Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • FLORESCU, Radu (1994), Bazele Muzeologiei

    Încărcat de

    Valentina Iancu
    3K vizualizări219 pagini
    bazele muzeologiei

    Titlu original

    04. FLORESCU, Radu (1994), Bazele Muzeologiei

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    bazele muzeologiei

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    3K vizualizări219 pagini

    FLORESCU, Radu (1994), Bazele Muzeologiei

    Încărcat de

    Valentina Iancu
    bazele muzeologiei

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 219
    ERUL CULTURE 7 $1 POSTUNIVERSITARA Prof. uniy. dr. RADU FLGRESCU. BUCURESTI = 10994 ~ —_ BAZELE MUZEOLOGIEZ PARTEA J - SCHITA UNEI TEORII GENERALE DESPRE MUZEU Capitolul 1- Muzeologia ca stiintt 1 Istria sp Pesca de munca au apr sub spect opt, Int in pecan sso 19 Srp el 20, amit iperitorise crteate de fl 6 0 sre ated dsipine umanite: shel, itor alo, etnogafa, a sino avint densi, devenind a urna a unor indelunat eet ~ ean Je sips, anal ale slur, expel pe tan -dsipline sno: in ‘seul rope al ssn, depigind dei stati de amaorim, Priel element de mumsogiate prasics pot ute ins msi deweme, cum ar fide exemph, orgminas, la nepal sell 19, ub dibll aspen, ld stor cnslogik 5 plo, ot de ‘expunere - a colectiei egiptene a Muzeului Louvre, de cdtre Vivant Denon, ‘= ‘cu circa 75 de ani mai tirziu la Ino sich ns, cme spite alt Micro Impaine din View cae ven si. dvi renunitie Kunstisorises Mossum si Natwhinivaches Musou maread un prim inomnent de conte a cexperienelempirce inion ansamblu relativ unit. In acteasi pvoadl, ait ta fafipures ~ isos de conse or lls spl destnte-a uni snide musretnionml, ii nile sandinae p= aceasta este una dint esle mai interesante trisaturi ale perioadei de redesteptare nafionala in Europa ceatala - in capitalele provincilor Imperiului Habsburgic: de exemplu, Muzeul National de lz Budapesta (1848) si Muzeul National de la Praga, Se contur, ayadar, ncetul eu fneetul, nu att © doctind, eft m sr east rijeare muzeald care se profile acum, nu era lipsité de legaturi dirocte cu micarea de 1a si ew Iupta de eliberare a uaor popoare, adied eu formarea nafiunii burpheze, Preocupiri teoretice de muzeologie frist apar mai cu seam in perioada dintre esle dou rézboaie mondiale, Anul 1930 ednd, sub conducerea Jui Theodor Wiegand avea smarea © noui piatsd de bolar in dezvoltares muzeologiel fnjeleass ex disciplind avind crept seop remodelarea 3 innugune Pergamon Museum, ‘complex sin eazal in discufie - unui sepsnent din cultura antihitaji. In aceeasi perionda, Seetiunea cultural a Ligii Nafiunilortipazeste o publicatieintermajionalé avind drept obiect comun muzeele si monumentele, antme revista Mouscion, continuati in prezent de’ organul periodic al 1.C.O.M. - Museum precum gi de acela al ICOMOS - Monumentum, 1.2. Este muzeologia o st Tn acest periad a eprut i celeb conroversi: nuzeogafe sou mazcologi cae veo scans lor sa 6 recctivare accentatd in perioada de dups sl doles r8zboi mondial, ea pint Ia arma, opinia special incline defntiv cite constnirea unei singure dssipline cu earacersisemtic, m prezent rami altemativ muzeografie sau muzcologie. In general, s- ajuns inst Ja consensul de & se considera od muzeologia este ansamblul ordona, sistmatizat ojonal, al cumoytnfelor nousie despre mize, iat muzeograffe este mai ales descrierea istoried a muzeelor, adicd o parte a muzeologici. Ar mai fi de adsuget faptul cd, pind in zilele noastre, suzzologia casi pedagogia pista inci un caracter normativ- cu alle cuvnte, spune mai deprabt cur trebuie 1 fe muzeu, cit analizeai cum este muzeal gi care sunt lgile cae il ondoneaad. Aceasa face fi ve eooteste nor crater dessin sins st se cord in mai mae mist un erste e isp eects culturale propmatice. fn aceasi apreciere exist o anumitt dose adevir, dar mu este mai putin adevarat et ruzeologia tinde eae consttuirea sistematic, rotionald, a unui corp de cunogtinje speifie; este probabil ck abordarea sistemica a problemelor ar putea duce aceasts diseiplind mai departe. Pe de alti paste, muzeologia,

    S-ar putea să vă placă și