MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII

SCOALA POSTLICEALA F.E.G. PLOIESTI

SPECIALIZAREA ASISTENT MEDICAL GENERALIST

- LUCRARE DE DIPLOMA -

INDRUMATOR:
ASISTENT
COMAN MAGDA
ABSOLVENT:

- PROMOTIA 2007 -
1
 TEMA PROIECT:
ROLUL PROPRIU SI DELEGAT AL ASISTENTEI MEDICALE IN

INGRIJIREA PACIENTILOR CU OTITA

2
 CUPRINS

CAPITOLUL I: INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE ACORDATE

PACIENTILOR CU OTITA

I.1. NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE

I.2. DEFINITIE, CLASIFICARE, ETIOLOGIE
I.3. EVALUAREA UNOR SEMNE, SIMPTOME, PROBLEME ALE PACIENTULUI
CU OTITA
I.4. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE INVESTIGATII
I.5. INTERVENTII PROPRII SI DELEGATE ALE A.SISTENTEI MEDICALE IN
INGRIJIREA PACIENTULUI CU OTITA
I.6. EVALUAREA: EVOLUTIE, COMPLICATII, PROGNOSTIC
I.7. EDUCATIA PENTRU SANATATE

CAPITOLUL II: PLAN DE INGRIJIRE A PACIENTILOR CU OTITA

II. 1. CULEGEREA DATELOR
II.2. ANALIZA SI INTERPRET ARE A DATELOR
II.3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR
II.4. APLICAREA PLANULUI DE INGRIJIRE
II.5. EXTERNAREA

CAPITOLUL III: EVALUARE FINALA

CAPITOLUL IV:

ANEXE
BIBLIOGRAFIE

3
CAPITOLUL I: INGRIJIRI SPECIFICE ALE

ASISTENTEI MEDICALEACORDATE

PACIENTILOR CU OTITA

4
 I.1. NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE

Aparatul acustico-vestibular este alcatuit dintr-un segment periferic (urechea

externa, medie, interna), un segment intermediar (calea acustica si vestibulara) si un
segment central sau de perceptie (centrii auditivi corticali, subcorticali si centrii
echilibrului).
Embriologic, la dezvoltarea aparatului acustico-vestibular participa ectoblastul
(din care se formeaza labirintul membranos si tegurnentul urechii externe) si
mezoblastul (capsula osoasa a labirintului, elementele osiculare, muschii osiculari,
cartilegiul urechii externe).

Urechea externa

Este alcatuita din pavilionul urechii si canalul auditiv extern. Pavilionul urechii
este inserat intre apofiza mastoida si articulatia temporo - mandibulara. Este reprezentat
de un schelet cartilaginos elastic, acoperit de un tegument subtire, aderent la pericandru
pe fata externa.
Fata externa orientata oblic extern anterior si putin inferior, prezinta o serie de
reliefuri si depresiuni care-i dau aspect neregulat si caracteristic:
conca este o escavatie profunda (aflata in portiunea medie) care se continua
in profunzime cu contactul auditiv extern;

helixul este un repliu curb, care ocupa portiunea anterioara, superioara si

posterioara a pavilionului.Ia nastere in cavitatea conca, printr-o extremitate
subtiata progresiv de sus in jos si dinainte inapoi, numita radacina helixului,
care imparte conca in doua excavatii inegale, cea inferioara mai mare decat
cea superioara. Partea helixului se termina cu o extremitate efilata, numita
coada helixului, aflata deasupra lobului;

santul helixului reprezinta depresiunea sub forma unui sant semicurcular,

situata sub helix si care dispare la nivelul cozii helixului;

tragusul relief lamelar de forma triunghiulara situat anterior fata de conca si

inferior fata de helix.Baza lui se continua cu segmentul cartilaginos al
conductului auditiv extern. Varful este rotunjit si oriental extern si
posterior.La adulti si batrani, tragusul prezinta un mic buchet de foliculi pilosi,
care acopera intrarea in conductul auditiv extern;

antitragusul, situat in partea postero-inferioara a concai si sub antihelix, sub

forma unui relief ovoid sau triunghiular, neted la suprafata, este despartit de
tragus printr-un sant net numit incizura intertragica;

5
 lobulul, reprezentat de o formatiune moale fara schelet cartilaginos, ocupa
cincimea inferioara a pavilionului, este triunghilar, ovoid sau semicircular.

Fata inferioara a pavilionului orientata intern si posterior, prezinta o serie de

neregularitati pe suprafata sa. Este delimitata superior, posterior si inferior de
circumferinta pavilionului, iar anterior de santul cefalo-auricular, unde pavilionul se
insereaza pe craniu. Insertia pavilionului pe craniu se face prin intermediul ligamentelor
extrinseci,anterior pe apofiza zigomatica, aponevroza temporala si orificiul conductului
osos, iar posterior pe partea anterioara a apofizei mastoide.
Arterele pavilionului provin din doua surse, ambele fiind ramuri ale arterei
carotide externe: artera temporala superficiala si artera auriculara posterioara. Venele se
disting si ele in vene anterioare si vene posterioare. Venele auriculare anterioare se
termina in vena temporala superficiala, iar cele posterioare in vena jugulara externa, iar o
parte in vena emisara mastoidiana.
Limfocitele formeaza pe suprafata pavilionului o retea bogata care poate fi
impartita in trei regiuni,dupa ganglionii eferenti: regiunea antero-superioara a fetei
externe, regiunea inferioara a fetei externe si lobului,regiunea posterioara a fetei externe
si fata interna a pavilionului. Vasele limfatice eferente ale acestor ganglioni ajung in
ganglionii profunzi latero-cervicali.
Inervatia pavilionului este dubla, motorie pentru musculatura si senzitiva
pentru tegument. Nervii motori, sunt ramuri ale nervului facial. nervul auricular
posterior, ramurile posterioare. Nervii senzitivi provin din patru surse: nervul trigemen,
ramura auriculara a plexului cervical superficial, ramura senzitiva a nervului facial,
ramura anastomatica a nervului vag.

Conductul auditiv extern

Lung de 25-30 mm, este format dintr-un segment cartilaginos extern si un

segment osos, mai scurt, situat in grosimea osului temporal. Tegumentul care
captuseste conductul este subtire, aderent la periostul subiacent in portiunea osoasa
si mai gros, continand foliculi pilosi si glande ceruminoase in portiunea
cartilaginoasa.La acest nivel PH-ul este acid (5,0-6,8). Alcanilizarea mediului
favorizeaza dezvoltarea otitelor externe.
Raporturi anatomice mai importance sunt cu: articulatie temporo-
mandibulara (anterior), cu glanda parotida (inferior), cu atica, antrul mastoidian si
celulele adiacente prin peretele posterioro-superior al conductului osos. Forma
conductului este cilindrica, neregulata, usor aplatizata in sens antero-posterior avand pe
sectiunea transversala forma unei elipse cu marele ax inclinat obtic de sus in jos si
dinainte inapoi.
Vascularizatia se face prin arterele ce sunt ramuri ale arterei carotide externe:
artera temporala superficial, artera auriculara posterioara si cateva arteriole parotidiene.

6
Urechea medie

Situata intre conductul audidiv extern si urechea interna este alcatuita din casa
timpanului impreuna cu lantul osicular si anexele acestuia; trompa lui
EUSTACHIO si sistemul celular mastoidian. Are rol in prelucrarea undelor sonore
concentrate in conductul auditiv si transformarea lor in energie mecanica, concretizata in
miscarea platinei scaritei la nivelul ferestrei ovale.
Casa timpanului este o cavitate aeriana interpusa intre urechea externa si cea
interna, traversata de lantul osicular. Este divizata in trei etaje:
recesul epitimpanic (atica)
mezotimpanul
recesul hipotimapnic

Atica se continua cu antrul mastoidian printr-o portiune mai ingusta

numita aditus ad antrum, a cami mucoasa hiperplatizata in inflamatiile
cronice poate genera o deficienta de drenaj a celulelor mastoidiene.
Multiplele formatiimi care despart epi de mezotimpane (lantul osicular,
ligamente, repliuri mucoase), ca si configuratia anatomica speciala pot favoriza o
aerare defectuoasa pentru atica, cu retentia secretiilor in inflamatii. Procesul
lipotimpanic este in raport cu golful venei jugulare.
Membrana timpanica formeaza peretele lateral al casei fiind
construita din pars tensa si pars flaccida, avand in structura sa cinci
straturi listolice epidermic, epitelial extern, lamina proprie, epiteliul intern
si mucos.
Pers tensa (menbrana timpanica propriu-zisa) este subtire, transparenta, elastica,
mobila, bine intinsa si rezistenta care obtureaza orificiul intern al conductului auditiv la
nivelul santului timpanic.
Peretele intern (labirintic) este alcatuit din baza stancii temporalului. Are ca
repere importante: promontoriul, fereastra ovala (vestibulara), fereastra rotunda
(timpanica) sinus tympani.
Promontoriul se prezinta sub forma unei reliefari osoase mai accentuata posterior
decat anterior, mai mult larga decat inalta, situata posterior de orificiul timpanic al
trompei, anterior fata de zona ferestrelor si superior fata de lipotimpan. Prezinta un sant
vertical arborizat, cu mai multe ramuri, care incepe in lipotimpan de la orificiul superior
al canalului timpanic.
Fereastra ovala este de forma eliptica, reniforma cu marginea superioara concava
si cea inferioara aproape orizontala, fereastra ovala inclinata usor in jos si inainte, Ea este
obturata de platina scaritei, realizandu-se articulatia stapedovestibulara. Absenta ferestrei
ovale constitute o malformatie a aparatului cohleovestibular.
Fereastra rotunda (timpanica) in partea postero-inferioara a promontoriului, sub
fereastra ovala, se afla o depresiune numita foseta rotunda care contine fereastra rotunda.

7
De forma rotunda ovalara, fereastra rotunda este orientata extern, inferior si posterior. Ea
este o membrana concava in afara (timpanul secundar), formata din trei straturi:
mucoasa cutiei timpanice, un strat de fibre conjuctive, endoteliul cohlear.
Sinus tympani, reprezinta tot o depresiune a peretelui intern situata in partea
postero-superioara a atriumului, in spatele ferestrelor.
Mucoasa captuseste cavitatile urechii medii si este de tip pseudo-stratificat
ciliat in jurul orificiului trompei Eustachio si epitelin cubic stratificat in rets, cu celule
mucoase si glande submucoase. Persistenta dupa nastere a tesutului embrionar
mezenchimatos poate obtura complet epitimpanul, favorizand dezvoltarea otitei
cronice.
In urechea medie se afla un lant articulat de trei oscioare (ciocanelul, nicovala,
scarita) si muschii anexati lor. Articulatiile dintre aceste oscioare sunt dispuse in asa fel
incat vibratia ciocanelului care se insera in fata interna a timpanului si se misca prin
vibratiile acestuia, determina o miscare pe acelasi sens al talpii ascaritei, care se sprijina
pe membrana ce acopera membrana ovala. Lantul de oscioare,prin muschii
ciocanului si ai scaritei, contribuie la modificarea intensitatii sunetului, contractia
muschiului ciocanului, dininuand amplitudinea vibratiilor prea puternice,iar cea a
muschiului scaritei amplificand sunetele prea slabe. Membrana timpanului are o
grosime de 0,1 mm si este de structura fibroasa.
Suprafata timpanului, de 13 ori mai mare decat cea a ferestrei ovale,
contribuie, de asemenea la amplificarea sunetelor receptionate.
Transmisia undelor in urechea medie se face atat prin lantul de oscioare si
prin oasele craniului, cat si pe cale aeriana, prin modificarea presiunii aerului din urechea
medie, sub actiunea vibratiilor timpanului. De aceea auzul nu dispare ci doar diminua in
cazul perforatiilor timpanului.
Ciocanul este eel mai voluminos si este format din cap, gat si maner. Capul
ciocanului este situat in otica, are forma ovoidala, cu suprafata neteda. Gatul ciocanului este
foarte scurt, aplatizat, antero-posterior, raspunde extern membranei timpanice, iar intern
nervului coarda timpanului. Manerul ciocanului, oblic in jos, inapoi si inauntra, formeaza cu
jumatatea superioara a ciocanului un unghi obtuz, deschis postero-intern.
Nicovala prezinta un corp cu doua ramuri (apofize) divergente. Este oscionil eel mai
greu (25 mg); corpul nicovalei aplatizat din afra inauntu, este situat in atica si se articuleaza
cu capul ciocanului printr-o fateta articulara, semilunara din partea anterioara. Prezinta doua
apofize (una orizontala si un averticala).
Scarita este osciorul cel mai usor (2mg); are forma unei scarite de cavalerie si este
formata din cap, gat, doua brate si o platina. Capul scaritei situat in afata este cilindric si
prezinta o fateta articulara, usor concava pentru suprafata articulara a apofizei lenticulare.
Gatul este reprezentat de portiunea intermediara pana la cele doua brate. El este turtit de sus
in jos, iar margina sa posterioara prezinta o rugozitate unde se insera tendonul muschiului
scaritei. Bratele scaritei sunt inegale cel posterior este mai lung, mai gros si mai incurbat
decat cel anterior. Bratele se fixeaza pe platina sub un unghi de 90 si de multe ori sunt
inclinate spre promontoriu, unde se pot dezvolta aderente.
Platina scaritei este constituita dintr-o lamela osoasa reniforma,cu o margine

8
superioara convexa si o margine inferioara usor concava. Suprafata sa vestibulara este
acoperita cu un strat subtire de cartilaj hialin, care favorizeaza miscarile fiziologice.
Trompa Eustachio face legatura intre urechea medie si rinofaringe. Dimensiunile sale
sunt variabile in functie de varsta. La adult ea realizeaza o inclinare de 45 fata de
orizontala, in timp ce la copil aceasta inclinare este de 10.
Lumenul trompei poate fi asemanat cu doua conuri diferite prin varfurile lor. Orificiul
posterior timpanic al trompei este ovular, cu diametrul 5/2 mm. Orificiul anterior faringian
se prezinta la adult ca o fanta verticala, dispusa in unghi drept in raport cu raza craniului.
Acest orificiu are un diametru de 8-9 mm. Portiunea mijlocie a tropei ( istmul tubar) are un
diametru mai mare de 3 mm. In mod obisnuit lumenul tubar este inchis. Trompa se deschide
periodic in timpul deglutitie, cascatului, stranutului permitand egalizarea presiunii aerului
din cavitatile timpano-mastoidiene sub presiunea atmosferica. Mecanismul deschiderii
trompei este muscular.
La nou-nascut, trompa este aproape orizontala, scurta (15 mm), fara angulatii si
istm, favorizand afectiunile urechii medii.
La adult, lungimea trompei variaza intre 32-43 mm. Pe masura inaintarii in varsta
trompa se lungeste si capata o curba speciala.
Vascularizatia cutiei timpanice este asigurata de cele 7 artere dependente de
sistemul carotidian extern si intern: artera timpanica anterioara, artera stilo-mastoidiana
(din artera auriculara posterioara), artera auriculara profunda, artera timpanica inferioara,
artera carotido-timpanica, artera timpanica superioara, artera petroasa superficiala (din
artera meningee mijlocie).
Circulatia venoasa urmareste acelasi traiect cu al arterelor.
Circulatia limfatica asigura drenajul in ganglionii carotidieni, subcarotidieni
posteriori, mastoidieni si retrofaringieni.
Vascularizatia trompei Eustachio este asigurata de ramuri ale arterelor faringiana
ascendenta, palatina ascendenta (ramura a arterei faciale), vidiana si meningee mijlocie
(ambele fiind ramuri ale arterei maxilare interne).
Circulatia venoasa dreneaza in plexul pterigoidian. Reteaua limfatica este mai
bogata pe masura apropierii de orificiul faringian unde se realizeaza o legatura directa cu
limfaticele foselor-nazale si sinusurilor. Circulatia limfatica dreneaza in ganglionii
retrofaringieni laterali prin peretele lateral al rinoferingelui, in ganglionii jugulari sau
latero-cervicali profunzi si in ganglionii carotidieni, printr-un curent transtimpanic.
Inervatia motorie este asigurata de ramura nervului mandibular si de un ram
al plexului faringian.

9
Mastoida

Contine in structura sa cavitati aeriene anexe ale urechii medii (cea mai dezvoltata
-antrul mastoidian) legate intre ele, prezentand o mare variabilitate in ceea ce priveste
gradul de pneumatizare. Este caracteristica diminuarea sau absenta pneunatizarii in otita
medie cronica. Mastoida este fonnata in treimea anterioara din scoama osului temporal,
iar in cele doua treimi postero-inferioara de catre baza stancii. Situata sub scoama
temporalului, inaintea osului occipital, in spatele conductului auditiv extern si postero-
extern fata de stanca temporalului. Are forma unei piramide triungiulare cu varful
orientat inferior, anterior si extern, si baza ingropata in endocraniu. Forma sa justifica
denumirea de apofiza mastoida. Prezinta trei fete (externa, interna si anterioara) si o
baza, formate din os compact, denumite corticale mastoidiene.
Circulatia arteriala a mastoidei este asigurata pentru planurile superficiale, de
ramuri ale arterelor auriculara posterioara si occipitala, si pentru structurile unui sunt
este microwattul acustic/cm2. Unitatea audiometrica este decidelul care obiecteaza
pentru urechea umana cresterea senzatiei auditive in raport de intensitatea sonora, Weber
si Fechner prin legea psihofizica care le poarta nurnele au stabilit raportul sau relatia
dintre aceste doua unitati, cea fizica si cea psihica aratand ca in timp ce intensitatea
creste in progresie geometrica, senzatia sonora creste in progresie aritmetica sau altfel
spus senzatia sonora reprezinta logaritmul intensitatii.
Fiziologic se poate aprecia ca decibelul este cea mai mica unitate de masura cu
care senzatia sonora poate diferentia intensitatea unui sunet in mediu fara zgomot.
Functia auditiva se realizeaza de toate cele trei segmente ale urechii. Pavilionul si
conductul auditiv extern concentreaza undele sonore si le conduc spre membrana
timpanului, care vibreaza sub presiunea lor. Vibratiile vor fi conduse pana la urechea
interna prin lantul de oscioare. Mecanismul delicat al urechii medii are rostul de a reduce
pierderile enorme de energie ce se produc daca undele de presiune sonora ajung la
urechea interna. Cel mai important mecanism care impiedica pierderea, prin castig
de energie este diferenta mare intre suprafata membranei timpanice si a talpii scaritei. Pe
de alta parte, lantul de oscioare functioneaza ca o parghie de gradul 1, cu un castig
energetic.
Aceste mecanisme inving rezistenta de intrare a sunetului din mediul gazos in
membrana timpanului, care vibreaza sub presiunea lor. Vibratiile vor fi conduse pana
la urechea interna prin lantul de oscioare. Trompa lui Eustache are menirea de a
mentine aerul din casa timpanului la acelasi nivel de presiune cu cel din mediul
inconjurator. Aerisirea urechii se face odata cu fiecare deglutitie, cand trompa se
deschide.
Auzul scade in raport cu varsta si declinul acesta incepe pentru sunetele acute
dupa varsta de 21 de ani. Din frecventele sonore 8000 Hz se pierd cate 10 decibeli
cu fiecare 10 ani de varsta, iar din cele 4000 Hz cate 8,8 decibeli. In frecventa 2000 Hz
se pierde un total de 13 decibeli intre 21 si 50 ani, iar in urmatorii 30 de ani, un total de
27 decibeli; ceea ce revine cate 9 decibeli pentru fiecare 10 ani.
Se intelege deci ca surditatea este un proces patologic dinamic, in care barierele

10
dintre sindromul de 'transmisie' si cel de 'receptie' sunt arbitrare si in fiecare, factorii
'evolutie' si 'timp' joaca un rol hotarator. In privinta factorului timp, participarea lui in
determinarea variatelor aspecte de hipoacuzie este ilustrata de otita catarala cronica cu
surditatea de transmisie, care, in timp, se transforma intr-o timpanolabirintoza cu
surditate mixta. O surditate prin trauma profesionala realizeaza la inceput o scadere in
"V" cu tulburari auditive limitate la anumite frecventa (4000) ca apoi in timp, curba
deficitului auditiv sa se profunde de ramuri ale arterei meningee mijlocii, prin artera
petroasa superficiala, ale arterei auditive interne, ale arterei stilo-mastoidiene. Venele
ajung in sinusul petros superior, sinusul lateral, prin vena sigmoido-antala si vena
emisara mastoidiana. In planurile superficiale venele ajung in vena auriculara posterioara
si occipitala. Circulatia limfatica dreneaza in ganglionii occipitali si subdigastrici.
Inervatia senzitiva si simpatica este comuna cu cea a cutiei timpanice.

Urechea interna

Este alcatuita dintr-un sistem de canalicule (labirint).

Labirintul osos provenit din capsula labirintica formata prin osificare encondrala
poate prezenta anomalii histopatologice si biochimice in cursul unor afectiuni osoase
sistemice sau localizate (otoscreloza).
In labirintul osos se afla labirintul membranos, alcatuit din vestibul membranos,
format din doua vezicule suprapuse (utricula si sacula) si canalele semicirculare
membranoase, formand impreuna aparatul vestibular specializat prin simtul
echilibrului, si melcul membranos (canalul cohlear) care contine segmentul receptor
al auzului.
Labirintul membranos este format dintr-o cavitate ce contine endolimfa.
Perilimfa separa labilintul mambranos de peretele intern al labirintului osos. Utricula si
sacula contin maculele in care se gasesc receptorii senzoriali periferici sensibili la
stimularile acceleratiei liniare. In canalul cohlear, pe membrana bazilara se afla
organul Corti, receptorul analizatorului acustic format din epiteliu senzorial si
membrana tectoria.

FIZIOLOGIA APARATULUI AUDITIV

Auzul,respectiv senzatia auditiva,este un fenomen complex care necesita

existenta si insumarea a doua energii: vibratorie si nervoasa,bioelecrica. In toate
manifestarile vietii de relatie, fenomenul fizic sonor este reprezentat de o miscare
ondulatorie, sinusoidala a moleculelor de aer, de modificari alternative de compresie si
decompresie ale mediului elastic aerian: de o vibratie al carui ritm variaza in cadrul unor
limite care fac apta sa fie captata de urechea umana.Urechea normala, indemna de
orice trecut patologic a unui om tanar de 20 ani, inregistreaza toate fenomenele sonore
cuprinse intre 16-18000 Hz.Toate sunetele cu frecventa mai mica decat 16 Hz se numesc

11
infrasunete si sunt nepercepute de urechea omului.
Toate fenomenele sonore care depasesc 18000 Hz se numesc ultrasunete si
captarea lor devine suparatoare si chiar vatamatoare pentru ureche, care nu le mai
inregisreaza ca senzatii sonore, ci ca senzatii dureroase.Intre aceste limite extreme ale
auzului uman 16-18000Hz-se gasesc numeroase sunete, care alcatuiesc impreuna
campul auditiv tonal.
Pe planul fiziologiei auditive, fenomenul sonor necesita sa fie cunoscut atat din
punct de vedere al frecventei cat si al intensitatii. Procesul dialectic al scaderii functiei
auditive este ilustrat eel mai sugestiv prin presbiacuzie.
In concluzie, urechea umana este un analizator care functioneaza ca un tot unitar,
in care activitatea fiecarui segment se oglindeste in scoarta cerebrala, care intervine activ
regland si coordonand activitatea periferiei. Desigur, un proces certicocerebral
complex, cum este fenomenul de inteligibilitate, face ca intre acuitatea auditiva pentru
frecvente pure si acuitatea pentru voce sa existe de cele mai multe ori un decalaj in
favoarea celei dintai.

Notiuni de fiziologie si patologie a echilibrului

Aparatul vestibular concura alaturi de sensibilitatea proprioceptiva si de vaz, la

pastrarea echilibrului.
Functionarea aparatului vestibular este subconstienta si modalitatea sa de
interventie este reflexa si are loc la etajele inferioare ale encefalului. Exciatantii
fiziologiei, sunt reprezentati de pozitia statica sau miscari ale capului, receptorii fiind
astfel situati in spatiu, incat orice miscare sau pozitie a capului determina
impresionarea unei zone neurosenzoriale. Integrarea excitantilor periferici se face la
nivelul trunchiului cerebral, unde muschii vestibulari au conexiuni multiple (cu
nucleii oculo-motori, pneumogastric, cerebral, coarnele anterioare ale maduvei
spinarii) fapt care explica complexitatea clinica a sindromului vestibular (nistagmus,
acufene, greturi, varsaturi, tulburari de echilibru).
Functionarea aparatului vestibular se exercita asupra reflexelor de postura prin
intermediul modificarilor de tonus muscular, modificari care se manifesta clinic doar
atunci cand excitatia este prea puternica sau cand se produce un dezechilibru intre cele
doua vestibule, prin iritatia sau distructia uneia dintre ele.
Echilibrul, inteles ca o notiune pur fizica, este starea de repaus a unui corp aflat
sub actiunea unor forte care se anihileaza reciproc in mod perfect unele pe altele. Daca
alaturi de acest echilibru static luam in consideratie echilibrul dinamic (echilibrul in
mers), constatam ca acesta este asigurat de o secventa de atitudini diferite care se succed
ritmic,mai incet sau mai repede. Fortele care intervin, respectiv greutatea corpului si
activitatea musculara care o deplaseaza sau o retin, fiind mereu aceleasi, eschilibrul in
miscare va fi obtinut prin armonizarea perfecta a activitatii musculare care regleaza
deplasarea in functie de energie,timp si spatiu.
Asadar, notiunea:de echilibru este legata de cea a unei coordonari a contractiilor

12
musculare.
Labirintul vestibular are rolul de a informa centrii nervosi vestibulari de felul cum
este orientat in fiecare moment capul si de miscarile pe care le executa, ceea ce inseamna
ca participa la declansarea reactiilor care au drept scop sa mentina capul in pozitie
normala si sa pastreze astfel permanenta campului vizual.
Labirintul vestibular intervine in ansamblul activitatii musculare care are drept
efect echilibrul trinchiului si al extremitatilor, atat in stare de repaus cat si in mers. Ori de
cate ori activitatea nervoasa vestibulara este dereglata prin excitatii supraliminare (asa
cum se produce in anumite boli) apare ameteala sau vertijul labirintic ca senzatie
subiectiva si constienta care exprima iritatia formatiunilor neurosenzoriale si care este
integrata certico-cerebral. Exista doua feluri de tulburari:

unele care intereseaza musculatura globilor oculari si care se obiectiveaza

prin aparitia nistagmusului;
unele care intereseaza aproape toate grupele musculare ale corpului, tulburari
ce devin manifeste la proba bratelor intinse si la proba mersului in stea.

13
 I.2. DEFINITIE, CLASIFICARE, ETIOLOGIE

Prin denumirea de otita se intelege un proces inflamator localizat la urechea

externa sau urechea medie. Se disting urmatoarele forme clinice:
A. Otite catarale (cu timpan inchis)
B. Otite supurate (cu timpan deschis)
C. Otite externe

A. OTITE CATARALE (cu timpan inchis)

a) Otita medie catarala acuta

Traduce un proces inflamator tubo-timpanic, consecutiv unei inflamatii rino-

faringiene. Procesul inflamator este de tip cataral. Afectiunea se mai numeste otita
seroasa acuta. Boala caracterizeaza varsta copilului si a adultului tanar. Anatomo-
clinic, otita catarala acuta se prezinta sub doua forme distincte:

Otita acuta congestiva. Se traduce anatomo-patologic prin vasodilatatie si

congestie la nivelul mucoasei tubo-timpanice. Fara tratament poate evolua
spre o otita acuta supurata.

Otita acuta seroasa. Este denumita de clasici otita exudativa. Frecventa la copil,
aproape mereu bilaterala, este determinata de inflamatii acute rino-faringiene
adeseori recidivante. La adult este obisnuita monolaterala si de cele mai multe ori
determinata de obstructia tubulara inflamatorie sau simptomatica pentru un
proces patologic de vecinatate (tumoral) sau general (alergie, insuficiente
tiroidiene).

b) Otita medie catarala cronica

Succede unei otite seroase acute si este responsabila de un numar mare de

surditati. Se mai numeste otita seroasa cronica. In cazul acestei forme retractia timpanala
antreneaza modificari de statica osiculara cu limitarea mobilitatii si in final imobilizarea
sistemului timpano-osicular. Modificarile presionale prin obstructie tubara declanseaza
transudarea, iar procesul inflamator rino-tubo-timpanic o perturbare secretorie a
mucoasei timpanice cu consecinta formarii exudatului in casa timpanala.
Denumirea afectiunii variaza in functie de caracterul continutului din urechea medie :
otita serioasa cronica, sero-mucoasa, mucoasa 'glue ear'.

14
 B. OTITE SUPURATE (cu timpan deschis)

a) Otita medie supurata acuta

Se poate defini ca abcesul cald al urechii medii. Are loc inflamatia mucoasei
urechii mijlocii (care cuprinde nu numai mucoasa casei timpanului cat si mucoasa
trompei lui Eustache si mucoasa celulolor mastoidiene). Formele clinice ale otitei
supurate acute sunt clasificate :
- otita barotraumatica (BAROOTITA) : hipertensiunea care se manifesta
asupra urechii medii in timpul scufundarilor sau al coborarilor cu avionul produce
efectele urmatoare:

asupra urechii mijlocii: inflamatie brusca a timpanului, un exudat in casa

timpanala, o ruptura liniara a timpanului;
asupra urechii interne : acufene, vertij, surditate total recuperabila ( prin
dereglare circulatorie).

b) Otita medie supurata cronica

Otita medie supurata cronica se traduce prin drenarea transtimpanala a unei

secretii mucoase, muco-purulente, care caracterizeaza diferitele tipuri anatomo-clinice
de supuratii otice cronice.
Otita medie supurata cronica se defineste prin supuratia urechii medii
permanenta sau intermitenta exteriorizata in conductul auditiv extern pe calea unei
perforatii timpanale. Supuratiile otice cronice sunt de cele mai multe ori consecinta unei
otite medii acute supurate. In cadrul acestor supuratii cronice se disting doua aspecte
anatomo-clinice, net deosebite :

Otita medie cronica supurata rino-tubara (muco-purulenta,

mezotimpanala sau beninga). Afectiunea este eel mai des intalnita mai ales
la varsta copilariei. Diagnosticul diferential se face doar la otita medie
cronica purulenta.

Otitele medii cronice purulente (Otoreea purulenta). Sediul procesului

patologic este epitimpanul si cavitatile mastoidiene care au conditii proaste de
drenaj si vin in raporturi periculoase cu organele vitale preauriculare.
Sunt descrise trei procese anatomo-patologice tipice care pot apare izolat sau
pot fi prezente impreuna:

15
 1. Osteita

In contact direct cu puroiul, osul se dezgoleste de mucoasa si se lizeaza. Procesul

orteitic poate distruge oricare din peretii urechii medii sau lantul de oscioare.

2. Polipul

Histologic, polipul are aspect de granulom inflamator nespecific. Polipii

auriculari sunt in general unici, pediculati, de culoare rosie (daca au dimensiuni mici si
sunt de aparitie recenta), sau alba cu suprafata neteda si regulata (cand au o vechime
mare).
Polipii vechi pot avea dimensiuni foarte mari, obturand meantul auditiv
extern. Majoritatea lor provin din atica, unde se insereaza pediculul pe o zona osoasa
denudata partial sau provin dintr-un proces de osteita a lantului osicular.

3. Colesteatomul

Este determinat de patrunderea tegumentului din conductul auditiv extern in

casa timpanului, de obicei prin perforatie. Tegumentul se raspandeste tapisand cavitatile
urechii medii, la inceput in casa timpanului si de aici in mastoida.
Colesteatomul ia aspectul unei pungi epidermice cu stratul germinativ la
exterior (matricea) si celulele epiteliale descuamate creste in detrimentul osului
subiacent pe care il erodeaza. Matricea are si o putere osteolitica proprie de tip
enzimatic, in acest mod Colesteatomul venind in contact cu meningele, labirintul,
nervul facial, pe care le comprima si le infecteaza, pentru ca marea majoritate a
colesteatomilor au continut supurat.

a) Dupa aspectul anatomo-patologic se descriu formele clinice urmatoare:

forma asteitica, otita polopoasa, otita colesteatomoasa.

b) Dupa criteriul evolutiv se intalnesc forme supraacute si forme subacute. Se

intalnesc forme clinice supraacute uneori cu fenomenede panotita. Agentul patogen
foarte virulent cuprinde simultan toate compartimentele urechii anihilandu-le puterea
de aparare si producand complicatii meningo-encefalice. Forma subacuta se
intalneste mai frecvent la sugari si batrani si este o consecinta a sulfamido si
antibioterapiei nerational folosite.

c) Dupa aspectul perforatiei:

1) Perforatie mezotimpanala - este semnul otitei medii cu tendinte la evolutie

benigna pentru ca nu produce retentie purulenta si nu afecteaza osul;
2) Perforatie epitimpanala - este semnul unei otite inchistate in atica, in imediata
apropiere a elementelor osciculare, cu posibilitati defectuase de drenare favorizand

16
aparitia cronicizarii si a complicatiilor.

d) Dupa natura agentului patogen :

1) Streptococul piogen imprima secretiei purulente culoarea galbena, iar in

evolutie obisnuita lipsa complicatiilor;
2) Streptococul piogen imprima otitei tabloul clasic si tendinta relativ frecventa
la complicatii;
3) Pneumococul lauceolat imprima otitei evolutie benigna;
4) Pneumococus mucocus imprima otitei o evolutie lenta, aproape asimptotica,
cu puroi in cantitate redusa si aspect mucofiant. Germenul produce leziuni
profunde ale tesutului osos otomastoidian, unde poate produce usor complicatii
grave endocraniene. Otitele cu pneumococus se insotesc adesea si de hipoacuzie
importanta;
5) Bacilul Friedlander nu imprima forme evolutive particulare otitei;
6) Forma medie fibroasa se produce prin oscilatii microbiene, in care de regula
este prezent pneumococus mucocus. Se caracterizeaza prin formarea unui dop de
fibrina in orificiul perforatiei, care se reface dupa aspiratie cu o rapiditate impresionanta.
Productia de fibrina este favorizata de structura lustologica a mucoasei timpanului.
Forma se intalneste mai des la copil, la care dopul de fibrina da senzatia unei vindecari
mai ales pentru O.R.L.-istul mai putin experimentat, falsa vindecare care poate duce la
complicatii.

Otite supurate acute din cursul bolilor infecto-contagioase

1) Otita gripala insoteste sau complica gripa. Este in genaral bilaterala. Prin
suprainfectare poate evolua spre otita supurata. Ca virus neurotrop, cel gripal poate sa
provoace si distructii in urechea interna, de obicei exprimate si cu caracter ireversibil.
2) Otita scarlatinoasa apare mai rar de cand se face antibioterapia. Se poate
manifesta ca o otita benigna sau ca una grava, nevrozata, ce duce la distrugeri
anatomice masive cu pierderi functionale importante.
3) Otita rujeolica este provocata de germeni banali, dar datorita energiei specfice
acestei boli, infectia poate capata un caracter intern distructiv. Uneori virusul are
tropism pentru urechea interna, dand leziuni grave.
4) Otita difterica apare prin propagarea infectiei din faringe pe calea trompelor
Eustache pana la urechea medie.
5) Otita tusei convulsive se produce datorita patrunderii secretiilor din rino-faringe
in urechea medie in timpul tusei. Are tendinta la cronicizare. Se intalneste de obicei la
copii sub 18 ani.
6) Otita urliana este mai rara. Virusul urlian produce de obicei o nevrita acustica
unilaterala, cu leziuni ireversibile.
7) Otita erizipelatoasa se caracterizeaza printr-o stare generala grava, frisoane.

17
 Otita sugarului si otita cronica cu timpan inchis a copilului

a) Otita sugarului

Este deosebit de frecventa si de cele mai multe ori trece neobservata. Se

poate manifesta prin alterarea starii generale a sugarului. De aceea de cate ori apare
o madificare a starii genarale a sugarului, examenul otologic este indispensabil. El
este obligatoriu de asemenea in orice stare febrila a sugarului. Otita sugarului este de
cele mai multe ori bilaterala. Daca la examenul otologic se constata atingerea unei
singure urechi este recomandabil ca la examenul urechii contralaterale sa se faca
cel mai tarziu la 48 de ore dupa primul examen.

b) Otita cronica cu timpan inchis a sugarului

Se dezvolta ca urmare a unor otite acute repetate uni sau bilaterale si se manifesta
printr-un complex de simptome de obicei latente subclinice;aspect neperforat al
timpanului cu prezenta tuturor reperelor normale. Uneori insa manerul ciocanului
si apofiza apar mai estompate iar examenul microscopic poate descoperi o
infiltratie a timpanului in cadrul sau posterio-superior.
Aticotomia stabileste diagnosticul de certitudine si asigura si vindecarea in
marea majoritate a cazurilor. Rol important in vindecare are si tratamentul
antibiocortizonic, antialergic si imunoregulator.

C. OTITELE EXTERNE

a) Otita externa circumscrisa

Se caracterizeaza prin fenomenul conductului auditiv extern. Infectia se

localizeaza la nivelul unui folicul pilosebaceu din zona conductului cartilaginos.

b) Otita externa difuza

Este determinata de cauza inflamatorie traumatica sau caustica interesand

tegumentele conductului auditiv extern.

c) Otita externa eczematoasa

Este o dermatoza cu caracter descuamatic si eruptiv dezvoltat pe un teren

modificat local (diabetic, gastro-hepatic, alergic, carentat) care intereseaza tegumentele
conductului auditiv extern si ale pavilionului.

18
 d) Otita externa micotica

Este determinata de infectarea tegumentelor conductului prin paraziti vegetali

din familia asprgillus (niger, flaviis, fumigatus) si/sau Candida.

e) Periondrita

Reprezinta o inflamatie cu tendinta la supuratie, care depasind tegumentele

s-a extins in profunzime, interesand pericondrul auricular.

19
 ETIOLOGIE

1. ETIOPATOGENIE

Incidenta crescuta a otitei este favorizata de o serie de factori. Tinand cont de

varsta bolnavului, la sugar sau copilul mic, otita este favorizata de particularitatile si
evolutia pe care o parcurge urechea si componentele sale in primul an de viata.
Se poate afirma ca otitele sunt foarte frecvente la copii. Sistemul imunitar de
aparare a mucoasei cailor aero-digestive superioare este in formare, inca nu este
stabilizat permitand grefarea cu usurinta a unor infectii la acest nivel. Aceasta deficienta
imunitara explica prezenta la sugar a otitei latente.
Asa cum afirmam anterior, trompa lui Eustachio, incomplet dezvoltata la sugar si
copilul mic, favorizeaza aparitia otitelor in cazul unei afectiuni faringiene, de exemplu.
Aceasta si datorita faptului ca sugarii stau mult timp in decubit dorsal, in acest mod
secretiile din faringe acumulandu-se in jurul orificiului faringian al trompei.
La sugari, alta cauza a otitei este boala diareica. In cazul sugarilor eutrofici si a
copiilor sanatosi rolul principal etiologic revine respiratiei sustinuta prin gura. S-a
observat de mult ca la cei cu respiratie orala apar mai frecvent otite medii acute si ca
otitele cronice prezinta o tendinta mai scazuta la vindecare, dacat la cei cu respiratie
nazala.
Precum se stie, integritatea tubara, structurala si functionala este indispensabila
pentru buna functionare a urechii. Dintre partile componente ale urechii mijlocii, trompa
este afectata eel mai frecvent generand majoritatea covarsitoare a otitelor medii.
Pozitia orizontala velara inlesneste aparitia otitelor.
In producerea otitelor mai pot interveni: tumefierea inflamatorie sau tumorala a
mucoasei tubare (edem, infiltratie), infundarea orificiului faringian al trompei (prin
secretii, corpi straini, tumori) precum si patrunderea agentilor patogeni in cavitatile
urechii mijlocii.
In cazul atrezei coanale, in pofida obstructiei complete nazale si a prezentei
respiratiei orale sustinute otitele medii apar rar.
Cauza cea mai grava a respiratiei orale este despicatura congenitala.
Respiratia prin gura duce la acumularea secretiilor in dreptul orificilui tubar cuprind
aerisirea lui si favorizand patrunderea directa a secretiilor septice in interiorul trompei si
in cavitatile urechii mijlocii.
Trompa se comporta ca o cale de propagare a infectiei din rino-faringe catre
ureche medie si ca factor de intretinere a inflamatiei, pe fondul unei disfunctii tubare,
cand un obstacol rinofaringian determina o proasta aerare tubara, impiedicand
patrunderea aerului in trompa si urechea medie. Aceasta provoaca o congestie a
mucoasei si pe acest fond congestiv germenii microbieni au toate conditiile pentru
dezvoltare. Inflamatia mucoasei atrage dupa sine o depresiune la nivelul urechii
mijlocii care inverseaza drenajul (dinspre ureche spre rinofaringe) inlocuindu-1 cu
patrunderea secretiilor purulente din rinofaringe catre urechea mijlocie, fapt care

20
explica caracterul recidivant al otitelor.
Infectiile rinofaringiene au rol in geneza otitelor. De asemenea, infectiile otice
sunt date si de evolutia unei fibre eruptive sau o afectiune virala (gripa, rujeola), de
ranirea timpanului printr-un traumatism extern; suprainfectia urechii prin trecerea
germenilor din exterior spre urechea medie printr-un timpan perforat, in conditiile de
igiena locala precara. in cursul unei bai, etc.
Rol major in determinarea otitelor au mai fost si factorii urmatori : echilibrul
imunologic, local si general, predispozitiile alergice, carentele vitaminice, unele
conditii histoanatomice ale mucoasei timpanice si de structura a mastoidei.
Hiperplazia mucoasei, cu reminiscenta de tesut embrionar mixomatos,
constituie un remediu favorabil de localizare si evolutie a procesului infectios. Acest
lucru explica de ce la sugar si copilul mic, unde acest tesut se gaseste din abundenta
submucos apar otitele acute cu repetitie. Si tot acest fapt explica cronicizarea cu
usurinta a otopatiilor aparute la aceasta varsta.
In ceea ce priveste structure mastoidei, este demonstrat faptul ca
pneumatizarea acestuia este impiedicata prin existenta starilor inlamatorii locale,
determinate de otitele medii acute.
In ceea ce priveste alergia, s-a constatat ca 23% din obstructive tubare sunt
consecutive unei alergii nazale. Efectuandu-se studii alergologice la nivelul
orificiului faringian al trompei s-au gasit modificari alergice la acest nivel intre 15-
20% din cazuri.
Din punct de vedere imunologic, rinofaringele si obstructiile tubare repetate
survin pe un deficit imunologic local si general important.
Literatura de specialitate afirma ca sindromul de ' vegetatii adenoide' si
otitele catarale merg 'brat la brat, legatura reala dintre ele fiind in primul rand respiratia
orala.
Intre cauzele otitei medii figureaza si rinitele, deviatia septului nazal, tumorile
foselor nazale si tumorile epifaringiene, tamponametrele nazale. Acestea din urma,
de exemplu, pot duce in cateva zile la otita medie (deseori supurativa); inca o data
reiese faptul ca obstructiile nazale joaca un rol important in geneza otitelor medii. Este
suficient sa se infunde fosele nazale (de exemplu prin tamponament nazal in urma unui
epistaxis sau rinoplastii) ca sa apara in cateva zile, relativ repede, otita medie catarala si
cea supurata.
Mediul extern reprezinta un factor favorizant important, mai ales pentru
profesiunile ce se exercita in mediu umed si rece si cu variatii de temperatura.
Subliniem, de asemenea, frecventa in ultima vreme a otitelor de piscine. Acestea se
produc prin infectarea urechii mijlocii pe calea conductului auditiv extern cu apa
infectata a bazinelor de inot sau lezarea timpanului neperforat in cursul plonjarilor in
piscina.
Fondul constitutional si starea de dezvoltare a copilului detin un loc important in
dezvoltarea otitelor. Otita este mai des intalnita la copii cu dializa limfatica sau
exudativa, la prematuri, malnutriti sau cei cu rahitism.
Dintre multitudinea de gerrneni patogeni care intervin in geneza otitelor

21
medii supurate, amintim: coci piogeni, stafilococul alb sau auriu, streptococul B
hemolitic, hemophilus influente, pneumococul, pioceanicul, bacilul proteus.
Un factor important in aparitia otitelor este si tratamentul incorect al episodului
otic acut.
Bolile infecto-contagioase in special gripa,rujeola, scarlatina, febra tifoida sunt
adesea cauze favorizante ale otitei medii.

In concluzie putem afirma ca trei categorii de cauze favorizeaza aparitia

otitelor acute si cronice:

- cauze regionale : boli acute sau cronice infectioase afectand mucoasa nazala;
inflamatia produsa de corpii straini ai foselor nazale; infectiile rinofaringiene cu
extensie la trompa Eustachio;
- cauze generale : boli infectioase, terenul alergic, tulburarile
endocrinometabolice si imunitare, adenoismul determinat de acestea si
rinofaringo-otitele copilului;
- cauze de mediu : factori climatici, mai ales umiditatea si frigul, favorizeaza
aparitia otitelor.

Germenii cauzatori ai otitelor medii acute microbiene pot fi : virusuri.

considerate ca avand un rol mai mult pregatitor pentru grefarea microbiana si
bacteriana. din care eel mai des intalnite sunt : streptococul, pneumococul, stafilococul
si Haemophilus.
Pana la perforatia timpanului otita medie supurata acuta evolueaza cu un
singur rnicrob. iar dupa aceea flora microbiana devine polimorfa.
Caile de propagare ale infectiei sunt :

- calea tubara, cea mai frecventa;

- calea hematogena, mai rara si se intalneste la nou-nascuti. prematuri sau
sugari malnutriti si in cursul bolilor sistemice;
- calea limfatica si calea externa prin conductul auditiv extern (de exemplu
prin manevre chirurgicale dupa timpanotomie).

Otitele externe au si ele o serie de factori favorizanti dintre care amintim : excesul
de sebum si cerumen; flora microbiana care infecteaza tegumentele pavilionului si
conductului, este reprezentata, in ordinea frecventei de stafilococul patogen pioceanic,
proteus, streptococ, colibacil, eczemele constitutional, alergice, maceratiilor locale :
caldura, dopuri de vata, bolile de piscina, supuratia urechii medii, intemperiile, mai ales
marine.

22
2. ANATOMIE PATOLOGICA

In cazul otitelor acute microbiene procesul inflamator debuteaza cu faza

congestiva care trece de la o simpla inflamatie catarala la o faza supurativa, cu existenta
unei colectii purulente in urechea mijlocie (in cavitatea timpanica) care impune o
evacuare prin drenaj transtimpanic sau care se evacueaza printr-o perforatie
spontana.
Evolutia se poate face pe doua directii : in unele cazuri supuratia persista, trecand
in cronicizare, prin tratament incomplet, rau condus sau prin antibioterapie insuficienta,
intermitenta si necontrolata.
Se poate complica cu o mastoida, prin aparitia unei osteite acute a septurilor
intercelulare mastoidiene. Mastoida trebuie diferentiata de asa numita reactie
mastoidiana, la care nu exista o supuratie cu osteita, ci numai-o inflamatie catarala a
mucoasei celulelor mastoidiene.
In cazul otitelor medii cronice cu timpan deschis, din punct de vedere anatomo-
patologic exista urmatoarele tipuri de leziuni : ale timpanului, ale mucoasei si osoase.

Leziunile timpanului (perforatiile timpanice)

Sunt semnul constant si caracteristic al otitei medii cronice cu timpan dechis. Au

dimensiuni si sedii variabile. In functie de localizarea lor pe membrana timpanului se pot
trage concluzii asupra gravitatii formei de supuratie auriculara. Cele cu sediul in
epitimpan produc epitimpanitele, iar cele cu sediul in mezotimpan produc
mezotimpanitele.

Pot fi de doua feluri :

- cu marginile libere ; sunt circumscrise, cu contururi ovalare sau rotunde, cu

marginea neteda, neta si bine conturata. Sunt cele mai susceptibile de epitelizare si de
vindecare spontana. Fac parte perforatiile postero-superioare (acestea din urma au
dimensiuni mici si sunt de forma ovalara, reniforma sau rotunda);
- cu marginile aderente, consecinta unor otite acute cu caracter necrozant sau
hipervirulent. Sunt in general mari, interesand o jtimatate din membrana timpanului sau
aproape totalitatea ei. Conturul acestor perforatii poate trece de-a lungul manerului
ciocanului care este imobil. Resturile de timpan sunt aderente, uneori foarte intime, la
mucoasa casei, la promontoriu, prezentand o serie de modificari patologice, cum ar
fi zone de trafic.

Leziunile mucoasei

Mucoasa casei timanului si a anexelor sale antromastoidiene, este alcatuita

23
dintr-un epiteliu simplu cu celule plate, asezate pe un corion foarte subtire. Suprafata
cronica produce, la nivelul corionului, infiltratii celulare cu formarea de microchiste.
Ulterior apare o transformare fibroasa cicatriceala. Sub influenta supuratiilor rebele, la
nivelul mucoasei, pot apare ulceratii cu dimensiuni variabile care la randul lor sunt
punctul de plecare al unei osteite.

Leziunile osoase

In cursul inflamatiei cronice formatiunile vasculare care asigura nutritia lantului

osicular sufera o serie de modificari prin trombozare. Acelasi lucru se petrece si la
nivelul osului compact. Apare zona de necroza osoasa, care se exfoliaza. Necroza
largeste din aproape in aproape cavitatile naturale, distruge septurile intercelulare si
subtiaza corticala osoasa. La nivelul lantului osicular se produc rupturi ale acestora.
Supuratiile cronice pot determina o serie de reactii hiperplastice, caracterizate prin
tesut de granulatie si polipi. Tesutul de granulatie format din mugiiri foarte fini, cu o
consistenta moale, de culoare rosu aprins, care sangereaza usor la atingerea cu stiletul
portvata, se dezvolta in special in cadranul inferior sau posterior, la nivelul unei perforatii
permanent iritate de scurgerea purulenta. Sub aceste granulatii osul este intotdeauna
denudat si supus unui proces de osteita evolutiva.
Polipii auriculari sunt in general unici, pediculati, de culoare rosie (daca au
dimensiuni mici si sunt de aparitie recenta) sau alba cu suprafata neteda si regulata (daca
au o vechime rnai mare). Polipii vechi pot avea dimensiuni foarte mari obturand meatul
auditiv extern. Suprafata lor este acoperita de un epiteliu cilindric sau pavimentos
simplu.

24
 I .3. EVALUAREA UNOR SEMNE, SIMPTOME, PROBLEME ALE
PACIENTULUI

1. OTITELE MEDII CATARALE ACUTE SI CRONICE

Se mai numesc otite cu timpan inchis sau otite seroase.

Traduc un proces inflamator tubo-timpanic, consecutiv unei inflamatii
rinofaringiene. Simptomatologia otitei medii catarale se suprapune si completeaza apoi
unele manifestari proprii, tablul clinic al rinofaringitei. Apare febra, modificarea starii
generale, agitatie, neliniste, plansul (la sugar) si chiar contin complicatii (in lipsa unui
tratament eficace).

Tabloul clinic al acestei categorii de otite este format din :

Semne subiective:
- otalogii profunde;
- hemicranie de partea urechii bolnave;
- senzatie de ureche infundata;
- acufene cu tonalitate grava (autolbnie, adica o rezonanta exagerata a vocii
proprii).

Semne functionale:
- hipoacuzie de tip transmisie progresiva.

Semne obiective:
- durere la palpare pe regiunea antrala;
- semne de participare inflamatorio mastoidiana;
- la ostoscopie se constata: roseata difuza la nivelul tegumentelor fundului
conductului auditiv extern. Timpanul este rosu, bombeaza in ansamblul sau, sau numai
in portiunea sa superioara in jurul manerului ciocanului. Manerul ciocanului apare
congestionat pe toata lungimea sa. La paracenteza apare seroziune sau putin sange.
Semnul lui Vacher este pozitiv.

Semne generale:
- la adult sunt practic inexistente in prima etapa. In evolutie apar semne generale de
tip infectios (frison, febra, anorexic);
- la copil semnele generale sunt foarte intense si de cele mai multe ori precede
simptomatologia auriculara (agitatie, neliniste, anorexic, apatie, obstructie nazala, semne ale
bolii diareice, greata, varsaturi).

25
 2. OTITELE MEDII SUPURATE ACUTE SI CRONICE

Otita medie supurata acuta

Reprezinta stadiul evolutiv urmator al otitei catarale. Debutul se produce brutal, cel
mai frecvent in cursul unei rinofaringite acute. Starea generala se altereaza, apare un croset
termic (39-40) si uneori frisoane, concomitent cu aparitia unei otalgii violente (serrmul de
alarma al cortegiului inflamator). In stadiul de debut, otoscopia pune in evidenta o congestie
moderata a timpanului, limitata mai mult in jurul manerului ciocanului si in cadranul
postero-superior. Simptomele functionale (otalgie, febra) primeaza asupra semnelor
obiective.
Perioada de stare a otitei medii supurate acute evolueaza in doi timpi :

a) faza de otita inchisa (preperforata)

Aceasta realizeaza un tablou clinic care impune adevarate urgente de tratament. Se

mentine alterata starea generala si se accentueaza chiar (febra, inapetenta, insomnii,
incapacitate de munca).
Bolnavul acuza :

- otalgie : este simptomul major de suferinta violenta crescanda, pulsatila (sincrona

cu pulsul), profunda (fundul conductului auditiv extern), cu iradieri in regiunea occipitala,
vertex si dinti. Otalogia poate prezenta scurte perioade de remisiuni sau exacerbari;
- hipoacuzie in care scaderea auzului se produce de la inceput sau progresiv, insotita
de senzatie de ureche astupata, acufene, autofobie, ameteala;
Obiectiv : examenul otoscopic pune in evidenta un timpan intens congestionat, rosu si
difuz infiltrat.
Reperele anatomice ale membranei timpanice (triunghiul luminos. apofiza extema a
ciocanului si ligamentele timpano-maleolare) sunt sterse, acoperite de infiltatie inflamatoare.
Timpanul isi schimba forma si bombeaza spre exterior in totalitate sau in portiuni limitate,
- presiunea digitala la nivelul antrului si varful mastoidei este dureroasa, punand in
evidenta reactia mastoidiana care insoteste otita supurata acuta;
- examenul functiei auditive (acumetria vocala si instrumentala, audiometria) arata o
hipoacuzie de transmisie.
Vocea soptita este auzita numai aproape de pavilion. La diapazon : Weber-ul este
localizat la urechea bolnava, semnele Rinne pozitiv, Schwabach prelungit. Curba
audiometrica este scaziuta pentru sunete joase, Rinne audiometric este negativ.
Examenul obligatoriu al rinofaringelui va pune in evidenta punctul de plecare a
infectiei tubo-timpanice.

26
 b) faza de otita deschisa (postperforata)

Exudatul purulent al casei timpanului dreneaza fie spontan prin perforatia timpanului
in a 3-a sau a 4-a zi de evolutie, fie perforatia si drenajul sunt consecinteJe timpanometriei
terapeutice. Drenajul suficient al corectiei duce la o ameliorare evidenta a starii generale si
locale, febra scade, otalgia scade si ea in intensitate sau dispare.
La examenul otoscopic, conductul auditiv extern apare plin de secretii sero-purulente
sau purulente. Stergerea secretiilor din conduct pune in evidenta sediul si caracterul
perforatiei. Perforetiile spontane se produc de obicei in cadranul anterior al timpanului.
Puroiul izvoraste pulsand din casa timpanului. Perforatiile spontane mici, cu drenaj
insuficient sunt greu vizibile. Pe timpanul inca bombat, sediul perforatiei poate fi recunoscut
ca un punct mic stralucitor, animat de miscari pulsatile.
Diagnosticul pozitiv al otitei medii supurate acute in raport cu stadiul de evolutie se
bazeaza pe : alterarea starii general, otalgia si hipoacuzia, modificarile de aspect ale
timpanului si scurgerea auriculara.

Diagnosticul diferential :

- in faza de debut se face cu otalgia reflexa cauzata de afectiuni de vecinatate,

faringo-amigdaliene, dentare, cervicale (aspect normal al timpanului si auditie normala);
- in faza de otita inchisa se face cu otita externa flirunculoasa si cu zona auriculara;
- in otita furunculoasa durerea violenta este mai superficiala,provocata de atingeri
pavilionare, hipoacuzia este de mica importanta, conductul inflamat, timpanul normal;
- in zona auriculara durerea este precedata de aparitia veziculelor pe tegumentele
conductului si ale pavilionului sau pe mucoasa velopalatina si faringe.aceste vezicule pot
determina paralizie faciala periferica si hipoacuzie de receptie;
- in faza de otita supurata cu otita furunculoasa abcedata (puroi cremos),
otomicoza (debut lent progresiv, prurit auricular, puroi maroniu negricios), otita medie
supurata cronica reincalzita.

Otita medie supurata cronica

Se caracterizeaza printr-o perforatie centrala a timpanului,o inflamatie

proliferativa cronica a mucoasei timpanului si o supuratie nefetida continua sau
intermitenta. Se insoteste de o hipoacuzie de transmisie lejera si de o eburnare
radiologica a mastoidei. Dupa cativa ani hipoacuzia poate deveni mixta. La examenul
obiectiv, conductul auditiv extern prezinta tegumentele macerate din cauza otoreei
continue. Timpanul, dupa aspirarea secretiilor se vizualizeaza timpanul care prezinta o
perforatie mediana, reniforma sau circulara. Prin perforatie se observa mucoasa peretelui
intern al casei timpanului, care este congestionata, edematiata. In otita tubara, printr-o
perforatie antero-inferioara se scurge secretie muco-purulenta. Otoreea este intermitenta
si strict legata de episoadele inflamatorii rino-tubare.

27
 In otita medie cronica purulenta simpla otorea este intermitenta, relativ
abundenta, purulenta, galben verzui, patata uneori cu striuri sangvine. Otoreea se
exacerbeaza in timpul episoadelor inflamatorii nazale, cand se asociaza si o otalgie,
cefalee cu hemicranie si se accentueaza hipoacuzia.
Otita medie cronica purulenta osteitica necrozata (pseudomaligna) prezinta
aceiasi simptomatologie subiectiva. Fezilitatea secretiilor si aparitia intermitenta a
striurilor sangvine in secretie sunt semne ale evolutiei procesului oseitic si deci a
posibilitatii aparitiei unei complicatii endocraniene.
Examenul otoscopic evidentiaza o perforatie marginala epitimpanica, cu
marginile neregulate, cu zidul otical erodat, osteitic, cu prezenta unor formatii polipoase
sau granulatii sangeroase in mucoasa denudata de la nivelul perforatiei.
In caz de colesteatom se pot observa lamele epiteliale descuamate sau o masa
albicioasa, in special in jumatatea superioara a casei timpanului.
In ceea ce priveste otita sugarului, este stiut faptul ca in functie de starea de
nutritie a suganrului si de reactivitatea lui se prezinta sub doua forme : manifesta si
latenta.

1. Otita medie supurata manifesta

Este caracteristica sugarilor cu reactivitate buna. Se manifesta zgomotos, dar are o

tendinta marcata spre vindecare. Simptome : febra, agitatie, plans continuu, anorexic,
varsaturi, scaune diareice. Curba poderala scade sau stationeaza. Sugarul prezinta otalgii.
Caracteristic este faptul ca boala diareica ce poate insoti otita, cel mai adesea nu raspunde la
tratamentul ei obisnuit, vindecarea fiind in concordanta cu evolutia favorabila a otitei.
Semnul lui Vacher pozitiv.
Examenul otic evidentiaza un timpan infiltrat congestionat, bombat, de culoare
galben cenusiu. La paracenteza apare secretie purulenta. Daca dreneaza spontan si puroiul
este in cantitate mare, se completeaza cu paracenteza. Drenajul suficient al urechii medii se
insoteste imediat de ameliorarea simptomelor. Drenajul incomplet sau insuficient ca durata,
anganjeaza recaderi precum si prelungirea evolutiei otice, cu cresterea riscurilor unor
complicatii.

2. Otita medie supurata latenta

Se mai numeste si astenica si apare la sugarii cu handicapuri si cu reactivitate

redusa. Evolueaza latent, cu fenomene toxice generale. Este in general bilaterala. Starea
febrila este capricioasa, neregulata prelungira, cu limite variate.
Boala diareica, de intensitate variabila, rezintenta la tratamentul dietetic corect
aplicat, cu numeroase recaderi, este aproape in mod constant prezenta, influentand in
mod nefavorabil starea sugarului si curba ponderala (care stationeaza sau scade).
Poate apare sindromul de deshidratare si chiar toxicoza. Starea generala este
alterata, agitatie sau are activitate, tegumente uscate, palide, cenusii. Otita latenta se
poate complica sau poate insoti o pneumopatie acuta sau o afectiune intercurenta.

28
 Examenul otic evidentiaza adeseori modificari ale timpanului, dar care nu sunt
mereu caracteristice. Uneori aspectul timpanului poate fi normal, dar de multe ori
timpanul este cenusiu, mat, ingrosat. La paracenteza apare imediat puroi sau urechea
dreneaza a doua zi.

3. OTITELE EXTERNE

Tabloul clinic al otitelor externe este reprezentat de urmatoarele simptome:

- durere locala (pavilionara, in conductul auditiv extern sau la nivelul tesuturilor

periauriculare). Durerea este violenta, paroxistica, impiedica somnul si se exacerbeaza la
presiune pe targus sau la mobilizarea pavilionului auricular. De asemenea, durerea
poate fi provocata de manevra otoscopica si de masticatie. Iradiaza in regiunea temporala si
maxilara;
- conductul auditiv extern este ingustat de inflamatia difuza, tegumentele sunt
infiltrate, macerate, acoperite de secretii purulente in care plutesc descuamatii epidermice;
- inflamatia poate depasi limitele conductului, mai ales in zona retroauriculara,
pretandu-se la confuzia cu o mastoida acuta;
- hipoacuzia de transmisie si acufenele apar ca o consecinta (inconstanta insa) a
ocuparii lumenului conductului auditiv extern de catre furuncul (in cazul unui furuncul
al conductuJui auditiv extern);
- semne generale : usoara ascensiune febrila, frisoane, alterarea moderata a starii
generale, insomnii;
- pavilion auricular cu tegumente rosii, edematiate.

29
 I.4. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INVESTIGATII

Stabilirea diagosticului in afectiunile oto-rino-faringologice impune ca in orice

alta specialitate medicala, examenul clinic complet al bolnavului. Raporturile stranse
pe care le an organele din sfera O.R.L. cu intreg organismul si rasunetul pe care
alterarile lor functionale sau organice pe care le an asupra starii generale fac ca
patologia organelor oto-rino-faringologice sa fie strans legata de intreaga patologie.

In identificarea si aprecierea sindroamelor oto-rino-faringologice se va tine seama ca :

- interdependenta anatomo-functionala a organelor oto-rino-faringologice explica

patologia sindromului sau a afectiunilor prezentate de bolnav;
- bogata inervatie senzitiva si senzoriala a organelor oto-rino-faringologice explica
varietatea si intensitatea tulburarilor functional.

Examenul va consta din :

- anamneza
- examen clinic general
- examen clinic O.R.L. (fizic si fimctional)
- examen de laborator.

A. ANAMNEZA

Anamneza, desi concisa, trebuie bine precizata. Informatiile se culeg de la bolnav

sau de la cei din anturajul sau. Pe langa identitatea pacientului (adresa, varsta, profesie,
rasa, religie, sex) se va preciza :
- Natura afectiunii otice;
- Etiologia afectiunii otice;
- Acuzele bolnavului (durere, otoree, surditate, ameteala, acufene);
- Timpul si modul de aparitie a simptomelor, intensitatea si evolutia lor;
- Daca s-a aplicat tratament si ce fel de tratament.

Interviul pe care asistenta medicala il va purta cu bolnaviil trebuie sa

indeplineasca urmatoarele conditii : sa aiba loc intr-un moment oportun (se vor
evita orele de masa, de odihna, stare de rau), sa existe timp suficient pentru ca pacientul
sa se exprime in ritm propriu, sa se asigure intimitatea si increderea reciproca. Asistenta
medicala trebuie sa aiba abilitate in punerea intrebarilor, in a determina raspunsul
(exemplu : 'descrieti ce va supara' sau ' de ce nu mancati") abilitatea de a face sinteza
datelor culese de la bolnav. In cazul in care interviul nu este satisfacator, asistenta va
relua acest interviu.

30
 B. EXAMENUL CLINIC GENERAL

Examenul clinic general va stabili :

- Starea de constiinta si atitudinea bolnavului (bolnavul se prezinta singur sau
este insotit, este socat, anxios);
- Faciesul si culoarea tegumentelor (cianoza sau eritemul tegumentelor,
eruptii tegumentare, starea de igiena tegumentara, faciesul poate fi semnificativ sau nu
pentru afectiunea respectiva);
- Starea de slabiciune (constitutia bolnavului, adinamic);
- Respiratia, puls, T.A., temperatura, prezenta semnelor neurologice.

De obicei indrumarea bolnavului de catre medicul O.R.L. -ist se face avand drept
criteriu acuzele bonavului sau leziunea evidenta de la nivelul organului auditiv.

C. EXAMENUL CLINIC OTO-RINO-FARINGOLOGIC

Examenul clinic O.R.L. (flzic si functional) prezinta particularitati deosebite.

Inspectia endocavitara (scopia), bazandu-se pe principiul luminii reflectate,
necesitand o sursa de lumina si instrumentar adecvat. In conditiile de cabinet, cea mai
buna sursa de iluminare o constituie becul electric. In conditii deosebite se poate
recurge la improvizatii (far de masina cu faza mica, lanterna de buzunar). Sursa de
iluminare va fi fixata la stanga bolnavului, la nivelul capului acestuia, centrata si
proiectata asupra cavitatilor de examinat, cu ajutorul oglinzii frontale.

Insrumentul oto-rino-faringologic este format din :

- Oglinda frontala(fotofar,oglinda Clar);

- Specul nazal (pentru copii si pentru adulti);
- Specule auriculare (pentru copii si pentru adulti); stilete portvata;
- Apasator de limba;
- Pensa cudata nazala (auriculara);
- Oglinda mica cu maner pentru rinoscopie posterioara;
- Oglinda laringiana;
- Diapazoane (de diferite dimensiuni); lampa de spirt;
- Seringa Guion.

In timpul examenului bolnavul va fi asezat pe un scaun cu spatar in fata

medicului, exceptand cazurile in care starea generala, grava, impune examenul
bolnavului culcat. Copiii mici vor fi tinuti in brate si imobilizati de catre un ajutor. In
urgenta examenul local fizic si functional incepe cu organul afectat sau indicat de
acuzele bolnavului, examinandu-se apoi obligatoriu si celelalte organe si sfera O.R.L.

31
 a) Examenul fizic va consta din :

- Inspectia de ansamblu a fetei, a piramidei nazale, regiunii auriculare si a

gatului;
- Palparea din care se pot depista punctele dureroase cranio-faciale si cervicale,
adenopatia cervicala si perimandibulara, cracmentul laringian;
- Bucofanigoscopia, poate fi uneori impiedicata de prezenta trismului. Invitand
bolnavul sa deschida cat mai mult gura, vom constat cat mai succesiv prezenta
balenei, aspectul si mobilitatea limbii, starea dentitiei si a mucoasei bucale. Cu ajutonil
apasatonilui de limba, aplicat in treimea anterioara a limbii, pentru a nu produce
reflexul de voma, vom examina valul palatin, regiunea amigdalina si peretele
posterior al faringelui.
- Narinoscopia in care, cu policele mainii stangi, ridicand lobul nasului si
dilatand in acelasi timp narile, putem examina portiunea anterioara a vestibulului nazal;
- Rinoscopia anterioara, dilatandu-se narile cu ajutorul specului nazal, inspectam
foza nazala in trei planuri: orizontal, oblic si superior. Se va observa permeabilitatea fosei
nazale, deviatiile de sept, starea cornetelor nazale, aspectul mucoasei pituitale, prezenta
secretiilor patologice;
- Rinoscopia posterioara se practica cu ajutonil unei oglinzi laringiene mici sau cu
oglinda de rinoscopie, incalzita in prealabil la flacara lampii de spirt, pentru a nu se aburii.
Bolnavului cu gura deschisa ii apasam limba cu apasatorul de limba recomandandu-i sa
respire pe nas. Cu oglinda de rinoscopie, situata in spatele luetei,inspectam faringele nazal
(calvumul). La copii, examenul faringelui nazal se face prin tusen de covum;
- Hipofaringoscopia si laringoscopia indirecta. Din cauza profunzimii si a reflexelor
de voma, examenul hipofaringelui si al laringelui intampina uneori dificultati, fiind necesara
anestezia. Bolnavul deschide larg gura, scotand limba mult in afara. Apucam bine limba
bolnavului cu o compresa de tifon intre policele si mediusul mainii stangi, tragand-o usor in
afara, iar cu indexul sprijinit de arcada dentara ridicam buza superioara. Oglinda laringiana
incalzita in prealabil este introdusa pana la nivelul luetei pe care o impinge usor in sus si
cerem bolnavului sa pronunte vocala V sau T. Vom observa astfel baza limbii, foliculii
amigdalieni, regiunea gloso-epiglotica si sunusurile piriforme, acest timp constituind
hipofaringoscopia. Continuand examenul dam oglinzii o pozitie orizontala si facem
laringoscopia indirecta, observand forma epiglotei, vestibulul laringian, benzile ventriculare,
aspectul si mobilitatea corzilor vocale, spatiul glotic si inelele traheale;
- Otoscopia se executa cu ajutonil specului auricular, de marime adecvata. Cu o
mana tragem pavilionul auricular in sus si in afara, iar cu cealalta introducem specul
auricular prin miscari fine de rotatie. Cu ajutonil luminii reflectate se examineaza conductul
auditiv extern si timpanul (integritatea timpanului, aspectul si culoarea, prezenta triunghiului
luminos si reperele anatomice ; manerul ciocanului, scurta apofiza a ciocanului si lifamentele
timpano-moleculare anterior si posterior);
- Laringoscopia directa, traheobronhoscopia si esofagoscopia se fac numai de catre
specialist, in centrele dotate cu instrumentar adecvat.

32
 b) Examenul functional al organelor O.R.L. se practica dupa examenul fizic
numai la bolnavii constienti. Ttllburarile de auz si de echilibru necesita o tehnica deosebita de
examinare.

EXAMENUL AUZULUI -va consta din :

1. acumetria fonica (examenul cu vocea)

2. acumetria instrumentala (examenul cu diapazoanele)
3. acumetria cu aparat.

1. Acumetria fonica

Conditii de examinare :

- conductul auditiv extern liber, fara nici un obstacol (corp strain, dop de
cerumen)
- camera izolata fonic de cel putin 5 m

Prin aceasta metoda se masoara distanta la care urechea percepe in mod clar, distinct,
vocea soptita.
Se va examina separat fiecare ureche. Bolnavul este asezat la o distanta de 5 m cu
urechea interogata catre medic, cealalta ureche fiind astupata cu degetul de catre bolnav, de
un ajutor sau obturata cu un tampon de vata. Examinatorul pronunta cu voce soptita, fara
timbru, la inceput cuvinte de tonalitate grava (noua, lima, opt) apoi cuvinte de tonalitate
inalta (trei, cinci, tara). Bolnavul nu aude, examinatorul se apropie progresiv, repetand
examenul in aceleasi conditii, dar fara sa ridice tonul. Se va inregistra distanta la care
bolnavul aude clar vocea soptita.
Interpretare : normal, vocea soptita se aude de la distanta de 5-8 m. Perceptia vocii
soptite sub distanta de 1 m denota o surditate mijlocie. Vocea de conversatie este auzita
normal pana la distanta de 20 m. Cand vocea de conversatie este auzita sub distanta de 1 m,
bolnavul prezinta o surditate grava. Prin aceasta metoda se poate preciza gradul de surditate
dar nu si tipul ei.

2. Acumetria instrumentala

Transmiterea vibratiilor sonore se face pe cale aeriana sau timpanica (C.A.) si pe cale
osoasa (C.O.). In mod normal calea aeriana are un timp de trei ori mai mare decat calea
osoasa C.O./C.A.=l/3.
Acumetria instrumentala se executa cu o serie de diapazoane in vederea explorarii
scarii tonale pe toata intinderea ei. Un diapazon vibreaza in general un anumit timp exprimat
in secunde, mereu acelasi pentru un diapazon dat.

33
 Tehnica : un diapazon de 128 cicli/secunda este lovit cu putere si apropiat la un cm de
urechea bolnavului. Apoi diapazonul se loveste din nou si este aplicat pe mastoida. Se
determina valoarea in secunde a duratei C.O. si pentru acelasi diapazon.
Studiul perceptiei auditive consta in cele trei probe : proba Schwabach, proba Rinne
si proba Weber.
- Proba Schwabach masoara durata perceptiei osoase. Diapazonul in vibratie este
aplicat pe mastoida sau pe vertex. Interpretare : durata perceptiei normale este de 20-30 de
secunde, in functie de tipul diapazonului si intensitatea percutiei (Schwabach normal).
Scurtarea duratei de perceptie (Schwabach prescurtat) ale aparatului nervos ceea ce traduce
o surditate de perceptie. Prelungirea duratei de perceptie (Schwabach prelungit), leziuni ale
timpanului, ale oscioarelor sau obstructia urechii externe, ceea ce traduce o surditate de
transmisie.
Interpretare : normal, subiectul percepe din nou vibratiile diapazonului o perioada
dubla (de timp) acelei de pe mastoida (Rinne pozitiv - auz normal). Bolnavul percepe din
nou vibratiile la nivelul meatului auditiv, dar o perioada de timp redusa, proportional egala
cu scurtarea perceptiei osoase (Rinne pozitiv prescurtat- surditate de perceptie). Bolnavul nu
mai aude vibratiile la nivelul meatului auditiv extern (Rinne negativ -surditate de
transmisie).

- Proba Weber compara perceptia osoasa simultan la ambele urechi. Diapazonul in

vibratie este pus pe frunte sau pe vertex, la egala distanta intre cele doua urechi.
Interpretare : normal, sunetul este auzit la nivelul vertexului sau in ambele urechi cu
intensitate egala(Weber nelateralizat- auz normal). Sunetul este auzit in urechea bolnava
(Weber lateralizat in urechea bolnava - surditate de transmisie).sunetul este auzit in urechea
sanatoasa (Weber lateralizat in urechea sanatoasa - surditate de perceptie).
Probele descrise indica sediul leziunilor auditive.

3. Audiometria tonala (examenul audiometric)

Se practica atunci cand se pune problema prognosticului tulburarii auditive.

Metoda obiectiva exacta prin care se stabileste tipul de surditate si gradul deficientei
auditive. Audiometria masoara auzul pe baza unor sunete pure, note muzicale, emise de un
audiometru ce poate emite sunete de la 128 cicli/secunda la 12000 cicli/secunda, in timp ce
urechea normala poate percepe sunete intre 32 si 20000 cicli/secunda. Audiometria tonala
consta in cautarea unor praguri minime de percepere a sunetelor dintr-o gama audibila. Se
alege o nota muzicala cu o frecventa de 1020 cicli/secunda, se intoarce butonul care
regleaza acest sunet emis de audiometru pana cand pacientul incepe sa-1 auda,
determinandu-se astfel pragul audibil al acestui sunet. Pe cadranul audiometrului apare
intensitatea sunetului, in decibeli. Se stabileste la fel pragul audibil si pentru celelalte note
muzicale ale audiometrului. Datele obtinute se trec pe un grafic, audiograma care indica
pe abscisa inaltimea sunetelor in cicli/secunda si pe ordonata intensitatea sunetului in
decibeli. Toate punctele corespunzatoare sunt reunite si se obtine curba pragurilor

34
audibile, de forma parabolica.

In afectiunile urechii medii surditatea sau hipoacuzia ce apare este de tip

transmisie. In afectiunile urechii interne este de tip perceptie.

Surditatea de tip transmisie este cauzata de leziuni ale urechii externe si medii.
Bolnavul prezinta urmatoarea formula acumetrica :
- Auzul vocii de conversatie putin diminuat;
- Auzul vocii soptite mult diminuat;
- Sunetele ascutite se percep mai bine decat cele grave;
- Schwabach prelungit, Rinne negativ;
- Weber lateralizat la urechea bolnava.

Surditatea de tip perceptie reprezinta leziuni ale urechii interne, cailor

nervoase, centrilor nervosi. Are urmatoarea formula acumetrica :
- Auz scazut si pentru vocea soptita si pentru cea de conversatie. Bolnavul are
tendinta de a vorbi tare;
- Sunetele acute sunt nepercepute;
- Schwabach scurtat, Rinne pozitiv;
- Weber lateralizat la urechea sanatoasa.

Surditatea de tip mixt se datoreaza leziunilor care cuprind atat urechea medie
cat si cea interna.

Formula acumetrica se prezinta astfel:

- Vocea soptita si cea de conversatie slab percepute;

- Perceperea sunetelor acute este deficitara;
- Schwabach scurtat in surditatile grave poate fi normal sau chiar usor prelungit,
Rinne pozitiv, indiferent sau negativ in cazurile cu predominanta de transmitere;
- Weber este variabil.

EXAMENUL FUNCTIEI DE ECHILIBRU - va consta din probele vestibulare

spontane,care vor fi efectuate in urmatoarea ordine:

A. Cautarea nistagmusului spontan

Nistagmusul ocular spontan de origine vestibulara se manifesta printr-o miscare

ritmica, simultana, a ambilor globi oculari. Se compune din doua miscari; o miscare
lenta de origine labirintica si o miscare rapida care este mai vizibila.
Constatarea si aprecierea nistagmusului se face cerand bolnavalui sa urmareasca cu
privirea indexul examinatorului, purtat de la stanga la dreapta o distanta de 50 cm.
Nistagmusul se apreciaza in pozitie mediana a globilor oculari in privire laterala si apoi

35
schimband pozitia capului.

Ca directie, nistagmusul poate fi orizontal, vertical si rotator, la dreapta sau la

stanga. Nistagmusul labirintic de origine periferica are o miscare compusa, orizontal
rotatorie. In leziunile centrale nistagmusul are o singura directie : orizontal, vertical sau
rotator. In aprecierea nistagmusul spontan se va tine seama de posibilitatea existentei
nistagmusul congenital fara semnificatie patologica.

B. Cautarea tulburarilor de echilibru general. Probe de echilibru static :

Proba Barre (proba firului de plumb)

Este simplu de executat. Bolnavul sta in picioare in dreptul unui fir de plumb sau
in dreptul unui pervaz de usa, inchide si deschide ochii la comanda. Examinatorul,
luand ca reper urechea bolnavului fata de firul de plumb, aprecieaza starea de
echilibru a acestuia. In leziunile labirintice, ori de cate ori bolnavul inchide ochii, capul
se inclina cu cativa cm de partea lezata.
Proba Romberg
Bonavul, in picioare, sta cu calcaiele lipite si mainile pe langa corp.
Examinatorul sta in fata bolnavului, avand grija sa-1 sprijine in caz de cadere.
Cerand bolnavului sa inchida ochii, in cazul unei leziuni labirintice, acesta isi va
pierde echilibrul, se va inclina sau va cadea pe partea labirintului lezat. In cazuri
neconcludente vom executa Rombergul sensibilizat (bolnavul pune un picior inaintea
celuilalt, miscandu-si baza de sustinere).
Probe de echilibru cinetic
1. proba mersului pe loc (Unterberger)
Bolnavul, in picioare, cu ochii inchisi primeste ordinul sa bata pasul pe loc. In
caz de o tulburare labirintica asistam la o miscare de rotatie progresiva a corpului
imprejurul labirintului afectat.
2. proba mersului in stea (Bobinski-Weill)
Bolnavul legat la ochi, executa 5 pasi inainte si apoi mergand spre spate 5 pasi, pe
o anumita directie. Se vor executa 5-10 miscari du-te-vino. In caz de deficiente
functionale ale unui labirint bolnavul in loc sa mearga in linie dreapta va devia progresiv
de partea lezata. Deviatia succesiva a mersului se inscrie ' in forma de stea '.

C. Cautarea deviatiilor segmentare

Tulburarile in functia labirintica produc modificari de tonus muscular, care

se traduc prin devieri segmentare ale membrelor. Deviatia segmentara se pune in
evidenta prin :

Proba bratelor intinse

Bolnavul intinde bratele orinzontal, paralele cu indexul examinatorului care ii

36
serveste drept reper si inchide ochii. In cazul unei deficiente labirintice se observa o
deviatie laterala a celor doua brate catre labirintul deficient. Coborarea bratelor este un
semn de leziune a canalelor verticale.

Proba indicatiei
Avand ca reper indexul examinatorului, bolnavul cu ochii inchisi si cu bratele si
indexul intinse, face miscari repetate, atat in plan orizontal cat si in plan vertical,
descriind un unghi de 45. Deviatia patologica se produce in plan perpendicular pe
planul canalului semicircular afectat. Cercetarea canalelor semicirculare orizontale se
face prin miscarea verticala a aratatorului, devierea patologica producandu-se de la
stanga la dreapta. Canalele verticale vor fi cercetate prin miscarea in plan orizontal, iar
deviatia patologica se produce in sus si in jos.
Probele provocate (termica, calorica, rotatorie) sunt contraindicate la bolnavii in
criza, putand declansa reactii violente, marindu-le suferinta. Probele provocate sunt:

1. proba calorica : irigatia timpanului cu apa calda, 40 si apa rece 25,

urmarindu-se nistagmusul si celelalte reactii vestibulare.
2. proba rotatorie : bolnavul este asezat pe un scaun rotator care se invarteste cu
10 rotatii in 20 de secunde, apoi se opreste brusc. Se masoara durata nistagmusului
care, normal este de 10-20 secunde.
3. proba pneumatica : cerceteaza nistagmusul prin compresiunea si
decompresiunea cu un dus de aer cu para Palitzer a labirintului membranos in cazul unei
fistule labirintice.
4. proba electrica: se face cu un curent continuu de intensitate mica. La trecerea
curentului de la un pol la altul, la un individ normal se constata deviatia capului mereu
spre polul pozitiv.

Sinteza si interpretarea datelor culese prin cercetarea probelor spontane

orienteaza diagnosticul astfel :

vertijul labirintic periferic prezinta un sindrom global, armonios, unilateral;

vertijul central realizeaza un sindrom dizarmonios. Nistagmusul este pur
orizontal, vertical sau rotator si isi schimba sensul.

D. Examen de laborator

Examenele de laborator se fac la spital, in servicii dotate, cu scopul de a confirma

diagnosticul clinic, de a preciza un diagnostic de finete care scapa examenului clinic,
pentru a permite un tratament cat mai specializat.

E. Examen radiologic

37
 Radiologia este un ajutor pretios de confirmare sau precizare a diagnosticului clinic,
pe baza ei putandu-se aprecia extinderea procesului infectios in regiunile invecinate si deci,
putandu-se preveni prin tratrament adecvat eventualele complicatii.

Modalitatile de examen radiologic ale urechii sunt multiple, si dintre acestea

amintim:

Radiografia regiunii petro-mastoidiene. In diferite incidente urmarind evidentierea

cu precadere a anumitor repere anatomice (este radiografia cea mai utilizata in afectiunile
otologice);
Tomografia in straturi subtiri, pentru a pune in evidenta modificarile patologice in
profunzimea regiunii;
Radiografia organelor cavitale, cum este trompa lui Eustachio;
Ventriculografia, necesara in diagnosticul tumorilor extinse extrapetros.

Incidentele clasice de radiografiere a regiunii petromastoidiene:

Schuller (temporotimpanica);
Stevers (occipito-zigomatica); Mayer (transfrontala); Chausse III (antrotimpanala);
Guillen (transorbitala unilaterala);
Hirtz (axiala a temporalului, cu proiectia cando-craniana).

Incidenta Schuller se recomanda foarte frecvent de catre medicii oto-rino-faringologi.

Permite vizualizarea articulatiei temporo mandibulare, inapoia careia se afla meatul
conductului auditiv extern. Posterior de aceasta se afla apofiza mastoida, cu fata sa
chirurgicala si diverse grupe musculare. Deasupra conductului auditiv extern se observa
marginea superioara a stancii temporalului.
Incidenta Schuller se realizeaza punand subiectul in decubit ventral, cu capul flectat
si situat intr-o parte, astfel incat linia biauriculara (ce uneste cele dona conducte auditive
externe) sa fie perpendiculara pe planul mesei radiologice. Conductul auditiv extern de
partea radiografiata trebuie sa fie situat in centrul placii radiografice, iar pavilionul urechii,
pentru a nu se suprapune regiunii mastoidiene, sa fie tras inainte. Incidenta Schuller se
realizeaza obligatoriu la ambele urechi

F. Examenele hematologice

Hemograma, leucograma, viteza de sedimentare a hematiilor, timpul de

sangerare, timpul de coagulare, numarul trombocitelor, probele hepatice si timpul de
protrombina, examenul de urina si uremia sunt examene care dau indicatii de diagnostic
si de tratament absolut necesare, sugereaza evolutia si prognosticul bolii.
Sangele se recolteaza din vene si capilare, in spital, de obicei pentru bolnavii
internati. Se va recolta chiar a dona zi de spitalizare. Recoltarea se face pe nemancate.

38
Seara se va manca devreme (18-19) si putin, fara grasimi, caci o alimentatie bogata in
grasimi produce tulburarea serului, fenomen care poate falsifica rezultatele analizelor.
Persoanele care obisnuiesc sa manance dimineata, vor manca imediat dupa
recoltarea sangelui. De asemenea, bolnavul nu trebuie sa urmeze tratament
medicamentos inainte de recoltarea sangelui pentru examenele de laborator.
Sticlutele cu sange recoltat vor fi etichetate corect (numele bolnavului, sectia unde
este internat, examenul de laborator cerut de medic, data efectuarii acestor recoltari) si
transportate la laborator imediat, in conditii de asepsie.
Recoltarea urinei este mereu recomandata de medic alaturi de alte examene
de laborator. Se recolteaza urina de dimineata din jetul mijociu, dupa efectuarea toaletei
organelor genitale externe. Urina se va recolta direct in recipientul (eprubeta) steril ce il
primeste bolnavul de la personalul medical. Nu are importanta faptul ca o persoana
a mai urinat in timpul noptii. Recipientul va fi etichetat corect si trimis la laborator.
Daca medicul suspecteaza o infectie urinara, recomanda bolnavului sa faca o
urocultura. In acest caz urina se va recolta tot dimineata, in conditii de sterilitate, intr-o
eprubeta procurata de la laborator, si in aceasta situatie se efectueaza toaleta organelor
genitale externe, cu apa si sapun, pentru indepartarea eventualilor microbi. Femeile
vor specifica daca urina a fost recoltata in perioada menstruala. Se va comunica
laboratorului daca bolnavul este sub tratament si ce medicamente a folosit inainte de
analize, cu cca 24 de ore nu se va consuma lapte sau derivate din lapte, care tulbura urina
si provoaca cresterea calciului in urina. De asemenea, persoanele care urmeaza un
regim fara sare, trebuie sa comunice laboratorului pentru a se cunoaste de ce cantitatea
de sare din urina este scazuta.
Examenul bacteriologic al secretiilor purulente, impreuna cu antibiograma,
orienteaza tratamentul. Recoltarea secretiilor purulente auriculare (patologice) se fac, de
obicei, in laborator. In acest scop, bolnavul trebuie sa stie urmatoarele : nu se va incepe
nici un tratament local sau general cu antibiotice inainte de recoltarea secretiilor : in ziua
recoltarilor nu se fac spalaturi sau instilatii auriculare deoarece s-ar distruge temporal
microbii din secretiile respective.
In concluzie se poate spune ca examenul medical format din anamneza,
examenul clinic general, examen clinic oto-rino-faringologic si examenele de
laborator, permite personalului medical o orientare usoara in stabilirea diagnosticului
in afectiunile din sfera O.R.L.

39
 1.5. INTERVENTII PROPRII SI DELEGATE

Ingrijirea bolnavilor cu otita impune asistentei medicale o serie de interventii

proprii si delegate, ambele categorii importante in aceeasi masura.

A. INTERVENTIILE AUTONOME (PROPRII)

Au menirea de a contribui la vindecarea propriu-zisa a afectiunii otice,

precum si scopul de a vindeca in mare masura sufletul bolnavului, linistind pacientul in
legatura cu tratamentul, evolutia si prognosticul bolii sale, diminuandu-i anxietatea atat
de des intalnita in randul celor spitalizati.
In acest sens, asistenta medicala are drept atributii:
- aerisirea zilnica a saloanelor. Temperatura din aceste saloane va fi ceva mai
ridicata cu 1,2,3C. Umiditatea aerului trebuie sa fie de 60-65%. De multe ori
asistenta medicala va trebui sa ridice umiditatea aerului din salon cu mijloace
artificiale (pulverizari, evaporari, vase cu apa pe calorifer). Deoarece bolnavii cu
afectiuni otice suporta foarte greu zgomotul, ei vor fi plasati in saloanele cele mai
izolate, care nu au ferestre spre strada.
- asigurarea igienei organelor interesate. Va invata bolnavul sa-si spele pavilionul
si orificiul conductului auditiv extern cu apa calduta si sapun, avand grija sa nu se
scurga apa in conduct. La nevoie cerumenul se indeparteaza prin spalatura auriculara.
In afectiunile otice cand pavilionul este afectat, el va fi sters cu tampoane sterile de vata
uscate sau imbibate in alcool sau apa oxigenata. Se evita folorirea tincturii de iod pentru
ca poate produce iritatii sau arsuri. Tot asa se indeparteaza si corpii straini auriculari.
Daca acestia sunt animati (insecte), ei vor fi mai intai omorati prin asfixiere turnand in
conduct o substanta uleioasa (glicerina, ulei de parafina, vaselina) incalzita la
temperatura corpului.
Spalatura auriculara este foarte des intalnita in serviciile O.R.L. Scopul acestei
spalaturi este terapeutic, ea efectuandu-se pentru indepartarea dopurilor de cerumen,
dopurilor epidermice, corpilor straini. Spalatura auriculara se mai utilizeaza in
tratamentul otitelor cronice.

Materiale necesare :

- seringa Guyon de 150-200 ml. Seringa trebuie sa fie pregatita steril si uscat,
asezata pe un camp steril;
- tavita renala de marime mare;
- 2 sorturi de cauciuc, unul pentru bolnav, unul pentru operator;
- un prosop curat care se aseaza la gatul si urnarul bolnavului sub sort;
- lichide de spalatura care de obicei este apa de robinet incalzita la 37C sau in

40
cazul tratamentelor otitei cronice unele solutii prescrise de medic de la caz la caz;
- un scaun pentru asezarea bolnavului.
Pregatirea bolnavului

In conditii obisnuite, bolnavul nu necesita nici o pregatire, intrucat corpurile

straine si dopurile conductului auditiv extern provoaca bolnavului neplaceri foarte
serioase: surditate, acufene, senzatii de plenitudine in ureche, ameteli, bolnavii de obicei
nu au nevoie de o pregatire psihica, spalatura fiind asteptata si dorita de ei. In cazuri
exceptionale, bolnavul trebuie pregatit. Daca dopul de cerumen este vechi, el se va
inmuia cu solutie de carbonat de sodiu in glicerina 1/20 din care se va instila de 3 ori in
conductul auditiv extern al bonavului in preziua spalaturii. In cazul dopurilor epidermice
prea consistente, instilarile se vor face cu o solutie de acid salicilic 1% in ulei de
vaselina. Corpii straini hidrofili cum sunt boabele de legume si cereale se deshidrateaza
prin instalatii cu alcool in ureche inainte de spalatura.

Tehnica

Spalatura auriculara se efectueaza asezand in pozitie sezand pe scaun. Umarul

respectiv se acopera cu un prosop uscat peste care se aseaza sortul de cauciuc pana la gat. Se
verifica temperatura lichidului si se umple seringa Guyon. Sub urechea bolnavului, lipita
bine de obraz se tine tavita renala in care se va scurge lichidul refulat. Se inclina capul
bolnavului spre partea bolnava si se imobilizeaza in aceasta pozitie. Asistenta va trage
pavilionul urechii in sus si inapoi pentru a indrepta conductul auditiv extern. Cu mana
stanga se trage pavilionul, iar cu mana dreapta se injecteaza in conduct lichidul seringii
Guyon. Curentul de apa se indreapta spre peretele superior al conductului ceea ce reduce
presiunea apei, protejand timpanul de traume, bolnavul de reflexe nedorite, cu punct de
plecare timpanul: dureri, ameteli, varsaturi, lipotimie. In timpul spalaturii bolnavul este rugat
sa-si inchida gura in acest mod largindu-se conductul auditiv extern, astfel indepartarea
continutului lui patologic se va face mai usor. Daca operatiunea nu se reuseste se va pregati
bolnavul pentru o noua spalatura.
Dupa tehnica, urechea se usuca cu un tampon de vata. Prin pozitie adecvata se
usureaza evacuarea apei din conduct, care, eventual ar fi ramas pe loc. In lichidul de
spalatura adunat in tavita renala se controleaza prezenta obiectului extras. Dupa terminarea
spalaturii auriculare se face din nou examenul otoscopic al bolnavului.

Combaterea durerilor (otalgiilor)

Acest lucru se realizeaza prin aplicarea compreselor. Scopul este antiinflamator si

analgezic. Aceste comprese se fac cu un strat gros de vata, intins de forma dreptunghiulara
indoit in doua. Compresa se aseaza in jurul pavilionului in forma de potcoava trecand pe sub
lobul urechii peste mastoida si se acopera cu mai multe straturi de vata uscata si apoi cu un
strat impermeabil (de exemplu celofan), la fixarea compresei se va avea grija ca urechea
sanatoasa sa ramana libera. Deasupra compresiei se pot aplica saculete cu nisip sail cu sare

41
calda, eventual o perna electrica, pentru ridicarea temperaturii de sub compresa. In general,
cornpresele se schimba la 2-3 ore.

Combaterea hipertermiei

Asistenta medicala aplica pe fruntea pacientului comprese cu apa rece. Ele se

realizeaza prin impaturirea unei panze inmuiata in apa si stoarsa partial. Deasupra straturilor
umede de panza se aplica un invelis uscat cu scopul de a evita evaporarea rapida a apei din
compresa. Compresele reci au actiune hipotermizanta, analgezica. Pentru a produce
scaderea temperaturii corporale, compresele se schimba tot mai des, caci mentinute mai
mult pe loc preiau temperatura regiunii peste care s-au aplicat. Schimarea se face de 3-4 ori
pana la scaderea temperaturii la valoarea dorita. Efectul compreselor reci poate fi mult
prelungit daca peste acestea se aplica un aparat racitor. Asistenta va preveni bolnavul asupra
neplacerilor legate de aplicarea compreselor reci (singurul moment este primul contact al
tegumentelor cu temperatura compresei). Compresele aplicate pe frunte au si un efect
linistitor.
Pentru mentinerea compreselor reci timp indelungat pe capul bolnavului se poate
proceda astfel: se pregatesc pe o tava servetele mici de aproximativ 20/20 cm si o bucata de
gheata curata cu suprafata neteda. Se inrnoaie servetelele ai apoi se aplica pe suprafata
ghetii. Dupa racire, unul din servetele va fi stors si aplicat pe fruntea bolnavului. Astfel, se
pregatesc mereu noi comprese racite pe gheata care se schimba din 3 in 3 minute pe toata
perioada prescrisa pentru aplicare.
Compresele se mai aplica si pe trunchi si torace tot comprese reci se aplica
si pe ureche. Compresa trebuie sa depaseasca pavilionul urechii in toate directiile,
ajungand in jos pana la unghiul mandibulei.
In afectiunile otologice acestea sunt cele mai frecvente mijloace de
combatere a hipertermiei.

Pregatirea materialelor necesare diferitelor investigatii clinice si paraclinice :

pregatirea fizica si psihica a pacientului pentru aceste investigatii.

Asistenta medicala va pregati si va da medicului in conditii de perfecta sterilitate,

toate materialele si insrumentele necesare in vederea efectuarii otoscopiei, aspiratiilor
auriculare, toaletei auriculare, polipectomiei auriculare. Aceste insrumente sunt:
oglinda frontala, specule nazale si auriculare, pensa auriculara, lampa de spirt,solutii
medicamentoase.
In dimineata cand asistenta va recolta produse biologice bolnavilor,ea isi va
pregati recipientele in care va pune sangele recoltat, le va eticheta corect (numele si
prenumele bolnavului, examenul de laborator cerut, sectia unde este internat bolnavul,
data recoltarii si salonul bolnavului). Va pregati seringi si ace sterile, garoul, substantele
anticoagulante necesare, alcool sanitar, tampoane de vata sterile. Va efectua orice
recoltare in conditii de asepsie riguroasa si se va asigura ca transportul la laborator a
recipientelor cu sangele recoltat se face imediat dupa terminarea recoltarilor, si in

42
conditii sterile.
Pregatirea psihica a bolnavului consta in explicarea tehnicilor de investigatii
clinice ce urmeaza a se aplica, in diminuarea anxietatii bolnavului. Asistenta ii va
explica importanta respectarii medicatiei, a spitalizarii, evolutia bolii in urma
respectarii medicatiei si prognosticul bolii daca nu s-ar respecta acest tratament
medicamentos.
De asemenea, bolnavul va trebui sa fie informat asupra unor reactii adverse ce pot
aparea in urma tratamentului sau in urma efectuarii otoscopiei sau a altor examene de
specialitate.Ele trebuie sa stie ca aceste reactii nu sunt periculoase si dispar in cateva
minute sau ore. Astfel in urma otoscopiei sau in urma aspiratiilor auriculare pot
aparea ameteli, ca urmare a iritatiei partilor componente ale urechii medii.
La bolnavii carora li se fac polipectomii auriculare se face anestezie locala cu
xilina 2%. Unul din efectele adverse ale xilinei in conductul auditiv extern, bolnavul va
ameti, dar nu trebuie sa intre in panica.Asistenta trebuie sa-1 informeze despre acest
efect al xilinei.
De asemenea, in timpul efectuarii anumitor manevre otoscopice sau de alta
natura, (recoltari, administrarea tratamentului injectabil) asistenta va purta un dialog
cu bolnavul, pentru a-i alunga teama si a-1 face mai cooperabil cu echipa de
ingrijire.
Pregatirea fizica consta in faptul ca asistenta medicala va mentine capul
bolnavului in pozitia corespunzatoare pentru diferite tratamente auriculare: mana dreapta
a asistentei este pusa pe fruntea pacientului, iar cea stanga este pusa in regiunea
occipitala, bolnavul tinand capul intors astfel incat urechea bolnava ,,sa primeasca"
lumina reflectata, medicul examinand mai usor conductul auditiv extern si
timpanul. Bolnavul va sta pe scaunul special de examinare, din cabinetul de
consultatii O.R.L.
Asistenta va informa pacientul ca in dimineata recoltarii produselor biologice si in
dimineata efectuarii polipectomiei auriculare, nu trebuie sa manance si sa bea nimic.
Va conduce la salon fiecare pacient care a fost examinat in vederea prevenirii
caderilor, datorita ametelilor si tulburarilor de echilibru ce pot apare in urma
investigatiilor locale.
Asistenta medicala va ajuta bolnavul in efectuarea instilatiilor auriculare cu solutii
medicamentoase prescrise de medic, va ajuta bolnavul in efectuarea igienei personate.
Orice tehnica aplicata de catre asistenta medicala se va realiza cu multa rabdare si
intelegere.
Asistenta medicala are datoria sa urmareasca zilnic functiile vitale si vegetative,
notand valorile in carnetelul personal si in foaia de temperatura.

Temperatura se urmareste cu atentie: se masoara dimineata si seara cu termometrul

medical gradat dupa scara Celsius. Inainte de masurarea temperaturii, termometrul va fi
controlat daca functioneaza si daca mercurul este coborat.Temperatura se masoara cel mai
adesea in axila. Bolnavul va sta in decubit dorsal sau sezand, isi sterge cu un prosop cavitatea
axilara, introduce termometrul in axila, apropie bratul de trunchi si este mentinut 10 minute.

43
Dupa aceea asistenta citeste valoarea temperaturii si noteaza cifric si grafic in foaia de
temperatura, cu un creion albastru.Termometrele se pastreaza in recipiente speciale cu vata
pe fundul lor, cu dezinfectant(cloramina 10% sau bromocet 1%).

Valoarea normala a temperaturii este de 36-37C.

Pulsul se masoara de doua ori pe zi (dimineata si dupa amiaza). Se noteaza in foaia

de temperatura cu culoare rosie. Frecventa pulsului creste paralel cu temperatura. Pentru
fiecare grad de temperatura in plus, frecventa pulsului creste cu 8-10 pulsatii pe minut.
Pulsul se percepe la artera carotida, radiala, femurala, poplitee, safena. Inainte de a i se lua
pulsul, bolnavul va sta 15 minute in repaus fizic si psihic. Valoarea normala a pulsului este de
60-80 pulsatii pe minut.

Tensiunea arteriala se masoara cu ajutorul tensiometrelor, prin mai multe metode,

dintre care cea mai folosita este cea auscultatorie (metoda Karot Kov). Alte metode:
palpatorie(Riva-Rocci) si oscilometrica.
Bolnavul va sta in decubit dorsal cu membrul superior intins si relaxat, sau sezand cu
bratul rezemat, bine intins,relaxat. Principiul metodei, consta in comprimarea bratului cu
ajutorul unui manson pneumatic de cauciuc.
Un manometru aflat in deviatie indica valorile presiunii din manson. Cu ajutorul unui
stetoscop aplicat sub manson in dreptul arterei humerale se percepe un zgomot ritmic aparut
la decomprimare, in momentul in care presiunea din manson egaleaza presiunea sangvina
maxima. Continuand decomprimarea se constata o accentuare progresiva a zgomotelor dupa
care acestea scad in intensitate (acest moment reprezinta tensiunea arteriala minima).
Manseta pneumatica trebuie sa fie strans aplicata pe brat. Ea nu va fi tinuta umflata prea mult
timp pentru ca produce hipertensiunea venoasa care creste tensiunea minima. Bolnavul
trebuie sa fie in repaus fizic si psihic. Tensiunea arteriala se va masura de mai multe ori si
daca valorile sunt diferite se iau in consideratie ultimele valori. In unele cazuri
tensiunea arteriala difera la cele dona membre superioare (cauza este scaderea
circulatiei la nivelul membrului respectiv). Valoarea normala a tensiunii arteriale
este de 115-140 mmHg (tensiunea arteriala maxima) si 75-90 mmHg (tensiunea
arteriala minima), insa aceste valori depind de varsta, stari fizio-patologice. In foaia de
temperatura se noteaza cu pix albastru.

Respiratia : se masoara urmarind miscarile de expansiune a toracelui prin

inspectie sau se aseaza palma pe peretele toracic. Valoarea normala este de 16-18
respiratii pe minut. In foaia de temperatura se noteaza cu creion albastru. Se
urmaresc si se noteaza grafic in foaia de temperatura si eliminarile de scaun si urina. In
caz de constipatie se efectueaza clisme uleioase, se administreaza purgative.

Diminuarea anxietatii bolnavului

Inca din prima zi a internarii asistenta medicala are datoria de a familiariza

44
bolnavul cu colegii de salon si de ai arata circuitul spitalului (sectiei O.R.L.). Va purta
convorbiri cu pacientul, in vederea protejarii psihicului si a sustragerii atentiei si a fricii
de necunoscut privind boala sa.
Asistenta va explica bolnavului ca spitalizarea este necesara pentru
supravegherea medicala foarte atenta, pentru asigurarea unui tratament
medicamentuos adecvat. De asemenea, se va convinge pacientul ca trebuie sa
coopereze cu echipa de sanatate acceptand cu usurinta conduita terapeutica si
diversele examene clinice si paraclinice care i se vor aplica. Unele medicamente
dau si reactii adverse pe care asistenta are datoria sa i le descrie bolnavului pentru ca
acesta sa nu se sperie la aparitia lor. Bolnavul va sti sa urmeze un regim alimentar
desodat, tot din convorbirile lui cu asistenta.
Asistenta medicala va informa bolnavul despre evolutia si prognosticul
bolii, despre eventualele complicatii ce ar putea aparea in urma nerespectarii
tratamentului impus de medic. La internare, asistenta va invata pacientul sa evite
patrunderea apei in urechea bolnava, sa isi efectueze toaleta auriculara numai cu solutii
medicamentoase prescrise de medic; sa evite frigul, umezeala si agentii poluanti; sa
evite si sa trateze cat mai precoce orice infectie acuta a cailor respiratorii superioare; sa
urmeze tratamentul prescris de medic la externare; sa revina periodic la controlul
O.R.L..
Anxietatea poate fi cauzata de otalgii si hipertermie. Prin aplicarea compreselor
calde pentru diminuarea durerilor auriculare si aplicarea compreselor reci (ude)
pentru diminuarea febrei, asistenta contribuie la diminuarea pana la disparitie a
anxietatii.

Supravegherea starii generale. a bolnavului

Asistenta va urmari zilnic starea generala a bolnavului, faciesul care poate fi

semnificativ sau nu semiologic, reactiile la tratamentul medicamentos, calitatea si
cantitatea somnului, modul in care bolnavul mananca respectand regimul
alimentar impus de medicatie (alimentatia va fi adaptata perioadei de evolutie a bolii;
in perioada febrila bolnavul va urma un regim hidrozaharat: lichide, lapte, zeama de
fructe, supe de legume; apoi alimentatia va deveni aproape normala, regimul fiind
uneori hipo sau desodat, de exemplu cand tratamentul cuprinde si Prednison). De
asemenea, asistenta va urmari modul in care se deplaseaza bolnavul, daca el respecta
regulile de igiena personala si daca este apatic. In mod deosebit asistenta va urmari zilnic
functiile vitale si vegetative.

B. INTERVENTIILE DELEGATE

Se adreseaza unor masuri generale si locale.

Tratamentul general al otitei medii este format din:

45
 Tratamentul antiinfectios: administarea de antibiotice in functie de gravitatea
bolii si de antibiograma, cum ar fi : Penicilina, Ampicilina, Oxacilina, Gentamicina, in
doze diferite (calea de administrare este inrramusculara sau orala). Cele patru
antibiotice enuntate se administreaza in formele de otite cauzate de streptococ.
Daca agentul infectios este stafilococul se administreaza Oxacilina, Doxacilina in
asociere cu Gentamicina.
Tratamentul antiinflamator va contine Prednison, Aspirina, Diclofenac.
Tratamentul antitermic: Algocalmin, Paracetamol, Fortral.
Tratamentul analgezic: Algocalmin, Antinevralgic.
Vitaminoterapie: vit. Bl, B6, B12, A+D2, C.
Tratamentul antihistaminic: Niflan, Romergan, Tavegyl, Clorofeniramin.
Tranchilizante: Diazepam, Medazepam, Fenobarbital.

Tratamentul local consta in :

a) In otita neperforata:

- instilatii auriculare caldute (in scop analgezic si resorbitiv) cu glicerina boricata

2-4%, boramid, alcool boricat (de 3 ori pe zi cate 8-10 picaturi);
- aplicatii locale de caldura si fizioterapie (saculet cu sare sau nisip incalzit, perna
electrica, termofor, solux, roentgenterapie antiinflamatoroare);
- D.N.F. (instilatii nazle, gargarisme) este obligatorie indiferent de faza evolutiva a
otitei, pentru toata durata bolii, cu scopul de a diminua sursa infectiei otice;
- Timpanotomia este indicata de prezenta unora din urmatoarele elemente
simptomatice : mentinerea starii generale alterate (febra, frison, insomnie),
bombarea marcata si stergerea reperelor anatomice ale timpanului, otologie
violenta, cefalee puternica, reactie mastoidiana accentuata, reactie meningitica sau
labirintica (redoarea cefei, vertij, nistagmus). Timpanotomia are scop explorator
(recoltarea secretiei otice pentru examenul bacteriologic si antibiograma) si
terapeutic (drenajul corectiei purulente). Materiale necesare: acul de paracenteza,
solutie anestezica (cocaina), tampoane sterile, solutii dezinfectante pentru spalarea
auriculara, tavita renala. Tehnica se executa de medic, in cadranul postero-inferior
al timpanului. Se lasa sa dreneze secretia, se fac spalaturi caldute cu apa oxigenata
diluata. In orificiul creat se lasa cateva zile o mesa pentru drenaj. Timpanotomia
executata la timp si corect duce la vindecarea buna a bolii, orificiul din timpan se
vindeca fara sechele si auzul nu sufera.

c) In otita perforata:

Tratamentul are ca obiectiv asigurarea unui drenaj suficient al puroiului din casa
timpanului si cicatrizarea plagii timpanice si recuperarea functiei auditive.
In otitele cu perforatii spontane mici, insuficiente, in care persista inca otalgia si

46
febra, se practica timpanotomia. Favorizarea drenajului se face prin pansamente
auriculare. Se vor aplica:

- Pansamente uscate - mese de tifon steril aplicate in contact cu perforatia

timpanala, dupa stergerea sau aspirarea secretiilor din conduct schimbate de 3-4
ori pe zi.
- Pansamente umede (favorizeaza drenajul puroiului). Prin bai auriculare cu
ser fiziologic caldut, acid boric in solutie 2-4%, apa oxigenata, rivanol. Baile
auriculare vor fi practicate de 2-3 ori pe zi, cu solutii incalzite la temperatura corpului
dupa aspiratia sau stergerea secretiilor din conduct. Dupa reducerea supuratiei
auriculare putem favoriza cicatrizarea timpanului prin instilatii de alcool 70, acid
boric 8-10 picaturi pe zi. Se aplica in continuare D.N.F.

Persistenta hipoacuziei, dupa oprirea completa a supuratiei si cicatrizarea perforatiei,

necesita insuflatii tubare si masaj vibrator al timpanului. In otitele externe tratamentul consta
in:
- Tratamentul general, administrare masiva de antibiotice, analgezice, sedative,
vitaminoterapie, vaccinoterapie (anatoxina stafilococica);
- Tratament local, incixzii largi pe fata posterioara a pavilionului si chiuretarea
fragmentelor de cartilaj necrozat;
- Infiltratii periauriculare de novocaina si antibiotice (injectii in focar si in jurul
focarului supurativ);
- Badijonari limitate cu tinctura de iod;
- Mese imbibate in rivanol 1-2%0 ;
- Caldura uscata, raze ultrascurte, roentgenterapie, pe regiunea auriculara;
- In stadiul de abcedare se va face incizia colectiei purulente, cu furunculotomul.
Dupa abcedare se vor facr bai auriculare cu alcool boricat 2-4 %, apa oxigenata sau
antibiotice.

PARTICULARITATI DE INGRIJIRE A COPIILOR CU OTITA

Asistenta va trebui sa mentina copii in pozitie favorabila in timpul examinarii, in

brate, fixand cu o mana antebratele copilului de torace, iar cu cealalta capul in pozitia ceruta
de medic. Daca copilul este agitat, ea va fixa membrele inferioare intre genunchi.
Pentru a preveni smulgerea tampoanelor, a meselor, in jurul articulatiilor cotului se
fixeaza mansoane de carton sau atele drepte pentru perioada de timp necesara.

47
 I.6. EVALUAREA: EVOLUTIE, COMPLICATII, PROGNOSTIC

Otitele medii catarale acute au evolutie favorabila sub tratament rinofaringian

dezinfectant. totalitatea manifestarilor cedand cu atenuarea inflamatiei si repermeabilizarea
trompei lui Eustachio. In lipsa tratamentului otita catarala acuta poate evolua spre o otita
acuta supurata, prin suprainfectarea exudatului din casa timpanului. La unii, recidivele sunt
frecvente si boala se cronicizeaza, avand consecinte grave asupra functiei auditive. Durata
otitei catarale acute este de 7-14 zile. In majoritatea cazurilor vindecarea apare fara a lasa
sechele.

Otitele medii catarale cronice au evolutie spontana, ducand de regula spre o

otita adeziva, cu atrofia membranei timpanice, cloazonarii prin organizarea fibroasa a
exudatului si consecinta functionala a surditatii propriu-zise mixte. Alteori, alterarea
reactivitatii duce la timpano-screloza, proces plastic al submucoasei cu consecinta
anchilozarii fibroase a lantului osicular.

Otitele medii supurate acute au evolutie variabila, in functie de natura si

virulenta germenului patogen, varsta bolnavul, terenul, reactivitatea generala si locala a
organismului, conditiile anatomice, precocitatea diagnosticului si a instituirii
tratamentului. Obisnuit otita acuta supurata isi termina evolutia in 2-4 saptamani. Dupa
costituirea colectiei purulente, perforarea spontana sau chirurgicala a timpanului este
urmata pentru 8-14 zile de evolutia si involutia otoreei pana la disparitia secretiilor si
vindecarea leziunilor mucoasei si membranei timpanale. Orice obstacol in drenarea
colectiei, o reactivitate organica deficitara, o alta infectie locala sau generala poate
modifica evolutia procesului otic, intarziind vindecarea si favorizand aparitia
complicatiilor (mastoidita, meningita, tromboflebita golfului jugular).
Perforatia mezotimpanala este semnul unei otite medii cu tendinta la evolutie
benigna. Nu este periculoasa pentru ca nu produce retentie purulenta si nu afecteaza
osul. De retinut este faptul ca pana la perforatie otita medie supurata acuta evolueaza cu
un singur microb, iar dupa aceea flora devine mixta, polimorfa. Streptococul piogen
imprima otitei tabloul clasic si tendinta relativ frecventa la complicatii. Stafilococul
piogen imprima secretiei purulente culoarea galbena, iar in evolutie, obisnuit, lipsa
complicatiilor. Pneumococul lanceolat imprima otitei o evolutie benigna.
Pneumococus mucosus produce otitei cu evolutie lenta, aproape asimptotica,
germenul producand leziuni profunde ale tesutului osos otomastoidian de unde
poate produce cu usurinta complicatii grave endocraniene. Bacilul Friedlander nu
imprima forme evolutive particulare otitei.
La batrani otita acuta supurata are o evolutie putin zgomotoasa, fara tendinta la
perforare spontana, dar frecvent spre complicatii mastoidiene.
Otita gripala, prin suprainfectare, poate evolua spre otita supurata. Cu tratament

48
corect se vindeca in 4-6 zile. Virusul gripal, ca virus neurotrop, poate provoca si
distructii in urechea interna.

Otita scarlatinoasa se poate complica cu labirintita si paralizie faciala sau se poate

solda cu surditati grave de perceptie (mai ales la copiii mici) generatoare de surdo-
rnutitate castigata mai ales in cazul in care procesul necrotic evolueaza concomitent
la ambele urechi.
Otita rujeolica se complica cu mastoidita.Este in general benigna. Infectia
poate capata un caracter distinctiv, uneori virusul manifesta neurotropism pentru
urechea interna dand leziuni grave.
Otita tusei convulsive are tendinta la cronicizare.
Virusul urlian are tropism deosebit de mare pentru urechea interna, unde
produce leziuni frecvente in segmentul cohlear. Aceasta predispozitie a virusului
urlian explica aparitia surditatii urliene, instalata brusc, cu localizare unilaterala de
perceptie (incuperabila, de obicei).
De regula, supuratia cedeaza in 10-14 zile, dupa o antibioterapie
corespunzatoare si inlaturarea cauzelor rinofaringiene care an determinat
supuratia, dupa care urmeaza cicatrizarea timpanului(in 7-10 zile).
Evolutia prelungita si recidivele sunt dona incidente care se datoresc aceleasi
cauze, si anume, o proasta functie tubara.

a) Daca dupa 10-12 zile criteriile de vindecare nu au aparut, este vorba de o

evolutie prelungita, care trebuie considerata ca o veritabila complicatie. Daca
persista scurgerea auriculara, infiltratia membranei timpanale, o stare subfebrila, se
indica ablatia vegetatiilor adenoide care pot intretine de cele mai multe ori aceasta
situatie. Daca si dupa aceasta interventie terapeutica vindecarea nu apare, va trebui sa se
aiba in vedere trecerea catre o complicatie mastoidiana.
b)Recidivele sunt conditionate deprezenta vegetatiilor adenoide la copii si
pentru inlaturarea lor, este nevoie de ablatia vegetatiilor. Daca si dupa
adenoidectomie, recidivele sementin, este indicat sa se examineze sub microscop
timpanul in afara perioadelor de acutizare. De multe ori acest periexamen pune in
evidenta o otita seromucoasa cronica, cu episoade de infectie acuta. In aceste cazuri,
in afara puseelor timpanul pare a fl normal.El isi modifica aspectul in momentul
repetarii puseului infectios rinofaringian.

Otitele medii supurate cronice

Un numar important de suferinte cronice ale urechii medii se vindeca

spontan, altele necesita insa, un tratament medical. Otitele medii se vindeca
spontan, nu sunt in general grave, nu expun la complicatii singurul inconvenient fiind
otoreea. Otitele care necesita tratament medical, pot expune la surditati mai mult sau mai
putin importante, la complicatii endocraniene. Pot apare o serie de sechele in casa
timpanului, care se insotesc de grade diferite de surditate. Otitele cronice cu tendinta

49
evolutiva conduc de obicei catre complicatii endocranine determinate eel mai frecvent de
evolutia unei otite colesteatomatoase.

Otita tubara (otita supurata cronica simpla) poate dura toata viata, cu perioade de
acalmie, cand otoreea poate dispare, si reacutizari cu secretie abundenta si
otalgie.Reacutizarile sunt determinate de retentia puroiului sau corespund cu infectiile cailor
respiratorii superioare.Otoreea tubara este rebela la tratament. Vindecarea depinde in mare
masura si de modul de echilibrare imunologica generala si locala.

Otitele medii cronice purulente dau complicatii numeroase. Sediul procesului

patologic este epi sau mezotimpanul si cavitatile mastoidiene, care au conditii proaste de
drenaj si vin in raporturi periculoase cu organele vitale periauriculare. Aparitia
complicatiilor este favorizata de retentia puroiului in cavitatile otomastoidiene, pe o boala
infecto-contagioasa.

Propagarea infectiei otice se face prin: continuitate directa prin ferestrele labirintice,
canalul auditiv extern, canalele vasculare si venoase, fisuri; continuitate din aproape in
aproape; la distanta, pe calea limfatica si vasculara.
In functie de calea de propagare a infectiei, complicatiile supuratiilor otice:
De vecinatate: complicatii osoase,endocraniene, nervoase;
La distanta: septicemia auriculara.

Complicatii osoase

Osteomielita temporala si occipitala - reprezinta propagarea procesului infectios otic

exocranian la osul temporal si occipital. Apare mai frecvent la copii si la adolescenti.

Complicatii endocraniene

Sunt cele mai grave complicatii ale supuratiilor otice. Tabloul clinic al acestora este
format din cefalee intensa paroxista, febra, frison, stare generala alterata, scadere ponderala,
agitatie, tulburari ale sistemului nervos.
Labirintita otogena
Poate complica eel mai des otitele acute grave din cursul bolilor infectio-
contagioase (scarlatina, gripa). Simptomatologia cuprinde ameteli, greata, varsaturi,
pierderi de echilibru, surditate accentuata, acufene, nistagmus. Bolnavul este palid,
transpirat, sta imobil, orice miscare declansandu-i ametela. Surditatea este de tip
perceptie. Infectia poate determina o labirintita seroasa sau o labirintita supurata
circumscrisa sau difuza.
Flebita sinusului lateral (periflebita, endoflebita, tromboflebita)
Este o complicatie frecventa. Este determinata de raporturile intinse ale sinusului
venos lateral cu mastoida si urechea medie. Tromboflebita sinusului lateral se
insoteste frecvent de septicemie. Debutul brusc, cu frison, febra mare, alterarea starii

50
generale, semne de iritatie meningiala, cefalee puternica. La examenul local se constata
impastarea tegumentelor mastoidiene si durere vie la apasarea inapoia marginii
posterioare a mastoidei.
Abcesul extradural
Este greu de diagnosticat preoperator si reprezinta extinderea si localizarea
supuratiei otice intre duramater si scheletul cranian. Tabloul clinic cuprinde: starea
generala relativ buna, inapetenta, oboseala, apatie, incapacitate de munca fizica si
intelectuala, cefalee persistenta cu localizare temporala, otoree abundenta si fetida,
durere neta la apasarea digitala, la apasarea regiunii mastoidiene. Diagnosticul se pune
numai intraoperator.
Abcesul subdura
Apare mai ales in cursul otomastoiditelor cronice. Este o forma de trecere
intre abcesul extradural si cel encefalic.
Meningita otogena
Se caracterizeaza prin cefalee intensa si difuza, fotofobie, rahialgii, durere la
apasarea pe muschii cefei, varsaturi,constipatie, febra, somnolenta, pozitia in 'cocos de
pusca, redoarea cefei, semnul Brudzinski, hiperestezie cutanata.
Abcesul cerebral
Reprezinta supuratia localizata sau difuza a tesutului cerebral. Diagnosticul este
impus de simptomele net manifestate: frison, febra, leucocitoza, cefalee atroce, staza
papilara, bradicardie, varsaturi, paralizii ale nervilor cranieni,hemiplegie, tulburari
psihice, halucinatii, delir, coma.
Abcesul cerebelos
Supuratia difuza, mai rar localizata, a tesutului cerebelos, poate lua nastere in
cursul unei otomastoide, tromboflebite, meningite. Sindromul infectios este mult
mai manifest ca in abcesul cerebral, sindromul de hipertensiune este mai violent.
Sindromul cerebelos se manifesta prin tulburari statice (tremuraturi), chinetice (tulburari
de sens si vorbire), tulburari ale miscarilor pasive.

Complicatii nervoase

- paraliza faciala
Este o complicatie frecventa in cursul supuratiilor otice. Diagnosticul se
bazeaza pe existenta supuratiei otice si a unei paralizii faciale periferice (lezarea ambelor
ramuri terminale ale facialului). Se manifesta prin asimetria si inexpresibilitatea fetei,
stergerea cutelor frontale, devierea laterala a comisurii bucale. Ca urmare, miscarile de
incretire a fruntii, de inchiderea a ochilor, de a arata dintii sau de a fluiera sunt abolite.
Aparitia paraliziei faciale in otitele acute neperforate impune timpanotomia de
urgenta.

Otomastoidele

Sunt cele mai frecvente complicatii ale otitelor supurate acute si cronice. In

51
orice otita exista secretii purulente in cavitatile mastoidiene (dureri retroauriculare
spontan sau la palpare). Nu se poate vorbi de otomastoidita decat atunci cand s-au
produs leziuni anatomice ale structurii osoase mastoidiene, decelabile, clinic sau
radiologic,
Tabloul clinic: persistenta si accentuarea durerilor otice dupa drenajul
transtimpanic spontan sau chirurgical, hemicranie, febra, otoreea poate dispare sau
creste in cantitate. Obiectiv se constata tumefactia regiunii mastoidiene, cu tegumente
calde si rosii, pavilion auricular decolat si impins inainte, santul retroauricular
disparut. Otoscopic se observa o secretie purulenta abundenta, perforatia timpanica
este situata de obicei superior, timpanul este bombat. Examenul functional pune in
evidenta o hipoacuzie accentuata de transmisie, cu semne de iritatie labirintica.
Tratamentul otomastoidelor este chirurgical (evitare petromastoidiana totala).

Sechelele otitelor

Se impart in trei categorii: sechele simple neevolutive, timpanoscreloza,

otita fibroadeziva.
Sechelele simple neevolutive se manifesta ca perforatii timpanice restante,
eventual insotite de leziuni ale lantului osicular. Riscul unei perforatii permanente rezida
in posibilitatea de infectie in cazul patrunderii apei in ureche.
Timpanoscreloza este degenerescenta fibro-hialina a corionului urechii
medii ce permite o circulatie libera a arului in urechea medie.
Otita fibroadeziva este o afectiune a urechii medii caracterizata prin dezvoltarea
unor aderente fibroase in casa timpanului, evoluand in majoritatea cazurilor
inapoia unei membrane timpanice inchise. In ceea ce priveste evolutia otitei
sugarului, otita manifesta evolueaza favorabil daca este tratata corect si la timp. Otitele
latente conduc frecvent la tulburari digestive grave sau se mai pot complica cu piurie,
pneumopatii, otomastoide, menirigite, abcese cerebrale.

52
 I.7. EDUCATIA PENTRU SANATATE

Unul din obictivele propuse de asistenta medicala este mentinerea starii de

sanatate a pacientilor, in conditii optime, pe o perioada de timp cat mai mare. In acest
scop, pacientilor li se face educatie pentru sanatate constand in :

Evitarea patrunderii apei si a sapunului in urechea bolnava (acest lucru este

valabil pentru toata viata la persoanele care raman cu perforatii de timpan; daca ulterior,
acesti oameni vor face timpanoplastii, patrunderea apei in urechea bolnava nu mai
este un pericol).
Efectuarea toaletei auriculare numai cu solutii medicamentoase prescrise de
medic. Ele vor fi usor incalzite, pentru a nu genera reactii adverse.
Evitarea frigului, umezelii, agentilor poluanti si traumatizanti sonori. Urmarea
unui regim bogat in calciu si vitamine.
Regim de viata echilibrat.
Evitarea oricarei infectii acute a traectului respirator (si eventual, tratarea la
timp a acestei infectii).
Urmarea tratamentului prescris de medic la externare.
Alimentatia sa fie corespunzatoare din punct de vedere calitativ si cantitativ.
Evitarea aglomeratiilor, a persoanelor bolnave pentru a preintampina aparitia
unei eventuale boli. Calirea organismului prin aer, apa, soare, pentru a determina
cresterea rezistentei organismului la agentii infectiosi.
Evitarea expunerilor la zgomote si scoaterea bolnavilor din mediu
zgomotos.
Control periodic O.R.L.

53
CAPITOLUL II : PLAN DE INGRIJIRE A

PACIENTILOR CU OTITA

54
 CAZUL I: PACIENTA N.S. CU

DIAGNOSTICUL: OTITA MEDIE SUPURATA

BILATERALA REACUTIZATA

55
 II. 1. CULEGEREA DATELOR

Surse de informatii:
Directe: pacienta
Indirecte: familia pacientei
Dosarul medical actual (F.O. 4553)
Membrii echipei de ingrijire

Metode de culegere a informatiilor:

Interviul
Observatia

1. DATE RELATIV STABILE

Nume si prenume: N.S.

Varsta: 46 ani
Sex: feminin
Stare civila: casatorita
Domiciliul: str. Aleea Scolii nr.5, bl. 48 B, ap. 3, Ploiesti, Prahova

2. CARACTERISTICI INDIVIDUALE

Nationalitate, limba: romana

Religie: ortodoxa
Cultura: nivelul mediu de cultura
Ocupatia: contabil, Artsani Ploiesti

3. GESTURI PERSONALE SI OBICEIURI

Mod de alimentare

Masticatie usoara, eficace. Reflex de deglutitie prezent. Dentitie buna, intacta,

bine ingrijita, fara carii sau proteze dentare. Limba umeda, roz, fara depozitie. Gingii
roz, aderente dintilor.
Alimente preferate: mancaruri cu specific vegetarian, dar nu numai. Dintre
fructe prefera citricele.
Bea bauturi racoritoare si zilnic 2 cesti de cafea.

56
 Ocazional fumeaza.
Serveste mese cu orar regulat, de trei ori pe zi. Ii place sa ia masa in compania
familiei si in conditii de igiena riguroasa.

Mod de petrecere a timpului liber

In timpul liber pacienta se ocupa de treburi casnice, citeste, vizioneaza

diverse emisiuni TV, filme, croseteaza.
Ii place sa se plimbe seara, cateva minute impreuna cu fiica sau cu sotul sau, ii
place sa lucreze, ascultand muzica clasica.
La fiecare sfarsit de saptamana merge in vizita la socrii, domiciliati in loc. Brazi,
jud. Prahova.

Conditii de viata si munca

Pacienta locuieste impreuna cu fiica si cu sotul ei intr-o casa formata din patru
camere spatioase, salubre si un hol mare. Toate incaperile au temperatura, umiditatea
si luminozitatea adecvate.
Profesional, pacienta este devotata meseriei sale si este intr-o continua
perfectionare profesionala. Cu colegii de munca este o fire deschisa si ajutatoare.
Reteaua de sustinere: familia.
Relatia cu familia: Este o mama si o sotie ideala. Acorda sprijin moral si nu
numai, de cate ori o solicita membrii familiei. Relatii bune are si cu parintii si socrii pe
care ii respecta, intelegandu-se la orice stare sufleteasca specifica varstei, ii sprijina pe
plan financiar. Le insufla speranta si increderea in viata.

EVENIMENTE BIOGRAFICE LEGATE DE SANATATE

A.H.C.- fara importanta

A.P.F.- menarha la 15 ani
- ciclu menstrual: relativ abundent, dureaza 4-5 zile, cu dureri
moderate in prima zi
- copilul nascut pe cale naturala, fara suferinte la nastere.

A.P.P.- Bolile copilariei prezente

- apendicectomie la 15 ani
- fractura membrul inferior drept la 8 ani
- repetate pusee otice la 22, 27, 32 ani

57
 ELEMENTE FIZICE SI REACTIONALE

- Greutate 75 Kg, inaltime 1,63m

- Grup sangvin A2, Rh (+)
- Acuitatile vizuala, tactila si olfactiva: normale
- Acuitate auditiva: hipoacuzie bilaterala de transmisie
- Nu prezinta nici un fel de alergii.
- Nu prezinta nici un tip de proteze
- Somn: normal calitativ si cantitativ, odihnitor. Rar doarme 2-3 ore dupa
amiaza
- Mobilitate: normala
- Mers corect, capul drept, privirea inainte. Corpul drept, spatele drept, bratele pe
langa corp, usor leganate. Membrele superioare si inferioare simetrice si fara
modificari anatomice.

INFORMATII LEGATE DE BOALA

Motivele internarii:

- Otoree bilaterala
- Otalgie bilaterala
- Hipoacuzie bilaterala de transmisie
- Febra
- Ameteli
- Cefalee
- Acufene

Istoricul bolii:

Pacienta cu veche suferinta otica, boala fiind diagnosticata in 1980, cand in

urma unei rinofaringite severe a aparut otita medie supurata acuta bilaterala.
Simptomatologia a aparut brusc, cu otoree si otalgie bilaterala, cefalee. Sub
tratament medicamentos ambulator boala s-a vindecat intr-o saptamana si
jumatate. Tratamentul a constat in tratament general (antibioterapie si
vitaminoterapie) si tratament local (toaleta auriculara zilnica cu solutii antiseptice,
aspiratii auriculare efectuate din doua in dona zile de catre medicul specialist).
Antibioterapia a constat in administarea de Penicilina 1.000.000 U.I.+200.000 iv (o
jumatate de flacon) la un interval de 6 ore, pe cale intramusculara. Administrarea de
penicilina a durat 4 zile.
Vitaminizarea a constat in administrarea de vitamina Bl si B6 o fiola in fiecare zi,
pe cale intramusculara. S-au administrat si comprimate de vitamina C200 (3
comprimate pe zi pe cale bucala), vitamina A+D2 (4 comprimate pe zi pe cale

58
bucala). Vitaminoterapia a durat 10 zile de la debutul bolii. Dupa o saptamana si
jumatate, boala a disparut, urechile ramanand uscate.
La varsta de 25 de ani apare un puseu otic, cu debut brusc, febra mare, ameteli,
cefalee, otoree si otalgie bilaterala, cu accentuarea simptomatologiei de partea urechii
drepte. Simptomatologia severa a obligat bolnava sa se interneze in sectia O.R.L. a
Spitalului Boldescu.

Examenele clinice si paraclinice au confirmat diagnosticul: otita medie supurata

cronica bilaterala.
Sub tratament medicamentos local, evolutia bolii a fost buna. Tratamentul
general a constat in antibioterapie, vitaminoterapie si dezinfectie nazo-faringiana.
Antibioterapia a fost formata din Penicilina (administrata ca in modul anterior),
Cloranfenicol (2 flacoane pe zi administrate 1 flacon la 12 ore,
intramuscular),Biseptol(2 comprimate la 12 ore, pe cale orala). Vitaminoterapia a fost
formata din vitaminele A+D2 si C200.
Dezinfectante nazo-faringiene: Bixtonim 2-3 picaturi intranazal de 2-3 ori pe zi,
Faringosept 2-3 comprimate pe zi pe cale bucala.

Examenele paralitice efectuate in aceasta perioada:

Leucocite 11200/mm3
Hemoglobina 12,83 g%
Glicemie 0,95 g%
UreeO,36g%
Tymol 1,69 U.I.
ZnSO470U.I.
Examen urina; urina limpede,albumina si glucoza absente
Sediment urinar; epitelii plate relativ frecvente, leucocite rare.

Bolnava a fost internata in perioada de urgenta tot in sectia O.R.L. acuzand

tulburari grave de echilibru, ameteli, otoree bilaterala accentuata, otalgii bilaterale severe,
cefalee, acufene, hipoacuzie bilaterala de transmisie. Boala a debutat cu o zi inainte de
internare, zi in care pacienta si-a administrat din proprie initiativa 2 capsule de Oxacilina
la 6 ore pe cale orala, 2 comprimate Biseptol la 12 ore pe cale orala si a efectuat toaleta
auriculara cu solutie de Rivanol.
Simptomatologia accelerandu-se, obliga bolnava sa apeleze la serviciul O.R.L.
unde este internata pentru investigatii clinice si paraclinice si pentru tratament.

Diagnosticul medical:

Diagnosticul medical de trimitere: otita medie supurata reacutizata bilaterala;

Diagnosticul medical la 72 de ore de la internare: otita medie supurata bilaterala
reacutizata. Data internarii: 07.03.2007

59
 EXAMEN CLINIC GENERAL

Greutate: 75 Kg
Inaltime: 1,63 m
Starea generala: aparent buna, subfebrila
Tegumente si mucoase: normal colorate, elastice, netede, intacte, curate
Par bine ingrijit, culoare neagra, aspect normal al firului de par
Unghii de lungime medie, curate, de culoare roz
Tesut celular subcutanat; bine reprezentat
Sistem musculo-adipos: normal dezvoltat, normotom si normokinetic
Sistem ganglionar periferic: nepalpabil. Ganglionii limfatici latero-cervicali mici,
nedurerosi spontan si la palpare, mobili
Sistem osteo-articular: integru, fara modificari patologice. Articulatii mobile active,
nedureroase spontan la palpare si la mobilizare. Membre simetrice
Mers normal, miscari coordonate
Aparat respirator: torace normal conformat, murmur vezicular fiziologic bilateral, fara
raluri bronsice. Sonoritati pulmonare corecte. Respiratie ritmica 18 miscari respiratorii de tip
costal superior
Aparat cardiovascular: zgomote cardiace, cord in limite. Soc apexian in spatiul V
intercostal stang pe linia mediocervicala, fara deficit de puls, T.A. egala bilateral si de valori
normale(T.A.=120/60mmHg).Puls ritmic, bine batut, normal(valori in jur de 70-80 pulsatii
pe minut).
Aparat digestiv: -cavitate bucala normala:dentitie alba, buna, bine ingrijita, mucoasa
bucala si gingivala cu aspect normal, limba umeda,curata, fara depozite;faringe neiritabil.
Abdomen: suplu, elastic, nedureros spontan si la palpare, fara hernii, mobil cu miscarile
respiratorii, zgomote intestinale prezente.Ficat si splina in limite, nepalpabile, nedureroase
spontan si la palpare.
Aparat urogenital: loji renale libere, nedureroase spontan si la palpare. Rinichi in
limite, nepalpabili, nedurerosi. Mictiuni fiziologice.
Sistem nervos central:

- R.O.T.prezente
- orientata temporo-spatial
-orientata fata de persoana sa
-reflex fotomotor prompt, prezent bilateral (pupile egale)
-fara reflexe patologice
Organe de simt:

-acuitate vizuala:normala

60
 -acuitate tactila:normala
-acuitate olfactila:normala
-acuitate auditiva:hipoacuzie bilaterala de transmisie
EXAMEN CLINIC O. R. L.

Nas si sinusuri:

- piramida nazala normal conformata;sept nazal median;

- cornete si meate normal conformate;
-simt olfactiv normal dezvoltat;
-mucoasa nazala si pituizala normale;
-sinusuri paranazale libere,nedureroase spontan si la palpare;
- puncte sinusale nedureroase spontan si la palpare;
-mucoasa vestibulara normala.

Buco-faringe: buze, dinti, palat dur, lueta, amigdale, faringe: clinic normal.
Limba umeda, curata. Dentitie alba, intacta, bine ingrijita, fara carii si proteze
dentare.
Amigdale palatine de aspect normal.
Mucoasa bucala si gingivala de aspect normal.
Faringe neiritabil, fara staza venoasa jugulara.

Examen laringe: laringe clinic normal, coroana CV de aspect normal si de

valabilitate normala.

Examen otic:

Urechea Dreapta:

- pavilion auricular de aspect normal;

- timpan infiltrat, congestionat, cu perforatie antero-superioara, cu mic polip in
interiorul casei timpanului;
- puncte mastoidiene dureroase la palpare;
- otalgie, otoree.

Urechea Stanga:

- otalgie, congestie si tumefiere a C.A.E.;

- C.A.E. cu secretii urat mirositoare, seropurulente, hemoragice;
- timpan infiltrat, congestiv, cu granulatii polipoase ce ies printr-o perforatie
posterioara;
- pavilion auricular normal conformat;
- puncte mastoidiene dureroase la palpare;

61
 - hipoacuzie de transmisie.

STAREA FIZICA LA INTERNARE

Starea generala aparent buna, febra moderata (38,3C), tegumente

hiperemiate si caldute. Facies nesemnificativ semiologic. Bolnava este orientata
temporo-spatial si fata de propria persoana. Reflex fotomotor prompt, prezent
bilateral. Postura adecvata, mobilizare normala. Puls cardiac ritmic, bine batut, de
valori normale (70 pulsatii pe minut).
T.A. egala bilateral si de valori normale: 120/60 mmHg.
Repiratia libera, pe nas, ritmica, superficiala, linistita, de tip costal superior.

62
 II.2.1. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
Evaluarea satisfacerii nevoilor fundamentale ale pacientei
NEVOIA
FUNDAMENTALA
1. Nevoia de a comunica
2.Nevoia de a se misca si a
avea o buna postura
3. Nevoia de a evita
pericolele
MANIFESTARI DE SURSE DE
DEPENDENTA DIFICULTATE
- dificultate de a auzi - proces infectios
- dificultate de a stabili - durere
legaturi cu ceilalti oameni
- dificultate de a se
exprima corespunzator
ideilor si opiniilor sale
- dificultate de a se
concentra
- apatie
- dificultae de a-si exprima
sentimentele, dorintele si
cunostintele
- comunicare ineficace la
nivel senzorial, afectiv,
intelectual
- depresie, tristete
- expresia sentimentului de
singuratate
- izolare de persoanele
apropiate
- anxietate
- ameteli - stare subfebrila
- tulburari de echilibru - hipoacuzie
- absenta miscarii - afectarea
- dificultate de a se echilibrului
mobiliza, a se ridica, a se
aseza
- dificultate de a trece din
ortostatism in decudit
dorsal
- dificultate de a se - tulburari de
mobiliza, a se ridica, a se echilibru
aseza -procese infectioase si
- teama, ingrijorari inflamatorii
63

4. Nevoia de a-si mentine
temperatura corpului in limite - hipertermie
normale
5. Nevoia de a fi curat si a-si
pastra tegumentele integre
6. Nevoia de a dormi si a se
odihni
7. Nevoia de a elimina
8. Nevoia de a bea si a manca - inapetenta
9. Nevoia de a se imbraca si
dezbraca
10. Nevoia de a respira si a
vea o buna circulatie
11. Nevoia de a invata
12. Nevoia de a se recreea
13. Nevoia de actiona
comform propriei credinte si
valori
14. Nevoia de a fi ocupat si
- apatie, insomnie
- transpiratii
- tristete
- sentiment de
devalorizare
- risc de infectii sau
inflamtii
- risc de caderi, de raniri
- frustrare, negativism
- piele calda si rosie
- otoree bilaterala
- apatie
- insomnie
- otoree bilaterala
- -
- -
- lipsa de interes fata de
insusirea de noi cunostinte
- incapacitate de a aduna
noi informatii
- neparticiparea la
activitati recreative
- tristete
- preocuparea fata de
semnificatia suferintei
- dificultate de a se
64
- pierderea partiala a
capacitatii auditive
- infectii sau procese
inflamatorii
- lipsa cunostintelor
de prevenire a
infectiilor
- procese inflamatorii
sau infectioase
- durere
- durere
- spitalizare, boala
- alimentatie
deficitara
- diforeza
- procese inflamatorii
sau infectioase
- durere
- procese inflamatorii
sau infectioase
- anxietate
- durere
- spitalizare, boala
- anxietate, stres
- frica de cunoastere a
adevarului
- spitalizare, boala,
tratament
- spitalizare, boala,
tratament
-teama de necunoscut
- durere
de a se realiza implica intr-un rol ales

II.2.2.PROBLEME ACTUALE. PROBLEME POTENTIALE.

DIAGNOSTIC NURSING

PROBLEME ACTUALE:

- otoree bilaterala;
- otalgie bilaterala;
- hiperemie;
- hipoacuzie bilaterala de transmisie;
- cefalee;
- ameteli;
- tulburari de echilibru;
- acufene;
- anxietate;
- depresie;
- comunicare la nivel senzorial, afectiv, intelectual;
- apatie;
- insomnie;
- inapetenta;

PROBLEME POTENTIALE:

- risc de alterare totala a auzului/surditate;

DIAGNOSTIC NURSING:

1. Comunicare ineficace la nivel senzorial, manifestata prin apatie, proces

infectios, hipoacuzie bilaterala si otalgie bilaterala.
2. Anxietate datorita durerii, schimbarii mediului, necunoasterii prognosticului
bolii, manifestata prin teama, neliniste, apatie.
3. Hipertermie datorita procesului infectios, manifestata prin cresterea
temperaturii peste valorile normale, transpiratii, piele rosie si calda.
4. Alimentatie inadecvata calitativ si cantitativ, datorita procesului infectios si
medicatiei, manifestata prin inapetenta, tulburari digestive, scadere ponderala.
5. Dificultatea de a se odihni, datorita durerii si anxietatii manifestata prin somn
agitat, si ore de odihna insuficiente.
6. Deshidratare datorita febrei, varsaturilor manifestata prin sete, piele
uscata, scadere ponderala.

STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENTA:

65
 Dependenta temporara, grad I, pacienta avand nevoie de echipa de ingrijire
pentru a o invata ce sa faca.

II.3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

II.3.1. STABILIREA OBIECTIVELOR

1. Sa poata comunica la nivel senzorial corespunzator varstei sale;

2. Sa se poata deplasa;
3. Sa poata evita caderile si ranirile;
4. Sa pastreze temperatura corpului in limte normale;
5. Sa prezinte o igiena personala adecvata pe toata durata
spitalizarii;
6. Sa aiba un somn linistit, odihnitor conform nevoilor
organismului;
7. Sa beneficieze de confortul necesar pe toata durata spitalizarii;
8. Sa aiba capacitatea de a se concentra in vederea efvectuarii de
activitati recreative si preferate;
9. Sa fie corespunzator ingrijita din punct de vedere al
imbracamintei;
10. Sa se alimenteze si sa se hidrateze corespunzator;
11.Sa fie echilibrata electrolitic si acido-bazic;
12. Sa prezinte o evolutie buna a bolii si sa evite aparitia
complicatiilor;
13. Sa previna alterarea integritatii tegumentelor si mucoaselor;
14. Sa beneficieze de conditii optime de ingrijire.

66
II.3.2. INTERVENTIILE AUTONOME ALE ASISTENTEI MEDICALE

Am invatat pacienta sa tuseasca, sa expectoreze si sa-si colecteze sputa;

Am administrat pacientei lichide in cantitate crescuta;
Am asigurat pacientei o pozitie favorabila(semisezand)pentru a favoriza
respiratia;
Am recomamdat pacientei sa semnalizeze durerea de la inceput;
Am evaluat caracteristicile durerii: durata, localizare, iradiere, intensitate,
caracter;
Am informat pacienta in termeni simpli despre durere;
Am ajutat pacienta sa-si mentina tegumentele curate si uscate;
Am asigurat lenjerie de pat curata,uscata si bine intinsa pentru a preveni
aparitia escarelor;
Am asigurat temperatura optima de salon de 22 grade;
Am asigurat o atmosfera calda de incredere si empatie;
Am raspuns prompt si cu solicitudine la intrebarile pacientei;
Am incurajat pacienta sa-si exprime gandurile,nemultumirile;
Am stat de vorba cu pacienta si am asigurat-o ca este in siguranta si ca poate
sa se odihneasca in liniste;
Am sfatuit pacienta sa se relaxeze si am servit-o cu ceai cald inainte de
culcare;
Am explorat preferintele culinare ale pacientei;
Am invatat pacienta sa se alimenteze si sa se hidrateze corespunzator;
Am asigurat alimente bogate in vitamine;
Am asigurat legatura pacientei cu familia prin vizite frecvente;
Am monitorizat zilnic temperatura, pulsul, tensiunea arteriala, respiratia;
Am sugerat apartinatorilor sa ii procure haine largi usor de imbracat;
Am ajutat pacienta sa realizeze o percepere justa a realitatii;
Am stimulat dorinta de cunoastere a pacientei.

67
 II.4. APLICAREA IN PRACTICA A INGRIJIRILOR

Data Problema Obiective Interventii Interventii delegate Evaluare

autonome
07.03.2007 Oatlgie Pacienta sa nu Am evaluat Am administrat la indicatia 07.03.2007
prezinte durere in caracteristicile medicului: Algocalmin 1fx2/zi Durerea cedeaza la
48h durerii: localizare, i.m.. administrarea de
iradiere. Am insotit pacienta la algocalmin, ulteriro in
Am evaluat efectuarea analizelor. timpul zilei mai prezinta
factorii care duc la Am monitorizat T.A., P., R. 2 episoade de durere de
aparitia durerii si dimineata si seara. intensitate variabila.
cresc intensitatea T.A.=120/60 mmHg
acesteia. P=80p/min
Am recomandat R=18r/min
pacientei sa 08.03.2007
semnalizeze Pacienta prezinta
durerea de la episoade de durere care
inceput. raspund prompt la
Am informat administrare de
pacienta in algocalmin.
tewrmeni simplii T.A.=110/60mmHg
despre durerile P=80p/min
sale. R=20r/min
Am pregatit fizic 09.03.2007
si psihic paicenta Episoadele dureroase se
pentru recoltarea diminua.
probelor biologice. T.A.=120/60mmHg
P=80p/min
R=18r/min
10.03.2007
68
 Episoadele dureroase
dispar.
07.03.2007 Febra Pacienta sa nu mai I-am pus pacientei La indicatia medicului i-am 07.03.2007
T=38,6C prezinte febra in comprese. administrat: Episoadele nu se diminua
termen de 48h. I-am monitorizat Antitermice(Paracetamol) 3tb/zi TD=38,6C
temperatura. per os. TS=38,8C
Am hidratat 08.03.2007
pacienta cu ceaiuri Episoadele incep sa
caldute. dispara
TD=37,6C
TS=37C
08.03.2007 Deficit Pacienta sa fie Am explorat 09.03.2007
alimentar prin echilibrata preferintele Se observa o imbunatatire
ingestie nutritional si sa-si culinare ale considerabila a apetitului.
insuficienta. recapete apetitul. pacientei. 10.03.2007
Am calculat Pacienta isi recapata
numarul de complet apetitul.
calorii/kg cp.
Am servit pacienta
cu alimente la o
temperatura
moderata la ore
regulate si
prezentate
atragator.
07.03.2007 Dificultate de Pacienta sa aiba o Am asezat Am administrat la indicatia 08.03.2007
a respira. respiratie normala. pacienta intr-o medicului: Dispneea nu se
pozitie care sa-I Oxigen 4l/min amelioreaza, se continua
favorizeze Antibiotice (Penicilina tratamentul.
respiratia. 3.000.000 U.I. de 2 ori/zi. 09.03.2007
69
 Am indepartat Oxacilina 500 mg de 2 ori/zi. Dispneea se reduce
secretiile nazale. Oropivalone 4cp/zi. moderat.
Am umidificat 10.03.2007
aerul din incapere Pacienta prezinta o
cu apa alcoolizata. imbunatatire
Am invatat considerabila a
pacienta sa respiratiei.
tuseasca eficient, 11.03.2007
sa expectoreze si Pacienta nu mai prezinta
sa colecteze sputa. dispnee.
Am asigurat tavita
renala,
scuipatoarea cu
capac.
Am hidratat
pacienta cu
cantitati mici de
lichide.
Am asigurat
conditiile de
microclimat 22C
si umiditate 55%.
09.03.2007 Pacienta Pacienta sa fie Am monitorizat La indicatia medicului am 10.03.2007
prezinta o echilibrata hidro- zilnic diurea recoltat sange, urina si exudat Tegumentele si
stare electrolitic in 24h. pacientei. faringian pentru analize si am mucoasele prezinta o
moderata de Am optimizat administrat cantiatea de lichide stare de deshidratare
deshidratare aportul de lichide necesara rehidratarii. minima.
in functie de 11.03.2007
diureza. Pacienta nu mai prezinta
Am verificat zilnic semne clinice de
70
 starea de hidratare deshidratare.
a tegumentelor si
mucoaselor.
Am controlat
zilnic greutatea
pacientei.
10.03.2007 Dificultatea Pecienta sa Am invatat La indicatia medicului am 11.03.2007
de a se odihni beneficieze de pacienta tehnici de administrat: Romergan 1tb/zi Nici o modificare.
odihna relaxare. seara. 12.03.2007
corespunzatoare in Am mentinut Se observa o ameliorare a
termen de 3 zile. conditiile necesare insomniei.
somnului, liniste si 13.03.2007
am aerisit salonul. Somn corespunzator
Am asigurat calitativ (8h/noapte).
pacienta ca este in
regula.
Am sevit pacienta
cu un pahar de
lapte cald la
culcare.

71
 TRATAMENT

NR. DENUMIREA FORMA DE MOD DE DOZA UNICA DOZA TOTALA

CRT. MEDICAMENTULUI PREZENTARE ADMINISTRARE
1. PENICILINA Fl. i.m. 3.000.000 6.000.000
2. OXACILINA Tb. PER. OS 500 mg 1000
3. OROPIVALONE Cp. SUBLINGUAL 1 4
4. PARACETAMOL Tb. PER.OS 1 3
5. ROMERGAN Tb. PER.OS 1 1
6. ALGOCALMIN f. i.m. 1 2

72
 EXAMENE DE LABORATOR

EXAMENUL MODUL VALORI VALORI

DE DE NORMALE OBTINUTE
LABORATOR RECOLTARE

VSH Se aspira 4,4 ml citrat de

natriu:3,8% si 1.6ml sange. 3-6 mm/h 1h-10mm
Amestecul obtinut se 5-10mm/2h 2h-32mm
omogenizeaza prin rastunari
usoare ale seringii.
Hb Se recolteaza sange capilar - la barbati: 13-16 g 13,42 g%
din pulpa degetului mijlociu % - la femei: ll-
de la o mana a bolnavului 15g%

Leucocite+ Se recolteaza tot sange L: 4000-30000/mm3 12000/mm3 63%,

formula capilar - neutrofile 65-67%, 5%, 0,5%, 3%, 0,1%, 18%,
leucocitara -eozinofile - bazofile 5-9%, 28-35% 3%
-monocite - limfocite

Trombocite Se recolteaza tot sange 250000-400000/mm3 275000/mm3

capilar
Ureea sangvina Se recolteaza 5-6 ml sange 0,20-0,40 g%0 0,28 g%0
nehemolizat
Glicemia Cu anticoagulant 4 mg 0,80-1, 20 g%o 1.01 g%0
fluorura de natriu +2 ml
sange. Fara anticoagulant 2
ml sange
Calcemia Se recolteaza 5-6 ml cange 9-11 g% 9,4 g%
nehemolizat
T.S. Se recolteaza sange din lobul 2-4 minute 3 minute
urechii
T.C. Se recolteaza sange capilar 5-8 minute 7 minute
din pulpa degetului mijlociu
de la mana bolnavului

73
Examen sumar Se recolteaza prima urina de Densitatea normala: Urina limpede,
urina dimineata, dupa o toaleta 1015-1022. normal, acida, albumina si
riguroasa a organelor urina nu contine glucoza absente.
genitale externe. Se albumina, glucoza, D=1006
recolteaza urina din jetul puroi
mijlociu
Sediment urinar Aceleasi conditii In mod normal Epitelii plate
contine 1-2 hematii, relativ frecvente,
1-2 leucocite, rare rare leucocite.
celule epiteliale

EXAMEN RADIOLOGIC

Radiografie Schuller bilaterala: Reducerea transpiratiei si pneumatizarii

regiunilor mastoidiene, mai accentuate in partea stanga.

74
 II.5. EXTERNAREA

Data externarii: 17.03.2007

Diagnosticul medical la externare: otita medie polipoasa supurata bilaterala
reacutizata.
Starea la externare: vindecata.
Pacienta in varsta de 46 de ani se interneaza in sectia O.R.L. -Spitalul Boldescu,
acuzand tulburari de echilibru, ameteli, otoree si otalgie bilaterala, cefalee, acufene,
hipoacuzie bilaterala de transmisie. Pe baza examenelor clinice, paraclinice si
radiologice, s-a stabilit diagnosticul de mai sus. In spital urmeaza tratament
chirurgical (polipectomie dreapta si stanga, sub anestezie locala cu xilina 1 -2 fiole) si
tratament medicamentos general (antibiotice antiinflamatoare, vitamine, calciu,
antialgice, antitermice) si local (instilatii auriculare). Evolutia bolnavei este buna.Se
externeaza dupa 17 zile de spitalizare, in stare de vindecare.

Bilantul autonomiei:

1. Comunicarea a devenit eficienta la nivel senzorial, afectiv si intelectual.

2.Bolnava este capabila sa evite pericolele prin cadere, poate efectua orice
fel de miscari, poate merge corect.
3.Temperatura corporala a revenit la valorile normale.
4.Bolnava este capabila sa-si efectueze toaleta personala, sa-si mentina
integritatea tegumentelor si mucoaselor.
5.Pacienta isi poate petrece timpul conform propriilor dorinte, poate
participa la activitatiile preferate.
6. Bolnava isi poate alege imbracamintea dupa gustul propriu, se poate
imbraca si dezbraca cu usurinta.
7. Alimentatia si hidratarea sunt corespunzatoare varstei, gustului personal,
apetitul este normal.
8. Somn linistit, odihnitor, in concordanta cu nevoile organismului.
9.Eliminari normale calitativ si cantitativ.
10. Tegumente si mucoase normal colorate, facies normal.
11. Respiratie si circulatie normale, puls, T.A. nonnale.Puls amplu, bine
batut, ritmic, T. A. egala bilateral.

Evaluare:

Desi la inceput a fost anxioasa bolnava s-a adaptat usor la rolul de pacienta,
a acceptat realitatea acomodandu-se cu noile conditii de viata, cu noul mediu
ambiant. Fire deschisa, si-a facut cateva prietene in spital. A inteles necesitatea
internarii, a tratamentului si a cooperat cu echipa de ingrijire. A luat la cunostinta notiuni
despre boala sa, despre eventualele complicatii, despre efectele benefice ale

75
tratamentului prescris de medic. S-a externat cu o stare generala buna. Plan de
recuperare si reintegrate socio- profesionala.

Pacientul se externeaza cu urmatoarele recomandari:

1 .va evita patrunderea apei si sapunului in urechi.

2.va efectua toaleta auriculara numai cu solutii antiseptice prescrise de medic.
3.va evita frigul, umezeala, factorii poluanti.
4.va evita orice infectie acuta a cailor respiratorii superioare.
5.va urma un regim bogat in calciu si vitamine.
6.va duce un regim de viata echilibrat.
7. concediu medical 7 zile.
8. urmeaza tratamentul prescris de medic la externare.
9. control O.R.L. peste 10 zile si apoi lunar.

76
 CAZUL II: PACIENTUL R.D. CU

DIAGNOSTICUL OTITA MEDIE ACUTA

SUPURATA DREAPTA

II. 1 CULEGEREA DATELOR

77
 Surse de informatii:

directe: pacientul
indirecte: -familia pacientului
dosarul medical actual
membrii echipei de sanatate.

Metode de culegere a informatiilor:

interviul
observatia

1. DATE RELATIV STABILE

Nume si prenume:R.D.
Varsta: 55 ani
Sex: masculin
Stare civila: casatorit
Domiciliu:comuna Valea Calugareasca,jud.Prahova

2. CARACTERISTICI INDIVIDUALE

Nationalitate: roman
Limba: romana
Religie: ortodox
Cultura: nivel de cultura ridicat
Oupatia: preot

3. GESTURI PERSONALE SI OBICEIURI

Mod de alimentare

Masticatie usoara, eficace. Reflex de deglutitie prezent. Proteza dentara in

partea superioara dreapta.Nu se evidentiaza carii dentare.
Limba umeda, roz, fara depozite.
Gingii roz, aderente dintilor.Faringe neiritabil.
Pacientul serveste mese cu orar regulat, de trei ori pe zi.
Datorita profesiei sale respecta toate posturile religioase anuale.
Este antialcoolic.Bea doua cesti de cafea pe zi.Dintre fructe, ii plac mult

78
merele.

Mod de petrecere a timpului liber

In timpul liber, se ocupa de treburile casnice, de gradinarit, de curatenia curtii,

casei sale, citeste ziarele mai importante si carti ortodoxe.
Vizioneaza emisiuni interesante, si cand are ocazia vizioneaza filme
religioase. Ii place sa pescuiasca si sa mearga in fiecare vara in Delta Dunarii.
Saptamanal isi viziteaza mama, care locuieste intr-o comuna apropiata.

Conditii de viata si munca

Pacientul locuieste intr-o casa cu patru camere la parter si trei camere la etaj.
Incaperile sunt mari, luminoase, curate, au temperatura si umiditatea normale.Curtea
casei este mare, curata si frumos amenajata.
Profesional, pacientul este devotat meseriei sale, predica slujbele bisericesti foarte
frumos, le insufla oamenilor credinta si frica de Dumnezeu, ii aduce pe calea cea buna,
le insufla dorinta de a se ierta unii pe altii si de a uita sa mai faca rele. De cate ori poate
ajuta satenii mai nevoiasi. In satul sau este cunoscut ca fiind un om foarte bun.

Reteaua de sustinere

Venitul financiar lunar.

Relatia cu familia

Fiind un om extrem de bun, relatia cu cele doua fiice ale sale si cu sotia sa
este foarte buna. Acorda sprijin moral si material de cate ori este nevoie. Le-a insuflat si
membrilor familiei sale dragostea, credinta si respectul pentru Dumnezeu.
Isi ajuta foarte mult mama, oferindu-i sprijin financiar si multa intelegere. Relatii
bune are si cu socrii.

EVENIMENTE BIOGRAFICE LEGATE DE SANATATE

A.H.C.-fara importanta
A.P.P.- bolile copilariei prezente
parotidita epidemica la varsta de 9 ani
sinuzita maxilara dreapta la varsta de 37 ani.

ELEMENTE FIZICE SI REACTIONALE

79
 -grup sangvin: 01, Rh (+)
-acuitate vizuala:normala
-acuitate tactila:normala
-acuitate olfactiva:normala
-acuitate auditiva:-U.S. normala
-U.D.usoara hipoacuzie de transrnisie
-somn: normal calitativ si cantitativ
-mobilitate:normala, mers corect, capul si spatele drept, privirea inainte,
bratele simetrice, usor leganat pe langa corp, membrele superioare si
inferioare fara modificari anatomice.

INFORMATII LEGATE DE BOALA

Motivele internarii

-otoree dreapta
-otalgie dreapta
-hipoacuzie de transmisie dreapta
-febra, ameteli

Istoricul bolii

Debut in urma cu doua zile, cand bolnavul a prezentat otoree dreapta, otalgie dreapta
usoara, hipoacuzie dreapta si febra. Si-a administrat din proprie initiativa Arnpicilina 2
capsulela 6 ore si si-a efectuat toaleta auriculara dreapta cu solutie de rivanol.
Simptomatologia s-a accentual, aparand si ameteli. Acest lucru a obligat bolnavul sa
se adreseze serviciului O.R.L. Spitatul Boldescu, unde este internat pentru investigatii si
tratament.

Diagnostic medical

diagnosticul medical de trimitere:otita medie acuta supurata dreapta.

diagnosticul la 72 de ore de la internare:acelasi. Data internarii: 24.03.2007

EXAMEN CLINIC GENERAL

80
 Greutate:90 Kg
Inaltime:1.80 m
Stare generala: aparent buna, febrila (37C).
Tegumente si mucoase: normal colorate, elastice, netede, intacte, curate, catifelate.
Fanere: par bine ingrijit, tuns scurt; unghii de lungime normala, curate, de culoare
roz.
Tesut celular subcutanat: normal reprezentat.
Sistem ganglionar periferic: nepalpabil.Ganglioni limfatici latero-cervicali mici,
mobili, nedurerosi spontan ai la palpare.
Sistem osteo- articular: integru, fara modificari patologice, articulatii mobile
activ.Membre simetrice.Mers normal, miscari coordonate.
Aparat respirator: torace normal conformat, murmur vezicular fiziologic,
bilateral, fara raluri bronsice, sonoritati pulmonare corecte.Respiratie ritmica
linistita, libera, pe nas, de tip costal inferior (16 respiratii /minut).
Aparat cardio- vascular: zgomote cardiace ritmice, bine batute fara sufluri
cardiace, cord in limite. Soc apexian in spatiul V intercostal stang pe linia medio-
cervicala, fara deficit de puls, T.A. egala bilateral si de valori normale (120/70
mm Hg). Puls cardiac normal bine batut, ritmic si de valori normale (70 pulsatii pe
minut).
Aparat digestiv: limba umeda, fara depozite. Faringe neiritabil. Dentitie bine
ingrijita, intacta. Mucoasa bucala de aspect normal. Abdomen sup1u,elastic,
fara cicatrici, nedureros spontan, si la palpare. Zgomote intestinale prezente. Ficat
si splina in limite normale, nepalpabile,nedureroase spontan si la palpare.
Abdomen mobil cu respiratia.
Aparat uro- genital: loji renale libere, nedureroase spontan si la palpare. Rinichii
nepalpabili.Mictiuni fiziologice.
Sistem nervos central: -R.O.T. prezente
- reflex fotomotor prezent bilateral-fara reflexe
patologice
- fara semne de iritatie
- orientat temporo-spatial.
Organe de simt:-acuitate vizuala si tactila normale-simt olfactiv normal
dezvoltat-acuitate auditiva:
U.S. clinic normala
U.D. hipoacuzie de transmisie
somn: normal calitativ si cantitativ
mobilitate: normala, mers corect, capul si spatele drept, privirea inainte, bratele
simetrice, usor leganate de corp, membrele superioare si inferioare fara
modificari anatomice.

81
 EXAMEN CLINIC O.R.L.

Nas si sinusuri:

- piramida nazala normal conformata;

- sept median;
- cornete si meate normal conformate;
- mucoasa nazala si pituitala de aspect normal;
- sinusuri paranazale libere, nedureroase spontan si la palpare;
- puncte sinusale nedureroase spontan si la palpare;
- mucoasa vestibulara de aspect normal.

Buco-faringe:

- buze, dinti, limba, palat dur, lueta, amigdale, faringe, clinic normal. Limba
umeda, fara depozite. Dentitie alba, intacta. Amigdale palatine de aspect normal.
Faringe neiritabil.

Laringe normal:

- coroana CV de aspect si mobilitate normale.

Examen otic:

Urechea stanga:

- pavilion normal conformat

- CAE libere, fara secretii
- Timpan normal, cu mobilitate pastrata
- Acuitate auditiva normala
- Puncte mastoidiene nedureroase spontan si la palpare

Urechea dreapta:

- pavilion normal conformat

- CAE libere, fara secretii purulente, galben-verzui
- Mica perforatie mezotimpanala
- Hipoacuzie de transmisie
- Puncte mastoidiene nedureroase spontan si la palpare

82
 STAREA FIZICA LA INTERNARE

Starea generala aparent buna, febrila (37,1C). Tegumente normal colorate,

intacte, elastice, netede. Facies nesemnificativ semiologic. Bolnavul este orientat
temporo-spatial si fata de persoana sa. Reflex fotomotor prompt, prezent bilateral
(pupile egale). Puls cardiac ritmic, bine batut, normal.
T.A. egala bilateral si de valori nominale (120/70 mmHg). R
Respiratie ritmica, superficiala, linistita, libera pe nas, de tip costal inferior.
Pacientul prezinta otalgie dreapta si ameteli usoare.

83
 II.2.1. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
Evaluarea satisfacerii nevoilor fundamentale ale pacientei
NEVOIA
FUNDAMENTALA
1. Nevoia de a comunica
2.Nevoia de a se misca si a
avea o buna postura
3. Nevoia de a evita
pericolele
4. Nevoia de a-si mentine
temperatura corpului in
limite normale
MANIFESTARI DE SURSE DE
DEPENDENTA DIFICULTATE
- dificultate de a stabili - deficit auditiv
legaturi cu ceilalti oameni - anxietate, stres
- dificultate de a se - spitalizare, boala,
exprima corespunzator tratament
ideilor si opiniilor sale - durere
- dificultate de a se
concentra
- apatie
- tristete
- expresia sentimentului
de singuratate
- izolare de persoanele
apropiate
- tulburari de echilibru - spitalizare, boala
- absenta miscarii - anxietate, stres
- dificultate de a se - stare depresiva
mobiliza, a se ridica, a se - durere
aseza - pierderea
- dificultate de a trece din echilibrului, ameteli
ortostatism in decudit
dorsal
- anticipare de elemente - deficit auditiv
negative - durere
- idei persistente, tristete - procese infectioase si
- teama, ingrijorari inflamatorii
- apatie, insomnie - stare depresiva
- sentiment de - spitalizare, boala
devalorizare
- risc de infectii sau
inflamtii
- risc de caderi, de raniri
- frustrare, negativism
- piele calda si rosie - infectii sau procese
- hipertermie inflamatorii
- frison - anxietate, stres
- diaforeza
84
5. Nevoia de a fi curat si a-si - otoree - procese inflamatorii
pastra tegumentele integre sau infectioase
- durere
- depresie
- transpiratie acida
- tulburari de
echilibru,ameteli
6. Nevoia de a dormi si a se - apatie - durere
odihni - insomnie - spitalizare, boala,
tratament
- anxietate, stres
7. Nevoia de a elimina - otoree - alimentatie
- absenta scaunului de mai insuficienta calitativ si
multe zile cantitativ
-crampe abdominale - constipatie ca efect
- tenesme secundar al medicatiei
- dificultate de defecatie - diforeza
-transpiratii abundente - procese inflamatorii
sau infectioase
8. Nevoia de a bea si a manca - inapetenta - durere
- nesatisfacerea aportului - spitalizare, boala,
alimentar tratament
- consum excesiv de - preocupare fata de
lichide prognsticul bolii
- dezechilibru intre a bea - hipertermie
si manca - anxietate, stres
9. Nevoia de a se imbraca si - - durere
dezbraca - anxietate, stres
- stare depresiva
- pierderea
echilibrului, ameteli
10. Nevoia de a respira si a - -
vea o buna circulatie
11. Nevoia de a invata - lipsa de interes fata de - durere
insusirea de noi cunostinte - spitalizare, boala
- incapacitate de a aduna - anxietate, stres
noi informatii - absenta lucrurilor
semnificative
12. Nevoia de a se recreea - neparticiparea la - spitalizare, boala,
activitati recreative tratament
- deficit auditiv
- anxietate, stres

85
13. Nevoia de actiona
comform propriei credinte si
valori
14. Nevoia de a fi ocupat si
de a se realiza
- tristete - spitalizare, boala,
- preocuparea fata de tratament
semnificatia suferintei -teama de necunoscut
- dificultate de a se - durere
implica intr-un rol ales - spitalizare, boala,
tratament
- anxietate, stres
86
 II.2.2.PROBLEME ACTUALE. PROBLEME POTENTIALE.
DIAGNOSTIC NURSING

PROBLEME ACTUALE:

o otoree
o otalgie
o hipoacuzie de transmisie
o febra
o ameteli
o tulburari de echilibru
o insomnie
o anxietate, stres, stare depresiva
o risc de complicatii
o teama fata de prognosticul bolii
o incapacitatea de a actiona conform dorintelor si valorilor sale
o sentiment de inutilitate
o inapetenta
o comunicare ineficace la nivel afectiv, senzorial si intelectual.

PROBLEME POTENTIALE:

o riscul alterarii integritatii tegumentelor si mucoaselor

o anxietate, apatie, depresie
o deshidratare hidroelectrolitica si acido-bazica
o hipertermie
o risc de accidentare prin caderi, loviri
o scaderea ponderala
o oboseala fizica si psihica
o incapacitatea de munca fizica si intelectuala
o dezinteres fata de diferite activitati
o dificultate in a stabili legaturi cu semenii sai
o comunicare ineficace.

DIAGNOSTIC NURSING:

1. comunicare ineficace la nivel senzorial, afectiv si intelectual, datorita

hipoacuziei de transmisie drepte, manifestata prin anxietate, tristete.
2. anxietate datorita durerilor, necunoasterii prognosticului bolii, schimbarii
mediului, manifestata prin teama, neliniste.

87
 3. hipertermie datorita procesului infectios, manifestata prin cresterea
temperaturii corpului peste valorile normale, diaforeza, piele rosie si calda.
4. alimentatie inadecvata calitativ si cantitativ, datorita procesului infectios si
medicatiei, manifestata prin inapetenta.
5. dificultatea de a se odihni, datorita durerilor si anxietatii, manifestata prin
somn agitat si ore de odihna insuficiente.
6. deshidratare datorita febrei, varsaturilor, manifestata prin sete accentuata,
piele uscata.
7. risc de accidentare datorita ametelilor si tulburarilor de echilibru, manifestat
prin dificultatea de a se mobiliza, de a trece de la pozitia in picioare la cel asezat.

STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENTA:

Dependenta temporara, grad I, pacientul avand nevoie de echipa de ingrijire

care sa-1 invete ce sa faca.

88
 II.3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

II.3.1. STABILIREA OBIECTIVELOR

1) Sa poata comunica la nivel afectiv, senzorial, intelectual.

2) Sa se poata mobiliza normal.
3) Sa prezinte o temperatura corporala normala.
4) Sa fie capabil sa evite caderile si ranirile.
5) Sa aiba un somn linistit, adecvat varstei sale.
6) Sa prezinte o igiena adecvata, in perioada spitalizarii.
7) Sa beneficieze de confortul necesar pe durata internarii.
8) Sa se alimenteze si sa se hidrateze corespunzator.
9) Sa fie corespunzator ingrijit, din punct de vedere al imbracamintei
10) Sa se poata concentra in vederea efectuarii de activitati recreative
preferate.
11) Sa fie echilibrat hidro-electrolitic si acido-bazic.
12) Sa prezinte o evolutie favorabila bolii, si sa previna aparitia
complicatiilor.
13) Sa beneficieze de conditii optime de ingrijire.
14) Sa previna alterarea integritatii tegumentelor si mucoaselor.

89
II.3.2. INTERVENTIILE AUTONOME ALE ASISTENTEI MEDICALE

Am invatat pacientul sa tuseasca, sa expectoreze si sa-si colecteze sputa;

Am administrat pacientului lichide in cantitate crescuta;
Am asigurat pacientului o pozitie favorabila(semisezand)pentru a favoriza
respiratia;
Am recomamdat pacientului sa semnalizeze durerea de la inceput;
Am evaluat caracteristicile durerii: durata, localizare, iradiere, intensitate,
caracter;
Am informat pacientul in termeni simpli despre durere;
Am ajutat pacientul sa-si mentina tegumentele curate si uscate;
Am asigurat lenjerie de pat curata,uscata si bine intinsa pentru a preveni
aparitia escarelor;
Am asigurat temperatura optima de salon de 22 grade;
Am asigurat o atmosfera calda de incredere si empatie;
Am raspuns prompt si cu solicitudine la intrebarile pacientului;
Am incurajat pacientul sa-si exprime gandurile,nemultumirile;
Am stat de vorba cu pacientul si l-am asigurat ca este in siguranta si ca poate
sa se odihneasca in liniste;
Am sfatuit pacientul sa se relaxeze si l-am servit cu ceai cald inainte de
culcare;
Am explorat preferintele culinare ale pacientului;
Am invatat pacientul sa se alimenteze si sa se hidrateze corespunzator;
Am asigurat alimente bogate in vitamine;
Am asigurat legatura pacientului cu familia prin vizite frecvente;
Am monitorizat zilnic temperatura, pulsul, tensiunea arteriala, respiratia;
Am sugerat apartinatorilor sa ii procure haine largi, usor de imbracat;
Am ajutat pacientul sa realizeze o percepere justa a realitatii;
Am stimulat dorinta de cunoastere a pacientului.

90
91
 II.4. APLICAREA IN PRACTICA A INGRIJIRILOR

Data Problema Obiective Interventii Interventii delegate Evaluare

autonome
24.03.2007 Otalgie Pacientul sa nu Am evaluat Am administrat la indicatia 24.03.2007
prezinte durere in caracteristicile medicului: Algocalmin Durerea cedeaza la
48h durerii: localizare, 1fx2/zi i.m.. administrarea de
iradiere. Am insotit pacientul la algocalmin, ulteriror in
Am evaluat factorii efectuarea analizelor. timpul zilei mai prezinta 2
care duc la aparitia Am monitorizat T.A., P., R. episoade de durere de
durerii si cresc dimineata si seara. intensitate variabila.
intensitatea T.A.=120/60 mmHg
acesteia. P=80p/min
Am recomandat R=18r/min
pacientului sa 25.03.2007
semnalizeze Pacienta prezinta episoade
durerea de la de durere care raspund
inceput. prompt la administrare de
Am informat algocalmin.
pacientul in T.A.=110/60mmHg
tewrmeni simplii P=80p/min
despre durerile sale. R=20r/min
Am pregatit fizic si 26.03.2007
psihic paicentul Episoadele dureroase se
pentru recoltarea diminua.
probelor biologice. T.A.=120/60mmHg
P=80p/min
R=18r/min
27.03.2007
92
 Episoadele dureroase
dispar.
24.03.2007 Febra Pacientul sa nu mai I-am pus La indicatia medicului i-am 24.03.2007
T=38,6C prezinte febra in pacientului administrat: Episoadele nu se diminua
termen de 48h. comprese. Antitermice(Nurofen TD=38,1C
I-am monitorizat suspensie) 5 ml/zi oral. TS=38,4C
temperatura. 25.03.2007
Am hidratat Episoadele incep sa
pacientul cu ceaiuri dispara
caldute. TD=37,5C
TS=37C
25.03.2007 Deficit Pacientul sa fie Am explorat 26.03.2007
alimentar prin echilibrat preferintele culinare Se observa o imbunatatire
ingestie nutritional si sa-si ale pacientului. considerabila a apetitului.
insuficienta. recapete apetitul. Am calculat 27.03.2007
numarul de Pacientul isi recapata
calorii/kg cp. complet apetitul.
Am servit pacientul
cu alimente la o
temperatura
moderata la ore
regulate si
prezentate
atragator.
24.03.2007 Dificultate de Pacientul sa aiba o Am asezat Am administrat la indicatia 25.03.2007
a respira. respiratie normala. pacientul intr-o medicului: Dispneea nu se
pozitie care sa-I Oxigen 4l/min amelioreaza, se continua
favorizeze Antibiotice (Penicilina tratamentul.
respiratia. 3.000.000 U.I. de 2 ori/zi. 26.03.2007
Am indepartat Oxacilina 500 mg de 2 ori/zi. Dispneea se reduce
93
 secretiile nazale. Oropivalone 4cp/zi. moderat.
Am umidificat 27.03.2007
aerul din incapere Pacientul prezinta o
cu apa alcoolizata. imbunatatire considerabila
Am invatat a respiratiei.
pacientul sa 28.03.2007
tuseasca eficient, sa Pacientul nu mai prezinta
expectoreze si sa dispnee.
colecteze sputa.
Am asigurat tavita
renala, scuipatoarea
cu capac.
Am hidratat
pacientul cu
cantitati mici de
lichide.
Am asigurat
conditiile de
microclimat 22C si
umiditate 55%.
26.03.2007 Pacientul Pacientul sa fie Am monitorizat La indicatia medicului am 27.03.2007
prezinta o echilibrat hidro- zilnic diureza recoltat sange, urina si Tegumentele si mucoasele
stare moderata electrolitic in 24h. pacientului. exudat faringian pentru prezinta o stare de
de Am optimizat analize si am administrat deshidratare minima.
deshidratare aportul de lichide in cantiatea de lichide necesara 28.03.2007
functie de diureza. rehidratarii. Pacientul nu mai prezinta
Am verificat zilnic semne clinice de
starea de hidratare a deshidratare.
tegumentelor si
mucoaselor.
94
 Am controlat zilnic
greutatea
pacientului.
27.03.2007 Dificultatea de Pecientul sa Am invatat La indicatia medicului am 28.03.2007
a se odihni beneficieze de pacientul tehnici de administrat: Romergan 1tb/zi Nici o modificare.
odihna relaxare. seara. 29.03.2007
corespunzatoare in Am mentinut Se observa o ameliorare a
termen de 3 zile. conditiile necesare insomniei.
somnului, liniste si 30.03.2007
am aerisit salonul. Somn corespunzator
Am asigurat calitativ (8h/noapte).
pacientul ca este in
regula.
Am sevit pacientul
cu un pahar de lapte
cald la culcare.

95
 TRATAMENT

NR. DENUMIREA FORMA DE MOD DE DOZA UNICA DOZA TOTALA

CRT. MEDICAMENTULUI PREZENTARE ADMINISTRARE
1. PENICILINA Fl. i.m. 3.000.000 6.000.000
2. OXACILINA Tb. PER. OS 500 mg 1000
3. OROPIVALONE Cp. SUBLINGUAL 1 4
4. PARACETAMOL Tb. PER.OS 1 3
5. ROMERGAN Tb. PER.OS 1 1
6. ALGOCALMIN f. i.m. 1 2

96
 EXAMENE DE LABORATOR

EXAMENUL MODUL VALORI VALORI

DE DE NORMALE OBTINUTE
LABORATOR RECOLTARE

VSH Se aspira 4,4 ml citrat de

natriu:3,8% si 1.6ml sange. 3-6 mm/h 1h-20mm
Amestecul obtinut se 5-10mm/2h 2h-41mm
omogenizeaza prin rastunari 20-50 mm/24h
usoare ale seringii.
Hb Se recolteaza sange capilar - la barbati:
din pulpa degetului mijlociu 13-16 g%
de la o mana a bolnavului - la femei: 11,59 g%
ll-15g%

Leucocite+ Se recolteaza tot sange L: 4000-10000/mm3 8000/mm3

formula capilar - neutrofile -eozinofile 65-67%, 5%, 0,5%, 59%, 2%, 0,4%,
leucocitara - bazofile -monocite - 5-9%, 28-35% 18%, 4%
limfocite

Trombocite Se recolteaza tot sange 250000-400000/mm3 250000/mm3

capilar
Ureea sangvina Se recolteaza 5-6 ml sange 0,20-0,40 g%0 0,58 g%0
nehemolizat
Glicemia Cu anticoagulant 4 mg 0,80-1, 20 g%o 1.95 g%0
fluorura de natriu +2 ml
sange. Fara anticoagulant 2
ml sange
Calcemia Se recolteaza 5-6 ml cange 9-11 g% 10 g%
nehemolizat
T.S. Se recolteaza sange din lobul 2-4 minute 3 minute
urechii
T.C. Se recolteaza sange capilar 5-8 minute 8 minute
din pulpa degetului mijlociu
de la mana bolnavului

97
 Examen sumar Se recolteaza prima urina de Densitatea normala: Urina limpede,
urina dimineata, dupa o toaleta 1015-1022. normal, acida, albumina
riguroasa a organelor genitale urina nu contine si glucoza
externe. Se recolteaza urina albumina, glucoza, absente.
din jetul mijlociu puroi

Sediment urinar Aceleasi conditii In mod normal Epitelii plate

contine 1-2 hematii, relativ
1-2 leucocite, rare frecvente, rare
celule epiteliale leucocite.

EXAMEN RADIOLOGIC

Radiografie Schuller bilaterala: Reducerea transpiratiei si pneumatizarii

regiunilor mastoidiene, mai accentuate in partea stanga.

98
 II.5.EXTERNAREA

Data externarii:01.04.2007
Diagnosticul medical la externare: otita medie acuta supurata dreapta.
Starea la externare: vindecat.
Pacientul in varsta de 55 de ani se interneaza in sectia O.R.L.-spitalul
Boldescu, cu urmatoarele acuze:otoree si otalgii drepte, hipoacuzie de transmisie
dreapta, febra, tulburari de echilibru.
Examenele clinice,paraclinice si radiologice au stabilit diagnosticul. In spital
pacientul a urmat tratament medicamentos (general si local) bazat pe antibiotice,
antiinflamatoare, tranchilizante, antihistaminice, vitamine si instilatii
auriculare.Evolutia bolnavului a fost favorabila. Se externeaza dupa 9 zile, in stare
vindecata.

Bilantul autonomiei:

1) Comunicarea a devenit eficienta la nivel senzorial, afectiv si intelectual.

2) Bolnavul este capabil sa mearga normal, pentru ca ametelile au disparut.
3) Temperatura corporala a revenit la valori normale.
4) Pacientul este capabil sa evite caderile, pentru ca au disparut tulburarile de
echilibru.
5) Somnul este normal calitativ si cantitativ.
6) Pacientul este capabil sa-si efectueze toaleta personala.
7) Pacientul isi poate petrece timpul conform propriilor sale dorinte.
8) Alimentatia si hidratarea sunt corespunzatoare varstei.
9) Bolnavul isi poate alege imbracamintea dupa gustul propriu.
10) Eliminarile sunt normale calitativ si cantitativ.
11) Respiratie si circulatie normale, puls si T.A. normale.Puls amplu, bine
batut.T.A. egala bilateral si de valori normale.
12) Pacientul este capabil sa previna alterarea integritatii tegumentelor
si mucoaselor.

Evaluare:

Desi la inceputul internarii pacientul a fost anxios, din cauza necunoasterii

prognosticului bolii, s-a adaptat apoi la rolul de bolnav, a acceptat sa coopereze.
A invatat usor circuitul sectiei.A fost un bolnav disciplinat, si-a facut cativa
prieteni in spital. A inteles si nu s-a opus tratamentului medicamentos.A luat la
cunostinta notiuni despre boala sa, evolutia si prognosticul ei in urma unui tratament
corect.S-a externat cu o stare generala buna. Plan de recuperare si reintegrare socio-
profesionala.

99
 Pacientul se externeaza cu urmatoarele recomandari:

-Va evita patrunderea apei si sapunului in urechea dreapta, isi va efectua toaleta
auriculara numai cu solutiile prescrise de medic;
-Va evita frigul, umezeala si mediul poluant;
-Va evita traumele sonore;
-Va trata corect (si chiar va evita) orice infectie a cailor respiratorii superioare;
-Va urma un regim bogat in calciu si vitamine;
-C.M.7 zile de la externare;
-Urmeaza tratament prescris de medic;
-Control O.R.L. peste 10 zile si apoi lunar

100
 CAZUL III: PACIENTUL I.C.

CU DIAGNOSTICUL OTITA MEDIE

ACUTA

101
 II.l.CULEGEREA DATELOR

Surse de informatii:

o familia
o dosarul medical actual
o membrii echipei de sanatate

Metode de culegere a informatiilor:

o interviul
o observatia

1.DATE RELATIV STABILE

o Nume si prenume: I.C.

o Varsta: 1 an si 8 luni
o Sex: masculin
o Domiciliul: Ploiesti, str. Stadionului nr. 117

2.CARACTERISTICI INDIVIDUALE

o Nationalitate: roman
o Limba: romana
o Religie: ortodox

3.GESTURI SI OBICEIURI

Mod de alimentare

Mama ii asigura un regim de viata cu o alimentatie corespunzatoare, echilibrata

din punct de vedere calitativ si cantitativ, in 4 mese in 24 de ore. Refuza supa de pranz
preferand ciorbele, ii plac mult dulciurile si fructele.
Masticatie usoara, eficace. Reflex de deglutitie prezent. Dentitie curata, bine
ingrijita, corespunzatoare varstei. Limba umeda, roz fara depozite. Gingii roz,
aderente dintilor. Mucoasa bucala de aspect normal.

102
 Mod de petrecere a timpului liber

Pe langa timpul acordat odihnei, somnul de dupa-amiaza pe care-1 respecta

zilnic, se joaca, este scos la plimbare in parc, vizioneaza desene animate sau asculta
povestile citite de mama sa.

Conditii de viata

Copilul locuieste in mediul urban, intr-o garsoniera confort 2, impreuna cu

parintii. Desi este un copil unic, situatia financiara a familiei este precara. Mama, Ana
23 de ani, contabil, tatal Florin 26 de ani, electrician. Patutul este pus in camera
parintilor, camera ce are temperatura, umiditatea, luminozitatea normale. Garsonira
este bine ingrijita si curata.

Reteaua de sustinere

- familia

Relatia cu familia

Desi au o situatie financiara precara, parintii inconjoara copilul cu multa dragoste

si caldura, ii cumpara, in limita posibilitatilor, jucarii si alte lucruri necesare. Pe
perioada internarii 1-au vizitat zilnic.

EVENIMENTE BIOGRAFICE LEGATE DE SANATATE

-A.H.C.-fara importanta
-A.P.P. -enterocolita acuta la varsta de 6 luni
-rujeola la varsta de 1 an.
-A.P.F. -rangul copilului: I
-nascut la termen(9 luni)-greutate 3600;inaltime 53cm.
-asistat la nastere: da
-stare la nastere: buna
-apgar: 9
-alimentat natural pana la varsta de 9 luni
-malformatii congenitale: nu are
-la 6 luni sta in sezut; la 8 luni incepe sa mearga.La 10 luni are 4
dinti, incepe sa vorbeasca la 8 luni (cateva cuvinte bisilabice).La 1 an
si 8 luni alearga, are un vocabular destul de bogat, este un copil sociabil.

103
 ELEMENTE FIZICE SI REACTIONALE

- grup sangvin: AB4, Rh (+)

-Acuitate auditiva: hipoacuzie bilaterala
-Acuitate vizuala, tactila, olfactiva: normale
-Greutate:12 kg; inaltime 80 cm
-Nu prezinta alergii
-Somn corespunzator varstei: profund, linistit, odihnitor
-Mobilitate normala, membre superioare si inferioare simetrice, fara
modificari anatomice. Articulatiile mobile activ.

INFORMATII LEGATE DE BOALA

Motivele internarii:

-stare generala alterata

-otalgie bilaterala
-hipoacuzie bilaterala
-febra
-cefalee
-obstructie nazala

Istoricul bolii:

Debut in urma cu aproximativ 3 zile, cand copilul a acuzat simptomele

enuntate anterior. Mama i-a efectuat baietelului instilatii auriculare cu solutie
otica, dar simptomatologia a persistat, fapt ce obliga parintii copilului sa se prezinte
cu el la serviciul O.R.L. spitalul Boldescu, unde este internat pentru investigatii si
tratament.

Diagnostic medical:

-diagnosticul medical de trimitere:otita medie acuta congestiva bilaterala

-diagnosticul la 72 ore de la internare: acelasi. Data internarii: 09.04.2007.

104
 EXAMEN CLINIC GENERAL:

Starea generala aparent buna, subfebrila (38,1C) tegumente rosii,calde,

intacte, netede, catifelate.
Fanere:par bine ingrijit,tuns scurt, firul de par de aspect normal; unghii taiate
scurt, curate, roz
Tesut celular subcutanat: normal reprezentat
Sistem ganglionar periferic: nepalpabil
Sisiem osteo-articular: integru, fara modificari patologice, articulatii mobile activ.
Membre superioare si inferioare simetrice, fara modificari anatomice.
Aparat respirator: torace normal conformat, murmur vezicular fiziologic,
bilateral, fara raluri bronsice, sonoritati pulmonare corecte. Respiratie de tip
abdominal.
Aparat cardio-vascular: zgomote cardiace ritmice, bine batute, fara sufluri
cardiace, cord in limite. Soc apexian in spatiul V intercostal stang pe linia
medio-cervicala.
Aparat digestiv: abdomen suplu, elastic, mobil cu respiratia, nedureros
spontan si la palpare. Zgomote intestinale prezente. Ficat si splina in limite
nedureroase, spontan si la palpare.
Aparat uro- genital: loje renale libere, nedureroase spontan si la palpare. Rinichi
nepalpabili, nedurerosi spontan si la palpare. Mictiuni fiziologice. Organe
genitale externe de aspect normal.
Sistem nervos central:
-R.O.T. prezent
-orientat temporo-spatial
-reflex foto-motor prezent bilateral (pupile
egale)
-fara reflexe patologice
-fara semne de iritatie meningeala
Organe de simt:
-hipoacuzie bilaterala
-acuitate vizuala normala

105
 EXAMEN CLINIC O.R.L.

Nas si sinusuri:

-piramida nazala normal conformata

-sept median
-cornete si meate normal conformate
-simt olfactiv normal
-mucoasa nazala normala
-puncte sinuzale nedureroase spontan si la palpare
-sinusuri paranazale libere
-mucoasa vestibulara de aspect normal

Buco-faringe:

- buze,dinti, limba, palat dur, lueta, amigdale,faringe,cavum: clinic normal.

Limba umeda, fara depozite. Dentitie alba, corespunzatoare varstei, bine
ingrijita.Amigdale palatine normale. Mucoasa bucala si gingivala de aspect normal.

Laringoscopie:

-laringe normal

Examen otic:

Urechea dreapta si urechea stanga:

- pavilioane normal conformate;

- C.A.E. libere; otalgii bilaterale;
- hipoacuzie bilaterala de transmisie;timpane congestive; puncte mastoidiene
nedureroase spontan si la palpare.

STAREA FIZICA LA INTERNARE

Starea generala usor alterata, subfebrila (38,1C). Tegumente rosii, calde, curate,
intacte, elastice, netede. Facies nesemnificativ semiologic. Copilul este orientat
temporo-spatial. Postura adecvata, mobilizare normala.
Respiratia libera pe nas, superficiala de tip abdominal. Copilul acuza otalgie
bilaterala, hipoacuzie bilaterala, cefalee.

106
 II.2.1. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

Evaluarea satisfacerii nevoilor fundamentale ale pacientei

NEVOIA MANIFESTARI DE SURSE DE

FUNDAMENTALA DEPENDENTA DIFICULTATE
1. Nevoia de a comunica - dificultate de a vorbi cu - deficit auditiv
ceilalti - spitalizare, boala,
- dificultate de a se tratament
exprima corespunzator - durere
ideilor si opiniilor sale - absenta parintilor
- apatie(comunicare - apatie
ineficienta la nivel afectiv) - izolare, tristete
- tristete
- izolare de persoanele
apropiate
2.Nevoia de a se misca si a - stationarea in pozitia - neliniste
avea o buna postura asezat prelungita - oboseala
- restrictia mobilitatii - durere
3. Nevoia de a evita - incapacitatea de a lua - necunoasterea
pericolele decizii autocontrolului
- risc de caderi, raniri durerii
- risc de accident - durere
- proces inflamator
- dependenta la
nivelul necesitatilor
specifice
- varsta mica
4. Nevoia de a-si mentine - piele calda si rosie - procese inflamatorii
temperatura corpului in - hipertermie - anxietate
limite normale - diaforeza

5. Nevoia de a fi curat si a-si - dificultate in satisfacerea - varsta mica

pastra tegumentele integre ingienei personale - durere
- spitalizare, boala
- absenta persoanleor
apropiate
- apatie
6. Nevoia de a dormi si a se - apatie - durere
odihni - deprimare - spitalizare, boala,
- treziri frecvente si tratament
timpurii - absenta parintilor
- somn agitat - singuratate

107

7. Nevoia de a elimina
8. Nevoia de a bea si a
manca
9. Nevoia de a se imbraca si
dezbraca
10. Nevoia de a respira si a
vea o buna circulatie
11. Nevoia de a invata
12. Nevoia de a se recreea
13. Nevoia de actiona
comform propriei credinte si
valori
14. Nevoia de a fi ocupat si
de a se realiza
- absenta jucariilor
- absenta scaunului de mai - constipatie
multe zile - alimentatie
-crampe abdominale, insuficienta calitativ
balonare si cantitativ
- tenesme - diaforeza
- poliurie - proces inflamator
- diaforeza - anxietate
- efect secundar al
medicatiei
- hidratare excesiva
- hipertermie
- anorexie - durere
- nesatisfacerea aportului - spitalizare, boala,
alimentar tratament
- consum excesiv de lichide - singuratate, tristete
- dezechilibru intre a bea si - regim alimentar
manca - hipertermie
- neindemanarea de a se - durere
imbraca si dezbraca - varsta mica
- singuratate, apatie
- spitalizare, boala
- -
- -
- -
- -
- -
108
 II.2.2.PROBLEME ACTUALE. PROBLEME POTENTIALE.
DIAGNOSTIC NURSING

PROBLEME ACTUALE:

- febra
- otalgii bilaterale
- agitatie
- hipoacuzie bilaterala
- cafalee, insomnie
- obstructie nazala
- stare depresiva
- inapetenta
- comunicare ineficace la nivel afectiv

PROBLEME POTENTIALE:

- deshidratare hidroelectrolitica si acido-bazica

- hipertermie
- riscul alterarii integritatii tegumentelor
- anxietate, apatie, depresie
- scaderea ponderala
- oboseala fizica si psihica
- dificultate in a stabili legaturi cu semenii sai
- tulburari respiratorii si digestive

DIAGNOSTIC NURSING:

1. Afectarea functiei respiratorii datorita obturatiei cailor respiratorii cu secretii,

manifestata prin respiratie greoaie nazala si predominant pe gura;
2. Hipertermie datorita procesului inflamator manifestata prin cresterea temperaturii
peste valorile normale, piele calda si roz, diaforeza;
3. Riscul alterarii integritatii tegumentelor si mucoaselor datorita diaforezei,
manifestata prin congestia pielii;
4. Somn inadecvat calitativ si cantitativ din cauza durerii si a mediului necunoscut
manifestat prin somn agitat, treziri frecvente;
5. Comunicare ineficace la nivel afectiv datorita durerii, hipoacuziei, anturajului
necunoscut, manifestata prin refuzul de a se juca, de a colabora cu echipa de sanatate;
6. Alimentatie inadecvata calitativ si cantitativ datorita procesului inflamator,
manifestat prin refuzul alimentelor.

109
 STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENTA:

Dependenta totala, datorita varstei si bolii. Copilul se pune la dispozitia echipei de

sanatate pentru a fi ingrijit.

110
 II.3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

II.3.1. STABILIREA OBIECTIVELOR

1. sa prezinte o temperatura normala

2. sa fie alimentat si hidratat corespunzator varstei si stadiului evolutiv al bolii
3. sa previna alterarea integritatii tegumentelor si mucoaselor
4. sa aiba un somn normal calitativ si cantitativ, corespunzator varstei
5. sa poata comunica afectiv
6. sa prezinte o evolutie buna a bolii
7. sa se poata deplasa, sa fie vesel si ingrijt
8. sa beneficieze de conditii optime de ingrijire

II.3.2. INTERVENTIILE AUTONOME ALE ASISTENTEI MEDICALE

- Am invatat mama cum sa educe copilul sa tuseasca, sa expectoreze si sa-i

colecteze sputa
- Am administrat pacientului lichide in cantitate crescuta
- Am asigurat pacientului o pozitie favorabila (semisezand) pentru a favoriza
respiratia
- Am evaluat caracteristicile durerii: durata, localizare, iradiere, intensitate,
caracter
- Am ajutat pacientul sa-si mentina tegumentele curate si uscate
- Am asigurat lenjerie de pat curata, uscata si bine intinsa pentru a prevenii
aparitia escarelor
- Am incurajat mama sa-i schimbe lenjeria de corp ori de cate ori este nevoie
- Am asigurat temperatura optima de salon de 22 grade
- Am asigurat o atmosfera calda de incredere si empatie
- Am raspuns prompt si cu solicitudine la intrebarile mamei
- Am stat de vorba cu mama si am asigurat-o ca este in siguranta si ca poate
sa se odihnesca in liniste
- Am sfatuit-o pe mama sa-si relaxeze copilul si l-am servit cu ceai cald
inainte de culcare
- Am mentinut conditiile necesare somnului respectand dorintele pacientului
- Am invatat mama cum sa-l alimenteze si hidrateze corespunzator
- Am asigurat alimente bogate in vitamine
- Am discutat cu mama pacientului despre avantajele acestei alimentatii

111
 II.4. APLICAREA IN PRACTICA A INGRIJIRILOR

Data Problema Obiective Interventii Interventii delegate Evaluare

autonome
09.04.2007 Otalgie Pacientul sa nu Am evaluat Am administrat la indicatia 09.04.2007
prezinte durere in caracteristicile medicului: Algocalmin 1fx2/zi Durerea cedeaza la
48h durerii: localizare, i.m.. administrarea de
iradiere. Am insotit mama si copilul la algocalmin, ulteriror in
Am evaluat efectuarea analizelor. timpul zilei mai prezinta
factorii care duc la Am monitorizat T.A., P., R. 2 episoade de durere de
aparitia durerii si dimineata si seara. intensitate variabila.
cresc intensitatea T.A.=90/60 mmHg
acesteia. P=120p/min
Am recomandat R=25r/min
mamei pacientului 10.04.2007
sa semnalizeze Pacientul prezinta
durerea de la episoade de durere care
inceput. raspund prompt la
Am informat administrare de
mama pacientului algocalmin.
in termeni simplii T.A.=75/50mmHg
despre durerile P=100p/min
sale. R=23r/min
Am pregatit fizic
si psihic paicentul
pentru recoltarea
probelor
biologice.
09.04.2007 Febra Pacientul sa nu I-am pus La indicatia medicului i-am 09.04.2007
T=38,6C mai prezinte febra pacientului administrat: Episoadele nu se
112
 in termen de 48h. comprese. Antitermice(Paracetamol) 3 diminua
I-am monitorizat tb/zi PER OS. TD=38,6C
temperatura. TS=38,8C
Am hidratat 10.04.2007
pacientul cu Episoadele incep sa
ceaiuri caldute. dispara
TD=37,6C
TS=37C
10.04.2007 Deficit Pacientul sa fie Am explorat 11.04.2007
alimentar prin echilibrat preferintele Se observa o
ingestie nutritional si sa-siculinare ale imbunatatire
insuficienta. recapete apetitul. pacientului. considerabila a
Am calculat apetitului.
numarul de 12.04.2007
calorii/kg cp. Pacientul isi recapata
Am servit complet apetitul.
pacientul cu
alimente la o
temperatura
moderata la ore
regulate si
prezentate
atragator.
09.04.2007 Dificultate de Pacientul sa aiba o Am asezat Am administrat la indicatia 10.04.2007
a respira. respiratie normala. pacientul intr-o medicului: Dispneea nu se
pozitie care sa-I Rinofug pic. 3 pic/zi amelioreaza, se
favorizeze Antibiotice (Penicilina continua tratamentul.
respiratia. 3.000.000 U.I. de 2 ori/zi. 11.04.2007
Am indepartat Oropivalone 4cp/zi. Dispneea se reduce
secretiile nazale. moderat.
113
 Am umidificat 12.04.2007
aerul din incapere Pacientul prezinta o
cu apa alcoolizata. imbunatatire
Am invatat considerabila a
pacientul sa respiratiei.
tuseasca eficient, 13.04.2007
sa expectoreze si Pacientul nu mai
sa colecteze sputa. prezinta dispnee.
Am asigurat tavita
renala,
scuipatoarea cu
capac.
Am hidratat
pacientul cu
cantitati mici de
lichide.
Am asigurat
conditiile de
microclimat 22C
si umiditate 55%.
11.04.03.2007 Pacientul Pacientul sa fie Am monitorizat La indicatia medicului am 12.04.2007
prezinta o echilibrat hidro- zilnic diureza recoltat sange, urina si exudat Tegumentele si
stare electrolitic in 24h. pacientului. faringian pentru analize si am mucoasele prezinta o
moderata de Am optimizat administrat cantiatea de lichide stare de deshidratare
deshidratare aportul de lichide necesara rehidratarii. minima.
in functie de 13.04.2007
diureza. Pacientul nu mai
Am verificat zilnic prezinta semne clinice
starea de hidratare de deshidratare.
a tegumentelor si
114
 mucoaselor.
Am controlat
zilnic greutatea
pacientului.
12.04.2007 Dificultatea Pecientul sa Am invatat La indicatia medicului am 13.04.2007
de a se odihni beneficieze de pacientul tehnici administrat: Romergan 1tb/zi Nici o modificare.
odihna de relaxare. seara. 14.04.2007
corespunzatoare in Am mentinut Se observa o ameliorare
termen de 3 zile. conditiile necesare a insomniei.
somnului, liniste 15.04.2007
si am aerisit Somn corespunzator
salonul. calitativ (8h/noapte).
Am asigurat
pacientul ca este
in regula.
Am sevit pacientul
cu un pahar de
lapte cald la
culcare.

115
 TRATAMENT

NR. DENUMIREA FORMA DE MOD DE DOZA UNICA DOZA TOTALA

CRT. MEDICAMENTULUI PREZENTARE ADMINISTRARE
1. PENICILINA Fl. i.m. 15.000.000 3.000.000
2. RINOFUG PIC. NAZAL 2 PIC. 6
3. OROPIVALONE Cp. SUBLINGUAL 1 4
4. NUROFEN SUSPENSIE ORAL 5 ml 10 ml
5. ROMERGAN Tb. PER.OS 1 1
6. ALGOCALMIN f. i.m. 1 1

116
 EXAMENE DE LABORATOR

EXAMENUL MODUL VALORI VALORI

DE DE NORMALE OBTINUTE
LABORATOR RECOLTARE
VSH Se aspira 4,4 ml citrat de
natriu:3,8% si 1.6ml sange. 7-11 mm/h 1h 17 mm
Amestecul obtinut se
omogenizeaza prin rastunari
usoare ale seringii.
Hb Se recolteaza sange capilar
din pulpa degetului mijlociu 11 15 g% 12,30g%
de la o mana a bolnavului
Leucocite+ Se recolteaza tot sange L: 4000-10000/mm3 7000/mm3
formula capilar - neutrofile -eozinofile 30-60%, 5%, 0,5%, 29%, 6%, 0,4%,
leucocitara - bazofile -monocite - 5-9%, 28-35% 36%, 5%
limfocite
Trombocite Se recolteaza tot sange 250000-400000/mm3 300000/mm3
capilar
Ureea sangvina Se recolteaza 5-6 ml sange 0,20-0,40 g%0 0,28 g%0
nehemolizat
Calcemia Se recolteaza 5-6 ml cange 9-11 g% 9 g%
nehemolizat
T.S. Se recolteaza sange din lobul 2-4 minute 3 minute
urechii
T.C. Se recolteaza sange capilar 5-8 minute 8 minute
din pulpa degetului mijlociu
de la mana bolnavului

Examen sumar Se recolteaza prima urina de Densitatea normala: Urina limpede,

urina dimineata, dupa o toaleta 1015-1022. normal, acida, albumina
riguroasa a organelor genitale urina nu contine si glucoza
exterae. Se recolteaza urina albumina, glucoza, absente.
din jetul mijlociu puroi

Sediment urinar Aceleasi conditii In mod normal Epitelii plate

contine 1-2 hematii, relativ
1-2 leucocite, rare frecvente, rare
celule epiteliale leucocite.

117
 II.5.EXTERNAREA

Data externarii: 16.04.2007

Diagnosticul medical la externare: otita medie acuta congestiva bilaterala.
Starea la externare: vindecat.
Copil in varsta de 1 an si 8 luni se interneaza in sectia O.R.L. -Spitalul Boldescu
pentru otalgie bilaterala, stare generala alterata, febra, cefalee, obstructie nazala.
Examenele clinice si paraclinice au confirmat diagnosticul. S-a efectuat
tratament medicamentos bazat pe antibiotice, antiinflamatoare, antitermice,
antihistaminice. Evolutie buna. Copilul se externeaza vindecat.

Bilantul autonomiei:

1) Respiratie normala, profunda, ritmica, linistita, de tip costal abdominal.

Mucozitati reduse.
2)Puls ritmic, de amplitudine normala, valori in jurul cifrei 100 pulsatii pe minut.
3) Tegumente normal colorate, elastice, curate, catifelate.
4) Cavitate bucala de aspect normal. Masticatie eficace, reflex de deglutitie
prezent. Apetit prezent. Hidratare corespunzatoare.
5) Aparat uro-genital normal clinic: mictiuni fiziologice; scaun 1-2 pe zi;
organe genitale externe de aspect normal.
6) Postura adecvata, copilul este vioi. Transpiratii minime la nivelul placilor mai
ales. Stare afebrila.
7) Somn corespunzator varstei.
8) Imbracatul si dezbracatul depind de apartinatori, datorita varstei copilului.
9) Igiena colilului este efectuata de mama acestuia.
10) Acuitatile auditiva, vizuala, tactila, olfactiva normale.
11) Debit verbal usor greoi, din cauza pronuntiei gresite a cuvintelor.
Expresivitate nonverbala.
12) Copilul apreciaza mustrarile si recompensele.
13) Copilul s-a reintors la vechile jocuri

Evaluare:

Desi la inceputul internarii copilul a plans mult,datorita atentiei deosebite a

personalului medical el s-a acomodat cu mediul spitalicesc si a fost un copil
cuminte. Dupa ce s-a obisnuit cu examenul otoscopic si cu tratamentul nu a mai
plans la efectuarea lor. S-a externat cu stare generala buna si afectiune otica disparuta.
Plan de recuperare si integrare sociala

118
 Educatia sanitara facuta mamei:

- I se explica necesitatea administrarii tratamentului medicamentos

recomandat si necesitatea controlului periodic O.R.L,
-Evitarea frigului, umezelii,agentilor poluanti si traumatizanti sonori.
-Va trata corect orice infectie acuta a copilului.
-Va duce copilul periodic la un examen medical de rutina.
-Va feri copilul de contactul cu persoane bolnave.
-Va asigura copilului un regim bogat in calciu si vitamine.
-Va respecta regimul de imunizari.
-Va respecta orele de masa, somn, joaca a copilului.
-Va asigura o igiena riguroasa a copilului.
-Va mentine curatenie riguroasa in casa va imbunatatii conditiile de viata.

119
CAPITOLUL III: EVALUARE FINALA

120
 EVALUAREA FINALA

Pacientii au fost internati in sectia O.R.L. a Spitalului Boldescu, acuzand

urmatoarele simptome comune: cefalee, otalgie, hipoacuzie de transmisie, ameteli,
febra, otoree.
Pe baza anamnezei s-a stabilit debutul fiecarui bolnav;
N.S. pacienta cu veche suferinta otica, boala fiind diagnosticata cu mult
timp in urma.Sub tratament medicamentos ambulator boala s-a vindecat intr-o
saptamana si jumatate.In prezent, bolnava s-a internat de urgenta, simptomatologia
fiind mai severa si debutand brusc cu o zi inaintea internarii. Acuzele bolnavei au
fost cele amintite mai sus.
R.D. pacientul a afirmat ca boala a debutat cu 2 zile inaintea spitalizarii, timp
in care bolnavul si-a administrat Ampicilina, si local si-a efectuat toaleta auriculara cu
Rivanol. Simptomatologia insa nu a cedat, lucru ce a determinat bolnavul sa se
prezinte la medicul O.R.L.-ist.
I.C. copilul a acuzat in urma cu 3 zile, otalgii bilaterale, hipoacuzie bilaterala,
febra stare generala alterata, cefalee, obstructie nazala. Mama i-a efectuat baietelului
instilatii auriculare cu solutie otica, dar acuzele nu au cedat, si de aceea parintii se
prezinta cu copilul la serviciul O.R.L. unde este spitalizat.
Pe baza examenelor clinice, paraclinice si radiologice au fost stabilite
diagnosticele medicale pentru fiecare bolnav:
N.S.-otita medie polipoasa supurata bilaterala reacutizata.
R.D.-otita medie acuta supurata dreapta.
I.C.-otita medie acuta congestiva bilaterala.
In spital cei 3 pacienti au urmat tratament medicamentos general si local,
format din antibiotice,antiinflamatoare, antitermice,sedative, antihistaminice, antialgice,
vitamine, solutii dezinfectante (pentru tratament local: Rivanol, solutie otica,Boramid),
tratament individualizat astfel:
N.S. a urmat tratament medicamentos si chirurgical.Tratamentul
medicamentos general a fost format din Penicilina, Biseptol, Algocalmin,
Paracetamol,Vitaminele C si A+D2, Calciu, Prednison,Diazepam.Ttratamentul local
a constat in instilatii zilnice auriculare cu solutiile antiseptice prescrise de medic si in
aspiratiile auriculare zilnice efectuate de medic.De asemenea, pacienta a urmat si
tratament chirurgical: polipectomie auriculara dreapta, sub anestezie locala cu
xilina 1-2 fiole.
R.D. - tratamentul medicamentos general a fost format din:Penicilina,
Prednison, Paracetamol, Algocalmin, Oxacilina, Vitamina A+D2 si C, Diazepam,
Stamicin. Piracetam, Bixtonim. Tratamentul local a fost format din Rivanol si apa
oxigenata (pentrU toaleta auriculara si pentru instilatii auriculare).
I.C. - tratamentul medicamentos general a fost format din: Rinofug,
Oxacilina, Paracetamol, Romergan, Vitamina C si A+D2, Calciu, Algocalmin.

121
Vitaminele Bl si B6. Local i s-au administrat Boramid.

Evolutia celor 3 bolnavi a fost buna pe toata durata spitalizarii. Pe tot parcursul
internarii, bolnavii nu au creat nici un fel de probleme, inca din primele 2-3 zile ale
spitalizarii, bolnavii an inceput sa fie capabili sa-si satisfaca incet nevoile fundamentale.
Astfel cornunicarea a devenit eficace la nivel senzorial, afectiv si intelectual;pericolul
accidentarii prin cadere a disparut;temperatura corporala a revenit la temperaturi
normale; somnul a devenit normal calitativ si cantitativ specific varstei fiecarui
pacient;alimentatia si hidratarea au fost normale, corespunzatoare fiecarei faze evolutive
a bolii; anxietatea a disparut complet, pacientii recastigandu-si increderea in persoana lor
si in viata; functiile vitale si vegetative (respiratia, pulsul, T.A.) s-au men tinut in limite
normale; datorita disparitiei ametelilor si mersul a devenit normal si sigur.

Durata spitalizarii a fost urmatoarea:

N.S. 07-17.03.2007
R.D. 24.03-01.04.2007
I.C. 09-16.04.2007

Diagnosticele medicale la externare au fost:

N.S. - otita medie polipoasa supurata bilaterala reacutizata

R.D.- otita medie acuta supurata dreapta
I.C. - otita medie acuta congestiva bilaterala

Toti bolnavii s-au externat in stare de vindecare si au primit urmatoarele

recomandari:

1 )Sa evite patrunderea apei si sapunului in urechea bolnava.

2)Sa efectueze toaleta auriculara numai cu solutiile antiseptice prescrise de medic.
3)Sa evite frigul, umezeala. agentii poluanti si traumele sonore.
4)Sa evite orice infectie acuta a cailor respiratorii superioare si sa trateze
corect si la timp orice infectie:
5)Sa urmeze un regim de viata echilibrat;
6)Sa urmeze un regim bogat in calciu si vitamine;
7)Sa evite contactul cu persoane bolnave;
8)Sa efectueze periodic un control medical de rutina
9)Concediu medical 7 zile;
10)Sa urmeze tratamentul prescris de medic la externare;
1 l)Sa revina peste 10 zile la control O.R.L.

122
 EVALUARE FINALA

Caz I Caz II Caz III

Nume: N. Nume: R. Nume: I.
Prenume: S. Prenume: D. Prenume: C.
Varsta: 46 ani Varsta: 55 ani Varsta: 1 an si 8 luni
Ocupatie: contabil Ocupatie: preot Ocupatie: -
DIAGNOSTIC MEDICAL
Otita medie supurata bilaterala reacutizata Otita medie acuta supurata dreapta Otita medie acuta
PROBLEME ACTUALE
- otoree bilaterala - otoree dreapta - febra
- otalgie bilaterala - otalgie dreapta - otalgii bilaterale
- hipoacuzie bilaterala de transmisie - hipoacuzie de transmisie dreapta - agitatie
- febra - febra, ameteli - hipoacuzie bilaterala
- ameteli - tulburari de echilibru - cefalee, insomnie
- cefalee - insomnie - obstructie nazala
- acufene - anxietate - stare depresiva
- anxietate - stres - inapetenta
- depresie - stare depresiva - comunicare ineficace la nivel
- apatie afectiv
- insomnie
PROBLEME POTENTIALE
- risc de alterare totala a auzului/ surditate - riscul alterarii integritatii tegumentelor si - deshidratare hidroelectrolitica si
mucoaselor acido-bazica
- anxietate, apatie, depresie - hipertermie
- hidratare hidroelectrolitica si acido- - riscul alterarii integritatii
bazica tegumentelor
123
 - hipertermie
- oboseala fizica si psihica
- incapacitatea de munca
- dificultate in a stabilii legaturi cu
semenii sai
- comunicare ineficace
INTERNARE
DIAGNOSTIC NURSING
- comunicare ineficace la nivel senzorial, - comunicare ineficace la nivel
manifestata prin apatie, proces infectios, senzorial, afectiv si intelectual
hipoacuzie bilaterala si otalgie bilaterala datorita hipoacuziei de transmisie
- anxietate datorita durerii, schimbarii drepte, manifestat prin anxietate,
mediului, necunoasterii prognosticului tristete
bolii, manifestata prin teama, neliniste, - anxietate datorita durerilor,
apatie schimbarii mediului, manifestata
- hipertermie datorita procesului infectios, prin teama, neliniste
manifestata prin cresterea temperaturii - hipertermie datorita procesului
peste valorile normale, transpiratii, piele infectios manifestata prin cresterea
rosie si calda temperaturii corpului peste valorile
- alimentatie inadecvata calitativ si normale
cantitativ, datorita procesului infectios si - alimentatie inadecvata calitativ si
medicatiei, manifestat prin inapetenta, cantitativ, datorita procesului
tulburari digestive, scadere ponderala infectios si medicatiei manifestat
- dificultate de a se odihnii datorita durerii prin inapetenta
si anxietatii manifestata prin somn agitat - dificultate de a se odihni datorita
si ore insuficiente de odihna durerilor si anxietatii manifestata
- deshidratare datorita febrei, varsaturilor prin somn agitata si ore de odihna
manifestata prin sete, piele uscata, insuficiente
scadere ponderala - deshidratare datorita febrei,
varsaturilor manifestata prin sete
124
- anxietate, apatie, depresie
- tulburari respiratorii si digestive
- afectarea functiei respiratorii
datorita obturatiei cailor
respiratorii cu secretii,
manifestata prin respiratie
greoaie nazala si predominant
pe gura
- hipertermie datorita procesului
inflamator manifestat prin
cresterea temperaturii peste
valorile normale, piele calda si
roz, diaforeza
- riscul alterarii integritatii
tegumentelor si mucoaselor
datorita diaforezei, manifestat
prin congestia pielii
- alimentatie inadecvata calitativ
si cantitativ datorita procesului
inflamator, manifestat prin
refuzul alimentelor

- sa poata comunica la nivel senzorial
corespunzator varstei sale
- sa se poata deplasa
- sa poata evita caderile si ranirile
- sa pastreze temperatura corpului in
limite normale
- sa prezinte o igiena personala adecvata
pe durata spitalizarii
- sa aiba somn linistit
- sa fie corespunzator ingrijita din punct
de vedere al imbracamintei
- sa se alimenteze si hidrateze
corespunzator
- sa fie echilibrata hidroelctrolitic si
acido-bazic
- sa prezinte o evolutie buna a bolii si sa
evite aparitiacomplicatiilor
- sa previna alterarea integritatii
tegumentelor si mucoaselor
- sa beneficieze de conditii optime de
ingrijire
- am sigurat conditiile de microclimat,
salon aerisit cu temperatura de 20 grade,
cu un numar de 3 paturi
- am sezat pacienta intr-o pozitie care sa-i
favorizeze respiratia
- am indepartat secretiile nazale
accentuata, piele uscata
OBIECTIVE
- sa poata comunica la nivel afectiv,
senzorial, intelectual
- sa se poata mobiliza normal
- sa prezinte temperatura corporala
normala
- sa fie capabil sa evite caderile si
ranirile
- sa aiba un somn linistit adecvat
varstei sale
- sa se alimenteze si sa se hidrateze
corespunzator
- sa fie corespunzator ingrijit din
punct de vedere al imbracamintei
- sa se poata concentra in vederea
efectuarii de activitati recreative
preferate
- sa fie echilibrat hidroelectrolitic si
acido-bazic
- sa beneficieze de conditii optime de
ingrijire
INTERVENTII
- am asigurat pacientului o pozitie
favorabila
- am indepartat secretiile nazale
- am umidificat aerul din incapere cu
apa alcoolizata
- am asigurat tavita renala
125
- pacientul sa prezinte o
temperatura normala
- sa fie alimentata si hidrata
corespunzator varstei si
stadiului evolutiv al bolii
- sa previna laterarea integritatii
tegumentelor si mucoaselor
- sa aiba un somn linistit
corespunzator varstei
- sa poata comunica afectiv
- sa prezinte o evolutie buna a
bolii
- sa se poata deplasa, safie vesel
si ingrijit
- sa beneficieze de conditii
optime de ingrijire
- am sigurat conditiile de
microclimat, salon aerisit cu
temperatura de 20 grade
- am umidificat aerul din
incapere cu apa alcoolizata
- am invatat mama cum sa-si
 - am umidificat aerul din incapere cu apa
alcoolizata
- am asigurat tavita renala
- am hidratat pacienta cu cantitati mici de
lichide
- am monitorizat zilnic diureza pacientei
- am verificat zilnic starea de hidratare a
tegumentelor si mucoaselor
- am controlat zilnic greutatea pacientei
- am invatat pacienta tehnici de relaxare
- am mentinut conditiile necesare
somnului
- am asigurat pacienta ca este in regula
- am servit pacienta cu lapte cald la
culcare
EVALUARE LA EXTERNARE
- pacienta N.S. se interneaza in sectia O.R.L.
Spitalul Boldescu, acuzand tulburari de
echilibru, ameteli, otoree si otalgie bilaterala, acuze: otoree si otalgii drepte, hipoacuzie
cefalee, acufene, hipoacuzie bilaterala de
transmisie
- va evita frigul, umezeala, factorii
poluanti
- va evita orice infectie acuta a cailor
respiratorii superioare
- va urma regim bogat in calciu si
vitamine
- va duce un regim de viata echilibrat
- concediu medical 7 zile
- am hidratat pacientul cu cantitati
mici de lichide
- am monitorizat zilnic diureza
pacientului
- am verificat zilnic starea de
hidratare a tegumentelor si
mucoaselor
- am controlat zilnic greutatea
pacientului
- am invatat pacientul tehnici de
relaxare
- pacientrul R.D. se interneaza in sectia
O.R.L Spitalul Boldescu cu urmatoarele
de transmisie dreapta, febra, tulburari de
echilibru
RECOMANDARI
- va evita patrunderea apei in urechi
- va evita frigul, umezeala si mediul
poluant
- va evita traumele sonore
- va urma un regim bogat in calciu si
vitamine
- uremaza tratamentul prescris de
medic
126
supravegheze copilul sa
tuseasca, sa expectoreze
- am evaluat caracteristicile
durerii: durata, localizare,
iradiere
- am evaluat factorii care duc la
aparitia durerii
- am explorat preferintele
culinare ale copilului
- am administrat ceaiuri caldute
ori de cate ori este necesar
- am deministrat lichide
suficiente calitativ si cantitativ,
ceai, suc de mere, supa, apa ~
250 ml
- pacientul I.C. se interneaza in sectia
O.R.L. Spitalul Boldescu cu
urmatoarele simptome: stare generala
alterata, febra, cefalee, obstructie
nazala
- va trata corect orice infectie
- va respecta regimul imunizarii
- va ferii copilul de persoane
bolnave
- va respecta o igiena rigruoasa in
casa
- va imbunatatii conditiil de viata
- urmeaza tratamentul prescris de medic - control O.R.L. peste 10 zile si apoi
la externare lunar
- control O.R.L.peste 10 zile si apoi lunar
STARE GENERALA BUNA STARE GENERALA BUNA STARE GENERALA BUNA

127
CAPITOLUL IV: ANEXE
 ANEXE

INSTILATIA

Reprezinta tehnica de administrare a solutiilor medicamentoase pe o

mucoasa, sau un organ cavitar (nas, ureche, ochi, vezica urinara).Instilatiile nazala,
oculara, in conductul auditiv extern, sunt executate de asistenta.
Solutiile se instileaza cu ajutorul pipetei, sticlei picurator sau cu seringa (instilatia
in vezica urinara).

Pregatirea instilatiei:

Materiale:
- pipeta, tampoane, comprese sterile
- material de protectie-prosop
- solutie medicamentoasa
- tavita renala

Pacientul:
- pregatirea psihica:
o se informeaza
o este instruit cum sa se comporte in timpul si dupa instilatie
- pregatire fizica:
o se aseaza dupa cum urmeaza:
decubit dorsal, sau pozitie sezand cu capul in hiperextensie,
pentru instilatia nazala si oculara
decubit lateral (pe partea sanatoasa), pentru instilatia in
conductul auditiv extern

Executarea instilatiei:

Asistenta:
isi spala mainile
evacueaza secretiile din cavitate (dupa caz, bolnavul sufla nasul, curata cu un
tampon de vata conductul auditiv extern sau sterge secretiile oculare cu o
compresa sterila)
aspira solutia medicamentoasa in pipeta
pune in evidenta cantitatea:

-conjunctivala prin tractiunea in jos a pleoapei inferioare, cu policele mainii

129
 stangi;
- nazala-ridica usor varful nasului cu policele mainii stangi
- conductul auditiv extern-tractionand pavilionul urechii in sus si inapoi cu mana
stanga
instileaza numarul de picaturi recomandate de medic
sterge cu o compresa sterila excesul de solutie

Ingrijirea ulterioara a pacientului:

-dupa instilatia auriculara se introduce un tampon absorbant in conductul auditiv

extern
-dupa instilatia nazala, pacientul ramane nemiscat 30-40 de secunde, ca solutia sa
ajunga in faringe

Reorganizarea:

-pipeta se spala, deseurile se indeparteaza in tavita renala.

RECOLTAREA SECRETIEI OTICE

Se face cu tamponul sub control vizual (otoscop) din conductul auditiv extern.
Flora normala a pavilionului urechii si a conductului auditiv extern este reprezentat de
bacteriile ce se intalnesc pe piele.
In etiologia otitei medii acute se intalnesc stafilococi,streptococi, Haemophylus. La
nou- nascuti si copii se intalnesc: E coli,Klebsiella,stafilococ,pseudomonas.

SPALATURA AURICULARA

Definitie: Prin spalatura auriculara se intelege spalarea conductului auditiv extern

prin introducerea unui curent de lichid.
Scop terapeutic:

-indepartarea secretiilor (puroi, cerumen)

-indepartarea corpilor straini ajunsi in urechea externa accidental sau voluntar
-tratamentul otitelor cronice

Pregatiri :

materiale
-de protectie
-doua sorturi de cauciuc
-musama, prosop, aleza
-sterile

130
 -seringa Guyon, vata
-lichidul de spalatura la 37C
-solutia medicamentoasa prescrisa
-solutie de bicarbonat de sodiu 1
-nesterile
-masa de tratamente
-tavita renala
-scaun
pacient
-psihic:
-se anunta pacientul
-i se explica scopul tehnicii
-fizic:
-in cazul dopului de cerumen, cu 24 ore inainte se instileaza in conductul
auditiv extern de 3 ori pe zi solutie de bicarbonat de Na in glicerina 1/20
-in cazul dopului epidermic se instileaza solutie de acid salicilic 1 in ulei
de vaselina
-in cazul corpilor straini hidrofili (boabe de legume si cereale), se instileaza
alcool
-in cazul insecteloe vii se fac instilatii cu ulei de vaselina, glicerina sau se
aplica un tampon cu alcool cu efect narcotizant
-pacientul se aseaza in pozitie sezand pe scaun
-se protejeaza cu prosopul si sortul
-se aseaza tavita sub urechea pacientului care va tine capul inclinat spre tavita

Executie:

Asistenta:

- se spala pe maini si imbraca sortul de cauciuc

-verifica temperatura lichidului de spalatura si incarca seringa Guyon
-solicita pacientul sa deschida gura
-trage pavilionul urechii in sus si inapoi cu mama stanga, iar cu dreapta injecteaza
lichidul de spalatura spre peretele postero-superior si asteapta evacuarea
-operatia se repeta la nevoie
-se usuca conductul auditiv extern
-medicul controleaza rezultatul spalaturii prin otoscopie
-se introduce un tampon de vata in conduct
-se aseaza pacientul in decubit dorsal 1/2-1 ora
-se examineaza lichidul de spalatura

131
 BIBLIOGRAFIE
1. BORUNDEL CORNELIU - Medicina interna pentru cadre medii EDITURA
"ALL", editia a III - a, 2002.

2 MOGOS GHEORGHE - Mica enciclopedie de boli interne -EDITURA "

STINTIFICA SI ENCICLOPEDICA" 1988.

3 MINCU MIOARA SI COLABORATORI - Medicina interna - EDITURA

"STIINTA SI TEHNICA", 1998.

4 VINTILA MIHAILESCU - Calauza pacientului in bolile cardiovasculare -

EDITURA MEDICALA ,1981

5. TITIRCA LUCRETIA SI COLABORATORII - Tehnici de evaluare si ingrijiri

acordate de asistentii medicali -EDITURA "VIATA MEDICALA
ROMANEASCA", editia a II-a 2003.

6. TITIRCA LUCRETIA - Breviar de explorari functionale si de ingrijiri speciale

acordate bolnavului - EDITURA "VIATA MEDICALA ROMANEASCA" 2000.

7. TITIRCA LUCRETIA - Urgente medico-chirurgicale-EDITURA

"MEDICALA", editia a Ill-a 2004.

8. TITIRCA LUCRETIA - Ghid de nursing cu tehnici de evaluare si ingrijiri

corespunzatoare nevoilor fundamentale - EDITURA "VIATA MEDICALA
ROMANEASCA, 2002.

9. MARCEAN CRIN - Ghid de nursing - EDITURA FUNDENI, vol.L 2001.

132