Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Cauze Subtile p1

    Încărcat de

    Mihaela Satmari
    6 vizualizări52 pagini
    CAUZE SPIRITUALE ALE BOLILOR

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    CAUZE SPIRITUALE ALE BOLILOR

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    6 vizualizări52 pagini

    Cauze Subtile p1

    Încărcat de

    Mihaela Satmari
    CAUZE SPIRITUALE ALE BOLILOR

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 52
    1 reser peony » olboltiiese fe Marele Dictionar at Bolilor si Afectiunilor CETL TO eu EDITIE NOUA, REVIZUITA $I ADAUGITA Editura Ascendent 2 Jacques Martel Le grand dictionnaire des malaises et des maladies ‘Nouvelle dition revue et augmentée (© 2007 - Cations Quintessence ‘Ruede laBastidonns 13678 Aubagne Cedex -Fra "Tel (235) 04 42 1890 94 Pas (+33) 08.4218 90 99 nfo@roloconcertou Pour le Canada ; © tltions Atma internationales 18490, ou, emi-Dourasa, bur. 200 (Québec (Quétec) G1G 412 — Canada ‘yeu. (41) 418 990-0908 - Fax (11) 41090-1215 Courriel :inb@atmace— Ske Web :worw.tma.ca ‘Tous droits de reproduction et de aduaton réservés pour tous pays Descrierea 2 eR eS ere oS a MARTEL, JACQUES Marele dictionar al bolilor si afectiunilor: cauzele subtile ale | Ambotnaviri Jacques Martel; trad Doina Anghel.- Bucurest Ascendent, | 2012 Bibliogr. ISBN 978-973-1859-69-9 [+ | | Editor: Clara Toma Coperta si tehnoredactare: Magda Capraru ‘Toate drepturile aparfin Editurii Ascendent Reproducerea integral sau partials, sub orice forma, a textului din aceastl carte este posibilé doar cu acordul scris al Editurii Ascendent. Copyright@2012 Editura Ascendent yewwedituraascendentro E-mail: office@editura ascendent.ro Eu creatoare, ft nevoie pent felurile. Star planul fnalt propunem < riticim; 0 a drumul ales calea initial nicaieri, ne pentru into: am fost inze sanz insugi si cu uitarea fubit lar deconectare ignorarea le Fiecare din Sursa creat distrust, fi resurse pe mintea_noz suprasolicit pentru alte noastra pli se simte mintea. Car agresat, per si mintea manifestim indoiala, cc originea be labirint int Sursé, prov starea de r eibolnivie! Exprimari... editoriale despre Vindecare Eu cred ca Sanatatea este 0 zestre cu care venim pe lume fiecare; Sursa creatoare, tn inteligenta si generozitatea el, ne-a inzestrat cu tot ceca ce avem nevoie pentru cdlitoria vietii -Harta, ghizi, indicatoare $i resurse de toate felurile. Starea de sfnatate este efectul capacititii noastre de a ne ne conecta la planul fnalt a c&rui parte important suntem tofi. Uneori ins, stim bine, desi ne Propunem o fintd si un drum bun pentru a ajunge la ea, se intémpla si ne riticim; 0 alee ce ne pare mai scurti, mai frumoasi sau mai... ricoroas’ decat drumul ales inisial, ne atrage, o lum pe acolo si incepem si ne indepartam de calea initial; ne putem indeparta putin doar, iar cand vedem ci aleea nu duce nicaieri, ne intoarcem; sau ne Indepariaim atat de mult, tncat nu mai ramane timp pentru Intoarcere chiar dac& avem resurse; ori avem timp. dar resursele cu care am fost inzestrati la inceputul cdltoriei viefii sunt (de) limitate. ‘Saniitatea se termina acolo unde incepe dizarmonia, conflictul cu tine insugi si cu ceilalti, fica, neincrederea, necredinta, vinovatia, resentimentul, uitarea iubirii. lar toate acestea ncep si se manifeste in viata noastri odati cu deconectarea de la resursele indestulatoare cu care am fost fnzestrayi, prin ignorarea legilor si principiilor universului. Am fost creafi ca Trup, Minte, Suflet Fiecare din aceste parti sle noastre sunt stréns conectate intre cle si conectate la Sursa creatoare. Cand legatura dintre aceste parti slabeste, sau cfnd este distrusé, fiinta noastra ca intreg pierde contactul cu Sursa. Si atunci, singurele Fesurse pe care ne putem baza sunt cele interioarre, din zestea initiala. Cand mintea noastra sufera, pentru ci nu fnfelege ceva, pentru ci e epuizati, Suprasolicitat, insuficient folosita, pentru c4 se aflé in conflict cu inima sau pentru alte motive, suferd in egald masura si sufletul si trupul. Cdnd inima noastra plange, pentru c& se simte raniti, pentru ci se simte dezamagit8, pentru ca se simte fnsingurata sau pentru alte motive, sufera in egala masura si trupul si mintea. Cand trupul nostru bolnay, pentru c& a fost neingrijit, pentru ca a fost agresat, pentru cd a fost intoxicat, sau pentru alte motive, suferd in egal masura si mintea si sufletul. Cand micar una din aceste parti este in suferin}3, manifestim, cel mai adesea si cei mai multi dintre noi, neincredere, fricd, indoiala, conflict interior, vinovatie, adica exact acele manifestari care stau la originea bolii, Intrim fntr- un cere vicios, pe o spiral descendent, intr-un labirint intortocheat si intunecos, Odata rataciti si deconectafi de la Cale si de la Sursé, proviziile devin din cen ce mai sSrace, noi din ce in ce mai speriati. Boala, starea de rau, ne tin cu ochii in pmnt, tripti, cu brafele incrucigate ori cu ele Jacques Mertel atamnand pe langa nol a neputinya. Cautam iesirea cu disperare si ajungem adesea SA riticim i mat mult, s% ne afundim si mai tare. Nu orice luminis este locul unde trebule s4 ajungem si nu orice izvor ¢ timfiduitor. Ca s& putem iesi din fundatura unde am ajuns, bolnavi fiind, este s& facem o ‘cale -intoarsa” cu mintea gi cu inima, s ne amintim acea deci: act, acel gind, acea emofie, acel conflict, acea slabiciune, acea trauma, acea temere, ete, care ne-a determinat 4 facem primul pas ce ne-a indepartat de calea cea buna si de sanatate. lesirea din cercul vicios se poate face printr-un pas lateral, nicidecam prin continuarea mersului inainte. lesirea dintr-un labirint Intunecat se poate face prin inspiratic, nicidetum prin cSutarea unor repere orbecaind. lesirea dintr-o spiral descendent se pozte face printr-un salt in inalsime ori prin urcusal treaptd cu treapt, nicidecum prin sapaturi in adancime. lesirea dintr-o prapastie adanca, att de adénca fncat ecoul strigétului tu nu ajunge nicdieri, se poate face doar prin zbor. ‘Vindecarea presupune credinti fn sursa creatoare gi increderea in resursele interioare, Odat’ ce ai ajuns, cu mintea si cu inima, la acel punct in care al pierdut calea cea buna, regisirea ci i reluarea calitoriei este posibil4. Totul este ca, chiar si atunci cdnd resursele trupului de a strabate drumul fnapoi sunt limitate ori aproape inexistente, s ai credinta si increderea ca vei reusi - prin intuitie, printr-un pas lateral, prin salt in fnalgime sau prin zbor. Vindecarea nu o gisesti neaparat la capatul unei cai vindecatoare. ‘Vindecarea este cel mai adesea, chiar Calea spre Vindecare. lar Calea spre Vindecare trece intotdeauna prin punctul unde mintea, inima si trupul se unesc si devin Una cu Energia Creatoare gicu lubirea... Vindecarea este in Tine. Spor din toata ¥ ci aceasta lucrare al cirei editor am bucuria sa fiu, sa te ghideze catre acel loc din tine tnsusi/Insajii unde vei gasi resursa timaduitoare cu care ai fost inzestrat(a). ntate si Armonie va doresc! Clara Toma, editor ‘www. cxprimari.wordpress.com ‘Marele Dictoner af soto safe. ‘As dori si muly) munca ei de colaborator vias’, cea de psihoterapi: rau, spiritul de sinteza s carfi. (lucie.bernier@atmr 0 muljumire spe prin expertiza sa excep totale a fiintelor vii, sub s& merg chiar mai depa pani in aceasta zi. Minte exemplu de perpetuat | vindec&tor in munca pe adus boala sa se manifes ‘As vrea si fi m prieten apropiat, pentrt fata de munca depus’, ¢ anii de producti a casi Ti multumese Iu tunel liste de cuvinte ast denumirii de boll care constientizarea conflict utilizam aceste informat De asemenea, participarea lor la real Mme Nicole Gag Mme Ginette Pla Mme Denise Qui M. Simon Alarie M. Paul-Emile D: Mme Denise Bot M. Pierre Coutu: Mme Nicole Clot Dr Amaury Lech Tatalui meu: N ‘Merce iclonar a Beto Afecuntor~ Cauzelesutle oe intolnéirh Multumiri As dori si mulpumesc tn mod special doamnei Lucie Bernier, pentru munca ei de colaborator in tofi acesti ani de producfie a cdrfii. Experienja sa de viaté, cea de psihoterapist, formarea ef in abordarea metafizicii de boli si stari de rau, spiritul de sinteza si intuifia au contribuit semnificativ Ia finalizarea acestei c&rfi.(lucie.bernier@atma.ca ) i © muljumire speciald domnului Claude Sabbah care de peste 40 de ani, prin expertiza sa exceptional, marea sa experiens3 i predare asupra biologie! totale a fiintelor vii, sub forma de povesti naturale, au activat in mine un impu s& merg chiar mai departe in cercetarea si concluziile pe care LE-AM efectuat pana fn aceasta zi, Mintea sa deschisa si lubirea lui pentru fiinfa umand sunt un exemplu de perpetuat pentru mine, in special stiind c& iubirea este singurul vindecdtor in munca pe care o efectuém pentru rezolvarea conflictelor care au adus boala si se manifeste, As vrea si fi mulfumesc i Domnalui Coorge Wright, psihoterapeut si prieten apropiat, pentru sprijinul constant si incurajarea pe care mi-a oferit-o fata de munca depusa, care de multe ori mi se parea lung’ si prea laborioasi in anii de productie a cartii. (Www.groupe-ace.com george@groupe-ace.com ) ii multumesc lui Gerard Athias pentru lucriirile efectuate in stabilirea tnei liste de cuvinte asociate cu conilicte, precum $i identificarea etimologicé a denumirii de bolt care sunt o sursa valoroas’ de informatii care pot facilita constientizarea conflictului de la originea bolii si pentru ca ne-a permis si utilizam aceste informatii in dicjlonar. (Wwwathias.net) De asemenea, vreau si mulfumesc urmitoarelor persoane pentra participarea lor la realizarea acestei carti Mme Nicole Gagné M. Jean Dumas Mme Ginette Plante Mme Ginette Caron Mme Denise Quintal Mme Danielle East M. Simon Alarie Mme Louise Drouin M, Paul-Emile Drouin M, Laurent Chiasson Mme Denise Boucher M, Bob Lenghan M. Pierre Couture Mme Fleurette Couture Mme Nicole Clout Mme Catherine Guint Dr Amaury Leclere Tatalui meu; Noé Martel Jocques Marte! Aceasti carte este dedicaté celor care cauta Adevérul [Merete Dicionar lBollor Afect A A consttentiza ©) captivant, cu att maim’ si pozitiv, Ce se intampl autocunoastere mA pl personalititii mele, ca afectiunile de care sunt Ei bine, este cee realizat c& maladille s+ cand, invitind s& arm! puterea de a ma vindeca Bineinteles, acce ce priveste sinitatea mt valorilor, dar care mi-a¢ ‘Am avut privile, dob4ndi cunostinge de Jacques m-a ajutat sa a¢ intruct ea este 0 ocazie ce se intampla in viata pe care et fl evitam, Am te putea ridica este div catre ceilalti, citre tine? Aceast& carte & fereastra deschis& catre mi dreptul s& ma iubesc tun pas important catre< Pe durats aceste am fost surprins& s& co. amintesc de energia der Ceea ce doresc f ce mai capabil de a afl Accasti recunoastere v pecesare In viara pentru Multi sinatate! ‘Merete Dieyorar al Baler $ Afectunlor- Caurele subtle ale imbelnvii PREFATA Accept) ¥ si ma vindec A constientiza ce sunt si ce sunt pe cale si devin este mereu extrem de aptivant, cu att mai mult atunci cind ceea ce descopar despre mine este frumos si pozitiv. Ce se intampld tsa cAnd descoperirile care rezult dintr-un proces de autocunoastere mi pun in fata faptului de a vedea fafete ascunse ale Personalitatii mele, care implied si necesitatea de a deveni constientd de afectiunile de care sunt atins4, care s-au instalat in interiorul corpulai meu ? Ei bine, este ceea ce s-a intémplat de-a lungul ultimilor ani, tn care am elizat cA maladille s-au instalat subtil, din cauza emofiilor prost gestionate, And, inva;and s& armonizez acest vartej emofional, am reusit s4 dob&ndesc puterea de ama vindeca Bineinfeles, acceptarea faptului de a-mi prelua responsabilitatea in ceca ce priveste sindtatea mea, a fost un proces indelung, de introspectie si revizuire a valorilor, dar care mi-a dat certitudinea cd am puterea dea ma vindeca Am avut privilegiul, din 1988, de al cunoaste pe Jacques Martel si de a dobandi cunoytinfe de-a lungul conferintelor si atelierelor tinute de acesta Jacques m-a ajutat s accept cd boala, oricare ar fi ea, este o experienf& pozitiva, Intrucat ea este o ocazie pentru mine dea ma opri, de a mi interoga asupraa ceea se intampla in viata mea. Boala mi-a dat ocazia s& invat s4 cer ajutorul, lucru pe care ou il evitam. Am invatat si imi reamintesc cf a cadea este omenesc, dar a te putea ridica este divin gi c’, pentru a te vindeca, este esential si te deschizi citre ceilalti, citre tine insufi si mai ales catre hubire, Aceasté carte este un exceptional instrument de transformare, este 0 fereastr§ deschisd ctre lumea emotiilor, care este inc’ pusin cunoscut. Dandu- mi dreptul s& ma iubesc si s ma accept traversénd toate emofille traite, am facut un pas important citre armonie, pace, iubire Pe durata acestor ani cit am colaborat cu Jacques la nasterea acestel cary am fost surprinsa sa constat cantitatea foarte mare de timp investit3, far sS mai amintesc de energia depusa pentru a canaliza aceste informafii, Cea ce doresc flecirula, este si devina din ce In ce mai autonom, din ce in ce mai capabil de a afla de unde provin bolile si afectiunile care fl afecteaza. eastii recunoastere va servi procesului de prevengie si va aduce schimbarile necesare In viata pentru recuperarea sanatitii Mult sinitate | Lucie Bernier, psihoterapeut, coordonator al lucrarii Jacques Marte! INTRODUCERE SSnitatea a fost intotdeauna un subiect de preocupare pentru mine, De fapt, chiar de lao varst fraged, am tnceput sa m& confrunt cu probleme de sanitate, farA stiu exact cauza. Mama mea, de asemenea, s-a confruntat cu situatii dificile, care, au necesitat diverse ingrijiri (operatiuni, tratamente), si multi ani de spitalizare ‘Incazul meu, cum nu se putea gisi exact cea de ce sufér, o indoial’ plana constant: ma gandeam ca aceste probleme ar putea fi psihologice. Mi-am zis atunci: sau “este doar in mintea mea’, sau"exist4 un motiv pentru ceea ce se Intampla”. Am decis sa optez pentru a doua si atunci am tnceput sa cercetez.ce m- a adus si traiesc toate aceste nelinisti jn 1978, am inceput si lucrez tn domeniul sindtaji precis a suplimentelor alimentare. Am realizat atunci, de unul singur, in timpul consultirilor individuale pe care le dideam, cd ar putea exista o legatura intre emofii, ganduri st boll, Am inceput intuitiv, s& descopar legaturi fntre anumite emofii si anumite boli, in 1988, atunci cand m-am fnscris la cursuri pentru dezvoltarea personala, am descoperit cea ce se numeste astizi, abordarea metafizicS de boli si stari de rau. Imi aduc aminte cum impreund cu un grup consultam compilatia de nelinisti si de boli dezvoltate in cartea lui Louise Hay. Observam cum camenii incepeau ancheta asupra lor insisi sau pe alfii ca sa verifice validitatea a ceea ce inainta Louise, toti vizibil pasionati de a descoperi nol cai de cercetare pentru a Intelege mai bine ceea ce tralesc. De atunci, interesul meu fn aceasti abordare a continuat sd creasca, in special pentru ca m-am reorientat profesional in acest domeni specific de crestere personal, De atunci, nu m-am oprit din a fncerca s& verific, prin intermediul consultarilor individuale, claselor sau atelierelor de lucru pe care le conduc, relevanta acestor date cu privire la bolt si stari de rau. Chiar si astazi, am uneori, fie la magazinul alimentar sau la xerox, pun intrebari oamenilor cu care ma tnidlnesc pentru a fncerca sd infeleg ceea ce traiesc ei tn acel moment, pentru a gasi link-ul cu boli si stari de rau. Se uit la mine cu un aet uimit si in acelasi timp curios, fntrebandu-se dac& sunt clarvazator sau un extraterestru pentru a reusi s stiu asa de multe despre ei fara ca ei sA Imi fi zis prea multe. De fapt, atunci cand stim si decodam boli si stiri de ru gi c& stim la ce fel de emotii sau ganduri sunt legate, este foarte usor sa fngeleg! si sii spul unel persoane cea ce traieste, Atunci le 2ic oamenilor cd este pur si simplu cunoasterea funcfion&ril a omului si a legaturilor fntre ganduri, emofii 9i boald. Tntr-un fel le explic c& am putea avea un calculator umplut cu aceste date, si apoi sd cerem cuiva sa isi spuna boala sau nelinigtea, iar informatia despre viata personala a acestuia ar aparea clar, cu toate ca ei pot fi constient! sau nu de aceste fapte. Deci, nu este vorba de clarviziune, este pur si simplu cunoastere. Astazi, cu experienta si cunostinjele acumulate, pot afirma ca este imposibil cao persoana si sufere de diabet fara ca ea sA nu resimt in viafa sa, un Merete Dicionr ol Bolilor i Afet sentiment de tristete prt trait-o. Pentru mine est ard ca ea sa resimta fu mai departe. Mi-a fost decodezi boli, faci spec traieste furie, frustrare, lumea reactioneazi la fi copii, cu un tata alocoll aceeasi parinti ca mine, fel diferit din motivul in! De ce? Pentru ¢ fiecare pe drumul lai, At persoand dar nu neapa simtit afectat, constie suficient de mare, el ¥i forma de boal. fn unul stari de rau, cu ocaziat riu pe care oamenii le-a cu precizie, spre marea public la acest atelier 1 cameniilor ile dai uni impresia cé atelierul est nw incape indoiala s3 fil =n primul rand adevirat pentru ea, dat afectati personal, - in al doilea 1 constiinta poate s& ne p proteja pentru a nu ses Aceasta este 0 Celebrul inventator Th american pentru a le masindrie vorbitoare. $ membri ai congresului Se 0 scamatorie sau cet comsa poats iesi dintr-o Timpurile s-au di noi care ar putea i persoane in Statele Uni existente intre conflicte investigare si fle cunos ‘Spun des in cur dar $i 0 intuitie puter exetinuare si le concili Morele Dioner ol Bollor 5! Afecturila - Cousele subtle le bondi ’ sentiment de tristete profundi sau de dezgust puternic fat de o situatie pe care a trait-o. Pentru mine este imposibil ca o persoana s& sufere de probleme la ficat Sard ca ea sd resimta furle, frustrare, fat de ea Inssi sau de fata de altii, si asa mai departe. Mi-a fost ficuta de citeva ori remarc& urmatoare: ,atuncl cand decodezi boli, faci special in asa fel incat sa se lege” si urmeaza .toat’ lumea traieste furie, frustrare, chinuri si respingeri*. Acestora, le rispund c& nu toaté lumea reacfioneaza la fel. De exemplu, am crescut Intr-o familie de doisprezece copii, cu un tata alocolic si o mama depresiva. Frafii si suroriile mele au avut aceeasi pirinti ca mine, dar fiecare copil, inclusiv eu, va fi sau nu afectat, intr-un fel diferit din motivul interpretarii sale propria trairii cu parintt lu De ce? Pentru ci suntem tofi diforifi si constientizim lucrurile diferi fiecare pe drumul lui, Astfel, fenomenul de respingere poate declansa o boal la persoana dar nu neapirat si la cealalts. Asta depinde de felul in care m-am simfit afectat, constient sau incongtient. Daci stresul meu psihologic este suficient de mare, el va fi transpus, de ciitre creier, intr-un stres biologic sub forma de boala. in unul din atelierele mele despre abordarea metafizic’ de boll $i stiri de rau, cu ocazia unui salon despre sanatatea natural, bolile si starile de rau pe care oamenii le-au impartisit cu mine au fost decodate destul de repede 5i cu precizie, spre marea mea fericire. Pugin timp dupa, o prietend care a fost in public la acest atelier imi spune: .Jacques, ar trebui s& fii atent cand r&spunzi oameniilor gi le dai un rspuns direct si rapid, Persoanele din jurul meu au avut impresia ca atelierul este aranjat dinainte, pentru a funcfiona’. Bineinteles c& nici nu incape indoiala s& fi fost astfel, aici trebuie inteles urmatorul lucru: ~ in primul rand, persoana afectata de boala stie ci ceea ce se spune este adevarat pentru ea, dar poate nu este asa evident si pentru ceilalfi care nu sunt afectati personal, ~ in al doilea rand, ceea ce este non si apare pentru prima oar tn constiinta poate si ne para ireal. Sa negi aceasta realitate poate si fle si un fel se proteja pentru a nu se simfi responsabil de ceea ce ni se intampla Aceasta este 0 anecdoti care ilustreaza foarte bine aceast constatare, Celebrul inventator Thomas Edison a facut cunostinta cu membrii Congresulu american pentru a le prezenta cea mai nou’ invensie a so, phonographul, 0 masinirie vorbitoare. $-a raportat ca atunci cand a pus fn funcpitine inventia, uni membri ai congresului l-au acuzat cA ar fi un impostor, $i spunind ca trebuie sX fie 0 scamatorie sau ceva necurat, pentru ci pentru ei era imposibil ca o voce de om sa poat ies dintr-o cutie. Timpurile s-au schimbat. $i de aceca este important si rimai deschis la idei noi cere ar putea aduce réspunsuri inovante la multe din probleme. Multe Persoane in Statele Unite si fn Europa au dezvoltat aceast abordare a legiturii existente intre conflicte, emofii, ginduri si boal4, si asta face ca acest domeniu de investigare sa fle cunoscut nu numai in Quebec dar siin alte colfuri ale lumii, Spun des in cursul conferingelor mele, c& m un mental foarte puternic, dar si o intuisie puternicd si cd cea mare proba a vietii mele a fost, si este in continuare si le conciliez pe ambele. Formarea mea ca inginer electrician m-a dus Jacques Mare la a coneretiza aspectul logic gi rational a lucrurilor. Fizica m-a invatat cA la fiecare cauzi este legat un fapt real. Aceastd lege a cauzalitapii, mai tarziu, am putut s& 0 aplic domeniului emofiilor si a gAndurilor, chiar dacé sunt mai putin tangibile ca fizica, Dar este asta adevrat? Chier si intr-un domeniu care deriva din fizic8, cum e electricitatea, lucram cu ceva care ochiul omulul nu I-a vazut niciodat®: electricitatea. De fapt, Iucram cu efecte ca lumina, cAldura, inductia electromagnetica, s.a.m.d. in acelasi fel, gandurile si emotiile nu sunt neaparat fizice tn sensul propriu a cuvantului, dar pot avea repercusiuni fizice sub forma de boala $i neliniste. De aceea unul din scopurile acestei casi este de a ardta ci la ceva care nu este vizibil asa cum sunt gindurite si emofiile, réspund reactil fizice misurabile care de multe ori se prezint’i sub forma de boali si neliniste. Pot si masor cét de infuriat ma simt? Nu! Dar pot sa imi masor temperatura atunci cand am febri. Pot si misor faptul c& de multe ori am impresia ci trebuie sA lupt pentru a objine ceea ce vreau? Nu! Dar pot masura sciderea de globule rosii atunci cind sufair de anemie, Pot si mAsor faptul c§ fericirea nu circula suficient fn viaga mea? Nu! Dar pot masura nivelul meu de colesterol si s’ vad c& e prea ridicat, si asa mai departe. Atunci dac& prind constiinta de ganduri si de emosii care au dus la dezvoltare de boli si stiri de ru, se poate ca schimband aceste gdnduri si emotii s& imi regisesc sanatatea? Afirm ca da! Totodatd, se poate ca treaba si fie mai complex decat imi dau seama constient. De aceea se poate si am nevole s apelez la alti oameni lucrand fn. domeniul medical sau altor oameni folosind alte metode profesionale pentru a mi ajuta si efectuez schimbarea in viata mea. Daca trebuie si m8 operez gi ch fngeleg ce m-a adus si traiesc 0 astfel de situatie, este posibil sa imi revin mult mai repede decét o alt persoand care nu a vrut si stie ce se tntmpla in viafa lui sau pur si simplu I-aignorat fn plus, dac’ nu am infeles mesajul din boala mea, operatia sau tratamentul va face sa pardi cd boala dispare, dar aceasta va putea si repercuteze sub un alt aspect, o alti forma asupra corpului meu, mai tarziu. Este de sperat ca din ce in ce mai mult firme vor lua aminte de beneficiile care le aduce sé isi ajute angajatii in parcursul lor personal, pe plan emosional. Asta va permite si scad’ numarul de accidente in firma, si rata de absent’, si va creste eficacitatea individuald. Daci viata mea personal, familial sau profesionala face sA nu mA simt bine vis-a-vis de mine, sunt mai multe sanse sa {mi ,atrag’, chiar s1 inconstient, o boalé sau un accident pentru a putea pleca in concediu sau ca s% primesc ingrijire personala. Idea de a face un dictionar mi-a venit in 1990, gi in 1991 m-am pus pe treaba. Atunci, habar nu aveam de munfil de munca care aveau si ma astepte, yi mulfumese c& a fost asa, clci dacd stiam, nu as fi pus tn miscare acest proiect. Dar mi-am zis ,fiecare lucru la timpul lui! O s reusesc; voi munci pana voi fi suficent de satisficut pentru a publica aceasta lucrare.” Menjionez acest lucru, pentru ca a fost nevoie de foarte multi munci, energie si voinga pentru a face aceste schimbari asupra sa. Un scriitor american a scris fntr-o zi: ,doar cei curajosi si cel aventurosi vor trece prin experienta Marate oictonar af Bole 1 Aects cu Dumnezeu’. Ce ingele peste obstacole si curaja anumite stiri de reusit ‘anatafllfizice, mentale s Din 1978 pana 1 numite, metoda orthon nutrienti necesari, cum alimente sau suplimente Ma bazam atunci pe nist futitori canadieni si ar nutriensil necesari, se s4nitatea fizica, mental a objine o sinatate opti un fel sau altul asupra ! reportaj la televizor de unde era vorba despre operat pentru trei by-pa vizualizare, de tratament coperajiei beneficia de 1 participat din nou la ged reflexologie pentru a pu dus fructul e’ci pacienta decét ar fi facut-o un alt 02, mentiona faptul cat analiza rezultatul si dea conventional Aceast carte abordarilor, fie ele me! trateazi deci abordarea care cuprinde mai mull mele. Imi doresc cu ardo se foloscasca de acest mundi si investigatiel, Personal, am experime scupunctura, tratamentt prin culori, dietetica, vit orwterapia, iridologia bomeopatia sam.d. Sti aceasta ar fi singura folo ppe planeta careare cele Acestae moti ceca ce traiesc ajutat de Acelasi autor pe care | BxVATAM DE La CEI C inductia seapirat suficient Se prea pentru a 2 $i C3 rin mult wiaja lui isuficent mune’, Merce Dioner al Bolo! Afecttunio - Couzele subtle ale imbolnvied " cu Dumnezeu’. Ce ingeleg eu din acest pasa) este ca determinarea mea de a trece peste obstacole si curajul de a exnerimenta e3i noi pentru ming, imi vor procura uumite stiri de reusita si stare de bine. Aceasta stare de bine corespunde sanatatil fizice, mentale si emotionale. Din 1978 pnd 1988, am lucrat in domeniul complementelor alimentare mite, metoda orthomoleculare, aceasta semnificd .si oferi organismului nutrienti necesari, cum ar fi vitaminele, mineralele si altele sub form& de alimente sau suplimente alimentare pentru a te menfine la o sanatate optimala” Ma bazam atunci pe niste lucriri de psihiatrii si alsi doctori, biochimisti si diversi

    S-ar putea să vă placă și