Sunteți pe pagina 1din 2
LILIANA MULEA LICEUL TEORETIC ,ONISIOR GHIBU” LIMBA = codul = un sistem de semne ee TRUCTURA GRAMATICALA forma cuvintelor gi “VOCABULAR= LEXI , toate cuvintele dintr-o limba “Vocabularal “fundamental fondul principal de ceuvinte = cuvintele intelese de toti vorbitorii unei limbi vocabularului | | Morfologia =restul = partile de vorbire ‘cuvintelor © |. substantivul numeste obiecte 2. articolul i insoteste substantivul 5. adjectival Sintaxa propozitiei parle de propozitie cine? ,ce?, despre cine e vorba in propozitie? “Cuvantul ic @ Sunetele araté insusiri 2. Predicatul verbal si | sunete “Vocaleaciouiaa gp 4 gumeralul ‘nominal - semivocale ei ou numarul, ordinea numeric& ce face? cum este? consoane bod fg. ¢ 5. pronumele ce este? cine este? Structura |] -diftong oi oa ia ea inlocuieste substantivul “care este? euvantului triftong eai eau oai | fp 6 verbul (Gntrebiim subiectul) ridiielna = nu jata-u ae oe ie | | actiuni, starea, existenta 3. Atributul se schiml Literele 7. adverb a (al, ai, ale) cui? care? desinenta = semnele pentru sunete determina un verb, un adjectiv ce fel de? eat? cfte? sunet/sunete la | | Alfabetul un alt adverb (intrebam un substantiv, final, arata: gen, toate litere intr-o ordine 8. prepozitia = un pronume, un numeral) | nr, caz, persoana | | Sitaba element de relate in propozitie | 4. Complementul Jp suisal™ sind | | un sonet sav un grup de |} 9. comjunetia He pecine? ce? cui? despre | : ielsporiic ch clement de relatie in propozitie | | ce? despre cine? de catre sunete la final sunel neue Nn i prefixul = singura deschidere a sin fraza cine? unde? cénd? cum? P sinet /sunete la | | eur 1p 10. intericetia cit? din ce cauzi? eu ce fncsput Pte mit sunete, exprim senzatii, scop? (intrebam un verb, tema pate |jbaanaa sentimente. un adjectv, un alt adver by | decuvant pins ||P debara, Ja desinenti denotativ (Eun sarpe sub frunze) reptila sporiti subordonate = interogative@) | 2. figurat, derivat, subiective cicannive conotativ predicative Xsimple SB +P | (E un sarpe in clasa care atributive > dezvoltate { ne otraveste cu vorbe completive: directe, indirecte afirmative (vin) rele) un elev riu circumstantiale: de loc = }negative (nu vin) | independente | dependente -principale -subordonate | -incidente concesive de timp consecutive de mod conditionale de cauzt alte circumstanfiale de scop ¢ Familia lexical = toate euvintele formate de la u cuvani de baz’ si care au aceeasi radacina: lapte, laptic, liptisor, laptar, laptairie, aldptat ¢ Camp semantie / lexical = cuvinte ce apartin unt ‘domentu: lactateBranzd, unt, frised, relemea,cas NOTIUNI DE VOCABULAR @Arhaismele sunt cuvinte vechi, iesite din uz.: bir, spaitar, hrisov, visterie, hatman, iscoada Regionalismele sunt cuvinte folosite numai intr-o regiune a {4rii: papusoi, curechi, crumpene (pNeologismete sunt cuvinte noi, imprumutate din alte limbi: weekend, cotidian, glorie, fault, cord Sinonimele au forme diferite, dar acelasi sens, tina =noroi = mél__nea = zipada = omat spAntonimele au sensuri opuse haric—leneg bun rau coboar— urea ‘Omonimele au aceeasi forma, sensuri diferite broasca (din lac) — broasea (de la us) Cuyinte polisemantice au aceeasi forma, sensuri diferite, dar inrudite: banda (rulanta, adeziva, pentru masini etc) Atentie: sensuri diferite si neinrudite = omonime (banda de hoti) Paronimele au forme asemanaitoare, sensuri diferite || diferent (deosebire) — deferenta (respect) a releva (a sublinia) —a revela (a dezvalui) }Omofonele se citese la fel, se seriu diferit. Exemple: s-au dus — el sau (ori) ea /s-a dus — cartea sa (Lui,ei) Omografele se scriu la fel. se pronunta diferit. Accentul diferenfiaza sensul. Exemple: hain (vesmént) ~ haind (rea), torturi, umbrele, mobi | ABATERI DE LA NORMELE LIMBII Pleonasmul alaturarea sinonimelor Sabean fos, sc intoeresInapoi, mos bitin, avanseazS {nainte, a rezuma pe scurt, harta mapamondului caligrafie frumoasi, foarte vasti, a luat fiinfdi a noug. a.urmat apoi, cu 0 continuitate neintrerupti, ‘mai superior, relatii interumane, pot fi rezolvabile, conlucrdm impreuna, a-si aduce aportul, c&suf mic’, ‘Tautologia repetarea unui cuvant sau a unui grup de cuvinte cu functii gramaticale diferite. Comparafia e figura de stil care compar’. Enumeratia enumerd.... Zidul se zideste repede. [Este si figura de stil cand cuvantul repetat are alt sens: Copilul e tot copil — adica se joacd, Legea e lege ~adic& se respect. Sunt situatii si situatii — adica unele de un fel, altele de alt fel ] Confuzia paronimica folosirea unui paronim in locul cuvantului corect. Dan ma inerveazdi.(corect: enerveazi = deranjeaz) Cacofonia este repetarea ultimei silabe a unui cuvént fem ;putul urmatorului cuvant: 0 baba batea cdinele, imine la latitudinea fiectiruia, vorbeste-mi eu cuvinte frumoase, el urca ca un alpinist, | pipetecrestiendinead hinerurbany ismul reprezinta o als analogie rezultata din preocuparea unor vorbitori de-a se conforma normelor literare: spun pifiele in loc de chiftele, bleumaren in loc de bleumarin | DERIVAREA cus: ‘mbogitirea vocabularului -IL_Prin mijloace interne: ¢ marinar, mireasi, prieteneste Diminutivele cuvinte derivate care miesoreaza inimioara, laptie, omulet Augmentativele derivate care méirese mituroi, cdsoaie, apiraie € dezlipit, desirat, nemilos, risputeri Afixele (sufixe, prefixe) care in limba de unde provin au semnificatie proprie se numesc: sufixoide: -fil (iubitor) bibliofil (iubitor de carfi) | -log (specialist) neurolog, -fobie(frica), -fob(uriste) | fotofob, -gonie(geneza), -grama(schema) prefixoide: hidro- (apa), macto- , micro-, aero-, z00- (animal), geo- (pamént), hemo- (singe), poli- mono-, hiper-(mare), pseudo-(fals), bio-(viafa) TPrin; neologisme COMPUNEREA prin lipire/ sudare/eontopire dreptunghi, cumsecade, nemaivazut, asadar prin aliturare ~ cu cratimd floarea-soarelui, dupi-amiaz - fir cratima Stefan cel Mare Abrevierea (=prescurtarea) presa romana — Rompres, plante farmaceutice — Plafar itialele Organizafia Najiunilor Unite — ONU. inifiale + abreviere: TAROM transport aerian roman CONVERSIUNEA SCHIMBAREA VALORII GRAMATICALE, numeral —in- substantiv, adjectiv A primit un trei in catalog. (un trei = substantiv) Are trei mere (trei = numeral cu val de adj.) adjectiv —in - substantiv Galbenul e culoarea preferata. (galbenul=substantiv) Are un fular galben (galben=adjectiv) djectivul cand deter verb e adverb] El serie frumos (adverb) A cdstigat un cael frumos. (adjectiv) substantivul cénd arata timpul devine adverb Merg la scoala toamna, (toamna = adverb) ‘Toamna este un anotimp bogat (toamna ~ substantiv) infinitivul lung, cu ,, e° - substantiv a imparti - imparfire impirtirea era operatia cea mai grea pentru el verbul la participiu e adjectiv cfind determina un subst. citit, citita, citifi, citite Scrisoarea cititd in pauzi a intristat-o. pronumele cdnd determina un substantiv e adjectiv Acest copac..., Caietul meu..., Fiecare elev..