Termenul Civilizaia elenistic (provenit de la "Hlln", numele etnic

al grecilor n limba proprie) i aparine istoriculuigerman Johann Gustav Droysen i

se refer la rspndirea culturii greceti n rndurile populaiilor ne-grece cucerite
de Alexandru cel Mare. Dup Droysen, civilizaia elenistic a reprezentat o fuziune
ntre cultura greac i acea a Orientului mijociu. Principalele centre culturale s-au
extins din Grecia continental la Pergam, Rodos, Antiohia i Alexandria.
Istoricii moderni consider c perioada elenistic ncepe cu moartea lui Alexandru
cel Mare din 323 .Hr.. Armatele lui Alexandru au cucerit Mediterana
rsritean, Egiptul, Mesopotamia i Podiul iranian, Asia Central i unele regiuni
din India. Dup moartea sa, a avut loc o lupt pentru succesiune, cunoscut ca
rzboiul diadohilor (n greac "succesori"). Conflictul a luat sfrit n 281 .Hr., cu
nfiinarea a patru state principale.

Dinastia ptolemeic n Egipt cu capitala la Alexandria;

Dinastia seleucid n Siria i Mesopotamia cu capitala la Antiohia;
Dinastia antigonid n Macedonia i Grecia central;
Dinastia attalid n Anatolia cu capitala la Pergamon.
Succesorii lui Alexandru au stpnit teritoriile de la vest de Tigru o bun perioad
de timp, i au deinut controlul asupra Mediteranei rsritene pn la preluarea
controlului regiunii de ctre Republica Roman. Cea mai mare parte a orientului a
fost n cele din urm ocupat de Parthia, ns cultura elenistic a rezistat n locuri
deprtate, cum ar fi Regatul greco-bactriandin Bactria sau Regatul indo-grec din
nordul Indiei sau Bosforul cimerian. Cultura elenist a rmas dominant n partea
rsritean a Imperiului Roman pn la cretinarea acestuia i perioada de tranziie
ctre Imperiul Bizantin.
Sfritul perioadei elenistice este considerat anul 31 .Hr., cnd regatul Egiptului
ptolemeic a fost nfrnt de romani prin Btlia de la Actium. Ca urmare, ultimul
monarh al Egiptului, Cleopatra, s-a sinucis, iar regatul ei a fost anexat de
ctre Octavian.