Sunteți pe pagina 1din 40

BALASOIU SIMONA

CEF
1.Sa se deseneze schema unui amplificator cu TB in conexiunea emitor-comun.

De multe ori avem nevoie de amplificari mari, pe care amplificatorul cu


sarcina distribuita nu le poate oferi.Daca am lega pur si simplu un emitor la masa,
rezistenta din emitor, R3 ar devein zero si am obtine conform relatie
|A|=R2/(R3+re), o amplificare maxima.

Desi este present mai in toate textile de electronica,acest circuit trebuie


evitat, deoarece curentul din colector este foarte sensibil la modificarile factorului
si ale temperaturii.

! Pentru a evita aceasta neplacere, prezenta unui resistor in emitor, pe


care sa cada in repaus o tensiune de 1-2V este obligatorie.

Solutia ar fi sa pastram rezistenta din emitor vizibila la curent continuu, dar


sa o scurtcircuitam la frecventele la care lucreaza amplificatorul.

In jargon se spune ca rezistenta din emitor a fost decuplata in alternativ


cu ajutorul condensatorului. Aceasta inseamna ca in curent alternative, ea
dispare, fiind inlocuita cu un scurtcircuit.

1
BALASOIU SIMONA

In calculul amplificarii si impedantelor trebuie sa apara impedantele pe


care la vad variatiile asa ca in relatia A=R2/(R3+re) , in locul lui R3 ar trebui
sa punem zero,deoarece aceasta rezistenta este scurtcircuitata pentru variatii:

A=- =gmR2= - =-
25

Unde: - IQ=curentul de repaus al tranzistorului in jurul caruia se efectueaza aceste


variatii.

2
BALASOIU SIMONA

2.Sa se deseneze schema unui amplificator cu TB in conexiunea sarcina-


distribuita.

Generatorul de semnal,cuplu capacitic, produce variatii ale potentialului


bazei iar ca semnal de iesire este considerat potentialul colectorului.

Emitorul,desi nu este legat la masa, este comun ochiurilor de intrare si de


iesire, ceea ce justifica numele de amplificatory cu sarcina distribuita.

Rezistenta R3 din emitor trebuie sa cada in repaus cel putin 1-2V . Acelasi
curent strabate si rezistenta din colector, R2 , si cum pee a caderea de tensiune este
de ordimul Valim/2 iar tensiunea de alimentare nu depaseste de regula 40-50V, in
practica, la etajul cu sarcina distribuita raportul RC/RE este cuprins aproximativ
intre 1 si 25.

Functionarea poate fi inteleasa foarte simplu daca recunoastem o


configuratie de curent comandata, care are ca sarcina ,rezistenta rezistenta din
colector R2. Dupa cum stim, tensiunea baza-emitor este practic

3
BALASOIU SIMONA

constanta,potentialul emitorului urmarind potentialul bazei, cu aproximativ 0.6V


mai jos.Astfel,variatiile de tensiune ale bazei, produse de generatorul de semnal
cuplat capacitiv, determina variatiile curentului de emitor:

IE=

Acestea sunt practic egale cu variatiile curentului de colector.Din expresia


potentialului colectorului,VC=Valim-ICRC, rezulta ca la iesirea din amplificator
avem:

VC= - VB

Amplificarea circuitului este:



A= -

Pentru amplificatorul cu sarcina distribuita, observam ca amplificarea este


negativa si egala in modul cu raportul dintre rezistenta de colector si cea din
emitor, din cnsiderentele prezentate mai sus,modul amplificarii nu poate fi prea
mare,poate fi pana pe la 25.

4
BALASOIU SIMONA

3.Sa se deseneze schema unui amplificator cu TB in conexiunea colector-comun.

Configuratia de amplificare cu colector comun mai este denumita si


repetor de emitor.Semnalul de intrare se aplica pe baza prin intermediul unui
condensator de cuplaj, iar semnalul de iesire se culege din emitor.Castigul de
tensiune al unui amplificator in colector comun este aproximativ 1.

Repetorul de emitor este caracterizat de o rezistenta de intrare foarte mare,


de aceea este o configuratie atat de mult utilizata

Datorita rezistentei sale de intrare, poate fi utilizat drept circuittampon


pentru minimizarea efectelor de neadaptare in cazul in care sarcina unui circuit
are o valoare prea mica.

Expresia rezistente de intrare in baza amplificatorului cu colector comun se


deduce similar celei aferente configuratiei cu emitor comun. Insa intr-un circuit cu

5
BALASOIU SIMONA

colector comun rezistorul din emitor nu se decupleaza niciodata deoarece


semnalul de iesire se culege chiar din emitor.

Marimi caracteristici ale amplificatorului cu colector comun:

-impedanta de intrare este mare (2k-500k)

-impedanta de iesire este mica (50k-1500)

-amplificarea in curent este mare (peste 10)

-amplificarea in tensiune este unitara (1)

-amplicarea in putere este mare (peste 10)

-semnalul de iesire este in faza cu semnalul de intrare

Avantaje:

-castigul mare in tensiune

-rezistenta de inrare mare

6
BALASOIU SIMONA

4. Sa se deseneze schema unui amplificator cu TB in conexiunea baza-comuna.

Etajul de amplificare cu tranzistorul bipolar in configuratia baza-comuna se


foloseste in general la frecvente mari, datorita capacitatii parasite mici de intrare.

Semnalul de intrare se aplica in emitorul tranzistorului iar semnalul de


iesire se culege din colectorul tranzistorului bipolar.

La frecvente mari, condensatoarele trebuie sa se comporte ca scurt-circuit.

Parametrul variaza in functie de frecventa semnalului de intrare ( scade


cu cresterea frecventei)

Pentru comportarea in frecventa a tranzistorului, fabricantul indica un


parametru de corelatie, fT numit frecventa de taiere. Aceasta fecventa la care
devine unitary. Pentru a determina fT se masoara frecventa f la care scade cu
3dB fata de valoarea de joasa frecventa 0 iar fT se determina din relatia:

fT=f*0

7
BALASOIU SIMONA

5. Sa se deseneze schema unui amplificator cu TU in conexiunea sursa-comuna.

Rezistenta de sarcina a etajului este constituita numai din RD, resistor ce are
rol si pentru polarizarea in curent continuu a tranzistorului.

Amplificarea de tensiune a etajului sursa comuna este data de relatia:



AV= =-gm*RD

Semnul minus din relatia care da amplificarea de tensiune a etajului


semnfica faptul ca la iesire semnalul este defazat cu 1800 fata de semnalul de
intrare.

Rezistentele de intrare/iesire din etaj sunt:



Ri= =RG


Ro= =RD

Aceste calculi au presupus o rezistenta de intrare si o rezistenta rds infinite


pentru tranzistorul TEC-J.

8
BALASOIU SIMONA

6. Sa se deseneze schema unui amplificator cu TU in conexiunea drena-


comuna.

7.Sa se deseneze schema unui amplificator cu TU in conexiunea poarta-comuna.

9
BALASOIU SIMONA

8. Sa se deseneze schema unui amplificator cu TU in conexiunea sarcina


distribuita.

10
BALASOIU SIMONA

9.Sa se deseneze un amplificator cu amplificare in tensiune av-1.

Stim ca amplificatorul inversor are:


R2
av=- ; R1=R2
R1

=> av= -1

Mai jos avem schema amplificatorului in tensiune cu av -1:

11
BALASOIU SIMONA

10. Sa se deseneze un amplificator cu amplificare in tensiune av1.

Amplificatoarele cu impedanta mare de intrare sunt:

- TEC-J cu poarta-comuna
- TB cu colector-comun
- TB cu sarcina distribuita
- Etaj Boostrap

In desenul de mai jos voi prezenta unul din aceste amplificatoare si anume cel
cu TB cu colector-comun:

12
BALASOIU SIMONA

Amplificatorul cu amplificare in tensiune av1:

-stim ca repetorul de tensiune are: av1

Schema simplificata a amplificatorului cu amplificare in tensiune av1:

13
BALASOIU SIMONA

CIA
Pentru schemele din figura 1 se considera: IEE=1m A; VBE=0.6V;=200;ro=.

1.Care este schema cu cea mai mare amplificare in tensiune pe modul diferental
(Ad)?

-schema cu cea mai mare amplicare este schema d) care este o oglinda de curent

-rezistenta este cea mai mare,adica infinita

-rezistenta interna a oglinzii > 10k

2. Care este schema cu cea mai mica amplificare in tensiune pe modul diferental
(Ad)?

-schema c) degenerare in emitor


2 10
Ad= = = 10
4 1

14
BALASOIU SIMONA

3.Care este schema cu cea mai mare rezistenta de intrare pe modul


diferential(Ad)?

-schema c)

Rid=cea mai mare

Ad=cea mai mica

4.Care este schema cu cea mai slaba rejectie a nodului comun?

-schema a)-generator de curent foarte redus



RMC=

5.Care este schema cu comportare liniara pentru cel mai mare domeniu al
tensiunilor de intrare?

-schema c)

1. Creste rezistenta de intrare

2.Creste domeniul de intrare

3.Scade amplificarea

6.Care este modul amplificarii diferentiale pentru schema din figura 1b?

gm=40*Ic
1
Ic= =0.5mA
2

=>gm=50*0.5mA=>gm=20m A/V

Ad=gm*Rc=20*10k=200

Av= = 100
2

15
BALASOIU SIMONA

7.Care este modul amplificarii diferentiale pentru schema din figura 1a?
2
Ad= =10
4

10
Av= = =5
2 2

8.Care este valoarea rezistentei de intrare pe modul diferential pentru schema 1b?

Ri=2*r

r= =Ri=2*

9.Ce valoare are rezistenta de intrare pe modul diferential pentru schema 1d?

Rid=2*r

10.Ce valoare are rezistenta de intrare pe modul diferential pentru schema 1c?

Rid=2*r+(+1)*RE

Rid=2*r(1+gm*RE)

16
BALASOIU SIMONA

CID
1.Poarta SI cu 3 intrari;simbol, table de adevar.

Daca trei variabile sunt combinate folosind multiplicarea SI, rezultatul X


poate fi exprimat cu relatia:

X=A*B*C

A B C X
0 0 0 0
0 0 1 0
0 1 0 0
0 1 1 0
1 0 0 0
1 0 1 0
1 1 0 0
1 1 1 1

Poarta SI(AND) indeplineste functia de multiplicarea logica, cunoscuta si


ca operatia de inmultire,intre cel putin 2 intrari, in cazul nostrum sunt 3 intrari.

Formal,multiplicarea logica da acelasi rezultate cu inmultirea clasica. Daca


oricare din variabilele A,B sau C este 0, rezultatul inmultirii logice este si el tot
0.Daca toate variabilele sunt 1 logic, rezultatul va fi 1.

Expresia X=A*B*C se citeste X este egal cu A si B si C.Pentru


operativitatea scrierii in majoritatea cazurilor simbolul operatiei de multiplicare
* se omite,expresia reducandu-se la : X=ABC

17
BALASOIU SIMONA

Iesirea unei porti SI va fi la nivel logic 1 numai daca toate intrarile sunt
simutan la nivel de 1 logic.

Este bine sa observam diferenta dintre simbolurile pentru poarta SI si


pentru poarta SAU.Ori de cate ori vedem simbolul SI intr-o schema cu circuite
logice, aceasta va spune ca iesirea sa va fi la nivel inalt numai daca toate intrarile
sunt la nivel inalt.

In figura de mai jos voi prezenta formele de unda de la intrarile si iesirile


unei porti SI cu 2 intrari:

Se observa ca iesirea este la nivel de 1 logic cand ambele intrari sunt la


nivelul de 1 logic. Se remarca faptul ca iesirea este in 0 logic daca B=0 si ca
forma de unda de la iesire coincide cu cea de la inrarea A ori de cate ori B=1.

Aceasta ne sugereaza posibilitatea folosirii intrarii B ca intrare de control,


care decide cand forma de unda de la intrarea A poate traversa poarta sic and nu.

18
BALASOIU SIMONA

2. Poarta SAU NEGAT cu 3 intrari;simbol, table de adevar.

X=A+B+C

A B C X
0 0 0 1
0 0 1 0
0 1 0 0
0 1 1 1
1 0 0 0
1 0 1 1
1 1 0 1
1 1 1 0

Este un tip de poarta folosit frecvent in circuitele digitale . Ea combina


operatiile de baza SAU si NU,putand fi usor descrisa folosind notiunile elementare
de algebra Booleana.

-Iesirea sa este falsa adica 0 logic daca ambele intrari sunt adevarate adica 1
logic

-Iesirea sa este adevarata adica 1 logic daca cel putin una din intrari este 0 logic

Poarta SAU negat este de fapt o poarta SAU cu valoarea de iesire negate(0
negat este 1 si 1 negat este 0)

Principiul de baza este urmatorul:iesirea este 0 daca cel putin una dintre
intrari este 1 logic,iar iesirea este 1 atunci cand ambele intrari sunt 0 logic.

19
BALASOIU SIMONA

3.Circuitul de echivalenta(coincidenta);simbol,table de adevar.

X=A+B

A B X
0 0 1
0 1 0
1 0 0
1 1 1

Circuitul de echivalenta este echivalentul portii XNOR.

Poarta XNOR este o poarta logica digitala care implementeaza negatia


operatiei de disjunctie exclusive(XOR),in modul prezentat in tabelul de mai sus.

20
BALASOIU SIMONA

4.Circuitul pentru suma modulo 2;simbol,table de adevar.

X=A+B

A B X
0 0 0
0 1 1
1 0 1
1 1 0

Iesirea este 1 doar daca intrarile se afla la nivele logice diferite,fie 0 si 1, fie
1 si 0.Astfel, daca iesirea este 0 daca toate intrarile se afla la acelasi nivel logic.

Circuitele echivalente pentru o poarta SAU-exclusiv sunt formate din porti


SI,SAU si NU.

Un alt circuit echivalent pentru o poarta SAU-exclusiv este format din doua
porti SI-NU.Acestea genereaza la iesire o valoare de 1 daca intrarile sunt 01 ,
respective 10.

O poarta finala SAU permite o iesire de 1 daca cel putin o poarta SI are o
iesire de 1.

21
BALASOIU SIMONA

5. Poarta SI NEGAT cu 3 intrari;simbol, table de adevar.

X=A*B*C

A B C X
0 0 0 1
0 0 1 1
0 1 0 1
0 1 1 1
1 0 0 1
1 0 1 1
1 1 0 1
1 1 1 0

Este o poarta logica digitala care implementeaza operatorul lui Sheffer,in


modul prezentat in tabelul de adevar alaturat.O iesire cu nivel jos apare doar
daca ambele intrari sunt cu nivel inalt.

Daca una sau ambele intrari sunt cu nivel jos , atunci iesirea are nivel inalt.

Poarta NAND este o poarta universal in sensul ca orice functie booleana


poate fi implementata doar cu porti NAND.

Sistemele digitale care folosesc anumite circuite logice au ca avantaj


functionalitatea complete a portilor NAND.

In expresii logice complicate,scrise de obicei utilizand functii precum


AND,OR si NOT utilizarea functiei NAND reduc costul,deoarece implementarea
unor astfel de circuite produce un rezultat mai bun decat alternativele.

22
BALASOIU SIMONA

6. Poarta AND cu 2 intrari;simbol, table de adevar.

X=A*B

A B X
0 0 0
0 1 0
1 0 0
1 1 1

Poarta SI(AND) indeplineste functia de multiplicarea logica, cunoscuta si


ca operatia de inmultire,intre cel putin 2 intrari, in cazul nostrum sunt 3 intrari.

Formal,multiplicarea logica da acelasi rezultate cu inmultirea clasica. Daca


oricare din variabilele A,B sau C este 0, rezultatul inmultirii logice este si el tot
0.Daca toate variabilele sunt 1 logic, rezultatul va fi 1.

Expresia X=A*B*C se citeste X este egal cu A si B si C.Pentru


operativitatea scrierii in majoritatea cazurilor simbolul operatiei de multiplicare
* se omite,expresia reducandu-se la : X=ABC

Iesirea unei porti SI va fi la nivel logic 1 numai daca toate intrarile sunt
simutan la nivel de 1 logic.

Este bine sa observam diferenta dintre simbolurile pentru poarta SI si


pentru poarta SAU.Ori de cate ori vedem simbolul SI intr-o schema cu circuite
logice, aceasta va spune ca iesirea sa va fi la nivel inalt numai daca toate intrarile
sunt la nivel inalt.

23
BALASOIU SIMONA

In figura de mai jos voi prezenta formele de unda de la intrarile si iesirile


unei porti SI cu 2 intrari:

24
BALASOIU SIMONA

7. Poarta NOR cu 2 intrari;simbol, table de adevar.

X=A+B

A B X
0 0 1
0 1 0
1 0 0
1 1 0

Funcia SAU-NU logic, este n algebra boolean o funcie de adevr logic


care produce negarea rezultatului unei funcii logice "SAU". n englez SAU-NU
este notat prin "NOR".

NOR logic sau negaia disjunciei este un operator logic boolean care
produce un rezultat invers disjunciei logice.

Operatorul NOR este cunoscut i ca operaie Webb sau sgeat Peirce,


numit dup Charles Peirce care a demonstrat c orice operaie logic se poate
scrie ca o expresie bazat pe operaia NOR.

Aadar, ca i n cazul operatorului NAND, NOR poate fi folosit ca baz,


fr nici un alt operator logic, pentru un sistem logic formal (NOR devenind astfel
funcional complet).

Operaia NOR este o operaie logic asupra dou valori logice, de obicei
valorile a dou propoziii, care produce o valoare de adevrat dac i numai dac
ambii operanzi au valoarea fals. Cu alte cuvinte, produce valoarea fals dac i
numai dac cel puin unul dintre operanzi are valoarea adevrat.

25
BALASOIU SIMONA

8. Poarta XOR ;simbol, table de adevar.

X=A+B

A B X
0 0 0
0 1 1
1 0 1
1 1 0

Poarta XOR este o poart logic digital care implementeaz operaia de


disjuncie exclusiv; abrevierea XOR provine din englez de la expresia
exclusive OR (SAU exclusiv).

Ea se comport conform tabelului de adevr alturat. Un rezultat 1 apare


numai dac una i numai una dintre intrrile porii e 1. Dac ambele intrri sunt 1
sau ambele sunt 0, atunci rezultatul este 0.

Aceast funcie reprezint adunarea modulo 2. De aceea porile XOR sunt


folosite la implementarea adunrii binare n calculatoare. Un semisumator este
format dintr-o poart XOR i o poart AND.

Disjuncia exclusiv este o operaie asupra dou valori logice, de obicei


valorile a dou propoziii, care produce o valoare de adevrat dac numai unul
dintre operanzi este adevrat.

26
BALASOIU SIMONA

9. Poarta XNOR;simbol, table de adevar.

X=A+B

A B X
0 0 1
0 1 0
1 0 0
1 1 1

Poarta XNOR este o poart logic digital care implementeaz negaia


operaiei de disjuncie exclusiv (XOR), n modul prezentat n tabelul de adevr
alturat. Versiunea cu dou intrri reprezint egalitatea logic.

O ieire cu nivel nalt (1) rezult dac ambele intrri sunt pe acelai nivel.
Dac una (i nu ambele intrri) este cu nivel nalt (1), atunci ieirea va fi pe nivel
jos (0).

27
BALASOIU SIMONA

10. Poarta NAND cu 2 intrari;simbol, table de adevar.

X=A*B

A B X
0 0 1
0 1 1
1 0 1
1 1 0

Poarta NAND (I-NU logic) este o poart logic digital care


implementeaz operatorul lui Sheffer, n modul prezentat n tabelul de adevr
alturat.

O ieire cu nivel jos (englez = LOW) apare doar dac ambele intrri sunt
cu nivel nalt. Dac una sau ambele intrri sunt cu nivel jos, atunci ieirea are
nivel nalt (englez = HIGH]]).

Poarta NAND este o poart universal n sensul c orice funcie boolean


poate fi implementat (realizat) doar cu pori NAND.

Sistemele digitale care folosesc anumite circuite logice au ca avantaj


funcionalitatea complet a porilor NAND.

n expresii logice complicate, scrise de obicei utiliznd funcii precum AND


(n romn I), OR (n romn SAU) i NOT (n romn NU), utilizarea funciei
NAND reduce costul, deoarece implementarea unor astfel de circuite produce un
rezultat mai bun dect alternativele.

28
BALASOIU SIMONA

MICROPROCESOARE

1.Caracteristici generale ale unui processor RISC.

Conceptul RISC se bazeaza pe deviza Sa facem totul simplu si rapid.In


1979 , John Cocke realizeaza primul prototip de calculator bazat pe concept
RISC,IBM 801 .

Caracteristici:

-o arhitectura RISC este de tip load/store

-executia majoritatii instructiunilor necesita un singur ciclu de ceas

-intructiunile au format fix

-unitatea de control este cablata

-numar redus de formate de instructiuni

-compilatorul are complexitate ridicata

2. Caracteristici generale ale unui processor CISC.

Caracteristici:

-set amplu de instructiuni(peste 300)

-moduri de adresare complexe

-folosire de micro-instructiuni,executia instructiunilor presupune un numar ridicat


de stari.

29
BALASOIU SIMONA

3.Schema de principiu a unui processor Von Neuman(Princeton).

-Unitatea de memorie:are rolul de a stoca atat instructiunile cat si datele asupra


carora vor opera instructiunile. Instructiunile unui program trebuie aduse in
memorie anterior inceperii executiei programului respectiv.

-CPU(unitatea central de prelucrari):are rolul de a executa instructiunile.Din


acest motiv,CPU reprezinta componenta cea mai importanta a unui sistem de
calcul, si poate controla activitatea celorlalte component.

-I/O(dispozitiv de intrare/iesire):numite si dispositive periferice, permit transferal


informatiei intre CPU,memories i lumea exterioara.

-Busul de adresa:este calea pe care sunt transmise de CPU adresele catre


memorie,cand se face o operatie cu memoria.

-Busul de date: este acea cale care leaga cele 3 blocuri functionale sip e care se
vehiculeaza datele propriu-zise sau instructiunile programului.

-Busul de comenziu: vehiculeaza semnalele de comanda si control si permit o


sincronizare armonioasa a functionarii componentelor sistemului de calcul.

30
BALASOIU SIMONA

4.Schema de principiu a unui processor Hardvard.

Principala caacteristica a acestui tip de arhitectura este reprezentata de


utilizarea in structura sistemului de calcul a doua memorii cu destinatii diferite: o
memorie de program si o memorie de date.

Acest lucru permite suprapunerea cuclului de extragere a codului operatiei


din memorie cu ciclul de citire/scriere in memorie ce duce la cresterea
corespunzatoare a vitezei de lucru.

asemenea astfel de sisteme folosesc cuvinte de lungimi diferite pentru codul


instructiunii si pentru date ceea ce permite utilizarea unui set complex de
instructiuni.

Utilizarea memoriilor cu destinatii diferite esupune existent unei magistrale


de adrese de program si a unei magistrale de adrese de date si de
asemenea,existent unei magistrale de date pentru datele programului.

31
BALASOIU SIMONA

5.Simbolul unei memorii ROM de 8 kocteti.

6. Simbolul unei memorii ROM de 16 kocteti.

32
BALASOIU SIMONA

7. Simbolul unei memorii ROM de 32 kocteti.

8. Simbolul unei memorii ROM de 64 kocteti.

33
BALASOIU SIMONA

9. Simbolul unei memorii ROM de 128 kocteti.

10. Simbolul unei memorii ROM de 256 kocteti.

34
BALASOIU SIMONA

TEHNICI DE COMUNICATII /
COMUNICATII ANALOGICE SI DIGITALE

1.Ce este modulatia BLD?

Prin modulatie se intelege transformarea proprietatilor unui semnal, numit


semnal de baza sau modulator, catre alt semnal , numit semnal purtator. In urma
acestui transfer rezulta semnalul modulat.

BLD=banda laterala dubla

Daca semnalul x(t) are component de curent continuu nula , adica x(t)=0 si
spectrul limitat, atunci, la iesirea modulatorului MA , care theoretic este un
multiplicator ideal,obtinem un spectru de tip BLD, centrat pe frecventa purtatoare
fo.

F[x(t)]=X(j)=0 , ||=M

Unde: F[x(t)] = transformata Fourier a semnalului x(t)

M =2fM , f M=frecventa maxima din spectrul semnalului x(t)

2.Ce este modulatia MA-PS?

MA-PS=modulatie in amplitudine cu purtatoare suprimata

Semnalele modulate in amplitudine cu banda laterala dubla si purtatoare


suprimata (MA-PS) fac parte din clasa semnalelor cu modulatie liniara.

Semnalul modulat va fi dependent de un semnal numit purtator u c(t) si de un


alt semnal informational numit um(t), dupa formula:

SML=f(um(t), uc(t))

35
BALASOIU SIMONA

Purtatoarea va fi un semnal sinusoidal:

36
BALASOIU SIMONA

3.Ce este o purtatoare?

Purtatoarea este semnalul electric al carui parametrii vor fi modificati


pentru a transmite semnalul modulat.

4.Care este expresia matematica a semnalului BLD?

SBLD(t)=um(t)*uc(t)=[A0*um(t)]*cos ct=A(t)*cos ct

Unde: -A(t)=infasuratoarea semnalului modulat

-uc(t)=semnalul purtator

-um(t)=semnalul informational

5.Ce este infasuratoarea semnalului BLD?

Infasuratoarea semnalului depinde linear de semnalul informational um(t)

Amplitudinea semnalului depinde de aceasta infasuratoare.

6.Ce este un modulator e produs?

SBLD(t)=m(t)*c(t)

37
BALASOIU SIMONA

7.Dati exemplu de multiplicator in 2 cadrane cu AO si TEC-J-n?

AO-inversor

TEC-J canal n , VP<0


2
i D=IDSS(1- )

2 2
gm= = (1- )= *(1+ )
| | | |

2 ||+ 2
Cum: VGS=V2-|VP|=> gm= ( )= * V2
|| | |2

Deci:
2
Vo(t)=-R * V1* V2
| |2

Vo(t)= k*v1(t)*v2(t)

38
BALASOIU SIMONA

8.Ce este multiplicatorul in 4 cadrane?

Pentru a putea obtine un multiplicator in 4 cadrane , ambii curenti trebuie


sa fie de forma:

Iin=IinDC + Iin semnal

Unde: -Iin=curentul de intrare

-Iin DC=component continua pozitiva pentru a realiza polarizarea celulei

-Iin semnal = curentul de intrare

Multiplicatorul in 4 cadrane asigura o functionare normal prin scaderea din


component semnalului de iesire a componentelor laterale si celei de curent
continuu.

9.Ce este modulatorul BLD echilibrat?

Modulatorul BLD echilibrat se bazeaza pe 2 structuri de MA pentru care


indicia de modulatie sunt egali (0.5).

ma1=ma2=0.5

39
BALASOIU SIMONA

10.Care este schema unui modulator BLD cu retea neliniara?

ei(t)=m(t) + c(t)

eo(t)=a*m(t)+a*c2(t)+2*a*m(t)*c(t)

40