Sunteți pe pagina 1din 15

Glosar de termeni colaborarea subordonatilor, dirijeaza

Acceptarea neconditionata este atitudinea de activitatea ferm spre rezultate.


a percepe realitatea asa cum este. Atitudinea proactiva, de cautare si
Administratorul - lucreaza ca la carte, identificare a problemelor este mai eficienta
mentine starea existenta de lucruri, este mai decat cea reactiva, de raspuns la provocarea
mult constiincios dect creativ sau inovator, realitatii, deoarece ea implica si pregatirea
este ferm. pentru rezolvarea problemelor, montajul
Analistul prefera informatiile concrete despre psihic pentru obtinerea succesului.
o anumita situatie n locul conceptelor Autoeducatia este autodeclansarea actiunii
abstracte sau vagi. El tinde sa neglijeze de a nvata singur, este o actiune a insului
sentimentele grupului n activitate si n asupra sa. Educatia declanseaza
negociere. transformari prin actiuni din exterior,
Argumentarea reprezinta un procedeu autoeducatia se datoreaza actiunilor
esential n procesul consilierii care ajuta si autoimpuse, pentru a realiza aceleasi
la realizarea celorlalte metode de consilire: scopuri.
problemetizarea, brainstormingul, Autonomia si dependenta membrilor
cooperarea. Eficienta argumentarii se grupului de totalitatea numita grup,
realizeaza prin: - cunoasterea si calibrarea reprezinta reperele prin care putem sa
corecta a problemei; - identificarea unor identificam coeziunea grupului, caci un
dovezi clare si concrete pentru sustinerea grup care a dezvoltat o dependenta a
rationamentului respectiv; - coordonarea membrilor grupului fata de totalitatea sa
gndirii subiectului educational spre este un grup cu o buna coeziune interna.
argumentele rationale, simple, viabile; - Bariere cognitive: ignoranta, precedenta,
argumentele folosite sa realizeze legatura inflexibilitatea, retentia selectiva;
dintre lumea interna si mediul problematic Bariere culturale presupozitiile
al subiectului educational (vezi asemanarea intelectualiste, respectarea traditiilor,
cu terapia cognitiva); gndirea prin procura.
Ascultarea interactiva ( I. Ov. Pnisoara, Bariere de mediu homeostazia, lipsa
2003) rolurile ndeplinite de catre parteneri sprijinului din partea grupului, neacceptarea
n actul educational o reprezinta schimbarea criticii, dominarea sefilor, afirmarea unor
de accent de pe transmitatorul de informatie profetii autorealizabile;
asupra receptorului acesteia. Conditii Bariere perceptive: saturatia, stereotipia,
necesare aplicarii acestei metode: - tinta falsa;
ascultarea nu se poate produce dect n Barierele emotionale capriciul, obisnuinta,
prezenta receptorului si a emitatorului; - preferinta pentru ceea ce este familiar,
ascultarea devine din ce n ce mai mult un teama de risc, dogmatismul, respectarea
element, care furnizeaza perspective despre stricta a normativitatii, siguranta afectiva
dimensiunea relatiei si a interactiunii nsesi; Brainstorming-ul reprezinta o metoda de
- ascultarea poate deveni un element de stimulare a creativitatii de grup, preluata din
analiza si dezvoltare n sine. filosofia orientala si dezvoltata de
Asertivul - vrea ca lucrurile sa se faca asa cum psihologul Alex Osborn. Brainstorming - ul
spune el, dar fara a ncalca drepturile desemneaza rezolvarea problemelor ori
celorlalti, spune, dicteaza dar si asculta, si luarea deciziilor n urma solicitarii adresate
manifesta sentimentele si opiniile tuturor membrilor din grup, de a se gndi la
nengradind libertatea de manifestare a ct mai multe posibilitati. Osborn a initiat
celorlalti pune accent pe controlul dar si pe aceasta metoda deoarece este: - o metoda de
stimulare a creativitatii participantilor; -
este un cadru propice pentru instruirea organizata, dirijata, eficientizata, astfel
scolara. nct rezultatele sa fie ct mai bune.
Cadranele sociometrice ne ofera posibilitatea Climatul psiho-social este considerat
de a prelucra si interpreta relatiile fenomenul cheie n ntelegerea dinamicii
interpersonale sub aspectul dinamicii lor n microgrupurilor sociale. El reprezinta
timp. ansamblul trairilor subiective ale membrilor
Cadrul didactic-mentor - cadrul didactic generate n contextul obiectiv de grup.
care are responsabilitatea ndrumarii si Coeziunea grupala constitue o rezultanta a
evaluarii practicii pedagogice a elevilor sau concentrarii tuturor fortelor ce actioneaza
a studentilor, fiind denumit cadru didactic- asupra membrilor sai pentru a se mentine n
mentor de practica pedagogica cadrul grupului. Aceasta este printre cele
Cmpul psiho-pedagogic este definit potrivit mai importante variabile de grup.
teoriei cmpului elaborata de K. Lewin Coeziunea grupala se refera la gradul de
spatiul de viata, subiectiv al profesorului- unitate si integrare a membrilor
manager colectivului, la rezitenta acestuia la
Centrarea nvatamntului pe elev, ca nucleu destructurari, la sentimentele de apartenenta
al procesului educational, ca modalitate de la grup, la satisfacerea nevoilor membrilor
nlocuire a autoritarismului de tip magister grupului de catre grup.
dixit cu o conducere participativa si Coeziunea grupului este ansamblul fortelor
stimulativa pentru elevi. care mentin mpreuna un grup, coeziunea
Cercurile de elevi se organizeaza n vederea grupala este un factor sintetic al integritatii
aprofundarii pregatirii elevilor ntr-un grupului.
anumit domeniu, al dezvoltarii aptitudinilor Colectivul de elevi Pentru definirea clasei sau
si exprimarii creativitatii. Ele se constituie mai corect a colectivului de elevi se pot
la nivelul clasei sau pe grupe, frecventarea folosi drept punct de reper caracteristicile
fiind facultativa. Tematica se stabileste de specifice grupului mic, restns sau primar
catre profesor pe baza consultarii membrilor considerndu-l drept genul proxim iar
cercurilor. Tinnd seama de continutul diferenta specifica subliniaza scopul
activitatilor se pot organiza cercuri cu urmarit de catre acest grup: nvatarea
profil: - cultural-artistic, stiintifice, tehnico- Comisiile metodice care se constituie din
aplicative, informatica, sportive, etc. minimum patru membri, pe discipline de
Chestionarul, ca metoda de cercetare sociala studiu, pe discipline nrudite sau pe arii
si psihosociala, consta dintr-un ansamblu de curriculare coordonate de un sef de catedra
ntrebari scrise, ordonate logic si psihologic sau comisie. Rolul acestor comisii se
la care subiectii trebuie sa raspunda rezuma la activitatile educative, n principal
oral(interviul) sau n scris si din urma cele formale elaboreaz programe de
carora, prin administrarea de catre activitati semestriale si anuale,
operatorii de ancheta sau prin instrumentele de evaluare si notare,
autoadministrare, se obtin informatii ce sunt analiznd periodic performantele scolare
nregistrate n scris. ale elevilor, monitoriznd parcurgerea
Clasa de elevi este un grup angajat n activitati programei la fiecare clasa si modul n care
educationale avnd scopuri si obiective se realizeaza evaluarea elevilor etc.
specifice, de nvatare, formare si dezvoltare. Comunicarea empatica poate fi considerata
Clasa de elevi. Aceasta trebuie privita ca baza, climatul si modalitatea ideala de
celula fundamentala a nvatamntului, si obtinere a succesului educational, a unui
chiar daca este un grup primar n care bun management educational. Situarea
relatiile se stabilesc n mod direct, ea trebuie mentala a fiecaruia n locul partenerului sau
educational este un exercitiu de flexibilitate managementului educational. Desi
psihica, de mobilitate a punctelor de vedere, consilierea educationala este de natura
de depasire a centrarii rigide pe propriile predominant pedagogica, tehnologia
interese. Profesorii si elevii nu fac parte din consilierii nu se identifica cu cea didactica.
doua tabere diferite de interese ci din aceiasi Consiliu de administratie care are rol de
tabara, din ceea ce se numeste n prezent decizie n domeniul organizatoric si
parteneriat educational. administrativ. Acesta este alcatuit dintr-un
Comunicarea manageriala este o functie numar cuprins ntre noua si cinsprezece
fundamentala a managementului membri, avndu-l drept presedinte pe
educational, care este n acelasi timp o directorul institutiei si n componenta caruia
conditie preliminara a realizarii tuturor mai intra directorii adjuncti, un numar de
celorlalte functii. maxim cinci profesori alesi de consiliul
Comunicarea managerial-educationala, se profesoral, contabil, si reprezentanti ai
bazeaza pe relatiile inter-personale autoritatilor publice locale ai parintilor si
profesor-elev, profesor-profesor, profesor- elevilor.
parinte, este instrumental-intentionala, are Consiliul profesoral este alcatuit din
un caracter afectiv pronuntat, constituind totalitatea personalului didactic de predare
baza managementului educational dar si si de instruire practica, cu norma de baza n
principala modalitate de realizare a unitatea de nvatamnt respectiva, titular si
performantei manageriale. suplinitor si are rol de decizie n domeniul
Conceptul de om organizational se identifica instructiv-educativ. Acesta este important n
cu omul produs, generat de organizatie, luarea deciziilor privind problemele
dar care influenteaza si el organizatia. educationale si numirea consiliului de
Conducerea (leading): Implica comunicarea administratie. Cu toate aceste, consiliul
cu angajatii si motivarea acestora, astfel profesoral nu are dect atributii limitate n
nct sa poata fi atinse obiectivele ceea ce priveste deciziile de natura
organizatiei. financiara.
Conducerea propriu-zisa ca dirijare efectiva, Consultatiile - sunt acele forme de organizare,
operativa se realizeaza pe baza autoritatii n cadrul carora profesorul lamureste si
investite, statuate, a profesorului autoritate acorda ndrumari suplimentare asupra unor
care-i confera dreptul de a decide. probleme ridicate de elevi. Ele se realizeaza
Conformismul si nonconformismul prin discutii individuale sau pe grupe. Se
membrilor grupului exprima ntr-o anumita organizeaza de cte ori este nevoie, fie din
masura si gradul de mentinere a coeziunii si initiativa profesorului, fie a elevilor.
a specificitatii grupului sau gradul de Controlul: este procesul prin care sunt
schimbare, chiar de disolutie a grupului. urmarite rezultatele activitatii,
Congruenta se refera la concordanta dintre performantele interveninduse cu scop
structura psihologica interna: gndurile, corectiv. n cazul acestui proces rolul
convingerile si valorile personale ale managerului este de a stabili niste standarde
consilierului si comportamentul sau. de eficienta, de a le urmari si de a corecta
Acesta defineste autenticitatea persoanei. orice deviatie de la acestea. De asemenea, n
Consiliere ndrumare si supraveghere a unei cazul n care este necesar, managerul poate
clase de elevi de catre un diriginte; ora de interveni si n modificarea standardelor, n
clasa la care are loc n mod special aceasta cazul n care considera ca acestea nu sunt
ndrumare. cele mai bune din perspectiva rezultatelor.
Consilierea eduationala - este una dintre Controversa creativa (I. Ov. Pnisoara,
functiile cele mai importante si actuale ale 2003): Este o metoda apropiata reuniunii
Phillips 66, care a fost modernizata prin Cultura personala sau cultura roi: se
nglobarea elementelor suplimentare caracterizeaza printr-o reconsiderare a
centrate nu numai pe problema, ci si pe individului care reprezinta punctul central
rezolvarea acesteia, datorita regasirii n organizatie subliniindu-se valorile
ntregului datorita controversei creative. individuale de nalt profesionalism.
Cooperarea este modalitatea de a studia cu Cultura puterii centralizate sau cultura
eficienta sporita o tema complexa, teoretica pnza de paianjen: Conducerea si
sau practica, n echipa sau n grup, mbinnd controlul se realizeaza centralizat, de catre
particularitatile individuale ale membrilor persoane cheie, alese conform unui numar
grupului cu cele colective, sintetice ale restrns de reguli si proceduri.
grupului. Aceasta metoda se bazeaza pe Cultura puterii este caracteristica micilor
principiul ca omul este o fiinta sociala care organizatii de tip antreprenorial, companii
se dezvolta datorita influentelor mediului comerciale, organizatii politice.
socio-cultural. Este o metoda de socializare, Cultura rolului (Cf. E. Paun, 1999) este
de dezvoltare a spiritului de echipa si de ntlnita cu precadere n marile organizatii
grup, de nvatare n grup de antrenament. n de tip birocratico-formal, cu o structura bine
functie de problema abordata, de definita, bazata pe sectoare specializate, n
caracteristicile psihopedagogice ale cadrul carora pot aparea subculturi
grupului, se pot organiza grupuri omogene diferentiate.
sau eterogene. Cultura rolului specializat sau cultura
Coordonarea, lat.ordo= a rndui, a uni templu: se caracterizeaza printr-un grad
vizeaza armonizarea resurselor, a nalt de formalizare si standardizare,
operatiilor, a eforturilor depuse de elevi, a posturile si atributiile lor sunt definite clar,
metodelor, mijloacelor, formelor de controlul realizndu-se prin reguli si
organizare a activitatii, a timpului. proceduri precise.
Copilul este considerat a priori dominat de Cultura sarcinii este centrata pe exercitarea
instincte primitive, ca urmare educatia sarcinii si orientata catre persoana.
trebuie sa fie de tip dominator, autoritar, Cultura sarcinii sau cultura retea: se
coercitiv, sa se desfasoare ntr-un climat caracterizeaza prin distribuirea sarcinilor n
auster, bazat pe disciplina impusa. functie de potentialul indivizilor si se
Credintele si convingerile psiho- urmareste valorificarea maximala a acestui
pedagogice, relativ putin cercetate au un potential prin motivare pozitiva si libertate
nucleu psihovaloric important datorita de actiune.
caruia se formeaza n timp mai ndelungat, Curriculumul se refera la totalitatea integrata
sunt puternic interiorizate si sunt greu de a obiectivelor, continuturilor, strategiilor
schimbat. didactice si educationale, puse n functiune
Cultura organizationala reprezinta un de personajele importante ale spatiului
ansamblu structurat de valori, norme, educational, la un moment dat.
simboluri si comportamente comune si Curriculumul este gestionat att la nivel
specifice unei anumite organizatii, ntr-o central ct si la nivel local, de catre factorii
anumita perioada determinata. de decizie institutionali
Cultura personala este un tip de cultura Decizia Este considerata de managementul
relativ rar ntlnit. El se caracterizeaza prin actual principala functie a procesului de
faptul ca individul reprezinta punctul conducere deoarece aceasta poate armoniza
central, organizatia fiind subordonata obiectivele cu resursele si cu oamenii
intereselor individuale. devenind motorul, centrul vital al
procesului.
Desenul este una dintre cele mai folosite Director adjunct care raspunde de
modalitati de proiectie a personalitatii n activitatea educativa scolara si extrascolara
procesul consilierii educationale, de si ndeplineste atributiile delegate de catre
exemplu subiectului i se cere sa redea director pe perioade determinate, precum si
printr-un desen starea afectiva de la: pe cele stabilite prin fisa postului si preia
examen, ntlnirea cu un prieten, discutia cu prerogativele directorului, n lipsa acestuia.
parintii sai. Director, care este reprezentantul principal al
Descentralizarea sistemului de nvatamnt institutiei n relatie cu exteriorul, se
att din punct de vedere institutional ct si subordoneaza direct inspectoratului si mai
educational propriu-zis, prin mbinarea precis inspectorului general, are atributii
deciziilor de politica educationala centrala multiple att n plan educational ct si n
cu cele de politica educationala locala plan financiar.
(disciplinele la decizia scolii, consiliile de Educatia formala este actul complex de
proiecte curriculare locale, finantarea locala transmitere a cunostintelor teoretice,
a scolilor, parteneriatele scolii cu practice si de asimilare a acestora de catre
comunitatea socio-economica locala), etc. om, n cadrul institutionalizat, adica n
Dezbaterea n grupuri sau perechi - este o cadrul institutiilor de nvatamnt de toate
forma complexa si eficienta de conversatie, gradele. Are caracter formativ si grad de
care se caracterizeaza prin: - anuntarea formalizare nalt.
temei de dezbatere de catre coordonatorul Educatia informala este determinata de o
dezbaterii; - organizarea grupului sau a serie de actiuni socio-umane, culturale care
perechilor de dezbatere; - desfasurarea includ n ele si efecte educationale fara
propriu-zisa sau schimbul de pareri ntre forme educative speciale, deci spontane, de
membrii grupului; - stabilirea concluziilor. la sine, neasteptate, fara sa le constientizeze
Aceasta metoda se poate folosi cu ntreaga n mod expres.
clasa pe o tema specifica procesului de Educatia nonformala este determinata de
consiliere: fumatul, drogurile, familia, actele educationale realizate n afara
educatia sexuala, etc. formelor educative oficiale din unitatile de
Dimensiunea proiectiv-anticipativa se refera nvatamnt mass-media, televiziune,
la perspectiva grupului, la anticiparea presa, teatru, etc.
rezultatelor activitatii, la starile de Elevul contemporan este se fundamenteaza
incertitudine sau neliniste n legatura cu pe modelul de om complex si de aceea
viitorul grupului, la unitatea de vointa a relatiile interumane sunt dificile, iar
unui grup n raport cu obiectivele urmarite. educatia trebuie sa faca fata acestui nou tip
Dimensiunea structurala a grupului se de om.
refera la structura si compozitia umana a Empatia ca procedeu de realizare si de
grupului, la vrsta medie a grupului, la mbunatatire a capacitatii empatice a
omogenitatea pregatirii generale, la consilierului consta n: - oferirea de
dispersia notelor, la proportia ntre barbati raspunsuri scurte, clare, accesibile
si femei, la mediile sociale de provenienta. clientilor; - focalizarea atentiei pe mesajele
Dinamica clasei de elevi care este data de transmise de subiectii educationali; -
fortele ce actioneaza n interiorul grupului. evitarea raspunsurilor de tip cliseu de tipul
K. Lewin (1959) face din dinamica grupului Si altii au ntmpinat situatia asta ; -
studiul sistematic si experimental al utilizarea unei voci potrivite; - aplicarea
structurii si proceselor ce se petrec n grup tuturor modalitatilor empatice de situare
si determina relatiile acestuia cu exteriorul. mentala n locul subiectului educational cu
probleme de consiliere
Etapa reflectarii educatiei n constiinta Exploratorul prefera sa lucreze cu idei
comuna corespunde comunei primitive, abstracte, sa generalizeze, sa priveasa ideile
caracterizndu-se prin aceea ca fenomenul n context ct mai larg si sa le puna ntr-o
educational, inclus n procesul muncii sau ordine logica. Neglijnd latura emotionala
dupa desprinderea lui de acest proces, este si sentimentele celor implicati, nu poate
reflectat n constiinta oamenilor sub forma anticipa conflictele.Uneori nu poate
unor idei si reprezentari izolate, sporadice, ntelege de ce subalternii se opun ideilor lui
ocazionale, constituite n mod empiric n att de logice.
procesul activitatii practice nemijlocite. Ele Factori de personalitate, att la nivelul
se transmiteau n mod oral de la o generatie profesorilor ct si al elevilor
la alta sub forma de sfaturi, ndemnuri, Factori organizationali, n acest caz
povete, reguli de comportare, etc. particularitatile sistemului educational
Etapa reflectarii teoretice a fenomenului (Neculau, A., 1970)
educational faza filozofica - n Factori psihogenetici, care se refera la
problematica acesteia incluzndu-se si idei dezvoltarea psihica a elevilor
privitoare la unele domenii particulare ale Factori psihosociali, de perceptie sociala
existentei: natura, societate, educatie, etc. optima a fiecaruia de catre celalalt, de
Evaluare continua este o evaluare de progres, intercunoastere (Mamali, C., 1974), de
prin care ne dam seama de evolutia grupului apreciere obiectiva a personalitatii (Zapan,
si care ne ajuta sa luam decizii privind Gh., 1970)
mentinerea directiei de lucru sau sa Feed-back-ul reprezinta un procedeu de
intervenim corectiv acolo unde este cazul. crestere a eficientei ca n orice activitate dar
Evaluare finala reprezinta aprecierea n procesul consilierii are un profil specific.
cantitativa si calitativa a rezultatelor Feed-back-ul se poate realiza prin toate
activitatii pe parcursul unei perioade bine formele comunicarii verbala (descriptiva),
determinate (o ora, un semestru, un an, un nonverbala (mimica, privire, gestica
ciclu educational etc.) Si ne arata evolutia aprobativa), paraverbala (h, pauza
grupului pe perioada respectiva si n ce stimulativa n vorbire).
masura obiectivele propuse initial au fost Fraternizarea profesorilor cu elevii scoate n
atinse. evidenta o anumita neputinta a primilor, ca
Evaluare initiala care are rol de informare si urmare profesorul se aliaza cu elevii
al carui obiectiv principal este de a avea o genernd un univers interactional inadecvat.
viziune realista asupra potentialului Gndirea prin procura l transforma pe
grupului de lucru (grupa, clasa, institutie profesor din manager n purtator de cuvnt
etc.) Care sa ne permita realizarea unei al altor persoane, prin sustinerea unor idei
planificari pertinente si adaptarea la nevoile care nu i apartin, dar pe care le considera
grupului. valoroase n sine
Excursiile si vizitele prin continutul lor se Grupul primar reprezinta un ansamblu
deosebesc de cele cu caracter didactic. restrns de persoane ntre 2 si 45 care
Organizate la nivel de clasa sau scoala, cu interactioneaza direct, avnd o viata
participare benevola, ele urmaresc largire afectiva comuna, manifestata ntr-o unitate
orizontului de cunostinte, familiarizarea de opinii si atitudini comune, orientat spre
elevilor cu notiuni despre geografia, arta si realizarea unei sarcini comune, potrivit unor
alte informatii despre locurile vizitate, norme comportamentale acceptate, avnd
asigurarea unor conditii de recreare si constiinta apartenentei la grup.
destindere Grupul scolar este din punct de vedere al
structurii sale un grup omogen, din punct de
vedere al vrstei, al scopurilor, intereselor inventa, daca oamenii considera ca un lucru
fundamentale si aspiratiilor. este real, el este real prin consecintele lui.
Homeostazia, se reprezinta mentinerea Exista mai multe solutii de depasire a
echilibrului dat n interiorul unui grup si rezistentelor la schimbare: rationalitatea
eliminarea oricaror interferente care l-ar multipla, proactivitatea, nlocuirea
putea modifica. managementului centrat pe control cu
Indici sociometrici, obtinuti prin prelucrarera managementul centrat pe angajament
datelor brute rezultate din testul sociometric implicativ, optiunea strategica pentru
si trecute n matrice. motivare, comunicare, participare si
Instanta grupala, care se refera la afinitati, formare, abordarea constructiva si
productie, conflicte nlaturarea barierelor n calea schimbarii.
Instanta individuala, normala sau patologica Manifestarile cultural-artistice si sportive
Instanta institutionala, la nivelul global al n cadrul acestor activitati pot fi enumerate:
institutiei serbarile, carnavalurile, discotecile, balurile
Instanta mitica, mitul fiind o ordine care scolare, spectacole, concursuri artistice si
legitimeaza existenta organizatiei sportive, spectacole, etc.
Instanta organizationala, care este suportul Marimea colectivului de elevi se situeaza
concret al organizatiei pentru a exista ntre 10-15 si 40-45 de elevi.
Instanta pulsionala, care este procesul Marketing-ul educational reprezinta un
dinamic, care l impinge pe individ spre ansamblu de metode si tehnici utilizate de
realizarea scopurilor sale. catre un ofertant de programe educationale,
Instanta socio-istorica, care pune n evidenta organizatie sau persoana, pentru a
relatia dintre organizatie si societate determina receptivitatea potentialilor
Jocul este mai ales pentru copii una dintre cele clienti, fata de un produs sau un serviciu
mai specifice modalitati de exprimare, educational si promovarea unui
antrenare si dezvoltare a personalitatii. Spre produs/pachet educational pe o anumita
deosebire de nvatare sau munca care au piata. Initial marketing-ul educational era
scopuri si obiective bine determinate, jocul redus doar la actiunile de promovare si
ofera un grad mare de libertate persoanei, de imagie a scolii, dar treptat a devenit mult
antrenament functional si dezvoltare a mai complex. Astfel autori ca
personalitatii. C.Zamfir,1994, S.Iosifescu, 2000, A.
Learning organization, o organizatie care Andrei, 2000 identifica mai multe etape ale
nvata procesului de marketing educational n
Managementul clasei de elevi are functii de cadrul carora regasim cunoasterea,
intercunoastere, de modelare si corectare a identificarea, evaluarea initiala a
comportamentelor elevilor si profesorilor, asteptarilor, a nevoilor de
de realizare a climatului socio-afectiv optim formareinformare-educare prin activitatea
pentru desfasurarea activitatii educationale scolara; elaborarea unor proiecte de
si obtinerea performantelor. ameliorare si adaptare, pe termen mediu si
Managementul schimbarii priveste mai scurt a previziunii, concepute pe baza
multe dimensiuni ale schimbarii: curriculunului oficial; prezentarea ofertei,
schimbarea individuala si schimbarea supunerea atentiei elevilor a liniilor
organizationala. Printre cele mai importante generale ale proiectului ameliorat pentru
principii ale schimbarii sunt: renuntarea la anul n curs; promovarea pachetului de
mirajul certitudinii, echilibrul social nu este servicii, de informare, predare, activizare,
un dat ci o permanenta dinamica, cea mai tratare diferentiata; participarea si
buna cale de a prevedea viitorul este de a-l implicarea elevilor.
Matricea alegerilor/respingerilor reprezinta Metoda este scarilor de opinii si atitudini
ordonarea matriciala a informatiilor (scari de apreciere) care urmareste
obtinute prin intermediul testului introducerea anumitor diferentieri n
sociometric. rapunsurile subiectlor prin introducerea
Meditatiile se organizeaza n vederea unor grile care sa reflecte opiniile n
sprijinirii elevilor care ntmpina greutati n legatura cu diferite fenomene.
activitatea de nvatare, scopul lor fiind acela Metode: observatia; conversatia euristica;
de a recupera decalajele. Ele se desfasoara problematizarea; brainstorming-ul;
din initiativa profesorului care selecteaza cooperarea; psiho-drama; dezbaterea n
persoanele si strategiile necesare. Se grupuri si perechi; studiul de caz; exercitii
organizeaza fie individual, fie pe grupe de de nvatare; elaborarea de proiecte;
elevi elaborarea de portofolii.
Mentor - se ntelege cadrul didactic care are Metode de cunoastere prin analiza
responsabilitatea ndrumarii si evaluarii conduitei si a activitatii - observatia,
practicii pedagogice a elevilor sau a analiza psihopedagogica a activitatii si
studentilor, fiind denumit cadru didactic- realizarilor persoanei
mentor de practica pedagogica (Statutul Metode de cunoastere prin care se solicita
cadrului didactic mentor). Competenta colaborarea persoanei: - anamneza,
nu este o capacitate izolata, ci un program convorbirea, chestionarul, testul psihologic,
sau un ansamblu de programe, n devenire, studiul de caz, ancheta psihologica
care permite o formare activa a propriilor Metode de cunoastere prin intermediul
posibilitati de actiune. Persoana competenta grupului social - tehnicile sociometrice,
si poate asigura autoprogramarea, este metoda observarii psihosociale, metoda
capabila sa-si fixeze singur scopuri aprecierii obiective
concrete, personalizate, prin anticiparea Metodele alternative scot n evidenta unele
evolutiei evenimentelor si fenomenelor (M. capacitati ale elevilor de observare, analiza,
Carcea, 2000). interpretare, evaluare si de decizie studiul
Metoda aprecierii obiective a personalitatii, de caz, portofoliul, jurnalul, eseul, procesul.
dupa cum se poate constata din nsusi Metodele complementare de evaluare ofera
enuntul ei, urmareste cunoasterea unor profesorului diriginte / consilier de a analiza
trasaturi de personalitate. Acest lucru se direct activitatea elevului, de a evalua
realizeaza cu concursul celor ale caror procesul prin care se ajunge la anumite
trasaturi vrem sa le cunoastem. rezultate - proiectul, portofoliul,
Metoda cooperarii - Cooperarea este investigatia.
modalitatea de a studia cu eficienta sporita Modelul cibernetic N.Wiener raportat la
o tema complexa, teoretica sau practica, n celelalte modele pune un accent deosebit pe
echipa sau n grup, mbinnd feed-back. Retroactiunea, raspunsurile
particularitatile individuale ale membrilor elevilor la initiativa, la solicitarile si la
grupului cu cele colective, sintetice ale mobilizarea profesorului sunt criterii de
grupului. Aceasta metoda se bazeaza pe corectare sau de continuare a acestor stimuli
principiul ca omul este o fiinta sociala care ale profesorului fata de elevi. n
se dezvolta plenar datorita influentelor nvatamntul romnesc, n ceea ce priveste
benefice ale mediului socio-cultural. activitatea educationala raspunsurile
Metoda experimentului prin care se elevilor la solicitarile profesorilor s-au
stabileste o relatie cauzala ntre variabila polarizat fie la nivelul acceptarii totale fie -
independenta si cea dependenta prin mai ales dupa decembrie 1989- la nivelul
modificarea fenomenelor. revoltei pe diferite planuri: nvatare ,
disciplina , absenteism. Corectarea acestor este adaptat teoriilor neoclasice, iar modelul
comportamente se poate realiza n timp prin omului complex este specific teoriilor
accentuarea feed-backului continuu, prin manageriale post-moderne (Zlate, 2004).
aplicarea unor forme variate de feedback. Modelul omului social - omul motivat de
Modelul comunicarii performante elaborate trebuintele sociale. Modelul omului social
de R.Ludlow, 1992 se caracterizeaza - deriva din cercetarile lui E. Mayo, din
Cf.E.Joita- prin: ? alegerea obiectivelor revolutia industriala, si rationalizarea
prioritare, ? alegerea interlocurorului, ? muncii. Omul este motivat de trebuintele
alegerea modelului de comunicare, ? sociale, este sensibil la fortele sociale ale
activarea interesului pentru activitatea grupului sau de egali mai mult dect la
respectiva, ? transmiterea mesajului, ? feed- stimulentele si la controlul superiorilor sai.
back-ul ? evaluarea . Din punct de vedere managerial modelul
Modelul inter-activ elaborat de omului social conduce la elaborarea unei
Shannon(1948) este unul dintre cele mai strategii manageriale de tip suportiv.
cunoscute modele ale comunicarii ele carui Modelul tranzactional elaborat de
elemente sunt: a.emitatorul, b.receptorul, R.B.Adler, 1998 se caracterizeaza prin
175 c. canalul de comunicare, d. mesajul, e. faptul ca mesajele sunt emise si transmise
repertoriile emitatorului si ale receptorului, simultan, reciproc ntre emitator si receptor.
f. feed-forwardul sau asteptarile Acest model este si mai adecvat pentru
emitatorului, g. feed-backul sau asteptarile activitatea de dirigentie al carui specific
receptorului. poate fi considerat tranzactia mai mult dect
Modelul de om organizational se identifica la alte discipline de nvatamnt.
cu omul produs. Moralul clasei de elevi se caracterizeaza n
Modelul liniar elaborat de prezent prin fenomene de apatie,
Laswell(1948)care are la baza urmatoarele dezorientare, dezinteres din cauza crizei de
ntrebari, pe care trebuie sa si le puna sistem n care se afla nvatamntul
profesorul-diriginte: a. cine comunica? b. ce romnesc dar si crizei societatii romnesti
comunica? c. cui comunica? d. prin ce n ansamblul ei.
mijloace comunica? e. cu ce efecte Moralul grupului reprezinta nivelul sintetic
comunica? de ncredere n grup, nivel care reflecta toate
Modelul omului autoactualizat omul care celelalte dimensiuni ale grupului att cele
doreste rin care satisfacerea trebuintelor tranzitorii ct mai ales cele de fond
superioare de natura cultural-valorica. Moralul grupului - reprezinta capacitatea de
Modelul omului autoactualizat este ilustrat mobilizare a resurselor psiho-fizice ale unui
de Piramida lui Maslow, prin care grup n contextul unor situatii problematice.
satisfacerea trebuintelor elementare Motivantul - face fata cu calm conflictelor,
elibereaza trebuintele superioare de natura deleaga clar sarcinile, ia decizii atunci cnd
cultural-valorica. este necesar, ajuta colaboratorii si
Modelul omului complex omul stimulat subordonatii sa-si mbunatateasca
mereu de motivatii noi este complex si performantele, agreiaza stabilitatea clara de
variabil. Modelul omului complex este teluri si actioneaza pentru ndeplinirea lor,
stimulat mereu de noi motivatii, este agreiaza planurile de actiune pe care le si
complex si variabil, poate fi dezvoltat prin monitorizeaza, implica subordonatii n
strategii manageriale flexibile si adaptative. luarea deciziilor care i afecteaza.
Daca modelul omului economic-rational Motivatia este una dintre cele mai importante
corespunde teoriilor clasice ale prghii ale unei educatii eficiente si de
managementului, modelul omului social aceea un bun mamagemet motivational este
fundamental pentru orice demers paideic instrument, mijloc de munca sau de
conducnd la eficienta obiectiva dar si la cercetare.
reusita subiectiva a activitatii. Exista Organizarea structurala urmareste
multiple posibilitati de motivare eficientizarea resurselor materiale si umane
educationala ncepnd cu varietatea prin coordonarea strategica a acestora si
sarcinilor, combinarea activitatii educative obtinerea unor sisteme fiabile.
cu activitati ludice, o buna relationare, Organizarea: reprezinta modalitatea de a crea
dezvoltarea unei competitii dar si unei bune n interiorul ogranizatiei structurile
colaborari, marirea valentelor afective ale necesare pentru finalizarea activitatilor
activitatilor etc. Toate acestea trebuie sa proiectate si pentru obtinerea rezultatelor
introduca dinamism n cadrul clasei de scontate. Astfel, n interiorul organizatiei
elevi. Strategiile managmetului educational sunt create relatiile dintre angajati si
pot fi axate pe recompensa mai ales morala, manager prin care activitatea sa se poata
cresterea progresive a performantelor desfasura eficient de la nceput si pna la
asteptate, evaluarea continua, acordarea finalizarea sa.
autonomiei n organizare, conducere, Parafrazarea este procedeul de reformulare a
coordonare, ncurajarea relatiilor intra si mesajului transmis de client cu scopul
inter-grupale, ntarirea ncrederii n clarificarii aspectelor esentiale ale acestuia
echitatea aprecierii. Important este ca si al evitarii interpretarii subiectiv-
strategiile motivationale sa urmareasca proiective de catre consilier.
elevul ca un complex de personalitate si sa Pasivul - nu face mai mult dect i se cere de
actioneze pe multiple planuri. catre superiori, are rezistenta la schimbare,
Negocierea este o forma de ntlnire dintre acuza pe ceilalti pentru conditiile
cele doua parti, dintre elevi si profesori si intolerabile n care-si desfasoara activitatea,
este de cele mai multe ori eficienta. devine delasator daca nu este controlat, este
Observatia este o metoda general valabila foarte preocupat de statutul profesiei si de
pentru cunoasterea, interventia si asistenta propriul sau statut, este foarte atent la
psihopedagogica. n procesul consilierii greselile pe care le comit ceilalti, critica
observatia reprezinta metoda aplicata cu mereu.
scopul facilitarii cunoasterii si Permeabilitatea sau impermeabilitatea
autocunoasterii subiectilor educationali si a grupului este reprezentata de posibilitatea
angajarii lor de catre consilier n de a permite sau nu patrunderea n interiorul
autogestionarea propriei personalitati. grupului a ideilor, scopurilor, obiectivelor
Observatia psihosociala este procesul prin sau persoanelor noi.
care se realizeaza transferarea procesului Personalitatea de baza reprezinta structura
cunoasterii empirice, subiective, specifice umana interna, flexibila, partial polivalenta
observarii comune a celuilalt ntr-o metoda cu care profesorul intra n cmpul
stiintifica prin formalizare si obiectivizare. profesional psiho-pedagogic.
Organizarea actionala profesorul Perspectiva sistemica considera ca o
armonizeaza activitatea clasei la disciplina organizatia este un ansamblu de
sa, dozeaza sarcinile de lucru, creaza susbsisteme aflate n relatie si care sunt
motivatia participarii elevilor, diversifica interdependente.
modul de antrenare a lor, coordoneaza Piramida motivationala a lui Maslow
programe pe diferite obiective. stabileste la nivelele 3, 4 si 5 anumite tipuri
Organizarea Etimologic, termenul organon de trebuinte.
provine din limba greaca si nseamna Planificarea: care reprezenta anticiparea
modalitatii prin care se pot atinge scopurile.
Portofoliul este una dintre metodele activitate-cu att mai mult n activitatea
pedagogice moderne de evaluare. n functie educationala- si care pot fi rezolvate cel mai
de tipul de activitate evaluata continutul eficient prin formula cstigcstig. Toate
portofoliului este diferit. n procesul de celelalte formule de rezolvare a conflictelor
consiliere care este un proces de orientare- cstig-pierdere , pierdere-cstig sau
nvatare, portofoliul nu are ca scop pierdere-pierdere nu pot fi la fel de
evaluarea personalitatii n sine ci orientarea generatoare de succes ca formula cstig-
acesteia catre o mai buna autocunoastere, cstig. Cele doua parti pot fi : profesorii si
adaptare si integrare socio-educationala. elevii cel mai frecvent dar si elevii si
Preocupatul i pasa de oameni, vrea sa fie parintii, profesorii si profesorii, elevii si
agreat de colaboratori si de subordonati, elevii, profesorii si parintii etc. ntr-un
evita conflictele deschise, daca scoala este conflict posibil si probabil ntre aceste parti
fericita nimic altceva nu conteaza, ajunge formula de succes asigurat este cea de
sa-i flateze pe ceilalti pentru a obtine cstig-cstig, atunci cnd n urma
rezultate, are tendinte sa conduca bazndu- negocierilor cstiga ambele parti, cu
se pe comportamentul subordonatilor, este conditia sa cedeze ambele parti.
dispus sa acorde o mna de ajutor. Problematizarea ar putea fi considerata una
Previziunea este ca si decizia o etapa cu un dintre cele mai adecvate metode ale
pronuntat caracter conceptual, al procesului de consiliere. Aceasta metoda
managementului educational. face parte din categoria metodelor
Prezentarea sociogramei se poate face n fata pedagogice activ-participative, de predare-
clasei (punctnd pe aspectele generale) dar nvatare-evaluare prin care subiectul
si individual (punctnd pe aspectele educational este situat de catre profesori n
particulare ale elevului). Trebuie sa mod intentionat ntr-un spatiu didactic
subliniem ca este recomandat a se scoate n conflictual cu scopul rezolvarii unor
evidenta partea pozitiva a concluziilor astfel probleme educationale.
nct sa mbunatatim climatul psihosocial, Procedee: reflexia; argumentarea; desenul;
sa ncalzim relatiile dintre elevi. Se impune lista de probleme; lista cu solutii; ascultarea
constientizarea fiecarui elev asupra rolului, activa; empatia; acceptarea neconditionata;
statutusului si pozitei sale n grup n mod congruenta, parafrazarea, sumarizarea,
realist si consilierea acestora pentru a feed-back-ul.
diminua conflictele sau atitudinile negative. Procedeul cel mai folosit n consiliere care
Principiul 3 -a acorda prioritate prioritatilor- poate fi denumit si procedeul de fond cel
presupune cresterea gradului de organizare care asigura am putea spune fondul
si planificare a activitatilor, antrenamentul muzical al consilierii este ascultarea
profesorilor n managementul eficient al activa. Aceasta prin antrenament se poate
timpului, pentru a putea ierarhiza dezvolta devenind una dintre abilitatile
activitatile n functie de importanta lor fundamentale ale consilierului, cea care
raportata la timp. Spiritul latin al ofera suportul unei bune comunicari avnd
nvatamntului romnesc se constituie ntr- componente verbale, non-verbale si
un obstacol n ceea ce priveste organizarea paraverbale.
activitatilor, de aceea este necesara atentia Procesul educational pune n joc toate
concentrata asupra dezvoltarii spiritului de tipurile de resurse ale unei activitati: resurse
disciplina si disciplinare a procesului materiale, financiare, umane, spatiale, de
educational. timp, de cunostinte, de produse ale
Principiul 4 ne introduce n problematica educatiei, cu specificul lor. Elena Joita,
rezolvarii conflictelor, inevitabile n orice 2000 se refera la urmatoarele resurse
pedagogice: resurse materiale, resurse actionnd sub impulsul starilor emotionale.
didactice propriu-zise, resurse umane, Reactivul ia decizii cu ajutorul grupului,
resurse temporale, resurse informationale. bazndu-se pe oameni si pe consimtamntul
Programare sunt indicate mijloacele pentru lor, dar tinnd cont mai putin de logica.
atingerea obiectivelor specifice si Reflexia reprezinta procedeul predominant n
operationale derivate, pe secvente: la lectie, etapa Reflectarii
la activitati concrete, pe subiecte delimitate Resurse comportamental-instrumentale ca:
si actiuni. deprinderi, comportamente, condiute
Profesorul-diriginte are misiunea de a Resurse intelectuale care se refera la:
diferentia obiectivele educationale informatia stocata n memoria de lunga
prevazute n documentele scolare, n functie durata, algoritmi de operare cu informatiile,
de particularitatile de vrsta si individuale strategii de gndire.
ale elevilor sai, de a selecta pentru Resurse reglatorii care constau n: trebuinte
activitatea de dirigentie cele mai actuale de diferite niveluri, motive de diferite
continuturi n functie de interesele elevilor intensitati si forme, interese , nsusiri ale
cu care lucreaza, de a-si cunoaste elevii si vointei
mediul familial n care acestia traiesc, de a Sapte principii sau trepte ale eficientei si
folosi cel mai adecvat model al comunicarii succesului: 1. A fi proactiv, a avea interes,
pentru tipul de activitate desfasurata. a mari cercul de influenta, 2. A ncepe cu
Proiectul reprezinta o modalitate de finalul n minte, a preciza scopuri si intentii,
anticipare, organizare si eficientizare a unei a preciza modul de conducere optimala, a
activitati. n procesul de consiliere ordona factorii si principiile, a actiona cu
elaborarea unui proiect de nvatare, de convingere si credinta, 3. A da prioritate
petrecere a timpului liber, de rezolvare a prioritatilor, a planifica n functie de
unor conflicte, de cariera, de succes importanta, a gestiona timpul, a identifica
personal reprezinta una dintre cele mai rolurile, a alcatui variante de programe, 4. A
eficiente metode de realizare a acestor gndi n termeni de cstig-cstig, 5. A
activitati. comunica empatic, a cauta mai nti sa
Proiectarea si planificarea reprezinta cele ntelegi si apoi sa fii nteles, 6. A actiona
mai importante si des folosite forme de sinergic, a coopera creativ, a raporta
previziune specifice managementului actiunea la grup, la relatii interdisciplinare,
educational. a pretui partenerii, 7. A nvata continuu, a
Psihodrama reprezinta una dintre cele mai rennoi celelalte dimensiuni ale cunoasterii,
complexe metode de exploatare a functiilor a regla activitatea, a admite perfectionarea
compensatorii ale rolului si ale jocului de ntr-o spirala crescatoare.
rol. Psihodrama consta n analiza rolurilor, Sarcina clasei de elevi este de natura
n reconstituirea istoriei acestora, a educationala, de formare initiala si continua
conflictelor dintre roluri, ntre sine si rolul a subiectilor educationali.
social, n special cnd acest rol social Scopurile si obiectivele activitatii activeaza
reprima sinele. Dinamica rolurilor montajele psihice deja construite si le
constituie o forma de deconditionare, dar si adapteaza la cerintele realitatii
de renvatare a rolurilor integratoare educationale.
socializante. Seminarul socratic sau aplicarea nvatarii
Reactivul mparte cu analistul preferinta centrate pe elev n cazul dezbaterii unei
pentru fapte si informatii concrete fiind probleme (I. Ov. Pnisoara, 2003
concentrat pe aici si acum. Abordeaza Comunicarea eficienta metode de
adesea problemele pe latura lor emotionala, interactiune educationala) Este o metoda
de tip fishbowl care urmareste o participare Strategia bazata pe ritual si rutina cnd
necompetitiva n cadrul acestui cerc. profesorul si bazeaza interventia pe
Discutia care are loc aici este centrata mai standardizare si uniformizare.
mult pe ntelegerea colectiva si mai Strategia de dominare vizeaza n mod special
profunda a materialului de studiat dect pe pedeapsa.
identificarea unui raspuns corect. Strategia de sustinere morala cand
Sociograma este reprezentarea sub forma profesorul ncearca sa mbine reusita sociala
grafica a relatiilor interpersonale din cu reusita scolara.
interiorul colectivului pe baza informatiilor Structura clasei de elevi organizarea interna,
obtinute prin intermediul testului. modelul comportamental si continua
Stabilitatea sau instabilitatea grupului este adaptare a modelului la cerinte n functie de
mentinuta printr-un echilibru interior n care natura grupului concret.
trebuie sa se regaseaca toate valorile. Structura de grup reprezinta sinteza dintre
Stil de conducere autoritar, n care liderul ia personalitatea fiecarui membru al grupului
deciziile, si indicatorii de marime, scopuri,
Stil de conducere democratic, n care interactiune.
deciziile se iau n comun, Structura de sarcina, de activitate
Stil de conducere laisser-faire, nedirijat. educationala determinata de interactiunea
Stilul de conducere reprezinta un ansamblu rol-statusurilor n clasa de elevi determina
de caracteristici ale personalitatii structura formala a colectivului de elevi.
conducatorului, care se structureaza n Structura informala este data de relatiile
procesul activitatii unui grup determinat, ca afective stabilite spontan si natural ntre
rezultat al mbinarii ntre elementele bio- membrii grupului, ntr-un cadru social
energetice, aptitudinale si caracteriale ale concret.
personalitatii sale si solicitarile tipului de Studiul de caz este o modalitate de a analiza
activitate si ale grupului. o situatie specifica, particulara, reala sau
Stilul delegator (Delegate), pentru ipotetica, modelata sau simulata, care exista
subordonatii care pot si vor n masura sau poate sa apara ntr-o actiune, fenomen,
suficienta, managerul deleaga autoritatea de sistem de orice natura, denumit caz, n
luare a deciziilor, el nu mai este centrat nici vederea studierii sau rezolvarii lui n raport
pe sarcina,nici pe relatii umane. cu nevoile nlaturarii unor neajunsuri sau a
Stilul directiv (Tell), pentru subordonatii care modernizarii proceselor, asigurnd luarea
nu vor si nu pot sa realizeze activitatile unei decizii optime n domeniul respectiv
cerute managerul spune ce trebuie sa faca Succesul managerial reprezinta criteriul
subordonatii si controleaza fiecare actiune a definitoriu al managementului, desi nu
lor fiind centrat pe sarcina. singurul. A urmari doar succesul sau/si
Stilul mentoral (Participate), pentru reusita unei actiuni, cu orice pret, ncalcnd
subordonatii care pot si vor, dar a caror alte criterii, cele etice n primul rnd este o
motivatie mai trebuie dezvoltata, managerul modalitate de autocombatere a succesului
participa cu sugestii cnd i sunt solicitate, nsusi. Succesul managerial poate fi
fiind centrat pe relatiile umane. considerat un criteriu de apreciere a
Stilul tutorial (Sell) pentru subordonatii care activitatii respective pe parcursul
nu pot dar vor sa realizeze activitatile desfasurarii sale daca se respecta si alte
solicitate, managerul vinde sugestii, criterii manageriale: rationalitatea,
ncercnd sa convinga, fiind centrat att pe anticiparea, constientizarea, comunicarea
sarcina ct si pe relatiile umane. eficienta, empatica, conducerea
participativa, organizarea sistemica, fiecarui elev sa-si exprime simpatiile si
cooperarea. antipatiile fata de ceilalti colegi ai sai, este
Sumarizarea reprezinta un procedeu de a considerat instrumentul principal si punctul
realiza din cnd n cnd o concluzionare de plecare n cunoasterea diferitelor aspecte
relativa cu scopul clarificarii etapei n care ale procesului de interactiune, ce se
a ajuns consilierea si al stabilirii etapei manifesta n colectiv.
urmatoare. Aceasta modalitate de Timpul este un centru nodal al unui
recapitulare a datelor problemei se management eficient.
realizeaza cu ajutorul subiectului Tipul american dezvolta valori dominante ca
educational si cu limbajul folosit de acesta. succesul si reusita, ncurajeaza autonomia si
Tehnici: activitati ludice; completarea de fise creativitatea, este pragmatic dar
de lucru si scari de autoevaluare; vizionarea individualist
de filme si comentarea lor; completarea Tipul american se centreaza pe succesul,
unor teste si imagini; jocuri experimentale; ncurajeaza autonomia si creativitatea.
realizarea de colage si postere. Tipul britanic mbina autoritatea cu
Tehnici de interventie individuala - libertatea.
interviul, evaluare psihologica, examenul Tipul britanic mbina autoritatea cu
de orientare libertatea.
Tehnici de interventie colectiva - interventia Tipul germanic unde prioritara este
la nivel de grupa / clasa, informarea, formarea cetateanului.
educatia n vederea orientarii Tipul germanic se centreaza pe socializarea
Teoria X si teoria Y a fost elaborata de copilului si pe formarea cetateanului.
Douglas Mc.Gregor, n lucrarea Latura Tipul japonez mbina traditia cu
umana a ntreprinderii, n 1960. Aceasta modernitatea, ikebana cu calculatoarele,
teorie identifica doua seturi de ipoteze dezvolta tendintele comunitare, este
despre oameni si munca lor optimist, formeaza un om demn si modest
Terapia ocupationala cnd elevii sunt n acelasi timp.
stimulati de rolul organizator al activitatii Tipul japonez mbina traditia cu
atractive si interesante. modernitatea.
Termenul de autoritate a fost definit ca : Tipul latin - cultiva performanta intelectuala
impunerea unor influente recunoscute de la elevi.
catre un subiect asupra altui subiect, Tipul latin care se distinge n mod
realizata prin consens sau prin acceptare, predominant prin intelectualism, prin
institutionalizarea drepturilor, puterea cultivarea performantei intelectuale la elevi.
legitima, personalizarea regulilor. Franta constituie exemplul tipic n aceasta
Termenul de conducere (leaderschip) are n privinta.
psihologia sociala mai multe sensuri: de Tipul scandinav dezvolta o cultura de tip
exercitare a autoritatii si a puterii asupra comunitar si spiritul practic.
grupului, de dominare prin influenta, de Tipul scandinav promoveaza o cultura de tip
organizare si focalizare a energiilor comunitar, cu valori care sunt egalitatea,
grupului n directia scopului propus. libertatea, autonomia, cooperarea, toleranta,
Termenul de grup desemneaza un ansamblu spiritul practic.
de persoane, aflate n interrelatii, n vederea Turul galeriei (Curs Metodologia lecturii si
atingerii unui scop si care se diferentiaza scrierii pentru dezvoltarea gndirii critice,
dupa functii sau sarcini. 2001) ? Se anunta tema supusa dezbaterii; ?
Testul sociometricconsta n formularea unor Se organizeaza clasa n grupuri de te 3-4
ntrebari prin intermediul carora se solicita elevi, care lucreaza nti la problema n
dezbatere care se va materializa ntr-un
produs, pe ct posibil pretndu-se la
abordari variate; ? Produsele sunt expuse pe
peretii clasei; ? La semnalul profesorului,
grupurile se rotesc prin clasa, pentru a
exprima si a discuta fiecare produs. si iau
notitii si pot face comentarii pe hrtiile
expuse; ? Dupa turul galeriei, grupurile si
reexamineaza propriile produse prin
comparatie cu celelalte si citesc
comentariile facute pe produsul lor; ? La
final se trag concluziile comune si se
comenteaza.
Visatorul prefera sa priveasca faptele, ideile,
problemele ntr-un context larg,cu trecutul
si viitorul lor fara sa tina cont de ordonarea
lor logica.