Sunteți pe pagina 1din 36

Macro

1.Pneumonia lobara
=inflamatia exudativa localizata in alveolele pulmonare si este det de pneumococ; M , lobul
pulm afectat este marit de V
1. stadiul de congestie ( ziua 1-2)
M : lobul afectat este consolidat, rosu-violaceu , umed , partial crepitant ( la sectionare se elim
lichid sero-sanguinolent)
m: reteaua capilara parieto-alveolara este intens congestionata iar alveolele contin exudat seros
=lichid granular omogen, bogat in proteine cu putine neutrofile si agenti infectiosi =alveolita
seroasa
2. stadiul de hepatizatie rosie ( ziua 3-4)
M: lobul pulm consolidate,rosu-brun, compact, ferm la palpare ( supraf de sectiune este umeda si
rugoasa , nu elimina exudat )
m: reteaua capilara este congestionata , alveolele contin exudat fibrinos sub forma de retea ,
eritrocite si ag infectiosi=alveolita fibrinoasa
exudatul fibrinos trece dintr-o alveola in alta prin porii lui Cohn ;
3. stadiul de hepatizatie cenusie ( ziua 5-7)
M : lobul condensat are tenta cenusie ; la sectionare se elimina lichid tulbure ( bogat in neutrofile
)
m: reteaua capilara parieto-alveolara intens congestionata , in alveole se gasesc numeroase
neutrofile si MF =alveolita leucocitara;

4. stadiul de rezolutie ( incepe in ziua 8-9 si continua timp de 3 sapt )


in cazurile necomplicate , exudatul se elimina prin expectoratie si rezorbtie ; alveolele raman
intacte
2.Tuberculoza fibro-cazeoasa cavitara apicala
( prin eliminarea cazeumului lichefiat printr-o bronsie )
Caverna recenta : cavitati multiple de material amorf , galben , de consistenta redusa ; cavernele
pot contine bride vasculare iar ruperea lor hemoptizie ;
Tuberculoza fibro-cazeoasa cavitara avansata
- in cazurile netratate , cand pot sa apara arii mari de leziune cazeificate si caverne;
caverna veche : pereti netezi , incojurata de tes fibros din org conj ;

3.Tuberculoza nodulilor limfatici peritrahiali


Tuberculoza pulmonara este o boala infectioasa pulmonara cu transmitere aerogena determinata
de Mycobacterium tuberculosis , ce determina tesuturi de inflamatie granulomatoasa si o reactie
de hipersensibiliare de tip intarziat ;
a. complexul primar tuberculos Ranke (cu 3 componente )
* focarul Gohn lez nodulara , de cul galben-cenusie , cu centru cazeificat , incapsulat ( 1 cm)
- localizat subpleural , in zona mediana a plamanului , in segm inf ale lobului sup
- se poate vindeca prin incapsulare , cicatrizare , calcificare
* limfangita tuberculoasa - rezultatul diseminarii infectioase din focarul Gohn la gangl
regionali , traheobronsici ( prin interm vaselor limf )
*limfadenita tuberculoasa inflamatia tuberculoasa a ganglionilor limfatici regionali ( hilari )
- gangl hilari sunt mariti de V , fermi , cretosi , cu mici arii negre de necroza
82.Tuberculoza renala miliara.
Definitia de tuberculoza.
Tuberculoza este o boala infectioasa cronica,in care se pot afecta organele omului,dar mai
frecvent plaminii cu urmatoarele particularitati :ubicuitatea infectiei ;duplicitatea ,care in functie
de corelatia imunitatii si alergiei poate fi o manifestare a infectarii cit si a imbolnavirii ;
polimorfismul manifestarilor clinico-morfologice ;evolutia ondulata
Particularitatile histologice ale rinichiului.
Focarele precoce apar in stratul cortical,iar in caz de progresare a procesului in papilele
piramidelor,aici incepe procesul distructiv cu formarea unor cavitati.Tesutul interstitial renal este
infiltrat cu limfocite,histiocite cu un amestec de celule epitelioide.
Structura granulomului tuberculos.
O zona de necroza cazeoasa incojurata de o coroana de celule dispuse in ordinea
urmatoare :imediat in jurul necrozei sint situate celule epitelioide cu nuclei alungiti,palizi,avind o
dispozitie radiara printre ele se observa celule gigante polinucleate Langhans cu citoplasma
eozinofila si nucleii asezati sub forma de potcava sau coroana.In citoplasma lor se pot gasi bacili
Koch fagocitati.La periferia granulomului se atesta un briu de celule limfoide,printre care pot fi
macrofage si plasmocite.Este caracteristica lipsa capilarelor sangvine in granulomul tuberculos si
persistenta fibrelor de reticulina.
Clasificarea tuberculozei hematogene.
Se evidentiaza 3 varietati :
1. Tuberculoza hematogena generalizata
2. Tuberculoza hematogena cu leziuni predominant pulmonare
3. Tuberculoza hematogena cu leziuni predominant extrapulmonare
Complicatiile renale si extrapulmonare
Obturarea lumenului ureterului cu mase cazeoase duce la dezvoltarea pionefrozei.Treptat procesul
inflamator trece pe caile urinare,vezica urinara,prostata,epididem.La femei se afecteaza mucoasa
uterului,trompele uterine,arareori ovarele.In tuberculoza hematogena se afecteaza de asemenea
glandele endocrine,SNC,ficatul,membranele seroase.

74.Bronhopneumonia
Este inflamatia exudativa produsa de infectie bacteriana , localizata in bronsiole si alveolele din
jur .
m : - in focarul de condensare pulmonara se evidentiaza
o central : o bronsiola cu inflamatie purulenta a peretelui si exudat purulent in
lumen ( bronsiolita)
o periferic : in alveolele din jurul bronsiolei se gaseste o inflamatie acuta exudativa
in diferite stadii de evolutie ; peribronsiolar , leziuni de alveolita purulenta ; in
afara focarului purulent sunt leziuni de alveolita fibrinoasa ; la periferia focarului
sunt leziuni de alveolita seroasa ;
o intre focarele de bronhopneumonie exista parenchim pulmonar aerat sau cu o
supradistensie a spatiilor alveolare ;

Pneumonie focala.
Definitia de pneumonie in focar.Pneumonia de focar se numeste inflamatia
plaminilor,dezvoltata in legatura cu bronsita si bronsiolita.Are caracter de focar si poate fi o
manifestare morfologica a pneumoniilor acute primare(de ex. in infectii respiratorii virale) si
secundare(ca o complicatie a mai multor boli).
Care este mecanismul de aparitei a pneumoniei in focar.
La dezvoltarea pneumoniei in focar contribuie bronsita acuta,infamatia raspindindu-se pe tesutul
pulmonar endobronsic(pe cale descendenta,de obicei in bronsita sau bronsiolita catarala),mai rar
peribronsic(de obicei in bronsita si bronsiolita distructiva).Pneumonia in focar apare pe cale
hematogenain generalizarea infectiei.Dezvoltarea bolii este favorizata in caz de autoinfectie in
caz de aspiratie-pneumonie prin aspiratie,fenomenele de staza-pneumonia hipostatica,in
aspiratie si tulburari neuroreflexe-pneumonia postoperatoare.
Focarele deinflamatie apar de obicei in segmentele posterioare si posterodistale ale plaminilor
II,VI,VIII,IX,X.In functie de dimensiunile focarelor distingem pneumonie miliara,acinoasa,
lobulara-confluenta,segmentara si polisegmentara.In alveole se acumuleaza exudat cu impuritati
de mucus,multe neutrofile,macrofagi,eritrocite,epiteliu alveolar descuamat,uneori cantitati mari
de fibrina.Exudatul se repartizeaza neuniform.Septurile alveolare sint invadate de infiltrat
celular.
Consecintele si diagnosticul diferential cu pneumonia franc-lobara.
Focarele de pneumonie se pot carnifica sau supura cu formarea abceselor ;daca focarul e
amplasat sub pleura e posibila dezvoltarea pleuriziei.
Ce varianta de inflamatie sunt caracteristice in patologia data?
Inflamatia de catarala-seros ,mucos,purulent,mixt
Inflamatia purulenta

74. Bronhopneumonie(pneumonie focala)


193. Bronhopneumonie n curs de carnificare (coloraie H-E)
Indicaii:
1. Substituirea maselor de fibrin din lumenul alveolelor cu esut de granulaie (organizare).
2. Septuri interalveolare ngroate.
79.Tuberculoza pulmonara (VII-8)
=boala infectioasa pulmonara cu transmitere aerogena det de Mycobacterium tuberculosis ce det
in tesuturi inflamatie granulomatoasa si o reactie de hipersensibilizare intarziata .
m : granulomul tuberculos este lez elementara si este alc din :
- cel gigante multinucleate , tip Langhans , cu dispozitie centrala
- cel epitelioide cu dispozitie in placard in jurul celulei gigante
- coroana de Ly specific sensibilizate si nesensibilizate
- caracteristic este tendinta la fuzionare a granuloamelor cu cazeificarea lor;
- necroza cazeoasa ( prin citoliza imuna ) apare sub forma unei arii acidofile nestructurate care
prezinta la periferie elemente ale granulomului tuberculos ;
Definitia de tuberculoza miliara.
Tuberculoza este o boala infectioasa cronica(in care se pot afecta toate organele,dar mai frecvent
plaminii) ce se caracterizeaza prin predominarea diseminarii in plamini,pe cind in alte organe
foliculii tuberculosi lipsesc sau sint solitari.In plamini sint prezenti numerosi foliculi tuberculosi
miliari.
Particularitatile microscopice ale plaminului.
In parenchimul pulmonar se observa granuloame tubrculoase avind in centru o zona de necroza
cazeoasa eozinofila,amorfa,lipsita de nuclei,inconjurata de o coroana de celule dispuse in ordinea
urmatoare :imediat in jurul necrozei sint situate celule epitelioide cu nuclei alungiti,palizi,avind o
dispozitie radiara printre ele se observa celule gigante polinucleate Langhans,iar la periferie un
briu de celule limfoide,printre care pot fi macrofage si plasmocite.
Consecintele tuberculozei pulmonare.
In tuberculoza pulmonara primara se poate dezvolta meningita tuberculoasa se poate dezvolta
meningita tuberculoasa,pleurita,pericardita,peritoniata.In tuberculoza secundara cele mai multe
complicatii tin de caverna :hemoragii,scurgerea continutului cavernei in cavitatea pleurala,ceea
ce duce la pneumotorax si pleurita purulenta(empiem pleural).In legatura cu evolutia de lunga
durata a bolii orice forma de tuberculoza se poate complica prin amiloidoza.
Structura granulomului tuberculos.
O zona de necroza cazeoasa incojurata de o coroana de celule dispuse in ordinea
urmatoare :imediat in jurul necrozei sint situate celule epitelioide cu nuclei alungiti,palizi,avind o
dispozitie radiara printre ele se observa celule gigante polinucleate Langhans cu citoplasma
eozinofila si nucleii asezati sub forma de potcava sau coroana.In citoplasma lor se pot gasi bacili
Koch fagocitati.La periferia granulomului se atesta un briu de celule limfoide,printre care pot fi
macrofage si plasmocite.Este caracteristica lipsa capilarelor sangvine in granulomul tuberculos si
persistenta fibrelor de reticulina.
In ce organe poate aparea afectul primar Ghon si ce forma morfologica de necroza se dezvolta
in tuberculoza ?
In caz de contaminare aerogena apare in plamini subpleural in segmentele cele mai bine aerate.
In caz de contaminare alimentara se dezvolta in intestin.
Se dezvolta necroza cazeoasa.

73.Pneumonie franc lobara(stadiul de hepatizatizare


cenusie).
73.Pneumonie franca lobara,stadiul de hepatizatie cenusie
Definitie de pneumonie crupoasa.
Pneumonia crupoasa este o boala acuta infecto-alergica in care se afecteaza unul sau citiva lobi
pulmonari,in alveole apare exudat fibrinos,iar pe pleura-depozite fibrinoase.
Particularitatile microscopice ale plaminului. observa patrun
In lumenul alveolelor se observa acumulari de fibrina si neutrofile.Se observa patrunderea
filamentelor de fibrina prin porii alveolari dintr-o alveola in alta.Scade intensitatea hiperemiei.
Stadiile si modificarile tesutului pulmonar la fiecare etapa de evolutie a pneumoniei crupoase.
Stadiul de congestie ( 24 de ore) se caracterizeaza prin hiperemie severa si edem microbian al
lobului lezat ;in lichidul edematos se depisteaza un numar mare de agenti patogeni.Se observa
crestarea permiabilitatii capilarelor,inceputul diapedezei eritrocitelor.Plaminul e usor condensat,
hiperemiat considerabil.
Stadiul de hepatizatie rosie(a 2-a zi de boala) se amplifica diapedeza eritrocitelor,ce se
acumuleaza in lumenul alveolelor.La ele adera un supliment de neutrofile,printre celule se depun
filamente de fibrina.In exudatul alveolar se depisteaza un numar mare de pneumococi,supusi
fagocitozei de neutrofile.
Stadiul de hepatizatie cenusie(a 4-5 zi de boala).In lumenul alveolelor se acumuleaza fibrina si
neutrofile,care impreuna cu macrofagii fagociteaza pneumococii in curs de scindare. Se observa
patrunderea filamentelor de fibrina prin porii alveolari dintr-o alveola in alta.Numarul
eritrocitelor supuse hemolizei se micsoreaza,scade si intensitatea hiperemiei.Are loc actiunea
fibrinolitica a neutrofilelor asupra fibrinei.
Stadiul de rezolutie(a 9-11 zi de boala).Exudatul fibrinos sub actiunea fermentilor proteolitici ai
neutrofilelor si macrofagelor se supune lichifierii si rezorbtieiSe produce purificarea plaminului
de fibrina si pneumococi :exudatul se elimina prin drenajele limfatice ale plaminului si cu sputa.

Care este rolul neutrofilelor in rezolutia pneumoniei ?


Sub actiunea fermentilor proteolitici ai neutrofilelor exudatul se supune lichifierii si rezorbtiei.Se
produce purificarea plaminului de fibrina si pneumococi :exudatul se elimina prin drenajele
limfatice ale plaminului si cu sputa.
Complicatiile pulmonare si extrapulmonare.
Complicatiile pulmonare se dezvolta ca urmare a dereglarii functiei firinolitice a neutrofilelor.In
insuficienta acestei functii masele de fibeina se supun organizarii,sunt invadate de tesut de
granulatie,care maturizindu-se,se transforma in tesut cojunctiv fibrilar matur-carnificare.In caz
de activitate exagerata a neutrofilelor e posibila dezvoltarea abcesului si a gangrenei pulmonare.
Asocierea puroiului la pleurizia fibrinoasa duce la empiem pleural.
Complacatiile extrapulmonare se observa la generalizarea infectiei.In caz de generalizare
limfogena apare mediastinita purulenta si pericardita,in cea hematogena-peritonita,abcese
metastatice in encefal,meningita purulenta,endocardita purulenta,endocardita acuta ulceroasa sau
ulcero-polipoasa,mai frecvent a inimii drepte,artrita purulenta.
Alveolita leucocitara (VII-3)
Apare in stadiul de hepatizatie cenusie(ziua 5-7) a pneumoniei lobare ( =inflam exudativa
localizata in alveolele pulmonare det frecvent de pneumococ ).
m: - se observa reteaua capilara parieto-alveolara intens congestionata
- in alveole se gasesc numeroase neutrofile si macrofage = alveolita leucocitara
- 35.Pneumonia interstitiala (VII-6)
Survine in colectivitati de sugari si copii distrofici cu spitalizari repetate , det de Pneumocystis
carinii.
m: - inflamatie plasmocitara in peretii alveolelor pulmonare cu ingrosarea acestora
- alveolele sunt ocupate de un exudat spumos in bule de sapun ce contin corpusculi
hematoxilinofili ( chisturi ) de Pneumocystis .
Bronhopneumonie Pneumonie franca lobara

Pneumonie lobara,stadiul de hepatizatie cenusie

Macro Nr. 64 (15) Anevrism sifilitic al aortei


complicatie a sifilisului tertiar , ce se localiz in segm ascendent al aortei ;
M: - port ascendenta a aortei prez o dilatatie sacciforma a peretelui ; peretele anevrismal sifilitic
prez cicatrici de cul alb-sidefie , cu form secundara de placi ATS ; cav anevrisamala contine un
tromb mic , unic , aderent la perete;
Complicatii : tromboembolii sistemic
Definiie: este o boal veneric infecioas cronic, care se caracterizeaz prin afectarea pielii,
mucoaselor, organelor interne, oaselor, sistemului nervos cu o alterare succesiv a stadiilor lor.

Etiologie:
- cauzat de Treponema palidum

Cile de contaminare:
1. sexual
2. extragenital = dobndit
3. congenital = contaminare intrauterin a ftului

Manifestarea a crei perioade a sifilisului este afeciunea i localizarea de preferin:


1. perioada primar:
- poarta de intrare cu formarea amcrului dur
localizare:
a) la contaminarea sexual: pe organele genitale (glanda penisului, labiile mari, mici)
b) la contaminarea extragenital: pe mucoasa cavitii bucale, gingii, degetele minii

2. perioada secundar: -6 10 sptmni


- formarea sifilidelor
- pe pile i mucoase
- sub aspect de: rozeole, papuple, pustule

3. perioada teriar:
- formarea goemlor
- sub form de inflamaie interstiial difuz cronic
localizare:
- ficat, plmni, peretele aortei, esutul testiculelor

Morfogeneza anevrismului sifilitic al aortei:


- se dezvolt mezaortita sifilitic
- localizare: pe partea ascendent i n arcul aortei, deasupra valvei
- pe intim apar tuberoziti albicioase cu depresiuni cicatriceale dau aspect de piele
angrinoid
- modificrile se ntrerup n arc sau n partea descendent
- n peretele aortei proces inflamator ce se rspndete din partea vasa-vasorum i
adventiie spre tunica medie
- scade rezistena peretelui aortei are loc lrgirea lumenului

n ce direcie progreseaz anevrismul:


n direcie ventral
- poate uzura sternul i sectoarele adiacente a costelor
- se poate bomba

Complicaii:
1. leziune aortic sifilitic
2. trecerea infiltratului gomos la arterele coronare
3. stenoza orificiilor arterelor coronare
4. insuficien coronar.
33.Mezaortita sifilitica(micro)
Apare arterita productiva ,care sfirseste cu arterioscleroza. Afecteaza mai des aorta. Se dezv
mezaortita sifilitica(dupa 15-20 ani de La contaminare)de obicei barbati 40-60ani
- localizare: pe partea ascendent i n arcul aortei, deasupra valvei
- pe intim apar tuberoziti albicioase cu depresiuni cicatriceale dau aspect de piele
angrinoid
- modificrile se ntrerup n arc sau n partea descendent
- n peretele aortei proces inflamator ce se rspndete din partea vasa-vasorum i
adventiie spre tunica medie
- aici au loc aglomerari de cel limfoide,plasmatice,cel gigantice
Langhans,fibroblasti,uneori mici focare de necroza
- infiltratul inflamator distruge fibrele elastice ale tunicii medii ,in ea apar cimpuri de tes
conjuctiv cu fragmente de fibre elastice
- scade rezistena peretelui aortei are loc lrgirea lumenului
Complicatii:anevrism sifilitic al aortei,leziune aortica sifilitica a valvulei,stenoza orific arterelor
coronariene si insuf coronariana
Macro: Tuberculoza fibro-cavitar(ftizia)

Forma a tuberculozei secundare, pentru c e caracteristic cavitii de


descompunere, iar apoi formarea de caverne pe locul focarului de infiltratie.
Cavitatea de descompunere apare n urma lizei purulente. i lichifierea maselor
caseoase, care se elimina cu sputa.Astfel apare pericolul diseminrii i eliminrii
m/o n mediu. Cavernele au o form rptund sau oval, diametrul 7-5 cm i
comunic cu lumenul bronhiei i comunic cu lumenul bronhiei segmentare.
Peretele cavernei consta din 2 straturi: intern- din mase caseoase, etxern- din tesut
pulmonar condensat ca urmare a inflamatiei. MACRO
36. EMFIZEM PULMONAR CRONIC DIFUZ
Acumularea excesiva de aer in plamin. Plaminul este marit,consistenta e moale,elastica,in timpul
sectionarii se aude crepitatie. Complicatii pot fi pneumotorax si cord pulmonary.
Definitie: continut excesiv de aer in plamini si marirea dimensiunilor.
Clasificare:
- cronic obstructive difuz: cauzat de bronsita si bronsiolita cronica predecesoare si sechele.
Afecteaza carcasa elastic si colagena in legatura cu activarea proteazelor leucocitare, alastazei si
colagenazei. Plaminii sunt mariti in dimensiuni, destinsi, palizi, nu se colabeaza, din lumen nu se
scurge exsudat muco-purulent.
-cronic de focar: in jurul focarelor tuberculoase vechi, cicatricelor postinfarctice, in segmentele
I-II. Se observa formarea de cavitati cu peretii netezi.
-vicariant: dupa rezectia unei parti sau pulmonectomia. Insotita de hipertrofia si hiperplazia
elementelor structural.
-primar: atrofia peretelui alveolar, reducerea retelei capilare.
-senil: obstructive.
-interstitial: patrunderea aerului in tesutul interstitial al plaminului prin rupturile alveolelor in
timpul miscarilor de tuse fortate.
5. HIPERTROFIA VENTRICOLULUI DREPT AL INIMII.
Se maispune cord pulmonar, pentru ca se dezvolta in bolile cronice pulmonare. Grosimea in
norma este de 2-3mm, la hipertrofie se mareste conform gradului.
Hipertrofia- mrirea n volum i mas a celulelor, esutului, organului (cordului).
Variantele de hipertrofie, caracteristica lor, exemple:
Exist hipertrofie adevrat, determinat de creterea n volum a structurilor care efectueaz
funciaspecializat a organului, i hipertrofie fals (pseudohipertrofie), cnd mrirea n volum
(mas) a organuluieste condiionat de proliferarea excesiv a esutului conjunctiv i a celui
adipos.
Dup mecanismul apariiei se disting urmtoarele varieti de hipertrofie veritabil:
a) hipertrofia de lucru (compensatorie)-survine n urma activitii funcionale excesive a
organului.
b) hipertrofia vicariant- hipertrofia unuia dintre organele-
perechi (plmnii, rinichii, suprarenalele)n urma scoaterii din funcie a organului contralateral,
de exemplu hipertrofia plmnului restant dupextirparea chirurgical (pneumectomia) a celuilalt
plmn n cazurile de tuberculoz, abces, boal broniectatic, cancer etc;
c) hipertrofia neurohormonal-survine n urma tulburrilor neurohormonale cu modificarea
balaneihormonilor care exercit o aciune stimulatorie asupra creterii organelor i esuturilor .
Exemple: hipertrofia uterului i a mamelelor n cursul sarcinii i lactaiei sub aciunea
hormonilor placentari i ai corpului galben ovarian;
ginecomastia -hipertrofia glandelor mamare la brbai cauzat de hipofuncia glandelor sexuale;
hipertrofia glandular a endometrului n urma hipersecreiei de hormoni estrogeni;
TABLOUL MACROSCOPIC: Dimensiunile si masa inimii sunt marite. Peretele ventricolului
drept este ingrosat, grosimea lui poate atinge 1-1,5 cm (norma 0.2-0.3 cm), iar muschii
trabeculari si papilari sunt mariti in volum.
1. insuf cardiaca dr
-cauze : bronhopneumopatia obstructiva cronica , fibroza pulm
- modif la niv cavitatilor drepte si staza venoasa sistemica retrograda
M: cord marit de V , VD hipertrofiat cu perete ingrosat , cavitatile VD si AD contin sange
rezidual , orif tricuspidian este largit ;
staza cronica in circ venoasa sistemica se manif prin :
- congestie pasiva cronica in viscerele abd
- edeme ale tes moi
- acumulari de transudat intracavitar
Complicatie : tromboza venoasa
MALADIILE CARE SE POT SOLDA CU HIPERTROFIA VENTRICOLULUI DREPT AL
INIMII: Se observ n hipertensiunea micii circulaii n cursul diferitelor
afeciuni pulmonare cronice: emfizem pulmonar, pneumoscleroz, tuberculozcronic, boala
broniectatic etc. (de aici i denumirea de cord pulmonar), precum i n leziuni valvulare
cardiace.

MICRO
50. CARCINOM PULMONAR PAVIMENTOS
NECORNIFICAT(spinocelular sau epidermoid)
Se dezvolta din epiteliul bronhiilor si mai rar din epiteliul alveolar Cancer bronhogen al plaminilor.
Central si periferic, mixt.
CENTRAL: infiltratia substantelor cancerigene (fum de tigara).
PERIFERIC: substante cancerigene cu limfa si singe.
Poate fi inalt diferentiat,moderat si slab diferentiat.
Inalt :form cheratine in multe cellule cu constituirea perlelor canceroase
Moderat: mitoze si polimorf celulelor dintre care unele contin cheratina
Slab: polimorfism si mai pronuntat al celulelorsi nucleelor(cel poligonale si fusiforme),un nr mare de
mitoze,keratina doar in unele celule
CAUZA: procese inflamatorii cronice.
MORFOGENEZA: modificari precanceroase ale epiteliului. Bronhii de calibru mare de hiperplazie
bazocelulara, displazie, metaplazie pavimentoasa.
CLASIFICARE:
Localizare: central, perferic, mixt
Crestere: endobronsic, exobronsic
Forma: placa, nodular, endrobronsicdifuz, ramificat
Aspect: c.pavmentos, c.anaplastic, c.gl.bronsice, c.adenoscoamos
COMPLICATII: metastaze limfogene, hematogene, atelectazie, moarte.
50. Carcinom pulmonar pavimentos necornificat (coloraie H-E)
Indicaii:
1. Metaplazia pavimentoas a epiteliului bronic.
2. Cmpuri de celule tumorale atipice poliforme.

51. METASTAZE DE CARCINOM PULMONAR NEDIFERENTIAT IN


MIOCARD.
METASTAZE- process de deplasare in organism a proceselor tumorale, insamintare, multiplicarea lor la
distanta de I, formind noduli tumorali II.
PE CALE LIMFATICA:
1. Nodul tumoral metastatic
2. Celule canceroase nediferentiate
3. Miocard cu distrofie granuloasa
Metastazele atit limfogene cit si hematogene se observa in 70% cazuri. Primele m. limfogene apar in
gangl peribronsici si de bifurcatie apoi cervicali. Din hematogene mai frecv sunt in ficat,encefal,oase.
Cancerul paRAHILAR DA MAI DES LIMFOGENE,Iar cel periferic hematogene
51. Metastaze de carcinom pulmonar nedifereniat n miocard (coloraie H-E)
Indicaii:
1. Nodul tumoral metastatic.
2. Celule canceroase nedifereniate.
3. Miocardul adiacent cu distrofie proteic.
Macro-
1.bromhopneumonie abcedanta
Se vad mai multe focare de rotunde i forme neregulate, n dimensiuni de la un cap de chibrite uneori
fuzioneaz una cu alta ,consistenta densa, fr aer sau putin, cu suprafaa neted , alb - gri. Acestea sunt
centrele de inflamaie n esutul pulmonar - focarele de pneumonie.
n jurul unor focare se formeaz un perete alb, iar coninutul focarelor devine consistena unei smntni
groase. Se dezvolt o complicaie a pneumoniei - abcesul.
Pneumonia abcesiv se poate dezvolta cu septicopatie, una dintre formele clinico-morfologice de sepsis.
32. Bronhopneumonie abcedant.

2.Pneumonie focala
Pneumonie focal (pneumonie) - este o variant de concentrare pneumonie acut a procesului infecios i
inflamatorii la un segment limitat a esutului pulmonar.
Pe o seciune din esutul pulmonar se determin focare multiple cu dimensiunea de aproximativ 2-3 cm, o
specie granular, o consisten dens, o culoare galben-cenuiu care iese peste suprafaa inciziei. n
lumenul coninutului bronhiilor - muco-purulente, pereii bronhiilor sunt ingrosati;

31. Pneumonie focal confluent.

Pneumonia cazeoasa, complicatie acuta a tuberculozei, se prezinta ca o arie condensata de culoare


galbuie, insotita de multiple cavitati mici cu pereti anfractuosi si detritus cazeos, ce poate fi identificat si
la nivelul bronsiolelor
Dispozitia cavernelor tuberculoase este preferentiala in lobii superiori, dar se pot dezvolta si varful lobilor
inferiori, lobul mediu sau chiar in piramidele bazale. Dimensiunea este variata, de la 1 cm pana la caverne
gigante, care ocupa un intreg lob.
Diagnostic diferential: abcesul pulmonar, neoplasmul pulmonar excavat, tumorile pulmonare benigne,
chistele aeriene,in special cele solitare, dilatatiile bronsice, in special forma "pseudo-chistica" sau chistele
bronsice, chistul hidatic evacuat, micozele pulmonare cavitare, infiltratele fugace ulcerate, silicoza
pseudotumorala cavitara, emfizemul bulos.
Tuberculoza fibro-cavitara Formarea cavitii din formele incipiente ale tuberculozei ine n
cele mai dese cazuri de necrotizarea maselor cazeoase (sub aciunea enzimelor proteolitice) n focarul
pneumonic i detaarea lor n bronie (cavitatea pneumoniogen) n alte cazuri cavitatea se formeaz n
urma infectrii micobacteriene a broniectaziei sau ulcerului tuberculos al peretelui bronial (cavitate
bronhogen) Caverna totdeauna este drenat de una sau dou bronii Starea broniei de drenaj
influeneaz starea ulterioar a cavernei.
La preparat. Prezena unor caverne deformate, cu dimensiuni mari i perei groi pe un fondal fibros
pe alocuri emfizem pulmonar opaciti bronholobulare diseminate n regiunile inferioare deformarea
hilului i retracia lui superioar deplasarea mediastinului n direcia plmnului lezat.
Consecinte: Hemoragie pulmonar Pneumotorax spontan Pleurezie Empiem Fibroza pulmonar
Broniectazii Cord pulmonar cronic
195. AMELOBLASTOM.
195. Ameloblastom. Coloraie H-E.

Indicaii:
1. Epiteliu odontogen (cordoane de celule epiteliale).
2. esut fibro-conjunctiv.

Ameloblastomul (adamantinomul) este o tumoare benign cu cretere distructiv local manifest.


Ea este cea mai frecvent form de tumoare odontogen. Pentru ea sunt tipice fenomenele de
distrucie multifocal a esutului osos al maxilarului. Mai mult de 80 % de ameloblastoame se
localizeaz n mandibul, n regiunea unghiului i corpului maxilar la nivelul molarilor. Nu mai
mult de 10% din tumori se localizeaz la nivelul incisivilor. Tumoarea de cele mai multe ori se
manifest la vrsta de 2040 ani, dar uneori poate fi i la copii. Tumoarea crete lent, timp de
civa ani, brbaii i femeile se afecteaz cu aceiai frecven.
Macroscopic maxilarul este ngroat, fusiform i este supus resorbiei. Examenul radiologic
denot o zon de distrucie cu caractere multilocular, unilocular sau polichistic. Se disting doua
forme clinico-anatomice chistic i solid. Prima se ntlnete frecvent, a doua - rar. Tumoarea este
prezentat sau de esut dens de culoare albicioas, uneori cu incluziuni brune i chisturi sau de
chisturi multiple
Histologic se disting formele: folicular, plexiform (reticular), acantomatoas, bazocelular i
granulocelular. Cele mai frecvente sunt formele foliicular i plexiform. Ameloblastomul folicular
este constituit din insulie cu epiteliu de form rotund sau neregulat. n centrul focarelor celulele
au forma stelat, iar la periferie epiteliul este odontogen cilindric sau cubic. n consecina
proceselor distrofice, n limita insulielor adesea se formeaz chisturi. Structura acestor forme de
ameloblastom amintete pe cea a organului de smal.
Forma plexiform a tumorii const din travee de epiteliu odontogen cu ramificaii bizare i
structuri histologice diferite. n forma acantomatoas se observ metaplazie epidermoid cu
formarea keratinei. Forma bazocelular a ameloblastomului amintete cancerul bazocelular. n
forma granulocelular epiteliul conine un mare numr de granule acidofile. Ameloblastomul
adeseori recidiveaz.
130. SIALADENITA INTERSTITIALA.

130 Sialodenit interstiial cronic. (H-E).

Indicaii:
1. Infiltrat inflamator n stroma interlobular.
2. Ducturi dilatate.
3. Creterea esutului conjunctiv periductal.
4. esut glandular.

Inflamatia glandei salivare. Pot fi I si II.


Cauza:
1) infectie virala
2) bacterii, ciuperci patrund pe diferite cai

TIPURI: seroasa, purulenta, gangrenoasa

Interstitiala productive cronica- infiltrate inflamator, ducturi dilatate, tesut conjuctiv si glandular in sndr.
Sjogren.

COMPLICATII: scleroza glandei, atrofia sectoarelor si functiei ei, xerostomia.


126.Bronhopneumonie abcedata
Activitatea exagerata a neutrofilelo duce la formarea abcesului.
Bronhopneumonia abcedanta apare la distrugerea peretelui si la trecerea inflamatiei pe tesutul pulmonary
adiacent cu dezvoltarea ulterioara a necrozei , supurarea si formarea abcesului. Pereteleabcesului e format
din tesut pulmonary condensat . abcesele bronhogene sunt multiple. Se cicatrizeaza spontan sau capata
evolutie cronica

90.Epulis fibro-anginomatos
Stadiu de proliferare a tesutuluiindusa de excitarea cronica a gingiei provocatade traumatism
Aspect: fungoid, rotund.
Forme: angiomatos, fibromatos, gigantocelular,
Epiteliu, vase deformate , infiltrate tesut conjuctiv.
Complicatii ( se exulcereaza, resorbtie marginala , dintele devine mobil

90. Epulis fibro-angiomatos Coloraie H-E.

Indicaii:
1. Epiteliu superficial.
2. Vase sanguine neoformate.
3. esut conjunctiv.
4. Infiltraie limfo-histiocitar.

Epulis angiomatos: vase de snge multiple de tip capilar, printre care se numr fascicule de esut
conjunctiv fibros. Schimbri reactive n epiteliul integrat: acantoz i parakeratoz
Epulisul fibros la seciune are aspect fibrilar i culoare albicioas. La
microscopie consist din esut fibroconjunctiv matur (fibrom dur) cu puine vase
neoformate. Uneori se pot evidenia depozitri calcaroase, focare de esut osos
sau osteoid. Suprafaa de multe ori este exulcerat. esutul osos al alveolei
poate fi supus resorbiei - dintele devine mobil. Epiteliul mucoasei are semne de
parakeratoz i acantoz.
Epulisul angiomatos la incizie are culoare roietic datorit capilarelor
multiple de neoformaie (hemangiom capilar). ntre vase se situeaz benzi de
esut fibroconjunctiv tnr i adeseori depozitri de hemosiderin. Uneori se
dezvolt granulaii cu componente de inflamaie cronic, atunci vorbim despre
epulisul granulomatos.

91.Epulis gigantocelular
Stadiu de proliferare a tesutuluiindusa de excitarea cronica a gingiei provocatade traumatism
Epulisul celular gigant microscopic este alctuit din dou tipuri principale de celule tumorale: celule
gigantice multinucleate care particip la resorbia celulelor osoase (osteoclaste), celule gigantice
mononucleare care particip la construcia de noi fascicule osoase.
Constadin tes conjunctiv bogatin vase sangvine cu pereti sinusoizi. Numar mare de cellule gigantice
(osteoclaste) ,prezenta focarelor de hemoragii
Complicatii : exulcerare ,resorbtia marginala, Epulisul gigantocelular (granulomul periferic cu
celule gigante) este o formaiune cu aspect crnos i consisten elastic, de culoare roie
ntunecat cu nuan cafenie. Structura microscopic este similar cu a osteoblastoclastomului
central i este format din celule mici (osteoblaste ) i gigante polinucleate (osteoclaste). Stroma
este prezentat de capilare de neoformaie i celule fuziforme de tip fibroblastic. n
pseudotumori de asemenea pot fi ntlnite hemoragii focale i aglomerri granulare de
hemosiderin 91. Epulis gigantocelular. Coloraie H-E.

Indicaii:
1. Epiteliul superficial.
2. Vase sanguine.
3. Celule gigante polinucleate de tipul osteoclatilor.

196.Adenom pleomorf a glandei salivare reprezint aproximativ 2-4% dintre toate tumorile
maligne ale glandelor salivare. Degenerarea malign a unui adenom pleomorf poate apare rareori, dar rata
crete odat cu vechimea evoluiei tumorii benigne (de regul, peste 10 ani). Caracteristica clinic este
creterea rapid, cu debut brutal a unei tumori care anterior a prezentat o cretere lent de-a lungul anilor.
Macroscopic, tumora apare ferm, nencapsulat, nodular, cu arii de necroz central i hemoragie.
Microscopic, diagnosticul se bazeaz elementele maligne care infiltreaz o mas tumoral ce prezint
trsturile histologice ale unui adenom pleomorf. Componenta malign poate aprea ca un
adenocarcinom, carcinom cu celule scuamoase sau carcinom nedifereniat. Carcinomul ex-adenom
pleomorf are un comportament biologic agresiv i prognostic nefavorabil. Metastazele regionale i la
distan sunt obinuite.
196. Adenom pleomorf al glandei salivare. Coloraie H-E.

Indicaii:
1. Structuri epiteliale (ducturi, aglomerri de celule).
2. Componentul condroid al tumorii.

217.Cancer amaplastic al gl.salivare


Global sunt tumori rare, reprezentnd aproximativ 2-3% dintre tumorile glandelor salivare. Unii
histopatologi le mpart n dou grupe: de joas malignitate respectiv de nalt malignitate, dei toate au un
comportament biologic agresiv. Conform unor recente cercetri, pot fi efectuate cteva studii de
imunohistochimie pe specimene de esut obinute prin biopsie sau seciuni tumorale, care s contribuie la
identificarea acestor subtipuri histopatologice. Coloraia AgNOR (silver nucleolar organizer region)
poate diferenia leziunile benigne sau inflamatorii de cele maligne, ns nu poate distinge tipurile
histologice sau gradding-ul tumoral .Coloraia imunohistochimic pentru pRb sau p130, un membru al
familiei Rb de gene supresoare tumorale, a fost direct corelat cu un grad de nalt malignitate a
cancerelor salivare. Absena imunocoloraiei pentru p63 n celulele mioepiteliale a fost asociat cu
malignitatea i pierderea diferenierii. Aceast tehnic poate fi folosit pentru identificarea celulelor
maligne, n diferenierea adenoamelor pleomorfe de carcinoamele ex-adenoame pleomorfe.
217. Cancer anaplastic al glandei salivare. Coloraie H-E.

Indicaii:
1. Nodul tumoral:
a) celule tumorale atipice i polimorfe;
b) stroma fibroconjunctiv.
2. esut glandular nemodificat.
Micropreparate
N.90 Epulisul fibro-angiomatos
Definitie+ putin macro
Descriere histologica(microscopic) + Clasificare
N91. Epulisul gigantocelular
epulisii, se constata modificari reactive (parakeratoza, acantoza,
hiperplazie,pseudoepitelimatosa).

N.218.Pulpita cronica fribrozanta


Definitie: Pulpita este o inflamatie a pulpei dintelui.
Etiologie: Principala cauza este infectia. Se dezvolta ca consecinta a carii medii si profunde a
dintelui, cind microbii si toxinele lor patrund in pulpa prin canaliculele dentinare. Patrunderea

infectie prin orificiu apical, cale limfogena, calea hematogena. Mai poate fi provocata de
traumatiozarea dintelui, factori termici, actinici si de compresiune, factori chimici inclusive cei
medicamentosi
Pulpita cronic se dezvolt n urma suportrii pulpitei acute cu necroza total a esutului
pulpar iar exsudatul inflamator are posibilitate liber de a se revrsa n exterior. n camera
dentar nchis pulpita cronic evolueaz rar . Morfologic se disting urmtoarele forme de
pulpit cronic: gangrenoas, granulomatoas (hipertrofic), fibrozant.
Pulpita gangrenoas se dezvolt dup suportarea celei purulente acut sau gangrenoas
soldate cu necroza parial a pulpei. n aa cazuri n jurul abcesului sau esutului de granulaie
apare membrana piogen, care delimiteaz masele necrotizate i purulente.
Pulpita granulomatoas (hipertrofic) se caracterizeaz prin proliferarea masiv a esutului
de granulaie, care se extinde asupra poriunilor coronare i radiculare pulpare . Procesul
inflamator este de tip proliferativ, prezentat de leucocite scindate, histiocite, celule limfoide i
plasmocite. Proliferarea esutului de granulaie poate avea loc nu numai n pulp sau cavitatea
carioas ci i n cavitatea bucal. Acest proces poart denumirea de pulpit polipoas. Masele
polipoase se acoper cu epiteliu pavimentos din insulele Malpisse. Dentina nvecinat se supune
resorbiei sau se formeaz excesiv. Polipul e de consisten moale, sanguinolent, maturizarea
esutului de granulaie duce la scleroz. n polipi pot aprea petrificate i denticuli.
Pulpita fibrozant se caracterizeaz prin proliferarea n camera pulpar a esutului
fibroconjunctiv i dispariia odontoblatilor. n esutul fibroconjunctiv se determin
hemosiderin (consecina hemoragiilor), hialinoz, infiltrate limfoide i plasmocitare.
Concomitent cu pulpa dentar se pot ntlni petrificate i denticuli.
Complicaiile i consecinele. La complicaii se refer: modificri atrofice i distrofice
(hialinoz, petrificate), scleroza pulpar, apariia dentinei secundare (de substituie) sau formarea
de structuri dense, denticuli, gangrena pulpar, periodontit. Pulpitele pot servi ca surse de
infecie odontogen.

Descriere microscopica: Este un process, in care cea mai mare parte a cavitatii dintelui este
umpluta de tesut conjunctiv cu o cantitate impunatoare de fibre de collagen, cu infiltrate din
limfocite, cellule plasmatice. Cu timpul numarul de cellule se reduce, fibrele colagene se
hialinizeaza, se contureaza denticulii, focare periferice.
Complicatii si consecinte: raspinderea infectiei pe cale hematogena, necrozarea pulpei,
sclerozarea pulpei, periodontita( complicatie frecventa)
218. Pulpit cronic fibrozant. (H-E).

Indicaii:
1. Creterea esutului conjunctiv la nivelul pulpei dentare.
2. Infiltrat celular inflamator (limfocite, macrofage, plasmocite, fibroblati).

N.221 Periodontita cronica granulanta


Definitie: Periodontita se numeste inflmatia periodontiului
Etiologie: infectia, traumatismul, substantele chimice, substante medicamentoase.
Clasificare: dupa localizare: apicala si marginala
dupa evolutie: acuta, cronica, cronica cu acutizare
periodontita apicala acuta poate fi: seroasa si purulenta
periodontita apicala cronica poate fi: granulanta, granulomatoasa si fibroasa
Descriere microscopica: In periodontita granulanta in regiunea apexului dintelui se observa
formarea tesutului de granulatie cu o infiltratie mai mult sau mai putin pronuntata de leucocite
neutrofile. Poate avea loc resorbtie osteoclastica a lamei compacte a alveolei, cimentului, iar
uneori si a radacinei dintelui lezat. In gingie se pot forma traiecte fistuloase, care periodic sa
elimine puroi.
Complicatii si consecinte: periostita, osteita, osteomielita, inflamatia ganglionilor limfatici
regionali.
Periodontita se dezvolt mai frecvent la copii i n vrsta tnr. Ca factor predispozant n
aceast privin servete esutul conjunctiv lax pararadicular puternic vascularizat, iar la copii
canalele radiculare i orificiile apicale largi. Localizarea de preferin a periodontitei
corespunde primilor molari i se ntlnete mai frecvent n mandibul.
Periodontita cronic decurge n 3 forme: granulant (apical), granulomatoas (cu formarea
de granuloame i chisturi) i fibrozant (n focar sau difuz).
La macroscopie n periodontita granulant esutul periodoniului are aspect roietic de
carne. Se dezvolt dup evacuarea puroiului din abcesul apical. Examenul microscopic la
nivelul apexului dintelui denot proliferarea esutului de granulaie cu un numr redus de
leucocite segmentate. Acutizarea procesului contribuie la sporirea numrului de leucocite i
lichefierea purulent a esutului de granulaie. Evoluia cronic favorizeaz apariia de celule
xantomatoase (spumoase) n esutul de granulaie care capt o nuan glbuie. n esutul de
granulaie adiacent poate avea loc resorbia cementului, mai rar a dentinei i a apofizei
(procesului) alveolare. Concomitent cu procesul de resorbie a esutului osos se constat
structuri de trabecule osoase neoformate. E posibil apariia de fistule n gingii, obraji, brbie,
gt cu proliferarea esutului de granulaie.
221. Periodontit cronic granulant. (H-E).

Indicaii:
1. esut de granulaie la nivelul periodontului.
2. Infiltrat leucocitar.

N.211 Bronsita cronica


Definitie: Bronsita cronica este o inflamatie cronica a bronhiilor, cauzata de bronsita acuta cu
evolutia trananta( de exemplu dupa rujeola sau gripa) sau de actiunea de lunga durata asupra
mucoasei bronhiilor a factorilor biologici, fizici si chimici ( agenti patogeni ai infectiilor,
fumatul, racirea cailor respiratorii, prafuirea).
Tablou microscopic: tablou microscopic este variat. In unele cazuri predomina manifestarile
catarului cronic mucos sau purulent cu o atrofie progresiva a mucoasei, transformarea chistica a
glandelor, metaplazie a epiteliului protector, prismatic in pluristratificat pavimentos, marirea
numarului de cellule caliciforme, in alte cazuri- in peretele bronsic si mai cu seama in mucoasa e
foarte pronuntata infiltratia inflamatorie celulara si proliferarea tesutului de granulatie, care
proemina in lumenul bronhiei sub forma de polip- bronsita cronica polipoasa. La maturizarea
tesutului de granulatie si proliferarea testului conjunctiv, stratul muscular se atrofiaza si bronhia
se deformeaza- bronsita cronica deformanta.
Complicatii si consecinte: se deregleaza functia de drenaj a bronhiei, obstructia lumenului
bronhiei, atelectazie, emfizem prin obstructive, pneumonie cronica, pneumoscleroza.
211. Bronita cronic (coloraie H-E)
Indicaii:
1. Infiltrat inflamator n peretele bronic .
2. Vase dilatate, hiperemiate.

N.75 Emfizem pulmonar


Definitie: se numeste boala, caracterizata printr-un continut excesiv de aer in plamini si marirea
dimensiunilor lor.
Clasificare: cronic obstructive difuz, cronic de focer, vicariant, primar, panacinar, senil,
interstitial.
Tablou microscopic: Mucoasa bronhiilor e hiperemiata, cu infiltrate inflamator si un numar
mare de cellule caliciforme, se observa hipertrofia neuniforma a stratului muscular, mai cu
seama in bronhiile mici. Cind predomina modificarile bronhiilor se dilate sectoarele proximale
ale acinilor, astfel de emfizem se numeste centroacinar.

75. Emfizem pulmonar (coloraie H-E)


Indicaii:
1. Caviti aerifere mari.
2. Septuri interalveolare subiate.
3. Rupturi ale septurilor interalveolare.
4. Scleroza i reducia capilarelor sanguine.
Macropreparate
N.33 Pneumonie franc lobara in stadiu de hepatizare cenusie
Definitie

N.35 Bronsiectazii cu pneumoscleroza


35. Broniectazii cu pneumoscleroz.