ANAMNEZA

1. Date generale
Numele si prenumele XXXXXXXX Maria
Etatea 40 ani
Studiile studii medii, educator
Profesiunea la moment lucreaza la gradinita n XXXXXXX
Domiciliul s.XXXXXXXXX , sectorul XXXXXXX
Data internarii 12.09.2007
Diagnosticul de trimitere: Diabet zaharat tip II forma subcompensata.

Diagnosticul la internare: Diabet zaharat tip II forma compensata.

Diagnosticul clinic: Diabet zaharat tip II, forma compensata.
Boli concomitente: Hepatita cronica neidentificata-afectiune moderata.
Pancreatita cronica recidivanta,cu dereglarea functiei
excretorii.
HTA gr.II-risc nalt.
Cardiomiopatie hipertensiva gr.II.
Obeyitate gr.II.

2. Acuze la intenare (Motivele internarii)

Pacientua la internare (17.10.2007) prezenta urmatoarele acuze:
xerostomie
cefalee intensitate moderata
astenie generala
dureri n muschii membrelor inferioare
parestezii n membrele inferioare
periodic dureri in regiunea hipocondrului drept
meteorism
La momentul curatiei pacienta (17.10) prezenta urmatoarele acuze: cefalee de intensitate
slaba, dureri si parestezii n membrele inferioare.

3. Istoricul actualei boli ( anamnesis morbi )

Pacienta se considera bolnava de diabet timp de 4 ani(anul 2003), cnd pentru prima data
s-a depistat hiperglicemia (glucoza 5.7 mmol/l). Pacienta nu prezenta nici o acuza de
tipul : polidipsie, poliurie, polifagie. Pierdere in greutate nu s-a inregistrat. A fost
prescrisa insulinoterapia. Dupa urmarea unui tratament cu insulina, nivelul gilcemiei
constituia 5,0 mmol/l.
Anual, pacientua urma examenul medical profilactic unde solicita si explorarea glicemiei
sangvine. Episoade de hiperglicemie nu s-au depistat.
Pacienta a fost investigata si a fost stabilit diagnosticul : Diabet zaharat tip II forma
grava. Pacienta a urmat tratament n stationar timp de 1,5 luni.
Tratamentul primit
Schema de tratament urmata timp de ultimii ani :

1
Din 2003-2007 a urmat insulina Humulin : 8:00 20 UA + 19:00 10 UA ( n total 30
UA ).
Din anul 2007 a urmat Protofan : 8:00 20 UA + 12:00 10 UA + 20:00 10 UA ( n
total 40 U.A.)

n prezent s-a internat cu scop de investigatii si corectia tratamentului administrat, ct si

pentru obtine documentatia necesara pentru a fi prezentata la comisia de expertiza
medicala a vitalitatii.
4.Istoricul vietii bolnavei ( anamnesis vitae )
a) Date biografice
Este al doilea copil n familie. Si-a nceput studiile la vrsta de 7 ani. n copilarie a
corespuns grupului de vrsta conform dezvoltarii fizice. Alimentatia suficienta n
cantitate, la domiciliu de 3 ori pe zi. Este casatorita, mama a 2 copii.
b) Antecedente patologice
Boli sexual-transmisibile neaga. Contact cu bolnavi de tuberculoza neaga.
d) Antecedente heredo-colaterale
Din spusele pacientului mama sa a fost bolnava de diabet. Copii sunt sanatosi.
e) Anamneza alergologica
Alergie la medicamente, vaccinuri, alimente, polen, alti alergeni neaga.
f) Deprinderi daunatoare
Nu fumeaza, nu consuma alcool sau droguri. Nu consuma cafea sau ceai tare n cantitati
mari.

DATE OBIECTIVE
STAREA PREZENTA A BOLNAVEI ( STATUS PRAESENS )

1.Inspectia generala
Starea generala a bolnavei este satisfacatoare; constiinta clara. Pozitia bolnavei n pat
este activa; expresia fetei obisnuita. Tip constitutional normostenic ( unghiul epigastral <
90 ); dezvoltarea fizica normala. Tegumentele curate, de culoare roz-pala. Se
determina rubeoza faciala. Umiditatea si turgorul pielii normale. Parul cu luciul
pastrat, unghiile normale, cu luciul pastrat, puls capilar nu se determina. Tesutul celulo-
adipos subcutanat dezvoltat normal (grosimea plicii -3 cm. In spatiul inghinal). Capul
este proportional, puncte dureroase nu se determina. Gtul este proportional. Glanda
tiroida vizual si palpator nu se deterimna, pulsatia venelor jugulare nu se determina.
Ganglionii limfatici ( sternocleidomastoidieni, supraclaviculari, infraclaviculari, axilari )
palpator nu se determina, snt nedurerosi. Muschii snt bine dezvoltati, tonusul este
normal, puterea muschilor normala, senzatii dureroase lipsesc. Tesutul osos oasele snt
proportionale, fara deformatii, percutor puncte dureroase nu se determina. n articulatii
mobilitatea deplina, fara dureri; deformatii, crepitatii nu se determina.

2.Sistemul respirator

Acuze
Bolnava nu prezinta plngeri. Lipsesc secretiile nazale, dureri n regiunea bazei nasului

2
si a sinusurilor paranazale. Bolnava nu tuseste, nu are dureri toracice sau dispnee.

Inspectia
Aripile nasului nu participa n actul de respiratie, respiratia nazala este putin ngreunata.
Vocea este neshimbata. Toracele de conformatie normala, fara deformatii globale,
scapulae alatae nu snt prezente. Retractii parietale nu se determina. Fosele supra- si
infra- claviculare uniforme pe ambele hemitorace, retractia sau proeminenta lor nu se
determina. Ambele hemitorace participa simetric si uniform si n actul respirator. Tipul
respiratiei este abdominal. Miscarile respiratorii snt ritmice, frecventa miscarilor
respiratori ieste 20/min.

Palparea
Elasticitatea toracelui este pastrata. Vibratiile vocale snt uniforme pe ariile simetrice
ale toracelui.
Percutia
Percutia comparativa
La percutie sunet clar pulmonar pe ntreaga arie pulmonara.
Percutia topografica
1. Limitele pulmonare apexiene Dreapta Stnga
a) anterioare 4 cm superior de clavicula 4 cm superior de clavicula
b) posterioare Procesus spinosus C 7 Procesus spinosus C 7
2. Aria cmpului Kronig 5 cm 5 cm

Limitele pulmonare inferioare dupa liniile topografice clasice Dreapta Stnga

a) parasternala Spatiul intercostal 6
b) medioclaviculara Marginea superioara a coastei 6
c) axilara anterioara Marginea superioara a coastei 7 Marginea inferioara a costei 7
d) axilara medie Marginea superioara a coastei 8 Marginea inferioara a costei 8
e) axilara posterioara Marginea superioara a coastei 9 Marginea inferioara a costei 9
f) scapulara Marginea superioara a coastei 10 Marginea inferioara a costei 10
g) paravertebrala La nivelul vertebrei Th 11 La nivelul vertebrei Th 11
Mobilitatea bazei pulmonare pe linia axilara medie 7 cm 7 cm

Auscultatia
Frecventa respiratiei 20/min, corelatia inspir:expir este 1:3. Pe toata aria pulmonara se
determina respiratie veziculara. La nivelul bifurcatiei traheii, deasupra traheii si
laringelui se ausculta respiratie tubara. Zgomote respiratorii patologice raluri,
crepitatii, frotatie pleurala nu se ausculta.

3. Sistemul cardio-vascular

Acuze
Bolnava nu prezinta acuze specifice afectiunilor cardiovasculare ( dispnee, tuse,

3
hemoptizie, dureri precordiale, palpitatii, edeme pe gambe).
Inspectia tegumentele roz-pale, fara semne de cianoza. Se determina rubeoza faciala- ce
denota neuropatia vegetativa sau microangiopatia vaselor subcutanate.
La inspectia vaselor gtului nu se determina pulsatie patologica a arterelor carotide,
turgescenta venelor jugulare sau puls venos pozitiv.
La inspectia regiunii precordiale nu se determina bombare sau retractie. Socul apexian si
pulsatie n epigastru nu se determina. Edeme nu prezinta.

Palparea cordului
La palpatie socul apexian situat n spatiul intercostal stng 5, cu 1,5 cm medial de linia
medioclaviculara. Suprafata socului apexian aproximativ 2 cm, naltimea, puterea si
rezistenta n norma. Socul cardiac nu se determina. Freamat sistolic si diastolic la
palpatie nu se determina.

Percutia
Determinarea matitatii relative a cordului: limita dreapta se afla n spatiul intercostal 4
din dreapta cu 1 cm lateral de marginea sternului; limita stnga se afla n spatiul
intercostal 5 stng cu 1,5 cm medial de linia medioclaviculara; limita superioara se afla pe
linia parasternala stnga, la nivelul coastei 3. Dimensiunile pediculului vascular n spatiul
intercostal 2 constituie 5 cm. Dimensiunea transversala a cordului constituie 12 cm.
Configuratia cordului este normala.

Auscultatia
Zgomote cardiace ritmice atenuate. Modificari de ritm, dedublari nu se determina.
Zgomote supraadaugate nu se ausculta. Sufluri sistolice sau diastolice nu se ausculta.
FCC 78 batai/min.

Investigarea vaselor sangvine

La palpare se determina pulsul pe arterele radiale, femurale, poplitee, dorsalis pedis si
tibialis posterior. La palparea vaselor nu se determina simptomul " gtului de gsca ". Pe
artera radiala puls ritmic, plin, tensiunea si amplituda n norma, identic la ambele mini,
cu frecventa 78/min, deficit de puls nu se determina. Pe artera dorsalis pedis puls ritmic,
tensiunea si amplituda joasa, identic la ambele picioare. Puls capilar lipseste. Pe arterele
femurale nu se ausculta zgomotul dublu Traube si suflul dublu Vinogradov Durosier.
Pe arterele carotide nu se ausculta suflu. La examinarea venelor membrelor inferioare nu
se determina dilatarea varicoasa, palpator segmente dure si/sau dureroase nu se
determina.
Tensiunea arteriala: bratul stng 130/90 mm Hg
bratul drept 130/90 mm Hg

4. Sistemul digestiv

Acuze
Dureri in regiunea epigastrica cit si in alte regiuni ale abdomenului nu prezinta.
Apetitul este bun, cantitatea de lichide consumata nictimeral normala, deglutitia libera.

4
Scaunul este n mediu o data n 24 ore, masele fecale de culoare cafenie, consistenta
obisnuita.
Inspectia
Cavitatea bucala fara miros fetid, mucoasa de culoare roz, fara ulceratii. Limba de
culoare roz, umeda, fara adipozitasi sau ulceratii. Gingiile de culoare roza, fara ulceratii
sau portiuni necrotizate, hemoragii. Valul palatin de culoare roz, fara ulceratii, tonsilele
palatine roz, nu snt hiperemiate fara adipozitati. Forma abdomenului obisnuita,
abdomenul este simetric, participa n actul de respiratie. Colaterale venoase ( capul
meduzei ) si cicatrici nu se determina.

Palpare
Palpatia superficiala
Abdomenul este suplu, indolor. Protectie musculara si hernii ( ale liniei albe,
umbilicale, inghinale ) nu se determina.
Palpatia profunda dupa Obraztov Strajesco
Colonul sigmoid la palpare cilindric, moale, mobil, cu suprafata neteda, dureros. Cecul
cilindric, indolor, moale, cu suprafata neteda. Sectorul teminal al ileonului cilindric,
indolor, moale, cu suprafata neteda. Colonul ascendent cilindric, indolor, moale, cu
suprafata neteda, putin mobil. Colonul descendent cilindric, indolor, moale, cu suprafata
neteda, putin mobil.

Percutia
La percutie se determina sunet timpanic n toate regiunile abdomenului. n cavitatea
abdominala nu se determina lichid liber sau ncapsulat.

Auscultatia
La auscultatie se determina garguimentul intestinal. Frotatie peritoneala nu se ausculta.

Pancreasul
Palpator nu se determina.Sint dureri moderate in regiunea pancreasului.

Splina
Inspectia
La inspectie nu se determina proeminenta n hipocondrul stng.
Palpatia
Splina nu se palpeaza.

Ficatul si vezica biliara

Acuze
Nu prezinta.

Inspectia
Proeminenta sau pulsatie n rebordul costal drept si hipocondrul drept nu se determina.

Percutia

5
Dimensiunile ficatului dupa Curlov: ntre punctul 1 si 2 9 cm; ntre punctul 3 si 4 8
cm; ntre punctul 3 si 5 7 cm.

Palpatia
Ficatul la marginea rebordului costal, cu suprafata neteda, consistenta moale, putin
dureros.

Auscultatia
La auscultatie suflu nu se detrmina.

5. Sistemul uro-genital

Plngerile
Dureri n regiunea lombara lipsesc. Edeme ale fetei si pleoapelor lipsesc. Mictiunea
libera, indolora. Diureza nocturna: o data, de doua ori pe noapte.
Inspectia
Edeme ale fetei si pleoapelor nu snt. La inspectia regiunii lombare eritem si tumefiere
nu se determina.

Palpare
La palpatia bimanuala rinichii nu se determina, senzatii dureroase lipsesc.

Percutia
Simptomul Giordani negativ bilateral.

Auscultatia
Suflu nu se determina.

6. Sistemul hematopoietic

La percutia oaselor plate stern, coaste puncte dureroase nu se determina.

7. Sistemul endocrin

Inspectia
Tesutul celulo-adipos subcutanat este repartizat uniform, hiperpigmentatii, hipertrihoza
sau caderea parului nu se determina.

Inspectia glandei tiroide

La inspectie nu se determina deformari ale laringelui, deglutitia este libera.

Palpare
Palpator glanda tiroida nu se determina.

6
Auscultatia
Deasupra tiroidei sufluri nu se determina. Hipofiza nu prezinta modificari patologice
Glanda tiroida la palpare nu prezinta modificari patologice
Glandele suprarenale nu prezinta simptomatologie clinica
Glanda pancreatica prezinta modificari functionale, cu tablou clinic de pancreatita
cronica recidivanta.

8. Sistemul nervos
Starea psihica este normala, dispozitia buna. Pacienta este bine orientata
spatiotemporal. Raspunde adecvat la ntrebari. Reactia fotomotorie directa si reciproca
normala. Pacientul Dureri pe parcursul nervilor, spasme, parestezii nu se determina. n
pozitia Romberg reactia motorie normala, tremorul minilor nu se determina.

Diagnosticul prezumtiv

Din datele obtinute din acuzele bolnavei avem: xerostomie, cefalee de intensitate
moderata, astenie generala, dureri n muschii membrelor inferioare, parestezii n
membrele inferioare, periodic dureri in regiunea hipocondrului drept si meteorism.
La inspectie s-a determinat: pulsatia vasculara pe membrele inferioare este scazuta,
talpile picioarelor sunt reci. Se determina rubeoza faciala- ce denota neuropatia
vegetativa sau microangiopatia vaselor subcutanate.
Din datele obtinute din anamneza bolii putem stabili ca este vorba de o patologie
endocrinologica si chiar diabet zaharat. Din datele obtinute din anamneza vietii pacientei
putem stabili ca diabetul zaharat a avut ca factori declansatori-lucrul pacientei greu si
stresant. Factorul genetic este si el prezent mama fiind bolnava si ea de diabet. Plus la
aceasta apcienta este supraponderal 75 de kg la o talie de 155 cm (In norma greutatea sa
ar trebui sa fie 50 kg) si duce un mod sedentar de viata.
Primele simptome au aparut in a.1997, fiind reprezentate de polidipsie( aproximativ
3l/zi), prurit cutanat, pierdere ponderala pna la 11 kg, astenie generala, scaderea
acuitatii vizuale. S-a determinat hiperglicemia 14 mmol/l.
Presupunem urmatorul diagnostic: Diabet zaharat tip II forma grava.

Planul examinarii ulterioare a bolnavei

Se cere efectuarea urmatoarelor investigatii:

1. Analiza generala a sngelui
2. Analiza generala a urinei
3. Glicemia de 3 ori
4. Hemoglobina glicozilata
5. Analiza biochimica a sngelui
6. ECG
7. USG organelor cavitatii abdominale

7
Se recomanda consultatia urmatorilor specialisti:
8. Consultatia neurologului
9. Consultatia oftalmologului

Rezultatele examinarii de laborator si instrumentale

1. Analiza generala a sngelui:

Parametrul
Norma (SI)
13.09.05
Hemoglobina 130-160 g/l 154
Eritrocite 4,0 - 5,0 *10**12 /l 5,31
Indice cromatic 0,85-1,05 0,87
Leucocite 4,0 - 9,0 *10**9 /l 5,0
Neutrofile nesegmentate 1-6% 6
Neutrofile segmentate 47-72% 63
Eosinofile 0,5-5% 1
Limfocite 19-37% 26
Monocite 3-11% 4
VSH 2-10 mm/h 10
Hematocritul 0,40-0,48

2. Analiza generala a urinei:

Norme SI
13.09.05
Cantitatea 200 ml
Culoarea Culoarea paiului Culoarea paiului
Densitatea 1015-1030 1020
Transparenta Transparenta transparenta
Reactia Acida acida
Proteine 0-0,002 0/00 0
Glucoza 0 0
Celule epiteliale
plate
renale
0-3 / camp
nu se depisteaza
1-2/ camp

Leucocite 0-3 /camp 0

Eritrocite 0-2 /camp 0-1

8
4. Analiza biochimica a sngelui:

Norma (SI)
13.09.05
Proteina generale
64 83 g/l
Bilirubina totala
8,5-20,5 mcmol/l 10,8
Bilirubina conjugata
2,52
Bilirubina libera 7,56
AlAT 0,1-0,68 mmol/l/h 0,23
AsAT 0,1-0,45 mmol/l/h 0,20
Triglicereide sangvine 1,6 mmol/l

Norma (SI)
13.09.05
14.09.05
16.09.05

Glicemia
3,3-5,5 mmol/l 6,7 mmol/l
(14:00- 4,4 mmol/l) 6,6 mmol/l
6,2 mmol/l
(14:00-6,8 mmol/l)

5. ECG
Voltajul pastrat, ritm sinusal.
FCC 75/min
PQ 0,16 s.
QRS 0,06 s.
QT 0,41 s.
Axul electric al cordului - orizontal.

6. USG organelor cavitatii abdominale:

Concluzie: Parenchimului ficatului omogen. Steatoza hepatica nu se determina.
Schimbari difuze in parenchimul pancreasului nu sint. Deformarea si dilatarea sistemului
calice- bazinet a ambilor rinichi se determina moderat.

7.Microradiografia cutiei toracice:

Plamnii sunt transparenti. Cordul ventricolul stng este dilatat. Aorta e alungita.

8. Reovazografia membrelor inferioare:

9
Se determina debit pulsativ scazut, pronuntat la ambele membre inferioare. IR a
membrului inferior drept 0,25 ; IR a membrului inferior stng 0,25

Diagnosticul diferencial intre diabetul zaharat tip I si tip II

Criterii distinctive Diabet zaharat tip I , insulinodependent Diabet zaharat tip II ,

insulinoindependent
Anamneza Pot preceda afectiuni virotice, traume psiho-emotionale Pot preceda
supraalimentatie, sedentarism
Sexul Preponderent barbati Preponderent femei
Debutul Acut Lent
Vrsta catre debutul bolii Pna la 35 ani (copii, adolescenti) Dupa 35-40 ani
Masa corporala Micsorata Marita
Manifestari clinico-biologice Pronuntate. Prezente simptomele majore. Decurge frust,
asimptomatic. Simptome minore.
Evolutia bolii Labila Stabila
Incidente cetoacetice Frecvente Rare
Angiopatia diabetica Se instaleaza la ctiva ani de la debutul bolii Se poate constata
uneori catre debutul bolii
Insulinemia Mult micsorata Normala sau marita
Peptida C Nivel micsorat Fara modificari
Starea morfofunctionala a pancreasului Micsorarea numerica si degradarea structurala a
celulelor beta cu disparitia insulinei Celulele beta sunt deobicei intacte si contin
suficient insulina
Anticorpii antiinsulari sau/si antiinsulinici Prezenti aproape n toate cazurile De
obicei lipsesc
Factorii genetici Asociere cu HLA-DR3, -DR4,-B8, -B15, -DRW3, -DRW4 Fara
asocieri particulare
Ar foarte informativ daca s-ar explora nivelul peptidei C si insulinemia.

Argumentarea diagnosticului clinic

Din datele obtinute din acuzele bolnavei avem: xerostomie, scaderea acuitatii vizuale,
cefalee de intensitate moderata, astenie generala, dureri n muschii membrelor inferioare,
parestezii n membrele inferioare, periodic dureri in regiunea hipocondrului drept si
meteorism.
La inspectie s-a determinat: pulsatia vasculara pe membrele inferioare este scazuta,
talpile picioarelor sunt reci. Se determina rubeoza faciala- ce denota neuropatia
vegetativa sau microangiopatia vaselor subcutanate.
Din datele obtinute din anamneza bolii putem stabili ca este vorba de o patologie
endocrinologica si chiar diabet zaharat. Din datele obtinute din anamneza vietii pacientei
putem stabili ca diabetul zaharat a avut ca factori declansatori locul de munca. Factorul
genetic este si el prezent mama fiind bolnava si ea de diabet. Plus la aceasta apcientul
este supraponderal 75 de kg la o talie de 155 cm (ideal greutatea sa ar trebui sa

10
constituie 50 kg) si duce un mod sedentar de viata.
Primele simptome au aparut in a.1997, fiind reprezentate de polidipsie( aproximativ
3l/zi), prurit cutanat, pierdere ponderala pna la 11 kg, astenie generala, scaderea
acuitatii vizuale. S-a determinat hiperglicemia 14 mmol/l.
Din datele obtinute din tratementul primit putem concluziona ca tratamentul cu insulina
era eficient deoarece glucoza n snge se mentinea la 5,5-7,0 mmol/l ceea ce demonstraza
o hiperglicemie usor crescuta constanta.
Din datele obtinute din investigatiile clinice si paraclinice avem : n analiza urinii :
densitate crescuta, aglucozurie, epiteliu de tranzitie 0-2 n c/v, leucocite 0 n c/v si
eritrocite 1-2 n c/v, n snge glucoza 6,8 mmol/l, n reovazografie avem : debit
pulsativ scazut, pronuntat la ambele membre inferioare. IR a membrului inferior drept
0,25, IR a membrului inferior stng 0,25.
Hiperglicemia pina la 7,0 mmol/l, aglucozuria, prezenta complicatiilor cronice
( angiopoatia diabetica a membrelor inferioare, polineuropatia, retinopatia diabetica) ne
sugereaza urmatorul diagnostic: Diabet zaharat tip II forma grava compensata.
Angiopolineuropatie diabetica.

III. Indicatiile tratamentului si zilnicele

Tratament:
Se administreaza:
1. Insulina Protofan :
8:00 12 UA
22:00 8 UA
2. Insulina Actrapid:
8:00 6 UA
14:00 6 UA
18:00 8 UA
3. Sol. Pentilini - 5ml
NaCl 200ml n perfuzie i/v
4. Sol. Piracetam 20% - 5 ml i/v
5. Sol. Thiogamma 600mg
NaCl 200ml n perfuzie i/v
6. Sol. Eufilina 2,4% - 5ml
NaCl 500ml n perfuzie i/v
7. Sol. Vit C 5% 2 ml i/v
8. Sol.Riboxina 2% - 5 ml i/v
Tratamentul administrat
Insulina Actrapid-Protofan-Insulina este un hormon sintetizat de celulele beta ale
insulelor pancreatice Langerhans. Controleaza acumularea si metabolismul hidratilor de
carbon, proteinelor si lipidelor. Activitatea aceasta se manifesta predominant n ficat,
muschi si tesutul adipos dupa interactiunea insulinei cu receptorii membranari ai celulelor
respective si patrunderea ei n celule unde stimuleaza fosforilarea proteinelor celulare,
activeaza glicogensintetaza, piruvatdehidrogenaza, hexokinaza, inhiba lipaza lipocitelor
si lipoproteinlipaza. Complexul receptor-insulina faciliteaza patrunderea glucozei n
celule si asimilarea ei de catre acestea prin transformare n glicogen. Insulina mareste

11
stocurile de glicogen n muschi, stimuleaza sinteza peptidelor. Preparatele insulinei, dupa
debutul si durata actiunii, se subdivid n patru grupe:
1) cu actiune rapida (A10A B),
2) cu actiune intermediara (A10A C),
3) cu actiune intermediara, debut rapid (A10A D) si
4) cu actiune lenta (A10A E).
Unele proprietati farmacocinetice ale insulinelor
Preparatul insulinei Debutul actiunii, ore Vrful actiunii, ore Durata actiunii, ore
Actiune rapida, s.c.
Actiune rapida, i.v. 1/2-1
10 min. 2-4
1/2-1 5-7
3
Actiune intermediara (lente) 1-3 8-12 18-28
Actiune intermediara, debut rapid 1/2-1 4-8 24
Actiune lenta (ultralente) 4-6 18-24 24-36
Dupa provenienta insulinele pot fi umane, bovine, porcine sau combinate ntre ele.
Insulina umana (HM) este obtinuta prin metode ADN-recombinante (inginerie genetica
folosind o tulpina de Escherichia coli n care se introduce gena insulinei umane).
Apropiata de cea umana este insulina lispro n care suscesiunea aminoacizilor din
pozitiile 28-29 a catenei B este inversata: n loc de prolina-lisina este lisina-prolina
(lispro). Insulina lispro sau humalog (human analog) este obtinuta prin metode de
inginerie genetica folosind o tulpina nepatogena de Escherichia coli. Este hidrosolubila,
cu actiune echipotenta dar mai rapida si ceva mai scurta dect a insulinei obisnuite
(aprox. 1 ora dupa admin. s.c., comparabila cu 1,5 ora a insulinei obisnuite. Celelalte
insuline sunt de provenienta animala. Insulina bovina difera de cea umana prin 3
aminoacizi si este mai alergena dect toate celelalte. Insulina porcina difera de cea umana
numai printr-un singur aminoacid, fiind mai apropiata de om si mai putin alergena.
Trecerea de la un preparat de insulina la altul (gradul de puritate, concentratie,
producator) sau de la un tip la altul (bovina, porcina, bovina-porcina, umana) trebuie
facuta cu atentie si sub control medical deoarece poate necesita modificarea dozelor.
Numai insulinele cu actiune rapida (R=Regular, Normal) sunt hidrosolubile si pot fi
administrate s.c., i.m. sau i.v. (n cazurile de urgenta, de ex. n coma diabetica). Celelalte
3 tipuri de insuline (NPH= Neutral Protamine Hagedorn=Isophane, L= Lente si
U=Ultralente) reprezinta suspensii si se administreaza numai s.c. si niciodata i.v. Nu pot
fi utilizate n tratamentul de urgenta al comei diabetice. n Insulinele NPH insulina este
legata de protamina, proteina izolata din sperma de pastrav, bogata n arginina care se
leaga de asparagina terminala a catenei A a insulinei. O molecula de protamina poate lega
6 molecule de insulina.

Sol. NaCl 0,9%-200ml

Sol. Pentilin 5,0 i/v perfuzie (Pentoxifilin) este un derivat trialchilxantinic mult folosit
ca vasodilatator-antiischemic. Efectul vasodilatator relativ slab, a fost dovedit prin
pletismografie, angiografii succesive si termografie. Mareste circulatia la nivelul
membrelor si la nivelul creerului, fara sa modifice practic tensiunea arteriala. La
beneficiul terapautic contribuie ameliorarea reologiei sngelui prin cresterea

12
deformabilitatii hematiilor, cu favorizarea microcirculatiei. Ca mecanism, efectele sunt
atribuite maririi cantitatii de AMPc prin inhibarea fosfodiesterazei. Eficacitatea clinica a
pentoxifilinei nu a fost dovedita cu certitudine. n parte din studiile controlate, folosind
proba mersului pe banda rulanta, a fost semnalata marirea timpului de claudicatie si a
distantei totale de mers. Pentoxifilina favorizeaza fertilizarea ovulului de catre
spermatozoizi, fiind folosita n cadrul metodelor de fertilizare in vitro. Eficacitatea in
vivo n cazuri de infertilitate masculina nu a fost dovedita cu certitudine. P. are si
proprietati antiinflamatorii, aribuite inhibarii unor mecanismecelulare implicate n
procesul inflamator: aderarea de citokine de catre celulele inflamatorii; de asemenea
inhiba cascada complementului. Eficacitatea n diferite afectiuni inflamatorii dermatite
de contact, vasculite sistemice este n curs de evaluare. P. administrata oral (sub forma
de drajeuri enterosolubile) se absoarbe repede si aproape complect din intestin. Este
metabolizata n proportie mare n ficat. Timpul de njumatatire plasmatic este circa 0,5 h ,
cel al metabolitilor de 1,5 h . Metabolitii se elimina renal. P. se administreaza de regula pe
cale orala, doza obisnuita fiind de 100 mg de 3 ori pe zi; la nevoie se poate creste 600 mg
/ zi. Se poate injecta intramuscular 100-200 mg de 2 ori pe zi. Mai rar se recurge la
introducerea intravenoasa, n injectii lente, cte 100-200 mg (n timp de cel putin 5
min.) , de 1-2 ori pe zi sau n perfuzie, 200-600 mg pe zi (cel mult 100 mg pe h). n
cazuri exceptionale se pot face perfuzii intraarteriale. Este indicata n tratamentul
simptomatic al claudicatiei intermitente n arteriopatiile obliterante cronice. De asemenea
este recomandata n scopul ameliorarii proceselor mintale (atentie, memorie), la vrstnici.
P. este n general bine suportata. Provoaca rareori neplacere epigastrica. Administrarea
parenterala poate fi cauzata de ameteli, hipotensiune, chiar dureri anginoase ( la
injectarea i/v rapida). Au fost descrise cteva cazuri de hemoragii la bolnavii cu risc.
Forma injectabila si dozele mari administrate oral trebuie evitate la bolnavii cu infarct
acut de miocard. Este necesara prudenta la hipotensivi, iar n cazurile de insuficienta
renala severa dozele trebuie scazute. Asocierea cu antihipertensive obliga o supraveghere
clinica, eventual micsorarea dozelor; asocierea cu anticoagulante si antiagregante
plachetare implica controlul timpului de protrombina, respectiv al timpului de sngerare;
la diabetici P. poate creste riscul reactiilor hipoglicemice la medicatia specifica.

Solutie Piracetam-Specialitati: Lucetam, Nootropil, Oikamid, Piracetam, Piracetam-

Armedica, Piracetams, Pyramem.
Proprietat-Stimuleaza utilizarea glucozei si metabolismul tesutului nervos, amelioreaza
circulatia cerebrala, microcirculatia n zonele ischemice, creste rezistenta tesutului nervos
la leziunile provocate de hipoxie, intoxicatii, electrosoc. Stimuleaza activitatea integrativa
a creierului.
Indicatii-Afectiunile memoriei, vertijul, scaderea concentrarii atentiei, labilitatea
emotionala, dementa provocata de dereglarile circulatorii encefalice, traumele cerebrale,
boala Alzheimer; coma de provenienta vasculara, traumatica sau toxica; tratamentul
sindromului de abstinenta si psiho-organic al alcoolicilor; dificultatile cognitive ale
copiilor, anemia drepanocitara.
Contraindicatii-Insuficienta hepatica severa (clearance-ul creatininei sub 20 ml/min),
sarcina, lactatia, hipersensibilitatea la preparat.
Posologie-30-160 mg/kg/zi divizata n 2-4 prize. La nceput adultilor li se administreaza
800 mg de 3 ori pe zi nainte de masa. Dupa ameliorarea starii pacientului doza se reduce

13
la 400 mg de 3 ori pe zi. Cura de tratament constituie 6-8 saptamni. n cazurile severe
preparatul se administreaza i.m. sau i.v. n doza initiala de 10 g/zi, n cazurile grave 12
g/zi. Dupa ameliorarea starii pacientului se trece la administrarea perorala. Copii 30-50
mg/kg/zi divizata n 2-3 prize. Durata tratamentului 3 saptamni.
Solutie Eufilina-Specialitati: Aminophyllinum, Aminophyllinum retard, Eifilins, Eufilina,
Novophyllin.
Proprietati
Aminofilina este un derivat de teofilina si etilendiamina. Este solubila si se absoarbe usor.
Mecanismul actiunii se explica prin inhibitia fosfodiesterazei, ceeace creaza conditii
pentru acumularea de AMPc , blocarea receptorilor purinici (adenozinici) si inhibitia
transportului ionilor de calciu prin membranele celulare. Relaxeaza musculatura bronsica
si nlatura bronhospasmul. Este un vasodilatator periferic moderat: dilata vasele coronare,
encefalice si renale. Are efect diuretic moderat. Inhiba agregatia plachetara. Stimuleaza
centrul respirator, mareste frecventa si puterea contractiilor cardiace.
Indicatii
Astmul bronsic, bronsita, emfizemul pulmonar, bolile pulmonare cronice obstructive.
Contraindicatii
Aritmiile, bolile cardiace severe, insuficienta cardiaca congestiva, diarea, gastrita
evolutiva, ulcerul peptic evolutiv sau n antecedente, hipertrofia de prostata, afectiunile
miocardice, cor pulmonale, insuficienta respiratorie, bolile hepatice, hipertiroidismul,
hipoxemia, febra, sensibilitatea la xantine.
Posologie
Antiastmatica, adulti, p.o., doza de atac 5-6 mg/kg, de ntretinere fumatori 4 mg/kg,
nefumatori 3 mg/kg, vrstnici 2 mg/kg, bolnavi cu insuficienta cardiaca 2 mg/kg; perfuzie
i.v., doza de atac 5 mg/kg administrata timp de 20 min, doza de ntretinere, fumatori 0,7
mg/kg/ora, nefumatori 0,43 mg/kg/ora , vrstnici 0,26 mg/kg/ora, insuficienta cardiaca
0,2 mg/kg/ora. Copii, per os, rectal si i.m. 15 mg/kg/zi. I.v. sub 3 luni 30-60 mg/zi, 4-12
luni 60-90 mg/zi, 2-3 ani 90-120 mg/zi, 4-7 ani 120-240 mg/zi, 8-18 ani 250-500 mg/zi
divizata n 2-3 prize. Durata administrarii i.v. nu trebuie sa depaseasca 14 zile.
Solutie Vit C-Specialitati: Acid ascorbic, Acid ascorbic 0,1 cu glucoza, Acid ascorbic 0,1
cu zahar, Ascorbic acid, Ascovit 60, Ascovit 100, Ascovit 200, Askorbo rugsties,
Celascon, Moldovit C, Plivit C, Redoxon, Taxofit vitamin C, UPSA C, Vita C glucosa,
Vitamin C, Vitamin C effervescent instant, Vitamina C,Vitamina C 500 mg cu portocala.
Proprietati
Vitamina hidrosolubila. Joaca un rol important n procesele oxido-reductive ale
metabolismului glucidic, coagulabilitatea sngelui, regenerarea tesuturilor. Participa la
sinteza corticosteroizilor, procolagenului si colagenului, utilizarea hidratilor de carbon.
Normalizeaza permeabilitatea capilarelor, reduce necesarul n vitaminele B1, B2, A, E,
acid folic, acid pantotenic, creste rezistenta organismului datorita, probabil, proprietatilor
sale antioxidative si sistemului imun.
Indicatii
Tratamentul avitaminozei C, perioada de convalescenta, bolile infectioase, intoxicatiile,
bolile cardiovasculare, hepatice, boala Addison, surmenajul, diatezele hemoragice,
hemoragiile nazale, pulmonare, uterine, inclusiv si provocate de supradozarea
anticoagulantelor, anemia feripriva, ranile si fracturile trenante.
Contraindicatii

14
Dozele mari sunt contraindicate n hipercoagulabilitatea sngelui, tromboflebite si
predispozitie la tromboze, diabetul zaharat, predispozitie la formarea de calculi renali,
ndeosebi n hiperoxalurie, hemocromatoza, anemia sideroblastica si talasemia (creste
absorbtia fierului), anemia drepanocitara (poate declansa crize).
Posologie
Cte 0,5-1 g 1-2 ori pe zi. n avitaminoza sau bolile infectioase trenante cte 500 mg de 2
ori pe zi 5-7 zile.
Sol Riboxina-Specialitati: Riboxina, Riboksins.
Proprietati
Derivat purinic (nucleozid), precursor al ATP. Creste activitatea unor enzime ale ciclului
Krebs, stimuleaza metabolismul miocardului si sinteza nucleotidelor, dilata vasele
coronariene. Poate fi considerat ca anabolizant miocardic.
Indicatii
Angina pectorala, infarctul miocardic, insuficienta coronariana cronica, cardiomiopatiile
de diversa geneza, aritmiile provocate de glicozizii cardiaci, afectiunile distrofice ale
miocardului dupa sarcinile fizice intense, bolile infectioase, endocrine sau hepatice.
Contraindicatii
Hipersensibilitatea la preparat, guta.
Posologie
Intern, initiala 600-800 mg/zi divizata n 3-4 prize, apoi, n toleranta buna, se creste pna
la 600-2400 mg/zi timp de 1-3 luni. Intravenos n injectie lenta, initiala 10 ml si, la
toleranta buna, se creste pna la 20 ml de 1-2 ori pe zi timp de 10-15 zile. n dereglarile
ritmului cardiac si a conductibilitatii - 10-20 ml i.v. Preparatul poate fi administrat n
perfuzie i.v. n care scop continutul unU flacon se diluiaza n 250 ml solutie salina
isotona sau solutie 5% de glucoza.

Cursus morbi
14.09.05
Starea generala a bolnavei este satisfacatoare. Constiinta clara. Pozitia n pat activa.
Acuza cefalee de intensitate slaba. Persista dureri in membrele inferioare.
Obiectiv: Tegumentele palide. Turgorul pielii este pastrat. La auscultatia plamnilor
murmur vezicular. Zgomote cardiace diminuate. TA= 130/90 mm Hg. Frecventa
respiratorie 19 resp/min. Puls = 76 b/min. Glucoza = 6,6 . Abdomenul linistit. Actele
fiziologice fara particularitati. Tratamentul conform indicatiilor.

16.09.05
Starea generala a bolnavului cu amelioare in dinamica. Constiinta clara. Pozitia n pat
activa. Acuza cefalee usoara. Noaptea pacienta s-a odihnit bine, durerile in membrele
inferioare au diminuat.
Obiectiv: Tegumentele palide. Turgorul pielii este pastrat. La auscultatia plamnilor
murmur vezicular. Zgomote cardiace diminuate. TA= 130/90 mm Hg. Frecventa
respiratorie 19 resp/min. Puls = 68 b/min. Glucoza = 6,2 . Abdomenul linistit. Actele
fiziologice in norma. Tratamentul conform indicatiilor.

18.09.05

15
Starea generala a pacientei n dinamica pozitiva. Constiinta clara. Pozitia n pat activa.
Acuze nu prezinta.
Obiectiv: Tegumentele roz - pale. Turgorul pielii este pastrat. La auscultatia plamnilor
murmur vezicular. Zgomote cardiace diminuate. TA= 130/90 mm Hg. Frecventa
respiratorie 20 resp/min. Puls = 75 b/min. Abdomenul linistit. Actele fiziologice in
norma. Tratamentul conform indicatiilor.

Epicriza

Pacienta Cemrtan Natalia, 58 ani, domiciliata s.Chistelnita , raionul Telenesti, n

prezent pensionera si invalida de gradul II, a fost internata la 12.09.2007 n SCR sectia
Endocrinologie, cu urmatorul diagnostic: Diabet zaharat tip II forma grava. Micro-
macroangiopatie diabetica. Encefalopolineuropatie gr.II-III . Angioretinopatie diabetica.
Nefropatie diabetica.
Din acuzele bolnavei prezenta: xerostomie, scaderea acuitatii vizuale, cefalee de
intensitate moderata, astenie generala, dureri n muschii membrelor inferioare, parestezii
n membrele inferioare, periodic dureri in regiunea hipocondrului drept si meteorism. La
inspectie s-a determinat: rubeoza faciala, la palpatia - pulsatia vasculara pe membrele
inferioare este scazuta, talpile picioarelor sunt reci.
Din datele obtinute din anamneza bolii putem stabili ca este vorba de o patologie
endocrinologica si chiar diabet zaharat. Din datele obtinute din anamneza vietii
pacientului putem stabili ca diabetul zaharat a avut ca factori declansatori locul de munca.
Factorul genetic este si el prezent mama fiind bolnava si ea de diabet.
Primele simptome au aparut in a.1997, fiind reprezentate de polidipsie( aproximativ
3l/zi), prurit cutanat, pierdere ponderala pna la 11 kg, astenie generala, scaderea
acuitatii vizuale. S-a determinat hiperglicemia 14 mmol/l.
S-a stabilit diagnosticul: Diabet zaharat tip II, forma grava compensata.
Angiopolineuropatie diabetica.
Din investigatiile efectuate:
Analiza generala a sngelui : Hb 154 g/l, Er 5,31 x 10/l, IC 0,87, Leuc 5,0 x
10/l, Nes 6 %, Seg 63 %, Eoz 1%, Limf 26 %, Mon 4 %, VSH 10 mm/ora.
Analiza generala a urinei : Culoarea galbena, Transparenta tulbure, Densitatea
1020, Reactia acida, Proteina negativa, Glucoza negativa , Epiteliu plat unic n
c/v, Epiteliu de tranzitie 0-1-2 n c/v, Leucocite 0-1 n c/v, Eritrocite 1-2 n c/v.
ECG : Este ritm sinusal cu fregventa de 75 contractii pe min. Axul electric al cordului -
orizontal.
Reovazografia : se determina debit pulsativ scazut, pronuntat la ambele membre
inferioare. IR a membrului inferior drept 0,25, IR a membrului inferior stng 0,25.
Tratamentul primit n spital :
1. Insulina Protofan :
8:00 12 UA
22:00 8 UA
9. Insulina Actrapid:
8:00 6 UA
14:00 6 UA

16
18:00 8 UA
10. Sol. Pentilini - 5ml
NaCl 200ml n perfuzie i/v
11. Sol. Piracetam 20% - 5 ml i/v
12. Sol. Thiogamma 600mg
NaCl 200ml n perfuzie i/v
13. Sol. Eufilina 2,4% - 5ml
NaCl 500ml n perfuzie i/v
14. Sol. Vit C 5% 2 ml i/v
15. Sol.Riboxina 2% - 5 ml i/v

Recomandari

Luand in vedere faptul ca pacienta este supraponderal 85 kg ( masa ideala conform

formulei este de 50 kg, iar conform tabelului este de 60 kg) sunt necesare unele
recomandatii dietetice.
Normalizarea masei corporale restabileste sensibilitatea pentru insulina , micsoreaza
glicemia, si uneori normalizeaza toleranta la glucoza.
Pacienta manifesta o activitate fizica usoara (in calitate de contabil). Necesarul caloric al
pacientei trebuie sa constituie 25 kcal/kg * 60 kg = 2100 kcal.
Se recomanda alcatuirea unei diete in care sa se respecte raportul fiziologic glucide:
proteine: lipide precum 50%:25-30%:15%.
Se recomanda excluderea glucidelor usor asimilabie din dieta ( precum zahar, torte,
bomboane, inghetata, struguri s.a.) Se recomanda painea neagra, cartofii, crupe( de hrisca
, de ovas). Se recomanda utilizarea edulcorantelor naturale( xilitol, fructoza, sorbitol)
Utilizarea grasimilor vegetale cu reducerea consumului celor de provenienta animala.
Consumul de produse ce contin fibre de celuloza (varza, sfecla, morcov, tarite,
pomusoare, zmeura) pina la 30-40 gr. zilnic inainte de mese.

Prognostic
Pentu viata : pozitiv
Pentru sanatate: la respectarea tuturor indicatiilor medicale este bun.
Pentru munca: se permit munci care nu suprasolicita organismul fizic.

17