Catre Raiu€ pe Pamant, pein tubitea de noi ingine, iubizea unuia penten celalalt. iubitea penttu p@aneta noasttd. Cuvinte de apteciete penteu cattea Efectu€ de Lund de Miere \O reslizare cu adevarst remarcabil... o vial de bue curii, cuprinsd fntr-un manuseris concis. Am parcurs cartea de doua cri si am adorat fiecare clip’ petrecuté citind-o. ste una dintre lecturile mele favorite...” Dr. Wayne W, Dyer, autoral ciriilor Dovinte indeptinite §1 FGrd scuzel Bruce Lipton a scris cea mai bun carte despre cra- poste ~ Ta tive! personal si planetar- pe care am vitito vre- ncata, Siam citit nenumnarate! Ti cunose personal gi indes- proepe pe Bruce si pe preaiubite Iui Margaret, Relagia tor ‘este minunaté, infloritoare, creativa gi molipsitoare. Ei traticse: Raiui de pe Pémént - si puteti si voi si facet asia. Bruce foloseste principiile Noii Suinje — alcatel sustinitor este — pentru a ne expliea, pentr a ne ilumina §) Ineutala pe tofi sf Totruchipain iubinen pe cure ne-um dort-o dintordeauna™ Joan Z, Borysenko, PhD., biclog, psinclog gi autosrea clrjilor de mare succes Busola sufletudu’ gi Epuizare totals (publicate de Edisura For You) 5Efectul de Lund de Miete: o state de extaz, pasiune, eneegie si sdndtate, ca tezultat al unel iubiti nemdeginite. Viata este atat de beumoasd, incat abia astepti sa te teezesti dimineata, ca sé incepi o noud 2i si sa-i mu€tumesti Universubui ca existi. Inteoducete Viata fara iubire nu are nico valoare. Jubirea este apa vietit. Bea cu inima si cu sufletull RUMI’ ach cineva mi-ar fi spus, cand eram tan&r, cA voi ajunge si scriu o carte despre relafii, i-as fi rispuns ci nu e in toate mintile, Eu credeam ef dragostea e un mit in- ventat de poefi si de producatorii de la Hollywood, ca si-i facd pe oameni sa sufere dupa ceva ce nu vor avea niciodat’, lubire vesnica? Fericiti pana la adanci batrdneji? Sa fim seriosi! Ca toti ceilalti si eu am fost programat astfel inedt unele lucruri si-mi vind de la sine in viata, Programarea mea punea accentul pe importanta educagiei. Pentru piiringii mei, valoarea educatici era egalé cu diferenta dintre viaja unui sipator de santuri, care abia igi ducea zilele, gi cea foarte placutA a unui membru al elitei, cu maini catifelate. Paringii mei ficeau parte din randul celor care considerau cu trie c& ,in vial, nu pofi realiza nimic Piri educatie™. Avand in vedere convingerile lor, nu e de mirare ct pai- rintii mei nu au precupetit nimi atunci cand a fost vorba de largirea orizonturilor mele de cunoastere. imi amintese gi as- {zi cum, intr-o zi, in clasa a doua, m-am intors de la ora doam- 8Bruce H. Lipton, Ph.D, nei Novak, incdntat de prima mea intalnire cu uluitoarea lume microscopic’ a amoebelor unicelulare gi a superbelor alge uni celulare cu numele fascinant de spirogyra. Am dat névala in casi si am implorat-o pe mama s&-mi ia un microscop, unul care s8 fie numai al meu, Féri nici cea mai mic& ezitare, m-a dus imediat cu masina la magazin si mi-a cumpérat primul meu microscop. P&rinfii mei nu au avut, evident, aceeasi reactie la ctiza mea de isterie, generat de dorinja disperata de a avea 0 palitic de cowboy, un pistol cu sase gloante gi un toc de pistol caale lui Roy Rogers?! in ciuda perioadei Roy Rogers, eroul tineretii mele avea si devind Albert Einstein — 0 personalitate urias, un fel de Mickey Mantle, Cary Grant! si Elvis Presley’ la un loc. Mi-a placut intotdeauna poza in care scoate limba gi in care capul fi este acoperit de o explozie de pir alb. Pe Einstein imi plicea s8-l vad si pe micul ecran al (now inventatului) televizor din sufiagerie, unde apairea ca un bunicut iubitor, injelept si juctus. ‘Cel mai méndru eram de faptul cd Einstein, un imigrant evreu ca $i tatil meu, a reusit si inving’ prejudecifile prin strilucirea de care a dat dovada in domeniul stiintific. Uneori, in timpul copiliriei petrecute in comitatul Westchester, New York, m-am simfit ca un proscris: in oray erau paringi care nnu-mi ddeau voie si ma joc cu copiii lor, pentru ca nu cumva si-i molipsesc de bolsevism. Aveam un sentiment de mandrie si sigurang’, la géndul cd Einstein, departe de a fi un proscris, era un evreu respectat si onorat in intreaga lume. Profesorii buni de care am avut parte, familia mea, care credea c& educatia este totul, si pasiunea, care ma tinea ore in sir in faja microscopului, m-au condus c&tre doctoratul in bio- logie celulara si spre un post permanent la Facultatea de Medi- cind gi Sanatate Publica a Universitatii din Wisconsin. in mod ironic, abia dupa ce am parisit acest post, pentru a mi dedica exploritii .noii stiinje*, inclusiv studiilor de mecanicd cuan- 0 __Bfecul de Lunt de Miere = ticd, am inceput si ingeleg natura profunda a contributiei pe care Einstein, eroul copiliriei mele, a avut-o in aceasta lume Daca din punct de vedere academic infloream, in alte do- meni eram un etalon de disfunctionalitati, in special in ceea ce priveste relatiile. M-am c&satorit pe la douazeci gi ceva de ani, cnd eram prea tanir gi prea imatur cmofional pentru o relatie setioasi. Cand, dupa zece ani de cAsnicie, i-am spus tatdlui meu ci divortez, acesta a declarat hotirdt c&i aga ceva nu era posibil, spundndu-mi: ,Csitoria este 0 afacere.** Privind in urmé, rispunsul tatélui meu era logic pentru cineva care, in 1919, emigrase dintr-o Rusie care era prada foa- metei, pogromurilor si revolutiei — pentru tata si familia lui, viafa cra inimaginabil de grea, iar supraviefuirea era o problema la ordinea zilei. In consecinta, pentru tatil meu, o relatie era un parteneriat de muncé, in care cAsitoria reprezenta un m de supravictuire — cam tot asa cum isi comandau neveste, prin posti, pionierii straci lipigi pamantului, care au colonizat Vestul stilbatic prin anii 1800. Casatoria parinjilor mei a fost o reflectare a atitudinii ta- tilui meu care punea ,afacerile inainte de toate", chiar dact mama, niscuti in America, nu impartigea aceast filozofie. Mama si tata lucrau impreunt, sase zile pe sptimants, intr-o afacere de familie de succes, dar niciunul dintre copiti lor nu-gi aminteste si-i fi vazut vreodata sirutindu-se sau intr-un mo- ment romantic. Pe cand abia intrasem in adolescent’, destra- ‘marea casniciei lor a devenit evidenta in momentul in care Furia ‘mamnei mele, in fafa unei relati lipsite de jubire, a dus la extrem patima pentru bauturd a tat8lui meu, in timpul certurilor frecvente, incircate de mult violenta verbalii, care ne zdruncinau casa, pin’ atunci atat de linistita, mi ascundeam in dulap, impreung cu fratele meu mai mic si cu sora mea mai mica. Atunci cand tata si mama s-au hotrdt, in unese _ Bruce H. Lipton, Ph.D, cele din urmé, si doarma in camere separate, in casi s-a insta- lat un armistitiu stanjenitor. Asa cum fiiceau, prin anii 1950, si multi alti parinti, in mod conventional nefericiti, paringii mei au raimas impreuna de dragul copiilor ~ au divorfat abia dupa ce fratele meu cel mai mic a plecat la facultate. Sper doar ca ci si-si fi dat seama cio astfel de relatie disfunctionala ne-a facut mult mai mult rau decat ne-ar fi ficut un divort Pe atunci, am dat vina pe tata pentru viata noastra de fa- miilie, care nu mergea asa cum trebuie. Dar, ajuns la maturitate, mi-am dat seama ci améndoi — si mama, si tata — erau la fel de responsabili pentru dezastrul care le-a sabotat relatia, dar gi armonia din familia noastra. Mai mult chiar, am inceput sa imi dau seama ci felul lor de a se comporta, programat in mintea mea subconstientd, mi-a influenfat si subminat eforturile de ami crea o relafie bazata pe iubire, cu femeile din vi ifa mea. Intre timp, am suferit ani de zile. Destrimarea c&sniciei mele a fost devastatoare din punct de vedere emotional, in spe- cial pentru c& cele doud minunate fice ale mele, acum femei implinite si iubitoare, nu erau pe atunci decdt niste copile. A fost atat de devastator, incat am jurat si nu ma mai cAsatorese nici- data. Convins cd adevarata dragoste nu este decat un mit — cel Putin pentru mine timp de 17 ani, in fiecare zi, in timp ce ma Rideam, imi repetam obsesiv urmaitoarea mantra: N-o si ma mai ctisatoresc niciodaté. N-o sé mé mai cdsdtorese niciodata. Mi se prea evident ci nu eram flicut pentru relatii ser oase! ins, in ciuda ritualului meu matinal, nu puteam ignora ceea ce este imperativ pentru orice organism, de la cele unice- lulare gi pnd la corpul nostru, format din 50 de mii de miliarde de celule: nevoia de a inter-relajiona cu un alt organism. Prima Mare Tubire pe care am trait-o a fost un cligeu: un barbat mai iu varsta, un caz grav de dezvoltare emotional intrerupti, se indragosteste de o femeie mai tindra si traieste 2 a fect de Lund de Miere © relatic intens, hormonala, adolescentind. Timp de un an, am plutit fericit prin viatS, ametit de yelixirele iubirii* si cu Substanjele neurochimice si hormonii curgindu-mi prin sange veti citi despre asta, in Capitolul 3. Cand relatia mea amo- roasi adolescentind n-a mai mers si a luat sfagit (spundnd ca are nevoie ,st fie singura, ea s-a urcat pe biciclett si si-a gasit singurdtatea in brafele unui chirurg cardiovascular), am petre- cut un an in casa mea mare si goal, plangindu-mi de mila si suferind dupa femeia care ma parisise. Iegirea brusca dintr-o obisnuinta genereaza o stare ingrozitoare nu doar pentru de- penden{ii de heroind, ci si pentru cei a c&ror biochimie, dupa o relatie amoroasi esuati, revine la hormonii si substanjele neu- rochimice zilnice. {ntr-o zi rece de iamna din Wisconsin, stéteam singur (ca de obicei), gindindu-ma la femeia care ma pardsise, Un gand mi-a trecut bruse prin minte: Za naiba, lasdi-md-n pace! O voce infeleapta, pe care o aud uncori in momentele cruciale ale vie- {ii mele, mi-a raspuns: Bruce, pai tocmai asta a si ficut!* Am izbucnit in sas yi aga s-a rupt vraja. Ve atunci incolo, ori de céite ori incepea si ma preocupe ceva, radeam. Pani la urmé am reusit sa depagese perioada de detasare emotional prin ris, desi mai aveam mult pnd sii ma adun si si-mi organizez viata asa cum trebuie! Mi-a fost foarte clar cat de departe eram de a-mi fi re- venit la normal, in momentul in care m-am mutat in Caraibe, unde urma sa predau Ia 0 scoala de medicini. Locuiam in cel ‘mai frumos loc de pe pimant, intr-o vil& pe girmul oceanului, cu uluitoare flori frumos mirositoare. in plus, vila a venit la pachet cu un gridinar si un bucdtar. Voiam s8-mi impart noua vViatd cu cineva (dar, evident, nu gi si ma cisatorese: inci eram obsedat de mantra mea matinala). Voiam ceva mai mult decat © partenerd de sex. Voiam pe cineva cu care si-mi impart noua via, in cel mai frumos loc de pe pamént. Dar, cu cat ciutamBruce H. Lipton, Ph.D. _ iz mai mult, cu atat era mai greu de gasit, desi aveam coea ce cre- deam cé reprezint& cea mai buna replicd pentru agitat: Daca nu ai nimic mai bun de fcut, ce-ai zice si vii si stai cu mine, in vila mea din Caraibe?* Intr-o sear, am incercat aceasta fraz ,garantati, cu 0 femeie care tocmai sosise in Grenada — insula perfect, pe care ajunsesem s-o iubese de a dreptul. Ne-ain dus la barul clubu- lui de iahting si am stat de vorba. Mi se pairea interesanti, asa ca am rugat-o si mai riména o vreme, in loc s8 se intoared la slujba ei de pe iaht. M-a privit in ochi si mi-a spus: ,Nu, n-ag Putea fi cu tine niciodata; ceri prea mult afectiune.* Lovitura m-a nimerit in plin si m-a lipit de spatarul scaunului, mut de Uimire. Dupa un timp tung, glasul mi-a revenit gi am reusit si ingdim: ,Muljumesc, Chiar aveam nevoie sé aud asta.“ Nu nu- ‘mai c&i am stiut cd avea dreptate ~ am stiut si ca trebuie stim: pun ordine fn vial, inainte de a putea avea acea relajie de iu- bire adevarata, pe care mi-o doream cu disperare. Apoi sa intimplat ceva nostim: imediat ce am incetat sa mai caut cu disperare pe cineva, au inceput si anara in viata mea temei care igi doreau si fie cu mine. Pand la urmé, mica apairut in viafa muza care m-a inspirat sd scriu aceasta carte, preaiubita ‘mea Margaret, si am inceput s& traiese ca in comediile roman- tice pe care odinioara le respingeam ca fiind neadevarate, Dar si nu ne grabim. A trebuit, mai intai, s& invay c& nu cram ,sortit* s& fiu singur, cd nu eram ,,sortit* <8 trebuiasca sa ‘md multumese cu o serie de relagii nereusite. A trebuit s8 inva ‘nu numai ci cu creasem fiecare relatie nereusiti din viata mea, i $i c& puteam crea relatia mimunata pe care mi-o doream, Primul pas a fost Ricut in Caraibe, cénd am trait revelatia stlinifie& pe cate am descris-o in prima mea carte, Biologia credinge’. In timp ce-mi desfisuram cercetitile asupra celule- tor, mi-am dat seaina ci acestea nu sunt controlate de gene — gi nici noi. Momentul aceia de revelatie a reprezentat inceputul “ Bfectul de Lunk de Miere transformarii mele, asa cum am povestit in acea carte, din omul de stiintd agnostic, in omul de.stiingd care citeazai din Rumi gi care crede ca tofi avem capacitatea de a ne crea propriul Rai pe Pamant si cd viata vesnicd transcende trupul Momentul acela a reprezentat si inceputul transformarii mele, dintr-un sceptic cu fobie de cAsatorie, fntr-un adult care, Pani la urmé, si-a asumat toate relaiile esuate din viaja lui si care si-a dat seama ci igi putea crea relafia visurilor sale, in cartea de faf8 voi povesti despre aceasti transformare, folosind © parte din aceleasi informatii stiinifice pe care le-am prezen- tat in Biologia credinyei si chiar mult mai mult. Voi explica de ce nu hormonii, substanfele neurochimice, genele sau educatia imperfecta sunt lucrurile care ne impiedicd si eredm relatia pe care spunem c& ne-o dorim. Credingele noastre sunt cele care ne impiedic4 sa traim relatii minunate de iubire. Schimbandu-ne credintele, ne schimbam relatile. Lucrurile nu sunt, evident, chiar stat de simple, pentru ci in relatia dintre doi oameni exist, de fapt, patra minti care lucreazd. Dac nu tnyelegi cum lucreazA aceste patru minfi una impotriva celeilalte, chiar avand cele mai bune intensii, inseam cd o si ,cauti dragostea acolo unde ea nu exist", Acesta este motivul pentru care terapia si c&rtile de autoaj torare promoveaza atat de des infelegerea, si nu schimbarea propriu-zisi ~ ele nu se ocupa deeat de doud dintre cele patru mini care lucreaz intr-o relatie! Ganditi-va la cea mai fantastic poveste de iubire pe care afi triit-o ~ Marea lubire, cénd erati indragostiti pind peste urechi, Aji ficut dragoste zile in sir, nu v-a trebuit mancare, abia daca simteati nevoia de api si debordati de o energie ine- puizabila: e vorba de Efectul de Lund de Miere, care ar trebui 8 dureze vesnic. Foarte des insa, luna de miere se transforma n ciorovaieli cotidiene, poate chiar in divorf sau, pur si simplu, in toleranfa. Vestea bund este c& nu trebuie sé se termine asa. 15———___ Bruce H. Lipton, Ph, fg Ati putea crede cd Marea lubire a fos, in cel mai bun can, Coincident sau, in cel mai riu caz, 0 amigite gi of sférsitul ii Tubiri a fost un ghinion, Voi explica, in aceasta carte, i agell crea Efectul de Lunt de Mier in viata voastr, dar Sf adhe sfarsitul lui. Odat& ce sii cum Lat ereat si cum ati Pierdut, puteti, ca si mine, s& Tenunfafi la a vai mai plange de Karma proastt a relatiilor avute $i si fericiti-pand-la-adanci-batraneyi, vant sin, Productitor de la Hollywood. ‘Asia este ceea ce am descoperit dupa decenii de nereu- Sife| Pent cf multi lume ne-a intrebat cum am reusit, Marga- tat fe mine vom explica in Bpilog cum am reust timp de 17 ani si mult alti de acum incolo ~ s ne eream Efectal de Lag de Miere de tipul fercii-pand-ta-adanci-batraneti, Vier cx Ie impartisim si altora povestea noast, pentru od jubires ete cel cate ceimie factor de evolutic pentru oameni, iar dragostea Efese aeioesal Asa cum vet vedea cAnd va veti crea propril ‘feet de Lama de Miere in viet, vei atrage spre vol oament i fel de iubitori —cu edt mai mulf, cu atét mai bine. Sa ascultim de sfatul, vechi de opt veac dragostea noastra unul pen Sd se poata, fr aceasta carte si reprezinte, pentru voi, ceea ce a reprezentat, Precnt mine, momental aela din Caraibe: drumul spre creares Pfectului de Lund de Miere in ficcare zi din via Caprtolul 1 Nevoia de intet-eelationare Este dincolo de imaginatia noastré sa putern concepe ca ar putea exista vreo forma de viaté care sé tréiasca singurd si independent, féra nicio legciturd cu alte forme de viata. LEWIS THOMAS' ac’ afi supraviejuit mai multor relatii esuate, va Dieser. Poate, de ce continuat si incereal. Va asigur cf nu perseverati doar de dragul sentimentului de bine (care uneori dureaza toarte pugin). Nu perseverati nici datorité recla- melor TV cu cupluri indrigostite, pe insule tropicale. in ciuda experienfelor trite si a statistcilor sumbre in ceea ce pri veste rata divor wotionale puternice. umane nu sunt faicute s& traiasca singure. Exist un imperativ biologie fundamental care vi im- pinge, pe voi si pe toate celelalte organisme de pe planeta, si traifi in comunitate, s& inter-relationati cu alte organisme. Fie 4 voi constientizati acest lucru, fie ci nu, biologia va imbol- deste sf formayi sis intrefiney legsturi emoionale puternice cu ate flinfe umane. De fapt,adunareaindiviilor int-o co- ‘unitate (incepand cu cea formati din doi indivizi) reprezinta nExisti, evident, 3 alte imperative biologice menite si as gure supraviefuirea indivizilor si a speciilor: nevoia de hrand, de sex, de crestere, de protectie gi impulsul silbatic, inexpli- eabil, al luptei pentru viata. Nu stim nici unde, nici cum este programati in celule dorinta de a ti, dar este de netagduit niciun organism nu va renunga de bunavoie la viata. Incercati 8 ucideti cel mai primitiv dintre organisme gi 0 si vedeti o& bacteria n-o s& spund in niciun caz: ,,Bine, astept si mi omori,“ Din contra, va face tot ce-i std in putingd pentru a supravietui, Atunci cnd impulsurile noastre biologice mu sunt satis- Picute, atunci end ne este ameninfati supraviejuirea, simtim © durere ca.un gol in stomac, simtim cf ceva nu e in regul’, chiar inainte ca mingile noastre constiente si perceapii perico- lul, Sentimentul acesta de gol in stomae exist acum Ia nivel global ~ multi simjim acest gol in stomae atunci cénd ne gan- dim Ia posihilitatea de supraviejuire a planctei noastre, alta de vatimatd sub aspectul mediului si al flinfelor umane care au vatamat-o. Cea mai mare parte a acestei crfi se concentreazi Pe modul in care indivizii pot crea sau reinnoi relatii minunate, jar in capitolul final, voi explica modul in care energia creat de relatiile de tipul Raiul pe Pamént poate, in acelasi timp, vindeca planeta si salva speciile. Este o sarcina uriasa, stiu, dar avem la ‘indemAna un mo: del extrem de eficient de a crea relatiile vindecitoare, ce vor conduce, in final, la vindecarea planctei noastre. Asa cum spu- neau misticii antici, ,.zéspunsurile se afl in interior, Putem vedea caracterul si forja relatiilor armonioase in comunitatea miilor de miliarde de celule, care conlucreaz& pentru a forma fecare fiingé umand, La prima vedere, poate vi se pare ciudat, pentru cé, atunci cand va priviti in oglinda, ati putea crede, 18 Efectul de Lona de Miere bund dreptate, cd reprezentati o singur& entitate. O percep- gtesiti, majora! Fiinfa umana este o comunitate de pana la $0 de mii de miliarde de celule senzoriale, care se afl intr-un jas Petri, acoperit cu piele ~ o perceptie surprinziitoare, pe Jeare 0 voi explica in Capitolul 3 in calitate de specialist in biologie celulara, am petrecut multe ceasuri studiind, cu plicere, comportamentul si soarta celulelor stem, in vase de cultura din plastic, Mille de miliarde de celule din fiecare corp uman tnvelit in piele traiesc mult mai armonios decit cuplurile care se cearta sau decat comunitatile umane micinate de conflicte. Acesta este un excelent motiv pentru care am putea invita de la ele lucruri foarte importante; $0 de mii de miliarde de celule senzoriale, 50 de mii de mi- Harde de cetéteni traind impreuna in pace, intr-o comunitate extrem de complex. Fiecare celula are sarcinile ci. Fiecare celula se bucura de asistenta medicala, protectie si o economic viabila (bazat pe schimbul de molecule ATP, unititi de ener- gie pe care biologii le numesc adesea ,.mijloc legal de plata"), Prin comparatie, sarcina omenirii —aceea de a descoperi logis- tica convieluirii in armonie a unui numa relativ neinsemnat, de doar 7 miliarde de fiinte umane — pare ugoara. $i, in compa~ rafie cu comunitatea format din 50 de mii de miliarde de ce- lule ale omului, care lucreazii impreund, sarcina fiecarui cuplu —aceea de a descoperi modul in care 2 ftinfe umane pot comu- nica si colabora armonios ~ pare floare la ureche (desi stiu c& uneori poate parea cea mai grea incercare de pe pamant). Admit c& organismelor unicelulare, care au fost primele forme de viata de pe planeta, le-a trebuit destul de mult timp = aproape trei miliarde de ani — ca s& infeleagi cum se pot ataga unul de altul. Nici macar mie nu mi-a trebuit chiar atat! Si, cand au inceput s& se uneasca pentru a da nastere formelor de viati multicelulare, initial s-au orgartizat in niste comuni- t8{i flexibile — sau ,colonii* ~ de organisme unicelulare. Dar 19—_________ Bree H, Lipton, Ph. avantajul evolutiv al vietii in comunitate (un grad mai m constientizare a mediuui si un volum de munc’ impair membrii comunitatii) a condus rapid la organisme foarte turate, formate din milioane, miliarde si apoi mii de mil de celule unice, interactive social. Aceste comunitii multicelulare varia dere dimensional, de la cele microscopice pana la cele vi cu ochiu! liber: 0 bacterie, o amoeba, o fumict, un edine, inj umand si asa mai departe. Da, e adevarat, nici macat by riile nu traiesc singure: ele formeazd comunitati dispersate, se mentin in contact permanent prin semnate chimice si vi De indata ce celulele au infeles cum pot colabora tu a crea organisme de toate mérimile gi formele, org mele multicelulare nou-formate au inceput $i ele s2 se adi in comunititi. De exemplu, la nivel macro, plopul tremuri (Populus tremuloides) formeaz’ un superorganism constitu dintr-un grup mare de copaci identici din punct de vedere Fe netic (tehnic vorbind, trunchiuri), legafi printr-un singur sis- fem subteran de ridicini. Cel mai mare plop tremurator, com- plet unit, cunoscut vreodata este © dumbrava de 160 de acri din Utah, numita Pando, considerat® de unii specialisti cel mai mare organism din lume. Caracterul social al societatilor multiorganice armoni ase poate oferi informatii esentiale, direct aplicabile civiliza. fiet umane. Furnicile sunt un exemplu excelent in acest sens: asemenea fiinfelor umane, furnicile sunt un organism social multicelular; daca separdm o furnic& de comunitatea ei, aceasta moare. De fapt, o singuri furnicd reprezinté un suborganism: adevaratul organism este colonia de fumici. Lewis Thomas de. scria furnicile astfel »Furicile seaména atat de mult cu fiin- {ele umane, inedt e de-a dreptul umilitor. Cultiva ciuperci, erese Piduchi de plante pe post de septel, arunci armate in razboi, folosese sprayuri chimice pentru intimidarea si derutarea ina. 20 fecnlde Lunt de Miere fclavi..seinplicd in erestetea copiilor...schimbé Informatii. Factot, In afard de a se uita la televizor: ctul naturii dea forma comunity este Ia fel de ugor at si la speciilede mamifere, cum ar fi caii. Manji aleargi de colo sini colo 5i-si enervea7a paring, aya 1 eon, Penta trun prin fi mused sor pro- le, ca 0 forma de conditionare negativa. Dack ome ugcéturi mu au nicun efect, parintii aplic& cea eae jpedeapsi dintre tote: il alungii din grup pp mln = tr si nu-I mai lasist se intoarca in comunitate. Se pan ta este cea mai grea pedeaps% pana gi pentru cel mi Jlnic, cel mai de nestipinit manz, care aes tot ce-i sti int’ pentru a se alatira din nou comunit er refs comuntajile umane, noi ne putem Pura de JA, singuri, mult mai mult timp decat o poate - i ur, dar s-ar putea s-0 Tui razna pnd la coe el aie de filmul Naufragiaul (Cast Away in aes Tom Hae ef roll uni om abandonat pe © ins i acne Asesia isi foloseste palms insangerta penta a impin moe fgurd uman’ pe o minge de volei, de la firma Wi Sontag Goods, pe care o boteaz ziilan =a penn a ap cineva clruia s8-i vorbesse#. Pana la urmd, du ss A plece de pe insul cu orice rise: se aventureazai pe mee ou 6 lel iol, pura 8 prefer wer Incerednd si giseasea pe cineva cu care si poata comun oy decét si riménd singur pe insula, desi gasise modul ia ars putea asigura necesarul de hrana gi de apa — adic modul de a supravietui : ; ; ar Cet mal mulfi oameni considera cd instinctul de reprodu- cere este cel mai important imperativ biologic pentru fiinfele fi €& reproducerea in- umane — gi nu exist nici urm’ de indoiala c& a oe siviailor est esenilé petra supravijuitea specilo: De aceea sexul este atat de plicut pentru cei mai multi dintre noi ~ na 21_ Bruce H. Lipton, PhD. _ a vrut s& se asigure c& oamenii au dorinja de a procrea gi per- petua specia umand. ins& Hanks nu tsi asumt riscul de a parasi insula pentru a se reproduce, el pleac’ de pe insula cu orice risc, pentru a putea comunica gi cu altcineva, decat cu o minge. Pentru oameni, formarea unei perechi (biologi 0 nu- ‘mesc ,,imperechete“) inseamna mult mai mult decdt sex pent: reproducere. intr-o prelegere intitulati Unicitatea oamenilor, neurologul si primatologul Robert M. Sapolsky explic’ abso- luta unicitate a oamenilor, din acest punct de vedere: “Uneortinsé, faptul od avem dena face cu 0 zond in care suntem uunici ~ nu existd niciun precedent in furea animal — este o real pro- vocare, Situ dau un exempta. Unul socant, Si zicem ci avem un cuple. ‘Se intore acasit dupa o zi de munca. Stau de vorba. Iau cina. Stau de orbit. Se duc la culeare. Fac sex, Mai stau putin de vorbd. Adorm. fn -ziua urmitoare fc exact aceleasi fucruri Se intore acasd, dupé o zi de munca. Stau de vorbil. Ménancd. Stau de vorbd. Se due la culcare. Fac sex, Stau de vorbé, Adorm. Fac asta in fiecare zi, timp de 30 decile. O girafé ar fi decgustata daca ar face asta. Cugren mai gilsesti vree frinta care si fac cilnic sex, fara scopul de a se reproduce, si care nu vorbeste despre asta dupa aceea* in cazul oamenilor, sexul in scopul reproducerii este cru- cial, pnd in momentul in care populatia se stabilizeazd. Cand populajiile umane ating un nivel de echilibru si sigurand, sexul in scopul reproducerii scade. in SUA, unde majoritatea parin- filor se asteapti ca propriii lor copii si supraviefuiasca si ca ei insisi sti nu Amand pe strizi, cersind la batranefe, numarul mediu de copii pe familie este sub doi. Cu toate acestea, orice populatie care se simte ameninfati va initia reproducerea mai devreme gi se va reproduce mai mult — pirintii fac, inconstient, caleulul cA uni dintre copiii lor s-ar putea si nu supraviepuias sicd vor avea nevoie de mai mult de doi copii care sii ajute si se intretin& la batréneye. In India, de exemplu, desi rata fertili- fetal de Luna de Miere Myii a scizut cu 19% intr-un deceniu, pani Ia 2,2%, in zonele cele mai sirace, unde familiile se confrunté cu incereati uriage pentru a supravietui, aceasti raté poate fi si de trei ori mai mare, Dar chiar si in societijile in care instinetul de reprodu- cere este redus, imboldul pentru a forma cupluri existé ined, deoarece nevoia fiintelor umane de formare si intretinere a unor legituri emotionale este mai puternica decd cea de a pro- crea. Cuplurile fir copii pot construi relatii minunate si pot lua, constient, hotérdrea de a nu avea copii. fn Jucrarea Doi sunt de-ajuns. Ghidul cuplului care alege 0 viata fara copii, autoarea, Laura S, Scott, analizeazi de ce unii aleg si renunte la aceasti experiensa. Scott incepe cartea cu o conversatie avuti cu soful unei prietene, proaspat tAtic la vremea aceca: De ce tevai cisatorit, dacd nu voiai copii?® , fit... Dragostea. i am pe cine langa mine", am exclamat eu. Intrebarea fui m-a buat prin surprindere, Risindu-md flrs cuvint, ceea ce mi se intarmpla foarte rar. Si-a semepit capul si a asteptat, cu 0 curiozitate reali, si continu, In acel moment, mi-am dat seama cat de ciudata trebuie cd-i paream. “Aveam in fata o persoand care nu-si putea imagina viata fara copi, incercand si inteleagd 0 altd persoand care mu-si putea imagina viata cu copiiS Scott a inceput sé analizeze subiectul si a descoperit c&, potrivit unui studiu asupra populatiei din anul 2000, 30 de mi- fioane de cupluri clsatorite din SUA nu au copii gi cd Biroul pentru Recensamént al SUA prognoza c&, pani in 2010, eu- plurile c&s&torite cu copii vor reprezenta doar 20% dintre gos podarii.® Scott a realizat si ea un studiu personal, cu privire la cuplurile care au ales s& nu aib& copii, si a descoperit c unul dintre motivele importante care stiteau la baza deciziei de a nu avea copii era valoarea pe care aceste cupluri o atribuiau relatiei lor. Unul dintre sojii din esantionul de studiu spunea: 2B——______ Bree H. Lipton, Ph.D, ~Avem o relapie fericta, pnd deiubire, care ne implinese, Este nisttor sd stiu c& dinamica relate’ mele cu sotia mea nu se-va schimba: Daca mai multi oameni si-ar da seama cf, in cazul org nismelot mai evoluate, imperecherea inseamna in principal legaturai emotionala putemica, nu numai instinct de reprodi cere, poate eA ar exista mai pufine prejudecafi impotriva hol mosexualititii. De fapt, homosexualitatea este ceva natural obisnuit in regnul animal. Intr-o revisti de literatura stint ic din 2009, biologii Nathan W, Bailey si Marlene Zuk, de la Uni versitatea din California, din Riverside, adepti ai aprofundari studiului dinamicii evolutive a comportamentului homosexual afirma urmatoarele: ,,Varietatea si omniprezenta comporta+ mentului sexual intre parteneri de acelagi sex, ia animale, sunt impresionante; au fost observate mii de exemple de curtare, imperechere si copulatie, la o gama larga de specii, inclusiv mamifere, pasiri, reptile, amfibieni, insecte, moluste si nema- tode."* Pesearusii arginti sunt un exempla in acest sens” 21% dintre femelele de pescarusi argintii se imperecheav’ eu o alti femeld cel putin o dati in via, iar 10% sunt exclusiv lesbiene? Deoarece instinctul ne indeamnd si formim legatur emotionale puternice, fie ele homosexual, fie heterosexuale, trebuie sa injelegem modul in care a vrut Natura si formam astfel de legaturi ~ si acesta este subiectul cdrtii de fata. Daca nu invagim efectiv cum s& form&m un cuplu, cum am putea turmna exemplul celulelor, pentru a crea comunititi cooperative mai mari? Pénd céind mu invagam efectiv cum 4 formim mai bine un cuplu, nu vom putea trece in urmitoarea etapa a evo- lutiei noastre: aceea in care oamenii se adund laolalt& pentru a forma superorganismul extins, numit omenire, Dac& fumnicile Pot, atunci putem si noi, oamenii! Vestea bund este c& povestea evolutici nu este numai po- vestea supravietuirii comunitatilor cooperative, ci si o poveste 4 __Bfectul de Lund de Miere ‘modele care se repetd si care pot fi infelese cu ajutorul ge- etriei: matematica agezarii structurilor in spatiu. Oamenii au inventat geometria, ci au dedus-o din studiul structurilor iversului, pentru c& ea oferd 0 modalitatea de injelegere a lului in care e organizaté Natura. Aga cum scria Platon, ,.ge- etria a existat inaintea creatiei™. Modelele repetitive ale noii geomettii, geometria frac- , oferd o perceptie surprinzitoare a naturii structurii Uni- versului. Desi stim, dupa golul din stomac, ci ne aflam intr-un moment de criz’, geometria fractal demonstreazi, asa cum ‘voi explica mai departe, ci nu este prima oar cénd planeta se Aaflk la strimtoare. De fiecare dati, desi au existat victime pe percurs (dinozaurii sunt exemplul cel mai cunoscut), din fie- care crizi a iesit la suprafata ceva mai bun. Calculele matematice din geometria fractala sunt destul de simple: ecuajiile nu folosese decat inmultirea, adunarea gi sc&derea. Dupi ce una dintre aceste ecuatii este rezolvata, re- zzultatul este reintrodus in ecuatia originala gi aceasta este re- zolvata din nou. Acest model poate fi repetat la infinit. Dupa ce ecuafiile fractale sunt rezolvate, in mod repetat, de peste un milion de ori (calculele au fost posibile odata cu aparitia computerelor de mare putere), incep si apara modele geome- trice vizuale. Se pare c& o caracteristicd inerenta a geometrici fractale este erearea unor modele repetitive, care prezinta ca- racteristica de autosimilitudine si care sunt cuibarite unul in altul, Papusile traditionale rusesti, matrioscele, oferé imaginea perfecta pentru intelegerea fractalilor. Simbol al matemnititii si al fertilititi, papusa este, de fapt, un set de pipusi din lemn, de dimensiuni din ce in ce mai mici, care intra una in alta. Fiecare piipusa reprezint& miniatura, fra sA fie neaparat copia exact a color mai mari ‘Asemenea papusilor rusesti cuibarite una in alta, mode- lele repetitive din natura demonstreazi cu claritate organizarea 25Bruce H, Lipton, PhO. fractalica a acesteia. De exemplu, modelul ramurelelor de © creangt de copae seamana cu modelul membrelor care din trunchi. Modelul unui fluviu de mari dimensiuni este a manitor cu cel al afluentilor s8i mai mici. in plimanii um modelul ramutilor bronhiilor se repeti, la nivel mai mic, bromhiole. Orieit ar fi organismele de complicate, toate pi int modele repetitive. Aceste modele repetitive ne ajutd sf intelegem mai bi tumea. in ciuda evolutiei din ce in ce mai complexe a struct comunitatilor multicelulare cooperative, este uimitor faptul in fiziologia fiingei umane — organismul care se presupune se afl’ pe cea mai inalta treapta a scarii evolutive — nu exist nicio functie nou una care si nu existe deja in celulele simp de pe prima treapta a scarii evolutive, Sistemu! digestiy, cel excretie, cardiovascular, nervos si chiar si cel imunitar exist aproape in toate celulele care ne formeaza organismul, Numiti © functie organismului si 0 s& va spun unde a aparut pentru! Prima data in celula unic’. Aceste modele fractalice repetitive ne aratii c& orice lucru pe care il invatim de la organismele simple din Natura se aplic& si orgenismelor mai complexe, in- clusiv oamenilor. Prin urmare, daci vrem sé infelegem natura Universului, nu trebuie s& studiem intregul — este suficient sa-i studiem componentele, asa cum am ficut 5i eu cand lucram ca specialist in biologie celulara, Modelele repetitive ale geome- triei fractale ofera un cadru stiinjific pentru prineipial pe care misticii il numese cum e sus, asemenea e $i jos”, Este evi- dent ca suntem parte din Univers, nu o adaugire tirzie, a carei sarcind este de a ,,cuceri* Natura. O biosferi construita dup modelul repetitiv al geome- trici fractale ofera si ea posibilitatea anticiparii viitorului evo- lutiei, prin cercetarea trecutului. Prin contrast, teoria darwini- ang convenjionala sustine c& evolufia incepe cu mutatii alea- ‘ori, .aecidente genetice, eeea ce implied faptul c& nu putem 26 [Bfeotul de Lund de Miere viitorul. Dar, urmand exemplul celulelor, viitorul nos frebui si insemne din ce in ce mai multa cooperare si din , pentru ca oamenii (incepand cu mai mult armoni fl cae dezvoli legituri emofionale) 58 poath e, pentru a forma organismul comunitar mai avansat 2, numit omenire. In toc sane blestemam ghinionul dea mu avea rela rou tr rebu! sk reeuoastem ed efor noes de formate a Iegriemoionalerepezins instil de be al Nat ch aceste legdturi emotional pot fi armonioase si de cola . Trebuie s& ascultim de sfatul infelept al lui Rumi: Jeri destept, aga ca am vrut i schimb lumea. Astizisuntinfe- 588 ma chim pe mine. Attend nospem 8 im irmonie cu Natura (si cu noi ingine), putem trece mai de- ln rearea in via noastrl a Efeetului de Luma de Mier, cae relies zz pe ibis coaborre i comunicars J eaptolalurmitor vor descoper cea mai elementar fon de comunicare intre organisme: vibratiile energetice vata siCaniotul 2 Vibediite bune Cred ca in Natura exist magnetism subtil- care, dace ime supunes stinctiy, ne va indruma corect. HENRY DAVID THOREAU F aiam in paradis, ‘arte de bataliile jurid nanciare care imi a pence areseala pain cate imi siraseré vita, end am Pent 0 Treen care niciun mass neuman care se respect nu aia 4, Ezitd, oat gazela vreo clipa, atunci cand simte prezenta unei leoaice?*tindreapta c le cd cue re Ireaptd ea, oare, agale catre i aicd si o intreaba: Esti ritena mea? Bineintel tet ; ca? Bineinfeles ca nu. indatd ce gazela simte pret unei leoaice, o ia la goat © vitezi incredibil8, de p sumer bent card ‘ dibild, de pnd 3150 de kilometri pe ora, pentru a evita si devin prinzul ace Dar ce am facut eu cénitn pr cut pielea ca de gain, s-a mi ator uman, care mi-a fi- la dou usi distant de mine? am consideratinfitigarea wavertigmem? Arc ntare bd 2 parca uttertisment? Am finut cont de enzatia Cd-mi sare inima din, ca atunc\ cand sim a atun cfnd simi cd nu ai nicio seapare pe o ale nicio sclipare pe o alee dosti si intunecoasd? Am socotit imaginea diavolului, care-mi firea invatiabil, ori d a invariabil, ori de cate ori il vedeam, drept un semn si tiferese de cl? ul de Lun de Miege Wie ddecum! Dimpotriva, am depus toate eforturile ca si heir de oroarca visceral pe care 0 aveam fata de acest Hi ema urmei, tocmai cram pe cale de a mi transforma MA profesor agnostic, intr-un om de stiing’ spiritual ilumi- MMi concentram asupra gandirii pozitive — adicd nu voiam BF (8 windesc 1a realitatea pridatorilor umani gi nici si Hise, Incercam, de asemenea, si ma concentrez pe iertare. pi fayptul cd tipul mi se parea diabolic, aspectul fizic al Hoes om era foarte asemanator cu cel al cuiva care ma tardse Tips bitilie juridic’, cineva care, credeam cu atunci, s-ar pu- Ta tehimba dac ma concentram pe iertarea lui. (Pe scurt, in Bega Gi inca nua functionat.) M-am luptat cu oroarea pe care Walinjeam faja de el, angajéndu-ma in conversafii fir rost; (it chinuit si fiu civilizat verbal si am reusit. Mintea mea Wl explica stiintific angoasa pe care o simfeam ori de cate ori il Weiloam, considerdnd-o un soi de penitent New Ag Cam la.un an dup ce I-am intalnit pe veeinul meu, pra- Aitorul, am chemat o firma de transport, specializati in muti ‘iu semi impacheteze lucrurile, pentru transferul meu din Bar- fuidos in Grenada. Cand facultatea de medicind la care predam ipa transferat, m-am gandit c& marinimia mea fusese rasp! de dou’ ori. in primul rand si cel mai important, eram incdntat fh nu-va mai trebui niciodata si-1 vad pe omul asta care ined {mi fficea pielea ca de gaind. in al doilea rand, m-am gandit ci instinctele mele trebuie si se fi ingelat, pentru ci omul venise ia ajute s& incare in camion foate bunurile pe care le aveam (mai putin o valiz& pregatita pentru o scurta cdlatorie inapoi, in State), inclusiv iubitele si foarte pretioasele mele echipamente fotografice, La urma urmei, n-a fost un tip chiar asa de rau, imi spunea mintea mea rationala. Ins, in acelagi timp, inima nica, care continua sii se comporte haotic, voia si o ia Ia fuga! Adevarul avea si ma loveasca brutal, céind m-am intors in Caraibe si am aflat (dupa ce i-am harjuit de-a dreptul, timpBruce H. Lipton, PhD. __ de mai multe zile, pe cei de la firma de mutari) ed lucrurile mele ‘nu aveau si mai soseasciynigjodatd. Vecinul meu, priditorul, se usese la sediul firmei reSpective, a doua zi, dupa ce am plecat din Barbados, anulase transportul, primise inapoi banii mei, imi furase toate Iucrurile si apoi dispairuse din Barbados. Cea ce ar fi trebuit s& reprezinte o lecie despre iertare si gindire pozitiva, a devenit o lecfie despre cum sa fac fala pierderii a tot ceea ce avusesem. Din nou. Era a patra si, sper, ultima oard céind pier- deam tot. Da! Am avut 0 viafa plina de evenimente! Esential pentru acest capitol este ci pierderea tuturor bunurilor mele a reprezentat pentru mine o lectie dureroasé, despre cét de important este si avem incredere in vibrafiile bune si »vibratiile rele”. Toate organismele de pe planetd fo- losese vibratiile (energia aka), drept mijloc fundamental de comunicare, Am invafat — si a fost 0 lectie dura — cA ignorare acestui mijloc fundamental de comunicare este 0 greseala uri- asl, 0 greseala pe eare noi, oamenii, o facem mereu. E ca si cum am cumpara podul Brooklyn, desi, undeva, la un anumit nivel, stim c& suntem picalifi. Nu inem scama de ceea ce sim- fim, atunci cind mingile noastre rationale se concentreaz pe cuvinte, in special cand acestea sunt rostite de sarlatani (sau iubite/iubiti) convingatori. Oricat de mult le-as indrigi, cuvintele au o problemi: ele ascund comunicarea energetic, mult mai demni de incredere Am auzit, odata, o replica intr-un film, pe la ora trei dimineaja, tocmai cand incepea sii ma ia somnul — o replic& suficient de memorabild, incét si m&-faci si ma bucur cA stitusem treaz Jumatate din noapte: ,,Limbajul a fost menit si ascunda senti- meniele. Nimic din ceea ce spusese vecinul meu, pradatorul, ‘ear fi putut si-mi ofere vreun indiciu cu privire fa cariera pe Care $i-0 alesese, aceea de artist al inselatoriei. Nimic din ceea ce spusesem eu n-ar fi putut st-i ofere lui vreun indiciu cu Privire Ja faptul cd stiam cum este. Cu toate acestea, indiferent Efeetul de Lun de Micre tle ceea ce mi-am spus eu pentru a ms convinge e& Iucrurile nu stau chiar asa, undeva, la un anumit nivel, stiam, pentru c ii citisem energia, vibratile rele. : Pentru a crea Efectul de Lund de Miere in viaqa voasta, lrebuie si profiteyi de un extraordinar dar innascut: capacitatea de a simi vibratiile bune 5i pe cele rele. Pentru a face asta, va trebui, probabil, si dezinstalati programul care v-a fost instalat in tinereye — desi acesta nu este singurul program pe care va trebui si-I dezinstalayi, asa cum va Voi explica in Capitolul 4. Foarte mulyi dintre noi am invajat, de lao varsta frageda, si ignorim mesajele pe care le primim pe cale energetcd »Nu-tiascultasentimentele, Ascultk euvintele." Aga e& ne con- Vingem, prin tot felul de argumente, el nu este adevarat ceea ce slim viseeralla nivel energetic. [gnoram semnalele de aver- vizare de tipul Ma minte cand spune edi ma jubeste. Ne simtim vinovati (asa cum m-am simtit eu cu privire la profundul meu sentiment de aversiume fai de vecinul acela), asa cf ne dim tot felul de explicatii rationale, spunandu-ne: Precis edi mu am dreptate, pentru ed spune exact ce irebuie; si, la urma urmei, il iubese, iar dragostea invinge tor. Sau ignorim vibratiile bune, E extraordinard, dar n-o sd meargd, nue genul meu Daca ,cititea mesajelor transmise pe cale energetica va sund a fimbaj New Age, care nu are nimic de-a face cu rayiunea si stiinga, ei bine nu-i asa. Este, de fapt, fizicd cuantica conven- tional& ~ gi iat ca am ajuns si la adevairatul subiect al acestui capitol! A fost 0 vreme cand citirea energiei celorlalti mi s-ar fi plrut c& yine de paranormal. Ca majoritatea biologilor din generatia mea, am aeceptat s eu principiite fizicii newtoniene, care misoara gidescriu, in mod strilucit, cum funcfioneazi universul material. Cand Newton a demonstrat ci poate cal- cula migetrile sistemului solar, doar cu ajutorul datelor fizice, sco{indu-L pe Dimnezeu din couatie, intresting gi religie s produs o fisurd. Pe vremea cind eu studiam stiinfele, fisura se 1