscarilor, gesticulare, dans si alergare
Ce prefera elevul: sa se miste, sa gesticuleze, sa danseze, sa atinga
Cum invata elevul: miscandu-se prin activitati practice, manevrand, participand ,
implicandu-se direct
Metode didactice recomandate: exercitiul fizic sau practic, invatarea pe simulatoare
didactice, jocul didactic pentru formarea unor deprinderi practice
Mijloace didactice utile: aparate pentru educatie fizica, fitness, truse de laborator pentru
elevi
Activitati didactice eficiente: miscare, mimare, activitati practice, activitati fizice, lucrul
manual, activitati bazate pe joc

Inteligenta intrapersonala

Ce abilitati are elevul: introspectie, intelegere de sine, analizarea si exprimarea


sentimentelor si gamdurilor proprii, autoevaluare
Ce prefera elevul: reflectia personala, etica si morala
Cum invata elevul: prin sarcini individualizate, prin munca independenta
Metode didactice recomandate: reflectia personala,activitatea independenta-personalizata
Mijloace didactice utile: chestionare
Activitati didactice eficiente: stabilirea si ierarhizarea obiectivelor, studiul independent,
activitati de reflectie personala, instruire auto-proiectata, programarea timpului necesar
diferitelor activitati si activitati auto-evaluative.

Inteligenta interpersonala

Ce abilitati are elevul: comunicare verbal si nonverbal, negociere si mediere, intelegere a


celuilalt
Ce prefera elevul: relatii sociale, interactiune, colaborare, empatia fata de altii
Cum invata elevul: comunicand cu altii, relationandu-se la altii ,observandu-I pe altii in
grup prin activitati interdependente
Metode didactice recomandate:invatarea prin cooperare, brainstormingul, jocul de rol,
vizita (in grup)
Mijloace didactice utile: chestionare, fise de lucru, texte selectate
Activitati didactice eficiente: cooperare in cadrul grupului, medierea si rezolvarea de
conflicte, implicarea in viata comunitatii, activitati educative, nonformale.

Pedagogia diferentiata bazata pe inteligentele multiple se caracterizeaza prin existenta unui


curriculum implementat,ascuns in care continuturile educatioanale sunt aceleasi pentru toti
elevii insa cu diferite tratamente pedagogice aplicate, prin existenta unui curriculum predat dar
cu accentul pus pe propria activitate a elevilor, in activitatile educationale se pune accent pe
formarea la elevi a unor sisteme de notiuni, concepte si principii fundamentale, statutul
profesorului este de organizator, ghid in ajutorarea elevului pentru adaptarea la situatii noi, ghid
in activitatile de invatare si al formarii capacitatilor de autoinstruire.

5.2 Strategii de diferentiere a instruirii


Strategii de diferentiere a instruirii in practica educationala sunt:

-realizarea unei evaluari continue si individuale, in care fiecare elev are libertate de exprimare,
astfel el alegandu-si combinatia de inteligente potrivite propriei personalitati

-conceperea de teme in functie de preocuparile, interesele, pasiunile fiecarui elev si configuratia


profilului de inteligenta

-organizarea de activitati de munca personalizata independenta in clasa, in functie de profilul


elevului de inteligenta

-selectarea,prelucrarea,transpunerea didactia a continuturilor prin apel la diferite combinatii de


inteligente

-tratarea diferita a elevului, in functie de potentialul sau, de tipul de inteligenta.

5.3 Organizarea invatamantului viitor

Organizarea scolii viitorului este realizata prin trei categorii de specialisti cu rol in
proiectarea diferentiata a instruirii in mediul scolar si extrascolar.

Specialistul in evaluare va urmari identificarea punctelor tari si slabe ale elevilor prin
examinare directa si psihologica, insosita de recomandari

Specialistul in consiliere curriculara are rolul de a valorifica informatiile furnizate de


specialistul in evaluare. Acesta decide orientarea adecvata a elevilor si profesorilor spre anumite
metode de invatare si instruire.

Specialistul in reglarea relatiilor elev-colectivitate urmareste sa descopere activitatea


profesionala sau nu, care corespunde profilului de inteligente ale elevului. Actioneaza ca tutore,
consilier.

Instruirea diferentiata este de fapt un raspuns la interesele, asteptarile si nevoile educationale


ale celor care se instruiesc. Recomandarile practice pentru o astfel de instruire sunt: conturarea
cat mai loiala a profilului de inteligenta al elevului,de la conturare se deduc particularitatile
psihologice ale elevilor, identificarea nevoilor si asteptarile educationale ale elevului,proiectarea
instruirii differentiate.

Instruirea individualizata se caracterizeaza prin incurajarea autonomiei elevului prin alegerea


acestuia a mijloacelor de invatamant pe care le considera adecvate pentru realizarea sarcinilor de
instruire, prin organizarea de catre acesta a conditiilor de instruire,in functie de optiunile
personale, prezentarea curriculumului ascuns intr-un ritm adecvat resurselor elevilor si asimilarea
noului intr-un ritm propriu, conceperea unor unitati de invatare destinate diferitelor categorii de
elevi.

6. Incheiere
Inteligentele multiple se regasesc la fiecare individ si aduce cu ea o schimbare in pedagogie
si asimiliarea unor noi tehnici de instruire. Aportul inteligentelor multiple va aduce imbunatari la
nivel de individ, la nivel de grup, la nivel de relatie interpersonala.

7.Bibliografie:
Musata Bocos ,Instruire interactiva-repere pentru reflectie si actiune, Editia a IIa , revazuta,
Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca2002.
Sorin Cristea, Teorii ale instruirii, Modele de instruire, Editura Didactica si Pedagogica, R.A.,
2005.

Vasile Flueras, Teoria si practica invatarii prin cooperare, Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca,
2005.

S-ar putea să vă placă și