ISDR 1.

Statul si Dreptul Dac

1. Etapa statului si monarhiei Dace(sec I i.Hr-106 d.Hr)
2. Etapa statului si dreptului in timpul cuceriri romane a unei parti a Dacei (106-271/275
d.Hr)
I. 1. Organizarea poporului Dac pana la formarea statului:
In aceasta perioada Geto-Dacii au cunoscut organizarea getilica, iar celula fundamentala a
societatii a fost ginta materna. Aceasta avea un caracter personal, in fruntea ei se afla femeia
cea mai in varsta, iar celelalte femei formau sfatul gintii. Mai multe ginti matriliniare se
puteau grupa in fratii si triburi materne.
Organele de conducere : adunarea democratica- (barbati si femei cu drept de vot egal si
stemuleul normativ este format din norme de conduita recunoscute si aplicate de toti membrii
comunitatii.
Epoca metalelor:
2. Organizarea patriarhala (toate familiile patriarhale formeaza ginta patriarhala)- aceasta era
condusa de seful familiei cele mai vechi, iar capii celorlalte familiii formau sfatul gintii.
3. Uniunea de triburi patriarhale, care sunt bazate pe uniunea de sange, la baza ei statea
deplina egalitate, iar conducerea este formata din sfatul capetenilor triburilor care erau egali
in rang, iar hotararile erau luate in unanimitate, votandu-se pe triburi.
In a doua etapa a fierului are loc procesul incheierii uniunilor de triburi inrudite, contopirea
lor si contopirea teritorilor, transformaandu-se intr.un teritoriu comun al intregului popor.
4. Organizarea politica a societatii- o democratie militara, astfel ca istoricul Diodor din
Sicilia, vorbind despre regatul lui Dromihete arata ca alaturi de seful militar a existat si
adunarea poporului.
-S.a format un caracter normtiv cu caracter cutuniar.
In timpul familiei patriarhale isi face aparitia proprietatea privata, astfel ca vitele ajung
obiectul de proprietate al familiei, adica etalonul bogatei.
Sistemul primitiv (pedepsele)-cel aplicat in comunitatea matriarhala, continua si in cea
patriarhala, urmarind apararea ordinii genitilice.
II. Statul si Dreptul Dac de la Burebista la Decebal
Institutiile juridice la Geto-Daci:
1. Proprietatea
Primele forme ale comunitatii (obstea gentilica si ostea familiala fusese depasite), geto-dacii
se aflau in perioada obstii satesti care desi cunosteau o proprietate comuna asupra
pamantului, apelor, pasunilor, lasa loc liber proprietatii private (cirezile de vite, robii si chiar
locurile de pamant). Se banuieste ca si subsolul (aurul, sarea) trec in parte din stapanirea
tribului in stapanirea regelui. Astefel in aceste conditii, averea personala creste in mod inegal.
2. Familia
A fost o familie patriarhala, insa in literatura de specialitate s.au purtat discutii daca a fost o
familie monogama sau poligama.
Horatiu vbeste despre fidelitatea sotiilor dacilor, iar Ovidiu, un alt scriitorantic, nu ne.a lasat
nimic in legatura cu poligamia la geto-daci.
La baza familiei a stat cstoria, dar se spune ca se practica si cumpararea soiei. Referitor la
raporturile dintre soti, femeia era sub puterea barbatului, fiind pedepsita cu moartea in caz de
infidelitate. Referitor la copii: descendenta se stabilea dupa tat.
3. Procedura de judecata
In persoana regelui s.a intalnit atat calitatea de judecator suprem cat si aceea de mare preot.
Procedura de judecata propriu-zisa, Ovidiu spune: " pe aici dreptatea cu spada se face".
III. Statul si Dreptul in timpul cuceririi romane a unei parti a Dacei; Drepturile aplicatie in
Dacia in timpul
In Dacia romana : s-au aplicat Dreptul roman, Dreptul autohton si Iusgentium (Dreptul
popoarelor)
Izvoarele dreptului roman in Dacia:
1. Edictul guvernatorului provinciei, prin care arata modul cum va conduce provincia privind
dreptul roman
2. Constitutiile imperiale (edicte si mandate) : edictele - acte cu valabilitate pe tot imperiul si
toata durata. Mandatele- instructiuni date guvernatorilor cu privire la diferite probleme de
drept.
Drept autohton: romanii au aplicat o politica elastica, adica i-au lasat pe autohntoni sa
vietuiasca dupa datinile lor. Asa se explica faptul ca dreptul autohton a mai ramas in vigoare
reglementand unele raporturi dintre bastinasi. S-a mai aplicat Iusgentium sau Dreptul
popoarelor, in raporturile dintre romani si peregrini.
Dupa Dreptul roman, locuitorii se impartea in: liber si sclavi.
Oamenii liberi: cetateni, latini si peregrini;
Cetatenii se bucurau de toate drepturile publice si private;
Latinii, numai de anumite drepturi publice si private; iar peregrinilor li se aplica Iusgentium
si dreptul lor.
Organizarea in etape a dreptului roman:
In timpul lui Traian, Dacia a avut o singura cetate administrativa, iar mai tarziu, Hadrian,
imparte Dacia in doua: Dacia superior si Dacia inferior.
A doua organizare are loc tot sub Hadrian (120-128 d. Hr) prin creearea Daciei Porolisensis
desprinsa din partea de nord-est a fostei Dacii superioare.
Ultima organizarea a Daciei are loc sub Marcus Aurelius care imparte Dacia in 3: Dacia
Malvensis ( care corespunde Daciei inferioare de mai inainte), Dacia Apulensis (care
reprezinta cea ai mare parte a fostei dacii superioare) si Dacia Poronisensis ( partea de nord-
vest a fostei Dacii superioare).
Conducerea centrala a Daciei Provinciei imperiului Roman:
1. Guvernatorul provinciei - un trimis al imparatului de rang praetorian.
Cand Dacia a fost impartita in doua, numai in Dacia superior a existat un magistrat de
asemenea rang, in Dacia inferior, guvernatorul avand rang de Procuror Augusti Vicepresidis.
Cand Dacia a fost impartita in 3, in Dacia Apulensis, guvernatorul a fost legat prezidential de
rang Praetorian, iar in celelalte doua fiind cate un procurator prezidenial.
Atributiile guvernatorului: -avea dreptul de a da edicte (legifera), avea atributii
administrative, judecatoresti, putand pronunta si pedeapsa capitala, atribuii militare si
atributii financiare.
2. Adunarea Provinciei (conciliu provinciei) care este o expresie a intereselor stapanitoare din
provincie, aceasta avand mai mult un rol religios.
3. Legatul ( Legatus Augusti Propraetore Trium Daciarum) care avea atributii de comanda
suprema a armatei in cele trei provincii. Aceasta functie avea un caracter permanent.
Dpdv teritorial-adinistrativ Dacia a fost impartita in:
-unitati urbane: colonii si municipii. Conduse de catre un sfat orasenesc si de magistrati
unicipali.
-asezari rurale (Figus pagus), conduse de un Magistrat teritorial.