Bloc Locuinte Sociale P+2+M Titu

CAIET DE SARCINI
STRUCTURA

Prezentul proiect s-a intocmit la cererea beneficiarului si cuprinde

rezolvarea structurii de rezistentan pentru o constructie care va avea destinatia de
locuinte sociale si care are regim de inaltime: parter, 2 etaje si mansarda.
Structura de rezistenta s-a conformat si dimensionat ca o structura pe cadre
din beton armat cu stalpi de 50 x 50 si grinzi de 35 x 50 armate cu PC 52 si
beton C18/22.5. cu respectarea prescriptiilor tehnice prevazute in normativul
P100/2006 " Cod de proiectare seismica Partea I Prevederi de proiectare
pentru cladiri.
Planseele si scarile sunt din beton armat monolit de 13 cm grosime armate
cu PC 52 si beton C18/22.5.
Inchiderile exterioare sunt din zidarie GVP, iar compartimentarile
interioare la parter , etaj 1 si etaj 2 sunt din zidarie de 12.5 , iar compartimentarile
interioare de la mansarda sunt din materiale usoare, de tip gips carton, mai putin
zidurile de compartimentare dintre apartamente si zidurile de la casa scarii.
Acoperisul este de tip sarpanta pe scaune din lemn mai inalta , in care se
amenajeaza mansarda.
Fundatiile sunt de tip izolat sub stalpii structurali si grinzi de fundare sub
zidurile interioare si inchiderile exterioare.
Fundarea s-a facut incepand cu H=1.50 m de la cota terenului natural, in
stratul de argila prafoasa cafenie, plastic consistenta, plastic vartoasa, conform
studiului geotehnic.
Fundatiile s-au calculat pentru o presiune conventionala de
P conv. = 175 kPa, corespunzatoare la H = 1.50 m de la cota terenului natural..
La deschiderea lucrarilor de sapatura se va chema inginerul geolog pentru
certificarea naturii terenului.

1. SAPATURI
1.1 . Descrierea lucrarilor:
Pentru executia constructiei ce face obiectul prezentului caiet de sarcini,
lucrarile de terasamente constau in sapaturi si umpluturi.
Lucrarile de sapaturi nu se vor incepe inainte de a se fi executat lucrarile
pregatitoare conform prevederilor cuprinse la punctele 1.4; 1.5.
Eventualele neconcordante intre situatia luata in considerare in proiect ( pe
baza studiului geotehnic) si cea constatata de executant pe teren la executia
sapaturilor, vor fi semnalate proiectantului pentru stabilirea masurilor
corespunzatoare.
In vederea reducerii consumului de material lemnos, pentru sprijinirea
sapaturilor se vor folosi la maximum posibil elementele de inventar.
1.2. Standarde si mormative:
Lucrarile de terasamente se executa in conformitate cu urmatoarele acte
normative:
- STAS 9824/0-74 Trasarea pe teren a constructiilor. Prescriptii
generale;
- STAS 9824/1-87 Trasarea pe teren a costructiilor civile
industriale si agrozootehnice;
- STAS 5091-71 Terasamente. Prescriptii generale;
- STAS 6054-71 Teren de fundare. Adancimi maxime de
inghet.Zonarea teritoriului Romaniei;
- STAS 3300/1-85 Teren de fundare. Prescriptii de proiectare.
- C169-88 Normativ pentru executia lucrarilor de
terasamente pentru realizarea fundatiilor constructiilor civile
si industriale;
- C56-85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia
lucrarilor de constructii si instalatiile aferente;
- C16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a
lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente;
- NP112-04 Normativ privind proiectarea structurilor de fundare
directa;.
1.3 Responsabilitatea partilor din contract la executia lucrarilor de
terasamente:
Prin contractul de realizare a lucrarilor, cele doua parti investitorul
(beneficiarul) si antreprenorul ( ofertantul in favoarea caruia s-a adjudecat
lucrarea publica) au urmatoarele obligatii in ceea ce priveste lucrarile de
terasamente:
a. Investitorul are obligatia sa-si procure toate autorizatiile si avizele
prevazute de lege precum si regulamentele care sa-i permita executarea lucrarilor
in cauza;
b. Investitorul are obligatia sa-i predea executantului amplasamentul
viitoarei constructii , prin aceasta intelegandu-se trasarea axului traseului, a
bornelor de referinta, a cailor de circulatie si a limitelor terenului pus la dispozitie
antreprenorului.
Predarea se va face pe baza de proces- verbal de predare amplasament
semnat de ambele parti.
c. Antreprenorul are obligaria sa execute lucrarile in termenul contractului
, pe propria raspundere, pe baza datelor prevazute in proiectul tehnic.
Pentru aceasta el trebuie sa verifice documentele primite de la investitor si sa-l
instiinteze pe acesta de erorile si inexactitatile constatate.
d. Antreprenorul este raspunzator de trasarea corecta a lucrarilor fata de
reperele date de investitor.
Pentru verificarea executiei lucrarilor antreprenorul este obligat sa pastreze
si sa protejeze toate reperele, bornele sau alte obiecte folosite la trasare si sa
faciliteze accesul investitorului si consultantului pentru verificari si controale ori
de cate ori acestia doresc.
e. Antreprenorul are obligatia sa verifice corespondenta datelor luate in
considerare la eleborarea proiectului tehnic cu datele reale din teren privitoare la
natura terenului de fundare, prezenta unor gospodarii subterane, a panzei freatice
si sa-l instiinteze pe investitor de eventualele nepotriviri in vederea solutionarii
lor.
Inainte de inceperea lucrarilor, investitorul trebuie sa stabileasca de comun
acord cu antreprenorul conditiile speciale de executie si anume:
- locul de depozitare a pamantului rezultat din sapaturi ;
- locul de depozitare a pamantului vegetal;
- distantele de transport ale acestora ca si celelalte materiale necesare.
1.4. Pregatire terenului in vederea inceperii lucrarilor
Lucrarile ce trebuiesc executate inainte de inceperea lucrarilor de sapatura
propriu-zise sunt in principal urmatoarele:
- zapada se va strange si incarca in autovehicule pentru evacuare;
- elibararea terenului pus la dispozitie pentru executia constructiilor de
materiale ce ar impiedica lucrul;
- decopertarea stratului vegetal transportul si depozitarea acestuia in locuri
fixate.Grosimea stratului vegetal se va stabili prin sondaje.
Eliberarea terenului se face de regula mecanizat cu buldozerul si se face pe
intreaga suprafata a acestuia pe care urmeaza sa se execute lucrarile.
Este absolut necesar ca suprafata terenului sa fie curatata si nivelata, cu
pante de scurgere spre exterior, spre a nu permite strangerea apelor din
precipitatii si scurgerea lor in sataturile pentru fundatii.
Toate lucrarile de fundatii se vor executa fara intreruperi, in timp cat mai
scurt, pentru a se evita variatiile importante de umiditate a pamantului activ in
timpul executiei.
Ultimul strat de pamant de cca. 10 cm grosime, din sapaturile pentru
fundatii trebuie indepartat imediat inaintea turnarii betonului de egalizare.
Tot inainte de inceperea lucrarilor de sapatura trebuie materializate
gospodariile subterane, pozitia lor, cotele la care se gasesc si se vor executa
lucrari de deviere ( acolo unde este cazul ) si de demolare a celor scoase din
functiune. Aceasta se va face in acordul si sub controlul beneficiarului acestor
gospodarii.1.5. Trasarea obiectivului
Trasarea acestuia se face in doua etape:
- fixarea bornelor repare in teren si a axelor constructiei, pe baza planului
de situatie, etapa ce se executa de investitor la predarea amplasamentului;
- trasarea lucrarilor in detaliu, operatiune ce se va face de catre
antreprenor.
Metodologia de trasare si abaterile admisibile sunt stabilite in STAS 9824/1-75.
Tolerantele admise la trasarea reperului de cota +_ 0.00 este de +_1.00 cm.
1.6. Executia sapaturilor
La executia sapaturilor trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele:
- sa nu se strice echilibrul natural al terenului in jurul gropii de fundatie sau
in jurul fundatiilor pe o distanta suficienta, pentru ca stabilitatea constructiilor
invecinate existente si in constructie, sa nu fie influientata;
- sa se asigure securitate muncii in timpul lucrarilor.
Sapaturile se vor executa atat manual cat si mecanizat.
Cand executarea sapaturilor pentru fundatii implica dezvelirea unor retele
de instalatii subterane existente ( apa canal, gaze, electricitate) ce raman in
functiune, trebuie luate masuri pentru protejarea lor impotriva deteriorarii. Aceste
masuri pentru protejarea deteriorarii trebuie prevazute in proiect, iar executia
sapaturilor va incepe numai dupa obtinerea aprobarii de la institutiile care
exploateaza instalatiile respective (aviz de sapatura si atunci cand este cazul, aviz
de foc).
Executia lucrarilor de fundatii deasupra unui cablu electric se face numai
in prezenta reprezentantului institutiei care exploateaza reteaua.
Se vor indica la fata locului masurile ce trebuie luate pentru protejarea
cablului si evitarea accidentelor.
Cand existenta retelelor de instalatii subterane nu este prevazuta in proiect,
dar exista indicii asupra lor sau apar intamplator in timpul executiei sapaturilor se
va proceda astfel:
- se vor opri lucrarile de sapaturi;
- se va prospecta terenul cu mijloace adecvate;
- dupa detectare se vor anunta atat proiectantul cat si organele de
exploatare a retelelor;
- cu acordul, dar si sub controlul acestora, se va proceda la mutarea sau
desfacerea lor.
Executantul este obligat sa organizeze executia lucrarilor cu mare atentie ,
utilizand personal tehnic de calitate corespunzatoare care sa urmareasca
permanent toate fazele executiei.
Pentru lucrarile de sapatura sub nivelul terenului se utilizeaza excavatorul
cu cupa inversa pentru fundatiile noi .
Alegerea utilajului optim si a metodei de executie se va face tinand cont de
conditiile speciale in care se executa lucrarea, forma sapaturii si volumul de
sapatura.
Sapaturile manuale sunt indicate a se executa in zonele in care utilajere de
sapat nu au loc de manevra, pe zonele unde sunt indicate gospodarii
subteranecare nu pot fi dezafectate sau mutate si sunt in stare de functionare,
pentru aducerea gropilor de fundatie la dimensiunile din proiect, dupa executarea
lucrarilor de sapatura mecanizate. Sapatura manuala se va executa obligatoriu la
fundatiile izolate.
1.7. Siguranta sapaturilor si protectia taluzului.
Sapaturile de fundatii cu pereti verticali nesprijiniti pot fi executate pana la
adancini ( conform C169-83) de:
- 0.75 m in cazul terenurilor necoezive si slab coezive;
-1.25 m in cazul terenurilor cu coeziune mijlocie;
- 2.00 m in cazul terenurilor cu coeziune foarte mare.
Peste aceste adancimi peretii sapaturilor se vor sprijini in mod obligatoriu cu
dulapi de lemn asezati orizontali cu spraituiri orizintale intre peretii sapaturii. Se
pot folosi si sprijiniri cu dulapi verticali in cazul pamanturilor cu consistenta
redusa ( nisipuri sau cand adancimea de sapatura creste peste 5 m).
Trebuie luate urmatoarele masuri pentru mentinerea stabilitatii malurilor:
- terenul din jurul sapaturilor sa nu fie incarcat si sa nu fie supus la vibratii;
- pamantul rezultat din sapatura sa nu fie depozitat la o distanta mai mica
de 1.00 m de la marginea gropii de fundare, in cazul sapaturilor pana la 1.00 m
adancime, distanta se poate lua egala cu adancimea sapaturii;
 - se vor lua masuri de inlaturare rapida a apelor din precipitatii sau
provenite accidental;
- daca din cauze neprevazute, turnarea fundatiilor nu se efectueaza imediat
dupa sapare si se observa fenomene ce indica pericolul de surpare, se iau masuri
de sprijinire a pamantului in zona respectiva sau de transformare a lor in pereti cu
taluz.
Executantul este obligat sa urmareasca permanent aparitia si dezvoltarea
crapaturilor longitudinale paralele cu marginea sapaturii, care daca sunt cauzate
de uscarea pamantului, pot indica inceterea surparii malurilor si sa ia masuri de
prevenire a accidentelor.
1.8. Prevederi pe timp friguros
La executarea lucrarilor de sapatura pe timp friguros este obligatoriu
respectarea masurilor prevazute in normativul C16-84 , partea a II-a, capitolul 6 -
lucrari de pamant.
1.9. Inspectarea lucrarilor si avizare
Principalele operatii privind inspectarea si avizatea lucrarilor de sapatura
se executa in conformitate cu PROGRAMUL DE CONTROL, intocmit
proiectant si avizat de beneficiar si executant.
In etapa de pregatire a sapaturilor se urmaresc obiective si se intocmesc
urmatoarele acte care vor face parte din documentatia cartii constructiei:
- preluarea amplasamentului se va face pe baza unui "proces verbal de
predare - primire a amplasamentului si a bornelor de reper", semnat de
beneficiar si proiectant in calitate de predator si de executant in calitate de
primitor;
- executantul asigura trasarea obiectivului si amplasamentul stabilit;
- confirmarea executarii trasarii si a operatiilor de nivelment in
conformitate cu prevederile proiectului se asigura prin " procesul verbal de
trasare a lucrarilor" semnat de beneficiar si executant.
Pentru verificarile de ordin calitativ specifice lucrarilor de sapaturi, se are
in vedere in principal verificarea de catre beneficiar si executant a realizarii
sapaturilor la cota de nivel ceruta de proiect , planeitatea si pantele necesare.
Confirmarea verificarii si a constatarilor facute se consemneaza in
procesul verbal de verificare a cotei de fundare.
Receptia calitatica a terenului de fundare se va face de catre proiectantul
geolog inainte de turnarea betonului.
1.10. Folosirea materialului rezultat
Pamantul rezultat din sapaturi se va incarca in autobasculante si se va
transporta in depozite amenajate, stabilite de comun acord cu beneficiarul si
executantul , obtinand in acest scop acordul primariei sub jurisdictia careia se afla
amplasamentul respectiv.
In depozit pamantul se va impinge si nivele cu buldozerul conform
prevederilor acordului primit.
Beneficiarul si executantul vor stabili pe baza de proces verbal cantitatea
reala de pamant ce se transporta.
2.UMPLUTURI
2.1.Normative si standarde de referinta
 - STAS 1913/13-83 Teren de fundare. determinarea caracteristicilor de
compactare.
- STAS 1913/5-85 Teren de fundare. determinarea granulozitatii.
- STAS 1913/1-82 Teren de fundare. Determinarea umiditatii.
2.2. Descrierea lucrarilor, materiale tehnologii de executie
Lucrarile de umplutura realizate la executia investitiei constau in umpluturi
in jurul constructiei si in interiorul constructiei de la cota terenului decapat pana
la cota zero.
Acolo unde nu exista spatiu de depozitare pe marginea sapaturii pamantul
rezultat se va evacua in intregime in depozit, urmand ca pamantul necesar pentru
umpluturi sa fie readus la lucrare.
Operatiile de umpluturi pe langa fundatii se vor efectua dupa ce toate
lucrarile de constructii au fost executate, sau decofrate toate elementele monolite
si au fost scoase din sapatura cofrajele.
Inainte de executia umpluturilor se vor scoate din sapatura toate obiectele
ce au cazut langa fundatii: lemn, resturi vegetale, etc.
Umpluturile se executa manual prin imprastierea pamantului cu lopata in
straturi uniforme de 10 - 20 cm grosime si compactarea acestora cu maiul de
mana si mecanic dupa ce s-a facut in prealabil udarea stratului ce urmeaza a fi
compactat.
2.3.Teste , incercari , verificarea calitatii umpluturilor
La executia lucrarilor de umplutura se vor verifica:
- corespondenta cotei umpluturilor cu cea prescrisa in proiect;
- calitatea materialului uzitat pentru umplutura , continutul de materiale
organice si impurutati;
- respectarea tehnologiei de compactare;
- realizarea gradului de compactare.
Controlul realizarii umpluturilor se va face conform STAS 1913/13-83.
3.COFRAJE
3.1. Standarde si normative:
- C 162-73 Normativ pentru alcatuirea, executarea si folosirea cofrajelor metalice
plane pentru pereti din beton armat la cladiri
- C11- 74 Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea in constructii a
panourilor din placaj pentru cofraje;
3.2 Cerinte de baza:
Cofrajele si sustinerile - pct. 12 din NE012- 99 trebuie sa fie astfel alcatuite
incat sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- Sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare
prevazute in proiect pentru elementele ce urmeaza a fi executate;
- Sa fie etanse astfel incat sa nu permita pierderea laptelui de ciment;
- Sa fie stabile si rezistente sub actiunea incarcarilor ce apar in procesul de
executie;
- Cofrajele si sprijinirile vor fi dispuse la distante suficient de mici pentru a
putea preveni deformarea sau cedarea panourilor de cofraj in procesului de
executie. Ele trebuie sa ramana stabile pana cand betonul atinge o rezistenta
suficienta pentru a suporta sarcinile la care va fi supus la decofrare;
- Imbinarile dintre panouri trebuie sa fie etansa;
 - Suprafata interioara a cofrajului trebuie sa fie curata; Suprafetele de
ungere a cofrajului trebuie aplicate in straturi uniforme pe suprafata interioara a
cofrajului , iar betonul trebuie turnat cat timp acesti agenti sunt eficienti.Agentii
de decofrare trebuie sa se aplice usor, sa-si pastreze proprietatile neschimbate si
sa nu trebuie sa pateze betonul.
- Distantierii cofrajului lasati in beton nu trebuie sa afecteze durabilitatea
sau aspectul betonului.
- Manipularea transportul si depozitarea cofrajelor se va face astfel incat sa
se evite deformarea si degradarea lor.
Se interzice depozitarea cofrajelor direct pe pamant.
- In cazurile in care elementele de sustinere a cofrajelor reazema pe teren
se va asigura repartizarea solicitarilor tinand seama de gradul de compactare si
posibilitatile de inmuiere, astfel incat sa se evide producerea tasarilor.
- Inaintea inceperii betonarii se va verifica pozitia si dimensiunile
cofrajelor, consemnandu-se in procesul verbal asigurarea lor in pozitia din proiect
in tot timpul betonarii.
3.3.Montarea cofrajelor
Inainte de inceperea operatiei de montare a cofrajelor se vor curata si
pregati suprafetele betonate care vor veni in contact cu betonul ce urmeaza a se
turna si se va verifica corecta pozitie a armaturilor.
Montarea cofrajelor presupune urmatoarele operatii :
- trasarea pozitiei cofrajelor
- asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor
- verificarea si corectarea pozitiei panourilor;
- inchiderea legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor.
3.4. Controlul si receptia lucrarilor de cofraje
Se vor efectua urmatoarele lucrari de verificare:
- controlul lucrarilor pregatitoare si a elementelor de asamblare;
- controlul dimensiunilor geometrice;
- verificarea pozitiei in raport cu prasarea si modul de fixare a
elementelor;
- receptia cofrajului si intocmirea procesului verbal de lucrari ascunse.
In cazul cofrajelor care se inchid dupa montarea armaturilor se va redacta un
proces verbal comun pentru cofraje si armatura.
4. LUCRARI DE BETOANE MONOLITE
4.1. Generalitati:
Lucrarile de betonare se vor executa respectand cu strictete urmatoarele acte
normative:
-STAS 10102-90Constructii din beton. beton armat si beton
precomprimat. Prevederi fundamentale pentru calculul si alcatuirea elementelor;
- STAS 1799-88 Constructii din beton. Tipul si frecventa incercarilor
pentru verificarea calitatii matereialelor si betoanelor;
- STAS 1667-76 Agregate naturale pentru betoane si mortare;
- STAS 790-84 Conditii tehnice ale apei utilizate la betoane;
- STAS 388-80 Lianti hidraulici , Ciment Portland;
- STAS 8133-90 Ciment. Reguli pentru verificarea calitatii;
 - STAS 438/1-89 Produse din otel pentru armarea betonului , otel beton
laminat la cald. Masuri si conditii tehnice de calitate.
- STAS 1759-88 Incercari pentru betoane. Incercari pe betonul proaspat
- STAS 1275-88 Incercari pe betoane. Incercari pe betonul intarit.
- P100-2006 Cod de practica seismica- Partea I Prevederi pentru cladiri .
- NE 012-99 Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton
armat si precomprimat
- C26-85 Normativ pentru incercarea betonului prin metode nedistructive;
- C16-84 Nornativ pentru executia lucrarilor de constructii pe timp
friguros;
- C56-85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de
constructii si instalatii aferente;
- C28-83 Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel beton;
- C11-74 Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea in constructia
panourilor din placaj pentru cofraje.
Orice modificare sau completare facuta acestor prescriptii dupa intocmirea
acestui proiect tehnic, ca si alte norme ce se refera la lucrarile executate sunt
obligatorii pentru executant.
Detalierea regulilor de executie si control al calitatii lucrarilor se va face de
constructor prin fisa tehnologica elaborata tinand seama de cerintele impuse de
proiect, de posibilitatile de dotare si organizare a executiei precum si de
prescriptiile normativului NE 012- 99 .
Fisele tehnologice vor fi in prealabil transmise beneficiarului pentru acceptare
care dupa caz va putea solicita si acordul proiectantului.
4.2 Betonul. Compozitie, transport si punere in opera.
Betonul folosit este conform proictului de executie pentru toate structurile.
Retetele de preparare a betonului se vor intocmi in conformitate cu NE 012-
99 ( C140-86).
Cimentul se recomanda a fi folosit este de marca M30, Pa 35.
Betoanele folosite au densitate aparenta de 2400- 2500 kg/mc, prepararea
lor facandu-se cu agregate naturale grele provenite din concasarea rocilor sau din
sfaramare naturala. Conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca
agregatele sunt cuprinse in STAS 1667-76.In cazul utilizarii agregatelor
concasate se vor lua in considerare prevederile STAS- ului 667-84.
Agregatele vor avea granulatia maxima de 31 mm pentru elementele
masive si 7 mm pentru elementele cu grosime sub 30 cm.
Apa utilizata la confectionarea betoanelor poate sa provina din reteaua
publica sau alta sursa, dar in acest ultim caz trebuie sa indeplineasca conditiile
tehnice prevazute in STAS 790-84.
Betoanele vor fi procurate de la o statie de betoane apropiata unde se va comanda
pe baza retetei adecvate marcii betonului. Adausul cu aditivi se va folosi in
conformitate cu normele in vigoare. In acest caz se vor face incercari preliminare
pentru verificarea mentinerii caracteristicilor cerute betonului.
4.2.1. Transportul betonului
Transportul betonului se va face cu malaxoare continue si comandarea
acestuia se va face pe baza cantitatii necesare de pus in opera imediat. Distanta
de transport si durata pana la punerea in opera trebuie reduse cat mai mult
posibil in conformitate cu prevederile NE 012-99 - art.12.1 .
Mijloacele de transport trebuie sa fie curate si etanse pentru a nu pierde
laptele de ciment.
4.2.2 Punerea in opera a betonului
Punerea in opera a betonului se va face conform NE 012 -99 art 12.2
urmarindu-se pe cat posibil o betonare continua a elementelor (fara intreruperi).
Executarea lucrarilor de betonare poate sa inceapa numai daca:
- au fost receptionate calitativ lucrarile de cofraje si armaturi in functie de
situatia respectiva ;
- suprafetele de beton turnate anterior si intarit care vor veni in contact cu
betonul proaspat, sunt curatate de pojghita de lapte de ciment, nu prezinta zone
necompactate si au rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi intre cele
doua betoane;
- daca s-au umezit cofrajele sau alte suprafete cu care va veni in contact
betonul turnat;
- nu se intrevede posibilitatea aparitiei unei conditii climatice nefavorabile
( ger, ploi abundante, furtuna, etc.)
- sunt prevazute masuri de dirijare a apelor provenite din precipitatii asfel
incat acestea sa nu se acumuleza in zonele care urmeaza a se betona.
Betonarea se va face de regula cu benele sau in locurile greu acesibile cu
pompa, cu luarea de masuri in ceea ce priveste lucrabilitatea betonului si
dimensiunile agregatelor.
Betonul adus la puntul de lucru trebuie sa se incadreze in limitele de
lucrabilitate admise si sa nu prezinte segregari. Nu este admisa corectarea
lucrabilitatii prin adausuri de apa sau alte metode, ci doar prin aditivi
superplastifianti si cu o remalaxare a betonului si cu un control riguros al
cantitatii de aditivi.
La turnarea betonului se vor respecta urmatoarele reguli:
- Betonul trebuie sa fie raspandit uniform in lungul elementului ,
urmarindu-se realizarea de straturi orizontale de max 50 cm inaltime si turnarea
noului strat inainte de inceperea prizei betonului din stratul turnat anterior;
- In timpul betonarii se va verifica tot timpul pozitia armaturii si a
cofrajelor pentru a evita eventualele deformari sau deplasari. Cand apar aceste
deformatii se va opri betonarea pana la corectarea acestora in mod operativ.
- In timpul betonarii nu este admisa ciocanirea sau scurtarea armaturii
elementului ce se betoneaza si nici asezarea vibratorului pe armaturi;
- Se va urmari inglobarea completa a armaturilor in beton si respectarea
grosimii stratului de acoperire specificat in planuri.In cazul in care nu este
specificata grosimea stratului de acoperire aceasta va fi de 4.5 cm la elementele a
caror suprafata va fi in contact cu pamantul si 2.5 cm la restul elementelor.
- O atentie deosebita trebuie acordata umplerii complete a sectiunilor, la
noduri sau in zonele de imbinare fiind recomandabila indesarea betonului cu sipci
sau vergele, concomitent cu vibrarea lui,
- Este interzisa circulatia muncitorilor pe armaturi , cofraje sau betonul
proaspat.Circulatia este permisa pe podine special amenajate.
 - Durata maxima de intreruperi in timpul betonarii nu trebuie sa
depaseasca timpul de incepere a prizei betonului ce se poate considera 2h de la
prepararea acestuia in cazul cimenturilor cu adaosuri si 1.5h in cazul cimenturilor
fara adaos.
Daca din motive intemeiate nu se poate relua betonarea in acest timp, se
va face decat dupa pregatirea suprafetelor rosturilor.Inainte de inceperea betonarii
rostul de intrerupere se va trata corespunzator prin spituire , suflarea cu aer si
udarea cu apa, in vederea unei bune conlucrari. Pentru aceasta se va demonta
cofrajul pe o parte si se va curata bine dupa care se va remonta cofrajul.
4.2.3. Compactarea betonului:
Compactarea mecanica a betonului se face prin vibrare.
Se admite compactarea manuala ( cu maiul, vergele sau sipci in paralel cu
ciocanirea cofrajului ) in urmatoarele conditii:
- introducere vibratorului in beton nu este posibila din cauza
dimensiunilor sectiunii sau desimii armaturilor;
- intreruperea functionarii vibratorului ( defectiuni, intreruperi de
curent electric)
Procedeele de vibrare precum si modul de realizare a vibrarii vor
respecta prevederile " Codului de practica NE012-99"pct. 12.4.
Rosturile de lucru (de betonare) se vor evita pe cat posibil organizandu-
se executia astfel incat sa fie continua pe nivelul respectiv sau intre 2 rosturi de
dilator.
Tratarea rosturilor de lucru va fi conform NE012-99 pct. 13.
Dupa ce betonul a atins o rezistenta de 2.5 N/mmp partile laterale ale
cofrajelor se pot decofra conform NE012-99 pct 14.
Daca in urma decofrarii se constata defecte de turnare majore ( goluri,
segregari, neacoperiri de armaturi, etc.) se va trece la remedierea acestore numai
dupa consultarea proiectantului.
Defectele limita admisibile ale elementelor de beton si abaterile de la
dimensiunile din proiect sunt date in C56-85 si trebuie respectate conform
elementului respectiv.
Abaterile limita pentru lucrarile de fundatii sunt:
abateri dimensionale ale elementelor in plan orizontal +-20 mm, inclinarea fata
de orizontala de maxim 16 mm.
Pentru betonare pe timp friguros se va respecta C16-84.
Tratarea betonului dupa turnare se va realiza conform prevederilor NE012-99.
4.2.4 Tratarea betonului dupa turnare:
In vederea obtinerii proprietatilor potentiale ale betonului, suprafetele
elementului respectiv trebuie tratat si protejat functie de anotimp, tipul suprafetei.
Tratarea betonului este o masura de protectie impotriva:
- uscarii premature;
- antrenarea pastei de cimentdatorita ploii;
- diferente mari de temperatura in interiorul betonului;
- temperaturi scazute sau inghet;
Principalele metode de tratare sunt:
- mentinerea in cofraje;
 - acoperirea cu materiale de protectie ( prelate , rogojini) imediat ce
betonul a capatat o suficienta rezistenta pentru ca materialul sa nu adere
la suprafata de beton. Materialele de protectie trebuie sa fie mentinute
in permanenta umede.
- stropirea periodica cu apa incepand la 2 ore de la turnare si se va
repeta la interval de 2 - 6 ore in asa fel incat suprafate betonului sa fie
permanent umeda ;
- aplicarea de pelicule de protectie. In cazul in care temperatura scade
sub + 5 grade , nu se va proceda la stropirea cu apa ci se vor aplica
materiale sau pelicule de protectie.
Pe timp ploios suprafetele de beton proaspat se vor proteja cu prelate.

4.2.5.Abateri admisibile la lucrari de beton simplu si beton armat:

Abateri limita la dimensiunile elementelor executate monolit
- Lungimi (deschideri, lumini) ale grinzilor, placilor:
- pna la 3,00 m 16 mm
- 3,00-6,00 m 20 mm
- peste 6,00 m 25 mm
- Dimensiunile sectiunii transversale:
- grosimile placilor:
- pna la 10 cm inclusiv 3 mm
- peste 10 cm 5 mm
- latimile si naltimea sectiunii grinzilor si stlpilor:
- pna la 50 cm 5 mm
- peste 50 cm 8 mm
- Fundatii:
- dimensiuni n plan 20 mm
- naltimi pna la 2,00 m 20 mm
peste 2,00 m 30 mm

Abateri limita la forma data a muchiilor si suprafetelor

- Pentru 1 m lungime de muchie, respectiv 1 m2 de suprafata 4
mm
- Pentru lungimea totala a muchiei, respectiv suprafata totala, cu latura cea
mai
mare L:
L 3,00 m 10 mm
3,00 < L 9,00 m 12 mm
9,00 < L 18,00 m 16 mm
L > 18,00 m 20 mm

Abateri limita la nclinarea muchiilor si suprafetelor:

Inclinarea muchiei sau suprafetei fata de
verticala orizontala pozitia oblica
(din proiect)
- pe 1 m lungime sau 1 m2 de
 Inclinarea muchiei sau suprafetei fata de
verticala orizontala pozitia oblica
(din proiect)
suprafata (mm) 3 5 5
- pe toata lungimea sau toata
suprafata elementului (mm)
- stalpi, fundatii 16 20 16
- grinzi 5 10 10
- placi din planseu sau acoperis *- 10 10

Abateri limita de pozitie

- Axe n plan orizontal
- pentru fundatii 10 mm
- pentru stlpi, grinzi 10 mm
- Cote de nivel
- fundatii de structuri 10 mm
- placi si grinzi, cu deschidere pna la 6,00 m 10 mm
- idem, cu deschidere peste 6,00 m 16 mm

Abateri limita la armaturi pentru beton armat:

- La lungimile barelor
- sub 1 m 5 mm
- ntre 1 si 10 m 20 mm
- peste 10 m 30 mm
- La lungimea de petrecere a barelor
la nnadirea prin sudura 3
- La pozitia nadirilor 50 mm
- Distanta ntre axele barelor
- la grinzi si stlpi 3 mm
- la placi 5 mm
- la fundatii 10 mm
- ntre etrieri 10 mm
- La grosimea stratului de beton de protectie
- la placi 2 mm
- la grinzi, stlpi 3 mm
- la fundatii 10 mm
La mbinari si mbinari sudate se vor avea n vedere prevederile
normativului C 28-76.

Defecte limita ale betonului monolit

- Rupturi si stirbituri la muchii si colturi
- pna la fata exterioara a armaturilor principale cel mult 20
cm/m.
- pna la fata interioara a armaturilor principale, cel mult una de
maximum 5 cm lungime la 1 m.
 - cu adncimi mai mari dect precedentele si de maximum 1/4
din dimensiunea cea mai mica a sectiunii : cel mult una de maxim 2 cm lungime
la 1 m.
- cu adncimi mai mari de 1/4 din dimensiunea cea mai mica a
sectiunii: nu se admit.
- Segregari si lipsuri de sectiune, vizibile sau nu la fata elementului:
- pna la fata exterioara a armaturilor principale : max. 40 cm2/1
m2.
- pna la fata interioara a armaturilor principale : max. 40 cm2/1
m2.
- cu adncimi mai mari ca cele precedente dar pna la max. 1/4
din dimensiunea cea mai mica a sectiunii:
- la placi si plansee de acoperis maxim 20 cm2/m2.
- la fundatii masive maxim 30 cm2/m2.
- la grinzi, stlpi, buiandrugi maxim 5 cm2/m2.
Fisuri pentru elemente actionate cu ncarcarea de exploatare, numai n
limitele STAS 10102 - 75.
5. ARMATURI, MATERIALE , MANIPULARE, DEPOZITARE,
FASONARE:
Otelul beton folosit la armarea elementelor de constructii este otelul
neted OB 37 pentru armaturi usoare, repartitie si etrieri si otelul PC 52 profilat la
cald pentru armaturi de rezistenta curenta, otel spiralat inoxidabil pentru lucrari
de consolidari.
Otelul pentru armaturi trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate
cerute in STAS 438/1-89, STAS 438/2-90 si de NE012-99, conditii ce se verifica
pe baza certificatului de calitate al lotului de otel adus si prin incercari de
laborator.
Otelurile pentru armaturi trebuie depozitate separat pe tipuri si diametre
in spatii amenajate si dotate corespunzator astfel incat sa se asigure:
- evitarea erodarii otelului
- evitarea murdaririi otelului
- asigurarea posibilitatii de identificare usoara pe sorturi si diametre.
Fasonare si montarea barelor se va face in stricta conformitate cu
prevederile proiectului.Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie drepta si curate
in acest sens se vor curata eventualele impuritati sau rugina cu peria de sarma, in
zonele unde armatura se sudeaza.
Fasonarea se face in ateliere dupa ce in prealabil s-au identificat toate
barele necesare si posibilitatile de fasonare si montare si se va cere eventual
acordul proiectantului pentru modificarile necesare.
Otelul livrat in colaci se va indrepta inainte de fasonare prin tragere cu
troliul dar fara a produce deformari materialului, alumgirea maxima admisa este
de 1mm/m.
Se va urmari realizarea acoperirii armaturilor conform punctului
precedent.
Inainte de turnarea betonului se vor verifica din punct de vedere
calitativ lucrarile de armaturi si se vor corecta eventualele nepotriviri sau defecte.
 Verificarile necesare si abaterile limita sunt trecute in normativele NE
012-99 si C56-86 si se vor respecta intocmai.
Toate verificarile, rezultatele obtinute si observatiile facute se vor trece
in procesele verbale de lucrari ascunse.
6. LUCRARI DE ZIDARIE
6.1. Materiale:
5.1.1. Caramizile pline, caramizile si blocurile ceramice cu goluri verticale
sau orinzontale, trebuie sa ndeplineasca conditiile prevazute n:
- STAS 457-86 Caramizi pline presate pe cale umeda.
- STAS 5185/2-86 Caramizi si blocuri cu goluri verticale .
- STAS 8560-80 Caramizi si blocuri cu goluri orizontale, n care
sunt aratate conditiile de receptie, transport si depozitare a acestor materiale.
5.1.2. Mortarele folosite la executarea zidariei trebuie sa ndeplineasca
conditiile tehnice prevazute n STAS 1030-85 Mortare obisnuite pentru zidarie
si tencuieli. Clasificare si conditii tehnice si Instructiuni tehnice pentru
stabilirea compozitiei si prepararea mortarelor de zidarie si tencuielilor
indicativ C 17-82.
5.1.3. Betoanele si armaturile din otel beton din stlpisori si zidaria
complexa trebuie sa ndeplineasca conditiile tehnice prevazute n STAS 10102 -
75 Constructii de beton armat si beton precomprimat. Principii si metode de
calcul si alcatuire a elementelor.
6.2. Alcatuirea zidariilor
La alcatuirea zidariilor se vor respecta prevederile din STAS 10109/1 - 82,
si cele din normativul P2 - 85.
La ziduri cu grosimea de 1/2 caramida si de o caramida se admite folosirea
caramizilor sparte (jumatati sau mai mari) n proportie de cel mult 15 %.
Rosturile verticale vor fi tesute astfel ca suprapunerea caramizilor din 2
rnduri succesive pe naltime, att n cmp ct si la intersectii, ramificatii si la
colturi sa se faca pe minimum 1/4 caramida n lungul zidului si pe 1/2 caramida
pe grosimea acestuia. Teserea se va face obligatoriu la fiecare rnd .
Grosimea rosturilor orizontale va fi de 12 mm cu exceptia rosturilor
armate, iar a celor verticale va fi de 10 mm. Abaterile admise la grosimea
rosturilor sunt cele aratate n STAS 10109-82 si prezentate si n anexa acestui
caiet de sarcini.
Dimensiunea minima a stlpisorilor va fi de 25 cm, iar armarea minima de
410, cu etrieri 6 la20 cm. Stlpisorii se ancoreaza n zidarie cu mustati din otel,
conform normativ CR6/2006.
6.3. Indicatii tehnologice privind executia
Dimensiunile, marca si calitatea caramizilor, precum si marca mortarului
de zidarie vor fi obligatoriu cele prevazute n proiect. Compozitia mortarului va fi
cea aratata n STAS 1030 - 85 si n instructiunile tehnice C17 -82.
Consistenta mortarului, determinata cu conul etalon, pentru zidaria din
caramizi pline va fi de 8 - 13 cm, iar pentru zidaria din caramizi si blocuri cu
goluri verticale sau orizontale va fi de 7 - 8 cm.
Caramizile nainte de punerea lor n lucrare, se vor uda bine cu apa. Pe
timp de arsita udarea trebuie facuta mai abundent.
 Rosturile orizontale, verticale si transversale vor fi bine umplute cu mortar
pe toata grosimea zidului, lasndu-se neumplute pe o adncime de 1 - 1,50 cm de
la fata exterioara a zidului.
Rosturile orizontale de la zidaria din caramizi si blocuri cu goluri
orizontale, vor fi umplute cu mortar. Pentru realizarea rosturilor verticale,
mortarul se va aplica cu mistria numai pe portiunile marginale cu goluri nguste.
Orizontalitatea rndurilor de caramizi sau blocuri se obtine utiliznd rigle
de lemn sau metal gradate la intervale egale cu naltimea rndurilor de zidarie.
Riglele se fixeaza la colturile zidariei. Verificarea orizontalitatii se va face cu o
sfoara de trasat bine ntinsa ntre extremitatile zidariei.
Intreruperea executiei zidariei se va face n trepte, fiind interzisa
ntreruperea cu strepi.
Legaturile ntre ziduri, la colturi, intersectii si ramificatii se fac alternativ
functie de tipul de caramizi si blocuri ceramice utilizate si anume:
- primul rnd de caramizi se face continuu la unul din ziduri si se
ntrerupe la cel de al doilea n dreptul intersectiei. Rndul al doilea de la cel de al
doilea zid se va
face continuu, ntrerupnd pe cel de la primul rnd s.a.m.d.
Taierea caramizilor pline sau cu goluri verticale necesare pentru realizarea
legaturilor la colturi, intersectii, ramificatii etc. se va face cu ciocanul de zidarie
sau cu o unealta cu disc abraziv.
La zidaria din blocuri cu goluri orizontale, se folosesc jumatati de blocuri
care se livreaza odata cu cele ntregi. Se interzice taierea blocurilor cu ciocanul.
La executia zidariei complexe, n golurile realizate prin ntreruperea
zidariei n strepi la intervale de 1 - 4 rnduri pe naltime, se monteaza armatura
stlpisorilor si se ancoreaza de mustatile nivelului inferior.
Pe masura executarii zidariei n rosturile orizontale ale acesteia se aseaza
bare orizontale de legatura cu stlpisorii, nglobndu-se n mortar marca M50.
Rosturile zidariei din dreptul stlpisorilor se lasa neumplute pe adncime
de cca. 2 cm pentru realizarea unei legaturi ct mai bune cu stlpisorii.
Turnarea betonului se face n straturi cu naltime de cca. 1 m dupa udarea
prealabila a zidariei si cofrajului. Indesarea betonului se face cu vergele. Se
interzice folosirea n acest scop a vibratoarelor sau baterea cofrajului cu ciocanul.
La zidurile cu grosimea de cel putin o caramida, la fiecare gol se vor nzidi
3 ghermele de o parte si de alta a golului si cte 2 ghermele la fiecare gol de
fereastra. Ghermelele din lemn vor fi impregnate cu carbolineum. La zidurile cu
blocuri cu goluri orizontale, atunci cnd tocul sau captuseala nu acopera toata
grosimea zidului, golurile orizontale ale blocului se vor umple cu bucati de
caramizi care se fixeaza cu mortar.
Rosturile zidariei cosurilor se vor tese la fiecare rnd folosindu-se mortar
de marca minim M10. Executia va fi ngrijita, astfel ca suprafata interioara a
cosului sa fie neteda. Cosurile pe portiunea din podul cladirilor se vor tencui si se
vor spoi cu var. Deasupra nvelitorii zidaria se va executa cu rosturi pline. La
executarea cosurilor se va tine seama si de prevederile STAS 6793-86
Constructii civile, industriale si agrozootehnice, cosuri, canale de fum pentru
focare obisnuite la constructii civile. Prescriptii generale.
 Montarea obiectelor sanitare pe zidaria din caramizi si blocuri cu goluri
orizontale se va face cu dibluri de lemn, care se fixeaza n goluri existente cu
ajutorul unei freze sau cu o dalta subtire cu lama de 5 mm bine ascutita.
Conditiile de calitate si verificarea calitatii lucrarilor de zidarie de
caramida sunt cele aratate n STAS 10109/1-82 si n Instructiuni tehnice pentru
verificarea calitatii lucrarilor de constructii montaj indicativ C56-85. In anexa se
dau abaterile limita fata de dimensiunile stabilite prin prescriptiile legale n
vigoare.
Verificarea calitatii zidariilor se face pe tot timpul executiei lucrarilor,
conform prevederilor cap. 4 din instructiunile tehnice C 56-85, de catre seful de
echipa si maistru, iar la lucrari ascunse si de catre seful de lot si reprezentantul
beneficiarului. Pentru elementele de beton armat care intra n compunerea
zidariilor se aplica prevederile cap.3 din instructiunile tehnice C 56-85.
Rezultatele tuturor verificarilor care se refera la zidarii portante ce urmeaza a se
tencui sau care au rol de izolare termica sau fonica se nscriu n procesele verbale
de lucrari ascunse.
La nchiderea fazei de rosu se fac verificari scriptice si directe, prin sondaj,
pe baza carora comisia de receptie ncheie un proces verbal n care se
consemneaza verificarile efectuate, rezultatele obtinute si concluziile cu privire la
posibilitatea continuarii lucrarilor. La receptia preliminara a obiectului, comisia
de receptie procedeaza la verificarea scriptica si la verificari directe prin sondaj
privind planeitatea, verticalitatea zidurilor si dimensiunile golurilor.
La executarea lucrarilor pe timp friguros se vor lua masurile prevazute n
Normativ pentru executarea lucrarilor de constructii pe timp friguros.
6.4. Masuri de tehnica securitatii muncii si P.S.I.
La executarea lucrarilor de zidarie se vor respecta prevederile din
Normele republicane de protectia muncii aprobate de Ministerul Muncii si
Sanatatii, Normele de protectia muncii (constructii - montaj) aprobate de
M.C.Ind. si instructiunile privind protectia constructiilor la actiunea focului.
6.5.Verificari ce trebuie executate pe tot parcursul executarii lucrarilor
6.5.1.Verificari generale
Toate materialele, semifabricatele si prefabricatele care se folosesc la
executarea zidariilor se vor pune n opera numai dupa ce conducatorul tehnic al
lucrarii a verificat ca ele corespund cu prevederile proiectului si prescriptiile
tehnice. Verificarile se fac pe baza documentelor care atesta calitatea
materialelor si le nsotesc la livrare (certificate de calitate, fise de transport etc.),
prin examinarea vizuala si masuratori.
La caramizi si blocuri ceramice de zidarie se vor verifica dimensiunile,
marca, clasa si calitatea.
Verificarea mortarului si betonului provenit de la statii sau centrale de
beton se face pe baza fisei de transport n care se precizeaza marca, consistenta,
continutul de agregate mari, temperatura, precum si prin ncercari pentru
controlul realizarii marcii.
Verificarea armaturilor se face sub raportul diametrelor, sortimentului si
alcatuirii plaselor sudate.
Ghermelele si buiandrugii se vor verifica bucata cu bucata.
 Verificarea calitatii materialelor n momentul punerii n opera va consta n
urmatoarele:
- se va examina starea suprafetelor caramizilor si blocurilor,
interzicndu-se folosirea celor acoperite cu praf, alte impuritati sau gheata.
- se va verifica, n special pe timp calduros, daca se uda caramizile
nainte de punerea n opera.
- pe masura executarii lucrarilor, se va verifica daca procentul de
fractiuni de caramizi, nu depaseste 15%.
- prin masuratori cu conul etalon se va verifica la fiecare punct de
lucru si la fiecare sarja de mortar ct mai frecvent, daca mortarul de zidarie are
consistenta nscrisa n limitele normativelor P2-85, C14-82 si anume:
- 8..13 cm la zidaria din caramiza pline.
- 7..8 cm la zidaria din caramizi si blocuri cu gauri verticale si goluri
orizontale.
6.5.2.Verificarea calitatii executiei zidariilor simple consta n urmatoarele :
Prin masuratori la fiecare zid se va verifica daca rosturile verticale sunt
tesute la fiecare rnd, astfel ca suprapunerea caramizilor sau a blocurilor din doua
rnduri succesive pe naltime sa se faca pe minim 1/4 caramida n lungul zidului
si 1/2 caramida pe grosime.
Se vor verifica rosturile orizontale si verticale ale zidariei prin masurarea a
10-20 rosturi la fiecare zid; media aritmetica a masuratorilor facute cu precizia de
1 mm trebuie sa se nscrie n limitele abaterilor din anexa.
Vizual se va verifica la toate zidurile daca rosturile verticale si orizontale
sunt umplute cu mortar cu exceptia adncimii de 1... 1.5 cm de la fetele vazute
ale zidariei. Nu se admit rosturi neumplute.
Orizontalitatea rndurilor de zidarie se va verifica cu ajutorul furtunului de
nivel si dreptarului, la toate zidurile.
Modul de realizare a legaturilor zidariilor se va verifica la toate colturile,
ramificatiile si intersectiile, asigurndu-se executarea lor conform cu prevederile
din normativ C 126-75.
Grosimea zidurilor se va verifica la fiecare zid n parte.
Verificarea grosimii zidariei se face prin masurarea cu precizie de 1 mm a
distantei pe orizontala dintre doua dreptare aplicate pe ambele fete ale zidului.
Masurarea grosimii se face la trei naltimi sau puncte diferite ale zidului, iar
media aritmetica a rezultatelor se compara cu grosimea prevazuta n proiect.
Verticalitatea zidariei (suprafetelor si muchiilor) se verifica cu ajutorul
firului cu plumb si dreptarului cu lungimea de cca. 2.50 m. Verificarea se face n
cte trei puncte pe naltime la fiecare zid.
Planeitatea suprafetelor si rectilinitatea muchiilor se va verifica prin
aplicarea pe suprafata zidului a unui dreptar cu lungimea de cca. 2.50 m si prin
masurarea, cu precizia de 1 mm, a distantei dintre rigla si suprafata sau muchia
respectiva. Verificarea se face la toate zidurile.
Lungimile si naltimile tuturor zidurilor, dimensiunile golurilor si ale
plinurilor dintre goluri se verifica prin masurare directa cu ruleta sau cu metrul.
Media a trei masuratori se compara cu dimensiunile din proiect.
6.5.3. La zidaria complexa, conform normativului C 126-75 se vor verifica la
fiecare stalpisor de beton armat urmatoarele:
 - trasarea pozitiei stlpisorilor
- sortimentul si diametrele armaturilor
- dimensiunile si intervalele dintre strepii zidariei (atunci cnd
acestia snt prevazuti n proiect)
- pozitionarea corecta pe naltimea zidariei a armaturilor din
rosturile orizontale, prin care se realizeaza legatura stlpisorilor cu zidaria.
- cofrarea si betonarea stlpisorilor
6.5.4 Abateri limita fata de dimensiunile stabilite prin proiect sau prin
prescriptiile legale n vigoare

Nr. Abateri
crt. Caracteristicile zidariilor limita Observatii
mm
0 1 2 3
1. I. La dimensiunile zidurilor:
La grosimea de executie a zidurilor:
a. din caramizi si blocuri ceramice:

- ziduri cu grosimea de 63 mm 3
La zidurile cu materiale
- ziduri cu grosimea de 90 mm provenite din demolari
4 abaterile limita se pot majora
cu 50%
- ziduri cu grosimea de 115 mm
+4
-6
- ziduri cu grosimea de 140 mm
+6
-6
- ziduri cu grosimea de 240 mm
+6
-8
- ziduri cu grosimea >240 mm
10
2. La goluri
a. pentru ziduri din caramizi si blocuri ceramice
- cu dimensiunea golului < 100 cm

- cu dimensiunea golului >100 cm

10

+ 20
- 10
3. La dimensiunile in plan ale incaperilor :
- cu latura incaperii < 300 cm 15
- cu latura incaperii >300 cm
20
0 1 2 3
4. La dimensiunile partiale in plan
(nise, spaleti etc.) 10

5. La dimensiunile in plan ale intregii cladiri

50
6. La dimensiunile verticale :
30 pentru ziduri din caramizi ceramice Cu conditia ca denivelarile
30 pentru 1 etaj 20 unui planseu sa nu depaseasca
15 mm
 - pentru intreaga cladire (cu maximum 5
niveluri)
30
7. II. La dimensiunea rosturilor dintre caramizi sau
blocuri ceramice : +5 La stlpii portanti cu sectiunea
-rosturi orizontale 30 2 0.10 m2, abaterile limita se
micsoreaza cu 50%
-rosturi verticale +5
30 2
-rosturi la zidarii aparente 2
8. III. La suprafete si muchii
30 La planeitatea suprafetelor:
30 pentru zidarii portante 3 mm/m Maximum 10 mm pentru o
camera
30 pentru zidarii neportante 5 mm/m

30 pentru ziduri aparente, portante si 2 mm/m Cel mult 20 mm pe lungimea

neportante neintrerupta a zidului

b. La rectiliniaritatea muchiilor Cel mult 10 mm pe lungimea

30 pentru zidarii portante 2 mm/m neintrerupta a zidului

30 pentru zidarii neportante 4 mm/m Cel mult 10 mm pe etaj si cel

mult 30 mm pe intreaga
30 pentru ziduri aparente, portante si 1 mm/m inaltime a cladirii
neportante Cel mult 10 mm pe etaj
Cel mult 5 mm pe etaj si cel
c. La verticalitatea suprafetelor si muchiilor mult 20 mm pe intreaga
30 pentru zidarii portante inaltime a cladirii
3 mm/m
30 pentru zidarii neportante
6 mm/m
- pentru ziduri aparente, portante si neportante
2 mm/m

9. Abateri fata de orizontala a suprafetelor

superioare ale fiecarui rnd de caramizi sau Cel mult 15 mm pe toata
blocuri ceramice : lungimea neintrerupta a
30 pentru zidarii portante 20mm/m zidului

Cel mult 20 mm pe toata

30 pentru zidarii neportante 30 mm/m suprafata neintrerupta a
zidului

0 1 2 3
10. IV. La coaxialitatea zidurilor suprapuse Cel mult 30 mm dezaxare
- dezaxarea la un nivel fata de urmatorul 10 maxima cumulata pe toate
nivelele
- maxima pe intreaga constructie
30
11. V. La rosturile de dilatatie, de tasare si
antiseismice
Cel mult 20 mm pentru
- la latimea rostului + 20 intreaga inaltime a cladirii
- 10

- la verticalitatea muchiilor rosturilor 2 mm/m

7. SARPANTA
Clasificarea materialului lemnos folosit in constructii se poate face dupa
specie si gradul de prelucrare (STAS 856 71).
 Lemnul rotund de rasinoase si foioase se utilizeaza in constructii (STAS
104085 si STAS 4342-85).
Lemnul ecarisat se foloseste sub forma de:
- scnduri, avnd grosimi de maximum 40 mm si latimi mai mari dect
dublul grosimii, insa cel putin 8 cm
- dulapi, avnd grosimi mai mari de 40 mm, insa cel mult 100 mm si latimi
mai mari dect dublul grosimii, insa cel putin 10 cm
- sipci, avnd grosimi de maximum 40 mm si latimi de cel mult 6 cm
- rigle, avnd grosimi de peste 40 mm si sub 100 mm si latimi cel mult
dublul grosimii
- grinzi, avnd grosimea de minimum 100 mm si latimi egale sau mai mari
dect grosimea, care pot fi: cu doua, cu trei sau cu patru fete plane
- margini, piese de cherestea avnd fata interioara complet atinsa de
ferastrau, iar cealalta cel putin jumatate din lungime; in cazul in care fata
exterioara ramne neatinsa sau atinsa mai putin de jumatate
Dimensiunile curente si speciale ale principalelor sortimente de cherestea
de rasinoase folosite in constructii (STAS 942 88) corespund starii lemnului
pentru o umiditate de 15%.
Clasele de calitate pentru cheresteaua de rasinoase se stabilesc conform
STAS 1949-86, iar caracteristicile claselor de calitate se obtin prin sortarea
cherestelei in functie de defectele pe care le prezinta piesele de cherestea.
Lemnul folosit in constructii nu trebuie sa aiba o umiditate mai mare de
23%, sau cel mult 30% pentru piesele la care uscarea ar provoca slabirea
imbinarilor sau ar produce eforturi suplimentare. La elementele speciale (de
imbinare) ca pene, dornuri, eclise etc., umiditatea nu trebuie sa depaseasca 15%.
Principalele anomalii si defecte ale lemnului sunt precizate in STAS 1949-
86, care dupa felul si natura lor se pot clasifica in: defecte de forma ale
trunchiului; defecte de structura ale lemnului; defecte de noduri si crapaturi;
defecte provocate de insecte; defecte cauzate de microorganisme (ciuperci) si
paraziti vegetali.
Materialul lemnos folosit la elemente de rezistenta se imparte in trei
categorii, tinnd seama de destinatia piesei si de natura si marimea solicitarilor la
care sunt supuse. Pentru fiecare dintre categorii , numarul si marimea defectelor
materialului lemnos sunt limitate, trebuind sa satisfaca anumite conditii de
admisibilitate specificate in tabelul 4 pentru cherestea si in tabelul 5 pentru
lemnul rotund, din STAS 857-83. Defectele cele mai frecvent intlnite, care
influenteaza in mare masura calitatea (rezistenta) elementelor de constructi, sunt
nodurile.
7.1. Masuri de protectie contra putrezirii lemnului Prevenirea putrezirii
lemnului se poate face daca se are in vedere ca microorganismele care
produc putrezirea, in cea mai mare parte, se dezvolta la o umiditate a
lemnului de 20 30%. Deci, una dintre masurile de protectie consta in
reducerea umiditatii sub aceasta limita, fie prin uscare, fie prin alte masuri
care sa asigure att reducerea umiditatii, ct si izolarea lemnului care ar
duce la ridicarea ei. Masurile generale de protectie contra putrezirii
elementelor de constructie de lemn, in vederea maririi duratei de exploatare,
sunt reglementate de STAS 2925 67.
Cele mai sigure rezultate pentru marirea durabilitatii lemnului, se obtin
prin folosirea metodei de impregnare superficiala sau profunda cu substante
antiseptice (fungicide), care exercita asupra ciupercilor o actiune toxica.
Toate substantele trebuie sa corespunda conditiilor cerute de STAS 650
83 si STAS 651 83.7.2. Masuri de protectie contra incendiilor
Lemnul nu poate fi facut incombustibil, dar poate fi facut greu combustibil
si neinflamabil, prin: masuri constructive (in cazul constructiilor existente);
masuri chimice prin impregnarea pieselor de lemn, de obicei inaintea de punerea
lor in opera, cu diferite substante ignifuge.
Impregnarea lemnului cu substante ignifuge constituie un mijloc mai sigur
dect acoperirea cu vopsele ignifuge, intruct substantele patrund in interiorul
lemnului la o adncime mai mare. Pentru a putea fi folosite cu succes in vederea
ignifugarii lemnului, substantele ignifuge trebuie sa satisfaca conditiile prevazute
in STAS 652 83.

7.3 Tehnologia de montaj

Inainte de inceperea lucrarilor propriu zise de montaj sunt necesare
urmatoarele operatii:
- curatirea si degajarea de materiale a intregii suprafete a planseului
- trasarea axelor de montaj a popilor de lemn si de executarea
zidariei
-cofrarea si turnarea centurilor; se va da importanta deosebita
armaturilor inglobate in centuri pentru prinderea elementelor sarpantei
Montajul sarpantei se incepe prin pozarea si fixarea popilor
- se traseaza, se pozeaza si se executa imbinarile pentru pane
- se traseaza, se pozeaza si se executa imbinarile pentru capriori.

Intocmit
Ing. Timaru Valentina
TEHNOLOGIA DE EXECUTIE a lucrarilor de consolidare

Lucrarile de consolidare se executa in urmatoarea ordine:

- ETAPA I a Executia subfundarii;
 - ETAPA a -II a Executie centuri de la cota 0.50( sub cota trotuarului);
- ETAPA a III-a Realizare samburi din beton armat;
- ETAPA a - IV-a Executie planseu cota +3.60, in aceasta etapa se vor
executa si buiandrugii din beton armat deasupra golurilor de usi si fereste;
- ETAPA a - V -a Executie sarpanta;
- ETAPA a VI -a Camsuieli fisuri pereti.
ETAPA I a Executia subfundarii
Subfundarea se executa pe tronsoane de maxim 80 cm.
Pentru executarea subfundarii se va proceda astfel :
- se va sprijini peretele pe toata lungimea;
- se va demola trotuaruul sau pardoseala;
- se va indeparta molozul rezultat;
- se va executa sapatura la toate tronsoanele cu nr.1;
- se va indeparta molozul si pamantuil rezultat;
- se va curata de pamant talpa fundatieie existente ;
- se va cofra pe o parte fundatia noua cu palnie de turnare;
- se va turna betonul C12/15 in execs, avand grija sa nu ramana goluri
intre talpa fundatiei existente si betonul nou turnat;
- se va compacta betonul cu vibratorul cu lance sau cu vergele metalice;
- dupa intarire se va decofra.
ATENTIE: Este absolute obligatoriu ca sapatura si turnarea betonului sa se
faca la tronsonul sapat in aceeasi zi.
Dupa ce s-a turnat betonul in tronsoanele cu nr. 1 se trece la executia
tronsoanelor cu nr. 3;5;2 si 4.
Executia subfundarii la doua tronsoane alaturate se va face la minim 8 zile.
ETAPA a II-a Executie centuri la cota 0.50.
Se realizeaza cate doua centuri din beton armat monolit 2 x 15 x 30 cm
sub cota trotuarului de o parte si de alta a zidurilor interioare si exterioare.
Centurile se leaga intre ele cu bride din beton armat , armate cu cate 3
etrieroi O 12 OB 37din 80 in 80 cm.
Pentru realizarea centurilor C1 se va proceda astfel:
- se va demola trotuarul, respective pardoseala si se va indeparta
materialul rezultat;
- se va sapa si se va evacua pamantul;
- se va crea locasul centurii prin spargerea fundatieie maxim 5 cm
adancime si 30 inaltime pe cele doua fete ale zidului;
- se vor practica gaurile pentru bridele de prindere cu dimensiunile de 15
x 30 x latimea fundatiei si care se vor pozitiona in medie la 80 cm intre
ele;
- se va indeparta molozul;
- se va sulfa cu aer si spala cu apa locasul bridei si locasul centurii;
- se trateaza suprafata fundatiei si a bridelor cu lapte de ciment si aracet
in proportie de 60 % ciment si 40 % aracet;
- se monteaza carcasele centurilor se armatura bridelor;
- se cofreaza si apoi se toarna betonul C 16/20 cu agregat marunt;
- se vibreaza cu vibratorul cu lance.
ETAPA a III-a Realizare samburi din beton armat
 Samburii din beton armat monolit se ancoreaza in centurile realizate la cota
0.50 printr-o brida care devine cuzinet.
Pe inaltimea peretelui samburii din beton armat monolit se realizeaza prin
desfacerea zidariei existente in strepi cu adancirea rosturilor din zidarie .
Pentru executarea cuzinetilor se va proceda astfel:
-Se vor executa sprijiniri ale peretilor in zona de lucru;
- se va executa spargerea locasului necesar crearii cuzinetului;
- se va indeparta molozul rezultat;
- se va cura cu peria de sarma, sulfa cu aer si spala cu apa;
- se va amorsa suprafata cu lapte de ciment si aracet, 60 % ciment si 40 %
aracet;
- se va monta armatura cuzinetului si mustatile pentru samburi, avand
grija ca barele din cele doua centuri C1 sa fie continue;
- se va turna betonul si se va vibra cu vibratorul cu lance.
Dupa executarea cuzinetuli se poate trece la realizarea samburelui astfel :
- se vor executa sprijiniri ale planseului si peretilor in zona de lucru;
- se va executa spargerea zidariei ingrijit, avnd grija sa nu se deterioreze
o suprafata mare de zidarie, apoi se va indeparta molozul rezultat;
- se vor curate asizele zidariei de moloz se va sulfa cu aer si spala cu apa;
- se trateaza suprafata zidariei cu lapte de ciment si aracet 60 % ciment
si 40% aracet;
- se monteaza armatura si se cofreaza;
- se va turna betonul si se va vibra cu vibratorul cu lance.
ETAPA a- IV-a Executie planseu cota +3.60, in aceasta etapa se vor
executa si buiandrugii din beton armat deasupra golurilor de usi si fereste.
Pentru realizarea planseului din beton armat la cota + 3.60 se va proceda
astfel;
- se va demola sarpanta, planseul din lemn existent si se va indeparta
materialul rezultat , eventual se va recupera;
- se va demola zidaria pentru crearea centurilor, centurilor buiandrug si
buiandrugilor;
- se vor executa buiandrugii si apoi se va completa cu zidarie pana la cota
centurii;
- se va cofra planseul, grinzile, centurile si centurile buiandrug;
- se vor arma grinzile, centurile, centurile buiandrug si planseul;
- se va turna betonul C16/20;
- se va vibra.

ETAPA a- V -a Executie sarpanta-

ETAPA a VI -a Camsuieli fisuri pereti.
Executarea camasuielilor se va face astfel:
- se vor decoperta tencuielile pe cele doua parti ale zidului ce urmeaza a fi
camasuit;
- se curata de mortar rosturile dintre caramizi pe o adancime de 1 - 3 cm;
- se vor practica gauri O 25 mm, in asizele zidariei, gauri prin care se vor
trece agrafele de prindere a celor doua plase ce camasuiesc peretele;
 - se vor indeparta resturile de mortar de pe zidaria de caramida pe ambele
fete ale zidului si se va curata cu peria de sarma;
- se va sufla cu aer si se va spala cu apa peretele ce trebuie camasuit;
- se va amorsa suprafata cu o pasta de ciment cu aracet E 50 (60 % apa ,
40 % aracet, fata de ciment 100%). Prepararea pastei se va face astfel: se
amesteca apa cu aracetul E50 in proportii respectiv de 60% si 40%. Apoi se
introduce cimentul si se continua amestecarea pana la amogenizare. Acest
amestec se poate pune in opera in intervalul de 70 min; daca acest interval a fost
depasit, amestecul nu se mai poate folosi si se arunca. Aplicarea pastei se va face
abundent cu pensula ;
- se va monta armatura camasuielii sub forma de plasa sudata pe cele doua
fete ale zidului. Plasele se vor manta astfel incat sa depaseasca ultima fisura
marginala 80 cm. Intre plase si perete se pun distantieri de max. 1 cm;
- cele doua plase ale camasuielii se leaga cu agrafe, care se trec prin gaurile
create in zidarie;
- se va incepe betonarea care se va face cu mortar M 100
fara var si care se va aplica prin torcretare.

Intocmit
Ing. Timaru Valentina

7. ELEMENTE DIN GLULAM

Glulam (prescurtarea cuvintelor glued laminated timber), sau lemnul
lamelat incleiat, poseda o serie de calitati care il recomanda ca materie prima
pentru productia elementelor structurale folosite in majoritatea tipurilor de
constructii cum ar fi: locuinte, constructii industriale sau agrozootehnice, sali de
sport, piscine, magazine si centre comerciale, biserici, poduri pietonale si auto,
stalpi de inalta tensiune sau telegraf, monumente sau elemente de design interior.
Ca materie prima cel mai des este folosit molidul, deoarece are rezistenta
buna, aspect luminos si uniform, se usuca relativ incet si are o comportare buna
la modificarile de umiditate. Lemnul trebuie sortat dupa rezistenta conform EN
518 sau EN 519. La comanda se pot folosi si alte tipuri de lemn, cum ar fi: pin,
stejar, mahon, etc., acesta conferind produsului o alta infatisare, precum si alte
proprietati.
Lemnul lamelat incleiat se considera, din punct de vedere al proprietatilor
mecanice, ca un monolit, deoarece prin intermediul rosturilor incleiate se
realizeaza practic o legatura perfect rigida intre piesele asamblate. Pentru
realizarea elementelor din lemn incleiate se utilizeaza, de obicei, cleiuri rezistente
la actiunea umiditatii, la intemperii si biodegradare, iar lemnul folosit trebuie sa
corespunda anumitor cerinte privind continutul de umiditate, categoria de calitate
si dimensiunile in sectiune transversala.
O alta caracteristica importanta a lemnului incleiat consta in aceea ca poate
fi realizat din piese de dimensiuni mici si de calitati diferite, asigurandu-se astfel
folosirea rationala si valorificarea superioara a cherestelei. Totodata, prin
incleiere se obtin imbinari fara slabiri ale sectiunii transversale, iar forma acesteia
se poate realiza astfel incat sa permita folosirea cat mai rationala a materialului,
in functie de natura si de marimea solicitarii.
Deoarece, in general, cleiurile folosite in constructii se caracterizeaza prin
rezistenta la forfecare superioara rezistentei la forfecare a lemnului obisnuit,
lemnul lamelat incleiat poate fi considerat practic un monolit perfect. Adezivul
trebuie sa permita realizarea incleierii cu o rezistenta si o durabilitate suficiente
pentru a asigura comportarea corespunzatoare a ansamblului pe timpul intregii
durate de viata prevazute pentru structura. O rezistenta si o durabilitate suficiente
pot fi obtinute folosind adezivi in conformitate cu EN 301 si EN 302. Se folosesc
2 tipuri de adezivi, rezistenti la apa, apa sarata si la diferite conditii climatice.
Adezivul uscat nu emana gaze nocive nici macar in caz de incendiu.
In cazul unei alcatuiri corecte a sectiunii, lemnul lamelat incleiat se bucura
de proprietati fizico mecanice superioare lemnului obisnuit. Sporul de rezistenta
se obtine pe seama unei dispuneri rationale a materialului de calitati diferite pe
inaltimea sectiunii transversale, tinand seama de natura si marimea eforturilor
unitare, determinate de solicitarile la care este supus elementul de constructie.
Totodata, prin folosirea lamelelor cu dimensiunile sectiunii transversale relative
mici, efectul negativ al diferitelor defecte, specifice materialului lemons (noduri,
crapaturi) asupra rigiditatii si capacitatii de rezistenta a unui element din lemnul
lamelat incleiat este cu mult mai redus decat in cazul unui element identic,
executat din lemn obisnuit. Reducerea efectului negativ al defectelor se poate
explica prin aceea ca in cazul lemnului incleiat, influenta acestora se manifesta
numai pe o inaltime mica a sectiunii, egala cu grosimea unei lamele (scanduri sau
dulapi), deoarece suprapunerea lor in aceeasi sectiune este, practic, putin
probabila. In situatia in care elementul contine o lamela defecta eforturile din
aceasta se transmit la lamelele vecine.
Sistemul permite obtinerea de elemente structurale, cu sectiuni mari, cu
orice dimensiuni si forme (ca sectiune transversala si profil longitudinal) prin
suprapunerea si lipirea de scanduri subtiri (lamele) de grosimi mici (10
45 mm), din lemn foarte dens. Fabricarea elementelor de glulam se face prin
incleierea lamelelor care sunt in prealabil uscate in camere de uscare, obtinandu-
se astfel o umiditate constanta a produsului finit de circa 10 14%.
Materia prima, scandurile, se sorteaza si gradeaza in conformitate cu normele in
vigoare, iar cele care nu indeplinesc aceste conditii se caseaza.
Scandurile sunt taiate drept la capete si se frezeaza in sistem zig-zag
(degete). Pe terminatiile frezate se aplica adeziv si prin presare se incleiaza cu
celelalte scanduri prelucrate asemanator. Suprafetele lamelelor se slefuiesc
inaintea aplicarii adezivului pentru a obtine o aderenta cat mai buna intre ele.
Pentru a obtine calitatea dorita, incleierea se produce la temperaturi ridicate si
umiditate constanta, evitandu-se astfel uscarea suprafetelor exterioare ale
elementului din glulam si aparitia crapaturilor de suprafata.
La fel ca si lemnul normal, lemnul lamelat incleiat este neutru din punct de
vedere al emanatiilor de CO 2 si de aceea se poate refolosi/recicla sau se poate
incinera fara probleme.
Umiditatea
Daca elementele din glulam nu sunt in contact direct cu apa atunci
umiditatea normala a acestora va fi egala cu umiditatea aerului din mediul
inconjurator. Daca umiditatea interna a elementelor din glulam este diferita de
umiditatea in stare de echilibru, atunci modificarea acesteia va fi lenta, si cu cat
volumul elementului este mai mare cu atat aceasta modificare a umiditatii va fi
mai neobservabila. In mod normal, la dimensiuni mari variatiile de umiditate ale
aerului, in decursul zilelor si saptamanilor, aproape ca nu au nici o influenta
asupra umiditatii interne a elementului de glulam.
Elementele din glulam, la fel ca oricare alt element din lemn, se vor dilata
la cresterea umiditatii si se vor contracta la reducerea acesteia. In mod normal, se
poate lua in calcul, ca o modificare de 1% a umiditatii lemnului va determina
urmatoarele modificari ale dimensiunilor:
inaltime si latime 2,0 0 00
lungime 0,1 0 00 .
Umiditatea elementelor din glulam la livrare va fi de circa 12%, in mod
normal, umiditatea acestora variaza cu 4 5% in decursul anului. In cazul in care
elementul din glulam este supus actiunii directe a apei si nu este situat in spatii cu
aerisire buna, atunci umiditatea lemnului va creste cu 18 20%. O umiditate atat
de mare se va obtine in cazul in care lemnul lamelat incleiat va fi depozitat o
perioada lunga de timp, pe un santier de constructii, pe timp de toamna sau iarna,
fara a se lua masuri de protejare si depozitare a acestuia.
In cazul in care se foloseste lemn lamelat incleiat umed atunci nu se
recomanda incalzirea rapida a acestor constructii. Daca acest lucru se va
intampla, atunci umiditatea acestuia va varia, deoarece suprafata exterioara se va
usca si se va strange mai repede decat suprafetele interioare. Pe masura ce grinda
se va usca si in interior, cele mai multe fisuri se vor micsora si, in mod normal,
acestea nu vor mai influenta rezistenta grinzii.
Uscarea brutala/rapida a grinzilor supuse unor sarcini mari va determina
incovoierea acestora.
Elementele de glulam trebuie sa respecte urmatoarele abateri admisibile:
1 2 3
latime + 2 mm Toate latimile
- 2 mm
1 2 3
 inaltime + 4 mm h 400 mm
- 2 mm
+1% h > 400 mm
- 0,5 %
lungime + 2 mm l 20 m
- 2 mm
+ 0,1 % 2 m < l 20 m
- 0,1 %
+ 20 mm l > 20 m
- 20 mm
Perpendicularitatea sectiunii Abaterile de la unghiul drept nu pot fi
transversale mai mari de 1:50 transversale
Toate dimensiunile si tolerantele prezentate mai sus sunt valabile
pentru un element din glulam cu o umiditate de 12 %.

Daca prin contractul de livrare nu se specifica alte abateri, atunci se vor

respecta tolerantele specificate in EN 390.

Rezistentele lemnului lamelat incleiat

Glulam-ul poate fi omogen sau combinat in functie de calitatea materiei
prime si daca se foloseste acelasi tip de material.

Clase de rezistenta EN 1194:1999

Rezistente Valori GL 24c GL 24h GL 28c GL 28h GL 32c GL 32h
(N/mm2) caract. combinat omogen combinat omogen combinat omogen
1 2 3 4 5 6 7 8
incovoiere f m,k 24 24 28 28 32 32
Intindere f t,0,k 14 16,5 16,5 19,5 19,5 22,5
paralela cu
fibre
Intindere f t,90,k 0,35 0,40 0,40 0,45 0,45 0,50
perpendiculara
pe fibre
Compresiune f c,0,k 21 24 24 26,5 26,5 29
paralela cu
fibre

1 2 3 4 5 6 7 8
Compresiune f c,90,k 2,40 2,70 2,70 3,0 3,0 3,30
perpendiculara
pe fibre
Forfecare f v,k 2,20 2,70 2,70 3,20 3,20 3,80
Modul de E 0 11600 11600 12600 12600 13700 13700
elasticitate
paralel cu
fibre
Modul de E 90 320 390 390 420 420 460
elasticitate
perpendicular
pe fibre
Modul de G 590 720 720 780 780 850
elasticitate
transversal

Protectia elementelor de glulam

Lemnul lamelat incleiat se produce din lemn de esen moale i se
recomand s fie protejat corespunztor deoarece acesta se poate deteriora n
timp datorit influenelor biologice i climaterice.
1. Metoda constructiv: este cea mai bun metod de protecie pentru
meninerea umiditii constante a elementelor din glulam instalate n aer liber.
Aceast metod este preferabil deoarece protejarea lemnului prin impregnare nu
este eficient n cazul elementelor care prezint crpturi.
2. Tratamentul de suprafa: ofer impermebilitate oferind n acelai timp
i protecie mpotriva putrezirii, mucegaiului i mpotriva radiaiilor solare
ultraviolete.
3. Impregnarea cu lichid sub presiune nu se recomand deoarece prin
aceast metod lemnul nu va fi protejat n profunzime mpotriva ciupercilor. Alte
metode de impregnare prin care se asigur i protecia n profunzime a lemnului
sunt mai potrivite.

1. Metoda constructiv
Prin aceast metod suprafeele longitudinale i transversale ale
elementului sunt protejate integral mpotriva umezirii prin acoperire cu alte tipuri
de materiale rezistente la aciunea apei. n cazul n care se folosete i tratamentul
de suprafa se va obine o protecie foarte bun a lemnului.
Picturile de ap mprocate datorit contactului acestora cu pmantul pot
avea o aciune negativ asupra lemnului i din aceast cauz se recomand
nlarea elementelor din glulam cu 10 cm deasupra betonului, asfaltului sau a
dalelor i cu 20 - 30 cm deasupra suprafeelor cu pmnt.
n cazul n care elementele din lemn lamelat ncleiat se afl sub aciunea
direct a soarelui, se va produce o uscare rapid a suprafeelor neprotejate ale
acestora, n timp ce n interior lemnul va rmne umed. n acest caz, apariia
fisurilor va fi vizibil deoarece prile uscate au tendina s se contracte n timp
ce partea umed se va opune acestei contracii. Apariia fisurilor este mai
ntlnit la extremitile elementelor, deoarece transportul umiditii este mai
rapid n sensul fibrelor lemnului. Din aceast cauz se recomand protecia
extremitilor elementelor mpotriva aciunii soarelui prin acoperirea cu o
scndur sau cu o bucat de metal.
n cazul n care lemnul se umezete, este important s fie posibil
ventilarea acestuia pentru o uscare mai eficient. Trebuie s se mpiedice
umezirea lemnului, prin contact cu alte elemente de construcie umede (fundaii
sau grinzi din beton), folosindu-se membrane de protecie fcute, de exemplu, din
carton asfaltat sau elemente metalice.
2. Tratamentul de suprafa
Scopul tratamentului de suprafa nu se limiteaz numai la
impermeabilitatea lemnului, acesta trebuie s asigure i o cretere lent i
uniform a umiditii pentru a reduce riscul de apariie a fisurilor n lemn. Se
recomand ca tratamentul de suprafa s se fac cu pigmeni de culori neutre,
culoarea neagr nu se recomand deoarece duce la supranclzirea lemnului n
zilele nsorite, ceea ce va mri riscul de apariie a fisurilor n lemn.
Pigmenii protejeaz lemnul i mpotriva radiaiilor ultraviolete ale
soarelui. Pentru a mpiedica schimbarea culorii din cauza mucegaiului, trebuie ca
suprafaa s se grunduiasc cu un grund rezistent la putrezire i ciuperci (grund
pe baz de terebentin). Numai suprafeele exterioare vor fi protejate, deoarece
ptrunderea grundului n lemn este foarte redus. Acolo unde lemnul tratat la
suprafa este supus aciunii condiiilor atmosferice, trebuie aplicat periodic un
tratament de ntreinere. Cu ct lemnul lamelat ncleiat este mai bine protejat cu
att periodele dintre tratamentele de ntreinere vor fi mai lungi. Un tratament de
suprafa aplicat lemnului laminat ncleiat care este fisurat i crpat poate
determina creterea umiditii, deoarece apa poate ptrunde prin fisuri i n
acelai timp tratamentul de suprafa ncetinete procesul de uscare a lemnului.

3. Impregnarea
Impregnarea cu lichid sub presiune nu se recomand pentru elementele din
lemn lamelat ncleiat. Cea mai folosita metod n acest sens consta n ncleierea
lamelelor din molid impregnate n prealabil dar prin aceast metod se reduce
clasa de rezisten a glulam-ului.

Protecia pe antierele de construcii

Depozitarea: La stivuire trebuiesc folosite distaniere ntre elemente,
acestea se vor aseza n poziie vertical. Stivuirea trebuie fcut pe o suprafa
uscat i plan, n caz contrar se poate ntampla ca elementele din glulam s se
deformeze, mai ales dac este vorba de perioade de depozitare ndelungate.
Protejarea: n cazul depozitrii n aer liber, este necesar ca elementele din
glulam s fie protejate cu prelate sau folii de plastic, chiar i n cazul cnd acestea
sunt mpachetate n folii de plastic din fabric. Acoperirea elementelor trebuie
fcut n aa fel nct ventilarea acestora s fie posibil. Este recomandat
depozitarea, ct mai rapid posibil, n zone acoperite pentru a asigura o protecie
bun mpotriva apei/umezelii, n perioada de construcie. Glulam-ul suport apa
bine, dar apar probleme datorit modificrilor de form prin ncovoiere sau a
fisurilor care pot aprea la uscarea acestuia.
Ventilarea: n cazul n care folia de plastic se umezete la interior, din
cauza condensului, aceasta trebuie scoas, pentru ca lemnul s se usuce n aer
liber. Acolo unde este numai puin ap sub folie, este suficient ca folia s se
perforeze n locul respectiv pentru a fi posibil nlturarea apei.
Protejarea marginilor: sufele macaralei trebuie s fie late i marginile
elementelor trebuiesc protejate cu colare care s nu se striveasc lemnul sau s
nu lase urme pe lemn la ridicarea acestora cu macaraua.
 Uscarea: Elementele din glulam trebuiesc uscate ncet n cazul n care
umiditatea acestuia a devenit mult mai mare dect cea de 12 %, care este, n mod
normal, umiditatea la livrare. n felul acesta se evit apariia fisurilor care se
produc prin uscare rapid. n acelai timp se atrage atenia c ncovoierea
grinzilor se mrete n cazul n care uscarea are loc n acelai timp cu supunerea
acestora la o sarcin mare.
Elemente de asamblare: Pentru a se evita petele de rugin se recomand
folosirea elementelor de mbinare rezistente la coroziune, cum ar fi uruburi,
holuruburi, cuie sau aibe galvanizate sau din inox.

Tehnologia de executie a constructiilor din glulam

- pozitionarea placutelor sau a conexiunilor metalice in beton
- ridicarea stalpului si aducerea la pozitie, verificarea verticalitatii
- gaurirea stalpului la baza astfel incat sa nu se deterioreze lemnul.
Distantele minime pentru gauri sunt urmatoarele:
- intre buloane paralel cu fibrele: 7 ( este diametrul bulonului)
- intre buloane perpendicular pe fibre: 4
- fata de muchii paralel cu fibrele: 7
- fata de muchii perpendicular pe fibre: 4
- primele 2 buloane se monteaza pe diagonala conexiunii
- urmatoarele buloane se vor strange in zig-zag
- pozitionarea elementelor orizontale cu respectarea lungimilor de
rezemare din proiect, obtinute pe baza calculelor la strivire si forfecare
- montarea conexiunilor metalice intre grinzi si stalpi se poate face atat in
fabrica cat si pe santier
- elementele pentru prinderea panelor sau a altor elemente secundare se pot
monta din fabrica datorita preciziei de fabricare si a gradului de finisare, facand
ca montarea acestora in ansamblu pe santier sa nu devina un proces de lunga
durata. Prinderea elementelor se va face cu cuie striate. Se va acorda mare atentie
la transport a acestor elemente, deoarece daca nu sunt bine ambalate pot aparea
degradari in elementele de glulam.
Prinderile lemn lemn se vor realiza cu buloane si saibe pentru lemn
avnd min = 40 mm sau mai mare, conform calculelor de rezistenta.
Conexiunile metalice vor fi galvanizate sau tratate anticoroziv, pentru a se
evita aparitia petelor de rugina, sau chiar a deteriorarii conexiunilor metalice prin
ruginire.
Manipularea elementelor de glulam se poate face cu:
- buloane montate in elemente si urechi de agatare
- cu sufe si coltare pentru protejarea muchiilor.
Elementele de glulam se pot murdari (pata), de aceea se recomanda
manipularea cu atentie a acestuia pe santierele de constructii. Lemnul lamelat
incleiat se poate ambala, separat sau in pachete in functie de posibilitatile de
transport, in folie pvc. Rolul plasticului este de protejare impotriva murdaririi si
nu impotriva cresterii umiditatii.

Controlul calitatii
Controlul calitatii productiei cuprinde urmatoarele:
 - calitatea si umiditatea scandurilor
- rezistenta zonelor de incleiere
- calitatea finisajului lamelelor
- amestecul si aplicarea adezivului
- timpul si presiunea de incleiere
- temperatura si umiditatea in timpul incleierii lamelelor
- calitatea incleierii.
Elementele de glulam se controleaza continuu prin supunerea la incercari
de forfecare si delaminare a zonelor incleiate. Conditiile de calitate care trebuie
indeplinite sunt descrise in SR EN 391, Lemn lamelat incleiat incercarea la
desprindere in zonele de incleiere si SR EN 392, Lemn lamelat incleiat
incercarea la forfecare a zonelor incleiate.
Rezultatul probelor, cat si informatiile si data de fabricare, se inregistreaza
si se arhiveaza. Lemnul lamelat incleiat trebuie marcat (stampilat) astfel incat
urmatoarele informatii sa fie vizibile: numele fabricii producatoare, clasa de
rezistenta a lemnului, numele adezivului folosit pentru incleiere, saptamana si
anul de productie, numarul certificatului de calitate si numarul stas-ului SR EN
386.

Datorit dimensiunilor secionale mari lemnul lamelat ncleiat arde greu.

Focul se stinge singur ntr-o grind de lemn lamelat atta timp ct aceasta nu se
afl sub aciunea direct i constant a flcrilor, stratul carbonizat protejeaz
grinda mpotriva arderii interioare a acesteia i partea necarbonizat a grinzii i
pstreaz capacitatea portant n timpul unui incendiu. n funcie de cerine se
poate calcula, n conformitate cu norma ENV 1995-1-2, Eurocode 5: Calcul de
rezisten la foc, seciunea rmas dup un incendiu de X minute urmnd a se
verifica rezistena la eforturile din combinaia de ncrcri specific.
Din acest motiv construciile din lemn lamelat ncleiat sunt rezistente la foc
i se poate ajunge uor la ndeplinirea condiiilor stabilite de autoriti prin calcul
sau tratament de ignifugare.

8. PANOURI TERMOIZOLANTE TIP SANDWICH

Panourile termoizolante tip sandwich sunt prefabricate, compuse din doua

fete nemetalice intre care se injecteaza o izolatie de spuma poliuretanica rigida (
PUR ).
Recomandarile europene privind miezul poliuretanic prevad ca acesta sa
aiba suficienta rezistenta si rigiditate pentru a face fata la solicitari compuse
pentru incarcarile la care a fost proiectat panoul.
Aderenta dintre fetele panoului si miezul din PUR trebuie sa se realizeze
pe toata suprafata, ceea ce se intampla si in cazul acestor panouri.
Sistemul panourilor sandwich trebuie sa includa imbinari adecvate care sa
asigure conlucrarea dintre panouri si cadrul suport al structurii, tinand cont de
zgomont si intemperii, fara a distruge miezul panoului.
Panourile sandwich se utilizeaza de peste 25 ani in toate tipurile de
constructii. Ele au avut o influenta crescanda in domeniul constructiilor datorita
caracteristicilor foarte bune dovedite in exploatare, cum ar fi:
 - coeficient de transfer termic scazut, in comparatie cu celelalte materiale
termoizolante
- pe o perioada mare de exploatare de circa 25 de ani, s-a constatat ca
eficienta termoizolatiei practic nu a suferit modificari
- ca o consecinta a folosirii panourilor in constructii, se poate spune ca
economia de energie se ridica la aproximativ 45-50% din energia
necesara incalzirii ambientale
- miezul de PUR este format din celule inchise, ceea ce face panourile
impenetrabile la aer si umiditate
- sunt materiale de constructie cu o greutate proprie scazuta, fapt ce le
face usor manevrabile la montaj
- datorita greutatii reduse pot fi montate pe structuri usoare
- economia de materiale si manopera, timpul mic de realizare al
constructiei reduce considerabil costurile investitiei
- comportarea la foc este foarte buna, spuma poliuretanica sufera
fenomenul de auto stingere intr-un timp scurt ce variaza functie de
fetele panoului.

Ambalarea panourilor:
Dimensiunile unui panou sunt 1220 x 2440 x 105 mm. Panourile sunt
ambalate in plastic, asezate pe palet din lemn, in numar de 14.
Dimensiunea fiecarui pachet este :
lungime = 2510mm,
latime = 1290mm
naltime = 1470mm

Depozitarea panourilor:
La locul de montaj panourile trebuie sa stea pe suprafete plane. Se aseaza
distantieri sub panouri pentru a nu sta in apa in caz de ploaie.
Daca folia de plastic s-a rupt sau deteriorat se trece la lipirea, remedierea
acesteia, pentru a nu permite umezelii sa ajunga la placile de gips.
Daca panourile sunt depozitate pe o perioada mai lunga de timp este
indicat sa se mareasca spatiile intre pachete pentru a le proteja.

Montajul panourilor:
Ridicarea panourilor pe acoperis
In functie de baza materiala din santier panourile se vor monta astfel:
- daca exista macara tot timpul se pot aseza unul cate unul
- daca nu exista macara continuu atunci se ia un palet, sau mai
multe, si se aseaza pe acoperis, de acolo manipulindu-se cu dispozitive speciale
pentru montaj.

9. PANE/MONTANTI PENTRU SUSTINEREA PANOURILOR

Marimea si pozitia panelor/stalpilor se calculeaza pentru fiecare cladire in
parte, in conformitate cu capacitatea panourilor si cu incarcarile specifice cladirii
respective. Distanta maxima intre pane/montanti este egala cu lungimea panoului
2440 mm.
 Daca distanta intre pane/montanti este mai mica decat jumatate din
lungimea panoului (1220mm), imbinarea panourilor se poate face intre
pane/montanti.

Imbinarea panourilor intre pane/montanti:

Imbinarea panourilor pe pane/montanti se face cu ajutorul suruburilor
pentru lemn sau pentru otel laminat de dimensiuni 6.5 x 170 mm .
Numarul de suruburi se stabileste pentru fiecare cladire separat, iar distanta
maxima intre suruburi este de 400 mm.
De asemenea pentru fixarea panourilor unul de celalalt se folosesc suruburi
uz 3.5 x 35 mm, distanta intre acestea fiind de 150 mm.

Imbinarea panourilor pe pane/montanti:

Imbinarea panourilor intre pane/montanti sau in camp se face numai cu
ajutorul adezivului pe baza de poliuretan si a suruburilor uz de 3.5 x 35 mm
pentru gips pe fata cu gips. Aceleasi suruburi uz 3.5 x 35 mm sunt specifice si in
cazul imbinarilor pe placaj sau lemn. Distanta intre suruburi este tot 150 mm.

Lipirea imbinarilor la panouri

Pentru imbinarea panourilor intre ele se foloseste un strat de adeziv
impermeabil pe baza de poliuretan. Se recomanda folosirea unui adeziv care sa
realizeze o expandare si o umplere a golurilor intr-un timp cat mai scurt.
Pentru ca adezivul sa expandeze bine este indicat ca suprafata pe care se
aplica sa se umezeasca prin pulverizare cu apa, inainte sau imediat dupa aplicare.

Taierea panourilor
Montajul panourilor incepe prin alinierea randului de panouri la margine si
fixarea acestora de structura.
Pentru ca panourile sa se imbine corect si sa aiba o asezare buna, se vor
strange cu dispozitive speciale cum ar fi tevi filetate, intinzatoare cu clichet .
Producatorul va furniza toate informatiile necesare pentru alegerea acestui
dispozitiv in vederea asigurarii unei presari cat mai bune.
Acolo unde nu se pot folosi panouri intregi, acestea se vor taia la
dimensiunile dorite, cat si la formele dorite.Taierea se recomanda a fi facuta cu
un fierastrau care poate taia toata grosimea panoului dintr-o singura trecere. Daca
nu se dispune de acest tip de fierastrau taierea se poate executa si cu un circular
de mana cu adancimea de lucru a panzei de minim 60 mm.

Elemente de fixare a panourilor:

Pentru fixarea panourilor se recomanda suruburile galvanizate. Astfel
suruburile folosite sunt suruburi tip A 6,5 x 170 mm.
Este necesar ca inainte de fixare sa se realizeze gaurile pentru suruburi.
Diametrul gaurii difera in functie de suport si de recomandarile producatorului.
In panou se dau intotdeauna gauri cu diametrul de 6,5 mm. In suportul de lemn se
dau gauri de 4,5 mm.
Saibele de sub panouri sunt produse speciale, galvanizate la cald, cu
grosimea de 1,5 mm si diametrul de 45 mm.
 Acestea se aseaza pe panou cu cavitatea pe directia de insurubarea, astfel
incat partea superioara a capului surubului si saiba sa formeze o suprafata plana
dupa fixarea panoului. In placaj se face o largire in jurul gaurii astfel incit saiba
sa vina la suprafata panoului

Suruburi in placi la imbinari

Pentru o rezistenta mai buna a imbinarii panourilor suruburile 3,5 x
35 mm se insurubeaza la o distanta de 150 mm intre ele. Aceste suruburi se
folosesc atat pentru gips cat si pentru placaj.
Daca imbinarea panourilor nu necesita o presare foarte mare atunci se mai
pot utiliza cuie pe banda impuscate tot la o distanta de 150 mm intre ele.

10. TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A LUCRARILOR DE

CONSOLIDARE:

Lucrarile de consolidare se executa in urmatoarea ordine:

- Forajele verticale ce se realizeaza de la nivelul podului;
- Centurile de la nivelul cotei trotuarului;
- Subfundarea pe zona de alipire cu constructia noua;
- Spargerea zidului demisolului pentru realizarea accesului in constructia
noua
- Executia scarii de acces in demisolul nou;
- Planseul peste etaj cu realizarea samburilor de la nivelul zidariei podului;
- Centura de la partea superioara a zidului podului;
- Injectarile necesare in zidarie.

Tehnologia de executie pentru forare si armare ziduri:

Forarea gaurilor pentru introducerea de tije din otel beton care urmeaza a fi
blocate prin injectare, se executa cu foreza electrica speciala dotata cu capete
abrasive adecvate pentru taiere in caramida.
Forarea se face in uscat detritusul rezultat extragandu-se cu jet de aer
comprimat. Instalatia va fi dotata obligatoriu cu aspirator special cu sac de
inmagazinare a prafului.
Operatiunea se executa numai cu personal calificat sub supraveghere
tehnica permanenta.
Se cuprinde:
- forarea gaurilor
- evacuarea detritusului rezultat
- procurarea, confectionarea si montarea tirantilor
- injectarea cu mortar de ciment
Santierul va intocmi fise tehnice cu consemnarea parametrilor stabiliti de
catre proiectant, fise semnate de santier si dirigintele lucrarilor.

Mentiune speciala:
 In mod expres se atrage atentia asupra instructajului echipelor de lucru
privind masurile de supraveghere permanenta precum si luarea tuturor masurilor
de protectie a muncii pe toata perioada de executie.
Constructorul are in raspundere directa si nemijlocita prevederea masurilor
de protectie a muncii si respectarea NPSI in vigoare.

Tehnologia de executie a centurilor de fundatie:

- se va executa decopertarea terenului din jurul constructiei cat si a
unpluturilor de la interiorul constructiei conform detaliilor de executie a
centurilor.Aceasta decopertare se realizeaza pe lungimea unei incaperi si numai
pe unul din pereti. Dupa finalizarea lucrarilor de executie a centurilor pe acest
perete inclusiv umpluturile de o parte si alta a zidului se executa centurile pe
peretele urmator;
- se indeparteaza mortarul si materialul degradat din unele zone, se perie
suprafata cu peria de sarma, cu un jet de aer comprimat si apoi se spala cu un jet
de apa.
- se executa golurile in fundatie pentru montarea de legaturi intre cele doua
centuri, se perie suprafata sparta cu peria de sarma, cu un jet de aer comprimat si
apoi se spala cu un jet de apa ca si suprafata fundatiei. Se va asigura o sprijinire
a elementelor de structura pe zona de executie spargerilor.
O data cu realizarea golurilor de legatura intre cele doua centuri de
fundatie se verifica si existenta si pozitia tijelor din forajele verticale.
- suprafata de fundatie sparta ca si suprafata fundatiei curatata se trateaza
cu lapte de ciment cu adaos de aracet E50, in proportie de 40% aracet si 60%
ciment. Inainte de intarire acesta se freaca bine cu peria de sarma pentru aderenta
cu betonul;
- se excuta cofrajul pentru cele doua centuri
- se vor monta carcasele de armatura din goluri pentru ancorarea barelor
logitudinale din centuri si carcasele de armatura ale centurilor avand grija pentru
asigurarea lungimii de ancoraj a barelor longitudinale.;
- se toarna betonul cu agregat marunt in exces pentru a asigura patrunderea
betonului in golurile realizate in fundatie. Betonul va avea o consistenta fluida si
va fi vibrat.
Subfundarea constructiei:
- Se sapa langa fundatie in exterior pana la cota fundatiei existente;
- Se executa sapatura pana la cota de fundare pe tronsoane de 80 cm - 1.00
m lungime. Distanta intre doua fronturi simultane de atac este de 4.00 m;
- Se cofreaza zona de subfundare;
- Se toarna betonul ,de consistenta fluida, in exces pe trosonul sapat. Se
vibreaza betonul si se verifica cu multa atentie ca betonul sa patrunda bine sub
fundatia existenta si sa nu ramana spatii libere intre betonul nou si fundatia
existenta
- Sapaturile vor ramane deschise cat mai putin - strictul necesar pentru
executia lucrarilor. Se vor executa toate lucrarile (sapaturi, cofraje si turnari de
betoane in blocul de fundatie) pe fiecare tronson in parte;

Tehnologia de executie a planseului din beton:

 - se va folosi planseul de lemn drept cofraj pentru turnarea planseului din
beton peste care se va pozitiona o folie din plastic prin care san u se scurga
laptele de ciment. Pe perioada executiei lucrarilor se va sprijini cu grinzi si popi
metalici planseul de lemn.
- se vor realiza sliturile in pereti pentru prin care se ancoreaza planseul in
zidarie. Se vor folosi scule ascutite fara a se produce socuri sau dislocari.
- se indeparteaza mortarul si sparturile de caramizi cu peria de sarma si cu
un jet de aer comprimat si apoi prin spalare cu un jet de apa.
- suprafata de zidarie sparta se trateaza cu lapte de ciment cu adaos de
aracet E50, in proportie de 40% fata de cantitatea de ciment. Laptele de amorsaj
trebuie sa contina suficienta apa pentru ca peretele de caramida sa poata sa-l
absoarba pana la saturare. Inainte de intarire acesta se freaca bine cu peria de
sarma pentru aderenta cu betonul;
- se monteaza armatura planseului, armatura din dintii de rezemare ai
planseului si carcasele de armatura ale samburilor.
- se toarna betonul in planseu si in dintii realizati;
- dupa intarirea betonului se trateaza suprafata de zidarie sparta ca mai sus,
se monteaza cofrajele pentru samburi si se toarna betonul

Tehnologia de executie a centurilor de la nivelul podului:

- se va executa decopertarea tencuielilor si umpluturilor de pe zidurile pe
care se vor executa centurile de la nivelul podului;
- se va executa santul in zidaria cornisei pentru executarea centurii din
beton. Se vor folosi scule ascutite fara a se produce socuri sau dislocari.
- se vor adanci si rosturile dintre caramizi 3-4 cm;
- se indeparteaza mortarul si sparturile de caramizi, se perie suprafata cu
peria de sarma si cu un jet de aer comprimat si apoi se spala cu un jet de apa.
- suprafata de zidarie curatata se trateaza cu lapte de ciment cu adaos de
aracet E50, in proportie de 40% aracet si 60% ciment. Laptele de amorsaj trebuie
sa contina suficienta apa pentru ca peretele de caramida sa poata sa-l absoarba
pana la saturare. Inainte de intarire acesta se freaca bine cu peria de sarma pentru
aderenta cu betonul;
- se ralizeaza cofrajul pentru centuri;
- se vor monta armaturile din centuri avand grija pentru asigurarea lungimii
de ancoraj a barelor;
- se toarna betonul cu agregat marunt.
- armarea si betonarea santurilor pentru centuri se va executa imediat dupa
saparea fiecarui tronson
- pe toata perioada executiei lucrarilor se va asigura sprijinirea elementelor
de rezistenta.

Intocmit:
Ing. Vintilescu Florin