Sunteți pe pagina 1din 10

MINISTERUL EDUCAIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA


FACULTATEA RELAII INTERNAIONALE,
TIINE POLITICE I ADMINISTRATIVE
CATEDRA RELAII INTERNAIONALE

CURTIAN VERONICA

SPAIUL GEOECONOMIC: DEFINIII, STRUCTUR,


CARACTERISTICI

REFERAT

Conductor tiinific: VARDANEAN


Ernest

CHIINU, 2013
Cuprins
- Structura geospaial i geoeconomic a lumii contemporane: definiii
- Poziia geoeconomic - baz a relaiilor economice internaionale
- Caracteristicile parametrilor geospaiali ai statului

2
Structura geospaial i geoeconomic a lumii contemporane: definiii
Dezvoltarea economic i politic este indispensabil legat de spaiu. ntreaga
istorie a omenirii poate fi redus la o lupt perpetu pentru acesta, iar goana dup
el a fost o preocupare de baz pentru toi subiecii geopolitici. Spaiul poate fi
structurat din punct de vedere geoeconomic, geopolitic, iar elementele de baz ale
acestuia sunt: statul, teritoriul economic, acvatoriul, zona economic,
enclava,coridoarele de transport, etc.1
Cea mai importanta unitate teritoriala in Geoeconomie si Geopolitica o reprezinta
statul, deoarece:
- n perimetrul hotarelor statale sunt amplasate toate structurile administrative i
economice, conducerea tarii care asigura unitatea teritoriala in organizarea fortelor
si relatiilor de productie prin intermediul reglementarilor statale si sociale;
- Statele sunt subiecte de drept international, reprezinta unitati spatiale supuse
analizei si cercetarii conform indicatorilor statistici de baza.
Statul reprezint un spaiu organizat politic, economic si geografic, care nu
poate exista decat pe o baza teritoriala bine precizata din punct de vedere
geografic. Pe ea se suprapune factorul politic, demografic si istoric. Elementele
principale care definesc statul sunt: teritoriul, forma de guvernamant i
organizarea economica. n prezent exista circa 200 de state, avand calitatea de
subiect de drept international cu capacitatea deplina, indiferent de intinderea lor
teritoriala, marimea populatiei, gradul de dezvoltare economica. 2
Printre alte unitati geospatiale frecvent ntalnite n literatura de specialitate se
nscriu: areal, zona, provincie, regiune, enclava etc.
Arealul este teritoriul n limitele cruia sunt raspndite anumite fenomene si
procese, inclusiv cele cu caracter economic. Exemplu: arealul de recrutare a forei
de munca pentru un oras; arealul de distribuire a unor marfuri (piata de desfacere)
etc.
Zona o alta unitate geospatiala, utilizata pe larg in geoeconomie, care
cuprinde o suprafata cu caracteristici diferite n raport cu spatiul nconjurator,
deosebindu-se de areal prin faptul c zona indica intensitatea fenomenului, arealul
indicand doar prezenta fenomenului. Exemplu: zona economica libera (zona
antreprenoriatului liber) spatiu geoeconomic cu un regim fiscal diferit de cel al
spatiului economic national din componenta caruia face parte.
Provincie - un termen folosit nc in Roma Antica, pentru a identifica
teritoriile ocupate de Imperiul Roman. Actualmente este folosit in calitate de
unitate teritorial-administrativa (Canada, Italia, Argentina etc.)
Regiunea ca termen geoeconomic, este utilizat n sensul unei suprafete in
cadrul spatiului economic national sau international cu o structura specifica,

1
Spaiul geoeconomic i geopolitic al lumii contemporane, http://protlc.net/spatiul-geoeconomic-si-geopolitic-al-
lumii-contemporane/, (vizitat: 06.10.13)
2
Geoeconomia.Academia de Studii Economice din Moldova, http://ro.scribd.com/doc/49472036/geoeconomie-
final, (vizitat: 06.10.13)

3
capabila sa functioneze independent, desi are legaturi stranse cu restul teritoriului
economic.
Ex.: Euroregiunile o forma specifica de cooperare transfrontaliera. In UE
actualmente exista circa 75 astfel de regiuni de buna vecinatate si cooperare
regionala.
Enclava si / sau exclava- termen utilizat n geopolitica i geoeconomie,
semnificand teritoriul sau o parte a teritoriului unui stat, izolat din toate partile de
teritoriul altui stat sau de catre apele neutre.
Ex: regiunea Kaliningrad (Federatia Rusa) n raport fata de Polonia si Lituania
enclava, iar fata de Federatia Rusa exclava. Semnificative in acest sens sunt si
enclavele etnice din Transcaucazia: Nahicevan, Nagorno-Karabah, (Ajerbaidjan)
Osetia de Sud, Abhazia (Georgia) etc.
Encalve sunt i statele sau teritoriile izolate totalmente de alte state (Vatican, San-
Marino, Lesotho, Swaziland).
Printre teritoriile pretioase care ofera avantaje geoeconomice si geopolitice se
nscriu si teritoriile de litoral, (zone de litoral) care pe langa resursele naturale, de
regula, ofera conditii avantajoase pentru construirea porturilor, asigurand iesirea
statelor la Oceanul Planetar.
Teritoriul geoeconomic al unei tari o alt unitate a spaiului geoeconomic-
este teritoriul geografic administrat de guvernul acelei tari (nu neaparat identic cu
teritoriul din interiorul granitelor politice), unde persoanele, bunurile si capitalul
circula liber. Teritoriul geoeconomic al tarii cuprinde spatiul aerian (aerotoriul),
apele teritoriale (acvatoriul) si geotoriul (teritoriu de sinteza al spatiului aerian,
acvatic si terestru) asupra carora ara are drepturi exclusive. Hotarele
geoeconomice, in acest sens, nu coincid cu hotarele politice (statale). Ele sunt
hotarele conventionale trasate de activitatea subiectilor geoeconomici:
- economiile nationale,
- corporatiile transnationale,
- organizatiile economice internationale,
- gruparile integrationiste.

4
Poziia geoeconomic - baz a relaiilor economice internaionale
n esena lor, subiecii geoeconomici prezint entiti determinate de pozitia
geografica relativa sau absoluta pe glob, continente sau n cadrul unor regiuni
geografice. J.Gottman (geograf francez 1917-1994) afirma: Pozitia geografica
este caracteristica cea mai importanta a unei tari, teritoriu.3 Aceasta defineste
sistemul de relatii geoeconomice si geopolitice a unui stat.
De la aparitia statelor nationale si pana n prezent relatiile economice ale
acestora au evoluat, in mare parte, in functie de pozitia pe care o dein n spaiu.
Anumite focare de dezvoltare au transmis undele dezvoltarii, progresului,
civilizatiei teritoriilor invecinate.
Pozitia geografica este determinata de relaiile teritoriale si aceasta poate fi,
n funcie de scopul urmarit:
Poziie economico-geografic poziia n raport cu obiectele
tehnicoeconomice intreprinderi, obiectele infrastructurale, piete de desfacere,
surse de materie prima, resurse deforta de munca, surse inovationale si de capital,
coridoare de transport sau noduri de transport, spatii mari ce determina potentialul
de producere etc.
Pozitia economico-geografica poate fi favorabila, nefavorabila, centrala,
periferica, de vecinatate, de tranzit etc. Pozitia fata de punctele de reper mentionate
pot oferi anumite avantaje comparative sau limite in dezvoltarea geospatiala si
geoeconomica.
Pozitia socio-geografic este determinata de asezarea fata de anumite grupe
si centre etnice, rasiale, sociale, religioase, culturale si civilizationale, precum si de
locul de manifestare a unor fenomene sociale (greve, revolutii, tulburari sociale
etc).
Pozitia politico-geografica, determinat de poziia fa de anumite state
prietene omogene din punctul de vedere al optiunilor politice, sau state
neprietene, cu care se afla n anumite dispute teritoriale, etnice sau de alta
natura; pozitia n raport cu anumite organizatii politice regionale sau internationale
(ex: NATO), centre politice internationale (ex: Bruxelles), care reprezinta o surs
de securitate sau, dimpotriva, un focar de instabilitate politica.
Pozitia eco-geografica aezarea in relatie cu teritoriile cu o situatie ecologica
favorabila sau nefavorabila. Acestea pot fi obiecte antropice (intreprinderi cu
impact majore asupra mediului inconjurator: centrale atomoelectrice, uzine
metalurgice, de ciment, chimice etc.) sau de teritorii cu manifestarea unor
fenomene naturale, cum ar fi (cutremurele de pamant, tsunami, eruptia vulcanilor
etc.)

3
Spaiul geoeconomic i geopolitic al lumii contemporane, http://protlc.net/spatiul-geoeconomic-si-geopolitic-al-
lumii-contemporane/, (vizitat: 06.10.13)

5
Pozitia geografica, mpreuna cu alti factori geografici (marimea teritoriului,
resursele naturale) determina securitatea statelor, conform opiniei unor
geopoliticieni (N. Spykman, A. Mahan etc.).4
Pozitia geografica, analizat mpreuna cu factorii interni si externi de
dezvoltare, determina specializarea agentilor geoeconomici n raport cu mediul
inconjurator. Pozitia geografica este o categorie temporala. Pentru unele state a
crescut rolul anumitor pozitii geografice, pentru altele deopotriva si-au pierdut
semnificatia in timp. Astfel de teritorii cu pozitie geografica nefavorabila s-au
transformat in procesul dezvoltarii istorice in teritorii prospere si invers. Avantajele
pozitiei geografice pot fi transformate ntr-o resursa a dezvoltarii, iat de ce factorii
de decizie trebuie sa exploateze aceste avantaje.
Statele lumii isi pot modifica pozitia geografica prin realizarea unor proiecte
internationale. Astfel, constructia canalului de Suez (1859-1869), a scurtat foarte
mult calea din Oceanul Atlantic n Oceanul Indian de la sute de mii de km la 161
km, Canalul Panama cu o lungime de 81.6 km, canalul Kil - 98.7 km etc. Putem
astfel afirma ca categoria pozitia geografica este una tranzitiva.
Un alt atribut al pozitiei geografice il reprezinta distanta. Daca distanta fizica
ntre dou puncte rmne neschimbat, apoi mbunatairile de infrastructura pot
reduce cu mult distanta si, n aa fel, contribuindu-se la modificarea pozitiei
geografice a anumitor teritorii.
Pozitia geopolitica a unui stat este rezultanta dintre localizarea geografica,
potentialul natural si demografic, pe de o parte, si raporturile politice, economice si
militare cu statele vecine, cu puterile regionale/mondiale, pe de alta parte.
Pozitia geopolitica se regaseste in orientarea relatiilor externe pe anumite axe
de interes geopolitic.
De exemplu, statele insulare (Marea Britanie, Japonia, Filipine, Indonezia,
Australia) au devenit puteri maritime din motive geografice evidente (Marea
Britanie avand si statutul de regina marilor). Alteori, statele au evoluat ca puteri
hibride: continentale si maritime (Franta, Tarile de Jos, Rusia, SUA), dar sunt
exemple de state/teritorii care au fost nevoite sa evolueze pe directii geopolitice
diverse (Imperiul Habsburgic intre vest/est/sud, n funcie de conjuncturi).

4
Geoeconomia.Academia de Studii Economice din Moldova, http://ro.scribd.com/doc/49472036/geoeconomie-
final, (vizitat: 06.10.13)

6
Caracteristicile parametrilor geospaiali ai statului
Teritoriul unui stat este determinat de trei parametri geospaiali: dimensiunea,
frontierele si configuratia (forma), fiecare dintre ele influennd activitaile umane
care se desfasoara pe acest teritoriu.
Dimensiunea teritoriului,ca factor de dezvoltare geoeconomica, este o
noiune destul de relativa, care poate influenta mai multe laturi ale vietii socio-
economice statale. Marimea teritoriului are mai multe semnificatii geoeconomice
si geopolitice, printre care s-ar putea exemplifica:
- Cu cit statul are o intindere mai mare, cu atat, de regula, varietatea si marimea
resurselor naturale este mai mare; potentialul de habitat, pozitia geografica
avantajoasa in raport cu vecinii sau alte state;
- Dimensiunile mari teritoriale conditioneaza dezvoltarea unei structuri economice
mai diversificate;
- Cu cit teritoriul este mai mic, cu atat componenta economica externa este mai
mare in economia ei; gradul de deschidere catre exterior este mai mare;
Statele mici si foarte mici, de regula, au numeroase dezavantaje, datorita
resurselor economice limitate, a tendintei de emigrare masiva a populatiei i, in
consecinta, dezvoltarea economica precara. Unele state mici s-au adaptat la lumea
contemporana prin integrare economica sau prin delegarea unor functii statelor
mari, altele au beneficiat de sistemul economic avansat pe care l-au aplicat, de
pozitia geografica avantajoasa etc.;
Statele de dimensiuni mari se confrunta cu problema depasirii spatiale, care
consuma o parte considerabila a venitului national prin asigurarea legaturilor
interteritoriale si de infrastructura;
Statele mari pot avea probleme cu controlul efectiv al puterii centrale asupra
teritoriului respectiv.
Marimea unui stat este un factor important in definirea rolului pe care il poate
juca in politica internationala, dar ea nu garanteaza semnificatia sa geopolitica si
geoeconomica. Brazilia, Argentina, Australia sunt tari care nu au jucat un rol
semnificativ in politica mondiala, pe cand state mici ca Japonia, Germania s-au
implicat activ in politica internationala, avand pretentia unor puteri geopolitice si
geoeconomice mondiale.
Un alt parametru geospatial il reprezinta configuratia (forma) statului
(teritoriului).5 Configuratia reprezinta rezultatul unui indelungat proces istoric,
politic, n care au avut loc numeroase modificari, ajustari teritoriale. Forma unui
stat este determinata de conturul spatial. Configuratia reprezinta parametrul ce
reflecta gradul de administrare a unui stat, de regula, de catre un centru
administrativ si economic.

5
Spaiul geoeconomic i geopolitic al lumii contemporane, http://protlc.net/spatiul-geoeconomic-si-geopolitic-al-
lumii-contemporane/, (vizitat: 06.10.13)

7
Se considera forma perfecta atunci cand distantele de la centru sunt egale in
directii radiale. Deosebim mai multe tipuri de configuratii geospatiale, fiecare
prezentand anumite avantaje si limite. Cele mai avantajoase forme le au statele
care concentreaza teritoriul la maximum, in interiorul unui minim de frontiere.
Astfel, statul compact se apropie de idealul geoeconomic si geopolitic.
Avantajele oferite de aceasta forma sunt: controlul facil al teritoriului, avantajele
de centralitate, omogenitate, distribuire a populatiei etc. Drept exemplu de stat cu
configuratie compacta pot servi Franta, Polonia, Ungaria, Romania, Mongolia,
Uruguai.
O alta forma frecvent intalnita este cea alungita, in care lungimea teritoriului,
de regula, intrece de 6 ori latimea lui. Avantajele prezentate de aceasta forma
marea varietate pedoclimatica si biogena, diversitatea mare a peisajelor naturale, ca
resurs important turistic. Drept exemplu de state cu forma alungita pot servi
Suedia, Norvegia, Finlanda, Chile, Benin, Togo etc.
Dezavantajele acestei forme constau in dificultatea unui control central al
extremitatilor, costuri mari de administrare, distribuirea comunicatiilor, pericolele
de separatism.
Dintre alte forme intalnim: state fragmentate( Filipine, Indonezia, SUA,
Danemarca); state perforate un stat mare A, perforat de state mai mici B,C (ex:
RSA este perforat de Lesotho, Swasiland, Italia de San-Marino si Vatican etc.) etc.
Pentru o administrare mai eficienta a teritoriului deseori s-a recurs la transferarea
capitalei de la periferie spre centrul statului, asa cum s-a procedat n cazul
Braziliei, Tanzaniei, Kazahstanului.
Hotarele (frontierele) sunt un alt parametru cu influena majora geopolitica
si geoeconomica. Frontierele delimiteaza statele ca entitati geografice, politice,
istorice, economice, constituind expresia geopolitica a teritorialitatii.
Frontiera linie naturala sau conventionala care desparte teritoriul unui stat, de
teritoriul altor state. Deosebim frontiere politice si frontiere geoeconomice. Daca
frontierele politice delimiteaza subiectii de drept international, atunci cele
geoeconomice reprezinta hotarele conventionale care delimiteaza sfera de influenta
a unor economii nationale, societati transnationale, grupari economice
integrationiste.
Hotarele geoeconomice, de regula, nu coincid cu hotarele politice ale
statelor. Ele sunt trasate conventional ca expresie a dominarii prin forta economica
(investitii de capital, intreprinderi cu capital strain si mixte, control asupra
resurselor naturale, controlul asupra pietelor de desfacere).
In complexitatea frontierelor deosebim:
- frontiere de cancelarie frontiere trasate de marile puteri coloniale, netinandu-se
cont de realitatile geopolitice: raspandirea etniilor, cultelor religioase, acestea
servind pretextul unor conflicte care dureaza de zeci de ani. Drept exemplu de
frontiera de cancelarie pot fi cele trasate intre statele africane, care au conturul unei
linii drepte ( pe paralela sau meridian) trasate de catre fostele metropole;

8
- frontiere simbolice in Europa postbelica prin trasarea cortinei de fier dintre
estul comunist si vestul capitalist. Tot la categoria frontierei simbolice pot fi
atribuite frontierele religioase, frontierele dintre statele UE, tot mai permisive si
transparente;
- frontiere geoeconomice aparute in perioada cand disputele dintre marile puteri
trec de la spatiile politice la cele economice. Hotarele au semnificatii
geoeconomice multiple. Hotarele maritime, spre exemplu, ofera posibilitate
comunicarii cu alte spatii geoeconomice, cele terestre posibilitatea comunicarii
directe cu statele vecine. n cazul barierelor terestre comunicarea devine
anevoioasa din motivul lipsei de sisteme de transport si a accesibilitatilor. China si
India, Statele Scandinave, comunica ntre ele mai mult pe cale maritima, tocmai
din acest motiv. n cazul lungimii mari a hotarelor, acestea ofera posibilitate de a
avea mai multi vecini, dar in acelasi timp se resimte si o presiune asupra spatiului
geoeconomic. Extremul Orient al Federatiei Ruse este supus actualmente unei
presiuni geoeconomice majore din partea Chinei, Japoniei si Coreei de Sud. Miza
frontierelor este foarte diversa: de la crearea unei patrii pe antecedente biblice
(Israel), acapararea de noi teritorii (politica Rusiei), controlul unor resurse naturale
(politica SUA, Marii Britanii n Orientul Apropiat miza hidrocarburilor) la
eliminarea definitiva a lor in cadrul gruparilor integrationiste. Conflictele de
frontiera se resimt, n mod deosebit, ntre statele mari concurente Rusia i China,
cu cea mai lunga frontiera terestra circa 4000km, China i India, India-Pakistan
etc.

9
BIBLIOGRAFIE
1. Geoeconomia.Academia de Studii Economice din Moldova,
http://ro.scribd.com/doc/49472036/geoeconomie-final, (vizitat: 06.10.13)

2. Spaiul geoeconomic i geopolitic al lumii contemporane,


http://protlc.net/spatiul-geoeconomic-si-geopolitic-al-lumii-contemporane/,
(vizitat: 06.10.13)

10