Exist subieci activi i pasivi: activ este statul prin intermediul AP, pasiv - PF i PJ.

Norma procesual conine procedura de constatare(SA i SP i drepturile i obligaiile lor), de

soluionare i de executare a sanciunii.

Tema 1.
Consideratii generale privind Dreptul Contraventional
1. Constituirea si definitia legii si legislatiei contraventionale
2. Actiunea legii, legislatiei contraventionale
3. Definitia caracateristica dreptului contr.
4. Norma de drept contr, raportul si subiecii.
5. Izvoarele dreptul contr.

Bibliografie: Constitutia RM, Codul Contraventional, Hotararea Plenului CSJ privind unele chestiuni
privind aplicarwa de catre instantele judecatoresti a art 3 din Conventia Europeana a drepturilor omului
nr.8 din 30.10.2009; Declaratia universala a drepturilor omului din 1948: Conventia Europeana din 1950.

Evoluia instoric.
Legislatia contravenionala de-a lungul evolutiei si dezvoltarii omenirii dateaza din perioada revolutiei
dranceze (1789) si care si-a gasit oglindirea in codul penal francez in 1791, iar in 1810 legislatia penala
prevede 2 categorii de fapte ilicite: infractiune si contrventie. In 1865 aceasta clasificare este completata
si cu delicte.
Clasificarea tripatrita se regaseste si in legislatia romn din 1865 a CP care eximplifica contraventie ca
abatere de natura administrativa. Pe teritoriul RM aceasta vatiaza in functie de statutul juridic al acestui
teritoriu: Basarabia 1918-1940 - CP roman din 1865. Uniunea Sovetica codifica legislatia
contraventionala astfel incat in 1982 toate republicile unionale in numar de 15 au fost completate cu
coduri administrative. In RM Codul cu privire la contraventiile administrative a fost adoptat in 29 martie
1985, a fost in vigoare pana 21 mai 2009.
24 octombrie 2008 - adoptat Codul Contraventional publicat in 16.01.2009 si intrat in vigoare pe 31 mai.
Structura
CC a RM este format din 2 carti, dreptul material, care la randul sau cuprinde partea generala si cea
speciala. Partea generala (art 1-46), partea speciala (47-373). Drept procesual, cartea 2, - partea
generala (art 374-439), partea speciala(art 440-480).

CC este lege conform art 1 al codului contraventional si care cuprinde in continutul sau n.j. materiale si
procesuale stabilind principiile, dizpozitiile generale si speciale ale dreptului contr, cat si faptele ce
constituie contraventii, sanctiunele aplicate de acestea si procesul contraventional.
Legea contraventional se clasific n urm.categorii:
In raport cu intinderea de domeniul de reglementare:
Legi generale
Legi speciale (standartizare, evidenta militara)
Dupa caracter:
Ordinare (CCO)
Legi exceptionale (in cazul savarsirii contraventiilor, in perioada calamitatilor naturale, in situatii
exceptionale)
Dupa durata:
Legi cu durata nedetermintata permanenta
Cu durata determinata.

2. Actiunea legislatiei contraventionale

Legea contraventionala are drept scop conform art 1 al 3 a Constitutiei RM de a garanta drepturile si
libertatile, dezvoltarea personalitatii umane cat si valorilor pcrotite de LC (legea contr): proprietatea,
ordinea publica si alte valori prevazute in partea speciala de drept material al Codului Contr prin
solutiunea cauzelor contraventionale, precum si prevenirea cauzelor ce determina savarsirea de noi
contraventii.
Art 2 al CCO prevede scopul LC care este in concordan cu interpretarea acestei legi (materiale si
procesuale): extinsiva, restrictiva si declarativa, gramaticala, sistematica, istorica, judiciara, legala,
doctrinara/stiintifica.
LC produce efecte juridice in timp, spatiu si asupra persoanelor, astfel, art 3 si 4 al CCO exemplifica
efectele juridice a LC.
Actiunea LC in timp.
Prin timpul savarsirii contraventiei intelegem timpul savarsirii actiunii si inactiunii ilicite indiferent de
timpul survenirii urmarilor (al 6 art 3 CCO). Caracterul contraventional si sanctiunea se stabilesc de
prezentul CCO in momentul savarsirii faptei ilicite.

LC intra in vigoare de la data publicarii in Monitorul Oficial sau la data indicata in insusi textul legii
contraventionale. Inceteaza in momentul abrogarii, inlocuirii cu o alta lege, la expirarea termenului sau
prin schimbarea dispozitiilor, circumstantelor, care au determinat adoptarea LC.
LC produce efecte juridice pentru viitor. Exceptie - retroactivitatea si ultraactivitatea.
Retro: LC care inaspreste sanctiunea sau inrautateste situatia persoanei vinovate nu are efect retroactiv.
In cazul in care fapta printr-o lege noua nu mai ete considerata contraventie, iar sanctiunea stabilita si
neexecutata anterior intrarii in vigoare noii legi - nu se executa.
Daca noua lege prevede o sanctiune mai blanda, atunci se aplica aceasta sanctiune, iar in cazul aplicarii
sanctiunii vechi, aceasta se executa in limita sanctiunii mai blande.
LC are efect ultraactiv doar fata de contraventiile continue (art 11 CCO, al 5 art 3)

Actiunea LC in spaiu i asupra persoanelor.

In baza principiului teritorialitatii LC conform al 1 art 4 CCO contraventia savarsita pe teritoriul RM se
sanctioneaza in conformitate cu prezentul cod.
Aplicarea LC in spatiu si asupra persoanei impune respectarea a 2 principii de baz:
1. Principiul teritorialitaii.
In baza acestui principiu toate persoanele care au savarsit contraventii pe teritoriul RM sunt sanctionati
conform CCORM (al 2 art 4). Teritoriul RM include: teritoriul terestru (pamantul in limitele frontierelor
de stat), spatiul acvatic (apele interne si cele de frontiere), spatiul aerian (linia de aer asupra
suprafetelor uscate si acvatice), subsolul (in functie de tehnica accesibil); Navele nemilitare care
navigheaza liber pe mare sau in spatiul aerian sub pavelionul RM (al 5 art 4 CCO); Navele militare ale
RM; Teritoriul reprezentantelor diplomatice si consulatelor RM in statele strine, ct si mijloacele de
transport a acestora, care circula sub pavelionul RM (al 3 art 4). Conventia nationala din 1961, Conventia
cu privire la relatiile consulare.
2. Principiul cetaeniei.
Indiferent de satutul juridic pe care l are individul, personalitatea (cetatean, cetatean strain, apatrid,
refugiat, minoritate nationala etnica), nu absolva de raspundere contraventionala. Exceptie:
Principiul realitatii contraventia savarsita de catre un cetatean strain sau de un apatrid in afara
teritoriului RM, care domiciliaza pe teritoriul RM, se sanctioneaza conform CCORM dac aceasta
contraventie este prevzut de legea statului unde a savarsit contraventia si nu a fost atras la
raspundere in acel stat (al 2 art 4), inclusiv si cetatenii RM.
Principiul personalitatii, care exemplifica statutul juridic.
Principiul universalitatii indiferent de caracterul faptelor ilicite ce constituie contraventii.

Prin loc a savarsirii contraventiei intelegem locul in care a dost savarsita actiunea sau locul unde trebuie
sa se desfasoare actiunea (inactiunea) indiferent de momentul survenirii urmarilor (al 7 art 4)

Definiia caracteristica Dreptului Contr.

Prin DC intelegem totalitatea normelor juridice adoptate, modificate si abrogate in conditiile legii de
puterea legislativa care stabilesc faptele ce constituie contraventii, sanctiunele si alte masuri de natura
juridico-contraventional aplicabile pentru savarsirea contraventiilor in temeiul si in limitele RC
(raspunderii contraventionale), precum si limitele, conditiile inlaturarii raspunderii contraventionale.
In sens restrans DC cuprinde totalitatea n.j. legiferate de puterea legislativa si de la care nu se accepta
nici o derogare in scopul constatarii, examinarii si solutionarii cauzelor contraventionale.
DC este abordat in lit-ra de specialitate ca ramura, ca subramura si ca institutie a dreptului.
DC se caracterizeaza prin:
1. Totalitatea de n.j.
2. Aplicabilitatea carora impune existenta faptei ilicite contraventii.
3. Care sunt sanctionate conform art 32 CCORM prin aplicarea masurelor procesuale de
constrangere (art 432) si a masurelor de siguranta (439(4))
4. In temeiul normei materiale si procesuale a CCO (Cartea I si II)
5. In caz de aplicarea RC, autoritatea competenta este obligata sa tina cont de cauzele care
inlatura caracterul contraventional al faptei (art 19) si cauzele care inlatura RC (art 26).
Prin obiect de reglementare a DC intelegem totalitatea relatiilor sociale ce cad sub incidenta n.j. DC si
care exemplifica relatiile juridico-contraventionale, care se formeaza intre membrii societatii si stat in
scopul protectiei valorilor esentiale a societatii si dezvoltarii lor in deplina securitate (art 2)
Relatii de conformare totalitatea relatiilor ce decurg sin insasi existenta LC. Apar din momentul
adoptarii.
Relatii de conflict apar din momentul savarsirii contraventiei (continue, prelungite)
Relatii de imputernicire ( art 393 si reprezentarea) exemplifica legatura dintre fapta ilicita
contraventionala si provocarea daunei (art 45[repararea prejudiciului]), cat si competenta autoritatilor
statului (Inspectoratul de Stat al Muncii, MAI, Casa Nationala de Asigurari etc) de a constata cauza
conventionala sau de a solutiona si de a examina aceasta cauza.

Prin metoda a DC intelegem modul in care sunt aplicate normele de DC in raporturile juridico-
contraventionale si de conflict.
Sunte metode de prescriptie, care exemplifica drepturile si obligatiile participantelor intr-un proces
contraventional (prescrie comportamentul); metoda dispozitiva, care permite abordarea unui anumit
comportament participantilor (art 28 al 2).

DC ca stiinta reprezint totalitatea noiunilor, teoriilor, concepiilor, principiilor privind dreptul

Contravenional si care asigura interpretarea, teoritizarea tuturor instituiilor DC ce permit analizarea
condiiilor obiective care impun aprarea valorilor sociale ce cad sub incidenta normelor DC,precum i
msurile ce sunt necesare in scopul prevenirii i combaterii contraveniilor.
Obiectul so metoda de reglementare de sine stttor.

DC ca disciplina didactic cuprinde totalitatea noiunilor, teoriilor, concepiilor, principiilor preluate din
tiina DC in coraport cu normele contravenionale prevazute in legile si legislaia contr in scopul
pregtirii intr un anumit domeniu al specialitilor si care sunt fixate in program, curicul universitare,
lucrare n funcie de statutul instituiei de nvmnt si scopul urmrit.

Norma de DC reprezint acea regula de conduit prevzut in LC i care este adoptata,modificat in

condiiile prevazute de lege si reglementeaz r.j. ce reies din contravenie i aprarea social a valorilor
prevzute de LC.
Norma de DC se clasific:
-norme contr generale, care la rndul su cuprind normele declarative care stabilesc scopul, principiile
DC (art 1,2); norme determinative care formuleaz instituiile DC (art 10,11,32)
- normele contravenionale speciale: de interdicie - prescrierea si interdicia de la svrirea unor fapte
contravenionale (art 46, 47); normele onerative care oblig PF sa savarseasca anumite actiuni
recunoscute social utile(normele ce nltur caracterul contravenional al faptei si obtinerea de la
svrirea contraveniilor)
-normele procesuale care exemplific procedura de aplicare a msurilor de siguran, de constrngere,
de administrare a probelor, de constatare a cauzei contravenionale, de examinare.
Norma contravenional conine ipotez, dispoziie si sanciune. (Vezi CC)
Structura tehnico-juridic este formata din carti(1,2), titluri, capitole, articole, alineate si litere, indice.

Prin raport de DC nelegem acea relaie de aprarea sociala reglementat de NC si care apare indiferent
de vointa destinatarilor LC. Aparitia, modifica si stingerea RJC variaz in funcie de categoria acestor
raporturi: de conformare apar din momentul intrrii n vigoare a NC, se modific pe parcursul
activitii acestei norme, astfel nct este extins obligaia de conformare. Se sting odata cu ieirea din
vigoare a NC.
RJC de conflict apar din momentul svririi unei fappte ilicite prevzut de LC. Modificarea poate
interveni in cazul modificrii NC: retroactivitatea, ultraactivitatea. Stingerea in momentul executrii
sanciunii contravenionale, decesul, prescriptiei (art 30), mpcarea victimei cu fptuitorul, amnistia.
Elementele RJC cuprinde obiectul (la raportul de conformare este conduit destinatarilor NC si care
exemplific conformarea fata de aceast), subieci pi (statul subiectul activ, pasiv destinatarii NC)
Continutul drepturile i obligaiile destinatarilor.
Subiecii RJC de conflict sunt autoritatile competente prevzute n art 393 CC care sunt imputernicii de
a asigura aprarea valorilor protejate de LC.
Destinatarii NC Persians persoana care a svrit fapta ilicit.
Persoana vtmat.
Obiectul RJC de conflict reprezint totalitatea relaiilor ce reies din svrirea unei contravenii.
Coninutul RJC de conflict reprezint totalitatea drepturilor i obligaiilor participantilor la raport.
Subiecii DC reprezint subiecii activi si pasivi.
Prin subiect activ nelegem totalitatea autoritilor mputernicite de LC de a soluiona cauzele
contravenionale. LC exemplific autoritile competente in partea general a crii 2 CC care sunt
limitate in drepturi si obligatii privind cauza contravenional. Astfel, instana de judecat,
procurorul,comisia administrativ, ct si agentul constatator au competene diferite.
Art 400-423(10) exemplific competena agentului constatator in funcie de criteriul material i teritorial
in functie de caracterul contraveniei
Subiectul pasiv reprezint destinatarul NC, persoana care a svrit contravenia si care este atras la
rspunderea contravenional.

Izvoarele: materiale si formale. DE SINE STTTOR.