6.

Formarea cavitatilor vaginale ale testiculelor:

Testiculul sufera un preces de coborare (descensus testis) din regiune lombara (luna a 3a) pana
in scrot in luna 7 a. Procesul de descensus este ajutat de o formatiune gubernaculum testis (va devein
ligament testicular). Pe de o parte acestea se scurteaza, pe de alta parte, corpul embionar creste. In
acest process de coborare testiculul sparge/traverseaza peretele antero-lateral abdominal de-alungul
unui traiect ce va deveni canal inghinal; antreaneaza in acest proces toate structurile peretelui
abdominal. Peritoneul care insoteste testiculul trimite initial o invaginare ce se adanceste -> canal
peritoneo-vaginal. Ulterior acest canala se inchide, disparand comunicarea dintre cavitatea peritoneala
si viitoarea cavitate vaginala. Daca acest lucru nu se intampla -> hidrocel.

Seroasele- caractere generale

- Sunt membr conjunctive, fine, lucioase, sidefii, transparente avand in 2 structuri

o Un corion (mbr bazala ) prevazut cu num vase de sange, num terminatii nervoase
libere si vase limfatice
o un mezoteliu : epiteliu unistratificat pavimentos/cubic-rar-
- seroasele adera la organe (viscerale) sau la peretii trunchiului (parietalele) printr-un strat de
tesut conjunctiv lax (tunica sub-seroasa)
- intre seroasele parietale si viscerale se delimiteaza cavitati virtuale, luminale ocupate de o
pelicula fina de lichid (10-50ml)
- acest lichid este un transudat (=ser care transvazeaza vasele sangvine)
o diferenta fata de exudat prezenta, la acestuia din urma a derivatilor proteici,
sugereaza o inflamatie.
o Cresterea cantitatilor de lichid si prezenta derivatilor proteici o intalnim in : pleurezii,
hemotorax, piothorax, hidrotorax, pericardite, peritonite, hemopioperitoneu, lichid de
ascita.
- Functiile seroaselor
o Favorizeaza miscarile viscerelor
o Functie de aparare
Capacitatea leucocitelor prin deipedeza sa traverseze seroasele.
Ca reactie de aparare in conditiile aparitiei unui focar infamator prin iritarea
terminatiilor libere (TNR) (se poate declansa asa numita furtuna vegetativa)
Modalitatea de trasmitere a durerii este dubla
o Somatica mai ales la seroase parietale
o Viscerala la seroasele viscerale
Plasticitate =capacitatea de a se deplasa datorita unui chimiotactism pozitiv spre
un focar inflamator in scopul de a-l izola. (il face mai ales omentul mare)
Capacitatea seroaselor de absorptie pt gaze si lichide.
Pt gaze- pneumotorax.
Pt lichide- caviatea peritoneala este folosita pt dializa peritoneala.
 Dezvoltarea tubului digestiv

Dezvoltarea intestinului primitiv

Dezvoltarea proenteronului

1) Organogeneza tubului digestiv

a) Mucoasele si glandele lor- origine endodermala
b) Submucoasa musculara si seroasele origine mezodermala (mezoderm lateral splahnopleural)
c) Plexuri vegetative extramurale si sistemul de celule endocrid APUD- org ectomezenchimala.
2) Derivatele proenteronului
a) Esofag
b) Stomac
c) sup duoden
d) Mugur hepatochist
e) Muguri pancreatici

In urma cudarii transversale a discului embrionar, endodermul formeaza intestin primitiv inchis la
extreme prin mbr orofaringiana (disp s3), mbr cloacala (disp l3).

Este impartit in 3 parti:

A. Anterior- proenteron
B. Mijlociu- mezenteron
a. Comunica temporar cu vezicula vitelina prin canal vitelin
C. Posteiror- metenteron

Intestinul primitv este legat prin 2 mezouri:

A. Mezenter comun dorsal

a. Printre foitele lui aj la peretii intetinului cele 3 surse mare de vasculariz arteriala cu org
in aorta dorsala
i. Trunchi celiac pt proenteron
ii. Artera mezenterica sup mezenteron
iii. Artera mezenterica inf metenteron
B. Mezenter ventral.

Evolutia proenteronului

- Lim sup este rpr de org diverticulului laringo-traheala a.i. superior de acesta comunica cu faringe
primitiv.
- Initial este scurt, in pozitite inalta cervical.
- Sufera in procc de alungire datorita a 3 factori
 o Descensus cordis
o Formarea diafragmei
o Crestere mai mare a peretelui dorsal a trunchiului embrionar
- In sapt 4 se chiteaza mucoasa = epiteliu cubic unistratificat.
o Acesta prolifereaza a.i. obstrueaza temporar lumenul eosfagian
- in sapt 7 apar vacuole (la acc nivel) care conflueaza si repermeabizileaza lumenul
- la sf procc mucoasa este epiteliu pluristratificat.
- In luna 2 apar fibre musculare longitudinale, iar in luna 3 cele circulare.
- Esofag cervical are tunica muculara cu origine in ultimele arcuri branhiala (46)

Malformatii ale esofagului:

1) Atrezie esofagiana
a. Defect de repermeabilizare
b. Manifest- sugarul varsa imediat ce suge
c. Semn anterior- prin aparitia hidramios
2) Stenoza esofagiana
a. Defect de repermeabilizare partial
b. Manifest- exista pasaj pt lichide, dar cand se trece la alimentatia cu solide, sugarul varsa.
3) Fistule trhaeo-esofagiene sau bronho-esofagiene prin defect de septare, de separarare a
diverticului laringo-traheal de esofag primitiv.

Dezvoltarea stomacului

In sapt 4 stomacul se prezinta sub forma unei dilatatii fusiforme in pozitie inalta cervical. Sufera, de
asemenea, un proces fals de coborare, antrenat de alungirea esofagului, descensus cordis, formarea
diafragmului si cresterea accentoata a peretelui dorsal al trunchiului. Prezinta 2 mezouri:

a. Mezogastrul dorsal
b. Mezogastrul ventral

El sufera proces de crestere diferita la niv marginilor, respectiv

A. Marginea dorsala creste mai mult- marea curbura

a. Superior apare un diverticul= formix.
B. Marginea ventrala mai putin mica curbura

Intre fotitele mezogastrelor apare:

A. In mezogastrul ventral
a. Mugur hepato-cistic
B. In mezogastrul dorsal
a. Primordiul splinei.
Acest mugure si primordiu cresc in volum; mugurele hepato-cistic creste f mult si dertermina un proces
de rotatie spre dreapta a stomacului, care din pozitie sagitala ajunge in pozitie frontala, usor oblic, cu
viitoare pozitie pilorica usor anterior.

Derivatele cele 2 mezogastre sunt:

- Din mezogastrul ventral- lig hepato-gstric (pars placcida) si ligament falciform

- Din mezogastrul dorsa ligamentul gastro-lienal si ligamentul reno-lienal sau pancreatico-lienal.

In spatele stocamului, repozitionat apare un diverticul al cavitatii omentale= bursa omentala.

In luna a 4a apar glandele gastrice si in luna a 5a secretia acido peptica.

In luna 3a apar fibrele musuclare longitudinale, in luna a 4a fibrele oblice si circulare.

Malformatii in dezvoltarea stomacului

A. Stenoza pilorica
a. prin defect de repearmilizare a lumenului
B. Stenoza hipertrofica pilorica cu determinism genetic
a. prin defect de formare a sfincterului piloric
b. Manifestare- in ambele cazuri sugarul varsa la o ora dupa ce suge
C. Stomac in clepsidra (bilocular)
a. Prin defect de formare a fibrelor musculare cirucalre
b. Asimptomatic
D. Ectopia gastrica
a. Somatopozitie toracica
b. Diagnostic diferential de hernia diagragmatica congenitala prin esofag scurt ( nu s-a
alungit) . In hernia diafragmatica esofagul este lung.
E. Stomac in situs inversus
a. Asimptomatica
F. Gastroschizis
a. Defect de perete anterior abd supraombilicala => stomacul pluteste pe burta ficatului in
cavitatea amniotica.