OFERTA TEHNIC

privind intocmirea Proiectului Tehnic, a Caietelor de Sarcini

si a Detaliior de Executie pentru
INFIINTARE SISTEM DE ALIMENTARE CU APA IN
CARTIERELE : COLACU, SABIESTI, BALANESTI, STANESTI SI
GHIMPATI - ORASUL RACARI, JUDETUL DAMBOVITA

I. OBIECTUL OFERTEI

Prezenta oferta tehnica are ca obiect elaborarea documentatiilor in faza

de PROIECT TEHIC, CAIETE DE SARCINI SI DETALII DE EXECUTIE pentru
INFIINTARE SISTEM DE ALIMENTARE CU APA IN CARTIERELE :
COLACU, SABIESTI, BALANESTI, STANESTI SI GHIMPATI - ORASUL
RACARI, JUDETUL DAMBOVITA

II. GENERALITATI
II.1. Amplasament
Oraul Rcari este o localitate a crei economie nu are o ramur preponderent
i exist un echilibru ntre producia agricol i cea industrial. Principalele ramuri
industriale sunt: metalurgia, prelucrarea lemnului, confeciile i textilele. De
asemenea, funcioneaz un numr de aproximativ 150 de ageni economici n diferite
domenii de activitate.
Consiliul local al oraului Rcari, prin specificul activitii se ocup de
rezolvarea tuturor problemelor socio-administrative i edilitar-gospodreti la nivelul
ntregii comune, iar conservarea mediului natural este o problem de prim ordin i
constituie o preocupare permanent a administraiei locale.
Orasul Racari - respectiv localitatile aferente acestuia - este situat in judetul
Dambovita, la jumatatea distantei dintre Bucuresti si Targoviste, pe DN1, si are in
componenta 8 cartiere, respectiv Racari, Balanesti, Colacu, Ghergani, Ghimpati,
Mavrodin, Sabiesti, Stanesti.
Teritoriul administrativ al orasului prezinta urmatoarele vecinatati:
- la nord: comunele Cornatelu si Bilciuresti;
- la nord-est: comuna Cojasca;
- la est: comunele Butimanu si Ciocanesti;
- la sud-est: comuna Tartasesti;
- la sud: comuna Slobozia Moara;
- la sud-vest: comuna Lunguletu;
- la vest: comuna Contesti.
 II.2. Cai de comunicatii

- drumul national DN 71: Targoviste Racari Baldana;

- drumul judetean DJ 711A Potlogi Ghergani Cojasca;
- drumul judetean DJ 601 A Racari Brezoaiele;
- drumul communal DC 43 A Racari Ghimpati Cojasca;
- calea ferata CF Titu Bucuresti

II.3. Cadrul natural

II.3.1. Consideratii geomorfologice

Din punct de vedere morfologic orasul Racari apartine Cmpiei Romne

subunitatea Cmpia de subsidenta Titu Racari, Cmpul Gherghitei. Aceasta unitate
se caracterizeaza printr-o panta slaba a reliefului dirijata catre est sud est si cu
altitudini cuprinse intre 150 m la nord vest (sat Stanesti) si 125 m la sud est (sat
Ghimpati).
Cmpul Titu Racari prezinta un relief plan, cu denivelari minore, pante
longitudinale si transversale reduse si o retea hidrografice foarte mobile, care a migrat
lateral n permanenta. Nu se observa terase, micile denivelari care apar sunt create de
albiile actuale ale rurilor sau de cele parasite, de grindurile depuse de acestea, de
mici depresiuni lacustre colmatate si eventual de martori de eroziune de dimensiuni
reduse.
Aspectul plan al cmpiei este fragmentat de reteaua hidrografica din zona
genernd 2 (doua) forme de relief distincte:
- cmpia cu aspect plan cu panta de 0.3%
- albia majora a praielor Ilfov si Colentina cu aspect depresionar si potential de
inundabilitate.
Albia majora prezinta latimi variabile de la 100 m in dreptul localitatii Colacu,
pna la 900 m la Ghimpati.
Trecerea intre cele doua forme de relief se face prin pante abrupte ce ating
valori de pna la 25 % .
Cmpia de divagare Titu Racari prezinta cteva particularitati care o
individualizeaza fata de zonele limitrofe si anume :
- aspectul de cmpie joasa, cu o panta foarte slaba ce a determinat caracterul
foarte meandrat al retelei hidrografice principale si secundare;
- lipsa teraselor din lungul retelei hidrografice;
- slaba incastrare a albiilor retelei hidrografice secundare care determina la
precipitatii abundente inundarea unor suprafete de teren.
Aceste particularitati au rezultat datorita unei subsidente intense a sectorului
Titu Racari la nivelul holocenului superior, care a determinat innecarea
paleoreliefului intr-o stiva de 20 - 30 m grosime de aluviuni grosiere cu rare
intercalatii argiloase.
Intensele procese de subsidenta a cmpiei de divagare a determinat o basculare
spre est a Cmpiei Romne de unde si schimbarea de curs a retelei hidrografice
principale si crearea de noi albii spre acest sector.
 II.3.2. Consideratii geologice

Zona cercetata este situata in sectorul Valah al platformei Moesice la limita cu

flancul extern (necutat, epicratonic) al Avantfosei Carpatice, unde in adncime apar
depozite ce apartin pleistocenului in succesiune completa iar insuprafata apar
depozitele cele mai tinere ce apartin holocenului superior. Pleistocenul inferior
reprezentat prin Vilafranchian a fost intlnit la adncimi mai mari de 100 m.
Este reprezentat prin Formatiunea de Fratesti, strate care prezinta o
granoclasare normala, avnd in baza elemente care se incadreaza din punct de vedere
granulometric in clasa ruditelor iar in partea superioara arenite pna la lutite.
Aceste strate formeaza un complex constituit din argile cenusii galbui sau
negricioase cu dese intercalatii de nisipuri fine, uneori medii si grosiere cu rare
elemente de pietris mic.Sporadic, in interiorul formatiunii se intlnesc secvente cu
pietrisuri si nisipuri. Argilele nisipoase au culoare cenusiu verzuie, iar argilele
carbonatice, de culoare cenusiu albicioasa, contin carbonati de calciu sub forma de
pulbere fin diseminata sau concretiuni si glomerule, uneori alungite pe crapaturile de
uscare.
Orizontul de pietrisuri are o dezvoltare continua in zona. Existenta acestui
orizont de pietrisuri in zona de cmpie de subsidenta Titu Racari se datoreaza
activitatii morfogenetice a rului Argesului, variatia cantitatii si dimensiunilor
elementelor grosiere constitutive pe verticala reflectnd in totul variatia vitezei
miscarii de subsidenta si a capacitatii de transport a rului.
Pleistocenul superior este reprezentat prin Pietrisurile de Colentina constituite
dintr-un complex gros de maxim 20 m de pietrisuri cu nisipuri saturate cu apa.
Holocenul superior este reprezentat in zona sub forma unor depozite prafoase
argiloase - nisipoase de tip loessoid, galbui roscate, cu grosimi relativ mici, intre
cca. 1.00 - 6.00 m si prin aluviunile grosiere ale luncilor constituite din nisipuri
pietrisuri si uneori bolovanisuri.

II.3.3. Consideratii hidrografice

Orasul Racari apartine din punct de vedere hidrografic, bazinului rului

Arges, prin rul Dmbovita care colecteaza din zona cercetata prul Ilfov cu prul
Ilfovat, rul Colentina si prul Crevedia.
Aceste praie au un curs cu directia in general de la NW la SE. Prul Ilfov
izvoreste din partea de nord a Cmpiei Piemontane a Trgovistei la limita cu zona
dealurilor subcarpatice si prezinta un un curs cu directia nord sud la intrarea in oras
apoi spre iesire cursul prului se schimba de la V N - V catre E-S-E.

II.3.4. Consideratii climatice

Clima specifica zonei geografice n care se afla orasul Racari se caracterizeaza

prin veri foarte calde, cu cantitati medii de precipitatii, care cad n general sub forma
de averse si prin ierni relativ reci, marcate la intervale neregulate de viscole puternice
si de ncalziri frecvente.
- radiatia solara globala 125.390 cal/cm2/an;
- temperatura medie anuala a aerului, +10.6 C ;
- temperatura minima absoluta a aerului, - 29 C;
- temperatura maxima absoluta a aerului, + 39.5C;
- adncimea maxima de inghet, 0,80 0.90 m STAS 6054/77 ;
- precipitatii medii anuale, 550 mm ;

II.3.5. Consideratii seismice

Din punct de vedere seismic conform STAS 11100 - 1 / 93, zona studiata se
incadreaza in zona macroseismica I =81 pe scara MSK, unde indicele 1 corespunde
unei perioade de revenire de 50 ani.
Conform reglementarii tehnice Cod de proiectare seismica - Partea I -
Prevederi de proiectare pentru cladiri, indicativ P 100 / 1 - 2006 teritoriul prezinta o
valoare de vrf a acceleratiei terenului ag = 0.24 g, pentru cutremure cu intervalul
mediu de recurenta IMR = 100 ani cu perioada de control (colt) a spectrului de
raspuns Tc = 1.0 sec.

III. NECESITATEA SI OPORTUNITATEA INVESTITIEI

In prezent comuna Racari, cu satele apartinatoare Racari resedinta de

comuna, Ghergani, Mavrodin, Stanesti, Balanesti, Colacu, Sabiesti si Ghimpati,
totaliznd o populatie de cca. 7600 locuitori, are rezolvata alimentarea cu apa dupa
cum urmeaza:
a) Pentru localitatea Racari a fost executat un sistem centralizat de alimentare
cu apa care cuprinde:
- front de captare compus din doua puturi avnd Q = 8 l/s/ put, H = 20 m si
12 3/4 echipate cu electropompe submersibile;
- din puturi apa este condusa intr-un rezervor de 750 mc amplasat in vecinatatea
frontului;
- conducta de aductiune dintre puturi si rezervor este din otel 219 x 7 mm,
L = 100 m;
- din rezervor apa este trimisa intr-o statie de clorinare si apoi in statia de
hidrofor.
Frontul de captare, rezervorul si statia de hidrofor sunt amplasate in zona de
nord a satului Racari in vecinatatea fostului CAP Racari:
- din statia de hidrofor apa este trimisa catre consumatori prin intermediul
retelei de distributie, care este realizata din teava de otel 6 3.
b) Pentru fabrica de zahar sunt executate 12 puturi de apa:
- 2 puturi pentru apa potabila avnd caracteristicile 10 3/4 H = 50 m H 2O
electropompe submersibile;
- 10 puturi pentru apa industriala avnd caracteristicile 10 3/4, H = 50 m
H2O.
Conducta de legatura dintre puturi si grupul social (apa potabila) este realizata
din otel si are o lungime de 100 ml.
Conducta de legatura dintre puturile de apa industriala si fabrica de zahar (apa
industriala) este realizata din otel si are o lungime de 900 ml.
In localitatea Racari exista un sistem centralizat de canalizare care cuprinde:
 -colectoare de canalizare realizate din tuburi de beton Dn 300mm,
amplasate pe stazile principale ale localitatii.
statie pompare ape uzate amplasata in amonte de statia de epurare in
imediata vecinatate a acesteia.
statie de epurare ape uzate realizata in prima etapa pentru un debit de 31
l/s ce cuprinde:
- decantoare primare orizontale
- bazin de aerare
- decantoare secundare orizontale
- bazin stabilizare namol
- statie clorizare si grup electrogen
- sttie pompare namol
- platforme de namol
Datorita faptului ca statia de epurare nu a fost executata in totalitate, iar partea
existenta a fost executata defectuos reteaua de canalizare nu poate functiona.
Celelate localitati ale comunei folosesc latrine uscate.

Dezvoltarea centrelor populate implica cresterea gradului de confort al

populatiei si consumul unor cantitati sporite de apa.
Acest element, precum si cresterea gradului de urbanizare, ridica probleme
deosebite din punct de vedere al asigurarii salubritatii centrelor populate si al
evacuarii apelor rezultate de la folosinte.
Actualmente se pune din ce in ce mai mult in lume problema protectiei
cantitatii resurselor de suprafata, atat pentru asigurarea necesarului de apa, cat si
protejarea sanatatii locuitorilor.
Astfel in centrele populate, rezulta zilnic cantitati importante de deseuri de
natura organica sau minerala.
Toate aceste deseuri, in special cele de natura organica, precum si cele de natura
minerala constituie un pericol pentru sanatatea oamenilor.
Murdariile polueaza aerul, solul, apa si constituie un focar de infectie in care se
dezvolta bacterii patogene, cum sunt cele de tifos, dizenterie, tuberculoza.
In scopul protectiei sanatatii oamenilor, toate deseurile care se produc, trebuie
sa fie evacuate cat mai rapid si neutralizate in conditii care sa asigure distrugerea lor si
reducerea efectului lor daunator, in limitele admise de normele igienico sanitare.
Analizand situatia existenta in localitatile studiate, tinand cont de cele de mai
sus, se constata ca asigurarea conditiilor necesare unei bune desfasurari a lucrarilor
din sectorul de baza si pentru sanatatea oamenilor, este imperios necesar sa se
realizeze un sistem centralizat de alimentare cu apa potabila, Directiva Cadru Apa
transpusa in legislatia romaneasca prin Legea Apelor nr. 107/1996 cu modificarile si
completarile ulterioare.
Un alt motiv destul de important pentru realizarea acestor obiective este pozitia
favorita a cartierelor Balanesti, Colacu, Ghimpati, Sabiesti, Stanesti in apropierea
orasului Racari si a municipiilor Bucuresti si Targoviste
Prin realizarea sistemului centralizat de alimentare cu apa, se imbunatatesc
substantial conditiile igienico sanitare, de viata si de mediu a locuitorilor.
 Aceste investitii corespund obiectivelor cuprinse in Strategia de dezvoltare
durabila a orasului Racari, in Planul Urbanistic general ct i n Planul de investitii pe
anul 2008.
IV. CONTINUTUL OFERTEI

Prezenta oferta tehnica trateaza INFIINTAREA SISTEMULUI DE

ALIMENTARE CU APA IN CARTIERELE : COLACU, SABIESTI,
BALANESTI, STANESTI SI GHIMPATI - ORASUL RACARI, JUDETUL
DAMBOVITA

IV.1. Alimentarea cu apa

In prezent in localitatile Colacu, Sabiesti, Balanesti, Stanesti si Ghimpati nu
exista un sistem centralizat de alimentare cu apa.
Calculul necesarului de apa, se va face conform SR 1343- 1/iunie
2006Alimentari cu apa potabila pentru localitati urbane si rurale.
Conform datelor din caietul de sarcini atasat documentatiei de licitatie,
necesarul de apa estimat la sursa pentru localitatile studiate este
Qszimax = 5,13 l/s; iar debitul maxim orar Qzimax + Qie = 6,4 l/s.
Pentru alimentarea cu apa potabila, in sistem centralizat a localitatilor studiate,
sunt necesare urmatoarele lucrari care sa permita alimentarea cu apa unitara a
localitatilor:
1. captare,
2. conducta de aduciune,
3. rezervor de nmagazinare,
4. staie de hidrofor,
5. statie de potabilizare a apei prin clorinare
6. pavilion de exploatare
7. utiliti,
8. reele de distribuie a apei.

IV.1.1. Captarea apei

Necesarul de apa pentru localitatile mai sus mentionate se va asigura cu ajutorul

a doua foraje de medie adancime cu un debit estimat de 5,5 l/s pentru fiecare foraj.
Conform studiului hidrogeologic preliminat cele 2 (doua) foraje care vor
alimenta satele propuse in prezenta oferta, au urmatoarele caracteristici:
- adancimea forajului H = 80 m
- debit optim de exploatare q = 5,5 l/s foraj
- nivel hidrostatic Nhs = - 30 m
- nivel hidrodinamic Nhd = - 40 m
- diametrul forajului = 250 m.
Forajele vor fi amplasate pe islazul cartierului Colacu, limitrof DJ 711A, pe un
teren ce apartine domeniului public.
 Forajul F1 se va amplasa in interiorul perimetrului gospodariei de apa in partea
nordica a acesteia, iar forajul F2 se va amplasa la cca 120 m. distanta spre sud est
fata de gospodaria de apa.
Forajul nr.1 va avea caracter de explorare exploatare, in functie de
caracteristicile hidrogeologice ale acestuia stabilindu-se si programul de executie
pentru forajul nr. 2.
Executia forajelor de apa
In executia forajelor sunt utilizate instalatii de foraj hidraulice cu circulatie
inversa pentru a se pastra parametrii hidraulici ai stratelor acvifere.
Executia forajului are la baza fisa prezumata de constructie a acestuia, functie
de structura litologica si hidrogeologica a zonei.
Astfel constructia forajului este compusa din:
- coloana de protectie cu diametrul 750 mm tubata si cimentata in spate pna
la adncimi de 15 - 20 m pentru a obtura orizontul freatic poluat sau poluarea
accidentala de la suprafata prin activitati antropice. In acelasi timp coloana de
protectie are rolul de a atenua vibratiile coloanei filtrante si definitive, cu impact att
asupra materialului coloanei putului ct si asupra stratelor acvifere;
- coloana definitiva + piesa de fund (decantor) cu centrari de gaura
- coloana filtranta tip pod citomata sau filtre tip Johnson, care sa asigure o
suprafata specifica de acces a apei ct mai apropiata de caracteristicile hidraulice ale
stratelor acvifere
- coroana de pietris margaritar cu granule de 3 - 5 mm grosime care sa asigure
conditii optime de acces a apei in put si cu impuritati sub 1%. Coroana de pietris
margaritar care asigura conditii de formare a filtrului invers este construita pe toata
lungimea coloanei definitive si filtrante
- dop de ciment intre coloana de protectie si coloana definitiva pentru
prevenirea poluarii accidentale cu produse petroliere, lubrifiante sau alti agenti
chimici deversati in cabina forajului
- atasarea unei tevi piezometrice coloanei definitive pentru urmarirea
permanenta in exploatare a nivelelor statice si dinamice ale forajului.
Pentru realizarea acestor lucrari s-a aplicat urmatoarea tehnologie de executie:
- foraj cu sapa 800 - 1061 mm pna la adncimi de 15 - 20 m pentru tubarea
coloanei de protectie
- tubarea coloanei de protectie cu cimentarea in spate pentru rigidizare si
protectia apelor subterane
- saparea forajului pna la adncimea finala cu diametrul 609 mm
- executia carotajului electric pentru delimitarea exacta a pozitiei stratelor
acvifere
- tubarea coloanei definitive si filtrante cu diametre de 160 - 250 mm
- introducerea materialului filtrant intre coloana definitiva si filtranta pe toata
lungimea cu diametrul de 609 mm al gaurii de sonda. Astfel se asigura o grosime
suficienta a filtrului invers chiar si in cazul stratelor cu granulatie fina.
- executia pomparilor de denisipare si experimentale pentru determinarea
parametrilor hidrogeologici al stratelor acvifere si implicit a parametrilor optimi de
exploatare a forajului, parametrii ce asigura exploatarea in conditii economice si de
lunga durata
 - completarea, daca este cazul, a pietrisului margaritar pna la sirul coloanei de
protectie
- cimentarea spatiului inelar dintre coloana definitiva si coloana de protectie pe
lungime de 4 - 5 m pentru etanseitate si rigidizarea acestora.
Pentru a asigura calitatea executiei acestor lucrari mai sunt necesare si alte
conditii:
- prepararea si conditionarea permanenta a fluidului de foraj pentru mentinerea
peretilor gaurii de sonda si limitarea patrunderii acestuia (a fluidului de foraj) in
stratele acvifere ceea ce ar determina obturarea lor si deci, compromiterea lucrarilor
- parametrii optimi privind regimul de foraj in ceea ce priveste turatia, apasarea
verticala, debitul de circulatie al fluidului de foraj pentru a se asigura verticalitatea si
uniformitatea gaurii de sonda
- lucrari pregatitoare obligatorii pentru executia carotajului electric, modul de
tubare al sondei, tehnologia de introducere a pietrisului margaritar, pregatirea sondei
pentru pompari
- controlul prin carotaj radioactiv a constructiei sondei pentru a se verifica daca
au fost respectate toate conditiile din proiect sau cele ivite pe parcursul executiei.
In continuare se are in vedere ca executia si constructia puturilor sa devina mai
economica si mai performanta prin:
- micsorarea diametrului coloanei definitive si filtrante prin tubare telescopica
si la diametre minime functie de diametrul pompelor de exploatare
- folosirea filtrelor tip Johnson din materiale inoxidabile, care desi mai scumpe,
asigura o performanta in exploatare in ceea ce priveste potentialul acvifer al forajului
ct si durabilitatea
- folosirea coloanelor definitive din mase plastice chiar pentru puturile adnci si
foarte adnci
- folosirea coloanelor filtrante deasemenea din materiale plastice, mai ales cele
cu porozitate ridicata ar elimina sau limita grosimea filtrului de pietris margaritar, in
acelasi timp ar creste performanta de debit si denivelarea forajelor, cu alte cuvinte ar
micsora rezistenta hidraulica de acces a apei, la peretele putului.
Pe tot timpul executiei acestor lucrari se va respecta in totalitate normele de
protectie a muncii in vigoare corespunzatoare lucrarilor respective.
Echiparea forajelor de apa
Forajele vor fi echipate cu electropompe submersibile de exploatare care vor
avea corp din otel inox, si urmatoarele caracteristici :
- Q = 25 mc/h
- H = 40 mCA
- P = 4 kW x 380 V / 50 Hz / 2875 rpm
- pompa = 98 mm
- Refulare 2
Electropompele submersibile vor fi echipate cu motor electrice de
4 kW / 2875 rpm., vor fi prevazute cu tablou electric de comanda si protecie, care
ndeplinete urmtoarele funcii si protecii:
protecie la scurtcircuit
protecie la supracurent (suprasarcina, porniri grele, blocare motor)
protecie la minima si maxima tensiune
 protecie la lipsa faza (antibifazic)
protecie la lipsa curent (infasurare ntrerupta, contactor defect, etc.)
protecie la supranclzirea bobinajului
protecie la subtensiune
protecie la supratensiune

Fiecare pu va fi prevzut cu cte o cabin din beton armat de 1,80 x 1,90 m n

care se vor monta: un contor de ap, o clapet de reinere, o van, un manometru i un
robinet pentru prelevarea probelor de ap, si electropompe centrifugale.
Cabina putului este o constructie subterana cu dimensiuni in plan de
1,90 x 1,80 metri si inaltime de 2,00 metri, realizata din beton armat, integral
prefabricata. Accesul in interiorul cabinei se face printr-un cos de acces realizat din
zidarie de caramida si prevazut cu chepeng metalic.
Constructia este hidroizolata la exterior pe pereti cu zidarie de caramida de
12,5 cm grosime.
Sub radier se va prevedea un strat de balast de 8 cm grosime si un strat de nisip
grauntos de 5 mm grosime.
Contorul de ap va avea urmtoarele caracteristici :
- DN 50 mm
- Q = 15 mc/h
- Qmin = 0,45 mc/h
- Qt = 3 mc/h
- Qmax = 30 mc/h
- Montaj orizontal
- Clasa metrologic B
- Prindere pe filet
- Erori maxim admise 2% n intervalul Qt Qmax
5 % n intervalul Qmin Qt
Pentru realizarea captrii este necesar s se in cont de recomandrile
din referatul de expertiz al INMH prin care se specific:
- alegerea intervalelor captate se vor stabili pe baza litologiei ntlnite n
timpul sprii gurii de sond i a carotajului geofizic;
- dup finalizarea execuiei se vor face teste de pompare pe minim 3 (trei)
trepte de debit, pentru determinarea parametrilor reali ai acviferului;
- se vor preleva probe de ap pentru analize fizico chimice i bacteriologice
n vederea stabilirii calitii acesteia i se vor propune, dup caz, soluii de
tratare (clorinare, filtrare, etc.);
- dup stabilirea parametrilor hidrogeologici calculai pe baza pomprilor
experimentale obinute la primele foraje executate, se vor dimensiona
viitoarele captri pentru cele dou zone (numr de foraje, distana dintre
acestea, debitele optime de exploatare, etc.)
Dup finalizarea execuiei se va ntocmi documentaia tehnic a forajelor care
va cuprinde toate datele privind execuia i definitivarea acestora (parametrii tehnici ai
lucrrii, adncime, litologie, intervale captate, etc.), rezultatele pomprilor
experimentale (niveluri, denivelri, debite specifice, parametrii hidrogeologici ai
acviferului), rezultatele analizelor chimice i date de exploatare (debit exploatabil,
raza de influen, denivelare la exploatare, regim de funcionare).
Conform Legii Apelor nr. 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare si
a HG 930/11.08.2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si
marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica, cap.3 Indicatii tehnice
pentru dimensionarea zonelor de protectie sanitara a captarilor de apa potabila din
subteran, art. 14, in cazul forajelor care exploateaza acvifere de adancime sub
presiune si care sunt executate astfel incat sa realizeze conditiile de izolare a stratului
captat de suprafata terenului si fata de stratele acvifere superioare vulnerabile la
poluare se instituie numai zona de protectie sanitara cu regim sever, care va fi
circulara, cu centru pe pozitia forajului si raza de 10 m si conform cap. 8 Masuri
referitoare la protectia sanitara a constructiilor si instalatiilor, art 30 Dimeniosnarea
zonei de protectie sanitara cu regim sever pentru statiile de pompare 10 m de la
zidurile exterioare ale cladirilor.
Astfel pentru cele doua foraje care se vor executa, zona de protectie sanitara cu
regim sever va avea 10 x 10 m pentru fiecare foraj si zona de protectie sanitara pentru
de gospodaria de apa este de 2.000 mp.
Functionarea pompelor submersibile din puturi va fi automatizata functie de
nivelul apei din rezervorul de inmagazinare printr-un sistem de comanda pornire
oprire pompe.

IV.1.2.Conducta de aduciune

Din puturi apa va fi transmisa printr-o conducta de aductiune din polietilena de

inalta densitate PEHD PE 80 Pn 6 atm, 90 mm 110 mm, intr-un rezervor de
inmagazinare de 200 mc, de unde apa va fi trimisa in reteaua de distributie, catre
consumatori, prin intermediul unei statii de hidrofor.
Lungimea conductei de aductiune repartizata pe diametre va fi:
PEHD Dn 90 x 3,3 mm L = 20 ml
PEHD Dn 110 x 4,0 mm L = 191 ml
TOTAL = 211 ml
Conducta de aduciune se va monta ngropat sub adncimea de nghe, adic la
min. 0,9 m de la generatoarea superioar a conductei la cota terenului amenajat .
Pentru a asigura posibilitatea scoaterii din circuit a unui pu (in eventualitatea
aparitiei unei avarii) fr a influena funcionarea conductei de aduciune, n cabina de
pu s-au prevzut vane de secionare.
Conductele din polietilen de nalt densitate se vor monta pe un pat de nisip de
15 cm grosime si se vor acoperi cu un strat de nisip de 15 cm grosime peste
generatoarea superioara a conductei.
Montarea conductelor se va face conform instructiunilor furnizorului si a
normativelor in vigoare.
La executia terasamentelor pentru conducta de aductiune s-au prevazut parapeti
de-a lungul anurilor i podee de trecere.

IV.1.3.Rezervor de inmagazinare
 Apa captat va fi stocat ntr un rezervor metalic, suprateran avand
capacitatea de 250 mc.
Rezervorul de inmagazinare prezinta urmatoarele caracteristici:
Capacitate utila: 200 mc
Diametru: 6975 mm
Inaltime: 6062 mm
Rezervorul va fi alctuit din plci din oel galvanizat 2500 x 1250 mm, sau
jumti i sferturi cu care se formeaz virole cilindrice, care se monteaz cu cricuri
hidraulice. Acoperirea anticoroziv este prin zincare la cald, de minim 600 g/m 2 zn.
Izolaia termic este aplicat n interiorul rezervorului cu plci de polistiren expandat
de 60 mm grosime. Etaneitatea rezervorului este datorat unei pungi din Butyl sau
EPDM care ine apa i care a fost croit iniial de productor i termosudat conform
formei i dimensiunilor geometrice ale rezervorului. Scrile, stuurile de racordare,
consolele de fixare a evilor la interior i accesoriile incluse n rezervor sunt de
asemenea din oel zincat. Acoperiul rezervorului este din perete tip sandwich cu
izolaie termic.
Acest rezervor va sigura volumul de compensare a variatiilor orare si volumul
de apa pentru rezerva intangibila de incendiu.
Rezervorul metalic se compune in principal dintr-un invelis metalic, alcatuit din
placi de otel galvanizate, imbinate intre ele cu suruburi si membrane de cauciuc.
Izolatia va fi protejata in exterior cu table de aluminiu.
Placile de otel galvanizat au dimensiuni acceptabile pentru a putea fi
transportate si montate usor.
Materialele din care sunt confectionate membrane si garniturile trebuie sa
reziste la actiunile mecanice, fizice, chimice si biologice datorate functionarii
rezervorului, inclusiv la interventiile de intretinere.
Membrana (din cauciuc butilic) nu trebuie sa altereze calitatea apei atat prin
compozitie cat si prin punerea in opera si evolutia sa ulterioara, conform STAS 1342.
Izolatia termica va asigura stabilitatea termica a mediului din rezervor, pentru
ca transferul de caldura Indus din mediul exterior sa nu ridice temperature apei la un
nivel la care este favorizata cresterea microbiologica sau sa determine scaderea
temperaturii mediului din rezervor sub limita de inghet.
Deoarece rezervorul este amplasat intr-o zona cu temperaturi destul de scazute
iarna si sub actiunea vantului, rezervorul va fi echipat cu incalzitoare electrice
inversate.
Rezervorul se va monta pe o fundatie de beton.
Elementele component ale rezervorului vor asigura o buna comportare sub
actiunea diferitelor grupari de incarcari.
Rezervorul va detine Agrementul Tehnic eliberat de Comisia de Agrement
Tehnic in Constructii, pentru utilizarea in sistem de alimentare cu apa.
Rezervorul va corespunde zonei seismic a orasului Racari prevazuta in
Normativul P 100 (Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor),
STAS 9156 (Principii generale de proiectare pentru constructii din regiuni seismic);
STAS 10101 (pentru calculul incarcarilor); STAS 10103 (constructii din otel.
Principia fundamentale de calcul); STAS 10128 (protectia contra coroziunii a
constructiilor supraterane din otel).
Durata de viata a structurii metalice a rezervorului va fi de 50 de ani, iar a
membrane de cauciuc butilic de 20 de ani.
Instalatia hidraulica a rezervorului se ca compune din urmatoarele conducte:
- Conducta alimentare apa, Dn 200 mm
- Conducta de preaplin, Dn 200 mm
- Conducta de golire, Dn 100 mm
- Conducta record PSI, Dn 100 mm
- Conducta distributie apa, Dn 200 mm
- Conducta distributie in caz de incendiu, Dn 200 mm.

IV.1.4. Statia de hidrofor, statia de clorinare si pavilionul de exploatare

Statia de hidrofor, statia de clorinare si pavilionul de exploatare se vor amplasa

intr-o constructie metalica (tip container), termoizolata, compartimentata special
pentru montajul utilajelor specifice statiei de hidrofor, a statiei de clorinare, al
grupului de exploatare si al generatorului de curent.
Containerul va avea o structura metalica autoportanta si se va monta pe o
fundatie de beton.
Suprafata construita va fi Sc = Sd = 38,5 mp si inaltimea H = 3,0 m
Peretii exteriori pentru compartimentare, acoperisul si usile se vor executa din
panouri tip sandwich din tabla zincata/poliuretan/tabla zincata vopsita, tip ISOPAN.
Usile si ferestrele sunt confectionate din profil de aluminio, vopsite in camp
electrostatic.
Geamul folosit este de tip securizat cu grosimea de 5 cm.
Containerul este prevazut cu firida prorie de bransament electric, tablou general
de distributie energie elctrica si instalatie elctrica de lumina si forta precum si
instalatie de paratraznet.
Structura metalica va corespunde Normativului P 100, STAS 9165, STAS
10101, STAS 10128.
Statia de hidrofor
Pentru asigurarea presiunii in retea, s-a prevazut o statie de hidrofor, amplasata
intr-un compartiment al constructiei metalice (container).
Conform Normativului P 66 2001 Normativ pentru proiectarea si executia
lucrarilor de alimentare cu apa si canalizare a localitatilor din mediu rural SR 1343
1/2006 NOTA 5, pentru localitati avand sub 5000 locuitori se respecta si
Reglementarea GP 106-04 Anexa IV 2 aprobata de MTCT 15/02/2005, care
stabileste ca debitul de incendiu este de 54 mc, care asegura debitul de incendiu pe
timp de 3 ore.
In acest caz instalatiile de pompare din statiile de hidrofor care asigura
presiunea din retea se dimensioneaza la debitul maxim orar la care se adauga 5 l/s
pentru stingerea incendiului.
Pentru a se asigura debitul si presiunea necesare pentru consum menajer in orice
punct al retelei precum si pentru asigurarea debitului si presiunii necesare stingerii
incendiilor in statia de pompare se prevede un grup de pompare compus din 4
electropompe (2 + 1 + 1), cu urmatoarele caracteristici :
Q = 4 x 32 mc/h ;
H = 60 m.col.H2O ;
P = 4 x 7Kw ;
N = 3000 rot/min.
Pe conducta de refulare a statiei de hidrofor s-a prevazut un contor de apa rece,
avand Qn = 95 mc/h, Dn 150 mm, clasa C de precizie.
In cazul in care alimentare acu energie elctrica normala (S.E.N) este intrerupta,
pentru a proteja echipamentele impotriva inghetului, s-a prevazut un generator electric
cu motor cu ardere interna avand P = 30 KW, cu instalatii de pornire automata la lipsa
de curent in retea.
Statia de clorinare
Operatia de tratare consta in clorinarea apei, care se efectueaza prin intermediul
echipamentelor din statia de clorinare. Statia de clorinare este amplasata in modulul
care constituie grupul de exploatare.
In conformitate cu SR 9296/1996 se prevede un sistem compus din doua
aparate de clorare, din care unul de rezerva.
Solutia de clor necesara dezinfectarii apei se prepara intr-un sistem compact cu
capacitate de 1,4 28 g/h.
Sistemul complet de clorinare a apei are urmatoarea componenta:
- Aparat de dozare a clorului gazos cu montarea regulatorului de vacuum direct pe
butelia de clor
- Regulator de vacuum cu supapa de siguranta si indicator optic lipsa clor,
rotametru cu ventil de dozare si reglaj incorporat
- Ejector cu supapa de siguranta pentru presiune inversa
- Pompa booster pentru majorarea presiunii in punctual de injectie Q = 1,1 mc/h ,
H = 30 mCA
- Accesorii necesare montajului ( conducta de vacuum si conductra de legatura cu
atmosfera din PVC 3/8, fitinguri pentru racordarea ejectorului , bride fixare )
Parametrii tehnici si functionali:
- domeniu de reglare 1,4 - 28 g/h
- presiune de lucru min 1,5 bar
- racorduri ejector FE
- temperature apei 10 25 OC
- Materialele utilizate au rezistenta ridicata la coroziune
Analizator de clor residual in apa
- Analizatorul se foloseste la masurarea continua a concentratiei de clor residual in
apa. Este alcatuit din partea electronica si celula de masurare ( sonda ) . Rezultatele
sunt afisate pe un display digital si pot fi transmise prin semnal unificat 4 -20 mA la
un sistem computerizat
Sistemul este prevazut cu butelii de clor 50 kg 8 buc.
Pentru depistarea scprilor de clor in atmosfer se prevede un detector de clor
(semnal ACH) care va da semnal de alarmare audio / sau vizual pentru interventia
personalului de exploatare din statia de pompe.
 Eventualele scapari de clor vor fi eliminate din incapere cu ajutorul a doua
ventilatoare axiale tip MP 254 M.
Apa supraclorinata dozata in aparatul de clorinare este transportata in rezervor
printr-o conducta PVC - G, cu Dn. 25 mm.
Neutralizarea clorului in cazul avariilor la butelii se face in caminul de
neutralizare amplasat in apropierea statiei de clorinare, la cca. 7,0 m. de cladire.
Caminul de neutralizare este alcatuit din 2 tuburi de beton Dn. 600 mm.,
H = 2,00 m.
La avaria unei butelii, aceasta se demonteaza, se transporta cu ventilul in jos si
se introduce in groapa cu var, unde se mentine pana la epuizarea totala a clorului din
butelie.
Pavilion de exploatare
Pentru buna functionare a constructiilor si instalatiilor prevazute la captare si la
gospodaria de apa, in container se va amenaja o incapere, cu rol de grup de exploatare,
in care va exista in permanente personal specializat pentru supraveghere si interventie
in caz de avarie la constructiile si instalatiile ce compun sistemul de alimentare cu
apa.
Pentru incalzirea compartimentelor prevazute in containerul metalic s-au
prevazut radiatoare electrice cu ulei tip 10/1250, N = 1,25 KW, U = 220 V.
Statia de clorinare, statia de hidrofor si grupul de exploatare contin urmatoarele
instalatii:
- Instalatii hidraulice la statia de hidrofor compuse din conducte de aspiratie,
conducte de refulare, vane, contor;
- Instalatii sanitare la statia de clorinare (lavoar)
- Instalatii tehnologice la statia de clorinare
- Instalatii de lumina si forta
- Instalatii electrice de incalzire a incaperilor containerului
- Instalatii de semnalizare a apei din rezervor (maxim, minim si critic)
- Instalatie de legare la nul si priza de pamant
- Instalatia de ventilatie la statia de clorinare.
Grupul de exploatare va fi dotat cu mobilier, tusa de scule, statie emisie
receptie, draperii, perdele, etc.
De asemenea containerul metalic va fi echipat cu dotari PSI cuprinzand:
- 2 (doua) stingatoare de praf si CO2
- Panou de interventie cu dotari PSI

Grupul de exploatare caracteristici constructive

Este reprezentat de CABINA MODULARA PENTRU STATII DE
POMPARE, STATIE CLORINARE, DISPECERAT SI GRUP SANITAR, destinata
transportarii si montarii pe amplasament a pompelor, vaselor de presiune si
instrumentelor aferente.
Proiectarea, fabricatia si montajul vor respecta prescriptiile seriei de standarde
ISO 9000 si ale Sistemului de Asigurare a Calitatii al producatorului, certificate de un
organism independent.
Produsul este o constructie modulara, autoportanta, demontabila. Produsul se
va fabrica in uzina si se va transporta si instala la locul de montaj.
 Cabina are rol de protejare a echipamentelor tehnice pentru pomparea si
clorinarea apei si de asigurare a locului de munca pentru personalul de supraveghere.
Dimensiunile de gabarit ale cabinei sunt:
Lungime: 10000 mm;
Latime: 2450 mm;
Inaltime: 3000 mm.
Deoarece modulele sunt destinate sa fie transportate pre-asamblate, acestea vor
fi prevazute cu urechi de ridicare, grinzi si diagonale suplimentare pentru transport.
Planul cabinei este alcatuit din urmatoarele functiuni:
- Camera statiei de pompare: 10,80 mp
- Camera dispecer (birou): 4,61 mp
- Grupul sanitar: 2,70 mp
- Camera statiei de clorinare: 3,58 m.
Sistem constructiv: fundatie, structura formata din cadre metalice sudate pe care
se vor monta peretii si invelitoarea.
Acestea se vor fabrica din otel marca OL37 STAS 500./2 80.
Toate piesele structurii vor fi sudate pentru a forma un monolit.
Sudurile vor fi continue, cu grosime egala cu 0,70 din grosimea celei mai
subtiri dintre piesele asamblate.
Cabina se va aseza pe o placa din beton armat prevazuta perimetral cu grinzi pana
la adancimea de inghet. Inainte de turnarea placii se vor monta toate conductele de
sub aceasta, conform desenelor prezentate in candrul proiectului.
Peretii vor fi constituiti din panouri sandwich tabla / spuma poliuretan / tabla.
Invelitoarea va fi realizata din panouri sandwich tabla / spuma poliuretan / tabla,
special profilata pentru a prelua sarcinile din zapada, avand o panta de 5,5%.
Peretii si acoperisul se vor executa din panouri izolante tip sandwich, cu grosimea
stratului izolator din poliuretan de 50 mm. Aceste panouri au coeficientul de transfer
termic, k, de max. 0,5 W/m.C.
Camera statiei de pompare
Este o incapere in care sunt montate pompele, vasul tampon si tabloul de
comanda.
Pardoseala este din beton sclivisit. Un sifon permite evacuarea apei de pe
pardoseala.
Aceasta incapere are un acces direct din exterior si unul din birou, este luminata
natural prin doua ferestre metalice cu dimensiunile de 0,80 m x 0,80 m.
Accesul din exterior se face printr-o usa plina, cu doua canaturi, avand
deschiderea de 1,60 m si inaltimea de 2,00 m ce va permite montajul / demontajul
echipamentelor si efectuarea operatiunilor de intretinere.
Accesul din birou se face printr-o usa intr-un canat cu deschiderea de 0,80 m si
inaltimea de 2,00 m, prevazuta cu o fereastra pentru a permite observarea panoului de
control din camera pompelor.
Camera dispecer
Este o incapere cu pardoseala din beton acoperit cu covor din PVC. In birou se
monteaza si panoul de comanda a instalatiei de clorinare.
 Accesul se face direct din exterior printr-o usa plina avand deschiderea de 0,80 m
si inaltimea de 2,00 m. Incaperea este luminata natural printr-o fereastra metalica cu
dimensiunile de 0,80 m x 0,80 m.
In birou se va realiza activitatea de dispecerat, respectiv monitorizarea
functionarii sistemului de alimentare cu apa.
Grupul sanitar
Este o incapere cu pardoseala din beton sclivisit. Este echipat cu WC cu apa si
lavoar. O fereastra metalica de 0,40 m x 0,60 m asigura ventilatia naturala a incaperii.
Un sifon permite evacuarea apei de pe pardoseala.
Instalatia de iluminat este alcatuita dintr-o lampa fluorescenta cu un intrerupator
local.
Alimentarea cu apa a grupului sanitar se asigura printr-un racord din conducta
de refulare prin care se asigura alimentarea cu apa a localitatii, iar evacuarea apelor
uzate provenite de la utilizarea obiectelor sanitare se face intr-un bazin vidanjabil.
Camera statiei de clorinare
Pardoseala camerei este din beton acoperit cu un sistem de protectie
anticoroziva pe baza de produse tip Rust-Oleum 9100 sau echivalent. Un sifon
permite evacuarea apei de pe pardoseala.
Accesul se face direct din exterior printr-o usa plina avand deschiderea de 0,80
m si inaltimea de 2,00 m.
Incaperea este iluminata natural printr-o fereastra fixa, metalica, cu o singura
foaie de geam, cu dimensiunile de 0,80 x 0,80 m.
Doua grille de ventilatie si un ventilator electric montat in perete asigura atat
ventilatia naturala cat si cea fortata a incaperii.
Ventilatia fortata asigura 20-25 de schimburi pe ora si este controlata de
senzorul care semnalizeaza prezenta clorului in aer.
Un senzor care semnalizeaza prezenta clorului se va monta la inaltimea de
300 mm de la pardoseala incaperii.
Instalatia de iluminat este alcatuita dintr-o lampa fluorescenta cu un
intrerupator local.
Incalzirea se face electric cu ajutorul unui convector.
Instalatia de clorinare se monteaza pe perete, pe un suport special. Un lavoar
montat pe perete permite spalarea in caz de urgenta.
Camera statiei de deferizare - demagnetizare
Pardoseala camerei este din beton acoperit cu un sistem de protectie
anticoroziva pe baza de produse tip Rust-Oleum 9100 sau echivalent. Un sifon
permite evacuarea apei de pe pardoseala.
Accesul se face direct din exterior printr-o usa plina avand deschiderea de
0,80 m si inaltimea de 2,00 m.
Filtrele deferizatoare sunt utilizate pentru tratamentul apelor cu utilizare atat
civila (masele filtrante se toate materialele utilizate sunt specifice utilizarii in scop
alimentar) cat si industriala
Deferizarea este procesul de filtrare ce permite inlaturarea fierului si a
manganului din apa. Aceasta filtrare se realizeaza cu ajutorul unui filtru din mase
catalitice (pirolusita activata, indicata in continuare cu PL, amestecata cu cuartit) cu
rol de a oxida si apoi de a filtra fierul si manganul dizolvate in apa.
Stratul filtrant este mentinut in stare activa datorita prezentei in apa a unui agent
oxidant, oxigen sau hipoclorit. In general se recomanda aditivarea continua a
hipocloritului de sodiu in amonte de filtru, acest sistem fiind mai fiabil si mai eficace
fata de oxigenarea fortata.
In conditii de filtrare identice, eficacitatea filtrarii creste odata cu diminuarea
vitezei de traversare a stratului filtrant, respectiv la debite mai mici.
Pe parcursul procesului, pe masura ce filtrul retine particule, eficacitatea de filtrare
creste (particulele filtrate devin chiar ele un material filtrant!), crescand insa si
rezistenta la trecerea apei, deci pierderea de sarcina intre intrare si iesire. Pierderea de
sarcina maxima admisa este de 1 bar (100 kPa), iar odata ce este atinsa este necesar sa
se efectueze o spalare inversa a stratului filtrant.
Spalarea inversa semnifica restabilirea eficacitatii stratului filtrant prin
indepartarea din acesta a particulelor ce au fost retinute in timpul functionarii.
Aparatul permite programarea zilelor sau orelor la care se doreste sa se realizeze
regenerarea. Pentru a evita sa se atinga limitele de colmatare este de preferat sa se
efectueze spalarea inversa inainte de a se atinge valoarea limita (1 bar -100 kPa).
Pentru a face acest lucru este suficient sa se seteze un timp limita de functionare care
corespunde atingerii unei pierderi de sarcina de 0.60.7 bar (6070 kPa).

Automatizarea si monitorizarae sistemului de alimentare cu apa

In mare masura, sistemele de tip automatizare si monitorizare sunt definite ca

fiind dispozitive computerizate, utilizate in monitorizarea si gestionarea situatiilor din
teren, astfel incat informatiile furnizate de acestea sa fie analizate in timp real de catre
un dispecer unic. Sistemele automatizare si monitorizare conecteaza acele elemente
pentru gasirea solutilor la anumite probleme incluzand presiunile, debitele, nivelele
rezervoarelor, functionarea vanelor si clapetilor, permitand astfel calibrarea continua a
modelelor si furnizand, totodata, un instrument util si eficient pentru dezvoltarea in
timp real a strategiilor de lucru.
Conectarea la astfel de tipuri de sisteme conduce inevitabil la imbunatatirea
substantiala a gestionarii tuturor resurselor (materiale si umane) prin:
interpretarea rapida si eficienta a analizelor de randament ale sistemelor,
crearea continua a modelelor de calibrare,
- realizarea unui management integrat al sistemelor,
- crearea bazei de lucru pentru realizarea suportului decizional in timp real
Pentru sistemele de alimentare cu apa principalele obiective ale sistemelor
automatizare si monitorizare sunt urmatoarele:
monitorizarea sistemelor pentru administrarea si gestionarea resurselor de
apa, consumurilor / necesarului de apa si controlului calitatii apei,
mentinerea controlului intregului sistem, asigurarea performantelor
necesare si realizarea unui management integrat al consumurilor /
necesarului de apa si al calitatii apei,
realizarea procedurilor operationale pentru diferite regimuri de curgere si
cresterea eficientei prin automatizarea proceselor,
 stocarea informatiilor cu privire la comportarea unui sistem pentru a
realiza o intelegere deplina a situatiilor aparute, conform necesitatilor
realizarea unui varf de consum / necesar de apa, prin examinarea
completa a functionarii sistemelor de alimentare cu apa
stabilirea functionarii eficiente a sistemelor, minimizand astfel
necesitatea inspectiilor de rutina in diverse locuri indepartate ale
sistemelor de alimentare,
optimizarea reducerii energiei, atat de necesara functionarii pompelor,
furnizarea unui sistem de alarmare, ce ofera posibilitatea diagnosticarii
eventualelor probleme ce pot aparea in sistem, prin monitorizarea lor de
la un punct central (dispecer), permitand astfel trimiterea in teren a unui
personal calificat, eliminand in acest fel timpii morti si evitand, totodata,
numeroasele accidente / avarii care ar putea deteriora, in timp, mediul
inconjurator.

Monitorizarea implementrii proiectului

Pe durata execuiei proiectului se va urmri evaluarea urmtoarelor aspecte:
nivelul emisiilor din aer, pentru a servi ca probe martor n timpul
monitorizrii impactului proiectului;
calitatea solului din zona riveran pentru a servi ca probe martor n
timpul monitorizrii impactului proiectului;
nivelul zgomotului la limita amplasamentului staiei n perioada de
execuie a lucrrilor de excavaii;
IV. 1.5. Utilitati

Pentru buna functionare a lucrarilor propuse in incinta gospodariei de apa

(rezervor, statie de hidrofor, statie e clorinare, pavilion exploatare) si la puturi, s-au
prevazut toate utilitatile necesare si anume:
- Instalatii si retele electrice
- Drumuri de acces
- Retea de canalizare pentru gospodaria de apa
- Imprejmuire
- Sistematizare verticala

Retele electrice
Pentru alimentarea cu energie electrica a gospodariei de apa se propune
extinderea liniei electrice aeriene (LEA) existente in zona, pe o lungime de 50 m, pana
in imediata apropiere a gospodariei de apa. Pentru a se realiza transformarea de la
medie tensiune (20 kV) la joasa tensiune (0.4 kV) se va monta un post de transfromare
aerian, 40 kVA. Postul de transformare va deservi cu energie electrica numai
gospodaria de apa propusa.
De la postrul de transformare aerian 40 kVA, se va alimenta cu energie electrica
tabloul electric general (T.G.) al gospodariei de apa.
Solutia de alimentare a tabloului electric general T.G. va fi stabilita de catre
S.C. ELECTRICA S.A., in urma unei cerereri formulata de catre beneficiar.
 Din tabloul electric general se va alimenta iluminatul exterior al incintei si
tabloul electric TDP al putului forat.
Iluminatul exterior se va realiza cu corpuri de iluminat cu lampi cu vapori de
mercur, montate pe stalpi metalici cu inaltimea de 9.00 m.
Circuitul de iluminat exterior se va realiza cu cablu de tip CYABY 3x2.5 mmp,
montat ingropat in sant pe pat de nisip, la h = 0.80 m fata de cota terenului amenajat.
Pe fiecare stalp metalic pentru iluminat se va monta cate o cutie de distributie, la
inaltimea h = 1.50 m fata de cota terenului amenajat.
Pentru comanda automata in functie de nivelul apei din rezervorul de
inmagazinare a apei a pompei submersibile din interiorul putului forat pentru captarea
apei, se va monta ingropat in sant pe pat de nisip, la h=0.80 m fata de cota terenului
amenajat, un cablu de semnalizare tip CYABY5x2.5 mmp, care va face legatura intre
tabloul de automatizare si tabloul de comanda al pompei submersibile.
In interiorul incintei gospodariei de apa se va realiza o priza de pamant
artificiala, realizata cu conducta OL 37 40x6 mm si electrozi din teava Olng 21/2 ,
l = 3 ml/buc. La priza de pamant artificiala se vor lega coborarile de la instalatia de
paratrasnet de pe sarpanta obiectivului si tabloul electric general (TG).

Drumuri acces
Pentru a asigura accesul la puturi si gospodaria de apa s-au prevazut cai de
acces carosabile, cu imbracaminte din balast pe fundatie de balast pentru forajele de
apa si cu imbracaminte din beton pe fundatie de balast pentru gospodaria de apa,
inclusiv platforma in incinta acesteia.

Retea canalizare
In incinta gospodariei de apa s-a prevazut o retea de canalizare din tuburi de
polietilena 50 x 2,0 mm, cu L = 40,0 m.
Pe retea s-au prevazut camine de vizitare din ploietilana, cu H = 2,0 m.
Reteaua de canalizare din incinta gospodariei de apa se va lega la reteaua de
canalizare stradala ce se va executa, conform proiectului privind reteaua de canalizare
menajera.

Imprejmuire
Pentru protectia gospodariei de apa se va realiza o zona de protectie sanitara cu
regim sevar, avand distanta de 10,0 m in jurul rezervorului si a containerului fata de
constructiile existente, conform HG 101/aprilie 1997, cap VIII art. 31.c.
Imprejmuirea se va executa cu panouri din plasa de sarma, pe rame de otel si
stalpi metalici, avand H = 1,50 m.
Imprejmuirea forajelor se va face cu acelasi tip de imprejmuire .

IV.1.6. Retele de distributie

Debitele de ap pentru consum menajer i pentru combaterea incendiului din

exterior vor fi transportate printr-o reea de distribuie.
 Reteaua de distributie s-a dimensionat conform Normativului P 66 2001,
Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de alimentare cu apa si
canalizare a localitatilor din mediul rural cap. 11 si anume:
Pe portiunea de retea care distribuie debitul Q o max <5l/s nu s-au amplasat
hidranti de incendiu-pe portiunile de retea care distribuie Qo max 5l/s , pentru localitati
cu pana la 5000 locuitori, retelele au diametrele rezultate din calcul, dar minim
110mm; pe aceste portiuni de retele s-au prevazut hidranti de incendiu exteriori,
amplasati la maxim 500m intre ei.
Reteaua de distruibutie s-a dimensionat la debitul orar maxim rezultat pentru
intreaga comuna Niculesti, care cuprinde depitul pentru consum menajer si debitul
pentru incendiu. Qo max+ Qie= 6,4 l/s.
Reteaua de distributie in lungime totala de 22.114 ml., se va realiza din
conducte de polietilena de inalta densitate avand Pn. 6 atm, SDR 17,6, si diametre
cuprinse intre 63 si 180 mm, montate ingropat sub adincimea de inghet reteaua fiind
prevazuta cu vane de sectionare la ramificatii.
Repartizarea conductelor de distributie pe diametre si cartiere este prezentata
astfel.
Satul Colacu
1. PEHD 180 x 6,6 mm 1.400 ml
2. PEHD 160 x 5,2 mm 376 ml
3. PEHD 125 x 4,6 mm 842 ml
4. PEHD 90 x 3,3 mm 2.934 ml
5. PEHD 63 x 2,6 mm 2.244 ml
Satul Ghimpati
1. PEHD 110 x 4,0 mm 3.763 ml
2. PEHD 90 x 3,3 mm 1.537 ml
3. PEHD 63 x 2,6 mm 2.519 ml
Satul Sabiesti
1. PEHD 160 x 5,2 mm 432 ml
2. PEHD 125 x 4,6 mm 797 ml
3. PEHD 110 x 4,0 mm 572 ml
4. PEHD 90 x 3,3 mm 600 ml
5. PEHD 63 x 2,6 mm 918 ml
Satul Balanesti
1. PEHD 110 x 4,0 mm 997 ml
2. PEHD 63 x 2,6 mm 190 ml
3.
Satul Stanesti
1. PEHD 110 x 4,0 mm 1.993 ml
TOTAL 22.114 ml
Retelele de distributie a apei sunt considerate constructii de importanta
deosebita, care sa asigure pe toata durata exploatarii calitatea apei potabile.
Din aceste considerente in prezenta oferta tehnica reteaua de distributie este
astfel conceputa inct sa se asigure posibilitatea spalarii si dezinfectarii succesive a
tuturor tronsoanelor si mai ales a celor de capat unde apa poate stagna si isi poate
deteriora calitatea.
 Realizarea acestei investitii trebuie sa urmareasca asigurarea unor conditii
optime de functionare si anume:
-alimentarea cu apa in flux continuu,fara intreruperi;
-reducerea pierderilor de apa din reteaua de distributie sub 10%
-asigurarea presiunii necesare la toti consumatorii din perspectiva noilor optiuni
de confort,cu costuri energetice cat mai mici;
-asigurarea si pastrarea calitatii apei potabile in retelele de distributie;
-sectorizarea retelelor conform prevederilor standardelor in viguare si
monitorizarea consumurilor pe zone
-amplasarea retelelor pe trasee apartinand domeniului public
-asigurarea punctelor de apa pentru interventie in cazul unor incendii prin
prevederea hidrantilor supraterani de incendiu.
Pentru alimentarea cu apa a locuitorilor s-au prevazut csmele cu descarcare
amplasate la aproximativ 300 m distanta una de alta si in punctele cu aglomerari
edilitare.
Surplusul de apa si apa de la autodescarcare se va evacua la rigolele stradale sau
direct in stratul freatic,apa fiind practic curata.
Pe tronsoanele de retea ce transporta cel putin 5 l/s s-au prevazut hidranti
supraterani de incendiu Dn 80mm,amplasati la circa 500m distanta.
Cismelele si hidranti exterior supraterani se vor monta in trotoare,intre rigolele
stradale si limita de proprietate.
Pentru identificarea conductei,pe toata lungimea se va monta banda PVC cu
insertie metaliva detectabila.
In zona subtraversarilor,conducta se va monta in tub de protectie.
Pentru protejarea retelelor edilitare existente (electrice,telefonice,etc.) din zona
lucrarilor propuse,acestea vor fi identificate in baza avizelor detinatorilor de retele si
protejate conform standardelor si normativelor in viguare.
Traversarea cursurilor de apa cu conducte de distributie se va face,functie de
latimea acestora,cu conducte metelice autoportante sau mntate pe estacade metalice
proectate special in acest sens.Aceste estacade vor fi pozitionate in amonte de
podurile rutiere existente , iar cota superioara a estacadelor pe care se vor monta
conductele de apa va fi cu cel putin 0,50 m mai ridicata decat cota nivelului debitului
cu asigurare de 1% existent pe cursul de apa.
Pe toata lungimea supratraversarilor,conductele de apa vor fi protejate
impotriva inghetului si coroziunii cu sltele de vata minerala imbracate cu tabla de
otel zincat.
Pe traseul relei de distributie s-au prevazut vane de sectionare necesare
manevrelor de exploatare si intretinere,ce se vor monta ingropat,direct in pamant si
vor fi actionate manual prin tija de manevra de la suprafata terenului.
Conductele se vor monta de preferinta in trotuare,iar acolo unde este posibil se
vor monta intre carosabil si rigolele stradale.
Pe tot traseul retelei de distributie,conducta din PEHD se va monta pe un pat
de nisip,conform instructiunilor furnizorului.
La intersectii si schimbari de directie s-au prevazut masive de ancoraj din
beton simple. Conductele se vor incerca la presiune,se vor spala si dezinfecta inainte
de darea in functiune conform SR 4163/3/96 si STAS 2250/73 (M-SR 2/80).
 Amplasarea conductelor de distributie apa in sectiunea transversala a
drumului,vor respecta distantele fata de celelalte retele edilitare si cladiri conform
STAS 8591/1-91.
Clasa de importante a lucrarilor de alimentare cu apa conform STAS 4273 este
lV astfel:
-lucrari de alimentare cu apa in localitati rurale-categoria 4;
-lucrari de exploatare definitiva;
-rol functional:constructie principala;
Alegerea solutiei de relizare a retelei de apa din teava de polietilena de inalta
densitate PEHD a fost dictata de urmatoarele donsiderente:
-economic,la performante egale pretul este inferior fata de materialele
traditionale;
-greutate redusa si flexibilitate;
-rezistenta ridicata la uzura
-PEHD este inodor,isipid,netoxic,inert,insolubil;
-pierderile de presiune sunt foarte scazute la trecerea fluidelor,datorita fetei
interioare a conductelor care este complet lisa
-tehnologia de montare este simpla si sigura,imbinarile se executa rapid si
usor,prezentand etanseitate perfecta.
-un permite adunarea crustelor de saruri,calcar sau micro organismo
-durata de viata asigurata de furnizor este de 50 ani
-sunt impermeabile,adica un permit infiltratia si exfiltratia apei.
Intreaga documentatie de proiectare se va elabora cu respectarea urmatoarelor
specificati:

La realizarea lucrarilor se vor utiliza numai materiale agrementate

conform reglementarilor nationale in viguare precum si a legislatiei si
standardelor nationale armonzate cu legislatia UE; aceste materiale
trebuie sa fie in concordanta cu prevederile HG 766/1997 si a legii
numarul 10/1995 privind obligativitatea utilizarii de materiale
agrementate.
Proiectul se va elabora cu respectarea prevederilor din acordul de mediu
si studiul de impact daca acesta este solicitat din acordul de mediu,in
concordanta cu legea numarul 137/1995, Directiva 85/337/EC si
Directiva nr. 91/271/EEC.

lV.17. NORME,NORMATIVE SI STAS-uri care se vor respecta in totalitate la
intocmirea proiectului de alimentare cu apa:
- Legea nr.50/1991 modificata si completata cu legea nr.453/2001,
privind autorizarea executarii constructiilor.
- Legea nr.137/1995-Legea Mediului sectiunea V, protectia asezarilor
umane, art.60, pct. B
- Legea nr.107/1996 -Legea Apelor
- Legea nr. 10/1995- Legea privind calitatea in constructi.
- STAS 4163-1/1995-Alimentare cu apa.Retele distributie prescriptii
fundamentale
 - STAS 4163-2/1995-Alimentare cu apa.Retele distributie prescriptii de
calcul
- STAS 1343-1/1991-Alimentare cu apa.Determinarea consumurilor
pentru centre populate
- STAS 1342/1991-Apa potabila
- STAS 4273-83-Incadrarea in clase de importante
- STAS 695/75-Utilaje de stins incendi.Hidrant suprateran.
- STAS 2550-90-Armaturi industriale din fonta.Robinete inchidere cu
sertar Pn 2,5-6 atm
- STAS 8591/1-91-Amplasarea in localitati a retelelor edilitare
subterane,executate in sapaturi.
- C 16-84-Normativ pentru executarea lucrarilor de constructii pe timp
friguros.
- I 30-75-Instructiuni tehnice pentru calculul loviturii de berbec si
stabilirea masurilor pentru prevenirea efectelor nbegative ale acestora la
instalatiile hidraulice.
- P 118-99-Norme tehnice de proiectare si realizare a
constructiilor,privind protectia la actiunea focului.
- O.M.I. nr.775/98-Ordinul pentru aprobarea normelor generale de
prevenire si stingerea incendiilor.
- O.G.R. nr.60/97-Ordonanta privind apararea inpotriva incendiilor
aprobata cu Legea nr.212/97 cu modificarile si completarile ulterioare.
- H.G. nr. 472/2000-Masuri de protectie a calitatii apei.
- Ordinul M.S. nr. 1935/1996-Norme de igena si recomandari privind
modul de viata al populatiei.
- H.G. nr. 101/1997-Norme speciale privind caracterul si marimea
zonelor de protectie sanitara.
- M.M.P.P.N-Ordinul 279/11.04.1997-Norme metodologice privind
avizele de amplasament.
- N.R.P.M./93-Norme republicane de protectie si igena muncii-
Regulementul privind protectie si igena muncii in constructii.
- STAS 2250-Presiuni nominale,presiuni de incercare si presiuni de lucru
maxime admisibile.
- STAS 2308-74-Capac si rama din fonta pentru camnine de vizitare.
- Pr. I.P.C.T.65/382-Piese de trecere tip B
- C 56/85-Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si
instalati.
- C 140-Executarea lucrarilor de beton si beton armat.
- STAS 8819/80 Betoane cu agregate obisnuite.
- U.N.I 7611-tip 312-Tevi din polietilena de inalta densitate PEHD.
Aceasta enumerare nu este limitativa,proiectantul o va completa cu toate
nrmele si normativele si STAS-urile in viguare care vor fii necesare la elaborarea
documentatiei tehnico-economice in conditii de mxima calitate.
lV.1.8. CRITERII TEHNICE
SOLUTII PRIVIND ASIGURAREA EXIGENTELOR MINIME
OBLIGATORII DE CALITATE.

Privind art.6 din legea 10/1995 privind calitatea in

constructii,conceperea,realizarea si exploatarea constructiilor precum si postutilizarea
lor,investitorului,proiectantului,constructorului,utilizatorului,expertilor tehnici precum
si asociatiilor publice profesionale de profil le revine in egala masura obligativitatea
cerintelor de la aliniatele a-f, art.5.

a.-Rezistenta si stabilitatea la sarcini statice,dinamice si seismice.

Constructiile care alcatuiesc reteaua de distributie a apei din localitatile

studiate vor fi proiectate astfel incat sa corespunda integral conditiilor in care vor
trebui sa functioneze.
Cea mai mare parte a elementelor constructive ale retelei de apa sunt
prefabrcate,astfel incat de fapt constructia consta in montajul tevilor de polietilena,a
pieselor de legatura si executia constructiilor accesorii(camine de vane si masive de
ancoraj).
Problemele cele mai importante care se pun in privinta rezistentei si
stabilitatii sunt:
a.1.Asigurarea rezistentei mecanice a elementelor instalatiei,definita de
nivelul maxim de presiune a apei care sa un produca ruperea sau deformarea
permanenta a conductelor.
Principalele solicitari provin din greutatea pamantului,a conductei si a apei
din conducta,din presiune si eventual vacumul ce se poate crea la distribuirea apei cu
intreruperi.
La schimbarile de directie a conductei in plan orinzontal si vertical s-au
prevazut masive de ancoraj.
Presiunea admisa pentru reteaua de distributie este de 6 bari si verificarea
rezistentei mecanice a conductelor si armaturilor va fi la presiunea de incercare egala
cu 1,5 x presiunea de regim.
Conform I. 27/82 clasa de calitate a imbinarilor sdate pentru conductele de
apa este V.
Materialele vor corespunde din punct de vedere tehnic si calitativ STAS-
urilor si agrementelor tehnice.
Se vor respecta STAS 671,STAS 1650,STAS 1061/1, ISO 3213, ISO 3609.
a.2. Asigurarea rezistentei mecanice a instalatiei de distributie si transport
a apei si a pompelor la suprapresiuni provocate de lovitura de berbec (definita ca
valoarea limita a presiunii apei), care sa nu produca ruperea sau deformarea
permanenta a conductelor.
Referinte: I 30 si Anexa la I 30 - Indrumator privind calculul loviturii de berbec
si alegerea masurilor de protectie contra acesteia.
 a.3. Asigurarea rezistentei armaturilor la manevrari brutale in cursul
exploatarii definita de mentinerea caracteristicilor functionale ale armaturilor la
manevrari brutale repetate.
Valoarea maxima a cuplului exercitat asupra capetelor de manevra ale armaturii
care sa nu produca deteriorari se stabileste la C = 4 Nm. Se aplica un cuplu constant
C in sensul deschiderii si inchiderii. Incercarea se repeta de 3 ori. Se vor constata
efectele de deteriorare: deformatii permanente, pierderea etanseitatii.
Referinte: STAS 9143.
Un alt criteriu de performanta la aceasta cerinta este satisfacerea conditiilor
privind rezistenta la presiune si etanseitate, deteriorare si uzura dupa manevrari
repetate (anduranta).
Valorile prescrise si masuri pentru asigurarea acestora:
- armaturile instalatiei de distributie supuse la 70.000 cicluri trebuie sa
satisfaca
conditiile privind incercarea la presiune hidraulica si etanseitate.
- ansamblurile tija - ventil si tija - capac nu trebuie sa prezinte deteriorari
dupa ce au fost supuse la 200.000 cicluri.
Referinte: STAS 9143.

b. Siguranta la foc
La proiectarea constructiilor ce fac obiectul prezentei oferte tehnice s-au avut in
vedere:
NP 086 - 05 Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea
instalatiilor de stingere a incendiilor aprobat de M.T.C.T. cu Ordin 217/2005;
P118/1983 - Norme tehnice de proiectare si realizarea constructiilor privind
protectia la actiunea focului;
O.M.I nr. 775/98 Ordin pentru aprobarea normelor generale de prevenire si
stingere a incendiilor;
O.G.R. nr. 60/97 Ordonanta privind apararea impotriva incendiilor aprobata
cu Legea 212/97 cu modificarile si completarile ulterioare;
Solutiile adoptate pentru constructiile proiectate asigura principalele
performante privind siguranta la foc pe intreaga durata de utilizare care constau in:
- protectia locuitorilor si riscul de incendiu
- limitarea pierderilor de vieti omenesti
- impiedicarea extinderii incendiilor la obiectele invecinate
- prevenirea avariilor la constructii si instalatii.
Cerinta privind siguranta la foc a elementelor sistemului de alimentare cu apa
este dotarea cu mijloace de interventie in caz de incendiu.
Aceasta cerinta este satisfacuta prin faptul ca pe reteaua de distributie a apei
sunt prevazuti hidranti exteriori pentru stins incendiile.

c. Siguranta in exploatare
In baza prevederilor din Legea nr. 10/1995, toti factorii implicati in realizarea si
utilizarea investitiei au obligatia de a asigura, pe toata durata de serviciu, siguranta in
exploatare a constructiilor.
 Din punct de vedere al obligatiilor proiectantului, documentatia s-a intocmit cu
respectarea tuturor prevederilor din legislatia actuala, in vederea realizarii unor
constructii care sa asigure toate conditiile prevazute in legea calitatii. Astfel prin
proiect s-a stabilit clasa si categoria de importanta a constructiilor.
La proiectare se vor adopta solutii pentru utilizarea cat mai eficienta a
resurselor materiale si a fortei de munca pentru cei ce vor exploata reteaua de
distributie.
Cerintele principale privind siguranta in exploatare a conductelor de apa sunt:

c.1. Securitatea in intruziune definita de asigurarea securitatii instalatiilor

contra pericolului de intrare sau dezvoltare a unor vietuitoare.
Aceasta cerinta se va asigura prin folosirea materialelor care sa nu permita acest
lucru, caminele de apa se vor prevede cu guri de vizitare si capace.

c.2. Asigurarea etanseitatii la apa sub presiune a conductelor si

echipamentelor de distributie a apei astfel incat sa nu produca pierderi.
Pentru asigurarea acestei cerinte, conductele vor fi incercate la etanseitate, la
presiunea de incercare care va fi egala cu 1,5 x presiunea de regim ( dar nu mai mica
de 6 bari ).

c.3. Asigurarea functionalitatii normale a retelelor de apa.

In cadrul documentatiei tehnico-economice ce se va elabora se vor adopta
solutii constructive noi care utilizeaza tehnici de executie de inalta productivitate,
privind materiale rezistente si procedee reglementate tehnic pentru asigurarea unei
bune comportari in timp a lucrarilor.
Dar eficacitatea instalatiilor de alimentare cu apa depinde atat de solutiile
adoptate la proiectare , cat si de calitatea executiei lor si mai ales de modul in care
este condusa si organizata exploatarea tehnica a acestora.
Sistemul de alimentare cu apa proiectat va fi ales astfel incat sa asigure:
- continuitatea distribuirii apei la toate punctele de consum
- mentinerea presiunii de serviciu intre valorile minime proiectate si cele
maxime admisibile in raport cu materialele din care sunt executate
conductele
- prevenirea fenomenelor care pot stanjeni functionarea retelei prin
implicatii asupra debitului, presiunii sau cantitatii de apa

d. Izolatii termice, hidrofuge si pentru economia de energie

Pentru izolatia hidrofuga se vor respecta precsriptiile STAS 2355/75
propunandu-se cele mai bune si mai eficiente solutii in vederea unei cat mai bune
functionalitati si a economiei de energie.
In vederea unui bun comportament in exploatare, constructiile retelei sub
forma unei cuve amplasate subteran (caminele de vizitare), se vor prevede cu
tencuieli impermeabile precum si hidroizolatii exterioare, astfel incat ele sa lucreze ca
niste cuve.
Hidroizolatiile din materiale bituminoase se vor aplica elementelor de
constructii apartinand:
 - constructiilor ingropate subterane la pereti si radiere
- la toate trecerile prin pereti cu conducte
Se vor propune betoane cu grade ridicate de impermeabilitate care sa impiedice
scurgerile de apa din exterior spre interior.

e. Protectia impotriva zgomotului

e.1. Constructii
Materialele utilizate, dimensionarea grosimii planseelor si peretilor de
inchidere vor respecta prevederile STAS 6155/80 referitoare la Protectia impotriva
zgomotului in
constructii .
In ceea ce priveste functionalitatea constructiilor, acestea nu produc
deranjamente, deci nu influenteaza negativ din punct de vedere fonic zona.

e.2. Conducte
Conductele fiind montate subteran, nu sunt necesare masuri speciale pentru
protectia impotriva zgomotului.

f. Sanatatea oamenilor si protectia mediului

Cerinta privind protectia mediului implica conceperea si realizarea sistemului de
alimentare cu apa astfel incat, pe toata durata de viata (executie, exploatare), sa nu
afecteze echilibrul ecologic si sa nu dauneze sanatatii, linistii sau starii de confort a
oamenilor prin modificarea factorilor naturali sau creati prin activitati umane.
Realizarea lucrarilor la sistemul centralizat de alimentare cu apa, cu controlul
permanent al calitatii apei potabile, va contribui la mentinerea sanatatii oamenilor din
satele Sarbeni si Sarbenii de Jos, asigurandu-se apa potabila din punct de vedere
chimic si bacteriologic.
Pentru asigurarea sanatatii oamenilor se vor respecta urmatoarele cerinte:

f.1. Asigurarea calitatii apei potabile

Asigurarea calitatii apei potabile prin stabilirea conditiilor de potabilitate a
apei: organoleptice, chimice, fizice, radioactive, bacteriologice si biologice.
Valorile prescrise si masurile pentru asigurarea acestora vor respecta STAS 1342.
Modul de realizare a valorilor prescrise se va face prin analiza apei.
Se vor lua masuri de protectie impotriva actiunii agentilor biologici, prin stabilirea
nivelului maxim al continutului de substante nocive ( toxice ) in apa potabila
provenite din contactul cu peretii conductelor si echipamentelor retelei de distributie a
apei.
Ca masura pentru asigurarea potabilitatii apei, in cadrul documentatiei tehnico-
economice se vor utiliza conducte de polietilena de inalta densitate la retelele de
distributie si se va evita montarea conductei de apa la alte distante decat cele
prevazute in STAS 8591 sau prin terenuri infestate.
 Materialele folosite la lucrari care au sau pot avea contact cu apa tratata sau
netratata nu vor contine substante care pot imprumuta gust, miros, toxicitate, pot fi
daunatoare sanatatii sau pot afecta transportul apei.
Materialele vor avea agrementul tehnic ala Ministerului Lucrarilor Publice si
avizul Ministerului Sanatatii.
Inainte de punerea in functiune, conductele vor fi dezinfectate.
Dezinfectarea se va face prin umplerea conductelor cu apa, cu concentratia de clor
de 20-30 mg/l, in acelasi timp cu umplerea pentru testul hidraulic definitiv.
Pentru asigurarea permanenta a mentinerii sanatatii oamenilor trebuie ca in
exploatare sa se efectueze spalarea retelei o data pe an la tronsoanele curente ale
conductelor de serviciu si minim o data la doua luni la capetele terminus.
Proiectarea pentru aceasta investitie se va realiza respectand Directiva Consiliului
nr. 98/83/CE din 03.11.1998 care are ca obiectiv protectia sanatatii umane impotriva
efectelor adverse ale fiecarui tip de contaminare a apei potabile prin asigurarea
puritatii apei.

IV.1.9. PRINCIPALELE RESURSE NECESARE REALIZARII INVESTITIEI

1. Fondurile necesare realizarii investitiei pot fi:

- fonduri de transfer de la bugetul local
- alte fonduri legal constituite.

2. Materialele principale necesare investitiei:

- tevi din polietilena de inalta densitate PEHD, SDR 17,6 Pn 6 atm
- robinete de inchidere cu sertar STAS 1518, Pn 6 atm
- manometre STAS 3589/1,2,3-86
- hidranti supraterani STAS 695
- flanse plate pentru sudare STAS 8012/84, Pn 6 atm
- capace si rame din fonta pentru camine de vane STAS 2308/74
- piese de trecere tip B
- piese speciale protejate, din otel: teuri, ramnificatii, reductii
- betoane cu agregate obisnuite STAS 8819/80
- otel beton
- vopsele
- bitum
- caramizi pline pentru hidroizolatii
- lemn
- impletitura din fibre de sticla
- contoare pentru masurarea debitului de apa

Toate materialele, echipamentele si utilajele care se vor pune in opera vor fi

insotite de certificate de calitate. Ele vor corespunde atat conditiilor tehnice cat si
conditiilor de siguranta impuse functionarii sitemului de alimentare cu apa.

3. Utilaje necesare executiei:

- excavator
 - autobetoniera
- incarcator cu cupa
- autobasculanta
- convertizoare de sudura
- aparate pentru sudarea tevilor de polietilena etc.

4. Forta de munca necesara

Forta de munca necesara va fi specifica fiecarui tip de lucrare:
- sapatori
- dulgheri
- fierari-betonisti
- instalatori apa
- zidari
- vopsitori
- sudori etc.

1.10. CONDITII DE URBANISM

Gradul de ocupare al terenului se va raporta la suprafata necesara executiei si
de protectie in conformitate cu normele in vigoare.
In documentatia tehnica se va prevedea refacerea sistemului rutier afectat prin
executia retelelor si aducerea lui la stadiul initial.

1.11. DURATA DE SERVICIU ESTIMATA

Lucrarile prevazute au durata de functionare de minim 50 de ani, conform Legii
nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului.

1.12. POSIBILITATI DE EXTINDERE ULTERIOARE

Pentru extinderi ulterioara ale retelei, sistemul de distributie al apei a fost astfel
ales incat sa se incadreze in sistemul general de alimentare cu apa al orasului Racari.
De asemenea retelele de distributie sunt dimensionate astfel incat sa poata
transporta si debitul suplimentar cerut de extinderea sistemului.
Capacitatea de inmagazinare a apei permite marirea debitului de consum fara
modificari de capacitate a rezervorului de 200 mc.

V. INFLUIENTA LUCRARILOR PROIECTATE ASUPRA

OBIECTIVELOR EXISTENTE, ASUPRA OAMENILOR SI MEDIULUI

In scopul protectiei sanatatii oamenilor, toate deseurile care se produc, trebuie

sa fie evacuate cat mai rapid si neutralizate in conditii care sa asigure distrugerea lor si
reducerea efectului lor daunator, in limitele admise de normele igienico-sanitare.
De aceea lucrarile propuse pentru realizarea retelelor de apa si de canalizare
precum si a statiei de epurare constituie ele insile un mijloc de protectie si aparare a
sanatatii oamenilor si a mediului inconjurator.
Sistemul de apa este astfel conceput incat pe toata durata de viata
(executie,exploatare,postutrilizare ) sa nu afecteze in nici un fel echilibrul ecologic si
sa nu dauneze sanatatii,linistii sau starii de confort a oamenilor prin modificarea
calitatii factorilor naturali sau creati prin activitati umane.
Din activitatea de exploatare a obiectivelor tehnologice propuse nu rezulta nici
un fel de pericol pentru sanatatea oamenilor sau a mediului ambiant ,cu conditia sa se
respecte Legea nr. 458/08.07.2002, Legea nr. 311/28.06.2004, Legea Apelor nr.
107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare, a H.G. 930/11.08.2005,
si Normele privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara aprobate prin
H.G. 101/04.1997.
Trebuie mentionat de asemenea ca in afara respectarii acestor norme, prin
tehnologia propusa se inlatura si se previne orice fel de poluare accidentala a aerului,
apei, solului si subsolului.
De asemenea, in documentatie s - a prevazut sistematizatea verticala a terenului
in jurul constructiilor propuse (obiectele ce compun gospodaria de apa), iar dupa
executarea retelelor de apa se va urmari refacerea sistemului rutier la cotete initiale,
astfel incat sa nu produca schimbari majore asupra mediului inconjurator.

V.I. Necesitatea prevenirii accidentelor si mnimizarea acestora pentru mediu.

Pentru prevenirea accidentelor si minimizarea acestora, in cadrul

documentatiei s -au avut in vedere urmatoarele :
dimensionarea corecta a echipamentelor si retelelor tehnologice
prevederea pompelor de rezerva in instalatiile cu functionare continua
utilizarea unor echipamente fiabile cu mentenanta redusa si
corespunzatoare mediului in care functioneaza
prevederea de protectii electrice si tehnologice corespunzatoare
realizarea unui sistem de comanda , control si semnalizare permanent
Gospodaria de apa si forajele se vor imprejmui pentru a se evita impactul
negativ privind migratia animalelor domestice si salbatice,precum si evitarea unor
accidente ce s ar putea produce prin patrunderea in incinta acestora a persoanelor
neautorizate.
Se va prevedea de asemenea si un grup electrogen, pentru ca in cazul
intreruperii accidentale a energiei electrice, proceslele alimentare cu apa sa nu fie
afectate.

VI. RISCURI CE AR PUTEA APARE DATORITA NEREALIZARII ACESTOR

OBIECTIVE

Alternativa de a pastra situatia existenta, conduce cu siguranta la creterea

discrepanelor deja existente ntre diversele localiti i zone din Romnia, ntre
localitile din mediul rural i cel urban, precum i dintre Romnia i celelalte state
membre ale Uniunii Europene.
In cazul n care comunitatea in cauza, nu va beneficia de sistemul de
alimentare cu apa centralizat, se pot manifesta urmatoarele riscuri cu o intensitate mai
ridicata:
- Degradarea calitii vieii n cadrul comunitii;
- Crearea unui cadru nefavorabil sntii populaiei;
 - Inrutirea situaiei sociale i economice a locuitorilor;
- Atragerea unui numr sczut de investitori n zon sau chiar plecarea unor
investitori existeni.
- Un nivel scazut de dezvoltare si midernizare a infrastructurii rurale.
Asadar, pe plan tehnic, aceasta alternativa conduce cu siguranta la aparitia unor
stari nefavorabile cu o incidenta ridicata la nivelul comunitatii.